Stiri 27 august 2020, prima parte

Cursul de schimb 27.08.2020 1 EUR 4.8424

1 USD 4.0959

Cum se anunţă ultimele zile de vară. Unde lovesc ploi puternice 27 august 2020, 07:24 de Ionela Stănilă

Ultimele zile de vară aduc vreme în pragul caniculei, în următoarele două săptămâni. Cel mai cald va fi în sud-estul ţării, unde se anunţă maxime de 35 de grade, iar în nord sunt posibile ploi de scurtă durată şi vijelii.

Joi, 27 august, conform Administraţiei Naţionale de Meteorologie(ANM) în sudul şi sud-estul ţării, valorile termice vor fi mai ridicate decât în ziua precedentă, astfel vremea va fi călduroasă, pe arii restrânse caniculară. În regiunile nordice şi nord-estice, precum şi la munte cerul va fi variabil, cu unele înnorări mai ales ziua, când izolat vor fi posibile ploi de scurtă durată, iar în rest se va menţine mai mult senin.

Vântul va avea intensificări în zona montană, cu viteze în general de 60...70 km/h, dar local şi temporar şi în restul teritoriului. Temperaturile maxime se vor încadra între 23 de grade în Maramureş şi în jur de 35 de grade, în Muntenia, sudul Moldovei şi vestul Dobrogei, iar cele minime, în general, între 9 şi 19 de grade.

La Bucureşti vremea va fi călduroasă, posibil caniculară după-amiaza. Cerul va fi mai mult senin, iar vântul va sufla slab şi moderat, trecător cu unele intensificări în cursul zilei. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 34 de grade, iar cea minimă va fi de 16...18 grade.

Şi vineri vremea va fi predominant frumoasă, dar călduroasă în regiunile sudice şi sud-estice. Cerul va fi variabil, în nordul, nord-estul ţării şi la munte şi mai mult senin în rest. Cu totul izolat în extremitatatea de nord vor fi posibile ploi de scurtă durată. Vântul va sufla slab şi moderat, cu unele

1

intensificări în zona montană înaltă. Temperaturile maxime se vor încadra între 23 şi 34 de grade, iar cele minime, în general, între 8 şi 19 de grade.

În Capitală, temperatura maximă va fi de 33...34 de grade, iar cea minimă va fi de 17...18 grade, uşor mai scăzută în zona preorăşenească.

Sâmbătă, conform ANM, vremea va fi predominant frumoasă, dar călduroasă în zonele de câmpie şi podiş, caniculară după-amiaza local în sudul şi izolat în vestul ţării. Cerul, mai mult senin, va avea înnorări trecătoare în nord-vest şi la munte, dar condiţiile de ploaie vor fi reduse. Vântul va sufla slab şi moderat, cu intensificări ziua în estul, sud-estul şi vestul ţării, precum şi la munte. Temperaturile maxime se vor încadra între 26 de grade pe litoral şi în jurul a 36 de grade în Lunca Dunării, iar cele minime vor fi cuprinse, în general, între 10 şi 20 de grade.

În Capitală, temperatura maximă se va situa în jurul a 35 de grade, iar cea minimă va fi de 16...18 grade. Săptămâna 31.08.2020 – 07.09.2020 Temperatura aerului va avea valori în general apropiate de cele normale pentru această săptămână în toate regiunile, posibil uşor mai coborâte în nord-vest, dar şi uşor mai ridicate în sud-est. Cantităţile de precipitaţii estimate pentru această perioadă vor fi excedentare în regiunile extracarpatice, iar în rest vor fi în general apropiate de cele normale pentru acest interval.

ANM: temperaturi maxime de 31 de grade si sanse mari de precipitatii in urmatoarele doua saptamani august 27, 2020

In urmatoarele doua saptamani, vremea se va afla sub normalul termic al acestei perioade, cu temperaturi maxime cuprinse intre 24 si 31 de grade Celsius si posibilitatea de averse la inceputul acestei saptamani, dar si in saptamana viitoare, se arata in ultima prognoza ANM.

In Banat, in urmatoarele patru zile, vremea va fi usor sub normalul termic, cu o medie a temperaturilor maxime intre 25 si 28 de grade. In zilele de 29 si 30 august, vremea va fi calduroasa, astfel ca maximele termice vor fi, in medie, de 31-32 de grade. Dupa acest interval, valorile termice diurne vor fi din nou usor sub normalul climatologic, media acestora urmand sa oscileze intre 25 si 27 de grade. Media valorilor minime de temperatura pe tot intervalul celor doua saptamani va fi cuprinsa, in general, intre 14 si 17 grade.

In intervalul 25-26 august, instabilitatea atmosferica va fi accentuata si vor fi averse local insemnate cantitativ. Ulterior, probabilitatea pentru precipitatii va fi mai ridicata in unele zile ale intervalului 30 august-5 septembrie.

2

In Crisana, in primele cinci zile, vremea va fi usor sub normalul termic, cu o medie a temperaturilor maxime intre 24 si 27 de grade. In zilele de 29 si 30 august, vremea va fi calduroasa, astfel ca maximele termice vor fi, in medie, de 30-31 de grade. Dupa acest interval, valorile termice diurne vor fi din nou usor sub normalul climatologic, media acestora urmand a fi de 25-26 de grade. Media valorilor minime de temperatura pe tot intervalul celor doua saptamani va fi cuprinsa, in general, intre 13 si 16 grade.

In intervalul 25-26 august, instabilitatea atmosferica va fi accentuata si vor fi averse local insemnate cantitativ. Ulterior, probabilitatea pentru precipitatii va fi mai ridicata in unele zile ale intervalului 29 august-4 septembrie.

Vremea va fi usor sub normalul termic si in Transilvania, in intervalul 25-28 august, cu o medie a temperaturilor maxime intre 24 si 27 de grade. In zilele de 29 si 30 august, vremea va fi calduroasa, astfel ca maximele termice vor fi, in medie, de 31 de grade. Dupa acest interval, valorile termice diurne vor fi din nou usor sub normalul climatologic, media acestora urmand a fi de 24-26 de grade. Media valorilor minime de temperatura pe tot intervalul celor doua saptamani va fi cuprinsa, in general, intre 11 si 14 grade.

In intervalul 25-26 august, instabilitatea atmosferica va fi accentuata si vor fi averse local insemnate cantitativ. Ulterior, probabilitatea pentru precipitatii va fi mai ridicata in unele zile ale intervalului 29 august-5 septembrie.

In Maramures, in intervalul 25-28 august, vremea va fi racoroasa, cu o medie a temperaturilor maxime intre 23 si 26 de grade. In zilele de 29 si 30 august, vremea se va incalzi, astfel ca maximele termice vor fi, in medie, de 28-29 de grade. Dupa acest interval, valorile termice diurne vor fi din nou usor sub normalul climatologic, media acestora urmand a fi de 24-25 de grade. Media valorilor minime de temperatura pe tot intervalul celor doua saptamani va fi cuprinsa, in general, intre 11 si 14 grade.

In intervalul 25-26 august, instabilitatea atmosferica va fi accentuata si vor fi averse local insemnate cantitativ. Ulterior, probabilitatea pentru precipitatii va fi mai ridicata in unele zile ale intervalului 29 august-4 septembrie.

Si in Moldova, pana vineri vremea va fi usor sub normalul termic, cu o medie a temperaturilor maxime intre 26 si 29 de grade. In zilele de 29 si 30 august, vremea va fi calduroasa, astfel ca maximele termice vor fi, in medie, de 32 de grade. Dupa acest interval, valorile termice diurne vor fi din nou usor sub normalul climatologic, media acestora urmand a fi de 25-27 de grade. Media valorilor minime de temperatura pe tot intervalul celor doua saptamani va fi cuprinsa, in general, intre 14 si 17 grade.

3

In intervalul 25-26 august, instabilitatea atmosferica va fi accentuata si vor fi averse local insemnate cantitativ. Ulterior, probabilitatea pentru precipitatii va fi mai ridicata in unele zile ale intervalului 31 august-4 septembrie.

In schimb, in Dobrogea vremea va fi predominant frumoasa, iar in prima saptamana si calduroasa, cu o medie a temperaturilor maxime cuprinsa intre 29 si 31 de grade. Ulterior nu vor fi variatii semnificative, astfel incat vremea va fi normala termic, cu o medie regionala a temperaturilor maxime in jur de 28 de grade. Temperaturile minime vor avea o evolutie asemanatoare. In prima saptamana, media acestora va fi mai ridicata, de 18-20 grade, pana spre 20 de grade, apoi se va inregistra o scadere usoara spre 19 grade, valoare medie ce se va mentine pana la sfarsitul intervalului.

Regimul pluviometric se va mentine deficitar. Ploi de scurta durata vor fi posibile in jurul datei de 25 august si in unele zile ale celei de-a doua saptamani.

In Muntenia, desi vor fi unele variatii in evolutia valorilor termice diurne, vremea va fi calduroasa pe tot parcursul celor doua saptamani de prognoza, chiar caniculara, pe arii restranse in zonele de campie. In aceste conditii, media valorilor maxime va fi cuprinsa intre 29 si 33 de grade, chiar mai ridicata cu 1-2 grade in ultimele trei zile ale lunii august. Temperaturile minime se vor situa intre 15 si 18 grade, in medie.

Probabilitatea pentru averse va fi mai ridicata in intervalul 25-26 august si in unele zile ale celei de-a doua saptamani.

In Oltenia, desi vor fi unele variatii in evolutia valorilor termice diurne, vremea va fi calduroasa pe tot parcursul celor doua saptamani de prognoza, chiar caniculara, pe arii restranse in zonele de campie. In aceste conditii, media valorilor maxime va fi cuprinsa intre 28 si 31 de grade, chiar mai ridicata cu 1-2 grade in ultimele trei zile ale lunii august. Temperaturile minime se vor situa intre 15 si 18 grade, in medie. Probabilitatea pentru averse va fi mai ridicata in intervalul 24-26 august si in unele zile ale celei de-a doua saptamani.

La munte, pana la finalul celor doua saptamani nu sunt prognozate variatii semnificative in regimul temperaturii. Valorilor termice maxime, mediate la nivelul zonei vor fi de 16-19 grade, usor mai ridicate in zilele de 29 si 30 august, iar minimele vor avea medii de 9-11 grade.

In intervalul 24-26 august, instabilitatea atmosferica va fi accentuata si vor fi averse local insemnate cantitativ. Ulterior, probabilitatea pentru precipitatii va fi mai ridicata in unele zile ale celei de-a doua saptamani.

4

APIA si SUBVENTII

ASTĂZI PE MASA GUVERNULUI: APROBAREA AJUTORULUI DE MINIMIS pentru APICULTORI! Agroinfo 27 august 2020 -

AJUTOARE APICULTORI. Consilierul ministrului agriculturii, apicultorul Marian Irinel, cunoscut pe Facebook sub numele de Stuparul Oltean anunță că astăzi este supus aprobării proiectul de hotărâre de Guvern prin care apicultorilor li se acordă un ajutor de minimis de 25 de lei/familia de albine.

Dragi colegi,

Astăzi, 27 august 2020, este programată o ședință de Guvern. Pe Ordinea de Zi a ședinței, la poziția 13, este propus spre aprobare Proiectul de Hotărâre privind aprobarea schemei "Ajutor de minimis pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate în perioada martie - mai 2020 asupra sectorului apicol".

Imediat ce proiectul va fi votat, voi posta public, pe toate grupurile apicole, toate informațiile legate de documentele necesare, termenul limită al depunerii lor și data la care apicultorii vor primi banii, anunță Stuparul Oltean.

Potrivit proiectului de hotărâre de Guvern, ajutorul se acordă:

a) apicultorilor, persoane fizice care dețin atestat de producător emis în baza Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol, cu modificările și completările ulterioare, valabil la data depunerii cererii;b) apicultorilor, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale, constituite potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.182/2016;c) apicultorilor, persoane juridice, precum şi oricărei forme asociative cu sau fără personalitate juridică constituite conform legii.

Pentru a fi eligibile la acordarea ajutorului de minimis, întreprinderile/întreprinderile unice trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele criterii de eligibilitate:

a) să aibă familii de albine înscrise în baza de date naţională apicolă la data 1 martie 2020, conform Sistemului unitar de identificare a stupinelor şi

5

stupilor, gestionat de Agenția Națională pentru Zootehnie „Prof. Dr. G.K. Constantinescu”, potrivit prevederilor Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 251/2017 pentru aprobarea Sistemului unitar de identificare a stupinelor şi stupilor;b) să aibă familii de albine înregistrate/autorizate la direcţia sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti. INTEGRAL HOTĂRÂREA AICI!

AFIR si FINANTARI

IMM Factor: Firmele pot obține garanții de stat de până la 800.000 de euro pentru finanțarea creditului comercial 27 aug, 2020 | ECONOMICA.net

Întreprinderile mici şi mijlocii vor beneficia de facilităţi de garantare de către stat pentru finanţarea creditului comercial, iar schema de garantare va putea fi accesată până la 31 decembrie 2020, informează FNGCIMM într-un comunicat.

Astfel, beneficiarii programului IMM Factor vor putea obţine de la băncile înscrise în program finanţări de tip factoring acordate pe baza facturilor comerciale şi garantate de stat. Aceştia vor fi susţinuţi de o schemă de ajutor de stat, sub formă de granturi, prin care vor fi acoperite costurile de finanţare (dobânda aferentă sumelor avansate de finanţator şi comisionul de factoring aferent serviciilor de colectare şi administrare creanţe) în procent de 50% şi costurile de garantare (comisionul de risc şi comisionul de gestiune), în procent de 100%.

Valoarea maximă a granturilor ce pot fi acordate prin schema de ajutor de stat este de până la 800.000 euro/ IMM, iar pentru sectoarele pisciculturii şi acvaculturii, precum şi cel al agriculturii, granturile sunt limitate până la maximum 120.000 euro, respectiv 100.000 euro pentru fiecare beneficiar. Garanţiile vor fi acordate în procent de maximum 50% din valoarea finanţării de tip factoring, exclusiv dobânzile, comisioanele şi alte cheltuieli aferente finanţării garantate cu posibilitatea prelungirii finanţării de maximum 3 ori, pe perioade de până la 12 luni. Valoarea plafonului de garantare este de maximum 5.000.000 lei/ beneficiar, iar valoarea maximă a unei garanţii pentru o facilitate de factoring este de maximum 750.000 lei.

" IMM Factor este cel de-al treilea program guvernamental care susţine accesul la finanţare al întreprinderilor mici şi mijlocii, prin acordarea de facilităţi de garantare de către stat pentru finanţarea creditului comercial. IMM Factor vine ca răspuns la realitatea economică potrivit căreia în

6

România creditul comercial este insuficient dezvoltat, în timp ce în ţări cu economie de piaţă dezvoltată are o pondere importantă ca sursă de finanţare. România ocupă locul 26 între ţările europene în privinţa intermedierii financiare prin factoring, situaţie care trebuie remediată pentru a oferi lichidităţile necesare sectorului antreprenorial, atunci când există vârfuri de plăţi in activitatea IMM-urilor", se precizează în comunicatul FNGCIMM. Pot beneficia de garanţii şi ajutor de stat IMM-urile din toate sectoarele de activitate (cu excepţia celor declarate neeligibile potrivit OUG 146/2020), care respectă condiţiile programului şi se încadrează în normele şi procedurile interne ale finanţatorilor.

"IMM Factor reprezintă o soluţie la o problema cu care ştim că se confruntă mediul antreprenorial şi îndemnăm întreprinzătorii să acceseze până la finalul acestui an produsele de factoring ce vor fi oferite de către finanţatori pentru derularea activităţii curente, să beneficieze de granturile de până la 800.000 de euro şi de garanţiile de stat de până la 5.000.000 lei", a declarat Dumitru Nancu, directorul general al FNGCIMM.

Programul IMM Invest a fost modificat meatmilk 27 august 2020

Potrivit unui comunicat, Guvernul a aadoptat OUG prin care se modifică programul IMM Invest, plafonul de garanții de stat fiind crescut de la 15 la 20 de miliarde de lei. Totodată, s-a decis ca dobânzile la creditele pentru capital de lucru vor fi subvenționate 100% timp de opt luni.

În aceeași ședință, Guvernul a aprobat și programul IMM Factor. Potrivit unei alte Ordonanțe, valoarea maximă de finanțare pentru fiecare beneficiar este de 5 milioane de lei, programul urmând să funcționeze un an de zile. Referindu-se la noile prevederi, Ionel Dancă, purtătorul de cuvânt al Guvernului, a declarat:

 „A fost majorat plafonul de garanţii de la 15 miliarde la 20 de miliarde de lei. Perioada ajutorului de stat sub forma dobânzii subvenţionate 100% în cadrul acestor credite pentru capital de lucru şi investiţii a fost modificată la o perioadă standard pentru toţi beneficiarii din cadrul acestui program, respectiv opt luni de zile de la data acordării creditului.

Practic, IMM-urile vor putea accesa şi această facilitate de credit pentru capital de lucru până la 5 milioane de lei.

„O companie care doreşte să primească banii pentru serviciile sau bunurile furnizate, în baza facturii, cere unui finanţator bancar plata acestei facturi,

7

are acces imediat la lichidităţi, urmând ca banca să primească valoarea respectivei facturi de la client la momentul scadenţei acelei facturi”.

Referitor la programul IMM Factor, oficialul guvernamental a declarat: ”Pentru a încuraja un astfel de sistem, care există în foarte multe ţări europene, statul vine şi stimulează accesul companiilor la un astfel de instrument prin forma aceasta a garanţiilor de stat.”

ALTELE

Emil Dumitru: „5,5 miliarde de euro pentru refacerea întregii infrastructuri de irigaţii” august 27, 2020 agrimanet

Intr-un interviu acordat AGERPRES, secretarul de stat din Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Emil Dumitru, afirma ca țara noastră a obținut o sumă foarte bună din programul de reziliență pentru refacerea infrastructurii de irigații, desecare și drenaj. Astfel, prin aceste investiții, avem șansa să schimbăm cu adevărat fața agriculturii din România, a declarat domnul Dumitru.

„România are o sumă consistentă de luat pe programul de rezilienţă, aproximativ 33 de miliarde de euro, din care Ministerul Fondurilor Europene a identificat o linie de finanţare pe ceea ce înseamnă sistemul de gestionare a apei. Este vorba de infrastructura principală de irigaţii, desecare, drenaj şi combaterea eroziunii solului. Practic, România în ultimii 30 de ani nu a avut resurse financiare să reabiliteze infrastructura principală de irigaţii, iar din acel vestit miliard de euro din bugetul naţional, care a fost aprobat printr-o lege în 2015, în momentul de faţă s-au investit undeva la 170 de milioane de euro, ceea ce este foarte puţin, ţinând cont de

8

schimbările climatice şi de seceta pedologică care a afectat o parte importantă din România în anul 2020. E clar că avem nevoie de irigaţii şi de refacerea întregii infrastructuri de irigaţii ca să putem avea o producţie constantă. Suma totală a acestui program este de aproximativ 5,5 miliarde de euro din bani europeni, ceea ce înseamnă că ne va da şansa să putem să reabilităm întreaga infrastructură principală de irigaţii, desecare şi drenaj”, a precizat Dumitru.

„În momentul de faţă suntem în stadiul în care fundamentăm fişa măsurii pe care o vom trimite la Comisia Europeană şi Comisia va aproba această linie de finanţare. Credem noi că numai cu bani europeni se pot realiza investiţii în infrastructura principală de irigaţii, de desecare şi drenaj, şi aceasta poate fi ultima şansă pe care România o are ca să poată să redea în sistem de irigaţii aproximativ 3 milioane de hectare şi pe desecare şi drenaj alte 3 milioane de hectare„, a afirmat Emil Dumitru.

„În noiembrie se notifică Comisia Europeană, se primeşte acceptul, speram că va fi unul pozitiv, dacă vor mai fi schimburi de opinii pe ceea ce înseamnă observaţiile Comisiei va trebui sa răspundem foarte repede şi de la anul, practic, operaţionalizăm acest program de rezilienţă care va avea inclusiv componenta de asistenţă tehnică, iar cei care lucrează cu aceste fonduri vor putea fi plătiţi din bani europeni.

Vom face repede caietele de sarcini pe amenajările de irigaţii, desecare şi drenaj, pe care o să le lansăm pentru a putea fi contractate pe procedura de achiziţie publică cât mai repede cu putinţă, pentru că vom fi contratimp pe ceea ce înseamnă obligaţia statelor de a contracta în primii doi ani 70% din totalul sumei, ceea ce înseamnă aproape 4 miliarde de euro pe care trebuie să-i semnăm şi să avem contracte până în 2023″, a explicat secretarul de stat în MADR.

„Am reuşit să obţinem 5,5 miliarde de euro din programul de rezilienţă, este foarte bine. Domnul Boloş (ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloş n.r.) a înţeles nevoia de finanţare a acestei infrastructuri critice şi MFE este un partener al MADR.

Vor fi bani şi din bugetele naţionale, dar în general din aceste bugete sunt sume limitate care să vină cu titlu de ajutor de stat. Cei 5,5 miliarde de euro vin pe lângă cei 23 de miliarde de euro pe care îi avem alocaţi pe PAC, pe Pilonul I şi Pilonul II, şi credem că, dacă vom fi pregătiţi din punct de vedere al capacităţii administrative să implementăm aceste programe, vom avea şansa să schimbam cu adevărat faţa agriculturii din România”, a mai spus Emil Dumitru pentru AGERPRES.

9

Dumitru (MADR): banii primiti de la UE ne vor permite sa reabilitam intreaga infrastructura de irigatii pana in 2027 august 27, 2020

Romania va beneficia de o alocare de 5,5 miliarde de euro din programul de rezilienta, bani ce pot fi utilizati pentru refacerea infrastructurii principale de irigatii, de drenaj, desecare si de combaterea eroziunii solului, pana in anul 2027, a declarat secretarul de stat, Emil Dumitru.

Romania are o suma consistenta de luat pe programul de rezilienta, aproximativ 33 de miliarde de euro, din care Ministerul Fondurilor Europene a identificat o linie de finantare pe ceea ce inseamna sistemul de gestionare a apei. Este vorba de infrastructura principala de irigatii, desecare, drenaj si combaterea eroziunii solului. Practic, Romania in ultimii 30 de ani nu a avut resurse financiare sa reabiliteze infrastructura principala de irigatii, iar din acel vestit miliard de euro din bugetul national, care a fost aprobat printr-o lege in 2015, in momentul de fata s-au investit undeva la 170 de milioane de euro, ceea ce este foarte putin, tinand cont de schimbarile climatice si de seceta pedologica care a afectat o parte importanta din Romania in anul 2020. E clar ca avem nevoie de irigatii si de refacerea intregii infrastructuri de irigatii ca sa putem avea o productie constanta. Suma totala a acestui program este de aproximativ 5,5 miliarde de euro din bani europeni, ceea ce inseamna ca ne va da sansa sa putem sa reabilitam intreaga infrastructura principala de irigatii, desecare si drenaj”, a declarat Dumitru.

Potrivit oficialului, suma alocata va face posibila reabilitarea sistemelor de irigatie pentru circa 3 milioane de hectare, iar o suprafata similara pe desecare si drenaj.

„In momentul de fata suntem in stadiul in care fundamentam fisa masurii pe care o vom trimite la Comisia Europeana si Comisia va aproba aceasta linie de finantare. Credem noi ca numai cu bani europeni se pot realiza investitii in infrastructura principala de irigatii, de desecare si drenaj, si aceasta poate fi ultima sansa pe care Romania o are ca sa poata sa redea in sistem de irigatii aproximativ 3 milioane de hectare si pe desecare si drenaj alte 3 milioane de hectare”, a afirmat Emil Dumitru.

Dumitru, despre cele 23 de miliarde alocate prin politica agricola: vom avea sansa de a schimba cu adevarat fata agriculturii din Romania”

„Am reusit sa obtinem 5,5 miliarde de euro din programul de rezilienta, este foarte bine. Domnul Bolos (ministrul Fondurilor Europene, Marcel Bolos n.r.) a inteles nevoia de finantare a acestei infrastructuri critice si MFE este un partener al MADR. Vor fi bani si din bugetele nationale, dar in general

10

din aceste bugete sunt sume limitate care sa vina cu titlu de ajutor de stat. Cei 5,5 miliarde de euro vin pe langa cei 23 de miliarde de euro pe care ii avem alocati pe PAC, pe Pilonul I si Pilonul II, si credem ca, daca vom fi pregatiti din punct de vedere al capacitatii administrative sa implementam aceste programe, vom avea sansa sa schimbam cu adevarat fata agriculturii din Romania”, a mai spus Emil Dumitru.

Emil Dumitru: ”Avem sansa sa schimbam fata agriculturii din Romania” 27 august 2020

Agricultura din România este pe cale să se transforme! Potrivit secretarului de stat din Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Emil Dumitru, țara noastră a obținut o sumă foarte bună din programul de reziliență pentru refacerea infrastructurii de irigații, desecare și drenaj. Astfel, prin aceste investiții, avem șansa să schimbăm cu adevărat fața agriculturii din România, a declarat oficialul MADR într-un interviu acordat Agerpres.

Potrivit lui Emil Dumitru, în România în ultimii ani nu s-a investit în infrastructura de irigații, iar din acel miliard de euro aprobat printr-o lege în 2015, s-au investit doar 170 de milioane, o sumă infimă, ținând cont de condițiile din România.

”E clar că avem nevoie de irigaţii şi de refacerea întregii infrastructuri de irigaţii ca să putem avea o producţie constantă. Suma totală a acestui program este de aproximativ 5,5 miliarde de euro din bani europeni, ceea ce înseamnă că ne va da şansa să putem să reabilităm întreaga infrastructură principală de irigaţii, desecare şi drenaj”, a precizat Emil Dumitru.

Oficialul MADR susține că această sumă de 5,5 miliarde de euro va permite reabilitarea infrastructurii de irigații pe o suprafață de 3 milioane de hectare, iar pe alte 3 milioane de hectare va fi refăcut sistemul de desecare și drenaj.

Pentru a putea beneficia de acești bani, România trebuie să contracteze în primii doi ani, 2021 și 2022, 70% din această sumă, iar reabilitarea sistemelor trebuie să fie finalizată până în 2027.

11

”Cei 5,5 miliarde de euro vin pe lângă cei 23 de miliarde de euro pe care îi avem alocaţi pe PAC, pe Pilonul I şi Pilonul II, şi credem că, dacă vom fi pregătiţi din punct de vedere al capacităţii administrative să implementăm aceste programe, vom avea şansa să schimbam cu adevărat faţa agriculturii din România”, a mai subliniat secretarul de stat.

Reamintim că România a obținut 79,9 miliarde de euro de la Comisia Europeană, sprijin financiar european în perioada 2021-2027.

George Scarlat catre fermieri: ”Nu va mai faceti OUAI-uri! Statul va moderniza irigatiile” 27 august 2020

George Scarlat, față în față cu fermierii! Secretarul de stat din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale s-a deplasat în județul constanța pentru a se întâlni cu fermierii care au ieșit în stradă cu tractoarele să protesteze. Acesta le-a transmis agricultorilor să nu se mai asocieze în organizații de udători de apă pentru irigații (OUAI-uri).

Deși declarația poate părea una ciudată, având în vedere apelurile repetate ale oficialilor din Ministerul Agriculturii ca fermierii să se asocieze, secretarul de stat are și o explicație pentru spusele sale. Potrivit lui, fermierii nu ar mai fi nevoiți să aplice pentru fonduri speciale ca să irige, pentru că vor avea sisteme modernizate de stat.

”Avem o șansă unică! Vă garantez că ceea ce se va începe anul acesta va schimba în 5 ani foarte multe. Eu înțeleg, nu am cum să vă conving eu astăzi pe dumneavoastră. Rămâne să vedem!”, a spus oficialul MADR în fața fermierilor. Acesta le-a explicat celor ieșiți în stradă că, fiind la sfârșit de exercițiu financiar, anul acesta sumele sunt limitate, iar pentru sesiunea actuală de OUAI-uri au fost alocate 43 de milioane de euro.

”Vă spun ca informație pe care n-am mai spus-o, pe planul național de reziliență, avem posibilitatea noi, ca țară, declarând această infrastructură critică a României în ceea ce înseamnă schimbări climatice și securitate alimentară, să putem să modernizăm atât infrastructura principală de irigații cât și infrastructura secundară de irigație, dar, atenție, cea care este în

12

administrarea statului. Cea pe care am predat-o către OUAI-uri, către fermieri va trebui pe Planul Național Strategic să prindem în continuare măsura 4.3 pe care o bugetăm”, a mai precizat George Scarlat.

Acesta le-a explicat fermierilor că statul are posibilitatea să modernizeze infrastructura de irigații și să o predea către fermieri și i-a îndemnat pe aceștia să nu mai aplice pentru constituirea OUAI-urilor, pentru că nu vor mai fi prea multe fonduri în noul Plan Național Strategic pentru măsura 4.3.

Ambasadorul SUA, mesaj pentru Oros: ”Produsele romanesti trebuie promovate mai bine!” 27 august 2020

Produsele românești trebuie să beneficieze de o promovare mai bună pentru a avea acces sporit pe piața externă, a fost mesajul transmis de ambasadorul Statelor Unite ale Americii la București, Adrian Zuckerman, către ministrul agriculturii, Adrian Oros. Cei doi au avut o întâlnire la sediul MADR, unde au discutat despre transferul de tehnologii agricole și bune practici din SUA cu un deosebit accent pe biotehnologii și infrastructura de irigații, creșterea volumului de export-import între cele doua state și consolidarea dimensiunii economice a Parteneriatului strategic România – SUA.

Șeful MADR i-a transmis ambasadorului SUA că țara noastră este în proces de fundamentare a proiectului privind nevoia de investiție în dezvoltarea și îmbunătățirea infrastructurii de irigații și gestionarea apei, pentru a asigura securitatea alimentară a țării noastre. Astfel, România trebuie să profite de fondurile generoase oferite de Uniunea Europeană pentru a moderniza sistemele de irigații, desecare și drenaj, iar schimburile de opinii cu companiile americane care se ocupă cu gestionarea apei reprezintă o experiență benefică pentru noi.

La rândul său, ambasadorul american Adrian Zuckerman a pus în evidență deschiderea țării sale de a împărtăși cu România know-how și tehnologii pentru sectorul agricol, in special dezvoltarea infrastructurii de irigatii si ameliorarea plantelor. Mai mult, acesta a vorbit și despre schimburile comerciale dintre România și Statele Unite, subliniind faptul că țara noastră

13

trebuie să își promoveze mai bine produsele autohtone, pentru ca acestea să pătrundă mai bine pe piața externă.

Colaborarea dintre România și Statele Unite ale Americii se va realiza și pe filieră științifică și academică, unde au fost realizate demersuri privind propuneri de colaborare între instituțiile academice cu profil agricol și veterinar din SUA și universități din Romania. Ministrul Adrian Oros și-a manifestat sprijinul pentru educația și cercetarea în agricultură, precum și dezvoltarea serviciilor de expertiză și cercetare agricolă avansată în universitățile din Romania.

Pentru întreaga discuție dintre cei doi oficiali, consultați comunicatul de presă pe site-ul oficial MADR.

Ministrul Oros, in discutii cu ambasadorul SUA: infrastructura de irigatii si deschiderea pietei americane catre produsele romanesti, cateva dintre subiectele dezbatute august 27, 2020

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, l-a primit la sediul MADR pe E.S. Adrian Zuckerman, ambasadorul SUA la Bucuresti, cu care a discutat despre necesitatea de dezvoltare a infrastructurii de irigatii din tara noastra dar si despre deschiderea pietei americane catre produsele romanesti.  

Alaturi de ministru, s-au aflat secretarul de stat George Scarlat, precum si experti din cadrul Directiei Generale de Afaceri Europene si Relatii Internationale. Temele principale aflate pe agenda de lucru au vizat: transferul de tehnologii agricole si bune practici din SUA cu un deosebit accent pe biotehnologii si infrastructura de irigatii, cresterea volumului de

14

export-import intre cele doua state si consolidarea dimensiunii economice a Parteneriatului strategic Romania – SUA.

In deschiderea discutiilor, ministrul Adrian Oros a subliniat ca tara noastra si Ministerul Agriculturii in domeniul sau de activitate trebuie sa profite de oportunitatea unica de a putea accesa fonduri externe de la Uniunea Europeana in cadrul Planului National de rezilienta si redresare economica. In acest context, ministrul Oros a precizat ca Ministerul se afla in proces de fundamentare a proiectului privind nevoia de investitie in dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii de irigatii si gestionarea apei, pentru a asigura securitatea alimentara a tarii noastre. Planul de investitii aferent acestui proiect are la baza nevoia de crestere a suprafetelor irigabile ale tarii noastre, de reabilitare a intregii infrastructuri de irigatii, desecare si drenaj precum si a infrastructurii de combatere a eroziunii solului. Adrian Oros a salutat schimburile de opinii benefice privind proiecte pilot care s-au desfasurat cu cateva companii americane ce ofera solutii in domeniul gestionarii apei. In cadrul intalnirii a fost adusa in discutie necesitatea incheierii unui memorandum de colaborare in domeniul imbunatatirilor funciare intre cele doua state, ministrul Oros exprimandu-si in acest sens speranta ca demersurile necesare sa fie finalizate in scurt timp.

Referitor la transferul de tehnologii si bune practici, E.S. Adrian Zuckerman a transmis deschiderea tarii sale de a impartasi cu Romania know-how si tehnologii pentru sectorul agricol, in special dezvoltarea infrastructurii de irigatii si ameliorarea plantelor. Referitor la exportul de produse agroalimentare din Romania in SUA, reprezentantii Ambasadei Statelor Unitesi-au manifestat sprijinul de a facilita schimburile comerciale intre cele doua state, prin furnizarea catre agentii comerciali romani interesati de exporturi in SUA a informatiilor legate de targuri si expozitii americane si directionarea solicitarilor acestora catre birourile comerciale ale Ambasadei Romaniei pe teritoriul SUA.

Ministrul Adrian Oros a mentionat oportunitatea deschiderii pietei americane pentru produse romanesti de calitate premium cum ar fi mierea, produsele bio, vinurile. La randul sau, Ambasadorul SUA a transmis necesitatea ca produsele romanesti sa beneficieze de o promovare mai buna pentru a avea acces sporit pe piata externa. In aceste sens, pentru consolidarea cooperarii in domeniul comertului cu produse alimentare, cei doi oficiali au agreat ca este nevoie de eforturi comune pentru a dezvolta componenta economica a parteneriatului strategic intre Statele Unite si Romania. Alte subiecte discutate s-au referit la sustinerea investitiilor din sectorul agro-comercial al SUA pe piata Romaniei, consolidarea oportunitatilor pentru schimburi de afaceri in cadrul reuniunilor oficiale,

15

atelierelor si conferintelor, inclusiv expozitia Indagra si evenimentele AMCHAM.

Referitor la colaborarea stiintifica si academica dintre Romania si SUA, au fost realizate demersuri privind propuneri de colaborare intre institutiile academice cu profil agricol si veterinar din SUA si universitati din Romania. Ministrul Adrian Oros a afirmat ca Ministerul incurajeaza si sprijina educatia si cercetarea in agricultura, precum si dezvoltarea serviciilor de expertiza si cercetare agricola avansata in universitatile din Romania cu tehnologii de cercetare in domeniul agroindustriei din SUA.

In incheierea discutiilor, ministrul Oros si-a exprimat speranta ca impreuna, printr-un dialog constructiv si fructuos se poate construi un parteneriat viabil, in beneficiul ambelor state.

MADR: Ordinul 182/2020 va fi abrogat Joi, 27 August 2020 16:02

MADR anunță că Ordinul 182/2020 privind normele de prevenirea și stingerea incendiilor specifice activităților sectoarelor din domeniul agricol va fi abrogat, în cel mai scurt timp urmând a se publica decizia în Monitorul Oficial.

Așa cum a anunțat ministrul Adrian Oros în cadrul conferinței de presă din 4 august 2020, acest Ordin urma să fie revizuit împreună cu asociațiile de fermieri. Astfel, Ministerul a primit mai multe propuneri din partea asociațiilor de profil, constatându-se necesitatea modificării Ordinului într-un procent mai mare de 50%.

Potrivit Legii 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, modificarea unui ordin care depășește 50% implică abrogarea respectivului  document.

În acest sens, având în vedere condițiile agro-meteorologice deosebit de grele întâmpinate în acest an din cauza secetei pedologice, pentru a nu împovăra fermierii, MADR va elabora un nou act normativ îmbunătățit în urma discuțiilor din cadrul grupurilor de lucru organizate împreună cu reprezentanții IGSU .

……………………….

LEGISLATIV

Legislatie romaneasca

16

Legea nr. 190/2020 privind utilizarea voluntară a logotipului "100% rasă autohtonă" pentru produsele de origine animală din România, Parlamentul României Va intra în vigoare la 27.08.2020

Hotărârea nr. 686/2020 privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2020 pentru Societatea Naţională "PLAFAR" - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, Guvernul României Publicat în Mof I nr. 777 din 26.08.2020. A intrat în vigoare la 26.08.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1213/2020 privind măsurile fitosanitare pentru introducerea în Uniune a anumitor plante, produse vegetale şi a altor obiecte care au fost eliminate din anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/2019, Comisia Europeană Va intra în vigoare la 27.08.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1214/2020 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2018/2019 în ceea ce priveşte lemnul de Ulmus L., precum şi anumite plante destinate plantării, originare din Israel şi care aparţin speciilor Albizia julibrissin Durazzini şi Robinia pseudoacacia L., Comisia Europeană Va intra în vigoare la 27.08.2020

Ordinul nr. 1362/2018 privind aprobarea Procedurii de autorizare, avizare anuală şi de retragere a dreptului de operare a organizaţiilor care implementează obligaţiile privind răspunderea extinsă a producătorului, Ministerul Mediului Modificat de Ordin 1555/2020 la 26.08.2020

Ordinul nr. 1555/2020 pentru modificarea şi completarea Procedurii de autorizare, avizare anuală şi de retragere a dreptului de operare a organizaţiilor care implementează obligaţiile privind răspunderea extinsă a producătorului, aprobată prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul mediului, nr. 1.362/2018, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Publicat în Mof I nr. 778 din 26.08.2020. A intrat în vigoare la 26.08.2020

Legislaţie europeană

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1217/2020 privind o derogare de la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2072 în ceea ce priveşte introducerea în Uniune a plantelor cu creştere inhibată natural sau artificial dest inate plantării de Chamaecyparis Spach, Juniperus L. şi de anumite soiuri de Pinus L., originare din Japonia, şi de abrogare a Deciziei 2002/887/CE, Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 277 din 26.08.2020. Va intra în vigoare la 15.09.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1163/2020 de autorizare a

17

introducerii pe piaţă a pudrei de ciuperci cu vitamina D 2 ca aliment nou în temeiul Regulamentului (UE) 2015/2283 al Parlamentului European şi al Consiliului şi de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2017/2470 al Comisiei (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Va intra în vigoare la 27.08.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1213/2020 privind măsurile fitosanitare pentru introducerea în Uniune a anumitor plante, produse vegetale şi a altor obiecte care au fost eliminate din anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/2019, Comisia Europeană Va intra în vigoare la 27.08.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1218/2020 de stabilire a taxelor la import în sectorul cerealelor, aplicabile de la 26 august 2020, Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 277 din 26.08.2020. A intrat în vigoare la 26.08.2020

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2020/1218 AL COMISIEI din 25 august 2020 , de stabilire a taxelor la import în sectorul cerealelor, aplicabile de la 26 august 2020 ...

ANEXA I

Taxe la import pentru produsele menționate la articolul 1 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 642/2010, aplicabile de la 26 august 2020

Codul NCDescrierea mărfurilor Taxa la import  (1)

(2)

(EUR/tonă)1001 11 00 GRÂU dur, destinat însămânțării 0,001001 19 00 GRÂU dur de calitate superioară, cu excepția grâului

destinat însămânțării0,00

de calitate medie, cu excepția grâului destinat însămânțării

0,00

de calitate inferioară, cu excepția grâului destinat însămânțării

0,00

Ex10019120 GRÂU comun, destinat însămânțării 0,00Ex10019900 GRÂU comun de calitate superioară, cu excepția

grâului destinat însămânțării0,00

1002 10 00 SECARĂ, destinată însămânțării 0,261002 90 00 SECARĂ, cu excepția secarei destinate însămânțării 0,261005 10 90 PORUMB destinat însămânțării, cu excepția

porumbului hibrid0,26

1005 90 00 PORUMB, cu excepția porumbului destinat însămânțării (3)

0,26

1007 10 90 SORG boabe, cu excepția sorgului hibrid, destinat însămânțării

0,26

18

1007 90 00 SORG boabe, cu excepția sorgului destinat însămânțării

0,26

(1)  Importatorul poate beneficia, în conformitate cu articolul 2 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 642/2010, de o reducere a taxelor de:

—3 EUR per tonă, dacă portul de descărcare se află în Marea Mediterană (dincolo de Strâmtoarea Gibraltar) sau în Marea Neagră și dacă mărfurile sosesc în Uniune prin Oceanul Atlantic sau prin Canalul Suez,

—2 EUR per tonă, dacă portul de descărcare se află în Danemarca, în Estonia, în Irlanda, în Letonia, în Lituania, în Polonia, în Finlanda, în Suedia, în Regatul Unit sau pe coasta atlantică a Peninsulei Iberice și dacă mărfurile sosesc în Uniune prin Oceanul Atlantic.

(2)  Pentru produsele originare din Canada care se încadrează la codurile NC 1001 11 00, 1001 19 00, ex 1001 99 00 (grâu comun de calitate superioară, cu excepția grâului destinat însămânțării), 1002 10 00 și 1002 90 00, taxa se calculează în conformitate cu articolul 2 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 642/2010.

(3)  Importatorul poate beneficia de o reducere forfetară de 24 EUR/tonă atunci când sunt îndeplinite condițiile stabilite la articolul 3 din Regulamentul (UE) nr. 642/2010.

ANEXA II

Elemente pentru calcularea taxelor prevăzute în anexa I

1.   

Valori medii pentru perioada de referință menționată la articolul 2 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 642/2010:

(EUR/tonă)  Grâu comun  (1) PorumbBursa Minneapolis ChicagoCotația 170,313 107,831Primă pentru Golf - 28,305Primă pentru Marile Lacuri 27,766 -2.   

Valori medii pentru perioada de referință menționată la articolul 2 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 642/2010:

Costuri de navlu: Golful Mexic-Rotterdam:20,636

Costuri de navlu: Marile Lacuri-Rotterdam: 40,744

(1)  Primă pozitivă de 14 EUR/tonă încorporată [articolul 5 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 642/2010].

19

..............................................................

Proiecte de acte normative Joi, 27 August 2020 11:16

ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ privind instituirea unor măsuri pentru sprijinul tinerilor fermieriCetățenii și instituțiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile de la data publicării pe adresa de e-mail: rela.stefanescu@madr.roPersoanele sau organizaţiile interesate care transmit în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice vor specifica articolul sau articolele din proiectul de act normativ la care se referă, menţionând data trimiterii şi datele de contact ale expeditorului.

Descarcă ataşamente: detalii proiect (pdf)

………………….

INTERNE

Cât de greu este să înfiinţezi o cooperativă agricolă în România 1 . „Trebuie să stai bine cu nervii“ 27 august 2020, Alina Mitran

Micii fermieri ar putea să-şi valorifice mai uşor producţia, inclusiv în relaţia cu marii retaileri, dacă se asociază FOTO: arhiva Ion Păunel

1 https://adevarul.ro/locale/slatina/cat-greu-infiintezi-cooperativa-agricola-romania-trebuie-stai-nervii-1_5f466c0c5163ec427159c856/index.html

20

Micilor fermieri le este din ce în ce mai greu să pătrundă în reţeaua de retail, să facă investiţii pentru care niciodată nu au capital, sau să poată onora un contract într-un an prost. Asocierea i-ar putea pune la adăpost, însă birocraţia este cea care îi înfrânează. Cât de greu este să înfiinţezi o cooperativă.

De ani buni micilor fermieri li se recomandă să se asocieze în cooperative pentru a se putea menţine pe piaţă şi a face faţă concurenţei marilor coloşi. Dacă părinţii actualilor fermieri vedeau în cooperativă vechiul CAP, astăzi tinerii simt pe pielea lor că nu pot da înainte de unii singuri.

Pe de altă parte, nimeni nu le spune cum pot să treacă de la visul unei cooperative la o astfel de asociaţie funcţională. Am stat de vorbă cu un fermier care s-a implicat în acest an într-un astfel de demers. Preşedintele Sindicatului Producătorilor Agricoli Olt, Ion Păunel, a susţinut înfiinţarea a două cooperative, una în localitatea Pleşoiu, cea de-a doua în localitatea Scărişoara.

Agro Team Coop Pleşoiu a trecut proba birocratică, cea de-a doua, „Dragostea de Legume“ Scărişoara, deşi documentaţia depusă a fost aceeaşi, a avut mai multe piedici, dar care, speră, vor fi trecute cât de curând. „De la idee până la a reuşi să faci o cooperativă trec minimum 3 luni de zile. Şi asta în condiţiile în care am avut şi consultanţă din partea unei firme care a câştigat un proiect pentru a forma cooperative în România, pentru partea de statut şi întocmirea actului constitutiv“, a dezvăluit Păunel.

De spus că membrii cooperatori fondatori s-au tatonat, însă, ani la rând până la căpăta suficientă încredere unul în celălalt astfel încât să pornească la drum împreună. Care sunt paşii „Ne-am întâlnit, am căzut de acord 5 oameni să înaintăm documentaţia către firma de consultanţă care implementează proiectul, ni s-au întocmit statutul şi actul constitutiv, urmând ca ulterior să ajungem la Registrul Comerţului. Până la Registrul Comerţului am făcut rezervarea de denumire, au făcut-o dânşii, trebuie să ai şi o rezervă de capital, pentru o cooperativă de gradul I capitalul social este de 100 lei de membru. Având 5 membri, sunt 500 lei, se deschide un cont la o bancă, ulterior te duci la notar să-ţi autentifice statutul şi actul constitutiv, după care ajungem la Registrul Comerţului. Aici, într-un fel sau altul, începe transpiraţia, sau neînţelegerea. Un dezavantaj al cooperativelor - nu poate să dea procură cineva la cineva, să nu fie prezent la constituire. Este normal, până la urmă, pentru specimen de semnătură şi aşa mai departe“, a continuat fermierul explicaţia.

Oricât ar fi de greu de înţeles, să aduni cinci fermieri în acelaşi loc, altul decât ferma în care fiecare lucrează zi lumină, a fost un demers extraordinar. Peste toate s-a suprapus starea de urgenţă, cu restricţiile de deplasare şi cele

21

de interacţiune la ghişeu cu salariaţii din instituţii. Membrii fondatori, pricepuţi la legumicultură, însă, evident, nu la fel de stăpâni pe argumentele juridice, au fost nu o dată întorşi de la ghişeul Registrului Comerţului. Că o copie nu este lizibilă, că ordinea documentelor în dosar nu este cea corectă, că cel de-al doilea cenzor nu are pregătirea necesară, deşi legislaţia nici nu impune etc. etc. „Trebuie să se înarmeze cu multă răbdare, să îşi facă calcule, să stea bine cu nervii“

„E mai greu cu instituţiile statului. Într-adevăr, înţelegem şi spaima funcţionarilor de acest COVID, dar la un birou de consultanţă, de relaţii cu publicul, trebuie o abordare mai amabilă. Cum cineva din şefi a putut să coboare şi să ne explice, iar lucrurile să fie lămurite, iar angajatul să nu o poată face? Am depus actele pentru ambele cooperative, cu aceleaşi documente, din păcate n-am avut noroc din prima nici cu una, nici cu cealaltă. La una din ele am avut o mică scăpare. O copie nu era lizibilă, iar unul din membri nu semnase pe o filă din statut, era o eroare umană. La cealaltă cooperativă, aceleaşi documente le-am depus, acolo am avut mult mai multe aspecte pe care să le clarificăm, pentru că peste documente s-a uitat un alt angajat. (...) Am luat decizia, nereuşind să ne înţelegem ce documente trebuie să depunem, să retragem documentaţia şi o redepunem săptămâna viitoare. Aceleaşi documente le refacem cum vor dânşii. (...) Dacă nişte fermieri şi-ar dori să înceapă construcţia unei cooperative trebuie să se înarmeze cu multă răbdare, să îşi facă calcule, să stea bine cu nervii. (...) E o mică problemă în instituţiile statului. Nimic nu merge când mergi la ghişeu, când ajungi la director, merge“, a continuat fermierul să-şi povestească experienţa. C

ooperativa agricolă, punct de pornire pentru grupul de producători

Mare atenţie la statut şi la celelalte prevederi din documentele constitutive ale cooperativei, avertizează Ion Păunel. Următorul pas după constituirea cooperativei poate fi înfiinţarea unui grup de producători. Şi acesta este tot un demers birocratic mai întâi, începe o nouă cursă pentru avizare, însă de data aceasta la Ministerul Agriculturii. Avantajele vor fi culese ulterior. „După ce formăm cooperativa vrem să devenim şi grup de producători, iar pentru a deveni grup de producători începutul este foarte important. Această cooperativă trebuie să aibă de la început anumite specificaţii în statut. Începem o altă muncă, o altă depunere de acte. Primul pas când te duci la Ministerul Agriculturii, te duci cu statutul cooperativei pe care ai înfiinţat-o, dacă nu ai anumite lucruri trecute de la început, asta înseamnă să o iei de la capăt, să refaci statutul... Iar bătaie de cap, să întruneşti toţi membrii. Ce e foarte important – pentru a deveni grup de producători este obligatoriu ca toţi membrii cooperativei să fie producători agricoli, nu merge că s-a făcut cooperativa ca să beneficieze unii de tot felul de facilităţi fiscale pe care să

22

le ofere statul român. Când devii grup de producător, acolo se face selecţia. În legea cooperativelor, un alt lucru destul de bun: că ai 5 membri, că ai 10 membri, toţi au un singur drept de vot, nu contează suprafaţa pe care o ai. Părţile sociale sunt egale. Suntem 100 de inşi, avem 100 de părţi sociale, suntem 20, sunt 20“, a mai spus Păunel.

Într-o cooperativă de gradul I se pot asocia fermieri persoane fizice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale sau întreprinderi familiale. Pentru a beneficia de facilităţile oferite cooperativelor, membrii cooperatori trebuie însă să facă dovada comercializării a cel puţin jumătate din producţie prin intermediul cooperativei. Care sunt avantajele asocierii în cooperativă Asocierea nu înseamnă doar putere mai mare de a negocia când vine vorba de vânzarea producţiei, de a-ţi asigura input-urile, de a cumpăra utilaje etc., ci vine şi cu facilităţi fiscale de care se bucură fiecare membru.

„Începând cu 2019, cooperativa este scutită de impozit pe profit până la cifra de afaceri de 2 milioane de euro. Aici fac eu o mică paranteză – când s-a făcut asta au făcut-o băieţii şmecheri pentru ei, dar nici pe noi nu ne dezavantajează. Aceste entităţi sunt parte componentă a cooperativei, iar noi ca persoane suntem membri fondatori. Membrii cooperatori sunt scutiţi de norma pe venit timp de 5 ani de zile, dar şi de impozitul pe utilaje, animale, clădiri şi aşa mai departe. Cooperativa în sine nu va plăti taxe către stat pentru imobilele pe care le-ar avea ea sau le are închiriate în scopul desfăşurării activităţii. Dacă comercializezi minim 50% din producţie prin cooperativă, atunci beneficiezi de aceste deduceri fiscale pe care ţi le oferă statul român. Tu, ca fermier, nu mai plăteşti impozit pe terenul agricol. Omul poate să muncească individual terenul, chiar poate să-şi vândă individual producţia, dar facturezi pe cooperativă. Trebuie să faci dovada că 50% din producţie a fost comercializată prin cooperativă“, a punctat Ion Păunel câteva din avantajele asocierii.

Dacă demersurile merg mai departe şi se ajunge şi la avizarea grupului de producători, fermierii mici care fac parte din grup au acces la măsuri de sprijin dedicate. „Sunt măsuri deocamdată suspendate dar care se vor relua. Poţi primi sprijin timp de cinci ani. Mai întâi până la 10% din valoarea producţiei comercializare, bani pe care îi poţi folosi pentru salarii, dotări, pentru echipamente, pentru utilaje - noi sau second hand. În următorii doi ani, 8%, iar în ultimul an, 7%“, a precizat fermierul.

„În viitor vor fi foarte mult sprijinite aceste iniţiative“

Pe lângă avantajele din prezent, deloc de neglijat sunt cele în perspectivă. Formele asociative, din discuţiile publice de până acum, vor fi calea susţinerii micilor fermieri. Diferenţa de finanţare pentru un fermier care afce parte dintr-o cooperativă şi unul care merge pe cont propriu va fi

23

semnificativă. „Putem cumpăra input-uri împreună, putem vinde împreună, puteam avea un mic depozit, sortare, ambalare, plus ceva foarte important: dacă până acum avem în România „N“ cooperative, dar sunt puţine lucrative, în viitoarea alocare financiară 2021-2027, din declaraţiile publice ale oficialilor Ministerului Agriculturii şi din directivele Uniunii Europene, vor fi foarte mult sprijinite aceste forme asociative. Vor avea punctaje mai bune când se vor înscrie proiectele, dar şi finanţările adecvate. Vorbim de cooperativele înfiinţate de fermierii mici Avem nevoie de acestea pentru finanţări, pentru a face faţă colegilor din Europa, pentru a face faţă marilor latifundiari din toate sectoarele agricole din România. Avem nevoie să fim şi noi o alternativă viabilă şi să reuşim, într-un fel sau altul, să intrăm pe piaţa de retail, să avem magazinele noastre proprii, centre de sortare, ambalare, maşini de transport marfă, cântar, mici fabrici de procesare, pentru că acesta este viitorul. Depozite micuţe, care să deservească un număr de persoane sau cantităţi“, a explicat Păunel.

Fermierul nu a ascuns că încă este o realitate discuţia despre „cine e şeful“ când vine vorba de un astfel de demers, de aceea e vital să porneşti al drum cu parteneri de încredere. „Nu vă ascund că înainte am avut şi discuţii. Am făcut o selecţie între noi de cel puţin 3 ani de zile, dar nu s-a pus problema care dintre noi este şeful. Consiliul director este una (n.r. – format din preşedinte, vicepreşedinte sau vicepreşedinţi şi secretar), ulterior cooperativa are posibilitatea şi trebuie, pentru a-şi desfăşura bine activitatea, să-şi angajeze un director executiv care să se ocupe de partea de marketing, promovare etc. Are nevoie de un inginer specialist. Şi această nevoie există. Nu mai cumpără cinci inşi tractoare, ci să cumpărăm un tractor cu care să facem toţi treaba, cu utilajele aferente. Cu aceşti oameni am reuşit să ajung la această înţelegere. Plus că a venit nevoia unui specialist în domeniul horticol, care să ne urmărească culturile, să facă analize de hol şi aşa mai departe. Oricât de buni am fi noi, de bine informaţi, dacă se respectă o tehnologie de cultură adecvată, de la pregătirea solului până la recoltare, lucrurile se schimbă“, a mai spus Păunel.

„Când vor vedea aceste facilităţi fiscale, când vor vedea că anumite tipuri de ajutoare se vor îndrepta doar către aceste tipuri de asocieri, inclusiv sprijinul cuplat... Fermierul individual are două posibilităţi: să rămână individual, e treaba lui, dar în loc de 10.000 euro/ hectar va primi doar 3.000 euro,sau să se asocieze, iar dacă respectă regulile va primi 10.000 euro. Şi-şi alege“, a mai spus Păunel.

De menţionat că membrilor fondatori li se pot alătura oricând noi membri într-o cooperativă. Cei noi vor avea statut de membru aderent pentru 6 luni, timp în care vor fi oarecum testaţi dacă se pot supune regulilor cooperativei, urmând ca la finalul perioadei să devină membri cu drepturi depline. La

24

mijloc mizele, în timp, vor deveni foarte importante, de modul cum fiecare producător se va comporta şi se va supune rigorilor comune depinzând inclusiv relaţiile contractuale ale cooperativei cu clienţii mari sau mici.

Brânza de oaie, mai scumpă. Seceta profundă loveşte din ce în ce mai crunt în crescătorii de animale 27 august 2020, Iulian Bunila

Foto Iulian Bunilă

Câmpurile cu cereale s-au uscat, iar păşunile au rămas fără verdeaţă.

Lipsa hranei pentru ovine şi vite a devenit o grijă apăsătoare pentru fermieri. Brânzeturile au început să se scumpească în anumite pieţe cu cinci, chiar zece lei, pentru că fermierii sunt nevoiţi să cumpere din alte părţi furaje pentru animale.

Ioana Toma are la Cilibia peste 600 de ovine şi capre şi un efectiv de circa 80 de vite. Vinde laptele de vacă unor mari procesatori iar din cel de oaie face brânză. Oile buzoiencei încă sunt duse de ciobani la păscut, însă nu pentru multă vreme, deoarece pajiştile sunt deja pe terminate. Iarba s-a uscat mult mai devreme decât în alţi ani. ”Foarte greu va fi; de la nutreţul de iarnă, boabele, porumb nu, grâu nu. Cred că o să începem le vindem pe lucru de nimic. Dacă erau câteva ploi, era ceva dar acum totul e uscat în jur”, spune Ioana Toma.

Din lanul de porumb, Ioana Toma nu mai are ce culege, tot din cauza secetei, şi îşi face deja griji pentru animale. A fost nevoită să ridice cu cinci lei preţul kilogramului de brânză de oaie, deoarece va avea nevoie de bani pentru a cumpăra furaje.

”Când o să vedem o fărâmă de brânză de oaie va fi mare lucru. A fost brânza mai puţin pe primăvară, din ce în ce a mai crescut şi acum a ajuns la 25 de lei”, spune Ioana Toma (foto jos). În piaţa de lactate a Buzăului, brânza se vinde de la 18 lei, telemeaua de vacă, la 25 de lei brânza de oaie produsă în gospodării de lângă Buzău. Preţul poate ajunge şi la 35 de lei, atât cât cer sibienii. ”Noi vindem brânza cu 32, cu 35 de lei pe kilogram, dar nu e vacă,

25

nu e capră, e brânză numai de oaie. La noi seceta nu a fost aşa de mare ca aici, a mai plouat în partea noastră. Aici e greu, în partea asta”, spune Aurel Nan, fermier din Sibiu. Comercianţii spun că s-ar impune o creştere a preţului la brânză, pentru că nu s-a mai schimbat de peste un an şi jumătate, dar riscă să nu aibă vânzare. Producătorii de brânzeturi se tem de asemenea că vor avea din ce în ce mai puţină marfă la tarabe, deoarece animalele vor suferi de foame.

”Vânzările nu merg, ne este din ce în ce mai greu. Păşunile sunt uscate. În iarna asta vedem, dar de la primăvară e greu. Ar fi indicat să crească preţul dar ce ne facem că nu se vinde nici aşa”, declară Nela Dinu, producător local de lactate şi brânzeturi. Producătorii de brânzeturi şi lactate spun că întregul domeniu zootehnic este în pericol, dacă nu vor exista subvenţii pentru cumpărarea de furaje. De frica unei crize a hranei, mulţi crescători au început să vândă din efectivele de animale cât pot obţine încă un preţ convenabil.

Preoţii, „influenceri“ săteşti în lupta cu pesta porcină. „Ne-am gândit: cine are mai mare trecere la localnici?“ 27 august 2020, Cosmin Pătraşcu Zamfirache

Exploataţie de porci la Botoşani FOTO Cosmin Zamfirache

Pentru că s-au declarat neputincioase în a-i convinge pe localnici să nu încalce măsurile de prevenire a pestei porcine şi să nu mai ascundă porcii bolnavi, autorităţile au apelat la preoţii de la ţară să-i îndemne pe săteni, la slujbele de duminică, să respecte regulile.

26

Pesta porcină africană şi-a făcut prezenţa, în repetate rânduri, pe teritoriul judeţului Botoşani, mai ales anul trecut. Cel mai mare pericol îl reprezintă mistreţii veniţi de peste graniţă, din Ucraina sau Republica Moldova. Aceştia sunt principalii purtători de pestă porcină, iar localnicii cu treburi prin pădure duc virusul la porcii domestici.

De altfel, la începutul lunii august, autorităţile au găsit un porc domestic, într-o comună de pe malurile Prutului, mort de pestă porcină, însă proprietarul nu a fost identificat. Pentru că există riscul ca localnicii să-şi ascundă porcii bolnavi, dar şi pentru a-i face pe oameni să înţeleagă că trebuie să aplice nişte măsuri de igienizare, autorităţile din Botoşani au ajuns să se bazeze cel mai mult pe ajutorul preoţilor. Astfel, slujitorii Bisericii îi vor îndemna pe săteni să ofere sprijin autorităţilor, să nu-şi ascundă porcii bolnavi şi mai ales să respecte normele de prevenţie. Fiecare preot va fi dotat cu un set de reguli de prevenţie, care să fie „predat“ oamenilor la slujbă. Restul depinde de harul fiecărui preot şi de puterea sa de convingere.

„Apelăm la orice cale de comunicare“

Ideea total inedită de a se baza pe preoţi pentru a combate pesta porcină africană le-a venit şefilor de la Direcţia Sanitar Veterinară Botoşani. Aceştia îi consideră pe oamenii Bisericii adevăraţi „influenceri“ în satele de pe malurile Prutului şi în zona de graniţă, acolo unde au fost înregistrate cele mai multe cazuri de îmbolnăvire la porci sălbatici şi domestici. „Trebuie să apelăm la orice cale de comunicare. Din analizele făcute, avem de-a face, în satele acestea de pe malurile Prutului, cu populaţie în vârstă. Cei care nu au acces la reţelele de socializare. Nu are cum să ajungă bine mesajul. Şi ne-am gândit: cine are mare trecere la localnici, în cine au ei încredere? Şi i-am identificat pe preoţi, influencerii de la sate. Ne bazăm pe ei, în aceste comunităţi să împiedicăm apariţia şi răspândirea pestei porcine africane“, spune Mihai Ţurcanu, directorul DSVSA Botoşani. Soluţia a fost agreată de toţi factorii decizionali de la Botoşani, în cadrul Comitetului Local de Combatere a Bolilor, inclusiv de către reprezentanţii Guvernului în teritoriu. Sătenii ar avea încredere mai mare în preoţi.

„ S-a apelat la aceste categorii socio-profesionale fiindcă au un contact mai aprofundat cu cetăţenii în aceste zone“, spune prefectul judeţului, Dan Nechifor. Totodată, faptul că majoritatea sătenilor merg la biserică duminica a fost un alt motiv pentru desemnara preoţilor ca agenţi de informare în cazul pestei porcine.

Informare despre pesta porcină, duminica, la biserică

Autorităţile cer preoţilor să strecoare, în timpul slujbei, un moment de informare pentru săteni. Practic, preotul va trebui să îi sfătuiască pe oamenii

27

adunaţi în biserică să asculte de autorităţi, să nu ascundă animalele bolnave şi să respecte toate recomandările în cazul pestei porcine. „Atunci când consideră ei că este momentul prielnic, să-i informeze pe cei care participă la slujbă. Îi rugăm să le citească oamenilor din informarea noastră şi să-i asigure că medicii veterinari nu au venit să închidă pe nimeni, nu vin autorităţile să le omoare animalele. Ci doar luăm măsurile de a menţine statutul de sănătate al porcinelor în judeţ. Avem o fermă în plină dezvoltare la Truşeşti, dacă boala avansează de pe malurile Prutului, punem în pericol această exploataţie, dar şi pe cele gospodăreşti“, spune Mihai Ţurcanu.

Mihai Ţurcanu, şeful DSVSA Botoşani FOTO Cosmin Zamfirache

O informare a fost trimisă deja la bisericile din patru comune, situate în zona de graniţă. „A fost distribuit în mai multe exemplare la bisericile din localităţile respective, unde cu ajutorul preoţilor să fie comunicate enoriaşilor, în ziua de duminică“, spun reprezentanţii DSVSA.

În momentul de faţă, 16 preoţi din cele patru comune din zona de graniţă au trimis răspuns şi au precizat că vor sprijini autorităţile, învăţându-i pe oameni, la slujba de duminică, ce trebuie să facă pentru a combate pesta porcină.

Totodată, o altă idee inedită le-a venit şefilor de la Direcţia Sanitar-Veterinară. Pe lângă preoţi, odată cu începerea şcolii, până şi copiii vor deveni agenţi de răspândire a informaţiilor sanitar-veterinare, pe principiul că sunt mai puri.

„Când va începe şcoala, vom merge şi prin şcoli, să informăm copiii. Aceştia sunt un vector mai curat de transmitere a informaţiei. Merg acasă, le spun părinţilor, le spun celor care le sunt tutore ce li s-a spus la şcoală“, adaugă şeful DSVSA.

În judeţul Botoşani, au fost înregistrate până în prezent 21 de focare de pestă porcină africană, dintre care 11 au fost deja stinse. Acestora li se adaugă focarele la porc mistreţ, în dreptul comunei Santa Mare.

28

DESCHIDEȚI TÂRGURILE DE ANIMALE! Agroinfo27 august 2020 -CU TÂRGURI DE ANIMALE ȘI FĂRĂ SAMSARI. Crescătorii de animale îi cer, din nou, ministrului agriculturii, Adrian Oros, să deschidă târgurile de animale vii și să excludă samsarii, intermediarii care-și bat joc de fermieri prin oferirea unor prețuri derizorii pentru produsele din fermă. Ministrul agriculturii a fost miercuri, 26 august 2020, prin mai multe comune și ferme din județul Cluj.

Am mers astăzi (miercuri, 26 august 2020 n.r.) în comunele Râșca și Călățele, din județul Cluj, pentru a mă întâlni cu fermierii și autoritățile locale din zonă.

În Râșca, una dintre cele mai întinse zone rurale din România, am vizitat ferma de familie a Angelei Matiș și am discutat cu fermierii care au venit la întâlnirea noastră, organizată de Ioan Todea. Aici, fermierii au cerut înființarea punctelor de sacrificare în localități, pentru a deservi consumul local. Am subliniat că înființarea unor unități de abatorizare în mediul rural este una dintre prioritățile mandatului meu, precizând că în acest moment în România capacitatea de abatorizare este cu mult mai mare decât efectivul de animale, însă dispunerea lor este problematică și acestă situație trebuie remediată de urgență.

La invitația primarului comunei Călățele, Vasile Tripon, m-am întâlnit cu fermierii pentru a discuta despre problemele punctuale ale acestora. Fermierii călățeni au solicitat redeschiderea târgurilor de animale și găsirea unor soluții reale pentru excluderea samsarilor, a intemediarilor speculanți care își bat joc de fermieri prin prețurile ofertate. Și aici o soluție poate să fie constituirea unor asocieri economice, a scris ministrul agriculturii, miercuri seara, pe pagina sa oficială Facebook.

Șeful MADR, care este de profesie medic veterinar, nu spune ce răspuns le-a dat crescătorilor de animale exasperați de interzicerea târgurilor tradiționale.

29

Târgurile de animale vii au fost interzise în toată țara, în anul 2018, prin decizia autorităților sanitare veterinare. Restricţia a fost impusă de autorităţi pentru limitarea răspândirii pestei porcine africane. Au trecut doi ani de la interzicerea târgurilor de animale vii și crescătorii de animale, țăranii, au cerut în tot acest timp ridicarea restricției, redeschiderea târgurilor care-i ajută să-și vândă animalele la alte prețuri decât cele oferite de intermediari. Crescătorii de bovine au inițiat și o petiție online pentru redeschiderea târgurilor. AICI AVEȚI PETIȚIA!

Timiş, Arad şi Călăraşi sunt judeţele cu cele mai mari recolte de cerelale şi productivitate la hectar în 2019. Fermier din vestul ţării: „Calitatea solului, nivelul freatic ridicat, aportul de precipitaţii şi tehnologia aplicată sunt factorii care duc la producţii bune.“Florentina Niţu 26.08.2020,

Producţia de cereale a României a fost de 29,5 milioane de tone în 2019, iar judeţele Timiş, Arad şi Călăraşi au avut cele mai mari recolte, datorită calităţii solului, a cantităţii de apă din pământ, a precipitaţiilor şi a tehnologiei aplicate la timpul potrivit, consideră fermierii.

„În judeţul Timiş, solul este productiv în majoritatea zonelor. De altfel, nivelul apei freatice este mai ridicat, iar planta ajunge mai repede la un mediu umed. În plus, avem un aport al precipitaţiilor mai prietenos decât în est, sud-est sau nord-est şi plantele supravieţuiesc mai mult până la venirea ploii. Totodată, modul de lucru şi tehnologia aplicată sunt factori care conduc la producţii mai bune de cereale“, spune Nicolaie Apopi, care deţine

30

companiile Popagra (100%), companie prin care produce cereale, şi Agro Baden Banat (80%), companie prin care comercializează cereale.

Fermierul de 44 de ani din judeţul Timiş activează în sectorul agricol de două decenii şi spune că a adoptat tehnici din străinătate, care-l ajută să conserve apa în sol, precum tasarea mai puţină a solului, nefolosind pluguri pe teren, sau eliminarea buruienilor imediat după recoltare prin erbicidare totală. „Plugul la mine este un obiect de muzeu.“

GROPOWER. O generaţie tânără preia frâiele afacerilor agricole puse pe picioare de părinţi după Revoluţie şi are planuri să crească de câteva ori veniturile sau să se extindă peste hotare Florentina Niţu 26.08.2020,

„Schimbarea de generaţii înseamnă schimbare de atitudine, pentru că noi, cei tineri, ne dorim produse specializate, mai performante, iar comunicarea este mai eficientă“.

Experienţa într-un domeniu total diferit de agricultură i-a ajutat să aducă un suflu proaspăt afacerii şi să o ducă la alt nivel, susţin tinerii ce azi au în mâini businessul părinţilor şi au planuri să crească de câteva ori cifra de afaceri a companiei ori să se extindă în afara graniţelor, unii dintre ei făcând primii paşi în direcţia propusă.

Gheorghe Moraru s-a pregătit să devină arhitect şi chiar a intrat în breaslă pentru câţiva ani, lucrând în Cluj-Napoca la una dintre cele mai mari firme din domeniu, însă în urmă cu un deceniu a schimbat macazul şi s-a întors acasă să ducă mai departe businessul agricol pus pe picioare de tatăl său în 1995.

Povestea lui Nicolae Chiș: „Domnule dragă, în Oser așteptau la coadă să cumpere din căpșunile mele” august 27, 2020 agrimanet

Chiș Nicolae, o poveste reîncepută după 20 de ani petrecuți în Spania!

70 de arii de legume, 30 de arii de căpșuni, un hectar de porumb zaharat și un site destinat vânzării produselor agricole hrănesc 9 guri. O familie

31

mulțumită, o viață reîncepută pe meleagurile românești și o poveste emoționantă descoperită azi(…).

Nu poți să nu ai un nod în gât atunci când asculți povestea lui Nicolae Chiș, a soției sale, a celor două fete și a celor 2 gineri, care s-au întors în țară după 20 de ani de trudă pe câmpurile însorite ale Spaniei. Din dorința de a pune capăt pribegiei printre străini, au hotărât să înceapă o afacere pe cont propriu, într-un loc care pare a fi uitat de lume, dar de o sălbăticie și o frumusețe tulburătoare. Aici începe povestea celor 9 suflete, care s-au învrednicit să vină și să facă agricultură în România. Obișnuiți cu munca câmpului din Spania, dar unde lucrau pentru străini, au trecut peste dificultățile oricărui început. Încetul cu încetul, și-au dezvoltat mica lor afacere, pornind de la producția de căpșuni.

„Domnule dragă, în Oser așteptau la coadă să cumpere din căpșunile mele, care sunt de cea mai buna calitate”, aceasta este mărturisirea domnului Nicolae.

După care, încet și sigur și-au diversificat culturile, fie că vorbim de roșii în solarii, ardei, vinete sau porumb zaharat. S-au adaptat în vremuri de pandemie, iar astăzi livrează de două ori pe săptămână produse orășenilor, în special, în municipiul Cluj-Napoca. Comenzile sunt online, iar cele două fete, una mai „șpileră” decât alta, de o frumusețe izbitoare, care în mod cert

32

ar putea prezenta știrile la TV, se ocupă de colectarea comenzilor și livrarea acestora. În același timp, uitându-te la cei 3 copii ai familiei, care se asundeau în spatele ușilor închise și care te priveau sfios după perdeluțele trase, îți dai seama că totuși sectorul agricol din România poate avea un viitor.

Am spus de nenumărate ori că în mod sigur, cei de la oraș ar privi cu mult respect kilogramele de roșii sau de vinete pe care îl au în față, dacă ar ști câtă trudă se află în spate.

Fermierul român ar merita să-i fie ridicată o statuie în centrul fiecărui oraș pentru eforturile depuse, pentru ca noi toți ceilalți să avem ce pune pe masă.

Vizitând această mică afacere, domnul europarlamentar Daniel Buda si-a dat seama încă o dată de imporanța fondurilor europene, care trebuie să se regăsească de îndată în teren, pentru a-i ajuta pe fermierii români sa fie competitivi cu ceilalți fermieri din Europa. Sigur te simți oarecum rușinat, că după 30 de ani de la revoluție ești nevoit să străbați un drum printre hârtoape pentru a ajunge la această fermă, știind că fermierii din Belgia sau Germania au drumuri asfaltate până în capătul tarlalei.

Curajul și dorința arzătoare de a reuși trebuie să îi determine pe cei ce încă lucrează pe pământurile străinilor si care dețin un petec de pamânt să se reîntoarcă acasă.

“Tocmai de aceea, îmi doresc în același timp, ca povestea familiei Chiș să nu rămână un caz singular. Ei au demonstrat că se poate face agricultură performantă în condiții dificile. Cu siguranță și alții ar putea să facă același lucru. Recunosc în același timp că nouă, politicienilor așa vremelnici cum suntem, ne revine datoria nu doar morală, ci și legală de a face tot ceea ce trebuie ca fiecare român sa rămână în țară sau să se întoarcă acasă!”, incheie povestea domnul Daniel Buda.

Chiș Nicolae, o poveste reîncepută după 20 de ani petrecuți în Spania! sursa foto: Daniel Buda

33

Grafic ZF: Producţia şi suprafaţa cultivată cu cereale în 2019 pe judeţ

34

Fermierii – o forţa de care nu sunt conştienti! august 27, 2020 agrimanet

sursa foto: Ziua de Constanta

Ponderea agriculturii în Produsul Intern Brut (PIB), ponderea populaţiei ocupate în agricultură în totalul populaţiei ocupate şi valoarea producţiei agricole sint importante pentru analiza şi elaborarea politicilor agricole.

Aceşti indicatori ne oferă o descriere globală a locului ocupat de agricultură în ansamblul economiei naţionale.

Dar importanti sunt si indicatorii care descriu situaţia pe activităţi agricole: exploataţiile agricole, dotarea cu utilaje agricole, producţia vegetată, efectivele de animale.

Aceste cifre sunt importante pentru a realiza că fermierii sunt o forţă de care trebuie să se ţină cont!

În anul 2017, ponderea agriculturii în PIB a fost de 4,4%, în scădere de la 21% cât era în anul 1990. Ca pondere în PIB, agricultura plasează România peste media UE de 1,5% din PIB.

Populaţia ocupată în agricultura, silvicultura şi pescuitul din România a fost de 23,6%, faţă de 5% populaţia ocupată în agricultura în UE. Din totalul de 8407,5 mii de personae ocupate în România, 1759,5 mii de persoane erau ocupate în domeniul agriculturii, silviculturii şi pescuitului, la nivelul anului 2018.

Valoarea producţiei agricole în România anului 2018 a fost de 86349291 mii lei, în creştere cu 7,2% comparativ cu anul precedent.

Ponderea producţiei vegetale a fost de 70,9%, ponderea producţiei animale de 27,7%, iar serviciile agricole au avut o pondere de 1,4%.

35

Desi ponderea agriculturii în PIB este mică în comparaţie cu ponderea serviciilor, industriei şi construcţiilor, acest domeniu economic este important mai ales din perspectiva securităţii alimentare a unui stat. Agricultura este importantă şi din perspectiva comerţului, mărfurile alimentare deţinând 33% din comerţul cu mărfuri în România.

Fundamentarea politicilor în domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale se bazeaza pe cunoaşterea/ descrierea cantitativă a producţiei vegetale la principalele culturi, pe cunoasterea efectivelor de animale existente, a utilajelor agricole, a mijloacelor de transport şi a construcţiilor agricole existente în cadrul exploataţiilor agricole după cum figurează în registrele Agricole ale primăriilor, pe valoarea producţiei ramurii agricole, pe consumul intermediar şi valoarea adăugată brută, pe balanţele principalelor produse agricole la producători, disponibilităţile de consum ale populaţiei, bilanţurile de aprovizionare pentru principalele produse agroalimentare, conturile economice din agricultură, utilizarea pesticidelor în agricultură etc.

De exemplu, în luna iunie 2020, faţă de luna mai 2020, numărul sacrificărilor a crescut la porcine, la ovine şi caprine, a scăzut la bovine, iar la păsări a rămas aproape constant; greutatea în carcasă a crescut la ovine şi caprine şi la păsări, iar la bovine şi la porcine a scăzut.

Efectivele de porcine, ovine şi caprine şi efectivele de păsări au crescut în anul 2019, comparativ cu anul 2018. În schimb, efectivele de bovine au scăzut. România a ocupat locul trei în cadrul statelor membre ale UE, în anul 2019, la efectivele de ovine şi caprine.

Ancheta Structurală în Agricultură

Ultima Anchetă Structurală în Agricultură a avut loc in 2016. Ancheta a cuprins atât exploataţiile agricole fără personalitate juridică cuprinse în eşantion, cât şi toate exploataţiile agricole cu personalitate juridică, care au desfăşurat activităţi agricole, fie ca activitate principală, fie ca activitate secundară, indiferent de mărimea şi aportul lor la producţia agricolă, de pe întreg teritoriul ţării, atât din mediul rural, cât şi din cel urban.

Rezultatele cercetarii ne arata ca aveam un total de 3395925 de exploataţii agricole fără personalitate juridică, din care 2486736 de exploataţii agricole care utilizează teren şi efective de animale, 829799 exploataţii agricole care utilizează numai cu teren, 79389 exploataţii agricole care utilizează numai animale.

Exploataţiile agricole cu personalitate juridică sunt în număr de 26101, din care 2723 exploataţii agricole care utilizează teren şi animale, 22927

36

exploataţii agricole care utilizează numai teren, 429 de exploataţii agricole care utilizează numai efective de animale.

Din totalul de 26101 de exploataţii agricole cu personalitate juridică, 60 sunt deţinite de regii autonome, 1147 de societăţi/ asociaţii agricole, 13308 de societăţi comerciale cu capital majoritar de stat, 163 de institute/ staţiuni de cercetare/ unităţi şcolare cu profil agricol, 2854 de primării, 166 de alte instituţii publice, 50 de unităţi cooperatiste, 8303 de fundaţii, aşezăminte religioase, şcoli şi altele.

Exploataţiile agricole fără personalitate juridică utilizează 6926256,09 hectare, media pe exploataţia fără personalitate juridică fiind de 2,04 hectare. Exploataţiile agricole individuale utilizează în medie 1,88 hectare, în timp ce persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale utilizează în medie 36,63 hectare. Exploataţiile agricole cu personalitate juridică utilizează 5576279,4 hectare, media pe exploataţia agricolă din această categorie fiind de 213,64 hectare.

Recensământul general agricol

După anul 1990, în România recensământul general agricol s-a organizat de doua ori: în perioada 2002-2003, respectiv în anul 2010, datele rezultate din aceste cercetări statistice fiind disponibile în format electronic pe site-ul INS. Scopul recensământului general agricol este de a oferi date statistice de calitate pentru fundamentarea politicilor în domeniul agriculturii, precum şi pentru Politica Agricolă Comună a UE şi reformelor viitoare promovate la nivel european.

Această cercetare statistică exhaustivă este atât de importantă încât, pentru neîndeplinirea la termen a obligaţiilor stabilite prin legislaţia UE, Comisia Europeană poate activa procedura de infrigement pentru un stat membru. Totodată, recensamantul agricol 2020 va furniza informaţii necesare pentru accesarea fondurilor europene nerambursabile în domeniul agriculturii.

Rezultatele recensământului general agricol runda 2020 vor evidenţia schimbările intervenite de la recensământul din anul 2010, evoluțiile referitoare la caracteristicile structurale ale exploataţiilor agricole, situaţia suprafeţelor agricole utilizate, a celor care fac obiectul unor subvenţii și care se află sub restricţii de mediu, a efectivelor de animale, a adăposturilor pentru animale și a persoanelor care au lucrat în agricultură. 

37

Să facem diferența între produsele românești doar cu numele și produsele autentice românești august 26, 2020 agrimanet

Producţia de produse lactate, dar şi importurile au înregistrat creşteri în primele şase luni ale anului, raportat la perioada similară din 2019, piaţa laptelui fiind dominată de multinaţionale, arată rezultatele unui studiu realizat de Cooperativa Ţara Mea.Problema este că, din cauza crizei sanitare, consumul a scăzut semnificativ, astfel că se prefigurează stocuri mai mari ca de obicei. De aici și nevoia de o atenție deosebită asupra evoluției prețurilor produselor lactate, în condițiile în care piața de profil este dominată de companii multinaționale.

Urmează o perioadă în care producția autohtonă de lapte scade, așadar va fi interesant de observat dacă vor mai crește importurile sau dacă se vor mări prețurile.

Cateva cifre:

Importurile de lapte brut, în creștere cu 57,4%, în primele șase luni, față de perioada corespunzătoare din 2019, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS)

Producția de lapte de consum, mai mare cu 12,5%, în iunie 2020, raportat la iunie 2019

Cantitatea de lapte colectată de procesatori în primul semestru, în scădere ușoară față de aceeași perioadă din 2019

Importurile de lapte brut reprezintă mai mult de o treime din producția internă de lapte de consum

Cele mai mari importuri sunt la lapte și smântână neconcentrate, brânză și caș, conform datelor INS.

Producția de lapte de consum, în primul semestru, a fost de 183.245 tone, cu 20.333 tone (+12,5%) mai mult față de perioada similară din 2019. În luna iunie, producția a atins 27 479 tone, în scădere cu aproape 2.000 de tone raportat la luna anterioară.

În creștere au fost și cantitățile de lapte colectate de procesatori – 109 186 tone de lapte în iunie 2020, față de 104 156 tone, în iunie 2019. La nivel de

38

semestru, în schimb, volumul colectat a atins 578 131 tone, comparativ cu 582 204 tone, în primul semestru din 2019.

Importurile de lapte brut, însă, s-au majorat semnificativ în primele șase luni (+57,4%), atingând 72 212 tone, raportat la 50 552, în aceeași perioadă din 2019. În iunie 2020, importurile au fost de 9 473 tone, comparativ cu 6 019 tone, în iunie 2019.

România a avut, în 2019, o producție de lapte de consum de 329. 677 tone, mai mare cu 7,7%, raportat la 2018. Procesatorii au colectat 1.161.179 tone de lapte, în scădere ușoara, față de 2018, în timp ce importurile de lapte brut (materie primă) au totalizat 113.025 tone, fiind mai mici cu 11,8%, comparativ cu 2018.

Brânzeturile, o piață dominata de străini

„România nu are tradiția Olandei în producția de lactate, dar are rețetele sale autentice, pe care facem tot posibilul să le păstrăm. Este adevărat că de-abia acum am ajuns la nivelul tehnologic al producătorilor străini, dar avem în continuare aproape ultimele pășuni bio din Europa. De aceea, dorința noastră este să susținem toți producătorii români de pe acest segment.” (Florin Burculescu, președinte Cooperativa Țara Mea).

Brânzeturile reprezintă categoria cu cea mai mare pondere în piața lactatelor, circa 50% din punct de vedere valoric. În luna iunie, producția a fost de 10.332 de tone, în creștere ușoară față de mai 2020, respectiv 50.335 tone în primele șase luni, fiind consemnat un avans nesemnificativ raportat la intervalul similar din 2019. În 2019, producția de brânză, inclusiv urdă, a atins un volum de 96.402 de tone (nivel aproape similar celui din 2018), în timp ce la brânză topită a atins 9.784 tone, în scădere ușoară față de 2018.

Din păcate, cam la același nivel sunt și importurile. România a importat o cantitate de 88.126 tone de brânză și caș, în 2019, în valoare de 283 milioane de euro, ceea ce înseamnă un plus de circa 3.000 de tone raportat la 2018, în timp ce livrările la export au atins 15.065 tone.

Principalii jucători pe piața brânzeturilor sunt companiile Hochland, Savencia, Covalact, Lactalis, Albalact, care dețin aproape jumătate din piață din punct de vedere valoric pe segmentul IKA. Cele mai importante mărci 100% românești sunt Solomonescu și Țara Mea, aflate în topul preferințelor consumatorilor români.

„Cred că este timpul să facem diferența între produsele românești doar cu numele și produsele autentice românești. Un produs autentic românesc

39

folosește rețete și ingrediente românești, forța de muncă românească și este deținut de companii românești cu acționari născuți în România. Nu este un discurs de patriotism desuet, ci o lecție de economie.” (Florin Burculescu, președinte Cooperativa Țara Mea).

Cooperativa Tara Mea deține 3 fabrici de lapte și produse lactate la Berca (județul Buzău), Arad (județul Arad) și Bârlad (județul Vaslui), fiecare livrând peste 100 de tone de lactate pe lună.

Piața Bio, pe creștere

Chiar dacă produsele bio la acest moment au o pondere de doar câteva procente în totalul pieței lactatelor, evoluția segmentului în ultima perioada nu este deloc de neglijat. De altfel, și marii producatori au început să se uite cu un interes tot mai mare către această nișă, în contextul în care consumatorii devin tot mai interesați de alimente cât mai naturale și sănătoase.

Situatia DISPERATA cauzata de SECETA i-a facut sa ceara apa de la Pompieri 27 august 2020 Marilena Dinu

Seceta a dus la disperarea fermierilor, dar și a restul oamenilor din mediul rural unde agricultura joaca un rol vital. Lipsa precipitațiilor le-a secat fântânile, iar sătenii au fost nevoiți să care apă și de la doi sau chiar trei kilometri pentru adăparea animalelor. Este situția critică în care au ajuns localnicii din Scorțoasa, unde, pentru a veni în ajutorul localnicilor, autoritățile au cerut ajutorul pompierilor.

Inspectoratul pentru Situații de Urgență a făcut mai multe transpoturi de apă pentru a umple mai multe rezervoare pe care autoritățile le-au pregătit pentru a avea de unde să-și adape sătenii animalele.

„La solicitarea Comitetului Local pentru Situații de Urgență Scorțoasa, pe fondul fenomenului de seceta prelungită din această perioadă, în cursul zilelor de 26 și 27.08.2020, I.S.U. Buzău execută misiuni de transport apă, aceasta fiind o necesitate pentru adăpatul animalelor. Apa transportată în

40

cantitate totală 45.000 litri, va ajunge în bazinele de stocare din satele Scorțoasa, Gura Văii, Beciu și Deleni. În funcție de necesități, misiunea va continua” se arată în informarea trimisă de ISU Buzău.

Primarul comunei Scorțoasa, Traian Răican, spune că nu a mai trăit o vară atât de secetoasă și că situația ar fi fost delicată pentru sătenii care au animale dacă pompierii nu le-ar fi adus apă. Este pentru a treia oară când ISU transportă apă la Scorțoasa.

Investiţia în irigaţii face toţi banii Marian MUŞAT 27 august 2020 Ferma tânărului agricultor teleormănean Cristian Isvoranu este exemplul perfect de agricultură conservativă. La Sfinţeşti, omul sfinţeşte locul, iar producţiile fac... spectacol!

Cunoscutul proverb „omul sfinţeşte locul!” se potriveşte de minune la... Sfinţeşti (Teleorman), unde un tânăr agronom, de numai 27 de ani, aplică, literalmente şi cu succes, tehnologiile de conservare a solului (fără arătură, cu însămânţare directă). Cristian Isvoranu administrează o fermă familială de 400 ha. Nevoia de a asigura apa în anii secetoşi l-a făcut să dezvolte un sistem local de irigaţii, cu alimentare dintr-un lac de 20 ha, cumpărat de tatăl său pentru... pescuit! De asemenea, în perimetrul exploataţiei a înfiinţat perdele forestiere pe 12 ha, pentru a proteja câmpurile cultivate.

A renunţat complet la arătură

„Nu mai efectuăm arătură de 11 ani, aplicăm sistemul de lucrări minime. Anul acesta, pentru prăşitoare am achiziţionat o semănătoare nouă - Monosem NX M - şi în primăvară am semănat direct, fără nici o altă lucrare. În toamnă am pregătit terenul cu discul, pentru mărunţirea resturilor vegetale, şi cu subsolierul. Apoi am însămânţat covorul vegetal muştar+rapiţă şi am aplicat 160 kg/ha NPK 18:46:0. În primăvară, cu trei

41

săptămâni înainte de înfiinţarea culturii, am fertirigat cu 220 kg/ha de uree. La încorporarea seminţei în sol am administrat pe rând 160 kg/ha de nitrocalcar şi terenul a rămas peste iarnă să se aşeze”, susţine cultivatorul.

Trecerea la min-till

Povestea fermei a început în 2009, în urma unei demonstraţii în câmp prezentată de o delegaţie de fermieri olandezi. „Atunci am înţeles care este mesajul şi direcţia pe care va trebui s-o luăm. Am avut noroc că am obţinut un proiect european pe achiziţie de utilaje: un subsolier, un cizel şi două tractoare de 100 şi 200 CP. Aşa am trecut la sistemul minim de lucrări”, susţine fermierul. Însă, tranziţia de la tehnologia clasică la minimum tillage s-a făcut treptat. În primii ani, randamentele medii la culturile înfiinţate au fost mai scăzute. Apoi, producţiile au început să crească de la an la an, iar solul a ajuns să aibă o fertilitate naturală destul de ridicată.

Cât i-a costat amenajarea irigaţiilor?

„Extinderea sistemului de irigaţii până la 400 ha este programul nostru ambiţios. Am început cu 80 ha irigabile, iar în prezent suntem la 160 ha, urmând ca până în primăvară să ne ducem la 240 ha”, explică tânărul Cristian Isvoranu.

Firesc, sursa de alimentare cu apă trebuia reamenajată. Odată cu venirea anilor secetoşi şi culturile având mare nevoie de apă, lacul pentru pescuit a căpătat altă utilizare. „Cred că am muncit vreme de 3 ani să adâncim, să decolmatăm lacul şi să-i stabilizăm malurile. După care am investit în partea de pompare, în infrastructura de aducţiune, îngropată la 2 m, în echipamente de udare. În 2012, cred că am fost primii din ţară care am avut un pivot hidraulic de udare; costa vreo 70.000 de euro, mult mai scump decât unul acţionat electric! Acum urmează să achiziţionăm încă un pivot de mai mare capacitate şi alţi patru tamburi. Toată povestea a costat undeva la 300 mii euro, sumă provenită din profitul reinvestit”, precizează tânărul agronom.

42

La această dată, lacul este populat cu peşte şi-i deschis şi pentru pescuit sportiv. În viitor va beneficia de investiţii pentru amenajarea unor bazine de creştere a puietului. O altă prioritate este extinderea perdelelor forestiere.

Fertirigare cu pivoţii de udare

„Aplicând sistemul de lucrări minime (prin care urmărim îmbunătăţirea structurii terenului), am ridicat gradul de capilaritate şi de fertilitate a solului”, precizează agronomul. În acelaşi scop, fertilizarea culturilor se bucură de o atenţie sporită; pe terenurile neirigate folosesc doar îngrăşăminte chimice solide, iar pe cele amenajate la irigat aplică îngrăşăminte solide şi lichide, administrate prin fertirigare cu ajutorul pivoţilor de udare! De asemenea, există în funcţiune şi o instalaţie care pompează uree lichidă în câmp. În fermă s-a renunţat la azotatul de amoniu în favoarea nitrocalcarului, fertilizant care şi-a demonstrat din plin calităţile.

Producţiile aduc, an de an, un profit confortabil

Cristian Isvoranu nu doreşte să mărească foarte mult suprafaţa, pe motiv că ar putea scăpa de sub control managementul optim de cultivaţie şi tehnologiile de lucru. Producţiile obţinute asigură marja unui profit confortabil. Anul acesta, media la rapiţă a fost de peste 5 t/ha, iar grâul la neirigat a dat o recoltă bunicică: 5 t/ha. La porumb se estimează circa 14 tone/ha şi la floarea-soarelui 3-4 t/ha. Ca de fiecare dată, rapiţa o vinde din câmp; o parte din grâu este valorificată la recoltă pentru a acoperi din cheltuieli, iar diferenţa este oprită pentru arendă. „La rapiţă am avut 1.680 lei/t; un preţ bun care a asigurat un profit bunicel. Grâul l-am dat din câmp cu 700 lei/t. Pentru porumb şi floare facem contracte futures cât mai devreme, la preţuri avantajoase. Cantităţile rămase

43

sunt depozitate peste iarnă. În luna februarie am golit magazia de porumb, cu 640 lei/tona”, a susţinut fermierul.

La Sfinţeşti, tânărul agronom Cristian Isvoranu sfinţeşte pământurile prin truda, priceperea şi rodnicia muncii sale.

IRIGAŢIILE SCOT VÂRFURI DE PRODUCŢIE În ferma de la Sfinţeşti, producţiile obţinute pun în valoare genetica performantă aşezată în matricea unor tehnologii de cultivare avansate. La irigat, porumbul produce între 13 şi 14 t/ha, iar floarea-soarelui - 4,2 t/ha. Rapiţa a atins un vârf de producţie de 5,5 tone/ha, iar anul trecut, grâul a oferit cea mai mare recoltă înregistrată vreodată în ferma lor: 9,2 tone/ha.

Solurile noastre proaste, cu aciditate mărită, îngreunează descompunerea îngrăşămintelor. De aceea trebuie ameliorate şi prelucrate cu mare grijă, CRISTIAN ISVORANU, tânăr fermier din Teleorman

un articol de Marian MUŞAT.

INDUSTRIE ALIMENTARA

Grafic ZF: Nivelul preţurilor la pâine şi cereale în Uniunea Europeană

44

Schimbare importantă în retail. Va fi interzisă ”autoservirea” în cazul anumitor tipuri de pâine și produse de panificație Retail Schimbare importantă în retail. Va fi interzisă ”autoservirea” în cazul anumitor tipuri de pâine și produse de panificație Ovidiu Bărbulescu astăzi,

Clienții nu se vor mai putea servi ei singuri cu pâine neambalată în prealabil, comercianții fiind obligați să asigure un vânzător care să ofere cumpărătorilor produsul de panificație. Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider Prevederile sunt cuprinse într-un proiect de ordin redactat la nivelul Guvernului privind comercializarea pâinii şi a produselor de panificaţie vrac.

Potrivit proiectului de ordin, ”pentru pâinea şi produsele de panificație care nu se prezintă, la comercializare, într-un ambalaj de protecție sanitară, operatorul economic ce comercializează produsul are obligația de a furniza aceste produse prin intermediul “vânzării asistate”, respectiv prin intermediul unei persoane dedicate ce va furniza, la cerere, produsul către consumator”. Prin urmare, ”se interzice comercializarea pâinii şi a produselor de panificație nepreambalate prin “autoservire” , către fiecare consumator”, mai prevede proiectul de ordin. Lege nouă pentru producători și comercianți

Totodată, la comercializarea în vrac a pâinii și a produselor de panificație, operatorii economici sunt obligați să afișeze în structurile de vânzare următoarele elemente: - denumirea sub care este vândut produsul; - denumirea furnizorului; - cantitatea netă/bucată; - prețul de vânzare cu amănuntul, exprimat în lei/bucată; - prețul pe unitatea de măsură, exprimat în lei/kg. - componentele cu efecte alergene: după denumirea fiecarui produs alimentar care are în compozitie substanţe sau produse care pot cauza alergii sau intoleranţă menţionate în anexa II din Regulamentul (UE) nr.1169/2011 se va înscrie „ conţine : ...” urmat de numele substanţei sau a produsului care poate cauza alergii sau intoleranţă menţionate în anexa II din Regulamentul (UE) nr.1169/2011. Prevederile ordinului vor intra în vigoare în termen de

45

30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial. Facilitate propusă - impozite zero 3 ani pentru hoteluri, baruri și restaurante

Argumentul schimbărilor este că, în urma acţiunilor de control desfăşurate, a fost constatată practica comercializării produselor menționate în vrac fără a se asigura informarea consumatorilor cu privire la substanţe sau produse care pot cauza alergii sau intoleranţă. Prin urmare, se consideră că noile norme ”asigură o mai bună protecţie a sănățății și vieţii consumatorilor din România, cât şi informarea acestora cu privire la substanţele sau produsele care pot cauza alergii sau intoleranţă în cazul pâinii şi a produselor de panificaţie comercializate în vrac direct, informaţii menite a proteja consumatorii care suferă de diferite alergii”.

Măsură a șocului din industria HORECA pentru fabricanții de bere: Bermas Suceava își reduce afacerile semestriale cu o un sfert, trece pe pierdere și își adâncește datoriile cu o treime Adrian Panaite scris astăzi,

Sursa foto: Miroslav Halfar / dreamstime.com

Bermas, producătorul berilor Bermas, Suceava și Călimani, afișa rezultat negativ la începutul sezonului estival, după ce anul trecu a avut un profit de 2 milioane lei. Închiderile restaurantelor în contextul epidemiei a lovit nu numai unitățile propriu-zise de alimentație publică, dar și furnizorii lor. Șocul se resimte și în industria berii. Bermas Suceava (BRM) a realizat în primul semestru venituri din cifra de afaceri de 11,38 milioane lei, cu 24,83% mai mici față de cele de 15,14 milioane lei din perioada similară a anului trecut. În același interval de raportare, cheltuielile cu materiile prime s-au micșorat într-o dinamică apropiată, de 23,67%, la 5,19 milioane lei, de la 6,80 milioane lei. Într-o societate în care asociația salariaților are o participație

46

importantă, cheltuielile cu personalul s-au diminuat cu 6,56%, la 6,03 milioane lei, de la 6,46 milioane lei.

Astfel, Bermas a trecut pe pierdere cu un rezultat negativ de aproximativ 619.000 de lei, față de profitul net de aproximativ 633.000 de lei de la S1 2019. Pe întreg anul trecut, compania afișa deja un câștig net de 1,96 milioane lei, din care săptămâna trecută a distribuit un dividend cu randament net de aproximativ 6%. Purcari își reduce cu 9% profitul net semestrial. Epidemia COVID a condus la o prăbușire la jumătate a veniturilor în Republica Moldova

Epidemia COVID a condus la o prăbușire la jumătate a veniturilor în Republica Moldova Activele totale ale Bermas, producătorul al berilor Bermas, Suceava și Călimani, erau la data de 30 iunie de 34,63 milioane lei, cu 3,06% mai mari decât cele de 33,60 milioane lei de la finalul anului trecut. În același interval de raportare, datoriile totale au urcat cu 34,31%, la 13,23 milioane lei, de la 9,85 milioane lei. Bermas Suceava este listată la cota Bursei de Valori București unde nu are o frecvență zilnică a tranzacțiilor, iar la ultimul preț de închidere, de 1,3800 lei/acțiune, consemnat la 10 august, capitalizarea de piață a societăți se ridică la 29,74 milioane lei (6,14 milioane euro).

By lantulalimentar 2020-08-26

Cel mai mult, la piață, s-au scumpit fructele, cu 21%. Prețul cărnii în magazine a înregistrat o creștere cu 7,5 %. Preparatele alimentare au fost cu 5,9% mai scumpe.

Pâinea și cerealele ne costă cu 5% mai mult. Prețul peștelui și al fructelor de mare, care oricum nu era ieftin, a făcut un salt de 4,8%. Pentru lapte, brânză și ouă plătim cu 4,3% mai mult. La ulei și alte tipuri de grăsimi, prețul a

47

crescut cu 4,2%. Zahărul, dulcețurile, mierea și ciocolata sunt mai scumpe cu 2,9%.

Scumpiri semnificative au mai fost înregistrate în Polonia, în Ungaria și în Cehia. În Ungaria, de pildă, fructele s-au scumpit cu 38% față de iulie 2019. Fructele s-au mai scumpit foarte mult în Polonia, cu 23,7%, în Cehia, cu 23,1% și în Estonia, cu 18,2%, potrivit siteului https://ec.europa.eu.

Carnea s-a scumpit cel mai mult în Ungaria, cu 10,6%. A doua mare creștere de preț a fost înregistrată în Bulgaria, 8,8%.

Legumele au înregistrat scăderi de prețuri în aproape toate statele membre. Cel mai mult s-au ieftinit în Cipru, cu -14,4%. În Slovacia s-au ieftinit cu -11,8%, iar în Lituania cu -10,1%. În România, legumele au fost mai ieftine cu – 0,4%.

Pâinea în Germania s-a ieftinit cu -0,2 și în Irlanda cu -0,1. Peștele și fructele de mare s-au ieftinit în Estonia cu -2,7%.

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Petrom şi Auchan extind parteneriatul prin care retailerul francez deschide magazine în benzinăriile producătorului de petrol şi gaze şi anunţă 400 de unităţi în următorii cinci ani, Cristina Bellu 27.08.2020,

OMV Petrom şi Auchan continuă parteneriatul prin care retailerul francez deschide magazine de proximitate în benzinăriile deţinute de unicul producător de petrol şi gaze din România, şi anunţă 400 de unităţi în următorii cinci ani.

„Extinderea parteneriatului cu Auchan Retail România la nivelul întregii reţele de staţii Petrom reprezintă un pas important în dezvoltarea brandului Petrom şi un reper în strategia noastră de a îmbunătăţi experienţa clienţilor noştri”, spune Radu Căprău, membru al directoratului OMV Petrom responsabil pentru activitatea Downstream Oil.

48

Proiectul prevede ca zona de magazin existentă în cadrul staţiei de distribuţie carburanţi să fie reamenajată astfel încât, în funcţie de suprafaţa staţiei, rafturile să cuprindă până la 2.500 de produse. În plus, staţiile Petrom vor intra într-un proces de modernizare care, pe lângă amenajarea de magazine MyAuchan, include înlocuirea elementelor de identitate vizuală, precum şi lucrări exterioare în zona pompelor şi în cea a serviciilor adiacente, respectiv spălătoria de maşini şi alimentarea cu GPL.

Parteneriatul dintre Petrom şi Auchan a fost iniţiat în 2017 cu o fază pilot în cadrul căreia au fost deschise magazine de proximitate MyAuchan în 15 staţii Petrom, atât în zone urbane, cât şi în zone rurale din ţară, urmărindu-se testarea modelului de afaceri şi evaluarea de către parteneri a potenţialului parteneriatului.

„După toate testele făcute în cei trei ani de la demararea proiectului pilot, am reuşit să configurăm un model de magazin MyAuchan care să răspundă cel mai bine nevoilor clienţilor în mişcare, dar şi celor care locuiesc în imediata vecinătate pentru că venim cu un concept de magazin de proximitate, cu produse alimentare şi nealimentare şi o experienţă unică de cumpărare. Vom remodela magazinele din staţiile Petrom pe parcursul mai multor ani pentru a oferi clienţilor un comerţ sub brandul MyAuchan iar, progresiv, vom adăuga din ce în ce mai multe servicii de comerţ digital, în completarea serviciilor deja oferite de Petrom“, explică Ionuţ Ardeleanu, director general Auchan Retail România.

Auchan a intrat pe piaţa locală în 2006, când a deschis primul său hipermarket în cartierul bucureştean Titan. În primul deceniu de activitate în România compania a pariat în special pe acest format pentru ca în ultima perioadă să dezvolte şi alte segmente de piaţă - proximitate şi supermarketuri, magazine de haine şi mai nou online.

Penny a deschis încă patru magazine meatmilk 27 august 2020

După cum transmite într-un comunicat, rețeaua de magazine PENNY. s-a extins cu patru noi unități în Toplița (județul Mureș), în Modelu (județul Călărași), în Rădăuți

49

(județul Suceava) și în Piatra Neamț (județul Neamț). Astfel, rețeaua ajunge la 264 de spații deschise în România.

Noul magazin PENNY. din localitatea Toplița este situat pe strada Ștefan cel Mare, Nr. 65, Cartier Aluniș și are un spațiu de vânzare de 794 m2. Cei 14 angajați îi așteaptă pe clienți de luni până sâmbătă în intervalul 07:30 – 22:00 și duminică între 08:00 – 20:00. Pentru confortul clienților, noul magazin dispune și de un număr de 42 de locuri de parcare și patru case de marcat.

Magazinul din Modelu se află pe strada Călărași, Nr. 64A și are un spațiu de vânzare de 860 m2. O echipă de 14 angajați îi întâmpină pe clienți de luni până sâmbătă în intervalul 07:30 – 22:00 și duminică între 08:00 – 20:00. Pentru confortul acestora, noul magazin dispune și de un număr de 62 de locuri de parcare, dintre care două pentru persoanele cu dizabilități și patru case de marcat.

Magazinul din Rădăuți se află pe Calea Bucovinei, nr. 39 și are un spațiu de vânzare modern de 868 m2. Deschis de luni până sâmbătă în intervalul 07:30 – 22:00 și duminică între 08:00 – 20:00, o echipă de 14 angajați îi întâmpină pe clienți.

Noul magazin dispune și de un număr de 42 de locuri de parcare, dintre care două pentru persoanele cu dizabilități și patru case de marcat. În plus, pentru a duce mai departe promisiunea fermă de a susține furnizorii locali, PENNY. Rădăuți oferă clienților opțiunea de a achiziționa carne proaspătă direct din măcelăria aflată la intrarea în magazin.

Cel de-al patrulea magazin este situat în Piatra Neamț, strada Bistriței și are un spațiu de vânzare de 740 m2. Magazinul dispune de 61 de locuri de parcare, dintre care trei dedicate persoanelor cu dizabilități, și de patru case de marcat. Cei 13 angajați îi așteaptă pe clienți de luni până vineri între 7:30 și 22.00 și duminica între 8:00 și 20:00.

Odată cu rebranding-ul, design-ul noilor magazine este nou și primitor, iar sesiunea de cumpărături pentru clienți este îmbunătățită datorită zonei extinse pentru produse proaspete, mărci proprii pe gustul românilor, dar și datorită semnalizării mai vizibile a promoțiilor și a categoriilor principale de alimente.

În plus, noul PENNY. oferă soluții simple, adaptate stilului de viață alert, precum produsele ready to eat, dar și cele semipreparate, refrigerate sau congelate.

50

O altă componentă importantă a formatului PENNY. este grija pentru mediu și comunitățile în care compania își desfășoară activitatea zi de zi. Multe dintre magazinele nou deschise dispun de funcționalități care le fac prietenoase cu mediul, precum frigiderele cu uși pentru reducerea consumului de energie sau sistemele de iluminare pe bază de LED în interior și panourile fotovoltaice sau acoperișurile verzi in exterior.

În februarie 2019, OMV Petrom şi Auchan Retail România au semnat un Memorandum de Înţelegere cu scopul de a analiza extinderea colaborării într-un parteneriat de lungă durată. Memorandumul a fost aprobat de Consiliului Concurenţei în luna iulie a anului trecut.

Adrian, 27 aug.. 2020

Restaurantele se deschid de la 1 septembrie dupa ce reprezentații HORECA au negociat strând cu Guvernul României. Măsura de relaxare vine însă și cu un set de reguli clare pe care atât restaurantele cât și clienții trebuie să le respecte.

Reguli: restaurante deschise la 1 septembrie

Regulile pentru deschiderea restaurantelor sunt mai multe pentru cei care le dețin. Atfel patronii de restaurante vor trebui să reducă de la 1 septembrie în spațiile închise locurile cu 50%.

Dacă nu doresc să schimbe aspectul asezării meselor în restaurant atunci se va aplica regula o masă ocupată, una liberă, și tot așa.

Fiecare client întră în restaurant cu mască de protecție pe care o va purta până se așează la masă. Dacă clientul se ridică de la masa în restaurant de la 1 septembrie în spațiu închis, acesta va trebui să poarte maca de protecție. Indiferent dacă se duce la o altă masă, la grupurile sanitare sau barul restaurantului.

51

Angajații restaurantelor vor trebui să poarte mască de protecție pe toata durata programului și mănuși de protecție.

Restaurantele vor trebui să dezinfecteze temeinic mesele, scaunele, podeaua, toate mijloacele unde se prepară mâncare și igienza și dezinfecția să fie la cele mai înalte cote, conform unei proceduri ce o va emite Guvernul până la autoritățile locale.

Alte reguli care permit deschiderea restaurantelor

Restaurantele vor trebui să facă contract cu o societate sau să desemneze o persoană care să dezinfecteze cu biocide localurile.

Tot personalul, chiar și cel din bucătărie trebuie să poarte mască de protecție.

Restaurante 1 septembrie 2020, reguli de protectie

Restaurantele vor trebui să se asigure că clienții respectă măsurile de protecție, altfel riscă suspendarea activității plus o amendă usturătoare.

Dragoș Petrescu, reprezentant al sectorului HORECA, a cerut Guvernului să permită deschiderea restaurantelor de la 1 septembrie, avertizând că „400.000 de angajați sunt cu slujbele în pericol”. Restricțiile propuse sunt: folosirea la jumătate a spațiilor, maxim 6 persoane la masă și măști.

„Noi am solicitat premierului să deschidem la 1 septembrie. La nivel național e important să deschidem la 1 septembrie. Avem 400.000 de angajați cu slujbele în pericol. Nu se pune problema să mai așteptăm. Evident, vor fi excepții punctuale acolo unde nivelul epidemiologic nu e ținut sub control”, declară Dragoș Petrescu, președintele HORA, după întâlnirea cu premierul Ludovic Orban.

Lidl construieşte cel de-al şaselea depozit lângă Bucureşti. Deschiderea nu va avea loc mai devreme de 2022. Un proiect logistic al Lidl costă 20-30 mil. euro, conform datelor comunicate anterior de companie Cristina Roşca 27.08.2020, Discounterul german Lidl, prezent pe plan local cu o reţea de circa 270 de magazine, a primit autorizaţia de construcţie pentru cel de-al şaselea depozit din România. Acesta va fi amplasat în zona Fundeni- Cernica.

„Am primit autorizaţia de construcţie pentru un nou depozit în România, al şaselea. El va fi amplasat lângă Bucureşti“, spune Frank Wagner, executivul care conduce operaţiunile locale ale nemţilor.

52

Discounterul german are deja depozite la Chiajna (lângă Bucureşti), Nedelea (lângă Ploieşti), Iernut (lângă Târgu Mureş), Lugoj şi din 2019 la Cordun, o localitate de lângă Roman. Acestea adună peste 20 de hectare.

Pandemia a trimis Sphera Group, administratorul KFC, Pizza Hut şi Taco Bell, pe pierderi de 22 mil. lei în S1/2020 Cristina Bellu 27.08.2020,

Sphera Group (simbol bursier SFG), operatorul în sistem de franciză al lanţurilor de restaurante KFC, Pizza Hut şi Taco Bell în România, a raportat pentru S1/2020 o pierdere netă de 22,3 mil. lei (excluzând impactul adoptării IFRS 16), faţă de profitul de 18 mil. lei obţinut în perioada similară a anului trecut, în timp ce vânzările în restaurante s-au cifrat la 304,5 mil. lei, echivalentul unei scăderi de 31,6%.

Cheltuielile generale şi administrative au scăzut cu 8,2%, în timp ce EBITDA a ajuns la 0,8 milioane lei, cu 97,9% sub nivelul înregistrat în S1/2019 şi a avut o marjă cu 8 puncte procentuale mai mică decât în perioada anterioară, arată datele din raportul semestrial al companiei.

La nivelul celui de-al doilea trimestru, vânzările consolidate ale Grupului au înregistrat o scădere de 54% comparativ cu T2/2019, ajungând la 106,3 milioane lei, cel mai semnificativ impact fiind resimţit în luna aprilie, când majoritatea restaurantelor au fost închise complet, iar activitatea de livrare a fost limitată.

În perioada aprlie-iunie, compania a implementat măsuri rapide reducere a costurilor, care se reflectă în scăderea cu 47,3% în T2/2020 a cheltuielilor restaurantelor, comparativ cu T2/2019.

„Cu siguranţă, a fost un trimestru dificil pentru toată lumea din HoReCa, iar noi nu doar că am reuşit să trecem peste el adaptându-ne din mers, dar suntem încrezători în viitor. (...) Pentru moment, rămânem prudenţi şi continuăm să analizăm în mod regulat performanţa pieţelor individuale, a brandurilor şi a restaurantelor noastre, pentru a răspunde oricărei potenţiale evoluţii într-un mod agil. Răspunsul nostru rapid în T2 prin investiţii în dezvoltarea reţelei de restaurante şi trecerea la canale digitale va aduce cu certitudine venituri şi acces la noi clienţi”, spune Călin Ionescu, Directorul General interimar al Sphera.

53

Compania a încheiat până în prezent parteneriate cu opt platforme de comenzi online în toate pieţele pe care este activ, dar are şi canale proprii de vânzări online. În T2/2020, 47% din vânzările din România s-au realizat prin servicii de livrare, comparativ cu 7% în aceeaşi perioadă a anului trecut.

Începând cu luna mai, vânzările au fost pe un trend ascendent, atingând 65% din nivelul anterior pandemiei, datorită parteneriatelor cu platformele de livrare, redeschiderea restaurantelor în centrele comerciale şi reluarea generală a activităţii economice în pieţele unde operează Grupul. Astfel, la finalul lunii iunie, 97,6% dintre restaurante erau deschise în toate pieţele de activitate, iar compania se aşteaptă ca evoluţia pozitivă a vânzărilor să se menţină în lunile următoare, cu condiţia ca autorităţile din ţările respective să nu impună noi măsuri de izolare.

„Vedem semne clare de revenire graduală, în urma relaxării restricţiilor menite să controleze pandemia. Deşi restaurantele au rămas închise la interior, în iunie 2020 am reuşit să ajungem la vânzări care se află la 65% din nivelul atins înainte de pandemie. În iulie, procentul a avansat la 75%, ceea ce ne dă motive să fim optimişti cu privire la performanţa noastră în lunile următoare. Desigur, întoarcerea la nivelurile înregistrate înainte de pandemie va presupune timp, dar ne concentrăm pe controlul costurilor şi accesarea tuturor facilităţilor disponibile oferite de guvernele din pieţele noastre de activitate, pentru a ne asigura că această revenire are loc cât mai curând, în beneficiul tuturor acţionarilor noştri”, a adăugat Valentin Budeş, Directorul Financiar al Sphera.

Radu Savopol, cofondatorul cafenelelor 5 to Go, pariază pe un nou business: Văd potenţial pentru 15 unităţi Cereal Crunch în România, faţă de trei în prezent. Anul acesta mai deschidem trei Autor: Cristina Roşca 27.08.2020,

Radu Savopol, cofondatorul cafenelelor 5 to Go, se ocupă în prezent şi de dezvoltarea brandului Cereal Crunch.

♦ Dezvoltarea viitoare se va face în franciză. „Cereal Crunch e un model potrivit pentru franciză, pentru un business de familie, iar regional şi nu numai îl văd să se extindă mult în următorii ani“.

54

Sub brandul Cereal Crunch sunt deschise în prezent în România trei localuri sub forma unor cereal-baruri care vând mic dejun pe parcursul întregii zile. Dezvoltarea va veni prin francizarea conceptului.

Cereal Crunch a fost adus pe piaţa locală în 2018 de o serie de antreprenori, iar conceptul a fost preluat apoi de Radu Savopol şi alţi doi parteneri. Savopol şi Lucian Bădilă sunt cunoscuţi în special pentru că au dezvoltat reţeaua de cafenele 5 to go, pariind în special pe franciză, ajungând la peste 150 de unităţi în principalele oraşe din ţară. Al treilea partener este Andrei Alecu, proprietar al cafenelei Utopia Coffee Bar şi fiul lui Marian Alecu, cel care a condus operaţiunile locale ale McDonald’s acum mai mulţi ani.

Carrefour își mută magazinul online în aplicația Bringo. 27 aug, 2020 | ECONOMICA.net

Va vinde la aceleași prețuri ca în unitățile fizice, cu ajutorul unor personal shoppers Retailerul francez Carrefour, primul operator de hypermarket online din România, renunță la modelul inițial de e-commerce, amplificând parteneriatul cu Bringo. De la 1 septembrie, clienții vor putea cumpăra prin platforma Bringo, ceea ce înseamnă că retailerul va livra la nivel național, în 90 de minute, la prețurile din magazinele fizice. Cumpărăturile vor fi făcute de un personal shopper.

De la 1 septembrie, cumpărăturile din Supermarket Online Carrefour se vor face prin aplicația BRINGO, platformă pe care compania a preluat-o parțial în 2017 și care oferă posibilitatea cumpărătorilor de a comanda și a primi produse de la diferite magazine. Practic, de la acea dată, Carrefour Supermarket Online, prin care retailerul oferea servicii de comerț online, se mută în BRINGO, locul unde clienții pot comanda produse din magazinele fizice (hipermarket și supermarket). Consumatorii vor putea cumpăra online de la Carrefour accesând magazinele din aplicația BRINGO, disponibilă gratuit în App Store și Google Play.

De asemenea, va fi în continuare disponibilă secțiunea Supermarket Online de pe site-ul Carrefour.ro, dar va purta o altă denumire, de Super BRINGO Market. Schimbarea, spune compania, a avut loc pentru ca retailerul să poată oferi un serviciu “cu acoperire națională, personal și rapid”, cu livrare în 90 de minute și cu ridicare din magazin (prin Click & Collect). Totodată, mutarea Supermarket Online în Bringo presupune și faptul că se va putea

55

cumpăra online la prețul din magazinele fizice, iar cumpărăturile vor fi făcute de un personal shopper. Acesta se ocupă de întreaga listă de cumpărături, alege produsele dorite și comunică în timp real cu cel care plasează comanda, oferindu-i recomandări, sugestii sau posibilitatea adăugării unor noi produse în coș, la solicitarea clientului.

Oferta online a Bringo Market se ridică la peste 50.000 de produse, precum fructe și legume, conserve, lichide, produse de băcănie, lactate, carne, înghețată și alte produse congelate, produse pentru curățenie și îngrijire personală, precum și multe altele. “Prin toate inițiativele sale, Carrefour România își întărește modelul omnicanal și câștigă timp pentru client, printr-o rețea interconectată de retail, care azi cuprinde peste 360 de magazine cu formate diverse, serviciul integrat Casa Ta - Self Service, aplicația Carrefour și platforme de shopping online cu servicii de livrare personalizată”, anunță compania. Carrefour România operează peste 360 de magazine în țară, iar platforma BRINGO este disponibilă gratuit în Google Play și App Store și cu o rețea prezentă în 36 de orașe.

DIVERSE

Prins de politie in timp ce incerca sa fure porumb cu caruta 27 august 2020

Prins la furat! Un bărbat în vârstă de 32 de ani din Urziceni, județul Ialomița, a fost reținut de poliție după ce a încercat să fure porumb de pe terenul cultivat al unui fermier. Acesta a fost reținut timp de 24 de ore de polițiștii de Investigații Criminale din localitate.

Hoțul ar fi fost văzut chiar de proprietarul terenului, care nu a ezitat și a sunat la numărul de urgență 112, sesizând că persoane necunoscute au intrat în cultura sa de porumb, situat în afara municipiului Urziceni, și au încercat să fure porumb cu căruța.

56

Potrivit publicației independentonline.ro, proprietarul terenului le-a spus polițiștilor că i-a prins pe hoți direct în fapt, moment în care unul dintre ei l-a atacat pe unul dintre pazincii terenului agricol și a fugit de la fața locului.

În urma verificărilor, polițiștii au identificat în cauză un bărbat de 32 de ani, din Urziceni, în baza probatoriului administrat față de acesta fiind continuată urmărirea penală sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tâlhărie calificată.

UNIUNEA EUROPEANA

Comisarul european pentru comerţ a demisionat ca urmare a controversei legate de vizita sa în Irlanda şi de faptul că nu a respectat regulile sanitare 27 august 2020, News.ro

Comisarul european pentru comerţ a demisionat ca urmare a controversei legate de vizita sa în Irlanda şi de faptul că nu a respectat regulile sanitare

Comisarul european pentru comerţ Phil Hogan a demisionat miercuri seară ca urmare a controversei legate de vizita sa în Irlanda şi de faptul că nu a respectat regulile sanitare impuse în contextul pandemiei.

”În această seară mi-am depus la preşedintele CE Ursula von der Leyen demisia din calitatea de comisar european pentru comerţ. Devenea tot mai clar că controversa referitoare la vizita mea recentă în Irlanda mă distrăgea de la munca mea în calitate de comisar european şi mi-ar fi subminat activitatea în lunile importante care urmează”, afirmă Hogan într-o declaraţie.

El afirmă că regretă profund faptul că această călătorie a sa în Irlanda a provocat atâta îngrijorare şi supărare. ”Am încercat întotdeauna să mă conformez tuturor reglementărilor relevante referitoare la COVID-19 în Irlanda”, afirmă Hogan, care cere scuze poporului irlandez pentru greşelile făcute în timpul vizitei

”Comisarul Phil Hogan şi-a depus demisia. Îi respect decizia. Îi sunt foarte recunoscătoare pentru munca sa neobosită în calitate de comisar al comerţului de la începutul mandatului şi pentru mandatul de succes în calitate de comisar pentru agricultură în precedentul Colegiu. A fost un

57

membru valoros şi respctat al Colegiului”, se arată într-o declaraţie a pfreşedintelui Comisiei europene Ursula von der Leyen.

Demisia sa a fost salutată şi de liderii partidelor de guvernământ din Irlanda, care au apreciat că este o evoluţie corectă, date fiind circumstanţele, conform The Guardian, care precizează ca aceştia ceruseră ca Hogan să demisioneze sau să fie eliberat din funcţie pentru încălcarea reglementărilor impuse în contextul pandemiei.

Scandalul a izbucnit după ce comisarul a participat la un dineu cu 80 de persoane, inclusiv politicieni şi un judecător al Curţii supreme, organizat la un club de golf în 19 august, în Clifden, încălcând astfel regulile sanitare. Mai mulţi participanţi au demisionat din funcţii, inclusiv ministrul irlandez al Agriculturii. De asemenea, Poliţia a declanşat o anchetă în acest caz, De asemenea, PhilHogan a susţinut că a sosit în Irlanda în 31 iulie şi a mers la locuinţa sa temporară din Kildare, înainte de a fi internat în 5 august, într-un spital din Dublin, unde a fost testat negativ pentru Covid-19, fiind externat în 7 august. El a revenit în Kildare, care era în carantină din cauza creşterii cazurilor de infectare cu noul coronavirus şi în următoarele două săptămâni a vizitat Limerick, Roscommon, Kilkenny şi Galway înainte de a reveni la Bruxelles. Oricum, venind din Belgia, zonă considerată de risc, regulile impuneau ca el să rămână în izolare, chiar şi după un test negativ.

PlanurileNaționale Strategice și noua politică agricolă comună a UE august 27, 2020 agrimanet , un text scris de Hans Wetzels pentru ARC2020,

Încet-încet, PAC a devenit mai puțin concentrată pe promovarea exporturilor și mai mult asupra dezvoltării durabile. Dar acest progres ar putea fi anulat odată ce statele membre vor începe să-și formuleze propriile obiective de politică agricolă.

Introducere

UE este o centrală agricolă globală. Europa importă cantități mari de materii prime, precum soia, trestia de zahăr sau uleiul de palmier, fructe și legume tropicale, în timp ce alimentează un flux constant de alimente procesate, cereale, lactate și carne pe piața mondială. Companiile din sectorul alimentar și cu amănuntul din UE sunt printre cele mai mari de pe planetă, fermierii săi primesc subvenții grele și deciziile luate la Bruxelles, precum și orice altă capitală europeană pot afecta dezvoltarea și securitatea alimentară în întreaga lume.

Efectul acestor decizii poate fi pozitiv sau negativ, spune Gilbert Bor. El conduce o mică fermă din zonele de vest din Kenya. Peisajul din jurul orașului său, Kapseret, este deluros, solurile sunt colorate într-un roșu

58

profund. Drumurile satelor sunt căptușite cu pini, vaci în cea mai mare parte din rasa Friesian. Pe lângă administrarea propriei ferme, Bor scrie eseuri și prelegeri la universitatea agricolă regională.

Conducând prin oraș, Gilbert Bor se oprește regulat pentru a vorbi cu muncitorii sau pentru a vizita fermele de vaci. Majoritatea fermierilor din regiune cultivă porumb sau fasole pentru subzistență. Își depoziteaza recolta în mici magazii de lemn și și-au construit singuri un sistem de drenaj. În ultima vreme lucrurile s-au schimbat în bine în jurul Kapseret. Cu câțiva ani în urmă, comunitatea agricolă a decis să investească colectiv într-o instalație de depozitare a laptelui pentru a-și consolida poziția de negociere pe piețele locale, în timp ce autoritățile regionale au început să promoveze culturile de avocado sau cafea pentru a muta fermierii în lanțul valoric.

În fiecare dimineață, se ridică la 6 pentru a-și conduce vacile prin pădurea din zona. Recent a plantat cafea în loc de porumb pentru prima dată, explică el. Răsadurile au fost înmânate gratuit de către autoritățile regionale: „Pentru produse cu valoare mai mare, cum ar fi cafeaua, UE este o piață importantă, așa că sper să pot exporta”, explică Bor, cu speranță. „O mare parte din exporturile din Kenya sunt scutite de impozitare în Europa. Acest lucru este valabil și pentru țările Ghana, Nigeria sau francofone. „

Politici solide care vizează zonele rurale pentru dezvoltare sunt absolut cruciale pentru a opri exodul nesfârșit al tinerilor africani către mahalalele infernale ale metropolelor precum Nairobi, dar și pentru a stopa fluxul aparent nesfârșit de migranți care își riscă viața pe Marea Mediterană pentru a ajunge în Europa.

Agricultorii precum Bor joacă un rol crucial în această dezvoltare. Pentru ei, UE poate fi fie o piață crucială pentru produsele africane, fie un concurent major capabil să intervina in piețele locale cu alimente ieftine și puternic subvenționate. Din acest motiv, Bor urmărește cu atenție noua politică agricolă comună a UE (PAC), care va muta responsabilitatea legislativă din partea Comisiei Europene către statele membre.

„Aproape toate țările UE cumpără bunuri agricole din Kenya”, admite Bor. „Până acum, fermierii care au profitat cel mai mult de exporturile în Europa, erau companii sofisticate, care făceau horticultură sau cultivau flori. Dar există și oportunități pentru micii fermieri ca mine pe piața ecologică a cafelei. Aceasta depinde de ceea ce țările importatoare precum Germania sau Olanda decid să facă. Agricultorii africani trebuie să urmareasca cu atenție politica agricolă a UE, deoarece este important pentru dezvoltarea noastră. Mai ales acum. Deciziile luate în UE sunt destinate fermierilor africani. „

59

Evaluarea planurilor strategice naționale pentru PAC

În 2018, Parlamentul European a comandat pentru prima dată un raport pentru cercetarea impactului Politicii agricole comune a UE (PAC) în afara Europei. Studiul a fost autorizat de profesorul Maria Blanco de la Universitatea Tehnică din Madrid. „În această ultimă perioadă legislativă a PAC, am observat progrese în PAC aliniate mai bine la obiectivele de dezvoltare. Dar mai este loc pentru îmbunătățiri”, explică Blanco. „Măsurarea efectelor externe ale PAC este complexă. Uită-te la zahăr, de exemplu. Comisia Europeană vrea să impoziteze consumatorii UE deoarece consumă prea mult zahăr. În același timp, continuăm să subvenționăm fermierii noștri pentru a produce cantități mari de sfeclă de zahăr ieftină.”

Direcția PAC a fost decisă de zeci de ani la nivel european. Din 2014, PAC a încercat să devină mai compatibil cu obiectivele internaționale de dezvoltare durabilă decât înainte, concluzionează raportul Blanco; în principal prin eliminarea treptată a subvențiilor la export care denaturează comerțul și o mai bună aliniere a prețurilor europene la produsele alimentare mondiale

Cu toate acestea, oportunitățile de export crescute pentru țările în curs de dezvoltare pe o piață mondială egalizată, s-au dovedit adesea periculoase pentru sudul global, concluzionează raportul Blanco. Mai mult comerț nu înseamnă neapărat venituri mai bune pentru micii fermieri, pune presiune asupra mediului sau aduce într-o țară interese financiare pentru care siste-mele judiciare ar putea să nu fie gata, să faciliteze deplasările popoarelor locale sau să nu respecte respectarea drepturilor omului, explică Blanco: „De exemplu: importul de trestie de zahăr din afara Europei ar fi de fapt mai ieftin și, în teorie, ar crea activitate economică în sudul global. Cu toate acestea, importul de mărfuri din țările în curs de dezvoltare nu ar putea, de asemenea, să stimuleze dezvoltarea durabilă, deoarece am facilita acapararea pământului sau poluarea mediului din cealaltă parte a lumii.”

În 2018, Comisia Europeană a decis ca statele membre ale UE să redacteze Planuri strategice naționale. Modul în care se va derula acest lucru pentru țările în curs de dezvoltare nu este încă clar. Arc2020 va analiza în continuare posibilele implicații ale evaluării modului de evaluare critică a impactului acestor propuneri de politici.

„Orice schimbare a PAC poate avea o influență considerabilă nu numai pe piețele interne, ci în întreaga lume. Dacă doriți să evaluați, ex ante, efectele posibile ale planurilor strategice naționale viitoare, va trebui să priviți dincolo de PAC, explică Blanco. „Politicile agricole afectează în principal fermierii. Dar cele mai mari provocări pentru țările în curs de dezvoltare se

60

află la alte niveluri ale lanțului alimentar. PAC nu este adesea principalul motor în aceste cazuri. Chiar și în UE, fermierii nu sunt cei mai importanți beneficiari în rețeaua legislației referitoare la alimentație și agricultură. Industriile alimentare au mult mai multă putere în acest sens. Înțelegerea completă a planurilor strategice naționale implică aflarea celor care vor beneficia cel mai mult. „

Dumping continuu

Agricultura a fost întotdeauna în centrul proiectului european. Aceasta, la urma urmei, a început în urma celui de-al Doilea Război Mondial pe premisa păcii, prosperității și obținerii securității alimentare. Ca un mijloc în acest scop, politica agricolă comună (PAC) a fost concepută în 1962 ca o strategie de a oferi hrană accesibilă cetățenilor și un salariu echitabil pentru fermieri – în mare parte prin impunerea unei protecții stricte a frontierei asupra importurilor și fixarea prețurilor mărfurilor în Europa la niveluri cu mult peste piețele mondiale.

Drept urmare, agricultura europeană a devenit atât de eficientă încât surplusurile s-au acumulat într-o serie de mărfuri cheie. Ca soluție, autoritățile europene au introdus restituiri la export pentru fermierii care vând ieftin pe piețele mondiale – cu consecințe teribile pentru căile de dezvoltare din sudul global. Subvențiile la exportul european au făcut presiune asupra prețurilor la produsele alimentare prin inundarea piețelor, au distrus economiile agricole locale și au provocat multe efecte directe și indirecte negative asupra mediului, precum și asupra condițiilor de muncă.

Chiar și în ultimii ani, un impuls propus în exporturile de produse lactate din Germania a fost puternic criticat pentru daunele economice potențiale din țările în curs de dezvoltare, pasta de tomate italiană a scos din ce în ce mai mult de pe piață fabricile locale de conserve din Ghana, în timp ce au scăzut exporturile de carne de pui, laptele praf în Africa de Vest, după eliminarea cotelor de lapte din UE în 2015. „Acest dumping continuu de produse ieftine din UE în Africa a subminat mediul de viață al agricultorilor din țările în curs de dezvoltare”, explică raportorul ONU Olivier de Schutter. „Agricultorii care nu beneficiază de subvenții nu pot concura în condiții egale de preț. Societatea civilă ridică această problemă de zeci de ani, ceea ce sugerează, de exemplu, că producătorii țărilor în curs de dezvoltare ar trebui să aibă acces la căile de atac judiciare din UE pentru a compensa.”

Foarte problematic

Mai recent, piețele produselor agricole europene au fost supuse presiunii din cauza Brexit, un Statele Unite tot mai protecționiste și a focarului de

61

coronavirus. Într-un astfel de mediu economic, este discutabil dacă guvernele UE ar acorda prioritate preocupărilor de dezvoltare și sustenabilitate în ceea ce privește căutarea de noi piețe din Asia, America Latină sau Africa pentru a-și consolida sectoarele agricole respective prin maximizarea producției. „Adevărata provocare este acum că statele membre nu vor fi la fel de ambițioase în planurile lor naționale precum PAC”, se teme Blanco. „Mi-e teamă că, dacă pierdem coordonarea UE în favoarea planurilor naționale, pierdem și cele mai bune instrumente pentru aplicarea obiectivelor comune. Fiecare țară se va gândi în primul rând la ceea ce este mai bun pentru propria economie agricolă, în loc să ia în considerare interesele UE sau chiar lumea în curs de dezvoltare.”

Planurile strategice naționale s-ar putea dovedi extrem de problematice dacă ar conduce la importuri din țările în curs de dezvoltare care se confruntă cu bariere noi și imprevizibile la nivel național, De Schutter spune: „Dacă țările își concentrează măsurile de mediu pe sectoarele non-strategice, relaxând în același timp cerințele cu privire la și stimularea competitivității sectoarelor de export de bază, acest lucru ar putea duce la distorsiuni comerciale intra-UE și chiar la dumping pe piețele externe.

Concluzie

În mod implicit, agricultura europeană are un impact mare asupra sistemelor agricole, a mijloacelor de trai și a căilor de dezvoltare în întreaga lume. Dar acest impact nu trebuie să fie unul negativ. O adevărată schimbare către sustenabilitate în UE ar crea un efect de ondulare în întreaga lume.

Țările UE care au importat cele mai multe produse ecologice în 2019 au fost Olanda (32%), Germania (13%) și Belgia (11%) – 70% din importurile respective provin din China (13%), Ucraina (10%), Republica Dominicană (10%), Ecuador (9%), Peru (7%), Turcia (7%) și India (5%). Ecuador, Republica Dominicană și Peru furnizează Europei fructe tropicale, nuci și condimente, iar Ucraina, Turcia și Kazahstan exportă în principal grâu organic.

În Kenya, aproape 80 la sută dintre fermieri lucrează parcele mai mici de 20 de acri. Produc în principal pentru piețele locale. Dar cererea pentru anumite culturi din Kenya este în creștere. Un nou acord comercial ar putea trimite până în 40 de procente din avocado kenian în China. Dar pentru cafea, mango, nuci de macadamia sau alune, Europa ar rămâne crucială. Conform statisticilor UE, comerțul cu țările din Africa, Caraibe și Pacific (ACP) a reprezentat 12% din toate importurile agroalimentare europene în 2016.

62

Însă o concentrare simplificată asupra comerțului a dus în unele țări la deplasări ale populațiilor locale și la impact negativ asupra mijloacelor de trai rural – în loc să aducă dezvoltarea promisă.

În raportul Fluxurile de bani (2020) Thinktank-ul lui De Schutter, IPES-Food, a analizat un total de 445 de proiecte de dezvoltare agricolă în Kenya, cu un buget cumulat de aproape 1,2 miliarde de dolari. Peste 70 la sută s-au limitat la susținerea agriculturii industriale prin practici îmbunătățite de utilizare a pesticidelor, vaccinuri pentru animale sau reduceri ale pierderilor post-recoltare – în principal pentru că imperativul cheie pentru producerea unor volume mari de mărfuri ieftine este conectat pe piața globală, De Schutter argumentează: „De fapt, cea mai mare problemă este că politicile vizează să ajute companiile să acceseze mărfuri din diferite regiuni ale lumii la cel mai mic cost. Agricultorii plătesc prețul. În ciuda reformelor PAC de-a lungul anilor, UE nu pare să își dorească să renunțe la vocația sa ca unul dintre principalii exportatori agricoli din lume.”

Comisia Europeană aprobă ajutorul de stat pentru IMM-uri în valoare de 935 milioane de euro introdus de România Economie Comisia Europeană aprobă ajutorul de stat pentru IMM-uri în valoare de 935 milioane de euro introdus de România Profit.ro Profit.ro scris astăzi, 14:02

Comisia Europeană a anunțat joi că a aprobat schema de ajutor de stat în valoare de 4,521 miliarde de lei (935 milioane de euro) introdusă de România pentru a susține companiile afectate de pandemia de coronavirus, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar. Acest suport va lua forma unor granturi directe pentru capital de lucru și investiții productive și va fi cofinanțat de Fondul European de Dezvoltare Regională, scrie Agerpres. Măsura va fi accesibilă IMM-urilor active în anumite sectoare și unor mari companii care au legături cu IMM-urile eligibile, care au fost afectate negativ de pandemia de coronavirus. Obiectivul măsurii este să furnizeze lichiditate pentru aceste companii, ceea ce le permite să își continue activitățile, să demareze investiții și să mențină locurile de muncă. Consiliul Concurenței va publica o listă neagră cu firmele implicate în investigații privind trucarea de licitații

Comisia Europeană a descoperit că schema României este în linie cu condițiile prevăzute în cadrul temporar: granturile directe nu vor depăși 100.000 de euro pentru fiecare companie care își desfășoară activitatea în domeniul producției primare de produse agricole, 120.000 de euro pentru fiecare companie activă în sectoarele pescuitului și acvaculturii și 800.000 de euro pentru fiecare companie activă în toate celelalte sectoare. De asemenea schema va funcționa până la data de 31 decembrie 2020. "Comisia

63

a ajuns la concluzia că această măsură este necesară, adecvată și proporționată pentru a remedia un prejudiciu serios apărut în economia unui stat membru, în linie cu Articolul 107(3)(b) din Tratatul de Funcționare a Uniuni Europene și condițiile prevăzute în cadrul temporar pentru sprijinirea economiei în contextul epidemiei de COVID-19," a informat Executivul comunitar.

La începutul lunii aprilie, Guvernul de la București a aprobat Ordonanța de Urgență privind aprobarea Schemei de ajutor de stat pentru susținerea activității IMM-urilor în contextul crizei economice generate de pandemia COVID - 19, precum și pentru modificarea și completarea OUG nr. 110/2017 privind Programul de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii - IMM Invest România.

Ministerul Finanțelor Publice a precizat atunci că va acoperi prin granturi 100% din dobânzile, comisioanele de administrare și risc pentru liniile de credit/capital de lucru, precum și pentru creditele de investiții. Ajutorul nu poate depăși 120.000 de euro pentru fiecare întreprindere care își desfășoară activitatea în sectorul pescuitului și acvaculturii sau 100.000 euro pentru fiecare întreprindere care își desfășoară activitatea în domeniul producției primare de produse agricole. Perioada de acoperire prin grant de la buget a dobânzii și comisioanelor de administrare și risc este de la momentul acordării creditelor/liniilor de credit contractate după intrarea în vigoare a ordonanței de urgență și - până la 31 decembrie 2020.

... citeste si partea a doua ....

64