Stiri 18 septembrie 2020

Cursul de schimb 18.09.2020 1 EUR 4.8582

1 USD 4.0972

Prognoza meteo: Ce se anunţă în weekend. Unde se înrăutăţeşte vremea 18 septembrie 2020, 07:26 de Ionela Stănilă

Un episod de vreme severă pune stăpânire pe România. Se va răci accentuat, apar ploile, iar vântul va bate cu putere, amplificând senzaţia de frig. Fenomenele sunt provocate de un val de aer rece care ajunge în ţara noastră.

Conform Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), vineri, 18 septembrie, vremea se va răci faţă de ziua anterioară, accentuat chiar în jumătatea de nord a ţării, urmând astfel a se înregistra valori termice în general în jurul celor normale. Cerul va fi variabil, cu înnorări şi temporar ploi, ziua local la munte-în special în zona Carpaţilor Meridionali şi pe arii mai restrânse cu o probabilitate mai mare în centrul ţării, iar începând din orele serii pe suprafeţe mici în sudul teritoriului. Local şi temporar vor fi intensificări ale vântului în majoritatea regiunilor, viteze mai mari la rafală urmând însă a se înregistra, pe arii restrânse în cele sud-estice şi în zona montană înaltă.

Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 16 grade în nordul Moldovei şi în depresiuni şi în jurul a 25 de grade în Lunca Dunării, iar cele minime se vor situa, în general, între 4 şi 14 grade.

Şi la Bucureşti vremea se va răci, devenind apropiată de normal din punct de vedere termic, pentru această dată. Cerul va fi variabil, cu înnorări accentuate începând din orele serii, însă probabilitatea de apariţie a ploilor va fi redusă. Vântul va sufla în general moderat. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 25 de grade, iar cea minimă va fi de 13...14 grade.

1

Vremea va fi în general frumoasă, sâmbătă, iar valorile termice se vor situa în jurul celor normale datei. Cerul va fi variabil spre mai mult senin, exceptând în primele ore ale intervalului regiunile sudice unde vor fi înnorări şi izolat va ploua slab. Vântul va sufla slab şi moderat, local şi temporar cu intensificări ziua în estul ţării. Temperaturile maxime se vor încadra între 18 şi 24 de grade, iar cele minime în general între 6 şi 14 grade.

În Capitală, valorile de temperatură se vor situa în jurul celor normale. Cerul va avea înnorări la începutul intervalului, apoi se va degaja treptat devenind mai mult senin. Vântul va sufla slab şi moderat. Temperatura maximă va fi de 23...24 de grade, iar cea minimă de 10...12 grade. Conform prognozei ANM până pe 12 octombrie, toamna îşi intră în drepturi. Se anunţă ploi şi vreme rece în majoritatea regiunilor.

Săptămâna 21.09.2020 – 28.09.2020 Temperatura medie a aerului va avea valori apropiate de cele normale pentru acest interval, la nivelul întregii ţări, posibil uşor mai coborâte în regiunile centrale şi nordice. Cantităţile de precipitaţii vor fi în general apropiate de cele normale pentru această săptămână, la nivelul întregii ţări.

Săptămâna 28.09.2020 – 05.10.2020 Temperaturile medii se vor situa în jurul celor normale pentru această perioadă, în toate regiunile. Regimul pluviometric va fi apropiat de cel normal pentru acest interval, la nivelul întregii ţări.

Săptămâna 05.10.2020 – 12.10.2020 Mediile valorilor termice se vor situa în jurul celor specifice acestei săptămâni, în toate regiunile. Cantităţile de precipitaţii estimate pentru această perioadă vor fi în general apropiate de cele normale pentru acest interval în regiunile sud-estice, iar în rest vor fi în general deficitare.

APIA si SUBVENTII

APIA incepe platile pentru seceta. Care este suma acordata pe hectar, septembrie 18, 2020

APIA va incepe platile pentru fermierii afectati de seceta, peste 30.000 de beneficiari depunand cereri in acest sens. Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a precizat ca fermierii isi vor primi banii in cateva zile:

„APIA incepe vineri sa faca platile pentru cei care au fost afectati de seceta, fiind vorba de aproximativ 30.000 de beneficiari care au depus cereri de despagubiri si de 1,1 milioane de hectare afectate. Discutam de o suma medie de 200 de euro/ hectar pentru ca difera in functie de cultura”, a spus Oros.

2

Potrivit spuselor ministrului, banii au fost alocati in urma rectificarii bugetare.

„Legat de despagubiri, la rectificarea de buget, Ministerul Agriculturii a primit cea mai mare alocare. Peste 3,4 miliarde lei au fost distribuiti catre Ministerul Agriculturii, banii care ne sunt suficienti ca sa facem trei lucruri: sa ne continuam activitatea si toate programele aflate in desfasurare, sa oferim despagubirile pentru seceta, unde am alocat 850 de milioane de lei, sa platim avansul la subventiile din campania 2020 si vrem sa facem acest lucru mai devreme. In mod traditional avansul se platea incepand din 16 octombrie. Noi anul acesta o sa platim aceste avansuri mai devreme”, a declarat Adrian Oros.

BANII SUNT ÎN CONTURI! Fermierii care au încasat subvenția integrală pe acest an!Angelica Lefter Angelica Lefter - 18 septembrie 2020

Fermierii care au deja banii în conturi! Producătorii agricoli care au încasat sprijinul anual sunt cei care în 2020 au decis să se înscrie în Programul naţional pentru ajutorul de minimis la cultura de tomate în spaţii protejate – sere sau solarii. Cel puțin în cazul legumicultorilor din județul Olt, conform informațiilor oficiale, toate sumele au fost virate de către Direcția Agricolă Județeană.

Toți legumicultorii olteni care au depus cerere și au fost eligibili pentru obținerea subvențiilor prin programul ”Tomata 2020” și-au primit banii! Astfel, la peste 5.353 de fermieri olteni le-au intrat banii în conturi, ultimele sume fiind virate marți, 15 septembrie, potrivit gazetaoltului.ro. De precizat că ajutorul de minimis pentru Tomate se achită într-o tranșă unică, iar anul acesta, sprijinul se acordă numai pentru culturile din Ciclul I.

După un calcul simplu, în contul fermierilor olteni au intrat peste 57 de milioane de lei, fiecare fermier primind o subvenție de 10.784,54 de lei. Cu toate acestea, peste 300 de legumicultori nu au fost eligibili, după cum a declarat directorul Direcției Agricole Județene Olt, Gabriela Andronie.

”Pe 15 septembrie am făcut ultimele plăți, toți fermierii din județ care au depus cereri în Programul Tomata și-au primit banii. Am avut peste trei sute de legumicultori care nu au fost eligibili, iar pentru zece fermieri ne-au venit banii înapoi. Ei nu au avut nicio activitate timp de șase luni și li s-a închis contul de la bancă. Am luat legătura cu ei, au reactivat contul și am rezolvat problema”, a declarat șefa DAJ Olt.

Amintim că Agrointeligența – AGROINTEL.RO a scris, în luna august, că plățile pentru programul tomata au au fost inițiate după 25 august, când

3

Ministerul Finanțelor Publice a aprobat deschiderea creditelor bugetare, iar Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a început să alimenteze conturile tuturor Direcțiilor pentru Agricultură Județene.

Bugetul schemei a fost repartizat către 17.386 de beneficiari eligibili, rezultând rezultând un cuantum per beneficiar de 2270,62 euro, ceea ce reprezintă 10.784,54 lei/beneficiar.

SUMELE PENTRU PLATA AJUTORULUI DE STAT PENTRU CREȘTEREA ANIMALELOR! Agroinfo 18 septembrie 2020

OFICIAL. Ministerul Agriculturii a stabilit, printr-un proiect de hotărâre de Guvern, publicat astăzi pe site-ul oficial, sumele pentru plata ajutorului de stat, pentru anul 2020, pentru creșterea animalelor. Proiectul modifică Hotărârea Guvernului nr. 1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creşterii animalelor.

Potrivit proiectului de act normativ, suma alocată ajutorului de stat pentru anul 2020 este de maximum 65.000 mii lei, din care 30.000 mii lei pentru speciile taurine, bubaline, porcine şi ecvine, respectiv 35.000 mii lei pentru speciile ovine şi caprine, şi se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru anul 2020.

Schema de ajutor de stat are ca obiectiv acoperirea costurilor administrative aferente întocmirii şi menţinerii registrului genealogic, precum şi costurile aferente testelor pentru determinarea calităţii genetice sau a randamentului genetic al şeptelului.Ajutoarele sunt furnizate sub formă de servicii subvenţionate întreprinderilor individuale şi familiale, persoanelor fizice autorizate, persoanelor fizice care deţin certificat de producător/atestat de producător, după caz, precum şi persoanelor juridice care îşi desfăşoară activitatea în domeniul creșterii animalelor.

Intensitatea ajutorului de stat pentru efectuarea serviciilor menționate anterior este:

a) de până la 100% din costurile administrative aferente întocmirii şi menţinerii registrelor genealogice;b) de până la 70 % din costurile aferente testelor efectuate de terţi sau în numele unor terţi pentru determinarea calităţii genetice sau a randamentului genetic al şeptelului.

4

Solicitanţii ajutorului de stat sunt asociaţii sau organizaţii de crescători de animale care prestează serviciile menționate anterior, acreditate de către Agenția Națională pentru Zootehnie "Prof. dr. G. K. Constantinescu" pentru întocmirea şi menţinerea registrelor genealogice ale raselor de animale şi/sau pentru determinarea calităţii genetice a raselor de animale.

De asemenea, solicitanţii trebuie să încheie cu beneficiarii, crescători de animale, cărora le prestează serviciile menționate anterior contracte care să cuprindă specia, rasa şi numărul de animale, serviciile prestate şi tariful acestora.

Proiectul de hotărâre de Guvern se află în consultare publică pe site-ul Ministerului Agriculturii.

OROS in jud. Salaj. Sprijinul pentru cresterea bivolilor, una dintre nevoile fermierilor 18 septembrie 2020

Echipa MADR a fost în vizită de lucru în județul Sălaj, unde au fost prezentate problemele fermierilor și producătorilor locali și au fost discutate prioritățile politicii agricole după anul 2020. Una dintre nevoile aduse în evidență de fermieri a fost acordarea de sprijin pentru creșterea bivolilor, dar și amenințarea influențării prețului cărnii de către agenții economici din străinătate.

Liderii asociațiilor agricole din județ, alături de producătorii și procesatorii locali au avut o întâlnire organizată în parcul din comuna Hida, alături de prefectul județului Sălaj, Marcel Virgil Turcaș, primarul comunei, Dumitru Petruș și Dinu Iancu Sălăjanu.

Fermierii din jud. Sălaj au adus în evidență următoarele măsuri care ar trebui implementate:

5

intervenția concretă și rapidă pentru a sprijini creșterea bivolilor deoarece, în lipsa unui sprijin, efectivul s-a diminuat considerabil la nivel național;

influențarea prețului cărnii de către agenți economici din străinătate, în detrimentul crescătorilor români;

diferențe foarte mari în bazele de date ale instituțiilor publice de profil din România privind efectivul de ovine.

Prezent la discuții, Ministrul Agriculturii Adrian Oros a mers imediat după întâlnirea cu fermierii,  la Zalău  din jud. Sălaj pentru a discuta cu personalul de conducere al instituțiilor din subordinea Ministerului și al celor cu atribuții în dezvoltarea rurală. Principalele probleme discutate aici au fost despre posturile care nu se pot scoate la concurs, problema parcului auto, precum și despre demersurile pentru stoparea vânătorilor de subvenții, pentru susținerea fermei de familie, cât și pentru susținerea asocierii economice.

Adrian Oros s-a întâlnit în cadrul vizitei și cu mai mulți crescători de ovine și bovine în comuna Hida, apoi a mers în Șimleul Silvaniei pentru a vorbi cu viticultorii, pomicultorii și legumicultorii din zonă. De asemenea, oficialul MADR a purtat discuții cu crescătorii de suine și la apicultorii din județul Sălaj, din Cehu Silvaniei. Tot pe agenda zilei a avut loc și o întâlnire cu fermierii din satul Gâlgău pentru a vorbi cu fermierii din Valea Someșului.

Principalele aspecte aduse în discuție la întâlnirile din județul Sălaj au fost:

fondurile derulate prin GAL, entități esențiale pentru dezvoltarea mediului rural în acord cu nevoile reale și oportunitățile fiecărei zone în parte;

implicarea administrației publice locale în atragerea fondurilor și în susținerea reală a fermierilor;

modificarea legislației de către actualul guvern în sprijinul producătorului local prin crearea cadrului legal pentru achiziționarea de produse agroalimentare de la producătorii locali.

6

Termenele de depunere a cererilor pentru ajutoarele De Minimis, în sectorul zootehnic, meatmilk , 18 septembrie 2020

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale reamintește fermierilor termenele limită pentru depunerea cererilor de ajutor de minimis în sectorul apicol/de solicitare a ajutoarelor de stat în zootehnie:

29 septembrie 2020 – Ultima zi de depunere a cererilor de solicitare a ajutorului de stat pentru: 

Schema de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovin în contextul crizei economice generate de pandemia COVID -19,

Schema de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul suin în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19,

Schema de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul avicol în contextul crizei economice generate de pandemia COVID 19.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale invită fermierii care îndeplinesc criteriile de eligibilitate să depună cererile de solicitare ale ajutoarelor de stat la centrele județene APIA, respectiv al municipiului București, până la data de 29 septembrie inclusiv.

Până în prezent pentru Schema de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovin s-au depus un număr de 167 cereri de solicitare, pentru sectorul suin s-au depus un număr de 89 cereri de solicitare, pentru sectorul avicol s-au depus un număr de 98 cereri de solicitare.

Pentru a evita aglomerația din ultimele zile reamintim că, cererile pot fi depuse atât la sediul centrelor locale/județene APIA, cât și prin fax, poştă sau în format electronic prin e-mail. 

7

AFIR si FINANTARI

Investiţii de un miliard de euro de la Pactul verde european pentru a stimula tranziţia verde şi digitală Financial Intelligence 17 septembrie 2020,

Mariya Gabriel

Comisia Europeană a decis joi să lanseze o cerere de propuneri în valoare de un miliard de euro pentru proiecte de cercetare şi inovare care să răspundă crizei climatice şi să contribuie la protejarea biodiversităţii şi a ecosistemelor unice ale Europei, informează un comunicat de presă al executivului comunitar, potrivit Agerpres.

Cererea de propuneri a Pactului verde european finanţată din programul Orizont 2020, pentru care înscrierile se deschid vineri, 18 septembrie, va stimula redresarea Europei în urma crizei provocate de coronavirus, prin transformarea provocărilor ecologice în oportunităţi de inovare, subliniază Comisia Europeană.

“Cererea de propuneri a Pactului verde european în valoare de un miliard de euro este ultima şi cea mai amplă cerere de propuneri din cadrul programului Orizont 2020. Datorită faptului că se axează pe inovare, această investiţie va accelera o tranziţie justă şi durabilă către o Europă neutră din punct de vedere climatic până în 2050. Întrucât dorim ca nimeni să nu fie lăsat în urmă în cadrul acestei transformări sistemice, solicităm acţiuni specifice pentru a implica cetăţenii în noi moduri şi a îmbunătăţi relevanţa pentru societate şi impactul asupra societăţii”, a declarat comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educaţie şi tineret, Mariya Gabriel.

Această cerere de propuneri a Pactului verde european diferă de cererile de propuneri anterioare din cadrul programului Orizont 2020 în ceea ce priveşte unele aspecte importante. Dat fiind caracterul urgent al provocărilor pe care le abordează, ea urmăreşte obţinerea unor rezultate clare şi perceptibile pe termen scurt şi mediu, dar cu o perspectivă de schimbare pe termen lung. Există mai puţine acţiuni, dar acestea sunt mai orientate, mai ample şi mai vizibile, cu accent pe scalabilitate, diseminare şi adoptare rapide.

8

Se preconizează că proiectele finanţate în cadrul acestei cereri de propuneri vor avea rezultate cu beneficii concrete în zece domenii: obiective tot mai ambiţioase în materie de climă; energie curată, accesibilă ca preţ şi sigură; industrie pentru o economie curată şi circulară; clădiri eficiente din punct de vedere energetic şi din punctul de vedere al utilizării resurselor; mobilitate durabilă şi inteligentă; de la fermă la consumator; biodiversitate şi ecosisteme; medii fără substanţe toxice, poluare zero; consolidarea cunoştinţelor şi capacitarea cetăţenilor.

Investiţia de un miliard de euro va dezvolta în continuare sistemele şi infrastructurile de cunoaştere europene. Cererea de propuneri include oportunităţi de cooperare internaţională prin abordarea nevoilor naţiunilor mai puţin dezvoltate, în special din Africa, în contextul Acordului de la Pari , precum şi în contextul obiectivelor de dezvoltare durabilă.

Termenul-limită pentru depunerea propunerilor este 26 ianuarie 2021, preconizându-se ca proiectele selectate să fie demarate în toamna anului 2021.

Pactul verde european reprezintă schiţa şi foaia de parcurs a Comisiei Europene pentru transformarea Europei în primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050, cu o economie durabilă care nu lasă pe nimeni în urmă. 

ALTELE

INVESTIȚIE DE 1,2 MILIOANE LEI FĂCUTĂ DE ANSVSA!Agroinfo, 17 septembrie 2020

COMUNICAT ANSVSA. Dr. Robert Chioveanu, președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), a inaugurat astăzi, 17 septembrie 2020. noua secție de biologie moleculară și analiză genetică din cadrul Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Maramureș (DSVSA).

La eveniment au participat Ionel Bogdan – secretar de stat în Cancelaria Primului Ministru, Nicolae Silviu Ungur – prefectul al județului Maramureș și Rareș Dorin Pop – directorul executiv al Direcției de Sănătate Publică Maramureș. Costul investiției s-a ridicat la peste 1.200.000 de lei și a fost suportat integral din bugetul ANSVSA.

9

Suma a fost necesară pentru achiziționarea de aparatură și tehnică de ultimă generație care, pe lângă investigații în domeniul sănătății animalelor și siguranței alimentare, va fi utilizată și pentru identificarea genomului viral SARS-Cov-2.

Prin această investiție se asigură creșterea capacității de testare a populației din județ, iar DSVSA Maramureș va deveni secție suport pentru testarea și diagnosticarea cazurilor de COVID-19.

Până în prezent, DSVSA Maramureș dispunea de o secție de biologie moleculară și analiză genetică al cărui nivel de securitatea permitatea utilizarea tehnicii RT-PCR pentru investigarea prezența genomului viral al pestei porcine africane, nu însă și al viruslui SARS-Cov-2.

……………………….

LEGISLATIV

Legislaţie europeană

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1294/2020 privind mecanismul Uniunii de finanţare a energiei din surse regenerabile (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 303 din 17.09.2020. Va intra în vigoare la 07.10.2020

...............................

HG-ul privind sistemul garanție-depozit, pus în dezbatere publică până la 27 septembrie Lidia Neagu in Legislatie, Poluare, Slider homepage 17 September 2020

Proiectul de Hotărâre de Guvern privind sistemul garanție-depozit va fi pus în dezbatere publică până la 27 septembrie, a anunțat, miercuri, secretarul de stat în Ministerul Mediului, Mircea Fechet, la conferința

10

Green Report “Circular Waste – Provocări și soluții în sistemul garanție-depozit”. Potrivit legislației, sistemul de garanție-depozit trebuie implementat în România până la 1 ianuarie 2021.

Sistemul de garanţie-depozit are la bază returnarea voluntară a ambalajelor, garantată de un stimulent financiar: o sumă-depozit achitată de consumator la cumpărarea produsului şi recuperată la predarea ambalajului gol în centre de colectare.

“Speranța mea e ca până pe 27 septembrie vom putea să publicăm în consultare publică proiectul de HG. În ultima perioadă am accelerat consultările. Colegii mei din minister se întâlnesc zilnic pentru a mă asigura cu tratează cu prioritate acest subiect. Am organizat un grup de lucru cu experți de la toate direcțiile ministerului, pentru că avem nu numai cei de la Direcția Deșeuri, ci și de expertiză juridică și economică”, a declarat Mircea Fechet.

Fechet a spus că la redactarea proiectului de HG au fost luate în considerare exemple de bună practică din alte țări europene astfel încât să există o mai bună reglementare a modalității în care sistemul va fi pus în practică.

 Acesta a precizat că pe lângă redactarea HG-ului privind sistemul garanție-depozit, autoritățile vor trebui să modifice inclusiv legislația primară întrucât actul normativ va afecta inclusiv legea deșeurilor, legislația privind ambalajele, codul fiscal, legile privind organizarea societăților comerciale.

În acest sens, potrivit oficialului, ministerul Mediului a încheiat un acord cu Universitatea Titu Maiorescu prin care profesorii specialiști în drept administrativ ai instituției de învățământ asistă ministerul la elaboarea HG-ului.

“Nu mai este mult timp până la 1 ianuarie, dată până la care trebuie publicat în Monitorul Oficial. Dacă scădem perioada de consultare publică, durata medie de obținere a avizelor, vom constata că deja discutăm de un termen de câteva săptămâni”, a mai spus Fechet. Referitor la entitatea care va gestiona acest sistem, secretarul de stat a spus că aceasta nu va fi generetoare de profit, în condițiile în care costul va fi suportat de consumatori.

“În condițiile în care cetățeanul va suporta prețul, să îl pui să suporte și marja de profit, iese din disuție. Entitatea respectivă va fi o fundație sau ceva asemănător, oricum altceva decât o societate comercială pe acțiuni sau cu răspundere limitată. Funcționalitatea sistemului nu va depinde de forma juridică pe care o va lua entitatea care va gestiona activitatea, ci de alte lucruri”, a explicat Mircea Fechet.

11

Proiecte de acte normative https://www.madr.ro/proiecte-de-acte-normative.html

Vineri, 18 Septembrie 2020 12:13

HOTĂRÂRE pentru modificarea art.19 alin.(7) din Hotărârea Guvernului nr. 1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creşterii animalelor.Cetățenii și instituțiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile de la data publicării pe adresa de e-mail: anne.niculescu@madr.ro Persoanele sau organizaţiile interesate care transmit în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice vor specifica articolul sau articolele din proiectul de act normativ la care se referă, menţionând data trimiterii şi datele de contact ale expeditorului.

Descarcă ataşamente: detalii proiect (pdf)

.......................

Ordin pentru aprobarea Listei soiurilor de struguri de vin care pot fi plantate, replantate, altoite pe teritoriul României în scopul producerii vinului. Cetățenii și instituțiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile de la data publicării pe adresa de e-mail:office@onvpv.ro Persoanele sau organizaţiile interesate care transmit în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice vor specifica articolul sau articolele din proiectul de act normativ la care se referă, menţionând data trimiterii şi datele de contact ale expeditorului.

Descarcă ataşamente: detalii proiect (pdf)

................................

INTERNE

Cum afectează schimbările climatice România. Agricultor: Pălăria de floarea-soarelui este cât un ceas de mână, Teodora Iacob, 17.09.2020

Efectele schimbărilor climatice se văd tot mai bine în România. Fenomene meteo extreme, cum este seceta de exemplu, afectează culturi întregi și îi face pe agricultori să aibă pierderi majore. Situația nu are

12

cum să se îmbunătățească, spun experții, atât timp cât prin toate activitățile noastre se produce dioxid de carbon în exces.

72 % dintre emisiile de CO2 din Uniunea Europeană provin din transportul rutier. Pe primul loc sunt mașinile particulare, urmează camioanele și motocicletele. De ce spunem că aceste emisii ne fac rău? Arderea combustibililor fosili care provin din transporturi, agricultură, industrii degajă în atmosferă dioxid de carbon și alți compuși. Aceștia acționează ca o pătură în atmosfera joasă și rămân blocați deasupra Pământului, încălzind în exces planeta. Așa se produce efectul de seră.

Pălăria de floarea-soarelui a rămas nedezvoltată din cauza secetei Foto: captură video

La ce duc schimbări climatice. Agricultura României, în situație catastrofală

„Această încălzire medie globală care e acum de 1 - 1,5 grade Celsius, uneori e benefică, pentru că dioxidul de carbon există natural în atmosferă și menține o temperatură medie globală propice pentru viață. Dar dacă emitem mult mai mult decât e scos din atmosferă, atunci avem un excedent, mai mult CO2, deci crește temperatura medie globală, care atrage după sine modificări la nivel planetar. E ceea ce numim schimbări climatice”, explică Bogdan Antonescu, expert în fenomene meteo severe.

Schimbările climatice duc la intensificarea fenomenelor severe extreme, cum este seceta, de exemplu, care a afectat sud-estul României.

Un agricultor din Galați ne demonstrează cum arată anul acesta o plantă de floarea-soarelui: „Pălăria - cât ceasul de mână, era o zicală pe vremuri, iată, anul ăsta am trăit s-o vedem. (Reporter: Ce dimensiuni trebuie să aibă pălăria în mod normal?)  Undeva la un 20-30 de cm diametrul, nicidecum 3 cm sau 4!”

Agricultorii care au mizat pe cultura de floarea-soarelui au pierdut.

„La floarea-soarelui am vreo 20 de hectare, care sunt, după cum se vede, compromise. Anul trecut am făcut aproape 3 tone jumate, anul acesta nu știu dacă recoltez 300 de kg la hectar, la porumb de la 7, 8 tone, producţiile sunt sub o tonă”, explică Daniel Ciuhureanu, agricultor.

13

Seceta din România, dată ca exemplu de catastrofă climatică la Bruxelles

„Ceea ce e clar e că valurile de căldură ne vor afecta în perioada următoare. Există scenarii climatice, în care în funcție de cantitatea de concentrație a gazelor cu efect de seră, avem anumite efecte. Dacă vom emite gaze cu efect de seră și vom ajunge la un maxim în 2040 și apoi vom avea o scădere, în 2085 vom înregistra 20 de zile cu valuri de căldură față de 7 zile cât avem în prezent”, arată Bogdan Antonescu, expert pentru fenomene severe.

Situația din România a fost adusă în atenție și de Ursula von der Leyen. Șefa executivului de la Bruxelles vrea ca Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050. Ea a dat exemplu chiar România pentru a sublinia efectele pe care le suportăm din cauza încălzirii climatice:

„Planeta a continuat să devină periculos de fierbinte. Vedem asta peste tot în jurul nostru: de la case evacuate din cauza prăbușirii ghețarului pe Mont Blanc, la incendiile care fac ravagii în Oregon și la recoltele distruse în România de cea mai severă secetă din ultimele decenii”, a spus Ursul von der Leyen.

Buletin european ingrijorator: SECETA SEVERA in sud-estul Europei 18 septembrie 2020

Numărul din septembrie al Buletinului JRC MARS – Monitorizarea culturilor în Europa – a publicat previziunile de producție pentru culturile de vară din UE, care au fost revizuite în continuare în scadere, in conditiile de seceta severa din multe regiuni.

Conform Buletinului de monitorizare a culturilor pentru Europa, la nivelul UE, previziunile de producție pentru toate culturile de vară au fost revizuite în jos, cel mai semnificativ pentru România, Bulgaria și Grecia. Per ansamblu, prognoza randamentului la nivelul UE pentru culturile de vară este acum aproape de media pe 5 ani.

Condițiile de seceta severa au continuat în estul României, în estul Bulgariei și în sudul Ucrainei, cu alte efecte negative, în special asupra porumbului și la floarea-soarelui. Seceta este acum prezentă și în nord-estul Greciei, principala regiune de producție de floarea-soarelui a țării, iar un deficit prelungit de precipitații a început să aibă impact asupra porumbului în centrul Ucrainei.

În vestul Europei, valurile de căldură raportate în august au fost urmate de o scădere a temperaturilor, dar un deficit de precipitații a continuat în părți

14

mari din Franța, Belgia, Luxemburg, vestul Germaniei și sudul Țărilor de Jos, diminuând în continuare așteptările de producție pentru culturile de vară din aceste regiuni (în principal porumb, sfeclă de zahăr și cartofi).

În Irlanda și părți ale Regatului Unit, precipitațiile frecvente și abundente de la mijlocul lunii august au afectat negativ maturarea și recoltarea cerealelor de primăvară și de iarnă.

Condițiile favorabile au predominat în centrul și nordul Europei. Un surplus de precipitații a favorizat culturile de vară din nordul Italiei, Austria, Slovacia, Cehia, Polonia și Belarus.

Vara fierbinte a diminuat așteptările privind randamentul în Turcia.Potrivit Buletinului privind Turcia, culturile de iarnă au avut rezultate bune datorită precipitațiilor din iunie, care au favorizat dezvoltarea cerealelor și atenuarea stresului cauzat de valurile de căldură ușoare. Culturile de vară au avut o dezvoltare optimă până în august, când temperaturile excesiv de fierbinți au redus așteptările de randament ridicat. Cu toate acestea, previziunile de producție atât pentru culturile de iarnă, cât și pentru cele de vară sunt peste media de 5 ani.

Deficitul substanțial de ploaie a redus așteptările de producție în UcrainaÎn Ucraina, sezonul de recoltare a fost destul de tulburat, cu o iarnă blândă, cu reîncărcare a umidității solului mai mică decât de obicei, seceta severa din primăvară în sud-vest și un deficit de ploaie prelungit în centrul Ucrainei, reducând așteptările de producție. Cu excepția orzului de primăvară, se așteaptă ca producțiile pentru toate culturile luate în considerare să fie sub tendința istorică, dar cu siguranță nu dramatic.

ANM: seceta pedologica persista in toata tara. Iata culturile cele mai afectate septembrie 18, 2020 , Actualitate |

Seceta pedologica moderata, puternica si extrema se va semnala, in urmatoarea perioada, in majoritatea regiunilor agricole din tara, iar continutul de apa va fi in limite scazute si deosebit de scazute, arata prognoza agrometeorologica

15

publicata de Administratia Nationala de Meteorologie (ANM), pentru perioada 18 – 24 septembrie 2020.

„In statul de sol 0-20 cm ogor, continutul de apa se va incadra in limite scazute si deosebit de scazute, seceta pedologica fiind moderata, puternica si extrema, in majoritatea regiunilor agricole. Rezerva de umiditate din sol va prezenta valori satisfacatoare, local in nordul, sudul si estul Munteniei, izolat in centrul si vestul Moldovei, sud-estul Transilvaniei”, mentioneaza specialistii ANM.

Astfel, pe terenurile agricole cu deficite ridicate de apa in sol, atat ritmurile vegetative ale culturilor de rapita si orz de toamna semanate pana in prezent, cat si procesele de coacere si maturare ale speciilor prasitoare si pomi-viticole vor fi in continuare stanjenite.

De asemenea, la speciile de toamna infiintate pana in prezent, pe terenurile afectate de fenomenul de seceta pedologica, ritmurile de crestere si dezvoltare (germinare, rasarire, infrunzire) vor fi incetinite.

Cultura de floarea-soarelui se va recolta pe suprafete agricole extinse la scara intregii tari, izolat fiind posibila finalizarea acestora. Hibrizii tardivi si semitardivi de porumb vor inregistra maturitatea deplina (30-100%) si recoltarea, pe intreg teritoriul agricol. La sfecla de zahar vor predomina ingrosarea axei hipocotile si acumularea zaharului in radacina. Cultura de cartof va parcurge fazele de maturitate deplina si recoltare, in majoritatea bazinelor specializate. Pomii fructiferi si vita-de-vie se vor afla la coacerea si maturarea fructelor/boabelor/lemnului, continuandu-se totodata lucrarile de recoltare la soiurile ajunse la maturitatea tehnologica.

In ceea ce priveste culturile de toamna (rapita si orz) vor inregistra germinarea si rasarirea (10-50%), precum si formarea primelor frunze (10-25%), extinzandu-se suprafetele insamantate, in cea mai mare parte a regiunilor agricole.

„In general, conditiile agrometeorologice vor favoriza continuarea lucrarilor agricole de sezon, respectiv recoltare, transport, depozitare, eliberarea terenurilor de resturile vegetale, araturi, pregatirea patului germinativ, semanat etc., in aproape toata tara”, sustin agrometeorologii.

Potrivit acestora, pregatirea patului germinativ in vederea insamantarii culturilor de toamna trebuie realizata in epoca optima (15 septembrie-20 octombrie), in special in zonele cu o aprovizionare satisfacatoare cu apa in stratul arabil al solului.

16

Din punct de vedere termic, in aceasta perioada va predomina un regim termic al aerului in general normal, in cea mai mare parte a zonelor de cultura. Temperatura medie diurna a aerului va oscila intre 10 si 22 de grade Celsius, limite apropiate de mediile multianuale, pe aproape intreg teritoriul.

................

Raport piata cerealelor – Grâu – 18 septembrie, septembrie 18, 2020 agrimanet

Raport piata cerealelor – România

Grâu

Cotațiile grâului în bazinul Mării Negre au înregistrat un salt consistent. Plecând de la un nivel de 200-202 USD/tonă în FOB, astăzi ele se văd undeva la nivelul de 217-219 USD/tonă în FOB ceea ce indică o creștere echivalentă în portul Constanța la un nivel 177-177.5 EUR/tonă în CPT. Comparativ cu perioada de presiune exercitată de recolta rusească, avem un plus de 12 EUR/tonă.

În plan intern, nivelul de preț este de 870 RON/tonă pentru grâul de furaj și 900-930 RON/tonă pentru grâul de panificație la unitățile de procesare.

Orz

Cotațiile în bazinul Mării Negre sunt la nivelul de 190 USD/tonă, ceea ce reflectă un nivel de 155-157 EUR/tonă CPT Constanța. Timpul orzului nu a sosit încă.

Taxele de import în Uniunea Europeană sunt 12 euro pentru grâul de furaj, 16 euro pentru orz, 0 euro pentru porumb.

USDA grâu

Producția rusească este estimată la același nivel că în raportul trecut, 78 milioane tone, în ciuda entuziasmului colectiv local ce indică între 80 și 83,3 milioane tone. Sursele de informare americane nu colectează entuziasmul local (Sov Econ, IKAR) generat de un subiectivism dictat de nevoia de optimism în cazul Rusiei. O rublă foarte slabă, cca. 76 RUB vs 1 USD, lipsa vânzărilor de gaz rusesc, prețul petrolului în Brent în jurul a 40 USD/baril (cu mențiunea că Rusia are nivel de profitabilitate la 42,5 USD/baril) sunt factori ce au determinat “umflarea” locală a producției.

17

Ucraina este, de asemenea, menținută la un nivel de 27 mil. tone, versus sursele locale ce o poziționează la un nivel de 26 ca medie a estimărilor.

Față de luna trecută avem o creștere a producției de 4,46 mil. tone la nivel global, un consum mai mare cu 0,76 mil. tone și un nivel al stocurilor mai ridicat cu 2,58 mil. tone.

În Marea Neagră, prețul grâului a crescut față de luna trecută de la un nivel de 200 USD FOB la un nivel de 217-219 USD FOB. Recoltarea fiind finalizată, originarea nu mai este atât de facilă și oferta se subțiază, fermierii depozitând cantitățile recoltate. Pe scurt:

Australia crește în producție cu circa 2,5 mil. tone până la un nivel de 28,5 mil. tone.

Canada crește cu 2 mil. tone până la 36 mil. tone. Argentina scade cu 1 mil. până la nivelul de 19.5 mil. tone. China crește importurile de grâu cu 1 mil. tone până la nivelul de 7 mil.

tone. În Uniunea Europeană, lucrurile rămân statice, cum de altfel era de așteptat.

„Anticipat și neutru” este descrierea simplă a raportului USDA. Întrebarea rămâne vizavi de octombrie. Vor ridica producția rusească și o vor coborî mai mult pe cea ucraineană?

informatii obtinute de la Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă

18

Raport Floarea Soarelui – Pretul a ajuns la peste 1800 lei/tona septembrie 18, 2020 agrimanet

Floarea soarelui

Capacitatea inițială de aproape 3 mil. tone s-a evaporat din cauza condițiilor dure de secetă pedologică, agregată cu temperaturile crescute.

Astăzi, certitudinea este ca vom recolta maxim 2-2.2 milioane de tone. Însă, din acest bazin se alimentează mulți jucători, procesatorii interni, exportatorii și procesatorii vecini (Ungaria și Bulgaria).

În cifre, lucrurile ar trebui să fie exprimate cam așa:

Procesatorii interni cca. 1,5-1,6 mil. tone necesar; Exporturi: cca. 600.000-700.000 de tone, cu destinație Franța, Spania,

Amsterdam, Rotterdam; Procesatori externi (Ungaria și Bulgaria) cca. 700.000 tone.

Cifrele însumate ne arată un deficit de circa 800.000 tone, fără a lua în calcul cumpărătorii mici din porturile dunărene, incluzând aici și navele de 3.000-4.000 tone ce iau calea Turciei sau în amontele Dunării spre fabrici din Germania sau Slovacia.

În ultimii ani, vecinii, în special cei din Bulgaria, au dezvoltat un apetit deosebit pentru semințele din apropierea Dunării, cu volume de circa 400.000-600.000 anual. Câmpiile de Vest sunt foarte apropiate de zonele de originare ale celor două fabrici maghiare aparținând unor giganți industriali, ce au un grad de atragere a semințelor românești apropiat de 400.000 tone anual.

Firește, piața este liberă, în special în interiorul Uniunii Europene, însă tocmai acest lucru, ne transformă într-o piață facilă și ne expune la un deficit intern, în special în ani ca acesta, ce are deja o tendință repetitiva la orizont. Cu alte cuvinte, piața internă de procesare nu are niciun mecanism de auto-apărare în condițiile date. Nu discutăm aici despre masuri radicale, însă piață locală ar trebui să fie securizată prin mijloace normale.

19

Repetam faptul că dacă piața locală a procesării nu este acoperită, consumul intern este expus. Ce înseamnă expunere în imaginea actuală? În primul rând, materia primă nu poate fi acoperită din alte părți ale regiunilor înconjurătoare din mai multe motive ce țin de proximitate și cost al vieții:

Din Ucraina este exclus din cauza regimului vamal ce nu rambursează TVA. Rusia începe să-și dorească tot mai puțin să exporte materia primă, ceea ce o exclude, de asemenea, de pe radar. Bulgaria, Ungaria sunt excluse de pe listă din cauza suprafețelor mici de producție intensivă a florii soarelui și a faptului că ele originează în Romania. Serbia, în mod identic, cumpără semințe din România pentru procesare în piață lor locală. Celelalte state europene au un nivel mic de producție (în afara Poloniei și a Germaniei), ele fiind dependente de originarea din zonele est-europene.

Avem câteva concluzii:

În est nu se poate din cauza protecționismului local. În politicile interne din est, acest lucru generează valoare adăugată asupra produsului final (uleiul brut), crește nivelul industriei în plan orizontal prin conexare, aducând o rată de angajare a populației crescută, o definire a rolului în piață ca producător (ulei și șroturi), nicidecum ca exportator de materie primă. În vest, din cauza costului vieții, un element de politici publice ce ține de venituri și cheltuieli pe cap de locuitori (PIB), floarea soarelui nu se poate origina. Aritmetica este foarte simplă. Piața vestică are alte prețuri de desfacere a produsului finit, iar cumpărătorul final poate susține acest lucru datorită nivelului de venituri mai ridicat față de cel românesc.

În termeni ce țin de agribusiness, vestul suportă costul de originare românesc, ce este compus din prețul mărfii, logistica, personalul angajat, costurile de operare portuară, costurile de transport maritim în Mediterana, costurile financiare ale capitalului de lucru și ale pierderilor din cele patru manipulări, siloz-transport-port-transport maritim.

În continuarea procesului, vestul Europei controlează eficient costurile de procesare, prin facilități moderne, aducând la raft, prin brand-urile proprii, o marfă ce își are originea primară în România, cu valoare adăugată mult mai mare, dar care este suportată de piață prin nivelul de venituri ridicat față de populația românească. Asta este, în esență, componenta “costul” vieții în această analiză.

20

Ce se întâmplă dacă procesatorii din România nu au materia primă necesară pentru a acoperi cererea?

Importă ulei brut din Est, adică plătesc costul de operare local și al transportului din originea Estică, pentru a-și menține cota de piață a brand-ului propriu.

Hypermarket-urile vor inunda rafturile cu ulei din țări terțe.

Ambele variante generează costuri și, în special, a doua generează probleme de calitate. Din cauza identității produsului ieftin, trasabilitatea calitativă este cel puțin precară. Lanțul de igienă sau siguranță a hranei nu are standarde ridicate ca în unitățile de procesare de top din România. Obscuritatea produsului ieftin din țările limitrofe tine sub semnul întrebării nivelul de siguranță alimentară. Și aici discutăm despre anumite elemente costisitoare în procesul de siguranță alimentară:

Analizele produsului primar în ceea ce privește rezidurile de pesticide, metale grele, radioactivitatea. Numai pentru reziduurile de pesticide, setul de componente cu limitele superioare de evitat, constă într-un tabel de 800 de elemente, izvorâte din legea 178/2002 a Uniunii Europene.

Testul de eliberare. După procesare, uleiul trebuie ținut în tancuri imense, de 4.000-6.000 de tone pentru efectuarea testelor finale de contaminanți.

Cele de mai sus generează costuri ce sunt înglobate într-un produs finit. Doar citind cele de mai sus putem înțelege de ce un brand local costă, iar unul obscur poate fi și cu 40% mai ieftin. Este vorba despre standarde de producție și respectarea normelor de siguranță alimentară. Pentru a genera și exemple simple și practice avem două elemente de descris:

Uscarea directă a semințelor de floarea soarelui generează contaminarea cu Benzopyren, un element ce generează cancer în rândul populației umane.

Simpla descărcare a semințelor de floarea soarelui pe o platformă bituminată generează același efect.

Piața noastră locală trebuie deci stimulata să producă. Standardele procesatorilor sunt la cote înalte și generează industrie orizontală și locuri de muncă implicit. Siguranța și securitatea alimentară a României trebuie să fie reper principal în țoată activitatea lanțului agri, cu susținerea firească a reprezentanților statului român.

Nu generăm soluții, căci nu avem capacitatea să o facem, însă ar trebui motivată vânzarea către procesatorii locali prin diverse mecanisme de esență

21

financiară, tangențe cu clasica subvenție, cum ar putea fi subvenționarea costurilor financiare aplicate înființării culturii de floarea soarelui în raport de vânzarea către piața locală.

Transferând subiectul discuției la nivel de activitate prezentă, putem spune că asistăm la un raliu în piață. Exact din motivele de cerere constantă și ofertă scăzută, prețurile sunt imposibil de prezis. Dacă acum 3-4 zile, 1600 RON în sudul țării era un preț, în ultimele două zile, s-a ridicat succesiv la 1730 și apoi depasind 1800 RON/tonă. Asistăm la un final în care întrebarea cumpărătorului va fi „cât vrei pe marfă?”, ceea ce denotă în modul extrem cererea mare versus oferta mică.

În susținerea celor de mai sus avem date din Ucraina, Rusia și Argentina în mod tangențial ca proiecție viitoare, după cum urmează:

Ucraina va avea, la rândul ei, un nivel al recoltei de semințe de floarea soarelui scăzut. Plecând de la un potențial inițial de 17 milioane de tone, estimările de astăzi conduc la 13-13,5, recoltarea fiind în curs. Prețurile oferite de pleiada de procesatori de pe teritoriul ucrainean ating niveluri de 490-495 USD/tonă, adică 2.000 ron.

Prețurile cerute pentru uleiul brut în condiția FOB Chernomorsk cu livrare în octombrie 2020 au fost la nivelul de 1020 USD/tonă, în timp ce ofertele de cumpărare s-au situat la nivelul de 980 USD/tonă. Ca o medie a tranzacțiilor, 990 USD este realist. Ofertele de cumpărare din India s-au aliniat la valoarea de 1035-1055 USD/tonă CIF, adică livrate în destinație.

Rusia scade în potențial de la o prognoză de 14 mil. tone, la un estimat de 11,5 mil. tone, ceea ce diminuează cu 2,5 mil. tone recolta de semințe rusești. Prețurile rusești sunt și ele în creștere. Alinierea cu Ucraina este evidentă in bazinul Marii Negre.

Argentina scade nivelul suprafeței ce se însămânțează cu semințe de floarea soarelui, de la 1,7 milioane hectare la 1,5 milioane. Există un deficit de 200.000 hectare, ce se va traduce printr-un gol de producție de aproximativ 600.000 de tone. Judecând traseul semințelor argentiniene din ultimii ani favorizate de costul logistic, estimăm un minus de acoperit în destinațiile din Europa, fie că se numesc Spania, Amsterdam sau porturi franceze, lucru ce va pune și mai multă greutate în prețul de originare est-european.

informatii obtinute de la Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă

22

Raport piata cerealelor – Porumb – 18 septembrie,septembrie 18, 2020 agrimanet

Raport piata cerealelor – Porumb

Statusul este unul ce nu generează speranțe. Sudul României, regiuni întinse din Moldova și Dobrogea sunt efectiv pârjolite, căci acesta este cuvântul ce definește starea de fapt de astăzi. De la o estimare ințială de 14,5 mil. tone, trecând prin estimarea de săptămână trecută de 12,3 mil, astăzi reducem prognoza la un 11,3 mil tone. Estimarea însă are un grad de corecție generat de destinația mărfurilor.

În România, există un subiect disputat din 2005 încoace, fără a avea un grad de rezolvare. Discutăm despre segregarea culturii de porumb în doua destinații:

Comercială. Acest segment este întreținut de cultura intensivă practicată de fermele mari. Producția generată are destinație comercială, pentru acoperirea pieței interne și de export. În fiecare an, agregarea celor două destinații comerciale ne așază în jurul valorii de 7,5 mil. tone, cu amendamentul unor origini sârbești pentru export, ce coboară fluvial până în Constanța. Identic se întâmplă și în vestul României, unde se generează comerț intra-comunitar cu Ungaria (bio-ethanol), Italia, Elveția.

Domestică – Autoconsum. Această parte importantă din portofoliul producției de porumb este generată de fermierii foarte mici, ce conduc producția spre auto counsum, adică spre gospodăriile proprii, în uzul hrănirii animalelor.

Gradul de împărțire procentual cutumiar este de circa 60-40 în favoarea destinației comerciale, ținând în minte cum că 56% din suprafața arabilă pentru cultura mare a României este în exploatarea a circa 13.000 fermieri iar diferență de 44% se află în exploatarea fermierilor mici, începând de la un maxim de 5 hectare și coborând cu fragmentarea până la ¼ hectare.

23

Calculele însă ne indică că în acest an extrem de secetos raportul de împărțire s-ar putea să nu ne dea rezultatele de producție ca în anii trecuți. Zonele secetoase sunt exploatate de ferme mari și impactul secetei în rândul destinației comerciale este posibil să fie mult mai mare.

Plecând de la cifre de producție de 11-13 tone la hectar în anii normali pentru acest segment, în 2020, căderea este foarte abruptă, până la 2,5-4 tone în regiunile afectate sever de secetă. Vedem în zonele afectate scăderi de producție exprimate în procente de 60-70%, în unele zone chiar și de 100%. După ploile sosite în mai, speranța încă era vie și certă, culturile de primăvară, porumbul în special, aratând promițător. Însă căldurile excesive combinate cu lipsa apei, au diminuat până la dispariție în multe zone acest potențial. Situația de astăzi este de a dreptul dramatică, fermierii sunt într-o situație foarte dificilă.

Cu premisele din luna mai, ei au antamat spre vânzare cantități de porumb, însă astăzi nu au ce oferi. În respectul față de contractele comerciale, dorim să evidențiem starea de fapt obiectiv, așa cum se prezintă. Cumpărătorii își așteaptă marfa ce nu mai vine, Vânzătorul nu are ce livra, iar presiunea dintre părți devine tot mai pregnantă.

Pe de o parte, cumpărătorii doresc un cost de înlocuire a mărfii ce nu poate fi livrată, lucru ce generează o apăsare financiară extremă în fermă. Pe de altă parte, fermierii nu au niciun instrument în afară de dovada proceselor-verbale de calamitare, însă în multe cazuri acestea nu își produc efectele.

Singurătatea fermierilor, în mod obiectiv, este evidentă

Au scadențe, au costuri ce nu le pot onora din cauza lipsei veniturilor, au în față nevoia de finanțare pentru înființarea culturilor din toamnă 2020, plus costul de înlocuire a mărfurilor, generat de imposibilitatea de onorare a contractelor. Putem adaugă aici și faptul că până spre sfârșitul lunii septembrie, prognoza nu indică precipitațiile atât de necesare pentru continuarea ciclului agricol. Fermierul este deci într-o situație extremă.

Avem câteva aspecte de clarificat spre a atrage atenția tuturor actorilor din perimetrul agribusiness românesc:

Dacă fermierul dispare, toți actorii dispar și ei. Nimeni nu mai are sens și obiect de activitate în acest scenariu.

În cazul în care unii dintre actori dau dovadă de o lipsă acută de înțelegere și nu se așază corect în acest scenariu, anii ce vin vor însemna o re-evaluare a relațiilor cu fermierul, în sensul de scădere până la dispariție a relațiilor de afaceri.

24

Suportabilitatea are o limită, o linie ce odată trecută, efectele adverse vin în cascadă. Iar fermierul român nu face excepție de la această regulă. 2020 an pandemic, 2020 an secetos, sunt lucruri ce nu pot fi trecute cu vederea.

Sintagma “Divide et Impera” nu își are locul în acest peisaj. Părțile trebuie să se așeze cu înțelegere a situației de fapt și să arate disponibilitate în discuții, în mod rațional, nicidecum unidirecțional.

Prin aceste lucruri dorim să invităm părțile componente ale agribusiness-ului românesc să recunoască starea de fapt și să se așeze în deplină înțelegere și responsabilitate în găsirea unor soluții pozitive astfel încât procesul ciclic să poată continua fară efecte adverse.

Consumatorii din piața internă au dificultăți imense în a găsi  materia primă pentru furaj în fermele de pui, vaci și porci. Prețurile arătate de 750-800 RON/tonă,  în unele cazuri și mai mari, sunt penalizate de lipsa recoltelor în zonele afectate. Zona de Vest a României indică însă o stare a producției de porumb plină de potențial. Logistica este cea care penalizează prețul final, 650 ron/tonă fiind un indicator prezent. Costurile de transfer până în sudul României sau în portul Constanța depășesc cu ușurință 100 RON/tonă, ceea ce face ca prețul din portul Constanța să se situeze în jurul a 750-760 RON/tonă.

Influența ucraineană este și ea prezentă în ecuație. Producția lor este diminuată, așa cum vom vedea în capitolul destinat raportului USDA. Rusia, de asemenea, se află în scădere de producție, aceste două regiuni fiind chei de control în prețurile din bazinul Mării Negre. Totul este coroborat cu producția estimată în SUA ce vă fi în scădere, agregat cu Brazilia și Argentina.

USDA porumb

Prima surpriză a USDA vine din estimarea recoltei ucrainene, ce nu a suferit mutații importante în plan negativ, cum era de așteptat. USDA evaluează la un nivel de 38,5 mil. tone nivelul de recoltă de porumb, cu 1 milion în minus. Alți observatori europeni văd recolta ucraineană la nivel de 33 mil., ministerul de resort la 33,5, iar Agritel și Ukrainean Grain Association la 35,3 mil. tone.

UE-27 este redusă cu 1,5 milioane tone, ajungând la un nivel de 66,3 mil. tone. Reducerea cea mai mare este contabilizată în dreptul României, cu 1,3 mil. tone, de la un nivel de 12,8 mil. tone la un nivel de 11,5 mil. tone.

25

Producția estimată a SUA scade cu 9,6 mil. tone din cauza efectelor furtunilor în Corn Belt (centura porumbului). Exporturile americane sunt cotate în creștere cu 2,54 mil. tone.

Brazilia este cotată în urcare cu 3 mil. tone, până la nivelul de 110 mil. tone.

Exporturile de porumb sunt în creștere și pentru Brazilia, laolaltă cu SUA, însă apetitul Chinei este departe de a fi satisfăcut. Întrebarea rămâne unde se vor opri? Și cum? Acum 2 ani, estimarea de import a Chinei se vedea într-un orizont de 5-10 ani la un nivel de peste 30 milioane de tone. Generat de cererea de ethanol și masa furajeră în rețete. Previziunile încep să se adeverească, dar 30 mil. tone rămân o cifră respectabilă, totuși. La nivel comprativ, ar fi egală cu 8% din producția SUA sau 80 % din cea a Ucrainei.

informatii obtinute de la Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă

VIDEO Primul program MBA din UE dedicat fermierilor se va desfasura la Slobozia 18 septembrie 2020

Primul program MBA (Master in Business Agriculture) din Europa pentru fermieri a fost creat de Laurenţiu Asimionesei, fondatorul Amazag şi se va desfăşura la Slobozia, în Sud-Estul României, pe o perioadă de şase luni.

Programul MBA este de tip master-class, iar cei 36 de fermieri selectaţi din sudul României vor participa la cursurile susţinute de oameni din interiorul mai multor companii. Cu ajutorul acestei platforme toți cei care produc sau pun în valoare mâncarea, „de la fermă la farfurie”, vor avea numai de câștigat.

26

„Prin acest program de tip MBA urmărim ca informația pe care o oferim fermierilor să fie structurată pe patru mari piloni: zona de agricultură, zona de comercial și vânzări, zona de financiar și management, zona de tehnologie”, a declarat Laurențiu Asimionesei, fondator Amazag. Reporter: Marius Milea , Click pe video:

https://www.youtube.com/watch?v=oPBuxijDj7I

Ziua Porumbului in judetul Iasi – o editie marcata de seceta 18 septembrie 2020, Autor: Daria Diaconiuc

Ieri, 17 septembrie, a avut loc ediția a III-a a evenimentului ”Ziua Porumbului”, un eveniment organizat de Asociația Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice județul Iași (ACCPT) județul Iași, sub egida Asociației Producătorilor de Porumb din România (APPR), al cărei membru este.

https://youtu.be/-q9eRorrEO4

 Evenimentul s-a desfășurat pe platforma expozițională a fermei SC AGRO ILMAR SRL- Târgu Frumos, sat Boureni, comuna Balș, județul Iași.

 Asociaţia ieșeană a fost înființată în anul 2017 și cumulează o suprafață de 29.000 de hectare care sunt deținute de fermieri din județul Iași dar și din județele vecine. Fermierii ieșeni spun că situația este fără precedent, iar pierderile la cultura de porumb este și de 70%, în anumite zone ale județului. Mulți dintre ei precizează că dacă vor fi pe 0 la finalizarea recoltatului este foarte bine.

 Seceta excesivă nu a lăsat nicio cultură fără pagube. În zona Țigănași grâul, porumbul sunt cu cele mai mari pierderi, iar cantitățile sunt incomparabil de mici față de anul trecut. Subvențiile sunt nesemnificative și nu ajută decât la acoperirea unei mici părți din cheltuielile aferente înființarea unei culturi.

27

 Alți fermieri cer reeșalonarea creditelor de la bănci și chiar fac un apel la reprezentanții ministerului agriculturii și dezvoltării rurale. Cu banii ce îi obțin după vânzarea cerealelor nu vor reuși să acopere datoriile la bănci.

 Fermierii din Iași vor primi despăgubiri de secetă pentru 34.000 de hectare cu culturi de toamnă distruse de vremea extremă din anul 2020.

LAPAR: faramitarea terenurilor, un fenomen care impiedica agricultura romaneasca sa fie profitabila, Managementul fermei | septembrie 18, 2020

O asociatie de producatori adreseaza o problema majora cu care agricultura romaneasca se confrunta si care duce, in mod direct, la scaderea competitivitatii exploatatiilor din tara noastra. In cele ce urmeaza va redam continutul documentului.

„Liga Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania – LAPAR, federatie la nivel national si care reprezinta interesele producatorilor agricoli, atragem atentia asupra unei stari de fapt care aduce mari deservicii agriculturii nationale si duce direct la scaderea competitivitatii exploatatiilor agricole din Romania.

Este vorba despre excesiva faramitare a terenurilor lucrate de fermieri, situatie care nu permite aplicarea unei tehnologii pentru marirea productivitatii muncii, utilizarea de produse fitosanitare in cantitati mai reduse si implicit consumuri mai mici de combustibili – discutam despre reducerea emisiilor de carbon si de diminuarea folosirii pesticidelor, acestea fiind dorinte si obiective ale Uniunii Europene.

LAPAR vine cu unele propuneri pertinente care ar putea rezolva, macar in parte, aceasta problema, cu precizarea clara ca acest demers se vrea inceputul unei dezbateri publice nationale, fara ca propunerea sa fie gandita a afecta deloc existenta si situatia fermelor mici si mijlocii din Romania.

LAPAR afirma clar ca nu este o propunere indreptata impotriva cuiva, ci o chemare la discutii care sa permita cresterea profitabilitatii agriculturii din Romania, la toate nivelurile. In Romania exista, conform datelor INS si ale Uniunii Europene, cel mai mare numar de ferme din spatiul comunitar – 3,422 milioane, adica o treime din cele aproximativ 10 milioane de ferme din Uniune.

Dar 91,8% dintre ferme au suprafete mai mici de 5 hectare, in aceasta situatie putandu-se vorbi mai degraba de gospodarii taranesti, de subzistenta. Iar amplasarea fizica a acestor suprafete, de multe ori intercalate intre

28

proprietati mai mari, duce la fragmentarea suprafetelor de lucru, impunand masuri restrictive fermierilor care doresc sa lucreze suprafete mai mari, dupa principii de rentabilitate economica si cu respectarea normelor europene in domeniu.

LAPAR doreste pastrarea tuturor tipurilor de exploatatii agricole, Liga Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania propune o noua metoda de comasare a terenurilor agricole, cu respectarea dreptului de proprietate si folosinta.

Asta inseamna ca fermierul care are o suprafata insemnata intr-un loc sau altul, dar exista multe proprietati de mici dimensiuni in zona sa, poate sa puna la dispozitie micilor fermieri sau proprietarilor de suprafete mai mici un teren la – limita exploatatiei sale (in suprafata echivalenta si de aceeasi calitate a solului).

Prin acest schimb de terenuri nu ar fi afectat dreptul la proprietate, dar ar avea loc comasarea terenurilor, ceea ce ar permite exploatarea agricola in conditii de maxima eficienta. Existenta la aceasta ora a multor mici proprietati ”intercalate” intre suprafete agricole mari face imposibila lucrarea pamantului fara costuri suplimentare, generate de consumul de combustibil, de ingrasaminte si substante fito-sanitare.

De asemenea apare si problema imposibilitatii construirii unui sistem de irigatii (mai mult decat necesar in conditiile schimbarilor climatice), pentru ca acest lucru ar presupune eventuala intrare a fermierului pe proprietati care nu ii apartin. De aceea LAPAR considera ca un nou sistem de comasare a terenurilor, prin schimburi punctuale intre proprietari, ar rezolva una dintre multele probleme ale agriculturii din Romania.

Tinem sa mai precizam ca actuala structura a proprietatii agricole in Romania constituie o piedica in realizarea viitoarelor obiective de mediu si clima ce vor fi impuse prin noua Politica Agricola Comuna a Uniunii Europene, in discutie la aceasta ora. O reala comasare a terenurilor, acolo unde este posibil, generand suprafete mari de lucru, va permite in mod direct reducerea consumurilor specifice pe hectar, cu cresterea profitabilitatii pentru fermieri si pentru tara.”

Seful LAPAR: Productia de porumb din acest an, la jumatate fata de 2019, Agrostandard | 16 September, 2020 | Productia de porumb din acest an este puternic afectata de seceta care a redus recolta la mai putin de jumatate fata de anul trecut, sustine Nicu Vasile, seful LAPAR. In 2019, Romania a avut o productie de porumb de circa 17 milioane de tone, din care o mare parte a mers la export. Cele mai

29

mici productii in 2020, ba chiar si zero in unele cazuri (pierderi de 3.000 – 3.400 lei/ha), au fost inregistrate in sudul si sud-estul tarii. Fara irigatii, practic, culturile din acest an n-au avut nicio sansa in fata secetei.

Si in Moldova sunt zone care au obtinut ceva productie, dar si altele in care nu s-a recoltat nimic. In Transilvania, in schimb, media la hectar a variat intre 4 si 5 tone, in timp ce in Oltenia, o zona secetoasa, in general, anul acesta a plouat, iar fermierii au obtinut si pana la 8 tone/ha de porumb. Productiile au fost ceva mai mici in Giurgiu, unde s-au atins productii de 6-7 tone/ha.

„Fata de 2019, productia este sub 50%, iar preturile nu difera mult fata de anul trecut. Bursa este stabila, nu s-au inregistrat fluctuatii mari. La floarea soarelui, insa, au inceput sa creasca preturile pentru ca avem procesatori in

tara”, a declarat Nicu Vasile. https://youtu.be/6r5LEbL9duA

Ambasadorul Elvetiei in Romania, in vizita la santierul fabricii de etanol celulozic Clariant din Podari Agrostandard | 16 September, 2020 |

Clariant, companie inovatoare si sustenabila axata pe produse chimice de specialitate, a primit recent vizita Excelentei Sale Arthur Mattli, Ambasadorul Elvetiei in Romania, in Podari, judetul Dolj, unde compania construieste in prezent o fabrica de etanol celulozic, ce utilizeaza tehnologia inovatoare a companiei, si anume sunliquid®. In cadrul vizitei, Ambasadorul a luat parte la un tur ghidat al santierului, timp in care echipa de management a Clariant Romania i-a oferit o prezentare generala a fazelor de constructie a fabricii si informatii despre viitoarele operatiuni.

30

In plus, Ambasadorului i s-au prezentat o serie de date de interes despre industria biocombustibililor avansati din Europa si despre importanta proiectului pentru economia locala.

„Vizita E. S. Arthur Mattli, Ambasadorul Confederatiei Elvetiene, ne onoreaza si ne confirma importanta operatiunilor Clariant la nivel local. Fabrica va crea noi locuri de munca „verzi” si va aduce oportunitati de afaceri pentru fermieri, care vor contribui la dezvoltarea economica a regiunii,” a declarat Dragos Gavriluta, director de proiect sunliquid® Romania.

„Prima fabrica sunliquid® la scara comerciala de acest tip, care produce etanol celulozic din reziduuri agricole, va pune Romania pe harta productiei de biocombustibili avansati din Europa. Ne-am bucura sa-l avem pe domnul Ambasador alaturi de noi si la ceremonia de inaugurare, atunci cand vom finaliza constructia acestei fabrici emblematice”, a adaugat el.

„Fabrica pe care Clariant o construieste in Podari ne arata cum reziduurile agricole din judetul Dolj pot avea si o alta utilizare devenind o resursa importanta. Prin urmare, proiectul va contribui la realizarea unui nou lant valoric bio, bazat pe reziduuri agricole”, a afirmat ambasadorul Arthur Mattli.

La finalul vizitei, Ambasadorul Arthur Mattli si-a exprimat aprecierea cu privire la investitia realizata de Clariant in Romania si pentru impactul pozitiv si transformator al acesteia asupra comunitatii.

Clariant investeste peste 100 de milioane de Euro in prima sa fabrica de acest tip. Proiectul primeste o finantare de peste 40 de milioane de Euro din partea Uniunii Europene.

Odata ce fabrica va fi operationala, va prelucra aprox. 250.000 tone de paie si va produce 50.000 tone de etanol celulozic. Etanolul celulozic este un biocombustibil avansat, cu adevarat sustenabil si neutru din punct de vedere al dioxidului de carbon, care poate fi utilizat cu usurinta in infrastructura auto actuala.

Fabrica sunliquid® se construieste pe un teren cu o suprafata de 98.000 de metri patrati si va respecta cele mai inalte standarde, o atentie semnificativa fiind acordata confortului si stilului de viata al comunitatii locale. Constructorul este o companie romaneasca, iar lucrarile sunt realizate cu ajutorul unei echipe formata din 800 de muncitori in faza de varf. Clariant face progrese semnificative in constructia fabricii. Finalizarea acesteia este preconizata pentru anul 2021, ulterior urmand a fi demarata productia.

31

Un fermier cu suflet donează baloți cu fân crescătorilor de animale rămaşi fără nutreţ din cauza secetei, Angelica Lefter Angelica Lefter - 18 septembrie 2020

Sorin Manda este un bucureștean care ani la rând a lucrat în Capitală coordonând o echipă în domeniul vânzărilor, la o companie multinațională. S-a hotărât să părăsească atmosfera orașului agitat și să se mute la țară, unde a cumpărat ferma socrilor săi.

După investiții serioase în utilaje și contractarea unor credite, fermierul sosit de la oraș a reușit să pună pe picioare o frumoasă fermă cu 50 de capete de vaci și tineret, dar și mai multe hectare de pășune.

Pentru că vremea a ținut cu fermierii din județul Mureș și au avut din plin nutreț pentru animale, crescătorul de animale de lângă Sighișoara, sat Criș-Mureș, a făcut un anunț pe Facebook în care spune că donează 50 de baloți, amestec de lucernă cu iarbă.

”Donez 50 de baloți de lucernă, amestec cu iarbă, pentru un fermier afectat de secetă. Sunt de lângă Sighișoara, sat Criș-Mureș”, se arată în anunțul postat pe pagina de Facebook a lui Sorin Manda.

Imediat au început să apară și doritorii, însă fermierul a spus pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO că va face o selecție la final de săptămână, în perioada 19-20 septembrie.

”Am donat și anul trecut 100 de baloți unui fermier din Luduș. El avusese un necaz mai mare, fratele lui îi dăduse foc fermei. În anunțul de acum am pus 50 de baloți, dar noi putem dona și mai mult, în funcție de fermierii care au nevoie. Nu putem, însă, asigura transportul, doar pe comuna noastră este asigurat. De altfel, la final de săptămână o să împărțim și aici niște baloți, pentru cei care au nevoie. Noi, mulțumim lui Dumnezeu, nu am avut probleme în zonă cu ploile! Am suprafețe destul de mari pentru câte animale am în fermă. Vreau să ajutăm fermierii, anul acesta a fost dificil, mai ales pentru fermierii din sud, însă, din păcate, sunt distanțe foarte mari, mai ales pentru cei din Constanța”, a mărturisit fermierul mureșean.

Anunțul a încins spiritele în rândul internauților, iar dacă unii spuneau că nu cred că Sorin Manda donează baloții, alții se s-au întrecut în obținerea mărfii gratuite spunând că a fost un an dificil și nu au ce să dea să mănânce la animale.

32

Pe de altă parte, există speranța ca alți oameni, cu posibilități, să ofere gratuit și transportul. Așadar, fermierul selectat ar putea fi de două ori norocos, pentru că ar primi gratis atât baloții cât și transportul lor.

”M-au contactat mulți oameni, mai ales online. O să dau aici în zonă câte 2-3 baloți, la cei care au nevoie, gospodari cu 2-3 animale. Pentru fermierii mai mari, asigurăm altă cantitate, mai mare. Criteriile nu pot fi stabilite cu exactitate. De exemplu pentru donația de anul trecut nu am primit mulțumiri, normal așa trebuia, dar în ziua de astăzi nu mai avem pretenții. Am lucernă pe 55 de hectare, o folosesc ca semi-fân pentru animalele mele. Mai avem ceva suprafețe cu fân amestecat cu iarbă. Avem pășune aferentă, dar de la oameni, că de la primărie nu am obținut nimic. Sperăm să se mai schimbe câte ceva după alegeri. Sunt baloți de 1,20 metri/1,20 metri, intră o cantitate de 180 de kilograme. Selecția nu știu cum o să o fac pentru fermierii mari, dar vedem. Eu nu pot să-i verific, nu am cum, rămâne la buna-creștere a fiecăruia”, a explicat fermierul Sorin Manda pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO.

Cel mai mare terminal de cereale din Portul Constanța, reinaugurat în prezența premierului Orban! Ramona Dascălu Ramona Dascălu - 17 septembrie 2020 Inaugurare festivă pentru cel mai mare terminal de cereale din portul Constanța, după ce investiția a fost inaugurată și funcțional în urmă cu un an, în luna octombrie 2019. Premierul Ludovic Orban a participat astăzi, joi – 17 septembrie, la inaugurarea celui mai mare terminal de cereale din Portul Constanța. Cu o capacitate de 200.000 de tone, terminalul de cereale Comvex a fost finalizat în urma unei investiţii de 56 milioane de euro începute în 2017 de omul de afaceri constănțean Corneliu Idu.

Ceea ce face ca terminalul Comvex să fie unic este tocmai capacitatea foarte mare de depozitare a acestuia, de 200.000 de tone, dar şi poziţionarea lui în cadrul operatorului portuar Comvex Constanţa, la dana 80, dană cu o adâncime de 17,80 metri, care face posibilă operarea unor nave de dimensiuni foarte mari

33

Recepția cerealelor se va face prin trei mijloace de transport diferite:

barje – rată de descărcare 800 t/oră; două descărcătoare cu graifer cu capacitatea de 400 t/h fiecare;

vagoane – rată de descărcare 600 t/oră; cuvă de recepție acoperită, va permite descărcarea simultană a două vagoane;

autocamioane – rată de descărcare 1.200 t/h; patru cuve de recepție acoperite, fiecare cu capacitatea de 300 t/oră, grupate câte două în două grupuri de recepție.

Expedierea cerealelor se va face cu două încărcătoare având o rată de 1.500 t/oră fiecare, proiectate să încarce nave cu capacitatea de 110.000 dwt, nave având lungimea de 250 m și lățimea de 40 m.

Întreaga cantitate de marfă recepționată și expediată va fi cântărită prin cântare de mare precizie, care vor fi integrate într-un sistem de management al mărfii special proiectat.

Pentru a conserva în condiții optime marfa depozitată și pentru a evita orice problemă cu calitatea, cerealele vor fi testate într-un laborator propriu pe baza probelor prelevate cu echipamente speciale.

Capacitatea anuală a terminalului de cereale va fi de aproximativ 5 milioane de tone.

Ce face fermierul Emil Constantea pentru a obține furaje de cea mai bună calitate! Roxana Dobre Roxana Dobre - 18 septembrie 2020

Furajele de cea mai bună calitate sunt esențiale pentru producția de lapte, spune eurodeputatul Daniel Buda care a rămas impresionat de ferma lui Emil Constantea, crescător de animale din județeul Cluj. După o vizită efectuată în exploatația lui Constandea, Daniel Buda a dezvăluit ce face fermierul pentru a oferi vacilor sale cea mai bună furajare.

34

”Am profitat de ocazia prezenței mele în comuna Călărași pentru a vizita ferma domnului Emil Constantea pe care, de altfel, am mai vizitat-o și acum câțiva ani. Am fost în multe ferme din țară și de afară însă nicăieri nu am întâlnit furaje de atât de bună calitate ca și în această fermă și aici mă refer în special la porumbul însilozat”, a dezvăluit Buda pe pagina personală de Facebook.

Care este secretul furajului de calitate

Eurodeputatul a mai spus că secretul furajului lui Emil Constantea este unul pe cât de simplu pe atât ar trebui să fie cunoscut de toți cei care practică agricultura, respectiv efectuarea unor arături foarte adânci și discuirea încă din toamnă a terenurilor astfel încât apa din timpul iernii să fie reținută cât mai mult timp în teren și într-o cantitate cât mai mare.

”Vacile din această fermă sunt de departe o expresie a investițiilor în genetică fără de care, de asemenea, nu poți să faci performanță. Prețul de 1,5 lei pe litru de lapte este unul acceptabil, ceea ce deschide premisele unei dezvoltări a sectorului zootehnic cu ajutorul fondurilor UE. În acest context, subliniez încă o dată necesitatea unor structuri care să asigure consultanță fermierilor iar Camerele Agricole prezente în toate statele UE ar trebui să fie o realitate și în România. Felicitări, domnule Constantea, pentru ceea ce faceți!”, a mai punctat Buda.

Lăptăria cu Caimac investește peste 12 milioane de euro în reciclarea ambalajelor și într-o stație de biogas Andra Imbrea18 Sep 2020 -

Laptăria cu Caimac, brandul de lactate lansat în urmă cu doi ani de producătorul Agroserv Măriuța, plănuiește să investească peste 12 milioane de euro într-un sistem de colectare și reciclare de ambalaje, dar și în construcția unei stații de biogaz care va alimenta ferma cu energie electrică folosindu-se de rezidurile de la animale. Adrian Cocan, co-fondator Lăptăria cu Caimac, a oferit mai multe detalii despre cele două proiecte și când ar putea fi finalizate în cadrul retailTalks - Rethinking sustainability during a pandemic.

Fondatorii Lăptăriei cu Caimac și-au propus un buget de investiții ambițios pentru perioada următoare. Vor să recupereze și să refolosească ambalajele, un proiect ce necesită 9 milioane euro. În același timp, vor să construiască o stație de biogaz și să folosească bălegarul văcuțelor pentru a furniza energie fabricii și fermei, proiect ce presupune o investiție de 3,7 milioane euro. “Dacă adunam aceste 2 investiții pe care vrem să le pornim la primăvara probabil că în 18 luni vom investi o suma aproximativ la fel cu cifra de afaceri. Noi vom avea 13,5 milioane de euro cifră de afaceri în acest an. E

35

un lucru pe care noi l-am pregătit și pentru care lucram de ani de zile. Noi știam încă de când am făcut fabrica că trebuie să ajungem în momentul în care să colectăm și să refolosim ambalajele și probabil cheia este pregătirea din timp”, a declarat Adrian Cocan în cadrul retailTalks. 

Lăptăria cu Caimac pregătește un sistem de colectare și reciclare a sticlelor și borcanelor similar modelelor din Germania, despre care retail.ro a scris aici. 

Pentru acest proiect echipa Lăptăriei a lucrat constant în ultimele luni, iar de câteva zile Lăptăria cu Caimac a devenit S.A. (n.r. - societate pe acțiuni) pentru a se pregăti de listarea la Bursa de Valori București. 

“În această vom lista o emisiune de obligațiuni pe bursă; în mod normal e ceva mai ieftin să iei un împrumut bancar, dar băncile din România nu finanțează proiecte de business, ele finanțează garanții. Drept pentru care vom emite obligațiuni, vom construi o parte din acest proiect după care construcțiile respective și echipamentele vor fi puse gaj la bancă pentru a putea lua credit și a finaliza proiectul. Speranța este că începem în această toamnă, dar depinde foarte tare de momentul listării obligațiunilor, mai este doar partea birocratică acum”, explică Adrian Cocan.

Stația de spălare, deschisă și pentru alți producători 

Ulterior listării, Lăptăria își propune să construiască stația de epurare unde ar urma să fie spălate sticlele și borcanele. Ultima etapă va fi amplasarea de automate în parcări și cartiere - inițial în București și Cluj, ulterior în toată țara -  unde clienții vor putea recicla ambalajele în schimbul unor bonuri valorice cuprinse între 32 și 35 de bani. 

“Așteptarea este ca noi să reușim să punem în funcțiune în jurul lunii iunie 2022 și să fie complet funcțional cu automatele în toată țara până la finalul anului 2022”, spune Cocan.

36

“Ce a făcut pandemia pentru Lăptăria a fost să forțeze să ne gândim cumva la o deschidere către alți producători. Stația noastră de spălare va avea o capacitate în jurul a 54 de milioane de itemuri pe an, noi încă suntem departe de acestă cifră, probabil că la momentul finalizării investiției ne vom apropia de 18 milioane de itemuri pe an, ceea ce înseamnă că o să avem o posibilitate pentru alți producători să spele la noi”, explică cofondatorul Lăptăriei. 

Lăptăria este în discuții deja cu un producător de apă minerală și caută parteneriate cu producători mici care nu au posibilitatea de a investi într-un sistem propriu de epurare.

Statie de biogaz pentru alimentare cu energie 

Pe lângă stația de epurare, Lăptăria cu Caimac vrea să investească peste 3 milioane de euro într-o stație de biogaz, proiect pe care speră să-l demareze în această toamnă sau în primăvara anului viitor. 

Producătorul de lactate vrea să folosească deșeurile fermei - care înseamnă bălegar, paie de la animale, capete de siloz sau chiar mâncare rămasă - pentru a genera energie electrică în fermă și fabrică. 

Prin stația de un megawatt-oră s-ar asigura energia la un preț aproape de jumătate față de sistemul energetic național, dar proiectul ar aduce și economii pentru Lăptăria cu Caimac în ceea ce privește manipularea cantităților de deșeuri, care se ridică la 75.000 de tone pe an. 

“Stația vine cu o cheltuială majoră la început, însă eficientiează apoi toate celelalte procese pentru că nu mai e nevoie de oameni și echipamente, e totul automatizat”, spune Adrian Cocan. 

Lăptăria cu Caimac este un brand lansat în 2019, ce deține propria fermă de producție. Fabrica de procesare de ultimă generație, în care s-au investit peste 5 milioane euro, are o capacitate tehnică de procesare de aproximativ 75 tone de lapte pe zi, iar tehnicile de procesare moderne permit pasteurizarea laptelui la o temperatură mai joasă decât media obișnuită, pentru a păstra gustul laptelui de la vacă și o parte cât mai mare din substanțele nutritive.

Piața produselor BIO continuă să crească și în perioada pandemiei. Ce produse aleg românii17 Septembrie 2020,

Românii sunt în continuare interesați de produsele BIO: în prima jumătate a anului, vânzările de alimente BIO au crescut cu 18% față de

37

aceeași perioadă a anului trecut, iar cea mai dinamică categorie a fost mâncarea la borcan pentru bebeluși, care a crescut cu 72,4% față de aceeași perioadă a anului trecut, scrie retail.ro.

Românii au continuat să opteze pentru alimente BIO chiar și în anul pandemiei de coronavirus. Pe o parte, acest lucru se explică prin faptul că populația s-a orientat către un stil de viață și o alimentație cât mai sănătoase. Pe de altă parte, creșterea de 18% a pieței BIO față de 2019, mai puțin accentuată decât în trecut, poate fi explicată și prin prudența și economiile făcute consumatorilor, mulți afectați pe plan financiar de impactul pandemiei de Covid-19, dar și ca urmare a aplicării în mai puține cazuri a mecanismelor promoționale sau promovării în general a acestor produse și chiar a lansărilor încetinite în acest segment BIO.

Astfel, în perioada ianuarie - iunie 2020 vânzările de alimente BIO au crescut cu 18%, în timp ce vânzările de produse NON-BIO s-au majorat cu 16%. Cele mai mari vânzări s-au înregistrat la categoria mâncare la borcan pentru bebeluși BIO, ce a crescut cu 72,4% în prima parte a anului, urmată de kefir (+13,1%) și ouă (+7,5%), arată datele RetailZoom din cadrul Jurnal de vânzări pe timp de pandemie.

INDUSTRIE ALIMENTARA

Antreprenori locali. Fabrica Alka de la Bucureşti a devenit furnizor pentru lanţul britanic de supermarketuri Marks&Spencer Cristina Roşca 18.09.2020,

Grupul Marks&Spencer e cunoscut în special pentru afacerile din domeniul modei, dar are şi magazine alimentare.

38

Fabrica Alka de la Bucureşti este singurul furnizor de alimente din România pentru supermarketurile Marks & Spencer. Pe segmentul de modă compania lucrează cu trei fabrici din România.

La nivel mondial, gigantul britanic produce în 65 de ţări, lucrând cu aproape 1.400 de unităţi de producţie care au în total circa 930.000 de salariaţi.

Oficialii Alka nu au dorit să ofere informaţii privind acest parteneriat cu gigantul britanic cum ar fi ce anume realizează pentru Marks & Spencer, dacă e vorba de mărci private sau dacă livrează propriile produse sub branduri precum Alfers, Prăjitura Casei sau Toortizi. Din datele ZF, acest parteneriat este relativ recent dat fiind că acum un an compania nu figura pe lista de furnizori. Mai exact, în 2019 erau doar două fabrici partenere din România şi ambele realizau haine sau pantofi pentru britanici.

În prezent pe site-ul companiei figurează trei parteneri pe segmentul de modă, firma Art Limited din Iaşi, Alextricot din Dolj şi Sarmac din Bihor. Marks & Spencer este un gigant cu afaceri de peste 11 mld. euro anual pe ambele divizii - modă şi supermarketuri - şi circa 1.500 de magazine pe 62 de pieţe. Compania este activă şi în retailul local de modă în sistem de franciză, dar doar cu magazinele de haine.

În acest context, produsele pe care Alka le livrează către Marks&Spencer se vând pe alte pieţe din lume. Grupul Alka, producătorul unor branduri precum Alfers şi Toortizi, se apropie de afaceri de 50 mil. euro în 2020, în contextul în care vizează o creştere de două cifre pentru anul acesta.

Vânzarile de vinuri au scăzut DRASTIC odată cu închiderea restaurantelor și anularea evenimentelor Cristina Marin 13 Aprilie 2020

O adaptare rapidă, cu un plan realist, este necesară în perioada următoare pentru a reporni economia în general, dar și viticultura în particular. O parte dintre producătorii români au mai experimentat alte situații de criză și au reușit să treacă cu bine peste. Unii jucători – mai noi sau mai vechi - sunt optimiști, deși nu au încă soluții. Alții se reinventează în online, pariind atât pe livrări, cât și pe degustarea vinurilor în mediul virtual, pentru a nu pierde contactul

39

cu consumatorii pe care au reușit în ultimii ani să-i aducă mai aproape de vinurile de calitate. Toți jucătorii speră însă ca această pandemie să fie și un semnal de alarmă pentru autorități în sprijinirea sectorului viti-vinicol care ne poziționează pe locul 13 mondial la producția de vinuri.

„Vânzarile de vinuri au scăzut dramatic odată cu închiderea restaurantelor și anularea evenimentelor. Tot brusc s-a oprit și turismul viticol. În viticultură, cele mai afectate sunt cramele care produceau vinuri exclusiv pentru segmentul HoReCa, care nu acopereau segmentul de retail. Pentru aceștia, singurul canal de vânzare a rămas în acest moment online-ul”, spune Alina Iancu, co-fondator CrameRomania și Revino Remania, proiecte ce promovează cramele din Romănia și turismul viticol la noi in țară.

Situația trebuie percepută nu doar în contextul actual, ci într-unul mai amplu, pe termen mai lung. Mai exact, peste câteva luni va veni o nouă recoltă, iar cramele au cisternele în continuare pline cu vinuri, la fel și magaziile.

„Previziunile noastre nu sunt cele mai optimiste. Piața își va reveni treptat și mult mai lent comparativ cu alte domenii. În momentul acesta toți distribuitorii au depozitele pline cu vin, cramele sunt de asemenea pline – sunt foarte puțini producători care au lansat vinuri din 2019 și în câteva luni avem o nouă recoltă. Teama noastră cea mai mare este că, în dorința de a “scapa” de stocuri, se vor face discounturi uriașe și promoții ridicole, fără o strategie în spate.”, spune Raluca Bauer, co-proprietar Crama Bauer din podgoria Drăgășani.

Astfel, comunicarea între producători, vinoteci, magazine online și canalele specializate este acum mai importantă ca oricând.

„La fel de important este să fim sănătoși și să reușim în această perioadă o recentrare a valorilor fiecăruia. Este important să fim solidari, acasă, dar și în business. Așa a apărut #ImpreunaReusim”, continuă Alina Iancu.

#ImpreunaReusim este un demers al Revino.ro și CrameRomania.ro născut din dorința de a susține producătorii români de vinuri, de a cunoaște problemele prin care această industrie trece și de a le pune în atenția consumatorilor și autorităților.

40

„Astfel, încercăm să aflăm noutățile în materie de vinuri și să le comunicăm în timp real prin toate canalele noastre, astfel încât vinurile să ajungă pe mesele românilor, iar consumatorii și iubitorii de astfel de licori să fie constant informați despre viticultură din România. Consumatorul trebuie să știe de unde poate achiziționa vinuri în această perioadă, fie că vorbim de gamele de retail, sau de cele premium”, mai spune Alina Iancu.

În această perioadă în care restaurantele și barurile s-au închis, opțiunile sunt limitate pentru unii jucători la magazinele de specialitate. Acestea s-au dotat corespunzător pentru a servi clienții, însă optează cât mai mult pentru comenzile online, iar pe de o parte dintre acestea le livrează cu angajații personali.

“Această nișă pe care noi am ales-o - a magazinelor de vinuri - nu este una de imediată necesitate așa că este firesc că vânzările au scăzut foarte mult, oamenii nemaiputând ieși din case pentru a își achiziționa vinuri sau pentru a merge la degustări ca până acum. Oricum, noi am scăzut prețurile, cu ajutorul producătorilor și furnizorilor noștri care au înțeles situația mai puțin plăcută în care ne aflăm, aplicând discount-uri și oferind facilități”, spune Marius Matei, proprietar Marvin Wine Shop.

Cea mai inedită soluție de a păstra legătura cu pasionații de vinuri, fie că vorbim de simple degustări sau de lansări de vinuri noi, sunt degustările online pe care le organizează mai multe crame în această perioadă.

Cum funcționează? Crama propune un pachet de degustare ce poate fi comandat pentru acasă, se stabilește o dată și o oră pentru o întâlnire virtuală, iar pasionații, prin intermediul platformelor video se „văd” cu reprezentații cramelor și prezintă sau schimbă păreri despre acestea.

Pentru producătorii locali de vinuri, piața românească este de departe cea mai importantă. Exporturile reprezintă doar 5% din producția actuală de vin, una dintre cele mai mici ponderi din Europa, deși România este unul dintre cei mai mari producători de pe Bătrânul Continent. Producătorii care au reușit totuşi să își securizeze un vânzări importante la export sunt însă mai bine poziționați în actuală criză, cel puțin momentan, dat fiind că nu s-au anulat comenzile din perioadă imediat următoare.

41

“Din fericire, exporturile au continuat, chiar cu o ușoară creștere și suntem gata să facem față oricărei solicitări”, spune Mihaela Tirel de Poix, proprietara cramei SERVE din zona Dealu Mare.

„Exportăm încă bine în Germania. Europa de Vest consumă mult vin din retail și din canalele de vânzare online. Cu clienții din Asia am discutat, ei sunt optimiști, așteptăm vești pozitive după 1 iunie” spune Luminița Tzakis, director național de vânzări Crama Oprișor din Oltenia.

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Grafic ZF: Cum au crescut în 2019 faţă de 2018 vânzările celor mai mari jucători din pieţele reprezentative ale industriei alimentare şi băuturilor

42

Profi a deschis la Ploieşti un nou concept de magazin, iar dacă va avea rezultate va fi replicat şi în alte 50-100 de unităţi din cadrul reţelei în viitor. „Plănuim ca în următorii patru ani să creştem, să devenim jucătorul numărul doi de pe plan local, iar apoi să ne dezvoltăm în continuare pentru a ajunge liderul pieţei de retail din România“Florentina Niţu 18.09.2020

Lanţul de magazine Profi, controlat de fondul de investiţii Mid Europa Partners, a deschis în oraşul Ploieşti un concept nou de magazin, ce poartă numele „Monaco“. Unitatea este un supermarket standard, dar are încorporată şi o componentă de proximitate pe care compania a testat-o cu conceptul fiiGo ce vindea în principal produse de impuls, precum sucuri sau snacksuri.

Dacă se va dovedi viabil acest concept, reprezentanţii Profi spun că îl vor replica în alte 50-100 de unităţi din reţea. Oficialii companiei nu au dorit să comunice valoarea investiţiei, însă au spus că este cel mai costisitor magazin deschis până în prezent în România. Investiţia într-un magazin de tip supermarket variază în jurul valorii de câteva sute de mii euro, suma fiind mai mare dacă e vorba de un magazin ridicat de la zero, nu unul inaugurat într-un spaţiu cu chirie, conform celor mai recente date ZF.

Oficialii Profi spun că noul concept de magazin, denumit Monaco, este cel mai costisitor magazin deschis de ei până în prezent în România.

Magazinul La Cocoş vine de la Ploieşti şi în Bucureşti. Un antreprenor local face 54 mil. euro cu un magazin de 4.500 mp în Ploieşti. Acum el vine în Bucureşti în locul hipermarketului Carrefour Cristina Roşca 18.09.2020

♦ Magazinul La Cocoş a fost deschis în urmă cu şase ani în oraşul Ploieşti ♦ În apropiere se află un hipermarket Kaufland şi un

43

supermarket Mega Image ♦ La Cocoş este un business poziţionat pe segmentul preţurilor mici, iar magazinele deşi au suprafaţă mare, au puţine articole la raft.

Magazinul La Cocoş din Ploieşti are 4.500 mp şi 9.000 de articole la raft.

Omul de afaceri Iulian Nica a deschis în 2014 magazinul La Cocoş din Ploieşti şi a ajuns la afaceri de 54 mil. euro anul trecut, în urcare cu 38% faţă de 2018. Mai mult, pentru acest an este estimată o nouă creştere, la 60 mil. euro.

Ţinând cont că magazinul are 4.500 mp, rezultă că vânzarea per metru pătrat este de circa 12.000 de euro, printre cele mai mari din România, conform calculelor şi estimărilor ZF.

Cele mai bune magazine de retail din România ca vânzări sunt, conform ultimelor date ZF, hipermarketurile Carrefour Băneasa, Auchan Titan şi Cora Lujerului, fiecare cu afaceri de peste 100 mil. euro anual. Totuşi, acestea au suprafeţe duble sau chiar de aproape trei ori mai mari decât La Cocoş.

Clienții Carrefour care cumpără vinuri pot vizita GRATUIT cramele din Republica Moldova ,18 Septembrie 2020 14:06,

Wine of Moldova și Carrefour lansează campania „Vin în Moldova”, prin care consumatorii de vin vor putea câștiga 100 de excursii gratuite la cramele din Republica Moldova. Campania are loc în perioada 17-30 septembrie.

44

Pasionații de vinuri vor avea de ales între 61 de vinuri, iar cei care vor cumpăra de minim 60 de lei, vor primi, prin tragere la sorți, una dintre excursiile pentru două persoane la cramele din Republica Moldova.

Excursiile se organizează în weekend-uri și includ vizite în vinării cu mese tradiționale și degustări de vinuri. Cu această ocazie, participanții vor afla de la producători despre procesul de realizare a vinului de peste Prut.

Oficiul Național al Viei și Produselor Vitivinicole contribuie la reglementarea și dezvoltarea domeniului, servind drept platformă pentru acțiunea comună a tuturor celor implicați în creșterea competitivității produselor vinicole, valorificarea autenticității și orientarea spre consumator. Printre obiectivele principale se numără diversificarea piețelor de desfacere și promovarea vinurilor moldovenești.

Carrefour România are peste 360 de magazine cu formate diverse, serviciul integrat Casa Ta - Self Service, aplicația Carrefour și platforme de shopping online cu servicii de livrare personalizată.

Grafic ZF: Evoluţia principalilor indicatori din comerţul modern

45

Grafic ZF: Rezultatele financiare ale companiilor care operează cele mai mari centre comerciale din Bucureşti (mil. lei)

Profi a ajuns firma privată cu cei mai mulţi salariaţi din România; Uzina Dacia şi RCS&RDS urmează în top 17 sep, 2020 | Cristina Şomănescu | ECONOMICA.net

În premieră, Profi urcă pe primul loc în clasamentul firmelor private care au cei mai mulţi angajaţi din economie în anul 2019, surclasând uzina Dacia de la Mioveni, reiese dintr-o statistică făcută de Economica.net pe baza datelor pe care le-am obţinut de la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului.

Profi a avut, în medie, peste 16.000 de salariaţi în 2019, cu circa 2.700 de oameni în plus pe statele de plată faţă de nivelul anului 2018, arată bilanţurile depuse la Finanţe. Automobile Dacia SA, cel mai mare producător român de automobile din ţara noastră, a fost şi în 2018, şi în 2017 compania cu cei mai mulţi salariaţi din economie, au arătat analizele făcute anual de Economica.net despre acest subiect.

Profi Rom Food, firma care operează magazinele Profi, surclasează uzina Dacia de la Mioveni şi ajunge liderul clasamentului firmelor private care au cei mai mulţi angajaţi în 2019, arată o statistică făcută de Economica.net pe baza datelor obţinute de la ONRC. Economica.net a arătat deja că Profi a angajat cei mai mulţi oameni din economie în 2019. Citeşte şi: Topul

46

companiilor private care au angajat cei mai mulţi oameni în 2019, dominat de doi "grei" din retailul alimentar: Profi şi Lidl

Auchan şi Mega Image ies din top Reţeaua de magazine Profi a avut afaceri nete de 7,26 de miliarde de lei în 2019, cu 22,68% mai mari decât în 2018, reiese din bilanţurile depuse de firmă la Finanţe, comparate de Economica.net.

Magazinele Profi au avut o pierdere netă de peste 35 de milioane de lei în 2019, mai mică decât în 2018, când a raportat pierdere de peste 90 de milioane de lei. Profi a avut un număr mediu de circa 16.300 de angajaţi în 2019, cu aproape 2.700 de oameni în plus pe statele de plată faţă de nivelul anului 2018, arată bilanţurile depuse de firmă la Finanţe. Retailerul Profi operează peste 1.200 de magazine în mai bine de 550 de localităţi din România.

Uzina Dacia de la Mioveni, pe locul al doilea în topul firmelor private cu cei mai mulţi angajaţi în 2019, cu peste 14.700 de angajaţi anul trecut. Automobile Dacia SA, cel mai mare producător român de automobile din ţara noastră, parte a grupului Renault, a încheiat anul 2019 cu afaceri nete de 24,67 de miliarde de lei, în scădere uşoară faţă de nivelul din 2018. Compania a raportat profit net de 662,7 milioane de lei în 2019, cu circa 12% mai mic decât în 2018, arată bilanţurile comparate de Economica.net.

RCS&RDS, pe poziţia a treia în clasament; a avut, în medie, aproape 13.000 de salariaţi anul trecut. RCS&RDS a încheiat anul 2019 cu afaceri nete de 3,86 de miliarde de lei, cu 9,8% mai mare decât în 2018. Compania a avut profit net de 344,7 milioane de lei, cel puţin dublu faţă de valoarea înregistrată în 2018, arată bilanţurile depuse la Finanţe, comparate de Economica.net.

Retailerii alimentari cu cei mai mulţi angajaţi în 2019 sunt: Profi, Kaufland, Carrefour, Mega Image, Auchan şi Lidl, arată analiza făcută de Economica.net.

Băncile care au avut cei mai mulţi salariaţi anul trecut sunt: Banca Transilvania, BRD, CEC Bank şi BCR, în această succesiune, reiese din datele obţinute de Economica.net de la ONRC. Dintre acestea, doar Banca Transilvania numără, în medie, mai mulţi salariaţi în 2019 decât în 2018, arată datele primite de Economica.net de la ONRC, pe care le puteţi consulta mai jos.

Companiile private cu cei mai mulţi salariaţi în cursul anului 2019

47

Număr mediu de salariaţi în 2019/ Număr mediu de salariaţi în 2018 /Dinamica numărului mediu de salariaţi între anii 2019 – 2018

Profi Rom Food SRL care operează magazinele Profi 16.277 de salariaţi 13.578 de salariaţi 2699 de oameni în plus pe statele de plată

Automobile Dacia SA 14.761 de angajaţi 14.723 de angajaţi Cu 38 de oameni în plus pe statele de plată

RCS&RDS SA 12.916 angajaţi 12.959 de salariaţi În scădere cu 43 de oameni pe statele de plată

Kaufland Romania SCS 12.497 de salariaţi 12.374 de angajaţi Cu 123 de oameni în plus pe statele de plată

OMV Petrom SA 11.814 salariaţi 12.498 de angajaţi În scădere cu 684 de oameni

Dedeman SRL 10.769 de salariaţi 10.413 angajaţi În creştere cu 356 de oameni

Carrefour Romania SA 10.210 salariaţi 9.997 de angajaţi În creştere cu 213 oameni pe statele de plată

Mega Image SRL 8.826 de salariaţi 9.741 de angajaţi În scădere cu 915 oameni pe statele de plată

Auchan Romania SA operează hipermarket-urile Auchan 8.673 de angajaţi 10.123 de oameni În scădere cu 1450 de oameni pe statele de plată

Producătorul de sisteme de siguranţă auto Autoliv Romania SRL 8.581 de salariaţi 9.403 salariaţi În scădere cu 822 de oameni

Banca Transilvania SA 7.772 de salariaţi 6.923 de salariaţi Creştere cu 849 de oameni pe statele de plată

Lidl Discount SRL 7.418 salariaţi 5.481 de angajaţi În creştere cu 1937 de oameni pe statele de plată Producătorul japonez de sisteme de cablaje pentru industria auto

Yazaki Romania SRL 6.962 de salariaţi 9.886 de angajaţi În scădere cu 2924 de salariaţi

48

Producătorul de echipamente electrice şi electronice pentru autovehicule SE Bordnetze SRL 6.914 salariaţi 7.176 de salariaţi În scădere cu 262 de oameni pe statele de plată

BRD SA 6.753 de angajaţi 6.854 de angajaţi În scădere cu 101 oameni pe statele de plată

CEC Bank SA 5.740 de salariaţi 5.845 de salariaţi În scădere cu 105 angajaţi

Leoni Wiring Systems Ro SRL, parte a grupului Leoni care produce în ţara noastră sisteme de cablare pentru industria auto 5.531 de angajaţi 5.161 de angajaţi Creştere cu 370 de salariaţi

Producătorul de cablaje auto Sews Romania SRL 5.513 salariaţi 6.058 de angajaţi În scădere cu 545 de oameni pe statele de plată

BCR SA 5.370 salariaţi 6.010 salariaţi În scădere cu 640 de oameni pe statele de plată

Ford Romania SA care operează Uzina Ford de la Craiova 5.289 de angajaţi 4.449 de salariaţi Creştere cu 840 de oameni pe statele de plată

Sursă: date obţinute de Economica.net de la ONRC şi Ministerul de Finanţe.

Precizări: Economica.net a realizat clasamentul companiilor private cu cei mai mulţi angajaţi din economie în funcţie de numărul mediu de salariaţi raportat la Finanţe pentru anii 2019 şi 2018.

INS: Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata în luna iulie 2020 meatmilk 18 septembrie 2020

Potrivit INS, in luna iulie 2020, cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), în termeni nominali, a crescut faţă de luna precedentă, atât ca serie brută cu 11,2%, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 2,2%. 

Faţă de luna corespunzătoare a anului precedent, cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), în termeni nominali, a crescut atât ca serie brută cu 3,4%, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 5,3%.

49

În perioada 1.I-31.VII.2020 cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), în termeni nominali, a crescut faţă de perioada 1.I-31.VII.2019,atât ca serie brută cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 3,9%, respectiv cu 2,5%.

Iulie 2020 comparativ cu iunie 2020

Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în luna iulie 2020, comparativ cu luna precedentă, în termeni nominali, a crescut pe ansamblu cu 11,2%, datorită creșterii cifrei de afaceri din: comerţul cu ridicata al produselor agricole brute şi al animalelor vii (+64,3%), activităţile de intermediere în comerţul cu ridicata (+17,3%), comerţul cu ridicata specializat al altor produse (+12,3%), comerţul cu ridicata nespecializat (+10,1%), comerţul cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (+7,4%), comerţul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor şi al tutunului (+6,6%) și comerţul cu ridicata al altor maşini, echipamente şi furnituri (+4,4%).

Comerţul cu ridicata al echipamentului informatic şi de telecomunicaţii a scăzut cu 7,9%. Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna iulie 2020, comparativ cu luna precedentă, în termeni nominali, a crescut cu 2,2%.

Iulie 2020 comparativ cu iulie 2019

Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în luna iulie 2020, comparativ cu luna iulie 2019, în termeni nominali, a crescut pe ansamblucu 3,4%, datorită creșterii cifrei de afaceri din: comerţul cu ridicata al echipamentului informatic şi de telecomunicaţii(+23,3%), activităţile de intermediere în comerţul cu ridicata (+16,2%), comerţul cu ridicata nespecializat (+8,1%), comerţul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor şi altutunului (+7,6%), comerţul cu ridicata specializat al altor produse (+5,2%) şi comerţul cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (+2,0%).

Scăderi au înregistrat comerţucu ridicata al produselor agricole brute şi al animalelor vii (-17,3%) și comerţul cu ridicata al altor maşini, echipamente şi furnituri (-5,0%). Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de

50

numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna iulie 2020, comparativ cu luna iulie 2019, în termeni nominali, a crescut, pe ansamblu, cu 5,3%.

Perioada 1.I-31.VII.2020 comparativ cu perioada 1.I-31.VII.2019

Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în perioada 1.I-31.VII.2020, comparativ cu perioada 1.I-31.VII.2019, în termeni nominali, a înregistrat o creştere pe ansamblu cu 3,9%, datorită creșterii comerţului cu ridicata al echipamentului informatic şi de telecomunicaţii (+16,6%), comerţului cu ridicata al produselor agricole brute şi al animalelor vii (+15,7%), comerţului cu ridicata nespecializat (+5,7%), comerţului cu ridicata specializat al altor produse (+3,8%), comerţului cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (+2,9%) şi comerţului cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor şi al tutunului (+1,4%).

Scăderi au înregistrat activităţile de intermediere în comerţul cu ridicata (-7,3%) şi comerţul cu ridicata al altor maşini, echipamente şi furnituri (-3,4%). Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în perioada 1.I-31.VII.2020 comparativ cu perioada 1.I-31.VII.2019,în termeni nominali, a crescut, pe ansamblu cu 2,5%.

Auchan organizează o nouă ediție a Târgului de Vin, cu peste 300 de sortimente disponibile, Angela Alexandru, 18 Sep 2020 -

Auchan organizează pentru al 12-lea an Târgul de Vinuri Auchan, la eveniment fiind prezentate și puse la vânzare peste 300 de sortimente de vinuri, dintre care mai mult de 200 sunt din România.

În perioada 16-29 septembrie 2020, hipermarketurile Auchan găzduiesc cea de-a XII-a ediție a Târgului de Vinuri.

51

Anul acesta, evenimentul reunește peste 300 de sortimente la raft, atent selecționate de Auchan, dintre care 70 de vinuri introduse în premieră în retail. Cramele românești prezintă peste 200 de vinuri din România, cărora li se alătură o colecție de 30 de articole franțuzești, provenite din cele mai importante zone viticole din Franța.

Târgul de Vin Auchan: ce noutăți sunt pregătite

Printre noutățile ediției din acest an se numără introducerea la raft a 70 de etichete disponibile până acum doar în segmentul HoReCa.

Această selecție cuprinde vinuri provenite de la 13 crame din România și Republica Moldova: Chateau Vartely, Domeniile Averești, Cotnari, Crama Mircești, Sarica Niculițel, Viile Budureasca, Corcova, Jidvei, Domeniile Panciu, Gitana Winery, Bolovanu și Vincon.

De asemenea, târgul organizat de Auchan va cuprinde și 30 de sortimente franțuzești, de la crame originare din Alsacia, Champagne, Bordeaux, Loire, Gourgogne, Rhone, Gascogne si Provence.

Astfel, clienții vor putea regăsi la raft o gamă variată de vinuri albe, roșii sau rose, din diverse soiuri, atât producții locale - de la peste 30 de rame autohtone de renume, din cele mai importante regiuni viticole din țară, precum și vinuri internaționale.

Pe lângă oferta de băuturi, cea de-a XII-a ediție a Târgului de Vinuri din Auchan aduce în atenția pasionaților și o gamă largă de produse asociate consumului de vin, printre care pahare speciale pentru fiecare tip de vin, carafe, decantoare, tirbușoane, platouri și frapiere. 

DIVERSE

Peste 11 tone de tutun confiscate de ANAF S.B. Miscellanea / 18 septembrie De la începutul lunii septembrie, inspectorii Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală, din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, au confiscat 11.138 kg de tutun brut, provenit din Bulgaria, potrivit unui comunicat remis redacţiei.

Potrivit comunicatului, camionetele au fost sigilate la intrarea în România şi monitorizate permanent pe timpul tranzitării teritoriului naţional. În actele aferente transporturilor erau precizaţi diferiţi beneficiari din Polonia, Cehia sau Germania. Schimbul rapid de informaţii cu instituţiile din ţările menţionate şi din Bulgaria au determinat inspectorii ANAF- Antifraudă să

52

decidă confiscarea tutunului transportat şi amendarea şoferilor, deoarece s-a dovedit că firmele declarate în acte fie nu existau, fie nu aveau legătură cu domeniul prelucrării tutunului. În cadrul acţiunii, inspectorii Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală au beneficiat de colaborarea Poliţiei de Frontieră din toate punctele de trecere a frontierei.

Prin monitorizarea constantă a transportului şi confiscarea celor 11,13 tone de tutun, inspectorii antifraudă fiscală au prevenit prejudicierea bugetului de stat cu cca 8,80 milioane de lei, reprezentând acciză şi TVA, care ar fi fost cauzat dacă tutunul transformat în ţigarete ar fi fost vândut pe piaţa neagră din România la un preţ mediu de 18 lei/pachet, se arată în comunicatul ANAF.

GLOBAL

Piața mondială a porumbului: Seceta din România face ca Uniunea Europeană să piardă teren Ramona Dascălu - 18 septembrie 2020

Seceta care a lovit România are consecințe la nivel european! Pe fondul secetei prelungite din România, care era până anul acesta cel mai mare exportator european de porumb, Uniunea Europeană își va pierde din influența pe piața mondială a porumbului. Din estimările Departamentului pentru Agricultură al SUA, producția de porumb a fermierilor români în anul 2020-2021 va fi cu aproape trei milioane de tone mai mică față de anul trecut, ceea ce ar putea însemna la venituri cu 165 de milioane de euro în minus.

Producția de porumb în România, mai mică cu aproape trei milioane de tone față de anul trecut

53

Producția de porumb din România pentru 2020/21 este estimată la 11,6 milioane de tone, în scădere cu 1,3 milioane de tone (10%) față de aprecierile lunii trecute, cu 2,8 milioane de tone (19 %) în minus față de anul trecut și cu 3% sub media ultimilor 5 ani, indică ultima estimare a Departamentului pentru Agricultură al SUA care analizează și efectele acestei producții slabe asupra pieței internaționale. Aceasta în contextul în care suprafața culrivată a rămas la 2,7 milioane de hectare, ca și anul trecut, dar în creștere cu 4% față de media pe 5 ani, scrie economica.net.

Randamentul la hectar a scăzut cu 19%

Seceta a redus randamentele la hectar cu 19% comparativ cu 2019 și cu 10% față de ce se estimase cu o lună în urmă, până la 4,3 tone, dar și cantitățile disponibile pentru piața de export.

„Cu câteva excepții, principalele regiuni de-a lungul fluviului Dunărea și a coastei Mării Negre au avut prea puține ploi pentru a ajuta la dezvoltarea porumbului. Câteva zone care au irigații, precum marile insule agricole din Dunăre între Călărași și Braila, au reușit să atenueze lipsa precipitațiilor. Cu toate acestea, în regiunea de vest a României, precipitațiile au fost favorabile și se așteaptă recolte mari în județele Timiș și Arad”, arată USDA.

Uniunea Europeană va exporta cu două milioane de tone mai puțin porumb din cauza secetei din România

În contextul în care 2019/2020 a fost un an cu producție record de porumb pentru România, dar și cu exporturi importate pe piețele terțe, situația din România va avea un impact negativ asupra cotei de piață a UE pe piața internațională.

Practic, conform datelor Comisie Europene, în anul de marketing anterior, România a contribuit cu 64% la exporturile totale de 5,8 milioane de tone de porumb. Iar acum, conform celor mai recente estimări ale USDA, UE va exporta 2,7 milioane de tone de porumb, cu 1 milion de tone mai puțin decât se estimase în anteriorul raport și cu 2,1 milioane de tone sub nivelul din 2019/2020, urmare a „reducerii producției în România”.

Din datele Comisiei Europene, anul trecut, țara noastră a livrat în afara UE aproximativ 3,7 milioane de tone de porumb în valoare de aproximativ 663 de milioane de euro.

Iar în primele 11 săptămâni ale acestui an de marketing (01.07/13.09), am exportat în jur de 35.400 de tone, cel mai mult din UE care a vândut peste granițele sale peste 84.500 de tone, cu aproape 68% mai puțin decât în anul anterior.

54

UNIUNEA EUROPEANA

Ce trebuie să facă statele membre pentru a accesa banii din Mecanismul de redresare și   reziliență C.M. 17 Sep 2020

Comisia Europeană a prezentat orientări strategice pentru punerea în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență în cadrul Strategiei sale anuale privind creșterea durabilă pentru 2021.

Mecanismul este principalul instrument de redresare, aflat în centrul NextGenerationEU, și va sprijini eforturile UE de a ieși mai puternică și mai rezilientă din criza actuală. Prin intermediul mecanismului se va oferi o sumă fără precedent, de 672,5 miliarde de euro, sub formă de împrumuturi și granturi ce vor fi concentrate în primii ani, esențiali pentru redresare, anunță Comisia Europeană.

Strategia din acest an se înscrie pe deplin în continuitatea celei de anul trecut.

Cele patru dimensiuni – sustenabilitatea mediului, productivitatea, echitatea și stabilitatea macroeconomică – identificate în strategia de anul trecut ar trebui să rămână principiile directoare ale planurilor de redresare și reziliență ale statelor membre și ale programelor lor naționale de reformă și investiții. 

 Comisia încurajează ferm statele membre să includă în planurile lor investiții și reforme în următoarele domenii emblematice:

Accelerare – acordarea de întâietate tehnologiilor curate perene și accelerarea dezvoltării și utilizării surselor regenerabile de energie.

Renovare – îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor publice și private.

55

Reîncărcare și realimentare – promovarea unor tehnologii curate, viabile pe termen lung, pentru a accelera utilizarea unor stații de transport, încărcare și realimentare durabile, accesibile și inteligente și pentru a extinde rețeaua de transport public.

Conectare – introducerea rapidă a serviciilor rapide în bandă largă în toate regiunile și gospodăriile, inclusiv a rețelelor de fibră optică și a rețelelor 5G.

Modernizare – digitalizarea administrației și a serviciilor publice, inclusiv a sistemelor judiciare și de asistență medicală.

Extindere pe scară largă – Creșterea capacităților de cloud de date industriale în Europa și dezvoltarea celor mai puternice, de vârf și sustenabile procesoare.

Recalificare și perfecționare – Adaptarea sistemelor de învățământ pentru a sprijini competențele digitale și educația și formarea profesională pentru toate vârstele.

Punerea în aplicare a mecanismului va fi coordonată de Grupul operativ pentru redresare și reziliență al Comisiei, în strânsă cooperare cu Direcția Generală Afaceri Economice și Financiare.

Un comitet director condus de președinta Ursula von der Leyen va oferi grupului operativ o orientare politică, ceea ce va contribui la o punere în aplicare coerentă și eficace a mecanismului.

Background

Comisia invită Parlamentul European și Consiliul să ajungă cât mai rapid la un acord cu privire la propunerea legislativă, astfel încât mecanismul să devină operațional începând cu 1 ianuarie 2021.

Termenul de depunere a planurilor de redresare și reziliență este 30 aprilie 2021.

Cu toate acestea, statele membre sunt încurajate să își prezinte proiectele de planuri preliminare începând cu 15 octombrie 2020.

Statele membre ar trebui să se angajeze cât mai curând posibil într-un dialog politic amplu, care să includă toate părțile interesate relevante, pentru a-și pregăti planurile de redresare și reziliență, și sunt încurajate să colaboreze cu Grupul operativ pentru redresare și reziliență și cu DG ECFIN pentru a discuta proiectele lor de planuri.

56

Ursula von der Leyen:

”Mecanismul de redresare și reziliență se află în centrul instrumentului NextGenerationEU, fiind soluția-cheie pentru a transforma în oportunități pe termen lung provocările imediate generate de pandemia de coronavirus.

Statele membre au nevoie de orientări clare pentru a ne asigura că bugetul de 672 de miliarde de euro al mecanismului este investit atât pentru redresarea economică imediată a Europei, cât și pentru o creștere durabilă și favorabilă incluziunii pe termen lung. Astăzi prezentăm aceste orientări și suntem pregătiți să sprijinim statele membre în elaborarea strategiilor lor naționale”.

Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor:

”Ar trebui să continuăm să sprijinim lucrătorii și întreprinderile pe durata crizei, ținând seama, în același timp, de menținerea sustenabilității fiscale pe termen mediu ... Le oferim orientări suplimentare statelor membre care își pregătesc planurile de redresare și reziliență și propunem șapte inițiative emblematice pentru a avansa în ceea ce privește redresarea ecologică și digitală și pentru a investi în capitalul uman.

Invităm, acum, Parlamentul European și Consiliul să ajungă rapid la acordul final privind Mecanismul de redresare și reziliență, astfel încât fondurile să poată fi distribuite la începutul anului viitor”.

Costul carbonului plătit de companiile din Europa s-ar putea dubla, potrivit planurilor UE J.P. Miscellanea / 18 septembrie

Costul carbonului plătit de companiile din Europa s-ar putea dubla, potrivit planurilor UE de reducere mai accentuată a emisiilor până în 2030, artă o analiză a Comisiei Europene, prezentată joi, transmite Reuters, conform news.ro.

Comisia Europeană a prezentat joi o analiză referitoare la modul în care cele 27 de state membre ar putea reduce emisiile cu cel puţin 55% până în 2030, comparativ cu cele din 1990.

Pentru a atinge acest obiectiv, care necesită aprobarea statelor membre şi a Parlamentului European. Comisia vrea să întărească sistemul de tranzacţionare a emisiilor, care obligă centralele energetice, fabricile şi companiile aeriene care efectuează zboruri în Europa să cumpere permise pentru acoperirea emisiilor.

57

Comisia a afirmat că scenariile sale pentru îndeplinirea ţintelor referitoare la climă ar putea avea ca rezultat un preţ al carbonului în Europa de 32-44 de euro, în 2030, măsurat la preţurile din 2015.

Calculat la preţurile din 2030, nivelul superior la intervalului este un preţ de 59 de euro până în 2030, potrivit calculelor efectuate de analiştii firmei Refinitiv. Aceşti au folosit un nivel al inflaţiei de 2% pe an din 2015 până în 2030.

Preţul ar fi aproximativ dublu faţă de preţul actual al permiselor pentru carbon din UE, care în această săptămână au fost tranzacţionate la un nivel istoric de 30 de euro pe tonă de carbon, pentru ca joi să coboare sub 29 de euro.

Ţări precum Polonia au avertizat că preţurile mai mari ale carbonului ar putea împovăra companiile care au probleme din cauza pandemiei de Covid-19. Veniturile suplimentare ale UE generate de poluarea mai scumpă ar putea ajuta la finanţarea redresării economice a ţărilor.

.........................................................................

GERMANIA

PPA în Germania! Exporturile în Orient, oprite, prețurile, prăbușite cu 14 % într-o singură zi , meatmilk , 18 septembrie 2020

Un focar de pestă porcină africană amenință să țină carnea de porc germană blocată în Uniunea Europeană, informează European Supermarket Magazine. Acum, China, Coreea de Sud și Japonia interzic toate transporturile, acest lucru însemnând un eșec major într-un an deja dificil pentru producătorii de carne în urma focarelor COVID-19 din fabrici.

Prețurile cu ridicata ale porcilor germani au scăzut cu 14% într-o singură zi, după ce a fost găsit un caz de PPA la un mistreț din estul țării. Cumpărătorii importanți de pe piața internațională au răspuns rapid prin interzicerea transporturilor de la producătorul de top al UE în ceea ce a fost urmează să fie un an mare de vânzări.

În China, cel mai mare producător de carne de porc din lume, boala a provocat sacrificarea a sute de milioane de porci și a crescut importurile de proteine din alte surse.

Exporturile germane de carne de porc în China valorează anual aproximativ 1 miliard de euro (1,2 miliarde de dolari) anual, iar volumele s-au dublat în

58

primele patru luni ale acestui an, la creșterea cererii, după ce producția chineză a scăzut cu aproximativ 20%.

„Oprirea exporturilor chineze este o lovitură grea pentru fermierii și industria din Germania”, a declarat André Vielstaedte, purtătorul de cuvânt al celui mai mare producător de carne și exportator din Germania Tönnies.

Pesta porcină africană se răspândește prin contactul cu animalele infectate și poate fi răspândită și de oameni și camioane. Este aproape întotdeauna fatală la porci, dar nu dăunează oamenilor.

Germania a căutat o interdicție regională limitată asupra exporturilor, deoarece focarul de lângă granița poloneză se află la sute de kilometri de principala regiune producătoare din nord-vestul Germaniei. În timp ce conceptul de interdicție regională există în comerțul intra-UE, China a rămas până acum la o interdicție națională.

Exporturile germane au inclus tonaje mari de porci, cum ar fi urechile, nasurile și picioarele, care sunt considerate delicatese în Asia, dar sunt nedorite în Europa. Vânzătorii se vor chinui să facă marje similare pentru produsele vândute în mod normal în Asia.

„Dacă supermarketurile folosesc acest lucru ca o oportunitate de a menține prețurile scăzute, atunci viitorul multor fermieri de porci este pus la îndoială și mulți ar putea închide”, a spus Matthias Quaing din asociația germană a fermierilor de porci ISN.

„Pentru Germania, nu există piețe de export alternative de carne de porc vizibile, de mărimea Chinei și a altora în Asia”, a declarat Tim Koch, analist de carne la consultanța de piață independentă AMI din Germania. „Pe termen scurt, presiunea descendentă a prețurilor este probabilă în Germania, după ce prețul porcilor scade vineri”, a spus el. Importurile de porc din China au crescut cu 75% în 2019 și au continuat să crească în 2020.

Interzicerea transporturilor germane ar trebui, prin urmare, să ofere o oportunitate majoră exportatorilor rivali, iar viitorul CME slab de porc a crescut la un nivel maxim de șase luni.

„Cred că vânzările de carne de porc ale Germaniei către China vor fi înlocuite de o serie de alți exportatori, cum ar fi Statele Unite, Spania, Canada și Brazilia. Unii exportatori din UE vor căuta, de asemenea, vânzări suplimentare, cum ar fi Olanda și Danemarca”, a declarat analistul Rabobank Justin Sherrard.

59

Exportatorii americani par deosebit de bine poziționați pentru ridicarea vânzărilor. „Cu întreruperile COVID-19 la sacrificare mai mult sau mai puțin în spatele nostru, SUA ar fi bine poziționate pentru a muta mai mult carne de porc în ultimele patru luni ale anului, indiferent dacă este în China sau pe alte piețe”, a declarat Joe Schuele, purtătorul de cuvânt al Federația americană de export de carne, un grup industrial.

Smithfield Foods, cel mai mare producător de carne de porc din SUA, este deținut de WH Group Ltd din China, în timp ce alți actori majori care ar putea beneficia includ JBS SUA și Tyson Foods.

Interzicerea ar trebui să ofere, de asemenea, un impuls transporturilor deja în creștere de carne de porc din Brazilia către China.

În august, Brazilia a vândut 50.700 de tone de carne de porc către China, în creștere cu 168% față de aceeași lună a anului trecut și reprezentând mai mult de jumătate din totalul vânzărilor la export de 98.500 de tone, potrivit ABPA, asociația care reprezintă procesatorii de carne de porc și păsări.

Canada, un alt mare exportator de carne de porc, are spațiu limitat pentru creșterea volumelor cu China, care reprezintă deja aproape jumătate din exporturile de carne de porc din Canada, a declarat Richard Davies, vicepreședinte executiv de vânzări la Olymel lp, unul dintre cei mai mari expeditori de carne de porc din Canada.

Celălalt mare procesator de carne de porc din țară, Maple Leaf Foods, este suspendat de la transportul către China de la fabrica sa din Brandon, Manitoba, după un focar COVID-19 acolo.

Industria UE va spera, totuși, că Spania, Danemarca și Olanda vor câștiga cât mai multe afaceri pentru a preveni excesul de aprovizionare în cadrul blocului comercial. Principalul furnizor chinez Spania ar trebui să vadă o creștere a vânzărilor după interzicerea exporturilor din Germania.

POLONIA

Parlamentul polonez a adoptat, după dezbateri aprinse, o lege controversată care interzice creșterea animalelor pentru blană 18.09.2020

Parlamentul polonez a adoptat vineri o lege a drepturilor animalelor care a provocat supărarea crescătorilor de animale şi a producătorilor de carne kosher şi a divizat coaliţia de dreapta aflată la putere, transmite AFP.

60

O formaţiune politică de mici dimensiuni din coaliţia de guvernământ formată din trei partide a refuzat să voteze în favoarea legii provocând furia lui Jaroslaw Kaczynski, puternicul lider al partidului conservator Lege şi Justiţie (PiS), care a susţinut această lege.

Jarosław Kaczynski, cunoscut pentru dragostea pe care o are faţă de pisici, a ameninţat că îi va exclude pe aceşti parteneri din coaliţie sau chiar că va convoca alegeri anticipate. După ore de dezbateri, începute joi dimineaţă, cu sprijinul opoziţiei liberale, legea a fost adoptată cu 356 voturi pentru şi 75 împotrivă, în timp ce 18 aleşi s-au abţinut.

Legea, care mai are nevoie de aprobarea Senatului, interzice creşterea animalelor pentru blană, o industrie importantă în Polonia, şi opreşte exporturile de carne halal şi kosher, scrie Agerpres.

Polonia este al treilea producător de blană după China şi Danemarca, potrivit ONG-urilor. Polonia este, de asemenea, un important exportator de carne kosher către Israel şi comunităţile evreieşti europene.

"Standardele Poloniei pentru animale nu ar trebui să fie mai scăzute, ci mai bune decât cele din ţările occidentale", a declarat recent Kaczynski.

La rândul său, deţinătoarea premiului Nobel pentru literatură, Olga Tokarczuk, a făcut apel ca această lege să fie adoptată.

Potrivit Otwarte Klatki, un grup polonez pentru drepturile animalelor, există aproximativ 550 de ferme în Polonia care exploatează pentru blană aproximativ 5.2 milioane de animale.

Legea este foarte criticată în rândul acestor crescători a căror afacere se ridică la aproximativ 1.6 miliarde de euro. Asociaţia poloneză a producătorilor de carne a deplâns, de asemenea, impactul negativ pe care legea îl va avea asupra acestei industrii. Mai mulţi fermieri au protestat miercuri în faţa sediului partid de guvernământ (PiS).

POLONIA

”Invazia” poloneză în Europa de Est. Lanțurile de retail din Polonia intră masiv în țările din jur, pe măsură ce rivalii occidentali încep să închidă magazine InCont.ro, 18 septembrie 2020 Marii retaileri polonezi de haine şi încălţăminte LPP şi CCC au decis să îşi reorienteze atenţia spre Europa de Est, profitând de faptul că rivalii lor internaţionali se concentrează pe vânzările online, și deschid noi

61

magazine tradiţionale pe pieţele mai apropiate de casă, informează Reuters.

LPP, răspunsul Europei de Est la H&M şi Zara, vroia să urmeze exemplul celor doi rivali şi să devină unul din primii cinci jucători mondiali. Aceste planuri au fost blocate pe măsură ce pandemia a afectat cheltuielile consumatorilor. Însă având în vedere că Europa de Est face faţă crizei mai bine decât economiile occidentale, LPP crede că are perspective mai bune în regiunea din jurul Poloniei.

"Abordarea noastră faţă de extindere s-a modificat din cauza pandemiei. Sperăm că începând de anul viitor vom relua expansiunea cu noi magazine, construite în principal pe pieţele estice", a declarat directorul general adjunct de la LPP, Przemyslaw Lutkiewicz, potrivit Agerpres.

Strategia de expansiune a LPP vine într-un moment în care marile mărci occidentale, care s-au înghesuit spre regiunea CEE în anii 2000 pentru a profita de avantajele oferite de creşterea veniturilor şi avansul rapid al economiilor, încep să închidă magazinele din Europa Centrală şi de Est.

De asemenea, retailerul polonez de încălţăminte CCC şi-a revizuit planurile de expansiune pentru acest an dar intenţionează să facă noi investiţii în Europa de Est anul viitor. "Cu siguranţă vom deschide noi magazine în România sau Rusia, pentru că acestea sunt pieţe bune", a declarat directorul general de la CCC, Marcin Czyczerski.

Analiştii spun că în aceste perioade dificile este logic ca retailerii din Europa de Vest să se concentreze pe pieţele lor centrale. "Faptul că jucătorii de top vor să îşi limiteze prezenţa pe pieţele emergente creează oportunităţi pentru mărcile poloneze", crede analistul PwC, Grzegorz Laptas.

Potrivit datelor Euromonitor International, piaţa de haine şi încălţăminte din Polonia, România şi Rusia era de aproximativ 55,2 miliarde euro în 2019, la mai puţin de jumătate decât cea din Marea Britanie şi Germania. În schimb, ritmul de creştere a cheltuielilor per cap pe pieţe precum Polonia şi România a fost de 19% respectiv 43% între 2015 şi 2019, comparativ cu o creştere de 6% în Marea Britanie şi o scădere de 1,5% în Germania.

Prin investiţiile în magazinele tradiţionale LPP şi CCC mizează pe faptul că în est consumatorii preferă în continuare să cumpere mai degrabă din magazine decât online.

Potrivit Euromonitor, ponderea comerţului electronic în Polonia, România şi Rusia era în 2019 undeva între 13 şi 14%, comparativ cu 25% în Germania şi 27% în Marea Britanie.

62

Pentru mulţi consumatori ruşi şi est-europeni, oferta online a retailerilor lasă de dorit. "Online, nu pot să probez hainele, să văd cum îmi vin. Şi după ce sunt livrate, nu se ridică la înălţimea aşteptărilor aşa că deseori le returnez", spune Yekaterina, o tânără din Moscova care a ieşit la cumpărături în capitala Rusiei.

LPP recunoaşte că, din cauza pandemiei, afacerile online au devenit o prioritate, după ce în primul trimestru vânzările online au ajuns la o treime din totalul vânzărilor de la mai puţin de 12% pe ansamblul anului trecut. Cu toate acestea, LPP se aşteaptă ca vânzările online să crească doar gradual în Europa Est. "Pieţele est europene sunt diferite. Consumatorii de aici preferă metodele tradiţionale de shopping aşa că aici vom deschide mai multe magazine", a spus directorul general adjunct de la LPP, Przemyslaw Lutkiewicz.

La rândul său CCC a constatat o creştere a vânzărilor online la nivel global dar cu toate acestea crede că are şanse de a cuceri cote de piaţă de la rivalii locali mai mici în regiunea Europei de Est, care au fost nevoiţi să vândă, ieftin, unele magazine din cauza pandemiei. "Sunt multe entităţi care au câteva sau zeci de magazine în portofoliu şi care vor intra în insolvenţă sau vor înceta operaţiunile şi aceasta permite altora să preia aceste entităţi fără să fie nevoiţi să facă investiţii suplimentare în magazine" a spus directorul general de la CCC, Marcin Czyczerski.

UNGARIA, SLOVACIA

Ungaria şi Slovacia au inaugurat un nou pod peste Dunăre. Până în 2025, cele două țări vor să se lege prin nouă autostrăzi, InCont.ro, 18 septembrie

Pod Ungaria-Slovacia

Premierii Ungariei şi Slovaciei, Viktor Orban şi Igor Matovic, au participat joi la inaugurarea unui nou pod peste Dunăre care face legătura între cele două ţări vecine în apropiere de Komarom, nordul Ungariei.

63

Conexiunile rutiere şi feroviare sunt cruciale pentru competitivitatea Uniunii Europene, a subliniat premierul ungar, potrivit căruia prin finanţarea noului pod, UE "a participat la una din cele mai bune investiţii din istoria sa".

Viktor Orban a spus că până în 2025 vor fi nouă autostrăzi ungare care se vor întinde până la graniţă, precizând că în viitorul apropiat Ungaria intenţionează să finalizeze o secţiune de autostradă care va face legătura între Polonia şi Grecia, scrie Agerpres.

La rândul său, ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a subliniat că următorul proiect important al Ungariei şi Slovaciei în domeniul transporturilor este construcţia unei linii de tren de mare viteză care să facă legătura între Budapesta, Bratislava şi Varşovia.

Szijjarto a estimat că o astfel de linie de tren ar reduce durata unei călători între Budapesta şi Varşovia la cinci ore şi jumătate de la 11-12 ore în prezent, iar durata unei călători între Budapesta şi Bratislava ar fi redusă la o oră şi jumătate.

Această investiţie ar permite creşterii economice din Europa Centrală să intre "într-o dimensiune complet nouă", a apreciat Szijjarto, adăugând că aceasta ar fi prima linie de tren de mare viteză din regiune. Potrivit oficialului ungar, graţie acestei linii, trenurile vor putea rula cu viteze de până la 350 kilometri pe oră.

BREXIT

Btitanicii ar rămâne fără alimente în câteva zile dacă ar depinde de produsele proprii Liviu GORDEA 18 septembrie 2020

Un raport al Uniunii Naţionale a Fermierilor (NFU) sugerează că Marea Britanie "ar rămâne fără hrană până la sfârşitul săptămânii" dacă ar trebui să se bazeze doar pe mâncarea produsă pe plan local.

Potrivit săptămânalului The New European, Regatul Unit importă în prezent 93% din fructele sale şi 47% din legumele sale, cantitatea de produse cultivate pe plan local consumate în Marea Britanie scăzând de la 80% la 64% între 1980 şi 2020.

"O ţară cu autosuficienţă scăzută se pune în pericol de orice geopolitică şi suntem exact în acest tip de incertitudine. Lumea se confruntă cu presiuni

64

extreme din partea oamenilor, a alimentelor, a climei şi a pământului. Marea Britanie acţionează în continuare ca şi cum ar avea un imperiu. Realitatea este însă cu totul alta", avertizează Tim Lang, unul dintre cei mai apreciaţi experţi britanici în domeniul politicii alimentare.

"Covid-19 a întins totul până la limită şi trebuie să urmăm o cale diferită în ceea ce priveşte securitatea alimentară şi cantitatea de alimente produse în Regat", a declarat, la rândul său, Minette Batters, preşedintele NFU, organizaţie cu o peste o sută de ani de istorie.

CHINA

Partidul Comunist Chinez anunţă un plan de a prelua controlul asupra sectorului privat J.P. Internaţional / 18 septembrie

Preşedintele chinez Xi Jinping şi Comitetul Central al Partidului Comunist Chinez (PCC) au prezentat un plan pentru o "nouă eră" în care oficialii comunişti vor avea un control sporit asupra afacerilor din China, scrie Asia Financial Times, conform Hotnews.ro. Planul a fost detaliat într-un document de 5.000 de cuvinte intitulat "Opinie asupra Întăririi Frontului de Muncă Unit al Economiei Private în Noua Eră" , toate regiunile şi departamentele din ţară primind instrucţiuni să urmeze noile reglementări. Prezentarea documentului a fost cea mai importantă ştire miercuri seara la CCTV (China Central Television), radiodifuzorul de stat al regimului comunist, acesta relatând că preşedintele a emis "instrucţiuni importante".

Obiectivul final al partidului este de a exercita controlul ideologic asupra mediului privat, documentul urmărind să "orienteze mai bine înţelepciunea şi întărească oamenii de afaceri privaţi asupra obiectivului şi misiunii de a realiza revitalizarea poporului chinez" prin întărirea controlului asupra mediului privat şi antreprenorilor. Instrucţiunile lui Xi au fost emise înaintea unei conferinţe de presă despre exact subiectul respectiv. Acesta a anunţat că partidul vrea să vadă "un front unit" între afacerile private şi companiile de stat.

De la al XVIII-lea Congres Naţional al PCC din luna mai a acestui an, membrii Comitetului Central şi Xi au propus o serie de noi concepte şi strategii, adoptând o serie de măsuri majore pentru a ghida şi promova "frontul unit" de muncă în domeniul privat. Oficialii comunişti afirmă că aceste acţiuni au produs "rezultate remarcabile".

Documentul prezentat de oficialii comunişti argumentează că pe măsură ce economia a crescut şi s-a diversificat "aceste măsuri vor aduce o revitalizare

65

a naţiunii chineze sub ideile lui Xi Jinping", acesta incluzând peste 100 de măsuri inclusiv instrucţiuni privind selectarea personalului responsabil de implementarea lor.

"Trebuie să vedem de asemenea că socialismul cu caracteristici chineze a intrat într-o nouă eră iar pe măsură ce economia privată a continuat să se extindă riscurile şi provocările au crescut semnificativ, valorile şi interesele economiei private s-au diversificat tot mai mult, frontul unit de muncă al economiei private confruntându-se cu noi situaţii şi sarcini", mai afirmă documentul.

"Pentru a implementa meticulos deciziile majore şi directivele Comitetului Central al Partidului, pentru a întări mai mult conducerea Partidului şi a frontului de muncă al economiei private şi pentru a integra mai bine înţelepciunea şi forţa angajaţilor din mediul privat către obiectivul şi sarcina de a realiza o mai mare reîntinerire a naţiunii chineze, următoarele opţiuni sunt deci oferite".

Scopul principal al măsurilor prezentate este de a "întări controlul conducerii partidului asupra economiei private şi apropierea mai strânsă a persoanelor din mediul privat în jurul partidului".

Documentul pune pe tapet o schimbare de paradigmă majoră. Anterior mediul privat nu era considerat foarte important pentru membrii de partid sau influenţă în cadrul regimului dar gradual a căpătat o importanţă majoră pentru nomenclatura comunistă.

Potrivit noilor reglementări firmele private vor fi obligate să angajeze un anumit număr de membri înregistraţi ai partidului comunist, aceasta fiind deja o practică îndelungată în cadrul companiilor mari dar nu şi în cazul afacerilor mici. Cadrele se vor asigura că afacerile vor urma ideologia "ghidată de Gândurile asupra Socialismului cu Caracteristici Chineze în Noua Eră ale lui Xi Jinping".

Ele vor urmări de asemenea ca oamenii de afaceri din mediul privat să promoveze ultimele lozingi ale PCC, printre îndatoririle cadrelor numărându-se şi întărirea orientării ideologice, ghidarea afaceriştilor pentru a atinge un grad mai ridicat de autodisciplină, construirea unei linii ideologice puternice şi apărarea valorilor morale şi crearea unei imagini publice pozitive, potrivit cerinţelor PCC. Cadrelor li se va cere să îmbunătăţească în mod continuu respectarea legii şi standardele morale ale cetăţenilor, urmând a fi create canale de comunicare între afacerile private şi partid pentru a raporta progesele înregistrate şi alte chestiuni.

66

SANATATE si GASTRONOMIE

Produse bio, eco sau organice: în ce constă diferența? 17 Septembrie 2020 16:53, Lifestyle

Produsele eco, bio, naturale, organice sunt considerate mai sănătoase decât cele care nu au această etichetă, dar oare produsele etichetate astfel sunt cu adevărat sănătoase, mai bune decât celelalte? Realitatea este că nu întotdeauna o asemenea etichetă ne garantează calitatea superioară a produsului, fie el alimentar sau cosmetic.

„Eco”, „bio”, „organic” sunt calificative care dau un plus de valoare, dar acești termeni definesc de fapt același lucru, se referă la produse ecologice realizate în conformitate cu legislația în vigoare, fără utilizarea substanțelor chimice, intervenții genetice și respectând mediul înconjurător.

În America și Canada se folosește mai ales termenul de „organic”. În Germania se folosește „eco” sau „ecologic”. În Italia „bio”. Prin urmare, pe rafturile magazinelor vei găsi etichete în funcție de țara de proveniență a produsului.

Pe lângă „bio”, „eco”, „organic”, mai există o etichetă, „natural”: aceasta nu înseamnă nimic, este doar o găselniță de marketing, pentru că orice produs poate fi natural. Eticheta aceasta nu este garanția unui produs de calitate, poate să conțină aditivi și coloranți. Legislația nici nu se referă la acest tip de produse.

Pe de altă parte, există sigla „a.e.” (agricultură ecologică). Aceasta se folosește în România și este obligatorie din 2010. Această etichetă este specifică produselor ecologice și se folosește alături de sigla comunitară, cu scopul de a identifica produsele obținute în conformitate cu metodele de producție ecologică.

În general, produsele care poartă etichetele „bio”, „eco”, „organic”:-conțin ingrediente cultivate fără fertilizatori, pesticide, erbicide sau substanțe chimice;-sunt recoltate de pe un sol care nu a fost tratat cu substanțe chimice cel puțin 3 ani înaintea recoltării;

67

-terenul pe care se cultivă ingredientele lor este delimitat față de terenurile din jur, pentru a preveni contactul cu substanțe interzise de pe terenurile din jur;-nu au fost realizate folosindu-se hormoni de creștere, ingineria genetică, iradierea sau antibioticele. Animalele nu sunt tratate cu antibiotice sau alte tratamente în absența bolilor, iar dacă se îmbolnăvesc nu mai sunt considerate bio;-sunt produse care sunt mai naturale față de produsele care sunt supuse unui proces de prelucrare;-au certificarea unui organism autorizat că produsul respectiv respectă standardele, potrivit legislației în vigoare (europeană și națională).

Este adevărat că legislația în ceea ce privește produsele organice diferă de la o țară europeană la alta, dar există câteva reglementări care se regăsesc în toate țările:se interzice utilizarea organismelor modificate genetic;se interzice folosirea pesticidelor, a fertilizatorilor și a hormonilor de creștere. Un produs 100% organic trebuie să conțină numai ingrediente cultivate organic.

Produse bio pot fi: fructe; legume; lactate; hrană pentru bebeluși; cereale;produse de panificație; mezeluri; sucuri; ceai; cafea.

Cine poate folosi sigla „bio”

Producătorii trebuie să parcurgă un anumit traseu pentru a avea dreptul de a folosi eticheta „bio”:trebuie să respecte regulile stabilite de legislația comunitară și națională;trebuie să se supună unor inspecții din partea organismelor competente.

Mai multe informații pot fi obținute pe site-ul Ministerului Agriculturii.

De altfel, în România, controlul și certificarea produselor ecologice este asigurată de organisme de inspecție și certificare, aprobate de Ministerul Agriculturii. Se pot certifica produse agricole sau alte tipuri de produse care au legătură cu domeniul agricol: semințe, carne, subproduse din carne, alimente procesate, lactate, brânzeturi, vin/bere.

De ce produsele bio sunt mai scumpe

Produsele bio sunt mai scumpe decât celelalte tocmai pentru că nu se folosesc pesticide, hormoni pentru creșterea rapidă, conservanți pentru păstrarea lor perioade lungi de timp. Producția bio se realizează într-o

68

perioadă mai mare de timp, necesită mai multe resurse și are un grad mai mare de perisabilitate.

Ce trebuie să reții:

„Bio”, „eco”, „organic” definesc același lucru: sunt produse realizate în conformitate cu legislația europeană și națională, fără utilizarea substanțelor chimice, intervenții genetice, cu respectarea naturii și autorizate de un organism autorizat. Atunci când cumperi produse care poartă sigla națională și logoul comunitar știi sigur că produsul respectă regulile de producție ecologică.

Specialiștii recomandă: Cum te protejează untura de cancer, spre deosebire de uleiul de floarea soarelui Cristina Popescu

Untura e mai sănătoasă de folosit la gătit și în special la prăjit, pentru că uleiurile vegetale degajă substanțe toxice care pot cauza cancer, boli de inimă și chiar demență, potrivit unui nou studiu.

Uleiurile bogate în grăsimi polinesaturate, precum cel de floarea-soarelui și cel de porumb elimină o cantitate mare de aldehide, niște substanțe toxice ”învinovățite” de apariția mai multor boli.

Cu toate că uleiul de măsline e mai sănătos decât alte uleiuri vegetale, tot untul și untura sunt mai sănătoase.

Untura indcată la prăjit

Descoperirile se bazează pe 20 de ani de cercetări, chiar dacă experții în sănătate ne sfătuiesc să evităm grăsimile saturate și să le folosim pe cele nesaturate.Profesor ul Martin Grootveld de la Universitatea De Montfort a descoperit că dacă gătești pește cu ulei de porumb sau de floarea-soarelui, sunt eliberate de 200 de ori mai multe aldehide toxice decât limita zilnică admisă.

Prof. Grootveld susține că toate uleiurile vegetale produc aceleași reacții chimice la temperaturi înalte, cele bogate în grăsimi polinesaturate o cantitate mare de substanțe toxice, cele bogate în grăsimi mononesaturate mai puține, iar grăsimile saturate cele mai puține.

69

”În primul rând, ar trebui să evităm pe cât posibil prăjelile. Din păcate, multora dintre noi ne plac la nebunie cartofii prăjiți, așa că cel mai bine e să folosim untură sau unt la preparare”, a adăugat profesorul, potrivit doctorulzilei.ro.

DOSAR

Stabilitate pentru sectorul agricol – Plan de dezvoltare privind agricultura 2021-2027 (IV), septembrie 18, 2020 agrimanet

Stabilitate pentru sectorul agricol

Stabilitatea înseamnă pentru sectorul agricol o succesiune de percepții și realități care sunt benefice și care duc la deciziile de investiție și dezvoltare a acestui sector:

În același mod, stabilitatea pentru un fermier înseamnă în primul rând siguranța obiectului principal de producție – PĂMÂNTUL

Proprietatea pământului este sfântă și foarte necesară, dar costurile de înfăptuire a acestui lucru sunt ridicate pentru orice fermier și atunci trebuiesc găsite măsuri complementare de asigurare a acestei stabilități prin reglementarea modului de folosință, adică REGLEMENTAREA ARENDEI.

Beneficiile acestei măsuri sunt imense și considerăm că reprezintă PIATRA UNGHIULARĂ A DEZVOLTĂRII AGRICULTURII și spunem asta pornind de la faptul că permite o stabilitate a fermierilor și a investițiilor pe care le fac, pot să aplice tehnologiile agricole moderne, sau pot să își cuantifice investițiile necesare și modul de recuperare a investiției pe termen scurt și mediu.

Ceea ce nu s-a reușit în 30 de ani, adică să se realizeze înființarea de cooperative agricole fiabile, iar cifrele arată că mai mult de 50% au fost înființate doar pentru a accesa bani europeni, dar fără a funcționa în mod real. Acest proces a avut ca piedică importantă și lipsa unei reglementări a arendei, deoarece un fermier care are terenul în arendă pe 3 ani de exemplu,

70

nu va fi de acord să intre într-o cooperativă unde primele rezultate se pot obține după 5-7 ani. El ce va mai primi pentru participarea sa, sau cum își poate valorifica participația atunci când cooperativa încă nu aduce profit?

Poate de aceea în analiza SWOT a MADR se arată – ,, În medie este nevoie de 2-3 ani până ce o cooperativă funcționează optim. Pentru anul 2018, numai 654 cooperative (47,88%) au depus bilanț, din care 253 (18,52%) au înregistrat pierderi, iar 147 (9,2%) au o cifră de afaceri de peste 25.000 euro, demonstrând funcționalitatea completă a acestora.

Raportat la zona montană, din 134 cooperative, un număr de 55 cooperative, respectiv 41,04% au depus bilanț în 2018, iar 9 (16,36%) dintre acestea au înregistrat o cifră de afaceri de peste 25.000 euro. În ultimii 4 ani se înregistrează o tendință anuală constantă de creștere a numărului de cooperative agricole active din punct de vedere comercial manifestând astfel interes pentru desfășurarea în bune condiții a activității, creșterea medie anuală fiind de +13%.”

Astfel se poate observa că sectorul cooperatist, este departe de a fi la nivelul cerut de o agricultură ca a noastră, adică este clar că avem probleme structurale care trebuiesc depășite, pornind de la mentalități și probleme de promovare a conceptului, la stabilitatea economică a membrilor, a modului de dezvoltare a patrimoniului comun și a modului de exploatare a acestuia și multe altele.

71

Un alt aspect constă în cine va investi în capacități de procesare a produselor agricole dacă el nu are garanția pe termen mediu a producției agricole pe care să o proceseze?

Cum vom rezolva problemele viitorului, cum ar fi amprenta de carbon, aspecte încă necunoscute unei mari părți a agricultorilor sau a clasei noastre politice, în condițiile în care beneficiile maxime se realizează la culturile perene sau sistemele agrosilvice cu durată de exploatare de 4-5 ani în primul caz sau peste 10-15 ani în al doilea caz?

La ora aceasta cum rezultă din cifrele oficiale situația emisiilor de carbon este pozitivă în raport cu media UE, (analiza SWOT) și unde se spune -,, În România, emisiile totale de gaze cu efect de seră din agricultură au scăzut între 1995 și 2016 cu 24% (-12% în UE-28). Cu toate acestea, ponderea emisiilor din agricultură în totalul emisiilor nete a crescut de la 13% în 1995 la 18% în 2016.

Emisia de CH4 și N2O la hectar de UAA în România este printre cele mai scăzute din UE (1,29 kilotone echivalent CO2/1000 ha raportat la media UE care atinge 2,83 kilotone/1000 ha). Circa 59% din emisiile de CH4 și N2O provin din fermentarea enterică, 28% din gestionarea terenurilor agricole și 12% din gestionarea gunoiului de grajd.”

Legat de implementarea stabilității trebuie avut în vedere că este o măsură care nu necesită bani, ci doar o viziune și o determinare politică, ceea ce este foarte important atunci când este prezentată și susținută în fața societății și populației în general.

Polarizarea sau mai bine spus antagonizarea pozițiilor între fermieri și restul populației au cauze multiple, dar acestea trebuiesc foarte clar identificate, definite și prezentate. Acest proces de eliminare a antagonismului între fermieri și populație este foarte important în reușita modernizării conceptuale a sectorului agricol, deoarece fără susținerea tuturor, acest sector nu poate să își ocupe rolul strategic.

Populația trebuie să fie lămurită și informată care sunt cauzele adoptări anumitor soluții, care este mecanismul de subvenționare și de ce este necesar, cum se procedează în alte țări, ce se dorește prin noile politici agricole comunitare și multe alte aspecte de interes.

Trebuie înțeles că răspunderea trecutului o avem cu toții și nu putem să continuăm la nesfârșit cu acuzativul în raport cu o breaslă, aici vorbind de fermieri, în condițiile în care, în majoritatea cazurilor a avut loc sau va avea în viitorul apropiat, schimbul de generații la conducerea fermelor.

72

A învăța din greselile trecutului este foarte important, dar trebuie să ne adaptăm și la realitățile prezente.

Întrebări sunt multe, dar credem și în existența de soluții, iar eu cred că poate o parte le prezentăm în acest material, dar fără a avea pretenția că este exhaustiv.

Autor: Dr. Ing. Ștefan Gheorghiță – fermier (Va continua)

* * *

Dezastru natural! Seceta a ȘTERS de pe hartă un râu din România 18 septembrie 2020

Din păcate, și în România se întâmplă ceva greu de imaginat – Seceta a ”șters” de pe hartă un râu din Vrancea. A dispărut complet! După ce lacul Nuntași, din județul Constanța, care se întindea pe 800 de hectare, a secat aproape complet, o situație similară se înregistrează și în județul Vrancea.

Aici este vorba despre râul Sirețelul, care face parte dintr-o rezervație naturală. Totul a fost scos la iveală de Garda de Mediu care a înregistrat mai multe sesizări de la cetățeni potrivit cărora de vină pentru secarea râului ar fi intervenția omului, mai exact se credea că apa este folosită pentru irigații.

Ajunși la fața locului, comisarii de mediu și inspectorii de la Agenția pentru Protecția Mediului au constatat că, de fapt, cauza este seceta extremă. Nivelul apei freatice din care se alimenta Sirețelul a scăzut cu peste 2 metri, iar pe o porțiune de aproape o jumătate de kilometru râul a secat complet, iar în rest a rămas doar un curs firav.

https://youtu.be/9arV_gaTw8I

* * *

73

Vinul de azi: Papale Linea Oro 2016 - 96 puncte Luca Maroni Parteneri Profit.ro scris astăzi, 09:05

Papale Linea Oro 2016 este un vin roșu rubiniu intens, produs din struguri Primitivo selectați cu atenție și culeși manual.

Maturat timp de 10 luni în butoaie de stejar franțuzesc și american, Papale Linea Oro este o creație complexă cu o corpolență plină, taninuri elegante și final persistent. Este un vin bogat în arome de gem și fructe de pădure, cu note de vanilie și ciocolată neagră. Se asociază perfect cu preparate pe bază de carne roșie și vânat. Se recomandă decantarea înainte de a fi consumat. Vinul are un potențial de învechire de 10 ani. Vinul poate fi cumpărat de AICI.

* * *

”Două Valuri” – singurul soi românesc de lavandă ornamentală. Crește mai rapid și are o culoare intensă! Angelica Lefter Angelica Lefter - 18 septembrie 2020

Două Valuri – soiul românesc de lavandă înregistrat oficial ca plantă ornamentală, adaptat pentru cultivarea la ghiveci sau în grădină! Cristian-Ioan Vlăduțu este singurul cultivator de plante ornamentale din țară care a creat și omologat un soi de lavandă ornamentală românească, intitulat ”Două Valuri”, din care încearcă să facă un brand pe piața de profil. Pepiniera funcționează într-o localitate de lângă municipiul Zalău, din județul Sălaj, iar bărbatul a declarat pentru Agrointeligența –

74

AGROINTEL.RO că se ocupă de cultivarea plantelor ornamentale de peste 8-9 ani.

Foto: semintelegumeflori.ro

”Două Valuri”, soiul românesc de lavandă cu două înfloriri

Cu studii de agronomie și o experiență vastă, Cristian-Ioan Vlăduțu a reușit să creeze și să omologheze în 2017 un soi special de lavandă, cu o creștere mai rapidă și două înfloriri.

”Soiul nu a fost creat pentru uleiuri, ci cu rol strict ornamental, așa că nici nu am făcut analiza conținutului uleiurilor volatile, dar am această intenție. Două valuri se numește pentru că după ce ajunge la maturitate, după anul 3-4, dacă-i sunt recoltate florile la prima înflorire în iunie, mai înflorește o dată plenar în octombrie”, a declarat Cristian-Ioan Vlăduțu.

Cât de complicată este omologarea unui soi nou în România?

Cristian-Ioan Vlăduțu spune că procesul de omologare a durat 2 ani, timp în care noul soi creat ”Două Valuri” a avut parte de testare în câmp. Partea de înregistrare efectivă a durat foarte puțin, după ce au fost achitate taxele aferente acestei etape.

”Omologarea a fost făcută în 2017. Acesta este al doilea an de când plătesc pentru apariția lui în ”Catalogul Oficial al Soiurilor”. Este un soi românesc ornamental, am folosit ca plantă-mamă soiul Hitcote, un soi britanic vechi considerat cu florile cele mai închise și aceasta a stat la baza multor soiuri cu floare închisă, în scop ornamental. Nu cred că are un conținut în uleiuri volatile care să-l facă competitiv. Eu produc plante ornamentale de exterior și era descurajant ritmul de creștere al soiului britanic și am încercat să găsesc ceva mai viguros și mai rapid crescător. Eu îl produc la ghiveci pentru valorificare ca plantă ornamentală. Soiul a fost testat doi ani în câmp de cei de la Institutul de Stat pentru Încercarea și Omologarea Soiurilor. Aceasta este procedura pentru omologare. Dacă sunt plante perene, cel puțin doi ani. Birocratic nu este dificil. Presupune, pentru înregistrare o taxă de 500 de euro, am plătit-o în cei doi ani consecutivi în jur de 1000 de lei.”

75

Este nevoie de investiție serioasă, iar profitul se lasă așteptat

Business-ul cu lavandă ornamentală nu este unul dintre cele mai productive, însă chiar și așa, soiul a avut căutare în această perioadă. Cultivată în ghivece, lavanda ”Două Valuri” nu atinge prețuri colosale, însă investiția necesită timp și bani, a explicat cultivatorul de plante ornamentale din Zalău.

”Am câteva plante-mamă de la care recoltez butașii. Produc în jur de 1.000 de ghivece, în funcție de comenzi. Anul acesta cu pandemia (2020) a avut vânzare, lumea îl apreciază, are creștere rapidă cu flori mai închise la culoare. Se plantează oricând, dacă vine la ghiveci. Acesta este avantajul. Aplic la ghiveci fertilizanți cu eliberare treptată, speciali pentru industria ornamentală. Solul în care pun butașii este turbă. Costul depinde de ghiveci, avem și mari și mici, dar variază de la 5 lei pe butaș la 20 de lei. Este o plantă rezistentă, este sensibilă la excesul de apă, la supra-udare, nu trebuie plantată lângă gazon care se irigă. În primii ani trebuie udată moderat, dar după ce-și consolidează sistemul radicular devine rezistentă”, a menționat Cristian-Ioan Vlăduțu pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO.

Piața de desfacere, o provocare continuă

Domeniul plantelor ornamentale nu este unul fără probleme, cea mai mare provocare rămâne piața de desfacere.

”Cea mai mare problemă cu care mă confrunt acum este desfacerea. Nu am contracte cu număr fix de plante pe care să-l cultiv, variază. Cel mai bine merge online si am și eu o listă de cumpărători. Investiția este enormă, nu pot spune cât, dar e multă muncă și costurile sunt în jur de 50.000 de euro la vreo 4.000 de metri pătrați amenajați, cu folie, sistem de irigații, nu pot spune cu exactitate, dar așa…cu aproximație atât costă. Ghivecele sunt iernate afară, pun numai rumeguș între ghivece, acum ridic solariile – iarna le scade rezistența când sunt plantate la sol, atunci trebuie protejate puțin pe timpul iernii. Cu dăunătorii nu avem probleme la lavandă, dar am la altele, că produc peste 100 de specii de plante ornamentale. Businessul nu este rentabil în România, alții aduc cu tirurile de afară. Acum sper să produc mai mult, mă mut pe un teren mai mare. Am pepiniera la 25 de kilometri de Zalău, în localitatea Horoatu Crasnei. Mie mi-a plăcut treaba asta, e pasiune,

76

dar am și familie de întreținut. Am studii de specialitate, sunt inginer agronom, cu o experiență de 7-8, asta numai de când am început producția la ghivece”, a conchis Cristian-Ioan Vlăduțu, care cultivă plante ornamentale într-o pepinieră din apropierea municipiului Zalău.

* * *

Sistemul Coca-Cola în România (Coca-Cola HBC România și Coca-Cola România) continuă să ofere sprijin persoanelor afectate de pandemie. Împreună cu restaurantele partenere – Spartan, Salad Box, Mado, Noodle Pack, Sheriff  – și în colaborare cu Asociația The Social Incubator, Sistemul Coca-Cola în România a lansat  Meniul Faptelor Bune, cu scopul de a ajuta cât mai multe persoane disponibilizate din domeniul Horeca să își găsească un nou loc de muncă.

Pentru fiecare Meniu al Faptelor Bune achiziționat din cele peste 100 de locații partenere până la data de 30 septembrie, câte 1RON este donat către Asociația The Social Incubator. Fondurile cumulate vor fi folosite în scopul reintegrării profesionale a persoanelor din domeniul ospitalității, care și-au pierdut locul de muncă din cauza pandemiei. Toți cei înscriși în program vor primi sprijin profesionist pe întregul proces de căutare a unui nou loc de muncă, astfel: 

Sesiuni de informare, consiliere și orientare în carieră; Webinarii pentru creșterea nivelului de angajabilitate și dezvoltarea

competențelor esențiale pentru jobul dorit;

77

Informații referitoare la locuri de muncă vacante, conform regiunii și zonei de interes;

Sprijin pentru găsirea unui nou job, cu prioritate în HoReCa, dar adresând, de asemenea, orice alt domeniu de interes pentru participant.

Mai multe detalii despre campanie și toate locațiile partenere găsiți în regulament.

Sistemul Coca-Cola în România a fost întotdeauna aproape de comunitate, iar eforturile de a sprijini  continuă. Încă de la începutul pandemiei, Sistemul Coca-Cola în România a inițiat mai multe proiecte menite să îi sprijine pe cei mai afectați de pandemie, începând cu cei din linia întâi, pentru care a oferit sprijin financiar, produse, dar și echipamente. Aceste inițiative continuă cu sprijinul acordat partenerilor din domeniul HoReca, un sector puternic afectat de pandemia de Coronavirus.

Mai multe detalii despre implicarea Sistemului Coca-Cola în Romania, ca răspuns la pandemia Covid-19, găsiți pe www.dupanoi.ro.

* * *

De ce să creşti porc Landrace? Totul despre rasă, creştere şi profit Marian MUŞAT 18 septembrie 2020 Porc Landrace? Da, este principala rasă porcină selecţionată şi ameliorată pentru producţia de carne ce corespunde cerinţelor actuale de creştere intensivă. Are o prolificitate bună, valorifică bine hrana şi produce carcase de calitate superioară.

În articol veţi găsi informaţii despre:

Descriere rasa Landrace Originea şi modul de formare Aria de răspândire Însuşiri morfo-productive ale unui porc Landrace Rasa: prolifică şi precoce Importanţă şi perspective de dezvoltare ale unui porc Landrace Avantajele şi dezavantajele rasei Preţ şi sistem de creştere pentru un porc Landrace Valorificare Ce fermier din Alba creşte porci Landrace rasă pură cu pedigree? Statistici privind fermele de porci Calităţi ale cărnii de porc Landrace

Reţetă: Cotlet de porc cu sos de roşii

78

Descriere rasa Landrace

Rasa de porc Landrace este de talie mare, are o constituție puternică și un costum alb; urechile sunt mari, atârnate peste ochi. Exemplarele au capul alungit, cu spatele lung şi drept, foarte musculos, cu toracele arcuit şi membrele puternice. Corpul este torpilă, acoperit cu un păr fin, alb, pielea-i de culoare alb-roz.

Originea şi modul de formare

 Originară din Danemarca, rasa de porci Landrace a fost obţinută din încrucişările repetate ale raselor de porci locale cu cele engleze, la finisare participând rasele Marele Alb, Albul Mijlociu şi Berk.

A fost formată între 1850-1907, iar produşii rezultaţi au fost supuşi unui program intensiv şi avansat de hrană pe bază de lapte şi orz. Valorile medii ale rasei asupra conținutului de carne macră sunt superioare la 5 - 7% faţă de concurenții săi.

 Aria de răspândire

 În lume sunt peste 350 de rase de porci, multe dintre ele cunoscute doar la nivel local, împărțite în 4 mari grupe: rase mixte (Marele Alb, Landrace, Duroc); rase de carne (Pietrain, Landrace Belgian, Hampshire); rase de reproducţie (Meishan, Jianxing - rase chinezeşti) şi rase locale din zonele defavorabile, unde condițiile de creștere a animalelor sunt precare.

Rasa Landrace este foarte răspândită în arealul european, dar şi în SUA care au devenit şi exportatori.

În România, primele importuri Landrace s-au făcut în anul 1956 din Canada, Anglia, Suedia, Polonia şi Franţa, după anul 1970, s-au importat reproducători şi din ţara de origine Danemarca. 

79

Însuşiri morfo-productive ale unui porc Landrace

Porcinele din rasa Landrace sunt de talie mijlocie spre mare, vierii având lungimea corporală de 160-180 cm, iar scroafele de 158-170 cm. Sunt animale zvelte, de culoare albă, cu îmbrăcămintea piloasă nu prea abundentă, având o conformaţie corporală de ansamblu mai fină şi sub formă de pară.

Capul este redus ca şi volum, în raport cu restul corpului, râtul potrivit de dezvoltat, iar profilul capului este uşor concav, aproape drept. Urechile sunt mari şi aplecate (blegi). Spetele sunt reduse ca mărime, dar au musculatura foarte bine dezvoltată. Linia superioară a corpului este dreaptă sau uşor convexă.

Crupa este aproape orizontală, lungă largă şi bine îmbrăcată în musculatură, iar şuncile sunt lungi, bine descinse, largi şi adânci, convexe în partea posterioară. Membrele sunt potrivit de înalte cu osatura fină, dar suficient de rezistente. Unghiile sunt alb-gălbui, relativ moi şi animalele suferă când pardoseala este prea dură, iar pielea este fină, de culoare alb-roz.

 Rasa: prolifică şi precoce

 Exemplarele Landrace sunt docile, uşor de crescut şi întreţinut, remarcându-se printr-o prolificitate crescută, în medie, de 10-11 purcei la fiecare fatare.

De asemenea, porcul este foarte precoce, are un ritm de creştere şi dezvoltare foarte ridicat. Până la vârsta de 8 luni atinge o greutate de 120-130 kilograme.

Performanţele din perioada de testare sunt redate în tabelul următor.

 

80

Importanţă şi perspective de dezvoltare ale unui porc Landrace

Având caracteristici productive destul de bune, rasa Landrace este prevăzută în Programul Naţional de Ameliorare. Este crescută în rasă pură în unităţile de selecţie şi testare, precum şi în unităţile de hibridare, prin combinarea cu rasa Marele Alb pentru obţinerea scrofiţelor hibride F1, utilizate în fermele de producţie, ca formă maternă pentru produşii comerciali.

 Avantajele și dezavantajele rasei

Porcii Landrace sunt caracterizaţi printr-o bună productivitate şi fecunditate. Se adaptează bine mediului, femelele au un instinct maternal crescut.

De asemenea, carnea și grăsimea sunt de înaltă calitate, fiind cu 2-5% mai bune decât alte specii de porcine. Animalele sunt rezistente la boli, echilibrate și ascultătoare.

Avantajele rasei pot fi atribuite în temperamentul calm al porcilor, neagresiv, mobilităţii şi apetitului lor bun. 

Între dezavantaje: o puternică susceptibilitate la schimbările climatice și o rezistență scăzută la stres. Umiditatea şi temperaturile scăzute duc adesea la răceli și pneumonie. Modificările condițiilor de cazare provoacă deseori pierderea în greutate şi în fertilitate. Structura scheletului la suinele Landrace este predispusă la deteriorări datorate slăbiciunii membrelor posterioare; de aceea nu se recomandă păstrarea animalelor pe o podea alunecoasă umedă.

Încălcarea regimului de hrană afectează în mod direct productivitatea rasei.  

 Preţ şi sistem de creştere pentru un porc Landrace

 Preţul unui purcel Landrace poate ajunge între 200 şi 250 euro. Pe piaţa liberă, preţul în viu al porcilor este între 9 şi 10 lei/kg.

De asemenea, în funcție de mărimea și vârsta animalelor, porcii Landrace au nevoie de un spațiu de cazare de circa 6 mp, iar pentru cele mici - 0,3 mp. Iluminarea trebuie să combine lumina naturală cu cea artificială. Care alături de microclimat reprezintă garanția sănătății animalelor. Este important să se efectueze o îngrijire sanitară corectă, să se schimbe în mod regulat așternutul, iar purceii să se scalde purceii în apă caldă.

În dietă, ar trebui să fie de aproximativ 70%, masă verde și furajele suculente - cel puțin 20%. Nu trebuie să lipsească: fasolea și

81

cerealele (mazăre, fasole, orz, grâu, hrișcă), zdrobite, legumele (morcovi, sfecla, napi, anghinare, dovleac, dovlecei etc.), precum şi cartofi. În plus se adaugă masa verde (lucernă, trifoi, soia) și urzică; produsele de origine animală (zer, zară, pește, făină de carne și oase etc.)., dar şi alte furaje: fân, turte de floarea soarelui sau făină, pleavă, tărâțe. Este nevoie de 250-260 kg de furaj pe an pentru a hrăni un animal adult. Se recomandă să injectarea complexelor de vitamine şi minerale concentrate.

 Valorificare

 Piaţa mondială a cărnii de porc este greu încercată de Pesta Porcină Africană şi pandemia Covid-19. În România preţul porcilor în viu a scăzut la 708,85 lei/100 kg.

Pierderile estimate pentru anul 2020 în industria cărnii din cauza pandemiei de coronavirus depăşesc mai multe milioane de euro, în condiţiile creşterii costurilor pe angajat cu circa 25-30%, dar pe fondul scăderii eficienţei muncii cu aproximativ 30% şi a vânzărilor cu 15-20%, susţine Asociaţia Română a Cărnii.

 

Ce fermier din Alba creşte porci Landrace rasă pură cu pedigree?

 Liviu Decean din Mihalţ, judeţul Alba, este unul dintre crescătorii de suine aflaţi la început de drum. “Am ales că cresc rasa de porci Landrace pentru că mă interesează să am produşi cât mai mulţi de la scroafe cât mai puţine. În principiu este o rasă destul de profitabilă, cu dezavantaje şi avantaje. Este o rasă predispusă la boli ale picioarelor, însă fătările sunt în medie de 14 purcei pe scroafă. Între beneficii, este un porc de o valoare înaltă pentru că este lung, cu carcasa de calitate superioară. Încă sunt la început, am două-trei scrofiţe de rasă pură şi de aici am să fac nucleul meu de Landrace. Intenţionez să ajung, undeva, la maximum 30 de scroafe, încât să nu fie nevoie de prea multă forţă de muncă, doar atât cât putem munci în familie”, ne-a declarat fermierul.

82

Ferma de la Mihalţ este una modernă, a fost pusă în circuitul productiv cu aproape 20 mii de euro şi se încadrează în categoria exploataţiilor de familie. “Pentru rasa Landrace, piaţa este destul de bună, am un portofoliu stabil de clienţi, preţurile sunt destul de atrăgătoare. În condiţiile actuale, o scrofiţă rasă pură se vinde undeva la 150-200 euro, iar un vier la 200-250 de euro exemplarul. Momentan nu sacrific, fac doar reproducţie”, a susţinut Liviu Decean.

 Statistici privind fermele de porci

 Potrivit INS, efectivele de porcine existente la 1 mai 2020 au scăzut cu 1,5% pe total, faţă de aceeaşi dată a anului trecut, ajungând la 3.669.342 de capete.

La 1 mai 2019, efectivele totale erau de 3.726.282 capete, din care scroafele de prăsilă totalizau 236.843 de capete, cu un minus de 5,6%, faţă de 1 mai 2019, când erau înregistrate 250.982 de capete.

Din 31 iulie 2017, România se confruntă cu virusul pestei porcine africane care a decimat până în prezent peste 600.000 de porci.

Cu o populaţie de aproximativ 150 de milioane de capete în UE, porcii reprezintă cea mai mare categorie de animale domestice. Aproape 40% din efectivele europene sunt crescute în Spania (30,1 milioane porci) şi Germania (27,6 milioane porci).

Până la sfârşitul anului, producția globală de carne de porc se va diminua cu circa 8%, ca urmare a impactului pestei porcine africane în populația de suine din regiunea asiatică, dar și din cauza efectelor epidemiei de coronavirus în țări, precum Statele Unite sau Brazilia.

 

 Calităţi ale cărnii de porc Landrace

83

 Carnea de porc din rasa Landrace este slabă, de calitate superioară. Producția de carne din greutatea carcasei este de până la 75%, iar grosimea slăninei este de maxim 2,5 cm.

 Pentru a rezuma, creşterea porcilor din rasa Landrace, deși implică unele dificultăți, merită tot efortul; gradul bun de conversie a furajelor, producţia superioară de carne şi slănină, precocitatea ridicată, toate acestea se constituie într-o activitate profitabilă.

 Marian MUŞAT

* * *

* * *

84