pas liceul tehnologicscoala-topoloveni.ro/wp-content/uploads/2019/12/pas-2018... · 2019. 12....

1

Nr. înregistrare 6630/13.12.2019

LICEUL TEHNOLOGIC

TOPOLOVENI

JUDEȚUL ARGEȘ

MOTTO: „Lumina vine din înălţimi. Ţinteşte spre ... LUMINĂ!”

2

33

Aprobat în CP din 13.12. 2019

COLECTIVUL DE ELABORARE:

TURTUROIU MARIA LILIANA – DIRECTOR

MĂRĂȘOIU SILVIA - DIRECTOR ADJUNCT

STANCIU ALINA – COORDONATOR PROGRAME ŞI PROIECTE

EDUCAŢIONALE

POPESCU ALINA – COORDONATOR COMISIA DE EVALUARE ŞI

ASIGURARE A CALITĂŢII ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

TĂTĂRAN MIHAELA – responsabil arie curriculară “TEHNOLOGII”

APOSTOLESCU ADELA – responsabil “Comisia pentru prevenirea şi

combaterea violenţei în mediul şcolar”

VOINESCU ANDREEA – responsabil Comisia de promovare a imaginii școlii

ZĂVOIANU MÎNDRUȚA GABRIELA – cadru didactic

PITOIU LOREDANA – contabil-şef

VÎRLAR ELENA – secretar-şef

3

CUPRINS

GLOSAR…………………………………………………………………..……………………..4

REZUMAT …………………………………………………………………………………....…8

PARTEA I – CONTEXTUL…………………………………………………………….…..…..8

1. Declarația de politici și autoritate în domeniul calității…………………………………...…....8

2. Viziunea, misiunea, valorile și principiile școlii……………………….…………………..…...8

3. Profilul actual al școlii……………………………………………………………………..……9

3.1 Cadrul geografic și cultural……………………………………………………………………

3.2 Particularități ………………………………………………………………………………..12

3.3 Exigențele calificărilor oferite……………………………………………………………….16

4. Contextul național……………………………………………………………………………..14

5. Priorități naționale……………………………………………………………………………..14

6. Priorități, obiective și ținte regionale și locale………………………………………………...20

PARTEA a II-a – ANALIZA NEVOILOR…………………………………………………...20

1. Analiza mediului extern……………………………………………………………………….20

1.1.Analiza profilului economic ……………………………………………………………….20

1.2. Date demografice…………………………………………………………………………119

1.3. Indicatori statistici ai pieței muncii ………………………………………………………144

2. Analiza mediului intern……………………………………………………………………….191

3. Analiza SWOT……………………………………………………………………..…………197

4. Analiza PESTE……………………………………………………………………………….204

PARTEA a III-a – PLANUL OPERATIONAL (2018-2019)……………………………..…213

PLANUL OPERATIONAL (2019-2020)……………………………..…221

PARTEA a IV-a – CONSULTARE, MONITORIZARE, EVALUARE………………........229

1. Organizarea procesului de consultare pentru elaborarea PAS………………………………...229

2. Organizarea activitatilor de monitorizare, evaluare si actualizare a planului…………….…...230

ANEXA 1 – Buget estimate pentru realizare PAS....……………………………………………232

ANEXA 2 – Rezultate Bacalaureat an școlar 2017-2018, 2018 -2019………………………….234

ANEXA 3 – Inseția pe piața muncii……………………………………………………………..238

ANEXA 4 – Proiecte internaționale, naționale, regionale și județene…………………………. 241

ANEXA 5 – Program anual de formare profesională a personalului de la LTT 2017 ………….242

BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………………...……......243

4

GLOSAR

ADR – Agenţia de Dezvoltare Regională

AEL – Programul Asistent Educaţional pentru Liceu

AMIGO - Ancheta asupra Forţei de Muncă în Gospodării

ANOFM- Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă

BIE -Biroul Internaţional pentru Educaţie (Bureau International de l’Education)

BNDE -Baza Naţională de Date pentru Educaţie

CCD – Casa Corpului Didactic

CDL – Curriculum de Dezvoltare Locală

CDS – Curriculum la Decizia Şcolii

CEAC – Comisia pentru Evaluare şi Asigurarea Calităţii

CEDEFOP -Centrul European pentru Dezvoltarea Învăţământului Profesional (European Centre for

the Development of Vocational Training)

CJAPP – Consiliul judeţean de asistenţă psihopedagogică

CLDPS -Comitet Local pentru Dezvoltarea Parteneriatelor Sociale

CLDPSFP – Comitetul local de dezvoltare a parteneriatului social şi formare profesională

CMAPP – Centrul Municipal de Asistenţă Psiho-Pedagogică

CNDIPT – Centrul naţional de dezvoltare a învăţământului profesional şi tehnic

COR – Clasificarea Ocupaţiilor din România

ENEB- Evaluarea Naţională a Educaţiei de Bază

ETF -Fundaţia Europeana pentru Formarea Profesională (European Training Foundation)

EUROSTAT -Oficiul de Statistică al Comunităţilor Europene (Statistical Office of the European

Communities)

EURYDICE-Reţeaua de informare asupra educaţiei în Europa (The Information Network on

Education in Europe)

FORPRO- Ancheta asupra Formării Profesionale Continue

FPC -Formarea Profesională Continuă

IEA -Asociaţia Internaţională pentru Evaluarea Randamentului în Educaţie (International Association

for Evaluation of Educational Achievement)

IMM- Întreprinderi mici şi mijlocii

INS -Institutul Naţional de Statistică

IPT – Învăţământ Profesional şi Tehnic

ISCED / CITE Clasificarea Internaţională Standard a Educaţiei (International Standard Classification

of Education / Classification internationale type de l´éducation )

ISJ – Inspectoratul Şcolar Judeţean

ITC – Tehnologii Informaţionale şi Comunicaţionale

MECI – Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării

MECT – Ministerul Educaţiei Cercetării si Tineretului

NCVA -Consiliul Naţional pentru Certificări Profesionale (National Council for Vocational Awards)

OECD -Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (Organisation for Economic Co-

operation and Development)

ONG – Organizaţie Nonguvernamentală

PAS – Planul de Acţiune al Şcolii

PIB -Produsul Intern Brut

PIBR -Produs Intern Brut Regional

PISA -Programul pentru Evaluarea Internaţionala a Elevilor (Programme for International Student

Assessment)

PLAI - Planul Local de Acţiune pentru Învăţământul profesional şi tehnic

PRAI – Planul Regional de Acţiune pentru Învăţământul profesional şi tehnic

5

SNIE -Sistemul Naţional de Indicatori pentru Educaţie

SPP – Standarde de Pregătire Profesională

SSE -Sistemul Statistic European

TIC -Tehnologii ale Informaţiei si Comunicării

TIMSS -Studiu privind tendinţe la nivel internaţional în matematică şi ştiinţe (Trends in International

Mathematics and Science Study)

TVET - Învăţământ profesional şi tehnic

UNESCO -Organizatia Natiunilor Unite pentru Educatie, Stiinta si Cultura (United Nations

Education Science and Culture Organisation)

UOE -Chestionar statistic interinstituţional utilizat de UNESCO, OECD şi Eurostat pentru colectarea

anuală a datelor de la diferite ţări. La acest sistem de colectare a datelor participă şi România, prin

Institutul Naţional de Statistică. Fiecare dintre cele trei instituţii internaţionale construieşte indicatori,

în funcţie de criteriile proprii de analiză, pornind de la datele furnizate de diferite ţări prin

chestionarele UOE.

SAM – Şcoala de Arte şi Meserii

VAB -Valoare Adăugată Brută

VABR -Valoare Adăugată Brută Regională

Glosar de termeni utilizaţi în document

Cheltuielile pentru educaţie – se referă la ansamblul resurselor financiare folosite de instituţiile şi

programele de educaţie. Conform Manualului OECD, acestea se grupează în trei categorii (OECD,

2004, p. 63):

- cheltuieli pentru bunuri şi servicii, respectiv cheltuielile pentru:

-instruire (ex. costurile pentru predare);

-bunurile furnizate de instituţii în scopuri educative (ex. manualele, materialele pedagogice);

-formarea ucenicilor şi a altor participanţi la programele duale (combinaţie de învăţământ şi

pregătire prin munca productivă în întreprinderi);

-administraţia învăţământului (la nivel central, regional şi local);

-cheltuielile de capital şi plata locaţiei;

-nevoile educative speciale şi consilierea.

- cheltuielile pentru cercetare-dezvoltare , care se referă la:

-cercetarea pedagogică si dezvoltarea curriculară;

-cercetarea stiinţifică şi dezvoltarea realizată de instituţiile de învăţământ superior.

- cheltuielile pentru bunuri şi servicii, pentru alte scopuri decât instruirea (servicii auxiliare);

-transportul elevilor, cantinele, internatele şi căminele studenţeşti, serviciile de sănătate pentru

elevi şi studenţi;

-serviciile pentru publicul general asigurate de instituţiile de educaţie

Sursele finanţării învăţământului pot fi interne (publice şi private) sau externe.

Curriculum – desemnează, în general, ansamblul situaţiilor de învăţare organizate de o instituţie

educativă. În ISCED şi SNIE, curriculum-ul se referă la ariile de studii şi alocarea lor orară, ceea ce

corespunde curriculum-ului cadru din învăţământul românesc.

Educaţie – activitatea intenţionată şi sistematică de comunicare menită să producă o învăţare

durabilă (aceasta definiţie este folosită în principalele Manuale de utilizare a indicatorilor, citate în

bibliografie).

Educaţia formală – este tipul de educaţie desfăşurat în instituţii recunoscute de stat (grădiniţe,

şcoli, universităţi), pe baza unor programe sistematice, finalizate cu diplome sau certificate oficiale.

Educaţia formală este realizata de formatori specializaţi (educatori, institutori, invăţători, profesori),

presupune un sistem de evaluare a studiilor şi o gradare cronologică a efectivelor de elevi şi studenţi.

Atât SNIE, cât şi Clasificarea Internaţională Standard a Educaţiei

(ISCED) se refera exclusiv la educaţia formală şi la învăţământ.

6

Educaţia non-formală – se realizează în şcoală sau în afara şcolii, prin proiecte, excursii, vizite,

activităţi voluntare sau acţiuni civice. Spre deosebire de educaţia formală, educaţia non-formală

nu presupune un curriculum oficial sau o evaluare recunoscută prin diplome de stat.

Educaţia persoanelor cu nevoi speciale – se referă la programele destinate unei categorii speciale

de beneficiari: adulţi analfabeţi, persoane cu handicap, copii cu dificultăţi de învătare, tineri proveniţi

din medii dezavantajate, persoane spitalizate sau în situaţie de privare de libertate, nomazi, refugiaţi.

Aceste programe se desfăşoară în instituţiile obişnuite (grădiniţe, şcoli, universităţi, centre de

educaţie a adulţilor), sau în instituţii specializate. Începând cu Conferinţa Mondială de la Jomtien

(1990), termenul de "persoane cu nevoi speciale" înlocuieşte pe cel de "handicapaţi" sau pe cel de

"deficienţi", care au primit conotaţii peiorative.

Elevi şi studenţi – sunt persoanele care participă la programele de educaţie formală (cuprinse în

engleză prin termenul comun "students").

Indicator – indicatorii sunt expresii numerice cu ajutorul cărora se caracterizează fenomenele

social-economice (ca structură, creştere etc.). Indicatorii se construiesc pe baza unor date cantitative

sau pe informaţii calitative. Aceste informaţii se bazează pe date statistice, dar şi pe informaţii

calitative, aşa cum sunt cele care se referă la atitudini, opţiuni sau comportamente (în acest caz,

vorbim de indicatori calitativi ca, de exemplu, datele Eurobarometer, PISA sau IEA).

Instituţiile de educaţie – conform Manualului OECD, instituţiile de educaţie nu mai constituie o

referinţă statistică de bază pentru comparaţiile internaţionale: astfel de date nu se mai colectează la

nivel internaţional, dar constituie un important criteriu pentru definirea şi repartizarea cheltuielilor

pentru învăţământ, la nivel naţional. Definiţia propusă de Manualul OECD este urmatoarea:

instituţiile de educaţie sunt unităţile care asigură servicii de instruire pentru indivizi, precum şi

servicii asociate educaţiei pentru indivizi sau alte instituţii educaţionale. La rândul lor, instituţiile de

educaţie se clasifică în instituţii de instruire (şcolile şi universităţile) şi instituţii de educaţie care nu

asigură instruirea, dar o sprijină prin servicii specializate: prin entităţile administrative ale educaţiei

(ministere, inspectorate, agenţii), entităţile de suport (care produc mijloace de învăţare, manuale şi

texte pedagogice, precum şi serviciile de întreţinere şi funcţionare a infrastructurilor), prin entităţile

auxiliare (serviciile de consiliere, serviciile de transport şi sănătate, cantinele, internatele, căminele,

bibliotecile) şi entităţile de dezvoltare (care se ocupă cu elaborarea curriculum-ului şi a

instrumentelor de evaluare, cercetarea pedagogică, băncile de date).

ISCED – sau "Clasificarea Internaţională Standard a Educaţiei" este o clasificare standard a

nivelurilor educaţionale adoptată de ţările membre ale UNESCO (inclusiv de România) şi utilizată în

toate analizele comparative şi în metodologia tuturor organizaţiilor internaţionale. ISCED cuprinde o

terminologie standard şi definiţii unanim acceptate ale nivelurilor de educaţie. ISCED operează cu

şapte niveluri:

0 = nivelul pre-primar

1 = nivelul primar

2 = învăţământul secundar inferior

3 = învăţământul secundar superior

4 = învăţământul post-secundar non-terţiar

5 = primul ciclul de învăţământul tertiar

6 = al doilea ciclu de învăţământul tertiar

Atât UOE, cât şi varianta sa românească (SNIE), folosesc terminologia şi nomenclatorul internaţional

ISCED.

Personalul – cuprinde personalul specializat care participă la activităţile de instruire, de suport,

consiliere şi asistenţă a elevilor, de management şi administraţie, precum şi personalul care asigură

îngrijirea şi funcţionarea unităţilor de învăţământ. "Personalul didactic" se referă la următoarele

categorii: "personalul de predare" ("classroom teachers" pentru ISCED 0-4), "personalul academic"

(ISCED 5-6), "personalul auxiliar" (ISCED 0-4) şi "asistenţii de cercetare-predare" (ISCED 5-6).

"Personalul de management, controlul calităţii şi administraţiei" (aşa cum este definit în Manualul

7

OECD) include patru categorii: manageri şcolari (directori, directori adjuncţi pentru ISCED 0-4),

manageri de instituţii (preşedinti, rectori, prorectori, decani, cancelari, şef de catedră pentru ISCED

5-6), personal administrativ şcolar (receptionişti, secretari, tehnicieni, bibliotecari la nivelul ISCED

0-4) şi personal administrativ universitar (programatori, analişti de sistem, contabili, jurişti,

administratori de reţele, manageri de granturi sau de proiecte, persoane de relaţii publice la nivelul

ISCED 5-6).

Program educaţional – este un set de activităţi educative organizate pentru a se realiza anumite

obiective definite în prealabil prin intermediul unor sarcini concrete de învăţare (această

definiţie este folosită în sistemul ISCED, la care SNIE se raportează în mod sistematic).

Ţinte concrete ("benchmarks") – reprezintă performanţele efective sau nivelul pe o scară de

variaţie. Dacă indicatorii reprezintă informaţii relevante pentru starea de funcţionare a sistemului

sau a anumitor componente ale acestuia, ţintele concrete desemnează valorile precise pe care

indicatorii le pot avea la un moment dat. Ţintele sunt expresia parametrică a indicatorilor. De

exemplu, indicatorul "participarea la învăţarea permanentă" se exprima prin ţinta "rata de participare

minimă a populaţiei active de 25-64 ani trebuie să fie în anul 2010 de minimum 12,5% în ţările U.E."

(acest exemplu este extras din programul Comisiei de implementare a Strategiei de la Lisabona în

domeniul educaţiei şi formării profesionale).

REZUMAT

Planul de Acţiune al Școlii constituie un document de planificare strategică a ofertei de

formare profesională pentru învăţământul profesional şi tehnic al Liceului Tehnologic Topoloveni,

utilizat pentru stabilirea nevoilor de calificare profesională.

În contextul economiei actuale, în vederea inserţiei profesionale a absolvenţilor noştri pe piaţa

muncii un rol hotărâtor revine folosirii eficiente a resurselor proprii (materiale şi umane) precum şi

parteneriatului cu alte şcoli, cu agenţii relevante şi cu agenţi economici. PAS contribuie la

îndeplinirea priorităţilor locale, a ţintelor şi acţiunilor propuse, cu scopul îmbunătăţirii calităţii

educaţiei şi formării oferite de şcoală, astfel încât acestea să corespundă cerinţelor de pe piaţa muncii

şi a celor individuale; îmbunătăţeşte calitatea educaţiei şi a instruirii oferite de şcoală prin

îndeplinirea programului de reformă pentru ÎPT;contribuie la dezvoltarea parteneriatelor cu alte şcoli,

parteneri sociali şi organizaţii autorizate în vederea furnizării unor servicii eficiente şi dezvoltării

reţelelor locale; urmăreşte planificarea strategică a ofertei de şcolarizare contribuind la procesul de

furnizare a forţei de muncă calificată, corespunzătoare ariilor aflate în proces de restructurare şi la

continuarea procesului de formare a tinerilor şi adulţilor; are drept scop realizarea unui plan de

şcolarizare după cerere şi ofertă pe piaţa muncii şi a unui plan operaţional pentru anul şcolar 2018–

2019, pornind de la obiectivele şi priorităţile la nivel regional şi local (PRAI, PLAI). Planul

operaţional şi acţiunile concrete prevăzute au fost concepute din perspectiva contribuţiei acestora la

creşterea calităţii educaţiei oferite de şcoala noastră.

Din analiza nevoilor realizată pentru învăţământul profesional şi tehnic din judeţul Arges se

impun următoarele măsuri:

- reducerea numărului de neşcolarizaţi;

- creşterea ratei de absolvire şi de transfer;

- dezvoltarea activităţii de consiliere şi orientare profesională în concordanţa cu evoluţia

cerinţelor de pe piaţa muncii.

- formarea continuă a cadrelor didactice în concordanţă cu dinamica cerinţelor de pe piaţa

muncii.

Condiţiile deosebite în care se desfăşoară procesul de învăţământ în Liceul Tehnologic

Topoloveni, complexitatea dotărilor tehnice din spaţiile de instruire (săli de clasă, laboratoare,

cabinete, ateliere, sală de sport), participarea elevilor la procesele de producţie industriala (din cadrul

practicii în producţie desfăşurată la diferiţi agenţi economici) sunt şi rezultatul organizării şi

desfăşurării activităţilor şcolare şi extraşcolare în conformitate cu principiile calităţii educaţiei.

8

PARTEA I – CONTEXTUL

1. DECLARAȚIA DE POLITICI ȘI AUTORITATE ÎN DOMENIUL CALITĂȚII

Sub aspectul cunoştinţelor pe care le furnizează, al importantei si al relevantei lor, al

abilitatilor pe care le formeaza, invatamantul conditioneza astazi performanta, competitivitatea si

bunastarea. Calitatea învăţămantului este apreciată conform standardelor educaţionale comune

diferitelor profesii şi specializări. În contextul actual al concurenţei în domeniul învăţământului

economic, definitivarea sistemului de asigurare a calităţii devine un obiectiv fundamental pentru

dezvoltarea ulterioară a liceului nostru.

Liceul Tehnologic Topoloveni urmareste să-şi menţină sistemul de management al calităţii

prin care să ne convingă pe noi, pe elevii nostri si organizaţiile externe că:

- diplomele şi certificatele acordate la încheierea studiilor deschid pentru elevi perspectiva unei

prezenţe profesionale competitive;

- obiectivele specializărilor sunt stabilite în mod corespunzator;

- mijloacele şi resursele disponibile pentru atingerea acestor obiective sunt adecvate;

- activitatea cadrelor didactice se situează la nivelul standardelor stabilite.

Ne angajăm să folosim toate resursele necesare umane si materiale, cu scopul de a:

- asigura permanent calitatea serviciilor furnizate;

- respecta cerinţele legale şi reglementate;

- satisface aşteptările tuturor părţilor interesate(clienţi, angajaţi, furnizori, parteneri);

- îmbunătăţi permanent sistemul de management al calităţii.

În acest sens se vizează:

- introducerea de abordari de predare-învăţare la care accentul să fie pus pe creşterea interactivităţii şi

actualizării informaţiilor;

- folosirea de sisteme de evaluare a cunoştinţelor dobândite de elevi bazate pe testarea abilităţilor

acestora de a prelucra informaţiile primite şi mai puţin pe capacitatea lor de memorare;

- îmbunatăţirea continuă a pregătirii personalului şi a condiţiilor în vederea satisfacerii cerinţelor

stabilite pentru pregătirea şi formarea elevilor.

2.VIZIUNEA ȘI MISIUNEA ȘCOLII

Viziunea:“Mâine vom fi mai buni decât azi!”

Şcoala noastră îşi doreşte să devină o mare familie, un al doilea „acasă”, pentru toţi elevii noştri; o

familie în care fiecare să se bucure de oportunităţi de educaţie şi instruire accesibilă, în domenii

cerute pe piaţa muncii.

Misiunea:

Performanţă, competenţă şi responsabilitate în serviciile de educaţie oferite care să răspundă atât nevoilor prezente cât şi de perspectivă.

• Şcoala noastră îşi propune să asigure dezvoltarea intelectuală, spirituală şi fizică a fiecărui elev, precum şi dorinţa de cunoaştere pentru o integrare reală în comunitate;

• Şcoala îşi propune să devină o „minicomunitate” ordonată în care elevii să îşi formeze şi să exerseze convingeri şi comportamente adecvate, o „şcoală incluzivă” care să ofere egalitate de

şanse şi sprijin pentru dezvoltarea personală a fiecărui elev, inclusiv a celor care provin din medii

defavorizate şi a celor cu nevoi educative speciale;

• Dezvoltarea şi promovarea abilităţilor sociale precum acceptarea reciprocă, respectarea drepturilor omului, eradicarea discriminării în vederea unei convieţuiri armonioase;

9

• Valorile reale pentru viaţă sunt priorităţi educative ale şcolii: libertatea de expresie şi de alegere, asumarea răspunderii, spirit autonom şi competitiv;

• Sa oferim locuitorilor din Topoloveni si împrejurimi oportunitati de educatie si instruire accesibila în domeniile alimentar si mecanic, sprijinind în acelasi timp dezvoltarea carierei,

sporirea calitatii vietii si prosperitatea economica;

• Politica de scolarizare a fost de a gasi acele domenii care au nevoie de forta de munca, pentru a nu produce someri cu diploma;

• Promovarea unui învăţământ modern, deschis şi flexibil, capabil să asigure accesul la învăţământul universitar si la piata muncii, din perspectiva formării abilităţilor şi competenţelor

pentru realizarea succesului personal şi profesional;

• Facilitarea unui dialog permanent între partenerii sociali şi educaţionali;

• Asigurarea dezvoltarii personalitatii educabililor, într-un climat stimulativ de colaborare şi de siguranţa.

Valorile si principiile:

Principiile pe care Liceul Tehnologic Topoloveni le promovează pentru reuşita în misiunea

noastră sunt:

• principiul respectării drepturilor şi libertăţilor copilului, tinerilor şi adulţilor;

• principiul învăţării pe parcursul întregii vieţii;

• principiul priorităţii educaţiei centrate pe dezvoltarea competenţelor-cheie;

• principiul cooperării interinstituţionale la nivel local, regional, naţional şi internaţional;

• principiul fundamentării deciziilor pe baza dialogului social;

• principiul educaţiei incluzive ;

• principiul promovării interculturalităţii;

• principiul respectării diversităţii culturale;

• principiul independenţei de ideologii, religii şi doctrine politice;

• principiul transparenţei şi al răspunderii publice;

• principiul flexibilităţii organizaţionale şi informaţionale;

• principiul eficienţei manageriale şi financiare;

• principiul susţinerii şi promovării personalului didactic, pentru acces şi dezvoltare în carieră;

• principiul participării şi responsabilităţii părinţilor.

3. PROFILUL ACTUAL AL ȘCOLII

3.1 CADRUL GEOGRAFIC ȘI CULTURAL

Variat si spectaculos este relieful romanesc, dar in putine regiuni poate fi surprinsa integral

maretia unui apus de soare ori savoarea frunzelor umezite de roua muntelui. Intr-un singur loc poate

calatorul percepe mireasma plina de istorie a ulitelor din Golesti si se poate racori in adierea

inghetata a Transfagarasanului. Acest loc acest amfiteatru natural, este “Mica Romanie” sau, conform

hartii administrative, Judetul Arges.

Traditionala ospitalitate romaneasca, alaturi de frumusetea plaiurilor argesene si de

atractivitatea potentialului economic constituie argumente de necontestat in favoarea inscrierii

judetului ARGES pe harta prioritatilor, inclusiv de natura investitionala, a viitorilor nostri parteneri

interni si externi.

Situat in bazinul Argesului superior, rau legendar al carui nume il poarta, judetul este strajuit

la nord de creasta Fagarasilor, cu varfurile Moldoveanu (2.543 m) si Negoiu (2.535 m), iar la sud se

leagana in Campia Romana, cumpana de istorie a Valahiei. Astfel, de la nord la sud, se egasesc toate

cele trei forme de relief: munti, dealuri si campie, precum si doua bazine hidrografice: Bazinul Arges,

in zona muntoasa si cea de deal si Bazinul Vedea, in zona de deal si de campie.

10

Suprafata judetului Arges este de 6.800 km2, ceea ce reprezinta 2,9 % din suprafata totala a

tarii, iar numarul locuitorilor sai este de 663.206 (din care 45% in mediul urban). Acestia sunt

distribuiti in trei municipii (Pitesti, Campulung-Muscel si Curtea de Arges), patru orase (Mioveni,

Topoloveni, Costesti si Stefanesti) si 95 de comune.

Resedinta de judet este municipiul Pitesti, (cunoscut si sub numele de “Orasul lalelelor”).

Aceasta localitate este reprezentativa in ceea ce priveste impletirea valorilor traditionale cu aspiratiile

europene ale comunitatii romanesti.

Arta si cultura se bucura si ele de o atentie deosebita in judetul Arges, unde functioneaza

numeroase muzee si scoli de arta populara si clasica, teatre, case memoriale si de cultura, asociatii de

specialitate, biblioteci.

Traditiile invatamantului pe aceste meleaguri se pierd in negura vremurilor. Inca din secolul

al XIV-lea au fost organizate pe langa biserici, manastiri sau curtile domnesti de la Campulung si

Curtea de Arges, scoli pentru tinerii argeseni. Un rol important in dezvoltarea invatamantului l-a avut

“Scoala Sloboda Obsteasca” de la Golesti, infiintata de Radu Golescu in 1815.

Orașul Topoloveni este situat în partea central-sudică a României, în nord-vestul Munteniei,

în partea de sud–est a județului Arges, la contactul dintre lunca Argeșului și dealurile din platforma

Cândești. Pârâul Cârcinov strabate localitatea de la nord la sud, iar râul Arges scaldă localitatea la

limita sa sudică. Localitatea este traversată de drumul național nr. 7 București – Pitești, aflându-se la

95 km de București și la 20 km de Pitești. Orașul Topoloveni are o suprafață de 3384 ha și se

învecinează cu localitățile Călinești, Priboieni, Bogați, Leordeni, Căteasca. Din punct de vedere

administrativ, astăzi orașului Topoloveni îi aparțin și satele Țigănești, Botârcani, Goronești și

Crintești.

Înfiinţarea Liceului Tehnologic Topoloveni a fost raspunsul firesc la cerinţele pieţei muncii.

Astfel, scoala noastra are ca scop sa pregateasca tinerii pentru specializarile Industrie alimentară,

Turism și alimentație publică, Mecanica. Ţinându-se seama de caracteristicile zonei, de condiţiile

social-economice specifice şi de necesitatea valorificării bazei didactico-materiale bune de care

dispune şcoala, preconizam ca in urmatorii ani domeniile de pregătire se vor diversifica.

3.2 PARTICULARITĂȚI

• Liceul Tehnologic Topoloveni este organizat pe principii nediscriminatorii;

• Admiterea elevilor se realizează în conformitate cu metodologiile şi reglementările legale elaborate de MEN;

• Examenele de absolvire se realizează conform metodologiilor şi reglementărilor legale elaborate de MEN;

• Posturile didactice au fost ocupate în condiţiile prevăzute în Statutul Personalului Didactic şi ale reglementărilor MEN, în conformitate cu prevederile Metodologiei mişcării personalului didactic

din fiecare an şcolar;

• Liceul Tehnologic Topoloveni oferă consiliere psiho – pedagogica. Valorificând baza materială a şcolii si posibilitatea de colaborare cu agenţi economici din

zonă, se şcolarizează calificări solicitate de aceştia (lucrător în alimentaţie, tehnician în gastronomie,

mecanic). S-au incheiat convenţii de colaborare privind efectuarea instruirii practice comasate la

agenţii economici. Pentru implementarea scopului propus prin Planul de Acţiune al Şcolii, colectivul

didactic sub îndrumarea consiliului de administraţie al şcolii, a comunităţii locale şi a I.S.J. Arges,

acordă o atenţie deosebită promovării calificărilor cerute de piaţa muncii, conform PLAI şi PRAI ,

încă de la selectarea elevilor fiecărei promoţii. Formarea iniţială şi continuă este permanent în atenţia

colectivului didactic astfel încât, după examenele finale, un număr cât mai mare de absolvenţi să fie

integrat în producţie .

11

Oferta educaţională a şcolii cuprinde următoarele tipuri de cursuri:

Nivel de

învăţământ

Număr de

clase/ grupe

Număr de elevi

/ copii

Forma

de învăţământ

Limba de

predare

Preşcolar,

din care

grupa mică 0.33 4 Zi Română

grupa mijlocie 0.33 4 Zi Română

grupa mare 0.34 7 Zi Română

Total

Primar,

din care

cl. pregătitoare 4.34 104 Zi Română

cl. I 4.50 95 Zi Română

cl. a II-a 4.33 103 Zi Română

cl. a III-a 4.50 103 Zi Română

cl. a IV-a 4.33 106 Zi Română

Total 22 511

Gimnaziu,

din care

cl. a V-a 4 99 Zi Română

cl. a VI-a 3 64 Zi Română

cl. a VII-a 4 102 Zi Română

cl. a VIII-a 4 93 Zi Română

Total 15 358

Liceal

(ciclul inferior),

din care

cl. a IX-a 2 59 Zi Română

cl. a X-a 2 44 Zi Română

Total 4 103

Liceal,

(ciclul superior),

din care

cl. a XI-a 2 54 Zi Română

cl. a XII-a 2 35 Zi Română

cl. a XIII-a - - Zi Română

Total 2 89

Postliceal,

din care

12

Maiştri,

din care

an I - - - -

an II - - - -

an III - - - -

Total - -

Postliceal,

din care

an I - - - -

an II - - - -

an III - - - -

Total - -

Distribuţia efectivelor de elevi în funcţie de filieră, profil / domeniu, specializare / calificare

profesională (se va completa pentru fiecare nivel de învăţământ, specializare /calificare profesională în

parte):

Nr.

Crt.

Nivel Filieră Profil /

Domeniu

Denumire specializare /

calificare profesională

Număr clase Număr

elevi

1. Liceal

IX A Tehnologică Servicii/

Alimentație și

turism/

Tehnician în gastronomie;

a IX-a 1 28

IX B Tehnologică Tehnic/

Mecanică/

Tehnician prelucrări pe mașini

cu comandă numerică

a IX-a 1 31

X A Tehnologică Resurse

naturale şi

protecţia

mediului /

Industrie

Alimentară

Tehnician în industria

alimentară fermentativă și de

prelucrare a legumelor și

fructelor

a X-a 1 21

X B Tehnologică Tehnic/

Mecanică/



a X-a 1 23

XI A Tehnologică Resurse

naturale şi

protecţia

mediului /

Industrie

Alimentară




fructelor

a XI-a 1 30

13

XI B Tehnologică Tehnic/

Mecanică /



a XI-a 1 24

XII A Tehnologică Resurse

naturale şi

protecţia

mediului /

Industrie

Alimentară




fructelor

a XII-a 1 18

XII B Tehnologică Tehnic/

Mecanică /



a XII-a 1 17

2. Postliceal

2.1. Postlice

al

- - an I - -

- - an II - -

- - an III - -

2.2. Maiştri - - an I - -

- - an II - -

- - an III - -

Oferta educațională - Obiective generale:

• Să răspundă în condiţii optime cererii comunităţii locale de pregătire a tineretului liceal şi profesional în concordanţă cu priorităţile economice ale regiunii;

• Să formeze la elevi capacităţi intelectuale, disponibilităţi afective şi abilităţi practice necesare unui om al mileniului III prin asimilarea de cunoştinţe umaniste, ştiinţifice, tehnice şi estetice;

• Să dezvolte la tineri sensibilitatea faţă de problematica umană, faţă de valorile moral-civice şi respectul faţă de natura şi mediul înconjurător;

• Educarea tinerilor în spiritul respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, al demnităţii şi toleranţei, al patriotismului, al liberei opinii;

• Să formeze o personalitate complexă, capabilă să se adapteze la dinamica societăţii democratice bazate pe economia de piaţă.

Liceul Tehnologic Topoloveni funcţionează cu nivelurile de şcolarizare: preșcolar, primar,

gimnazial, liceal - curs de zi. Programele şi activităţile ce se desfăşoară în şcoală susţin efortul de

schimbare a imaginii şcolii noastre prin îmbunătăţirea calităţii actului didactic şi a condiţiilor de

studiu, având ca finalitate dobândirea de competenţe profesionale superioare în domeniile de

pregătire oferite. Întreaga echipă a cadrelor didactice îşi concentrează eforturile pentru a putea

răspunde unei întrebări pe care şi-o pun elevii şi părinţii în momentul când trebuie să exprime

opţiunea în alegerea unei şcoli: De ce aş alege Liceul Tehnologic Topoloveni?

Iată câteva motive reale:

1. Oferta educaţională este în strânsă legatură cu cerintele pietei muncii, cuprinde discipline

opţionale interesante şi atractive pentru elevi, iar prin “Curriculum diferenţiat” elevii au posibilitatea

să studieze în profunzime disciplinele tehnice în domenii diferite.

2. Cadrele didactice manifestă deschidere şi flexibilitate, încurajând dezvoltarea CREATIVITĂŢII,

ajutându-i pe elevi să se cunoască pe sine, să-şi descopere talentele şi înclinaţiile. Politica şcolii este

de încurajare a elevilor, prin îndemnul la perseverenţă şi nerenunţare al marelui explorator Nansen:

14

“Ai izbutit ? Continuă !

N-ai izbutit ? Continuă !”

3. Baza materială a şcolii este deosebită: calculatoare conectate la Internet, cabinete şi laboratoare,

ateliere dotate cu echipamente, bibliotecă, sală de lectură, sală de spectacole şi teren de sport. Limba

de predare: limba romana

3.3 EXIGENTELE CALIFICĂRILOR OFERITE

Una din prioritatile strategiei de dezvoltare a învatamântului preuniversitar este acela de

crestere a capacitatii de ocupare a fortei de munca, precum si combaterea excluderii sociale.

Exigentele se vor concretiza prin:

- Adaptarea planificarii educationale la nevoile de dezvoltare durabila, integrata, economica si

sociala, la nivel local, judetean, regional si national, precum si la nevoile de dezvoltare personala si

profesionala a elevilor;

- Proiectarea si elaborarea metodologiilor de examinare, evaluare si certificare a competentelor

profesionale dobândite;

- Întarirea mecanismelor de asigurare a calitatii procesului de pregatire profesionala prin

învatamântul profesional si tehnic, în vederea cresterii sanselor de integrare socio-profesionala si a

dezvoltarii capacitatilor de învatare permanenta;

- Dezvoltarea si consolidarea culturii organizationale a unitatilor de învatamânt din perspectiva

parteneriatului social si spiritului antreprenorial;

- Asigurarea transparentei formarii profesionale initiale.

Calificarile propuse ofera elevilor o gama de abilitati, cunostinte si capacitati de întelegere în

cadrul unor contexte bine structurate prin intermediul unor activitati de instruire si învatare practica,

atât în cadrul formal al scolii, cât si la agentul economic. Pâna la sfârsitul anului 2022, Liceul

Tehnologic Topoloveni va fi recunoscut pe plan local pentru:

-calitatea si finalitatea pregatirii profesionale;

-absolventul scolii, profesionist si cetatean european, bun cunoscator al limbajului informatic, al unei

limbi de circulatie internationala;

-înalta calitate a educatiei si a procesului de predare-învatare focalizat pe elev (elevul în centrul

procesului de educatie si instruire);

-puternica motivatie, angajare si pregatire profesionala a corpului profesoral;

-participare prin educatie si instruire la dezvoltarea durabila a comunitatii locale;

-climat organizational intelectual oferit atât profesorilor, cât si elevilor;

-contributie specifica si semnificativa la oferta educationala a orasului Topoloveni;

-resursele materiale la nivelul cerintelor si tehnicii actuale;

-responsabilitatea actiunilor personalului didactic si ale elevilor;

-managementul performant;

-responsabilizarea parintilor elevilor fata de actul educational;

-cresterea cuantumului resurselor financiare atrase;

-cultivarea unui comportament tolerant, democratic;

-stimularea încrederii în sine, în puterea individului de a imagina, de a crea si de a lucra în echipa;

-promovarea modelelor de gândire inteligente, creatoare si strategice.

4. CONTEXTUL NAȚIONAL ȘI EUROPEAN

Odată cu dezvoltarea economiei concurenţiale s-au construit structuri patronale şi sindicale,

au fost realizate mecanismele de dialog social necesare consultării şi dialogul între guvern, patronat,

sindicat. Deosebit de semnificativă în acest context este implicarea Comitetelor Locale de Dezvoltare

a parteneriatului social în decizii privind VET la nivel judeţean. În organizarea administrativă au loc

reforme structurale. Are loc un proces de descentralizare a responsabilităţilor şi deciziilor legate de

viaţa comunităţii. Unităţile şcolare sunt din ce în ce mai mult antrenate în viaţa comunităţii. A fost

15

realizată asocierea judeţelor în regiuni, având ca prim obiectiv facilitarea realizării şi urmăririi

proiectelor cu contribuţie financiară din fonduri publice. Acestor regiuni urmează să li se acorde

competenţe decizionale sporite şi în alte domenii de interes regional. Este în curs de implementare un

program de reformă în administraţia publică, ce urmăreşte transferul competenţelor decizionale şi ale

colectării şi gestionării resurselor financiare proprii de către autoritatea publică locală (consilii locale

judeţene, municipale, comunale). Ministerul Educaţiei Nationale a colaborat cu alte ministere

implicate în elaborarea strategiilor referitoare la resursa umană. Ministerul Educaţiei Nationale, prin

reprezentanţii din teritoriu, colaborează la realizarea Planurilor de Dezvoltare Regională şi a Planului

Naţional de Dezvoltare. Ministerul Educaţiei Nationale a dezvoltat strategii proprii care să conducă la

integrarea educaţiei şi formării iniţiale şi armonizarea sistemului educaţional preuniversitar cu

sistemele de educaţie / formare a ţărilor membre în UE si a iniţiat acţiuni de reformă a sistemului

VET cu susţinere financiară din partea UE prin programul Erasmus+ și POCU. În conformitate cu

prevederile tratatului UE, politica educaţională a Uniunii este în principal definită în context naţional,

cu respectarea diversităţii culturale şi lingvistice. Condiţii fireşti legate de asigurarea egalităţii

şanselor cetăţenilor statelor membre UE şi candidate la piaţa muncii impun norme şi recomandări

acceptate de statele UE. Se are în vedere ca finalităţile în formare şi educaţie să răspundă cerinţelor

subsistemelor dezvoltate armonizat în cadrul UE. Făcând referire la subsistemul economic, spre

exemplu, este evident că angajatorii aşteaptă ca formarea profesională să se facă într-un cadru

armonizat din punctul de vedere al calificărilor, competenţelor dobândite prin formare, al abilităţilor

de inovare şi comunicare.

Strategia formării profesionale în România respectă principiile și instrumentele europene pentru

cooperare în VET - astfel:

- EQF - European Qualifications Framework/ Cadrul European al Calificărilor http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32008H0506%2801%29&

from=RO - ECVET- European credit transfer system for VET / Sistemul European de Credite Transferabile

pentru VET http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32009H0708%2802%29&from=RO

- EQAVET - European Quality Assurance Reference Framework for VET / Cadrul European de

Referintă pentru Asigurarea Calității în VET http://ec.europa.eu/education/policy/vocational-policy/eqavet_ro.htm

Strategia ET 2020 stabilește în acest context obiective strategice pentru următorul deceniu,

incluzând formarea profesională inițială (IVET) și formarea profesională continuă (CVET) – cu

viziunea ca sistemele de formare profesională să devină mai atractive, relevante, orientate către

carieră, inovative, accesibile și flexibile.

Strategia Europa 2020 stabilește ținte specifice la nivel european pentru educație și formare

profesională în funcție de evoluția acestor indicatori în perioada de referință relevantă, pe baza cărora

fiecare stat membru.

UE are stabilite următoarele priorităţi:

-Provocarea tehnologică: „economia digitală”;

-Societatea bazată pe cunoaştere: raportul invers proporţional nivel educaţie – rată şomaj devine tot

mai pronunţat;

-Europa mai competitivă;

-Integrarea pieţelor financiare şi coordonarea politicilor macroeconomice;

-Modernizarea şi întărirea unui sistem social european .

În contextul aderarii României la Uniunea Europeana, cerinta respectarii standardelor

europene este obligatorie. Un domeniu social care necesita strategii de dezvoltare si inovare pentru a

corespunde normelor europene, îl reprezinta învatamântul. Odata cu semnarea Tratatului de Aderare

la Uniunea Europeana, România s-a angajat, printre altele, sa dezvolte un învatamânt capabil sa

raspunda nevoilor de educatie europeana. Reforma învatamântului românesc a început în urma cu

câtiva ani si s-a concretizat prin dezvoltarea si implementarea unor strategii educationale care au avut

la baza modelele functionale ale altor tari europene. Reforma a vizat atât schimbari la nivel

managerial si de conducere, cât si la nivelul proiectarii si aplicarii noului curriculum scolar. Idealul

http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=

16

educational al învatamântului românesc actual consta în dezvoltarea unei personalitati capabile sa

faca fata necesitatilor si provocarilor lansate de societatea europeana contemporana.

Schimbarile din sistemul educational s-au reflectat si la nivelul programelor scolare, prin

impunerea unor obiective cu referinte pragmatice: dezvoltarea de abilitati comunicationale, de

relationare si practice, dezvoltarea gândirii critice si creative. Elevul este încurajat si ajutat sa-si

dezvolte atitudini comportamentale si actionale prin interiorizarea modelelor si nu prin preluarea

nediferentiata a acestora.

Un alt aspect important al reformei vizeaza îmbunatatirea bazei materiale a unitatilor de

învatamânt prin dotarea laboratoarelor, implementarea noii tehnologii informationale si refacerea

cladirilor astfel încât sa corespunda normelor de igiena si sanatate. Dar reforma educatiei românesti

are un obiectiv care depaseste cadrele formale ale scolii. Un accent tot mai mare se pune pe

promovarea educatiei permanente si pe stabilirea de parteneriate cu celelalte institutii cu valente

educative: biserica, armata, întreprinderi, mass-media, comunitati locale. Numai educatia continua

încurajata, sustinuta si orientata de educatia formala din cadrul scolii poate furniza consistenta,

consecventa si constanta personalitatii omului contemporan.

În toate tarile civilizate, învatamântul constituie o prioritate nationala. Principala preocupare a

învatamântului românesc este si trebuie sa fie calitatea. În încercarea de a raspunde cerintelor

societatii contemporane si de a oferi românilor sanse egale cu cele ale membrilor statelor europene,

trebuie sa se încerce îmbunatatirea serviciilor educative pentru ca acestea sa atinga obiective concrete

cum ar fi: nivelul performantelor, insertia sociala si profesionala a absolventilor, participarea sociala

si civica. Masurile de îmbunatatire trebuie sa se regaseasca si la nivelul strategiilor manageriale si

educationale, a formarii continue a profesorilor, a implementarii de metode de predare-învatare activ-

participative, care sa stimuleze interesul elevilor si sa democratizeze relatia elev-profesor. În situatia

educationala actuala, elevul trebuie ajutat si încurajat sa devina un partener activ în situatiile de

învatare, interesat direct de propria sa educatie, prin constientizarea necesitatii unei educatii adecvate

ca premisa si conditie a reusitei profesionale si sociale.

Modernizarea învatamântului românesc s-a impus datorita faptului ca nu mai corespundea

cerintelor unei lumi mereu în schimbare. Dar, din pacate, sistemul educational românesc trebuie sa se

confrunte si cu probleme de ordin social cum ar fi: violenta, consumul de droguri, dezinteresul civic,

care afecteaza negativ obtinerea de performante scolare atât la nivelul cerintelor care i se impun, cât

si la nivel national. Pentru a putea raspunde adecvat cerintelor care i se impun, învatamântul

românesc trebuie sa preia modelele functionale europene, adaptându-le la necesitatile si specificul

societatii românesti. Numai în acest fel, scoala româneasca va putea pregati nu doar cetateni români,

ci „cetateni europeni” cu sanse egale de reusita.

Reuniunea miniştrilor educaţiei şi formării ce a avut loc la Copenhaga, în anul 2002, a adoptat

o declaraţie ce cuprinde şi priorităţi legate de cooperarea dintre ţările membre şi candidate, în

formarea profesională, cum ar fi:

1. integrarea sistemului de formare profesională ca parte a sistemului educaţional;

2. restructurarea sistemului de formare profesională pentru a răspunde cerinţelor economiei „bazate

pe cunoaştere ” şi dezvoltării personalităţii elevilor/cursanţilor;

3. dezvoltarea integrată a formării „iniţiale” şi „de-a lungul întregii vieţi ”;

4. modernizarea formării profesionale prin dezvoltarea parteneriatului social;

5. atribuirea unei dimensiuni europene procesului de formare prin implementarea unui sistem de

credite transferabile şi de asigurare a calităţii formării.

Domeniile principale pe care se axează ÎPT- conform documentului numit „Priorităţi pe

termen scurt şi mediu pentru învăţământul preuniversitar” şi pentru şcoala noastră sunt :

-învăţarea centrată pe elev – ca fiind sigura metodă care permite realizarea unui învăţământ

profesional şi tehnic modern, eficient, în acord cu piaţa muncii;

-parteneriatele încheiate cu agenţii economici din zonă, asigurând cadrul necesar integrării

absolvenţilor în producţie încă din timpul şcolii;

-dezvoltarea curriculumului şi standardelor profesionale pentru asigurarea coeziunii între

curriculumul naţional şi cel de dezvoltare locală;

17

-orientarea şi consilierea elevilor (prin realizarea de parteneriate, pentru identificarea aptitudinilor şi

nevoilor elevilor pentru o decizie corectă în carieră);

-sistemul informational si modernizarea bazei materiale asigură perfecţionarea continuă a metodelor

de învăţământ ;

-şanse egale şi pentru profesori (cursuri de formare pentru aplicarea noului curriculum şcolar) şi

pentru elevi - ofertă educaţională la standarde naţionale, curriculum eficient, bază materială

adecvată ;

5. PRIORITĂȚI NAȚIONALE:

- Implementarea metodelor de învăţare centrată pe elev;

- Dezvoltarea parteneriatelor cu agenţii economici, instituţii şi ONG- uri;

- Dezvoltarea curriculelor, inclusiv ale celor în dezvoltare locală;

- Elaborarea şi dezvoltarea standardelorde formare profesională;

- Formarea continua (metodica specifică);

- Asigurarea calităţii în educaţie prin predare – învăţare care să contribuie la dezvoltarea personală şi

profesională a elevilor;

- Asigurarea orientării profesionale şi consilierii pentru construirea carierei;

- Utilizarea tehnicii de calcul (ITC) în predare;

- Modernizarea bazei materiale a învăţământului profesional şi tehnic;

- Asigurarea unui management educaţional de înaltă performanţă;

- Oferirea de şanse egale în educaţie indiferent de naţionalitate, sex sau minoritate;

- Dezvoltarea unor auxiliare, materiale didactice pentru formare diferenţiată;

- Asigurarea condiţiilor pentru integrare europeană.

6. PRIORITĂȚI, OBIECTIVE ȘI ȚINTE REGIONALE ȘI LOCALE

PRIORITATEA 1: ARMONIZAREA SISTEMULUI ÎPT CU PIAŢA MUNCII

Obiectiv:

Corelarea ofertei şcolilor IPT din regiune cu nevoile de calificare, în condiţiile de calitate a

procesului de educaţie şi formare profesională, în scopul facilitării tranziţiei de la şcoală la viaţa

activă şi continuării învăţării pe tot parcursul întregii vieţi.

PRIORITATEA 2: ASIGURAREA DE ŞANSE EGALE PRIN SISTEMUL IPT PRIVIND

ACCESUL LA EDUCAŢIE AL TINERILOR DIN JUDEŢ

Obiectiv:

Creşterea adaptării şcolare, medierea succesului şi integrarea profesională a tuturor elevilor,

indiferent de nevoile lor, prin asigurarea accesului la educație.

PRIORITATEA 3: DEZVOLTAREA BAZEI DIDACTICO-MATERIALE A ŞCOLILOR

IPT DIN JUDEŢ ÎN PARTENERIAT CU ALTE ORGANIZAŢII

Obiectiv:

Reabilitarea şi dotarea cu echipamente didactice a şcolilor IPT din judeţ în concordanţă cu

cerinţele domeniilor de pregătire profesională.

PRIORITATEA 4: EFICIENTIZAREA RELAŢIILOR PARTENERIALE EXISTENTE ŞI

DEZVOLTAREA DE NOI PARTENERIATE PENTRU IPT

Obiectiv:

Dezvoltarea parteneriatului social activ pentru formarea profesională, în scopul planificării

strategice a IPT la nivel judeţean.

18

PRIORITATEA 5: DEZVOLTAREA SISTEMULUI IPT PRIN ATRAGEREA DE

SPECIALIŞTI ŞI FORMAREA CONTINUĂ A RESURSELOR UMANE DIN ŞCOLILE

IPT ALE JUDEȚEAN

Obiectiv:

Asigurarea accesului la formare profesională continuă a cadrelor didactice din IPT.

PRIORITATEA 6: EFICIENTIZAREA ŞI DEZVOLTAREA SERVICIILOR DE

ORIENTARE ŞI CONSILIERE PROFESIONALĂ A ELEVILOR DIN IPT

Obiectiv:

Dezvoltarea orientării şi consilierii profesionale în scopul creşterii performanţelor educaţionale

şi ratelor de tranziţie către nivele superioare de educaţie

În urma analizei de nevoi, atât ale mediului extern cât şi intern, au fost identificate

următoarele priorităţi pentru instituţia noastră şcolară:

PRIORITATEA 1: DEZVOLTAREA INSTITUȚIONALĂ PRIN PROMOVAREA

PARTENERIATULUI EXTERN

Obiective:

1.1. Dezvoltarea de parteneriate sociale active cu alte unităţi şcolare din ÎPT., din ţară şi

străinătate prin atragerea proiectelor europene, dar și cu autorităţile publice locale şi

parteneri sociali (agenţi economici, patronate).

1.2. Eficientizarea procesului instructiv-educativ prin efectuarea stagiilor de pregătire practică

la agenţii economici.

PRIORITATEA 2: ACREDITAREA LICEULUI TEHNOLOGIC (CARE IN PREZENT ESTE

AUTORIZAT PE DOUĂ PROFILURI ȘI ACREDITAT UN PROFIL)

Obiective:

2.1 Atragerea la nivelul unității de cadre didactice calificate (profesori, ingineri, maistri

instructori).

2.2 Crearea unei oferte școlare atractive la nivelul beneficiarilor, dar și a cadrelor didactice.

PRIORITATEA 3: PERFECȚIONAREA ACTIVITĂȚII DIDACTICE ȘI PROMOVAREA

ÎNVĂȚĂRII CENTRATE PE ELEV

Obiectiv:

3.1. Valorificarea potențialului educativ al disciplinelor predate stimulând participarea activă

și implicarea afectivă a elevului în procesul de învățământ.

PRIORITATEA 4: ASIGURAREA ȘANSELOR EGALE ÎN FORMAREA PROFESIONALĂ A

ELEVILOR DIN MEDIUL URBAN ŞI RURAL PRECUM ȘI PENTRU ELEVII CU CES

Obiectiv:

4.1. Asigurarea condițiilor de dezvoltare personală și profesională a elevilor

4.2 Reducerea situatiilor de abandon scolar si acordarea unui sprijin constant din partea

cadrelor didactice, elevilor cu probleme deosebite pentru integrarea rapida in colectiv

19

PRIORITATEA 5: DEZVOLTAREA SISTEMULUI ÎPT, PRIN ATRAGEREA DE SPECIALIŞTI

ŞI FORMAREA CONTINUĂ A CADRELOR DIDACTICE EXISTENTE

Obiective:

5.1. Asigurarea accesului cadrelor didactice din ÎPT la programe de formare continuă

specifice noilor competenţe profesionale şi atragerea de noi specialişti în domeniu;

5.2. Transferul eficient de cunoştinţe către educabili.

PRIORITATEA 6: INFIINTAREA UNOR NOI PROFILE CERUTE DE PIATA LOCALA A

MUNCII

Obiective:

6.1. Corelarea ofertei şcolare cu cererea existentă pe piaţa muncii prin includerea în

şcoală a calificărilor de nivel 4 domeniul prioritar.

6.2. Dezvoltarea învăţământului ÎPT pentru adulţi, prin includerea în şcoală a nivelului 5 de

calificare.

PRIORITATEA 7: INSERTIA SOCIO-PROFESIONALA A TINERILOR ABSOLVENTI

Obiectiv :

7.1. Dezvoltarea unei culturi şi a unei mentalităţi a calităţii la nivelul întregului personal al

şcolii şi al elevilor.

PRIORITATEA 8: DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII SI DOTAREA CU ECHIPAMENTE

SPECIFICE, IN CONCORDANTA CU STANDARDELE EUROPENE

Obiectiv :

8.1. Atragerea de fonduri locale, naționale și europene în vederea dotării infrastructurii și

dotării cu echipamente specifice necesare școlii.

PRIORITATEA 9: CONTINUAREA PROCESULUI INSTRUCTIV-EDUCATIV IN SISTEMUL

INTENSIV- ENGLEZA

Obiectiv :

9.1 Menținerea clasei de intesiv-engleză, prin promovarea și dezvoltarea activităților de

formare a educabililor.

În concordanţă cu strategiile şi planul regional de dezvoltare, planul local de acţiune pentru

judeţul Arges are ca obiectiv fundamental creşterea rolului învăţământului profesional şi tehnic în

educaţie prin :

1. Integrarea sistemului de formare profesională ca parte a sistemului educaţional;

2. Recunoaşterea sistemului de formare profesională pentru a răspunde cerinţelor economiei bazată

pe cunoaştere şi dezvoltarea personalităţii elevilor;

3. Dezvoltarea integrată a formării iniţiale şi de-a lungul întregii vieţi;

4. Modernizarea formării profesionale prin dezvoltarea parteneriatului social;

În învăţământul profesional şi tehnic descentralizarea se concretizează astfel:

- elaborarea curriculum-ului în dezvoltare locală (CDL) în parteneriat cu agenţii economici, cu

implicaţii importante asupra cunoaşterii de către unităţile de învăţământ a ceea ce doresc angajatorii

de la absolvenţii TVET şi de la cadrele didactice;

- aprobarea proiectelor planurilor de şcolarizare prin consultarea agenţilor economici şi avizarea de

către Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social din fiecare judeţ, ţinând cont de

recomăndarile din PRAI şi PLAI;

- un alt aspect de importanţă strategică şi practică pentru validarea rezultatelor procesului de ÎPT este

în legătură cu organizarea şi derularea examenelor de absolvire care, conform metodologiilor în

vigoare, implică obligatoriu cooptarea agenţilor economici ca membri ai comisiilor de examinare;

- introducerea unui sistem de asigurare a calităţii în ÎPT va furniza pentru procesul de planificare

strategică la toate nivelurile (planurile regionale şi locale, planurile de acţiune la nivelul şcolii) un set

20

de indicatori care să faciliteze decidenţilor comparaţiile în cadrul sistemului şi compatibilizarea între

cerere şi oferta.

Propuneri de acţiuni pentru dezvoltarea învăţământului profesional şi tehnic :

În urma analizei concluziilor au fost identificate următoarele obiective şi acţiuni la nivel

judeţean:

Obiectivul general:

Creşterea calităţii educaţiei şi formării profesionale iniţiale şi continue în sprijinul creşterii

economice, în contextul dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere.

Obiective specifice:

1. Adaptarea competenţelor absolvenţilor la cerinţele angajatorilor;

2. Dezvoltarea capacităţii de informare, orientare şi consiliere;

3. Creşterea accesului la educaţie pentru tinerii din regiune şi reducerea abandonului şcolar;

4. Dezvoltarea parteneriatului social în şcolile TVET;

5. Creşterea adaptabilităţii ofertei educaţionale la cerinţele pieţei muncii.

PARTEA a II-a – ANALIZA NEVOILOR

1. ANALIZA MEDIULUI EXTERN

1.1 Analiza profilului economic

1.1.1. Produsul intern brut (PIB) şi valoarea adăugată brută (VAB)

Evoluția PIB trimestrial , ani 2016- 2018, la nivel național:

T1 T2 T3 T4 ANUAL

în % faţă de perioada corespunzătoare din anul precedent –

Serie brută

2016 104,3 106,0 104,3 104,8 104,8

2017 105,7 106,1 108,8 106,8 107,0

2018 104,0 104,1 104,2 104,1 104,1

Serie ajustată sezonier

2016 104,3 105,9 104,0 104,9 -

2017 106,0 106,1 108,3 106,8 -

2018 104,4 104,3 103,9 104,0 -

Serie ajustată sezonier

2016 101,4 101,4 100,0 102,1 -

2017 102,5 101,5 102,0 100,7 -

2018 100,2 101,4 101,7 100,7

Serie brută

21

Comparativ cu acelaşi trimestru din anul 2017, Produsul intern brut, în trimestrul IV 2018, a

înregistrat o creştere cu 4,1%.

In anul 2018, comparativ cu anul 2017, Produsul intern brut a crescut cu 4,1%.

Ca urmare a revizuirii seriei brute a PIB trimestrial în vederea reconcilierii cu datele anuale şi

a includerii estimării Produsului intern brut pentru trimestrul IV 2018 în seria trimestrială, seria

ajustată sezonier a fost recalculată, indicii de volum fiind revizuiţi faţă de a doua variantă provizorie

a Produsului intern brut pentru trimestrul III 2018, publicată în comunicatul de presă nr. 09 din 11

ianuarie 2019. Astfel :

- rezultatele trimestrului I 2018, comparativ cu trimestrul IV 2017, au fost revizuite de la

100,3% la 100,2% ;

- rezultatele trimestrului II 2018, comparativ cu trimestrul I 2018, au fost revizuite de la

101,5% la 101,4% ;

- rezultatele trimestrului III 2018, comparativ cu trimestrul II 2018, au fost revizuite de la

101,9% la 101,7%.

Seriile ajustate sezonier se recalculează trimestrial ca urmare a modificării modelelor

adoptate, a numărului de regresori folosiţi, a modificării seriilor brute şi a numărului de observaţii

disponibile.

Calculat pe baza parității puterii de cumpărare (PPC), PIB/locuitor la nivel regional

reprezenta în 2016 cca. 58%% din media europeană (UE-27,100), înregistrând o creştere de doar

1% faţã de anul precedent.

Evoluṭia PIB perioada 2014-2017 a fost următoarea:

Tab. 1.1.0

22

Tab. 1.1.1

23

,

Tab. 1.1.2

24

Grafic 1.1.0

Tab. 1.1.3

Produsul intern brut pe locuitor calculat pe baza parităţii puterii de cumpărare (în PCS)

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

UE (28 state) 24,700 26,100 26,100 24,500 25,500 26,200 26,600 26,800 27,600 29,000 29,200

România 9,700 11,400 13,200 12,500 13,000 13,600 14,300 14,600 15,200 16,300 17,000

Nord-Vest 9,100 10,800 11,900 11,400 11,800 11,700 12,600 12,600 13,400 14,300 14,900

Centru 9,500 11,500 12,700 12,200 12,600 12,800 13,800 13,700 14,100 15,200 15,800

Nord-Est 6,100 7,100 8,100 7,800 8,100 7,900 9,000 9,100 9,300 9,900 10,400

Sud-Est 8,300 9,300 10,500 10,100 10,600 11,400 12,400 13,100 13,600 13,900 14,500

Sud - Muntenia 8,000 9,300 10,900 10,900 10,700 11,700 11,000 11,500 12,800 12,900 13,400

Bucuresti - Ilfov 21,900 26,500 33,000 29,300 30,700 33,600 33,500 34,200 35,500 39,200 40,400

Sud-Vest Oltenia 7,500 8,600 9,800 9,600 10,000 9,900 10,900 10,800 10,800 11,800 12,400

Vest 10,900 12,500 14,500 13,900 14,800 15,100 15,400 15,200 15,300 16,900 17,600

25

Şi în procente:

Tab 1.1.4

2015 2016

UE 29000 29200

România 16300 17000

% faṭă de media europeană 57 % 58%

Sud Muntenia 12900 13400

% fată de media europeană 46.38% 48.74%

Sursa datelor: Eurostat

http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=nama_10r_2gdp&lang=en

Grafic 1.1.1

In anul 2016, cu o putere medie de cumpărare sau venit disponibil pe cap de locuitor de

4.181 de euro, România rămâne pe locul 33 în clasamentul european, la fel ca în 2015.

(http://www.gfk.com/ro/noutati/comunicate-de-presa/puterea-de-cumparare-este-in-crestere-in-

romania/).

Dacă vom compara cele 42 de județe din România, bucureștenii au cea mai mare putere de

cumpărare: 6.288 de euro pe cap de locuitor, cu 50 de procente peste media pe țară, judeţul Argeş

ocupând locul 10 cu o putere de cumpărare de 4263 euro. Județele aflate în top 10 sunt de fapt

singurele cu o putere de cumpărare peste media națională, toate celelalte 32 situându-se sub

aceasta (Sursa: © GfK Putere de cumpărare în Europa 2016).

In anul 2016 Bulgaria, România şi Croaţia au fost ţările din Uniunea Europeană cu cel mai

redus Produs Intern Brut pe cap de locuitor exprimat în paritatea puterii de cumpărare standard

(PPS) - aproximativ jumătate faţă de media înregistrată în restul statelor membre. Informația a fost

publicată de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=nama_10r_2gdp&lang=enhttp://www.gfk.com/ro/noutati/comunicate-de-presa/puterea-de-cumparare-este-in-crestere-in-romania/http://www.gfk.com/ro/noutati/comunicate-de-presa/puterea-de-cumparare-este-in-crestere-in-romania/

26

Acest indicator a variat anul trecut de la 47% din media UE în cazul Bulgariei, 57% din media

UE în cazul României, 58% din media UE în cazul Croaţiei până la 267% din media UE în

Luxemburg, 128% din media UE în Austria şi Olanda, 127% din media UE în Danemarca, 124% din

media UE în Germania şi Suedia.

De asemenea, Bulgaria, Croaţia şi România au avut anul trecut cel mai mic consum

individual efectiv (AIC) pe cap de locuitor exprimat în paritatea puterii de cumpărare standard (PPS),

din UE, scrie Agerpres.

În 2015, în Uniunea Europeană, consumul individual efectiv (AIC) pe cap de locuitor

exprimat în PPS a variat de la 53% din media Uniunii Europene în cazul Bulgariei, 58% din media

UE în cazul României şi 59% din media UE în cazul Croaţiei, până la 137% în cazul Luxemburgului

şi 123% din media UE în cazul Germaniei. (https://www.dcnews.ro/pib-ce-loc-ocupa-romania-in-

ue_525658.html)

Potrivit economiştilor, România ar putea depăşi Grecia în 2017 după valoarea PIB, iar în

următorii ani ar putea trece şi de economiile din Cehia şi Portugalia, urcând de pe locul 17 pe locul

14 (sau 13, după ieşirea efectivă a Marii Britanii din UE) între economiile din UE.

La nivelul regiunii Sud-Muntenia se observa o usoara crestere a PIB/ locuitor, de numai

2.36% față de media europeană.( http://cursdeguvernare.ro/evolutia-pib-pana-in-2017-si-lipsa-

coeziunii-interne.html). Judeţul Argeş este un paradox, pentru că cea mai mare companie locală şi

cel mai mare exportator, Automobile Dacia, deşi a cunoscut o dublare a cifrei de afaceri între 2012

şi 2016, nu contribuie pe măsură la creşterea PIB-ului judeţului Argeş, fiind şi un mare importator.

In anul 2016 Judeţul Argeș a înregistrat o scădere în raport cu anul trecut în ceea ce privește

creşterea reală a PIB față de media națională și o creștere față de media regională.

Tab. 1.1.4

Creşterea reală a PIB față de anul anterior

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

ROMĂNIA 4,2 7,9 6,1 6,5 6,1 5,8 6,2 1.1 3.9 3.5 4.5 5.4

Regiunea Sud

Muntenia 1,9 7,5 5,3 6,6 6,1 6,0 5,1 1.0 1.7 1.8 1,6 4,3

Județul Argeş 10,1 7,9 4,3 5,7 5,2 5,2 6.2 5.4 4.2 3.8 4.3 4.1

Sursa: Sursa datelor: Eurostat”

http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=nama_10r_2gdp&lang=en

http://www.insse.ro/cms/files/Web_IDD_BD_ro/index.htm

În ceea ce priveşte PIB/loc, în perioada 2012-2016 se observă o ușoarã creştere, constantă,

atat la nivel național, cât şi la nivelul Regiunii Sud-Muntenia. Pentru judeţul Argeș, pentru aceasta

perioadã, nu se gãsesc date statistice disponibile.

https://www.dcnews.ro/pib-ce-loc-ocupa-romania-in-ue_525658.htmlhttps://www.dcnews.ro/pib-ce-loc-ocupa-romania-in-ue_525658.htmlhttp://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=nama_10r_2gdp&lang=en

27

Tab. 1.1.5

Produsul intern brut pe locuitor calculat pe baza parităţii puterii de cumpărare (în PCS)

Sursa datelor: Eurostat

(euro/locuitor)

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

UE-28 23.300

24.70

0

26.10

0

26.10

0

24.50

0

25.50

0

26.20

0

26.60

0

26.80

0

27.60

0

29.00

0 29.200

România

8.000

9.700

11.40

0

13.20

0

12.50

0

13.00

0

13.60

0

14.30

0

14.60

0

15.20

0

16.30

0 17.000

Regiunea Sud

Muntenia 6.600 8.000 9.300

10.90

0

10.90

0

10.70

0

11.70

0

11.00

0

11.50

0

12.80

0

12.90

0 13.400

Grafic 1.1.2

Evoluţia PIB la preţuri curente la nivel naţional aratã cã in anul 2016 regiunea Sud –

Muntenia ocupa locul 5 din 8 regiuni, fata de anul 2015 cand ocupa locul 6, observandu-se o

evolutie pozitiva..

28

Grafic 1.1.3

Grafic 1.1.4

Evoluţia indicelui de disparitate a produsului intern brut/locuitor la preţuri curente la nivel regional

Tabel 1.1.6

Evoluţia indicelui de disparitate a produsului intern brut/locuitor la preţuri curente la nivel

regional

Calculat pe baza datelor

Eurostat

Procente

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

29

Romania 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0%

Nord-Vest 92.1% 95.7% 95.2% 90.1% 90.2% 90.3% 86.4% 86.6% 87.5% 89.3% 87.7% 88.4%

Centru 94.7% 100.0% 100.0% 95.8% 96.7% 96.8% 93.9% 95.5% 94.4% 93.3% 92.6% 93.0%

Nord-Est 63.2% 63.0% 62.9% 62.0% 62.3% 62.9% 57.6% 62.7% 62.5% 61.3% 60.5% 61.6%

Sud-Est 84.2% 87.0% 82.3% 78.9% 80.3% 82.3% 83.3% 85.1% 90.3% 90.7% 85.2% 86.0%

Sud - Muntenia 81.6% 82.6% 80.6% 83.1% 86.9% 82.3% 86.4% 76.1% 79.2% 85.3% 79.0% 79.1%

Bucuresti - Ilfov 231.6% 228.3% 230.6% 250.7% 232.8% 235.5% 247.0% 232.8% 234.7% 234.7% 240.7% 238.4%

Sud-Vest Oltenia 76.3% 78.3% 74.2% 73.2% 75.4% 77.4% 72.7% 74.6% 73.6% 72.0% 71.6% 73.3%

Vest 107.9% 115.2% 109.7% 109.9% 109.8% 114.5% 110.6% 106.0% 104.2% 101.3% 103.7% 103.5%

Indicele de disparitate in regiune a crescut nesemnificativ in anul 2016 fata de 2015, dar

judetul Arges a depasit media Regiunii.

1.5 Produsul intern brut pe locuitor - indici de disparitate

Tabel 3.1.7

Sud -

Muntenia

78,8 84,2 79,1

Argeş

87,5 88,5 88,7

Călăraşi

59,9 58,1 61,3

Dâmboviţa

71,9 67,6 69,2

Giurgiu

51,7 64,7 67,0

Ialomiţa

68,3 68,4 69,2

Prahova

108,7 129,6 105,0

Teleorman

56,6 54,8 54,7

Graficul evoluţiei indicelui de disparitate la nivel regional este prezentat mai jos:

Grafic 1.1.5

30

Tab. 3.1.8

Valoarea adăugată brută (VAB) reprezintă valoarea nou creată (rezultată din valoarea noilor

produse şi servicii create minus valoarea consumului intermediar pentru producerea acestora).

Pentru scopurile analizei de față este relevantă desprinderea unor concluzii din evoluția structurii

VAB pe sectoare de activitate şi compararea structurii VAB la nivel european, național şi județean.

Tabel 1.1.7

VAB pe judeţe şi ramuri de activitate, în anul 2015

Sursa: INS, Conturi naționale regionale 2011-2015

milioane lei (ROL) preţuri curente

România

Regiunea

SUD

MUNTENIA

AG CL DB GR IL PH TR

Agricultura, silvicultura si pescuit 29825.4 5858.2 727.7 1090.8 941.3 639.5 1037.5 593.8 827.6

Industria extractiva; industria prelucratoare;

productia si furnizarea de energie electrica si

termica, gaze, apa calda si aer conditionat;

distributia apei; salubritate, gestionarea

deseurilor, activitati de decontaminare

171555.4 28745.0 6758.4 1399.7 4147.5 692.3 1077.9 12882.7 1786.5

Construcţii 41841.1 4355.3 1101.5 218.4 381.4 363.1 288.3 1803.2 199.4

Servicii, din care: 383330.4 37200.9 8177.9 3040.5 5620.2 4135.1 3406.7 9452.6 3367.9

Comert cu ridicata si cu amanuntul; repararea

autovehiculelor si motocicletelor; transport si

depozitare; hoteluri si restaurante

121325.9 13273.0 3288.9 722.1 2701.4 628.8 1079.2 3749.8 1102.8

- Informaţii şi comunicaţii 35993.7 939.8 165.5 37.1 61.3 44.3 35.2 552.3 44.1

- Intermedieri financiare si asigurari 22997.3 892.9 255.6 60.3 122.7 46.6 68.5 262.4 76.8

- Tranzactii imobiliare 60607.9 7935.1 1298.3 1120.9 761.4 2428.9 1232.8 363.3 729.5

- Activitati profesionale, stiintifice si tehnice;

activitati de servicii administrative si activitati de

servicii suport

49908.7 4477.2 1071 239.3 508.7 192.4 182.9 1941.8 341.1

- Administratie publica si aparare; asigurari

sociale din sistemul public; invatamant; sanatate si

asistenta sociala

69733.0 7786.9 1668.7 699.9 1242.6 636.5 657.1 1955.5 926.6

- Activitati de spectacole, culturale si recreative;

reparatii de produse de uz casnic si alte servicii 22763.9 1896.0 429.9 160.9 222.1 157.6 151 627.5 147

TOTAL 626552.3 76159.4 16765.5 5749.4 11090.4 5830.0 5810.4 24732.3 6181.4

31

Grafic 1.1.6

Evoluţia Valorii adăugate brute (VAB) pe ramuri de activitate în perioada 2009 - 2015 CAEN

REV 2 - România, Regiunea Sud Muntenia şi judeţul Argeş.

Tab. 1.1.9

Structura comparativă a VAB pe judeţe şi ramuri de activitate, în anul 2015

Sursa: INS, Conturi naționale regionale 2010-

2014

- structura VAB în

% -

România

Regiunea

Sud

Muntenia

Jud

Arges

Jud

Calarasi Jud Dambovita

Jud

Giurgiu

Jud

Ialomita

Jud

Prahova

Jud

Teleorman


Industria extractiva; industria

prelucratoare; productia si furnizarea de

energie electrica si termica, gaze, apa

calda si aer conditionat; distributia apei;

salubritate, gestionarea deseurilor,

activitati de decontaminare

27.4 37.7 40.3 24.3 37.4 11.9 18.6 52.1 28.9

Construcţii 6.7 5.7 6.6 3.8 3.4 6.2 5.0 7.3 3.2

Servicii 61.2 48.8 48.8 52.9 50.7 70.9 58.6 38.2 54.5

Comert cu ridicata si cu amanuntul;

repararea autovehiculelor si motocicletelor;

transport si depozitare; hoteluri si

restaurante

19.4 17.4 19.6 12.6 24.4 10.8 18.6 15.2 17.8


- Intermedieri financiare si asigurari 3.7 1.2 1.5 1.0 1.1 0.8 1.2 1.1 1.2


32

- Activitati profesionale, stiintifice si

tehnice; activitati de servicii administrative

si activitati de servicii suport

8.0 5.9 6.4 4.2 4.6 3.3 3.1 7.9 5.5

- Administratie publica si aparare;

asigurari sociale din sistemul public;

invatamant; sanatate si asistenta sociala

11.1 10.2 10.0 12.2 11.2 10.9 11.3 7.9 15.0

- Activitati de spectacole, culturale si

recreative; reparatii de produse de uz

casnic si alte servicii

3.6 2.5 2.6 2.8 2.0 2.7 2.6 2.5 2.4

TOTAL 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0

Tabel 1.1.10

Regiunea

SUD

MUNTENIA

AG CL DB GR IL PH TR

Agricultura, silvicultura si pescuit 7.69% 12.42% 18.62% 16.07% 10.92% 17.71% 10.14% 14.13%

Industria extractiva; industria prelucratoare;

productia si furnizarea de energie electrica si

termica, gaze, apa calda si aer conditionat;

distributia apei; salubritate, gestionarea

deseurilor, activitati de decontaminare

37.74% 23.51% 4.87% 14.43% 2.41% 3.75% 44.82% 6.21%

Construcţii 5.72% 25.29% 5.01% 8.76% 8.34% 6.62% 41.40% 4.58%

Servicii, din care: 48.85% 21.98% 8.17% 15.11% 11.12% 9.16% 25.41% 9.05%

Comert cu ridicata si cu amanuntul; repararea

autovehiculelor si motocicletelor; transport si


17.43% 24.78% 5.44% 20.35% 4.74% 8.13% 28.25% 8.31%

- Informaţii şi comunicaţii 1.23% 17.61% 3.95% 6.52% 4.71% 3.75% 58.77% 4.69%

- Intermedieri financiare si asigurari 1.17% 28.63% 6.75% 13.74% 5.22% 7.67% 29.39% 8.60%

- Tranzactii imobiliare 10.42% 16.36% 14.13% 9.60% 30.61% 15.54% 4.58% 9.19%

- Activitati profesionale, stiintifice si tehnice;

activitati de servicii administrative si activitati de

servicii suport

5.88% 23.92% 5.34% 11.36% 4.30% 4.09% 43.37% 7.62%

- Administratie publica si aparare; asigurari

sociale din sistemul public; invatamant; sanatate si

asistenta sociala

10.22% 21.43% 8.99% 15.96% 8.17% 8.44% 25.11% 11.90%

- Activitati de spectacole, culturale si recreative;

reparatii de produse de uz casnic si alte servicii 2.49% 22.67% 8.49% 11.71% 8.31% 7.96% 33.10% 7.75%

TOTAL 100.00%

33

Tabel 3.1.12

In anul 2015, la nivelul Regiunii Sud-Muntenia, se observa, faţã de anul 2014, o creştere de

8258 milioane lei, iar la nivel naţional, Regiunea Sud-Muntenia se aflã pe locul doi, ca și contribuţie

la VAB naţionalã dupã Bucureşti Ilfov, având un procent de 12,2%, dupã cum putem observa în

tabelul de mai jos:

Tabel 1.1.11

Structura comparativă a VAB pe judeţe şi ramuri de activitate, în anul 2015

Sursa: INS, Conturi naționale regionale

2010-2014

- structura VAB în % -

România

Regiunea

Sud

Muntenia

Jud

Arges

Jud

Calarasi Jud Dambovita

Jud

Giurgiu

Jud

Ialomita

Jud

Prahova

Jud

Teleorman


Industria extractiva; industria

prelucratoare; productia si

furnizarea de energie electrica si

termica, gaze, apa calda si aer

conditionat; distributia apei;

salubritate, gestionarea

deseurilor, activitati de

decontaminare

27.4 37.7 40.3 24.3 37.4 11.9 18.6 52.1 28.9

Construcţii 6.7 5.7 6.6 3.8 3.4 6.2 5.0 7.3 3.2

Servicii 61.2 48.8 48.8 52.9 50.7 70.9 58.6 38.2 54.5

Comert cu ridicata si cu amanuntul;

repararea autovehiculelor si

motocicletelor; transport si


19.4 17.4 19.6 12.6 24.4 10.8 18.6 15.2 17.8


- Intermedieri financiare si

asigurari 3.7 1.2 1.5 1.0 1.1 0.8 1.2 1.1 1.2


- Activitati profesionale, stiintifice

si tehnice; activitati de servicii

administrative si activitati de servicii

suport

8.0 5.9 6.4 4.2 4.6 3.3 3.1 7.9 5.5

- Administratie publica si aparare;

asigurari sociale din sistemul public;

invatamant; sanatate si asistenta

sociala

11.1 10.2 10.0 12.2 11.2 10.9 11.3 7.9 15.0

- Activitati de spectacole, culturale

si recreative; reparatii de produse de

uz casnic si alte servicii

3.6 2.5 2.6 2.8 2.0 2.7 2.6 2.5 2.4

TOTAL 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0

34

Ponderea VAB regionale în VAB naţională

procente

Regiunea de

Dezvoltare ANUL

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

ROMÂNIA 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0%

Nord - Vest 11.3% 11.5% 11.3% 10.9% 11.3% 11.3% 11.5% 11.5%

Centru 11.1% 11.4% 11.2% 11.0% 11.3% 11.1% 10.9% 11.0%

Nord - Est 10.6% 10.8% 10.5% 10.1% 10.3% 10.3% 10.0% 10.0%

Sud - Est 10.3% 10.5% 10.6% 10.5% 10.9% 11.3% 11.3% 10.7%

Bucureşti - Ilfov 26.6% 25.0% 25.7% 27.2% 26.6% 26.8% 26.8% 27.8%

Sud Muntenia 12.4% 12.9% 12.5% 12.4% 11.9% 12.2% 13.0% 12.2%

Sud - Vest Oltenia 7.8% 7.9% 8.0% 7.9% 7.8% 7.5% 7.2% 7.3%

Vest 9.9% 9.9% 10.1% 9.9% 9.8% 9.5% 9.2% 9.5%

Tabel 1.1.11

La nivelul judeţului Arges, privind evoluţia contribuţiei sectoarelor economiei naţionale la

formarea VAB judeţean, în anul 2015 se observa o scãdere a contribuţiilor în majoritatea

sectoarelor, cu excepţia Turismului și a Telecomunicaţiilor.

Grafic 1.1.7

Grafic 1.1.8

35

In anul 2015 Evoluţia contribuţiilor sectoarelor economiei naţionale la formare VAB regional,

regiunea Sud-Muntenia, este prezentata în graficul urmãtor:

Grafic 1.1.9

Evoluţia contribuṭiei procentuale a VAB județul Argeş la Valorea adăugatã brutã (VAB) a

Regiunii Sud Muntenia, pe ramuri de activitate, în anul 2015 CAEN REV 2 -

Tabel 1.1.13

Sud - Muntenia

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

A01 9.6% 8.3% 8.9% 11.4% 8.9% 10.2% 7.5% 100.0%

A02 34.0% 34.1% 39.7% 42.0% 37.2% 38.4% 42.4% 11.5%

A03 10.3% 10.1% 9.0% 7.8% 7.6% 6.9% 6.0% 11.0%

A04 18.5% 18.5% 15.7% 11.9% 16.7% 15.7% 14.4% 10.0%

A05 1.6% 1.6% 1.1% 1.3% 1.3% 1.5% 1.2% 10.7%

A06 1.1% 1.0% 0.9% 0.5% 1.1% 1.4% 1.2% 27.8%

A07 9.0% 10.3% 7.8% 7.8% 8.8% 8.0% 8.8% 12.2%

A08 3.5% 3.5% 3.9% 4.6% 5.0% 5.6% 5.2% 7.3%

A09 10.9% 11.0% 11.1% 10.4% 11.0% 10.5% 11.4% 9.5%

A10 1.4% 1.6% 1.8% 2.4% 2.3% 1.9% 2.0% 2015

36

Tabel 1.1.14

Indicatori 2013 2014 Locul regiunii la nivel

national

A01 AGRICULTURA, SILVICULTURA SI PESCUIT 10.2% 7.5% 2

A02 INDUSTRIA EXTRACTIVA 38.4% 42.4% 4

A03 INDUSTRIA PRELUCRATOARE 6.9% 6.0% 6

A04 PRODUCTIA SI FURNIZAREA DE ENERGIE

ELECTRICA 15.7% 14.4% 4

A05 DISTRIBUTIA APEI; SALUBRITATE 1.5% 1.2% 3

A06 CONSTRUCTII 1.4% 1.2% 2

A07 COMERT CU RIDICATA SI CU AMANUNTUL 8.0% 8.8% 1

A08 TRANSPORT SI DEPOZITARE 5.6% 5.2% 6

A09 HOTELURI SI RESTAURANTE 10.5% 11.4% 6

A10 INFORMATII SI TELECOMUNICAṬII 1.9% 2.0% 3

1.1.2. Productivitatea muncii

Potrivit Eurostat, România este campioana UE a creșterii procentuale a productivității muncii

în ultimii zece ani, cu un plus de 42%.

Romania a reuşit sã devanseze la numărul de euro rezultați pe ora lucrată Lituania (+36%),

Slovacia (+34%), Polonia (+31%) și Bulgaria (+30%).

Astfel, de la 5,7 euro în 2005 am urcat până la 8,1 euro pe oră în 2015 (vezi tabelul).

Evoluția productivității muncii la nivel european:

Tabelul 1.1.2.0

37

Sursa: http://cursdeguvernare.ro/cifrele-productivitatii-muncii-si-consecintele-lor-concrete-campioni-

europeni-la-crestere-procentuala-mediocri-la-crestere-absoluta

Tabelul 1.1.2.1

Sursa: http://cursdeguvernare.ro/salariatii-romani-campioni-ue-la-cresterea-productivitatii-muncii-si-

ultimii-la-partea-care-le-revine-din-pib.html

Tabelul 1.1.2.2

Sursa: http://cursdeguvernare.ro/salariatii-romani-campioni-ue-la-cresterea-productivitatii-muncii-si-ultimii-la-

partea-care-le-revine-din-pib.html

Se poate observa cât de departe suntem de ”convergența nominală” la nivelul

distribuției rezultatelor activității economice, nu doar în raport cu marile economii

occidentale dezvoltate, dar chiar și față de colegele din regiune. Bulgaria trece pragul de 40%,

prag sub care se mai află, oricum la mare distanță de Romania, doar Polonia.

Analiza distribuției rezultatelor economice obținute în cadrul UE arată că partea cea mai

importantă a revenit compensării salariaților, care a reprezentat 47,9% din PIB în anul 2014. Partea

excedentului brut de operare și veniturilor mixte ( ”a capitalului”) a reprezentat 40,2% iar taxele pe

producție și import minus subvențiile (pe scurt, impozitele nete) au reprezentat 11,9%.

http://cursdeguvernare.ro/wp-content/uploads/2015/06/tabel-32.pnghttp://cursdeguvernare.ro/dictionar-economic/economiihttp://cursdeguvernare.ro/dictionar-economic/import

38

Ỉn România, s-a conturat (pe baza datelor preliminare) pentru 2014 o distribuție de 31,3%

pentru muncă și 11,3% partea impozitelor nete, care a lăsa

pas liceul tehnologicscoala-topoloveni.ro/wp-content/uploads/2019/12/pas-2018... · 2019. 12....

Documents