Stiri 16 iunie 2020 CURSUL DE SCHIMB 15.06.2020

1 EUR 4.8337

1 USD 4.2959

PROGNOZA AGROMETEOROLOGICĂ 16 – 22 IUNIE 2020!Agroinfo 16 iunie 2020

Caracteristici meteorologice. Sub aspect termic, perioada se va caracteriza printr-o vreme în general normală, la nivelul întregii țări. Temperatura medie diurnă a aerului va fi cuprinsă între 16...24°C, valori apropiate de mediile multianuale, în toate zonele de cultură. Temperatura maximă a aerului se va încadra între 21...28°C, în cea mai mare parte a țării. Temperatura minimă a aerului va oscila între 10...20°C, pe aproape întreg teritoriul agricol.

Instabilitatea atmosferică va fi în continuare accentuată și se va manifesta prin ploi cu caracter de aversă, dar și torențiale, acestea fiind însoţite de descărcări electrice şi intensificări ale vântului, izolat cu aspect de vijelie, iar local vor fi condiții de producere a grindinei. De asemenea, cantitățile de apă prognozate vor depăşi local 15-25 l/mp şi izolat, 35-50 l/mp.

Caracteristici agrometeorologice

Conținutul de apă pe profilul de sol 0-100 cm, în cultura grâului de toamnă, se va încadra în limite scăzute (secetă pedologică moderată) și deosebit de scăzute (secetă pedologică puternică și extremă) în Moldova, Dobrogea și Crișana, cea mai mare parte aMunteniei, local în centrul, estul și sudul Olteniei, nordul și nord-vestul Banatului, centrul și izolat estul Transilvaniei. Gradul de aprovizionare cu apă al solului va prezenta valori satisfăcătoare până la apropiate de optim, în

1

Maramureș, pe suprafețe agricole extinse din Banat și Transilvania, nordul, local estul și sud-vestul Olteniei, nordul, nord-vestul, izolat în sudul și estul Munteniei.

În cultura neirigată de porumb, rezerva de apă în stratul de sol 0-50 cm se va situa în limite satisfăcătoare, apropiate de optim și optime, în Maramureș, cea mai mare parte a Munteniei, Olteniei, Banatului, Transilvaniei și Moldovei, izolat în sud-vestul Dobrogei. În Crișana, pe suprafețe agricole extinse din Dobrogea, local în estul, nordul și sudul Munteniei, sudul și centrul Olteniei, nordul și nord-vestul Banatului, sudul și izolat estul Moldovei, centrul Transilvaniei, conținutul de umiditate din sol va prezenta valori scăzute și deosebit de scăzute, seceta pedologică fiind moderată, puternică şi extremă.

Starea de vegetaţie a culturilor agricole

În condițiile agrometeorologice menționate, ritmurile de vegetație în parcurgerea proceselor de creștere și dezvoltare ale culturilor agricole vor fi normale și chiar intensificate, ca urmare a temperaturilor favorabile din aer și sol, în special pe suprafețele cu o bună aprovizionare cu apă a solului. Pe ansamblu, la culturile de câmp înființate în epoca optimă starea de vegetație se va menține bună și medie, respectiv medie și slabă pe terenurile afectate de seceta pedologică, îndeosebi din sud-estul, sudul și local în estul și vestul țării precum și în semănăturile tardive.

Orzul și grâul de toamnă se vor afla la înspicare, înflorire și maturitate în lapte (10-100%), în cea mai mare parte a zonelor agricole. Cele mai avansate în vegetație vor fi culturile din jumătatea de sud a țării aflate la maturitatea în ceară (10-70%).

Rapița din sudul, sud-estul, estul, centrul și nord-vestul teritoriului agricol va parcurge formarea silicvelor și a boabelor în silicve (20-100%), precum și maturitatea deplină (10-40%).

La cultura de floarea-soarelui predominantă va fi faza de înfrunzire (8-20 frunze) în majoritatea regiunilor, iar local în jumătatea de sud a țării se va semnala formarea calatidiului (10-50%).

În funcție de data semănatului, la porumb se vor înregistra răsărirea și creșterea frunzei a 3-a (60-100%), precum și înfrunzirea (7-14 frunze), în cea mai mare parte a teritoriului agricol.

În principalele bazine de cultură, la sfecla de zahăr se va definitiva răsărirea (90-100%), semnalându-se totodată fazele de dezvoltare a aparatului foliar și alungirea axei hipocotile (10-60%).

2

Fenologic, cartoful se va afla la formarea/creșterea lăstarilor laterali și tuberizare (10-100%), iar soiurile timpurii de consum își vor continua îmbobocirea și înflorirea (10-100%).

Speciile de sâmburoase (cais, cireș, vișin, piersic, prun) vor parcurge acumularea zaharurilor în fructe și coacerea acestora, precum și înfrunzirea, iar cele semințoase (măr, păr, gutui), creșterea lăstarilor/frunzelor și a rodului, în toate plantațiile pomicole. Deasemenea, la soiurile extratimpurii și timpurii de cireș, vișin și cais ajunse la maturitatea de consum se vor efectua lucrările de recoltare.

La vița de vie se vor semnala fazele de înfrunzire, apariția inflorescențelor și înflorire în aproape toate podgoriile, precum și formarea și creșterea boabelor la soiurile timpurii.

În general, lucrările agricole în câmp (fertilizări, erbicidări, prașile manuale/mecanice, tratamente fito-sanitare, etc.) vor fi întrerupte temporar de precipitațiile prognozate.

Recomandări de specialitate:

• Continuarea aplicării tratamentelor fito-sanitare în culturile de câmp;• Efectuarea tratamentelor chimice împotriva bolilor și dăunătorilor în plantațiile pomi-viticole;• Combaterea buruienilor (erbicidări, prașile mecanice/manuale);• Administrarea îngrășămintelor chimice la prășitoare;• Aplicarea irigațiilor pe suprafețele agricole afectate de fenomenul de secetă pedologică.

* Evoluția stării de vegetație pentru perioada estimată utilizează prognoza meteorologică pe scurtă/medie durată asociată cu informațiile fenologice colectate săptămânal prin monitorizarea principalelor culturi agricole din România situate în apropierea stațiilor meteorologice cu program agrometeorologic din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie.

Continua vremea instabila! Prognoza pentru urmatoarele doua saptamani In iun. 16, 2020 

Vremea prognozată de către meteorologi în următoarele două săptămâni (15 – 28 iunie) se va caracteriza prin instabilitate atmosferică accentuată în majoritatea regiunilor, iar pe arii extinse vor fi averse importante cantitativ, potrivit Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM).

3

În Banat, în prima săptămână a intervalului de prognoză, regimul termic diurn va caracteriza o vreme uşor răcoroasă, media regională a temperaturilor maxime urmând a fi de 24 – 25 de grade Celsius, în perioada 15 – 21 iunie. Ulterior, temperatura aerului va fi în creştere de la o zi la alta, astfel încât, între 26 şi 28 iunie, maximele vor fi de 28 – 29 de grade, apropiate de normele perioadei. Regimul termic nocturn nu va avea variaţii semnificative pe parcursul celor două săptămâni de prognoză şi se va concretiza prin valori de 15 – 16 grade Celsius. Instabilitatea atmosferică se va menţine accentuată, astfel încât vor fi ploi, mai ales averse, ce vor avea şi caracter torenţial, iar cantităţile de apă vor fi local însemnate.

În Crişana, în perioada 15 şi 20 iunie, vremea va fi răcoroasă, iar media maximelor termice se va situa în jurul valorii de 24 de grade, apoi va avea loc un proces de încălzire, iar în intervalul 23 – 28 iunie valorile diurne de temperatură vor fi, în medie, de 27 – 28 de grade, normale pentru final de iunie. Temperaturile minime nu vor avea variaţii importante în decursul intervalului de prognoză, iar media lor regională se va situa în jurul a 15 grade. Instabilitatea atmosferică va fi în continuare accentuată pe tot parcursul celor două săptămâni ale prognozei şi se va concretiza prin averse ce vor avea şi caracter torenţial, iar cantităţile de apă vor fi local însemnate, cu precădere în intervalul 15 – 19 iunie. Ulterior, manifestările de instabilitate atmosferică se vor semnala pe arii mai restrânse, cu precădere în timpul după-amiezelor.

În Transilvania, în primele zile ale intervalului de prognoză (15 – 21 iunie) se vor înregistra temperaturi maxime de 23 – 24 de grade, în medie. Ulterior, regimul termic diurn va marca o creştere uşoară, iar media regională a maximelor se va situa în jurul a 26 de grade, caracterizând o vreme normală din punct de vedere termic pentru această perioadă. Media temperaturilor minime va fi de 13 – 14 grade Celsius, în cea mai mare parte a intervalului

4

de prognoză. Instabilitatea atmosferică se va menţine accentuată pe tot parcursul celor două săptămâni, însă aversele vor fi pe arii mai extinse şi importante cantitativ, îndeosebi în intervalul 15 – 21 iunie.

În Maramureş, media regională a valorilor diurne de temperatură va caracteriza, în intervalul 15 – 21 iunie, o vreme normală termic pentru această perioadă şi se va situa în jurul valorii de 24 de grade. După acel interval, vremea se va încălzi uşor şi treptat, astfel încât, în ultimele zile ale intervalului de prognoză, media maximelor va atinge 27 de grade. Media temperaturilor minime nocturne nu va avea variaţii semnificative şi se va situa în jurul a 15 grade. Instabilitatea atmosferică se va menţine accentuată pe tot parcursul celor două săptămâni de prognoză, însă aversele se vor semnala pe arii mai extinse şi vor fi mai importante cantitativ îndeosebi în intervalul 15 – 19 iunie.

În Moldova, în intervalul 15 – 21 iunie, media maximelor termice va fi de 24 – 26 de grade, apoi va avea loc o uşoară încălzire, iar spre finalul celor două săptămâni de prognoză se vor atinge 28 de grade Celsius. Media temperaturilor minime se va menţine relativ constantă pe parcursul intervalului şi se va situa în jurul valorii de 14 grade. Instabilitatea atmosferică se va menţine accentuată până spre 22 – 23 iunie, dată până la care vor fi averse pe arii extinse, local importante cantitativ. Ulterior, între 25 şi 28 iunie, ploile se vor semnala pe arii mai restrânse.

În Dobrogea, regimul termic diurn va marca o creştere treptată pe întreg parcursul intervalului de prognoză şi se va concretiza prin medii regionale ale temperaturilor maxime de 23 de grade la începutul primei săptămâni şi de 27 de grade la sfârşitul celei de-a doua săptămâni de prognoză. Nopţile vor fi calde, iar la nivelul întregii regiuni media temperaturilor minime va fi de 17 – 18 grade, cu cele mai ridicate valori spre sfârşitul intervalului de prognoză. Aversele se vor semnala şi în această regiune în intervalul 15 – 23 iunie, după care probabilitatea pentru manifestări de instabilitate atmosferică va fi în diminuare.

În Muntenia, intervalul va debuta cu vreme uşor răcoroasă, caracterizată printr-o valoare medie regională a temperaturilor maxime de aproximativ 25 de grade, după care se va încălzi uşor şi treptat, iar spre finalul celei de-a doua săptămâni a intervalului de prognoză, se va atinge o valoare medie de 29 de grade, normală pentru sfârşit de iunie. Media temperaturilor minime va fi de 14 – 16 grade pe aproape întreg parcursul celor două săptămâni de prognoză. Instabilitatea atmosferică va fi în continuare accentuată şi, mai ales în intervalul 15 – 23 iunie, vor fi averse ce vor avea şi caracter torenţial, iar cantităţile de apă vor fi local însemnate.

5

În Oltenia, regimul diurn al temperaturii aerului va marca o creştere uşoară, astfel încât media termică la scara întregii regiuni va fi de 24 de grade în primele zilei ale intervalului de prognoză şi va atinge aproximativ 29 de grade în jurul datei de 28 iunie, apropiată de media multianuală a perioadei. Media minimelor nu va avea variaţii semnificative, urmând a fi de 15 grade în prima săptămână a prognozei şi de 16 grade în cea de-a doua săptămână. Instabilitatea atmosferică se va menţine accentuată pe tot parcursul celor două săptămâni, dar îndeosebi în intervalele 15 – 18 iunie şi 21 – 24 iunie aversele se vor semnala pe arii mai extinse şi vor fi mai importante cantitativ.

La munte, valorile termice vor fi apropiate de mediile multianuale specifice perioadei. La nivelul zonei montane nu vor fi variaţii semnificative de la o zi la alta, astfel încât temperaturile maxime se vor situa, în general, între 16 şi 18 grade, cu cele mai ridicate valori spre finalul intervalului de prognoză, iar media minimelor termice va fi relativ constantă şi se va situa în jurul a 9 grade în prima săptămână şi 10 grade în cea de-a doua. Gradul de instabilitate atmosferică se va menţine accentuat pe tot parcursul celor două săptămâni ale intervalului de prognoză, vor fi averse ce vor avea şi caracter torenţial şi, mai ales în prima săptămână, acestea vor fi mai importante cantitativ. 

Prutul a depășit cota de inundație și continuă să crească! agrointeligenta.ro - 15 iunie 2020

Râul Prut, la intrarea în țară, a depășit cota de inundație cu cinci centimetri, iar tendința este în creștere. Populația a fost avertizată să nu desfăşoare activităţi în zonele inundabile și în lunca Prutului, anunță duminică seară, Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) Botoșani.

„Potrivit informațiilor furnizate de Sistemul de Gospodărire a Apelor Botoșani, râul Prut, la intrarea în țară, a depășit cota de inundație cu 5 cm.

6

Astfel, la ora 21.00, la Oroftiana, raul Prut măsură 475 cm. Tendinţa este de creştere”, conform sursei citate.

Până la ora transmiterii acestei știri, nu există riscul ca gospodăriile populaţiei să fie afectate.

„Încă din cursul zilei de duminica, populaţia a fost avertizată să nu desfăşoare activităţi în zonele inundabile şi în lunca Prutului. Totodată, persoanele care desfăşoară activităţi economice în Lunca Prutului (balastiere şi stâni) au fost anunţate sa evacueze zona. Două echipaje ale ISU Botoşani sunt în teren şi monitorizează situaţia”, adaugă ISU Botoșani.

APIA si SUBVENTII

PIA a închis campania de cereri fără penalizări! Subvenții în procesare pentru 826.964 de fermieri! Roxana Dobre - 16 iunie 2020

Agenția de Plăți si Intervenție pentru Agricultură (APIA) a finalizat luni, 15 iunie Campania de depunere fără penalități a cererilor unice de plată aferentă anului 2020. Astfel, în perioada 2 martie – 15 iunie 2020 au fost depuse un număr de 826.964 cereri unice de plată pentru o suprafață de 9.814.937,86 hectare.

Potrivit unui comunicat remis către Agrointeligența AGROINTEL.RO, la o analiză comparativă a datelor, se observă că față de anul anterior numărul cererilor a scăzut cu 17.307 cereri, în timp ce suprafața agricolă a crescut cu 170.206 ha, ceea ce demonstrează că fermierii sunt tot mai conștienți de importanța comasării terenurilor pentru a crește productivitatea și competitivitatea pe piață.

Derulată în condițiile atipice impuse de răspândirea pe teritoriul României a epidemiei de Coronavirus, Campania 2020 de primire a cererilor unice de plată a debutat la data de 2 martie, iar în intervalul 6 aprilie 2020 – 15 iunie 2020 aceasta s-a desfășurat exclusiv în mediul online, pentru a proteja sănătatea salariaților APIA și a beneficiarilor deopotrivă.

”Încă o dată APIA a demonstrat că este o instituție modernă, adaptată noilor tehnologii și că profesionalismul, forța și unitatea echipei sunt cheia

7

succesului, chiar si în circumstanțe fără precedent, fiind capabilă să se adapteze unor dificultăți administrative excepționale, iar fermierii români au demonstrat că sunt conectați la tehnologia actuală, care reprezintă viitorul unei agriculturi moderne. Felicitări echipa APIA, felicitări dragi fermieri!”, transmite agenția de plăți în comunicat.

APIA precizează că, în conformitate cu prevederile comunitare și naționale în vigoare, Campania de primire a cererilor unice de plată continuă timp de 25 de zile, după data de 15 iunie 2020, cu aplicarea de penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere.

APIA: APROAPE 830.000 DE CERERI UNICE DE PLATA AU FOST DEPUSE  Agroromania.ro 16 Iun. 2020

APIA raporteaza primirea a peste 830.000 de cereri unice de plata aferente a 9,81 milioane de hectare.Fermierii romani au depus 826.964 cereri unice de plata pentru o suprafata de peste 9,814 milioane hectare, in perioada 2 martie - 15 iunie 2020, pentru obtinerea subventiilor din bani europeni si de la bugetul de stat, a anuntat, marti, Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA).

 Campania de depunere fara penalitati a cererilor unice de plata aferenta anului 2020 a fost finalizata in 15 iunie 2020.

 "La o analiza comparativa a datelor, se observa ca fata de anul anterior numarul cererilor a scazut cu 17.307 cereri, in timp ce suprafata agricola a crescut cu 170.206 ha, ceea ce demonstreaza ca fermierii sunt tot mai constienti de importanta comasarii terenurilor pentru a creste productivitatea si competitivitatea pe piata", se arata intr-un comunicat al agentiei.

 Derulata in conditiile atipice impuse de raspandirea pe teritoriul Romaniei a pandemiei de coronavirus, campania 2020 de primire a cererilor unice de plata a debutat la data de 2 martie, iar in intervalul 6 aprilie - 15 iunie 2020 aceasta s-a desfasurat exclusiv in mediul online, pentru a proteja sanatatea salariatilor APIA si a beneficiarilor deopotriva.

Potrivit sursei citate, campania de primire a cererilor unice de plata va continua inca 25 de zile, dupa data de 15 iunie 2020, dar cu aplicarea de penalitati de 1% pentru fiecare zi de intarziere din fondurile pe care fermierii ar trebui sa le primeasca.

Sprijinul financiar este finantat din Fondul European de Garantare Agricola (FEGA), din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR)

8

si de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.

Ultima oră de la APIA! S-a depășit suprafața pentru subvențiile la hectar! Roxana Dobre - 15 iunie 2020

Ultima oră de la șeful Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA)! În Campania 2020 care se încheie astăzi, luni – 15 iunie, fermierii au cerut subvenții pentru mai multe hectare comparativ cu anul trecut.

”Suntem la 100,6 %, avem 61.307 ha în plus la acest moment, față de 2019. Activitatea continuă și astăzi până la orele 24.00, termen la care fermierii pot trimite documentele în sistem electronic. A fost o campanie atipică, deoarece am experimentat pentru prima oară acest mod de depunere în format electronic dar rezultatele arată că atât funcționarii, dar mai ales fermierii, au făcut față cu brio acestei provocări. Pentru acest lucru vreau să le mulțumesc din nou pentru efortul depus. Aș vrea să amintesc și primarii care au răspuns prompt solicitărilor noastre, în cele mai multe cazuri”, a transmis șeful APIA.

Acesta a completat că până astăzi la orele 15.00 erau depuse deja cereri pentru 187.303 de hectare. ”Raportat la orele 15.00 am depășit cum am spus suprafața de anul trecut dar activitatea continuă și astăzi în toate centrele”, a mai spus directorul general al APIA.

Campania de primire a cererilor unice de plată va continua încă 25 de zile după data de 15 iunie, cu penalizări de 1% pe ziua de întârziere din suma totală pe care fermierul urmează să o încaseze.

MAI PUȚIN CU 17.307 FERMIERI pe LISTA DE PLATĂ A SUBVENȚIILOR APIA! Agroinfo 16 iunie 2020 INFORMAȚII OFICIALE APIA. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță astăzi că pentru anul 2020 a scăzut cu 17.307 numărul fermierilor care solicită subvențiile din agricultură. În schimb, a crescut suprafața agricolă solicitată la plata subvenției.

În Campania de primire a Cererilor Unice de Plată pentru anul trecut, anul 2019, au fost înregistrate un număr de de 846.619 cereri, pentru o suprafața declarată la plată de 9.711.211,43 hectare. Prin comparație cu anul 2018, în anul 2019 numărul cererilor a scăzut ușor, în timp ce suprafața agricolă a

9

crescut cu 194.695,83 ha, fapt care confirmă tendința de comasare a terenurilor agricole.

Anul acesta, 2020, în Campania de primire a Cererilor Unice de Plată, APIA informează că, până la data de 15 iunie 2020, termenul de depunere a cererilor pentru subvenții fără penalități de întârziere, a înregistrat 826.964 cereri unice de plată pentru o suprafață de 9.814.937,86 hectare. Față de anul anterior, anul 2019, numărul cererilor a scăzut cu 17.307 cereri, în timp ce suprafața agricolă a crescut cu 170.206 ha, informează APIA într-un comunicat transmis astăzi pentru AGROINFO. Așadar, anul acesta, mai puțin 17.307 fermieri la plata subvențiilor APIA.

ANUNȚ APIA: FERMIERII CARE VOR ÎNCASA SUBVENȚIILE AGRICOLE FĂRĂ PENALITĂȚI DE ÎNTÂRZIERE! Agroinfo 16 iunie 2020 OFICIAL APIA! Agenția de Plăți si Intervenție pentru Agricultură (APIA) aduce la cunoștința opiniei publice faptul că la data de 15 iunie 2020 s-a încheiat Campania de depunere fără penalități a cererilor unice de plată aferentă anului 2020, anunță APIA într-un comunicat transmis pentru AGROINFO.Astfel, în perioada 2 martie  - 15 iunie 2020 au fost depuse un număr de 826.964 cereri unice de plată pentru o suprafață de 9.814.937,86 hectare.

La o analiză comparativă a datelor, se observă că față de anul anterior numărul cererilor a scăzut cu 17.307 cereri, în timp ce suprafața agricolă a crescut cu 170.206 ha, ceea ce demonstrează că fermierii sunt tot mai conștienți de importanța comasării terenurilor pentru a crește productivitatea și competitivitatea pe piață.

Derulată în condițiile atipice impuse de răspândirea pe teritoriul României a epidemiei de Coronavirus, Campania 2020 de primire a cererilor unice de plată a debutat la data de 2 martie, iar în intervalul 6 aprilie 2020 - 15 iunie 2020 aceasta s-a desfășurat exclusiv în mediul online, pentru a proteja sănătatea salariaților APIA și a beneficiarilor deopotrivă.

Încă o dată APIA a demonstrat că este o instituție modernă, adaptată noilor tehnologii și că profesionalismul, forța și unitatea echipei sunt cheia succesului, chiar si în circumstanțe fără precedent, fiind capabilă să se adapteze unor dificultăți administrative excepționale, iar fermierii români au demonstrat că sunt conectați la tehnologia actuală, care reprezintă viitorul unei agriculturi moderne.

Felicitări echipa APIA, felicitări dragi fermieri!

10

Precizăm că, în conformitate cu prevederile comunitare și naționale în vigoare, Campania de primire a cererilor unice de plată continuă timp de 25 de zile, după data de 15 iunie 2020, cu aplicarea de penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere.

EURODEPUTAT DANIEL BUDA: AJUTOR DE 7.000 DE EURO pentru FERMIERI, VOTAT! Agroinfo 15 iunie 2020 ADOPTAT ÎN PARLAMENTUL EUROPEAN. Europarlamentarul Daniel Buda (PPE), vicepreședintele Comisiei AGRI din Parlamentul European, anunță fermierii români că a fost majorat ajutorul pentru criză de la 5.000 de euro/fermier la 7.000 de euro/fermier.

Majorarea sprijinului din FEADR de la 5000 de euro la 7000 de euro pentru fermierii afectați de criza COVID-19!În cadrul Comisiei de Agricultură și Dezvoltare Rurală, al cărei vicepreședinte sunt, a fost adoptat proiectul de aviz și amendamentele înaintate de această comisie la raportul privind măsurile specifice de acordare de sprijin temporar excepțional în cadrul FEADR ca răspuns la epidemia de COVID-19.

Propunerea inițială viza acordarea unui sprijin sub forma unei sume forfetare unice pentru fermieri și IMM-urile active în procesarea, comercializarea și/ sau producerea produselor agricole, de 5000 de euro pentru fermă și 50.000 per IMM. Comisia AGRI a votat în această săptămână (săptămâna trecută n.r.) amendamentul conform căruia cuantumul maxim al sprijinul poate ajunge la 7000 de euro per fermier. Această sumă urmează să fie plătită până la 30/06/2021 pe baza cererilor de sprijin aprobate de autoritatea competentă până la 31.12.2020.

Mai mult, în urma amendamentului adoptat de Comisia AGRI, sprijinul din FEADR acordat în cadrul măsurii a fost extins de la 1% la maximum 2% din totalul contribuției FEADR la programul de dezvoltare rurală. Această măsură ar trebui să permită statelor membre să utilizeze fondurile disponibile în cadrul programelor de dezvoltare rurală existente, pentru a sprijini fermierii și IMM-urile afectate în special de criza COVID-19. Sprijinul, care are scopul de a asigura competitivitatea agrocomercială și viabilitatea exploatațiilor agricole, trebuie să fie acordat pe baza unor criterii obiective și nediscriminatorii, în scopul de a concentra optim resursele disponibile în direcția beneficiarilor afectați în cea mai mare măsură de criză! A anunțat  vineri, 12 iunie 2020, eurodeputatul Daniel Buda pe pagina sa oficială Facebook.

Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a declarat, la începutul lunii iunie, că nu au fost stabilite condițiile de acordare pentru acest ajutor. Trebuie stabilite cât mai repede, fermierii români așteaptă acest ajutor, iar cererile pentru

11

ajutor, așa cum anunță europarlamentarul Daniel Buda, trebuie aprobate până la sfârșitul acestui an.

Vrem să dăm bani la toată lumea deși e foarte greu să identificăm sau să demonstreze (fermierii n.r.) că au avut pierderi cauzate de Covid. Pentru că trebuie să se raporteze la veniturile de anul trecut, aici este mai simplu pentru cei care se fiscalizează în mod constant să facă lucrul ăsta. Dar o să găsim o schemă cât mai echlibrată și banii nu sunt foarte mulți, 80 de milioane de euro, și de asta vom veni cu alte sume, pentru muncă, pentru plata zilierilor, o să luăm bani prin alte programe de la Ministerul Fondurilor Europene ca să-i dăm tot în zona asta, a declarat, pe 4 iunie 2020, ministrul agriculturii, Adrian Oros, pentru AGROINFO.

ÎN VIGOARE DE ASTĂZI! DECIZIE SUBVENȚIE LÂNĂ! Agroinfo15 iunie 2020

PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL! Ajutorul de minimis pentru lână a fost anulat. Hotărârea nr. 468/2020 pentru abrogarea Hotărârii Guvernului nr. 500/2017 privind aprobarea schemei "Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a crescătorilor de ovine pentru comercializarea lânii" a fost publicată astăzi în Monitorul Oficial și este în vigoare de astăzi 15 iunie 2020.

Hotărârea Guvernului nr. 500/2017 privind aprobarea schemei "Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a crescătorilor de ovine pentru comercializarea lânii", publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 568 din 17 iulie 2017, cu modificările și completările ulterioare, se abrogă.

Suprafață mai mare la plată și mai puține cereri ,Mihaela Prevenda,Marți, 16 Iunie 2020 ,

12

Ieri, 15 iunie, s-a încheiat Campania de depunere fără penalități a cererilor unice de plată aferentă anului 2020. Agenția de Plăți si Intervenție pentru Agricultură (APIA) precizează că, în conformitate cu prevederile comunitare și naționale în vigoare, Campania de primire a cererilor unice de plată continuă timp de 25 de zile și după data de 15 iunie 2020, cu aplicarea de penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere.În perioada 2 martie - 15 iunie 2020 au fost depuse un număr de 826.964 cereri unice de plată pentru o suprafață de 9.814.937,86 hectare. Potrivit APIA, față de anul anterior numărul cererilor a scăzut cu 17.307 cereri, în timp ce suprafața agricolă a crescut cu 170.206 ha, ceea ce demonstrează că fermierii sunt tot mai conștienți de importanța comasării terenurilor pentru a crește productivitatea și competitivitatea pe piață.

Derulată în condițiile atipice impuse de pandemia generată de noul coronavirus, Campania 2020 de primire a cererilor unice de plată a debutat pe 2 martie, iar în intervalul 6 aprilie - 15 iunie s-a desfășurat exclusiv în mediul online. „Încă o dată APIA a demonstrat că este o instituție modernă, adaptată noilor tehnologii și că profesionalismul, forța și unitatea echipei sunt cheia succesului, chiar și în circumstanțe fără precedent fiind capabilă să se adapteze unor dificultăți administrative excepționale. De asemenea, fermierii români au demonstrat că sunt conectați la tehnologia actuală, care reprezintă viitorul unei agriculturi moderne”, a punctat Adrian Pintea, director general Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.

SECRETAR DE STAT MADR: PĂȘUNILE VOR FI ATRIBUITE CRESCĂTORILOR CARE CHIAR AU ANIMALE! Agroinfo 16 iunie 2020 - SCHIMBATE REGULILE PENTRU SUBVENȚIA APIA LA PĂȘUNE. Secretarul de stat din Ministerul Agriculturii, Emil Florian Dumitru, a declarat că se va schimba legislația în ce privește acordarea subvențiilor APIA pentru pășune. Anul acesta, Corpul de control al ministrului agriculturii nu a avut o săptămână liberă fix pe subiectul pășuni, a declarat secretarul de stat MADR.

E adevărat că pășunea a devenit bunul principal și animalul a devenit bunul accesoriu. Va trebui să reechilibrăm din perspectiva modului de subvenționare pe Pilonul 1 (plăți directe n.r.) acest lucru și inclusiv pe încărcătură, pe efectivele de animale. Semnalau crescătorii de ovine o inadvertență cum că nu există o conversie de la animalul adult la ovină și la produs, la miel, deci, va trebui să amendăm și acolo legislația astfel încât să putem să creăm un cadru legal prin care să se atribuie pășunile acelor crescători de animale care chiar au animale și doresc să facă performanță în

13

zootehnie, a declarat secretarul de stat MADR, pentru o emisiune a postului Agro TV.

Oficialul din MADR a mai spus că, pentru o evidență reală și clară, registrul agricol va fi informatizat, va exista un registru electronic al contractelor de arendă.

Ne gândim să informatizăm registrul agricol, să existe un registru electronic al contractelor de arendă, să existe un sistem informatic integrat în care APIA să verifice, ANAF să verifice registrul agricol și registrul contractelor de arendă și atunci lucrurile, cu adevărat, vor fi transparentizate și nimeni nu va mai pune la îndoială veridicitatea datelor înscrise în cererile unice de plată. Și, sigur, sarcina administrativă a statului, pentru că, la fiecare euro pe care-l plătim, că vorbim de buget național sau de fonduri europene, e o sarcină administrativă a statului și atunci trebuie să mergem în direcția asta. Sunt de acord că astea sunt lucrurile care vor urma, a adăugat Emil Dumitru.

Pentru a beneficia de subvenția APIA pentru pășune, crescătorii de animale trebuie să asigure o încărcătură minimă de 0,3 UVM/ha sau să cosească fânul și să-l comercializeze. AGROINFO a semnalat, în repetate rânduri, neregulile făcute la împărțirea pășunilor de către primării, redevențele uriașe pe hectarul de pășune la care s-a ajuns prin licitații unde s-au înfruntat crescătorii de animale, atribuirea directă a pășunilor unor crescători cu puține animale și excluderea de pe pășuni a unor crescători cu multe animale, care au fost nevoiți să parcurgă zeci de kilometri cu turmele ca să aibă un petec de pășune, încasarea subvențiilor APIA pentru pășune de către asociațiile crescătorilor, iar banii nu au mai ajuns la crescători.

AFIR si FINANTARI

Legea trufelor, în Parlament! Reguli pentru autorizarea, recoltarea și valorificarea trufelor în România! Ramona Dascălu - 16 iunie 2020

Legea trufelor va crea un cadru legislativ prin care această cultură valoroasă va putea fi nu doar sprijinită, ci și controlată! Apreciate din ce în ce mai mult, cu o valoarea mare pe piață, trufele se găsesc din abundență în pădurile din România, astfel că în Parlament a fost depusă o inițiativă legislativă care să reglementeze regimul trufelor, inclusiv cu privire la recoltarea lor.

Speciile de trufe, denumite generic şi diamantele pământului, datorită valorii gastronomice şi economice ridicate, câştigă tot mai multă simpatie şi în ţara noastră, în special în rândul persoanelor care doresc obţinerea unor profturi rapide de pe urma exploatării acestor specii de nelemnoase. Până în prezent,

14

această specie aparte de nelemnoase specifice fondului forestier naţional nu beneficia de o reglementare amplă şi se crea astfel un vid legislativ care permitea exploatarea acestor specii în mod defectuos şi dăunător pentru mediu.

Ce este trufa

Prin trufă se înţelege corpul fructifer al unei ciuperci subterane comestibile din încrengătura Ascomycota, familia Tuberaceae a cărei recoltare sau achiziție şi comercializare sunt permise.

Speciile de trufe care se pot recolta și perioada de recoltare:

Trufa neagră/Perla neagră se recoltează în perioada 1 august – 31 decembrie

Trufa de vară se recoltează în perioada 1 iunie – 15 septembrie

Trufa de toamnă se recoltează în perioada 1 august – 31 decembrie

Trufa cu spori mari/trufa usturoiată se recoltează în perioada 1 septembrie – 1 decembrie

Trufa încrețită se recoltează în perioada 1 septembrie – 1 decembrie

Trufa de iarnă se recoltează în perioada 1 decembrie – 31 decembrie

Trufa de primăvară se recoltează în perioada 15 aprilie – 15 mai

Trufa de toamna se recoltează în perioada 15 septembrie – 31 decembrie

Trufa porcească se recoltează în perioada 1 iulie – 30 octombrie

În legea deepusă în Parlamentul României, este explicată toată terminologia care are legătură cu această activitate de recoltare a trufelor, după cum urmează:

a) recoltare — activitatea de culegere a produselor forestiere nelemnoase sau a părţilor acestora;

b) autorizatie de recoltare — document emis de către administratorul fondului forestier ce

cuprinde localizarea suprafexelor de pe care se poate face recoltarea la nivel de unitate de producție şi unitate amenajistică în cazul fondului forestier şi

15

atestă dreptul ca o persoană fizică sau juridică să recolteze produse forestiere nelemnoase în perioada stabilită în prezenta lege;

c) achiziţie — procurarea produselor forestiere nelemnoase direct de la persoanele fizice şi juridice care desfășoară activități de recoltare, pentru care acestea primesc contravaloarea muncii

depuse;

d) prima punere pe piaţă — activitate de vânzare de către achizitor, adică proprietar de teren sau ocol silvic, către once cumpărător, persoană fizică sau juridică, a produselor forestiere nelemoase recoltate şi/sau achiziţionate;

e) autoritate competentă pentru emiterea autorizaţiilor de recoltare a trufelor

administratorul fondului forestier este autoritatea competentă cu atribuţii în domeniul silvic pentru a emite anual autorizaţia de recoltare a trufelor

f) centru de prelucrare — locul în care sunt prelucrate şi/sau conservate exemplare ale speciilor din flora sălbatică supuse activităţii de recoltare;

g) centru de achiziţie — centrul în care se desfăşoară activitatea de achiziţie de exemplare ale

speciilor-din flora sălbatică supuse activităţii de recoltare;

h) punct de achiziţie — loc cu caracter temporar, fix, în care se desfăşoară activitatea de achiziţie;

i) valorificare — activitatea de recoltare şi/sau achiziţie, urmată de comercializarea sau

procesarea produselor forestiere nelemnoase;

j) eco-fondul produselor forestiere nelemnoase —totalitatea ciupercilor, a plantelor, aplantelor lemnoase şi nelemnoase, precum şi a părţilor acestora ce fac obiectul valoriflcării în scopuri comerciale sau în vederea consumului individual în cadrul unui ocol silvic;

k) vanghina — unealtă special folosită pentru recoltarea trufelor. Dimensiunea totală a vanghinei nu poate depăşi 1 metru lungime, iar tăişul curbat nu poate depăşi lungimea de 6 cm şi lăţimea de 5 cm;

Cine are dreptul de a recolta și de a pune pe piață trufele 

16

În scopul garantării dreptului de proprietate asupra speciilor de trufe care se regăsesc în flora spontană, dreptul de primă punere pe piaţă a acestor produse aparţine doar proprietarului sau ocolului silvic care administrează sau prestează servicii silvice pentru terenurile forestiere sau alte terenuri de pe care se recoltează speciile de trufe menționate mai sus.

În cazul în care terenul de pe care se recoltează trufele nu face obiectul nici unui contract de administrate sau de prestări servicii silvice, proprietarul terenului va încheia un contract de prestări servicii silvice de recoltare şi achiziţionare cu un ocol silvic competent teritorial conform Legii 46/2008 republicată, privind Codul silvic.

Proprietarul terenurilor de pe care se recoltează speciile de trufe enumerate mai sus sau ocolul silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice, după caz, a acestor terenuri, solicită emiterea autorizaţiei pentru recoltare, achiziţie şi comercializare de la autorităţile competente pentru protecţia mediului de pe raza administrativ – teritorială unde se desfăşoară activitatea de recoltare și achizitie.

Studiul de evaluare prevăzut în art. 3 aim . 2 lit. e) din Ordinul nr. 410/2008 al ministrului mediului şi dezvoltării durabile pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activităţilor de recoltare, capturare şi/sau achiziţie şi/sau comercializare, pe teritoriul naţional sau la export, a florilor de mină, a fosilelor de plante şi fosilelor de animale vertebrate şi nevertebrate, precum şi a plantelor şi animalelor din flora şi, respectiv, fauna sălbatică şi a importului acestora, cu modificările şi completările ulterioare se poate comanda numai de către proprietarul terenului de pe care se recoltează produsele forestiere nelemnoase sau de către ocolul silvic cu care proprietarul terenului a încheiat un contract de prestări servicii specifice în calitate de beneficiar.

Cesionarul are obligaţia de a obţine autorizaţia de mediu conform Ordinului nr. 410/2008 al ministrului mediului şi dezvoltării durabile pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activităţilor de recoltare, capturare şi/sau achiziţie şi/sau comercializare, pe teritoriul naţional sau la export, a florilor de mină, a fosilelor de plante şi fosilelor de animale vertebrate şi nevertebrate, precum şi a plantelor şi animalelor din flora şi, respectiv, fauna sălbatică şi a importului acestora, cu modificările şi completările ulterioare, în baza studiului de evaluare comandat de ocolul silvic sau de către proprietarul terenului.

Dreptul de a recolta şi achiziţiona poate fi cesionat către persoane juridice care au în obiectul de activitate colectarea produselor forestiere neleninoase din flora spontană.

17

Contractul de cesiune pentru recoltarea şi achiziţionarea produselor nelemnoase îi produce efectele numai după autorizarea cesionarului.

În cazul terenurilor forestiere, proprietate publică, cesionarea dreptului de recoltare se face prin licitaţie publică sau prin negocierea directă, după cel puţin o licitaţie organizată la care se prezintă un singur participant.

Procedura de autorizare

Pentru a facilita gestionarea sustenabilă a eco — fondului de resurse forestiere nelemnoase, proprietarul sau ocolul silvic este obligat să furnizeze recoltatorilor schiţe ale hărţilor şi informaţii tehnice privind delinutarea proprietăţilor şi zonelor supuse regimului de conservare, în urma autorizării recoltatorilor conform prezentei legi.

Dreptul de recoltare a speciilor de trufe din pădurile aparţinând statului se acordă pe baza unei autorizaţii anuale. Autoritatea competentă cu atribuţii în domeniul silvic pentru a emite anual autorizaţia de recoltare a trufelor este administratorul fondului forestier.

Administratorul fondului forestier este obligat să emită autorizaţia de recoltare a speciilor de trufe prevăzute în Anexa nr. 1 la prezenta lege, persoanelor fizice sau juridice care solicită eliberarea autorizaţiei, achită taxa de autorizare şi cărora nu le-a fost suspendat dreptul de autorizare conform prezentei legi.

Cuantumul şi contravaloarea autorizaţiei de recoltare se stabileşte în funcţie de specia de trufe, dintre cele prevăzute în prezenta lege, şi care urmează a fi exploatată, se reglementează anual prin Hotărâre do către Consiliul de Administraţie al Regiei Naţionalo a Pădurilor — Romsilva. Preţul se va achita în lei, la cursul valutar stabilit de Banca Naţională a României pentru ziua în care se va efectua plata.

Activitatea de recoltare a trufelor se desfăşoară în baza acordului scris, eliberat de către administratorul fondului forestier unde urmează a se desfăsura recoltarea.

Autorizaţia de recoltare şi acordul scris al proprietarului fondului unde urmează a se desfăşura recoltarea, dă dreptul solicitanţilor de a intra în fondul forestier şi de a recolta produsele forostiere nelemnoase specificate în autorizaţie în vederea predării către achizitor în punctele de achizitie.

18

În momentul completării borderoului de achiziţie, achizitorul are obligaţia de a înscrie la rubrica „Menţiuni” numărul autorizaţiei de recoltare şi numele autorităţii silvice emitente.

Recoltarea se efectuează numai în raza de competenţă a administratorului fondului forestior care a eliberat autorizatia.

O persoană fizică sau juridică poate solicita şi obţine autorizaţie de recoltare de la mai mulţi administratori de fonduri forestiere.

Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, organizează şi realizează, prin personalul împuternicit al structurilor teritoriale de specialitate, controlul circulaţiei trufelor.

Proprietarii şi ocoalele silvice care efectuează prima punere pe piaţă a trufelor, sunt obligaţi să transmită până la data de 31 ianuarie a anului următor către autorităţile competente de protecţia mediului situaţia recoltării speciilor de trufe din raza teritorială pe care o administrează.

Modalitatea de recoltare a trufelor

Se interzice recoltarea speciilor de trufe prevăzute în prezenta lege, cu orice obiect, unealtă sau derivate, în afară de vanghină.

Recoltarea se realizează cu maxim doi câini, dresaţi pentru identificarea trufelor.

Se interzice recoltarea trufei prin săpături în afara locului punctat de câine.

Sezonul de recoltare a trufelor începe la data de 15 aprilie si se încheie la data de 31 decembrie. Se interzice recoltarea trufelor în afara perioadei stabilite în lege. Recoltarea se va realiza doar în sezon de vegetație cu sol neînghețat.

Se interzice recoltarea trufelor de pe teritoriul unde trebuie asigurată liniştea vânatului sau în care se desfăşoară în ziua respectivă activităţi colective de vânătoare, semnalizate corespunzător prin marcaje specifice şi anunţate telefonic, prin fax sau e-mail, cu 7 zile înainte.

Se interzice recoltarea şi achizitionarea trufelor sub 5 grame. De asemenea, trufele stricate nu se recoltează şi se lasă în locul în care au fost descoperite.

Se interzice punerea pe piaţă, vânzarea şi revânzarea, importul şi exportul trufelor fără documente de provenienţă justificative.

19

Se interzice recoltarea trufelor în arborete cu vârsta sub 10 ani şi în arborete în care este declanşată regenerarea naturală.

Se interzice autorizarea recoltării trufelor în parcuri naționale, parcuri naturale, siturile Natura 2000 şi ariile protejate de interes național sau local.

Se interzice recoltarea trufelor în timpul nopţii.

Cum se stabilește calitatea trufelor 

Calitatea trufelor se stabileşte proporţional cu gramajul acestora:

Calitatea întâi – trufe cu gramajul de minim 18 grame.

Calitatea a doua — trufe cu gramajul cuprins între 5 şi 18 grame.

Cei care nu respectă regulile de autorizare și recoltare vor fi sancționați

Persoana fizică sau juridică care recoltează trufele cu orice obiect, unealtă sau derivate, în afară de vanghină, se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 7.000 lei.

Persoana fizică sau juridică care recoltează fără a fi însoţită de câini dresați pentru identificarea trufelor sau în cazul în care numărul acestora depăşeşte maximul reglementat de prezenta lege se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 7.000 lei.

Persoana fizică sau juridică care recoltează trufele prin realizarea de săpături în afara locului punctat de câine se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 7.000 lei.

Nerespectarea dispoziţiilor  privind perioada de recoltare a trufelor se sancţionează cu amendă de la 10.000 lei la 17.000 lei.

Persoana fizică sau juridică care recoltează trufe de pe teritoriul unde trebuie asigurată liniştea vânatului sau în care se desfăşoară în ziua respectivă activităti colective de vânătoare, semnalizate corespunzător prin marcaje specifice şi anunţate tolefonic, prin fax sau e-mail, cu minim 7 zile înainte, se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 8.000 lei.

Persoana fizică sau juridică care recoltează trufe sub 5 grame se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 8.000 lei.

20

Persoana fizică sau juridică care desfasoară activităţi de recoltare în arborete cu vârsta sub 10 ani şi în arborete în care este declanşată regenerarea naturală se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 8.000 lei.

Nerespectarea dispoziţiilor privind recoltarea în timpul nopţii a trufelor se sancţionează cu amendă de la 10000 lei la 25.000 lei.

Fondurile provenite din aplicarea sancţiunilor prezentei legi se constituie într-un fond special care va fi accesat şi folosit pentru lucrări de regenerare a pădurilor în fondul forestier proprietate publică statului.

Pe lângă amenzi, cei care încalcă prevederile legale vor primi și sancțiuni contravenționale complementare, precum:

 anularea autorizaţiei anuale de recoltare;

confiscarea trufelor recoltate;

anularea tuturor autorizaţiilor anuale de recoltare a speciilor de trufe, emise de către administratorii de fonduri forestiere;

suspendarea dreptului de a obţine autorizaţia în vederea recoltării speciilor de trufe pentru o perioadă de 3 ani de zile.

În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor va emite Normele Metodologice pentru aplicarea dispoziţiilor prezentei legi, care se aprobă prin Hotărâre de Guvern.

AFIR: Notă de clarificare privind Submăsura 5.1-Investiții în sanitație meatmilk  16 iunie 2020

AFIR a dat publicității o Notă de clarificare privind Submăsura 5.1 „Sprijin pentru investiţiile în măsuri preventive destinate să reducă efectele dezastrelor naturale, ale fenomenelor climatice nefavorabile și ale evenimentelor catastrofale probabile” – beneficiari PUBLICI – sectorul instalaţii de dezinfecţie.

În Notă se afirmă că, având în vedere actul adiţional nr. 1 la protocolul de colaborare cu Autoritea Naţională Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 8553/ P104 din 18.05.2015, precum și sesizarea venită din partea autorităților publice care au în administrare drumurile publice cu privire la faptul că ANSVSA prin DSVSA emit notificări/ negații pentru instalatiile de dezinfecţie/ dezinsecție, se comunică următoarele: 

21

-pentru investiţii în instalatii de dezinfecţie şi dezinsecţie, ANSVSA prin direcţiile sanitare-veterinare emit aviz de principiu pentru autoritățile publice care au în administrare punctele de trecere a frontierei;

-pentru autoritățile publice care au în administrare drumurile publice, pentru investiții car vizează înființarea filtrelor de dezinfecție pe aceste căi de acces, ANSVSA poate emite, după caz, notificare sau negaţie că investiţia nu face obiectul avizării de către direcţiile sanitare veterinare.

Având în vedere cele menţionate mai sus, solicitanții autorități publice care au în administrare drumuri publice, pentru acest tip de investiții, vor putea depune notificarea/ negaţia emisă de DSVSA-ANSVSA în cadrul documentației aferente Cererii de Finanţare, ca document echivalent avizului de principiu.

Scandalul fotovoltaicelor: AFM respinge jumatate din dosare Agrostandard | 16 June, 2020 | Scandalul fotovoltaicelor continua. Desi mai-marii AFM au promis ca cei care solicita 20.000 de lei prin Casa Verde Fotovoltaice nu vor fi afectati de suspendarea inscrierilor, documentele deja depuse ramanand valabile, acum a respins de la finantare jumatate din dosare.

Concret, in toamna, dupa suspendarea inscrierilor din cauza unor suspiciuni de frauda, AFM a anuntat ca documentele deja depuse, a caror valabilitate urma sa expire in 30 de zile, vor fi considerate valabile si dupa aceasta perioada, nemaifiind nevoie ca oamenii sa faca alte drumuri la primarii sau la Fisc si sa si plateasca pentru obtinerea unor adeverinte noi Acum, dupa mai bine de 9 luni de la inscriere, AFM a aprobat doar jumatate din dosare, cea mai mare parte nemaiavand documentele necesare. In plus, seful AFM a anuntat ca va initia o noua sesiune de inscriere in toamna, cel mai probabil cei ramasi necheltuiti acum.

ALTELE

Adrian Oros: Suprafața agricolă afectată de secetă este 1.165.000 de hectare 16 iun, 2020 | Agerpres

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, a declarat marţi că în urma verificărilor a reieşit că suprafaţa afectată de secetă este de 1.165.000 de hectare, chiar dacă cea declarată a fost de 1.452.000 de hectare, informează Agerpres. "Suprafaţa declarată ca şi calamitată a fost de 1.452.000 de hectare, iar în urma verificărilor s-a ajuns la această suprafaţă de 1.165.000 de hectare", a spus ministrul, în debutul şedinţei de

22

Guvern. Întrebat de premierul Ludovic Orban dacă s-au făcut verificări "în teren prin sondaj, pentru a verifica veridicitatea solicitărilor", Oros a răspuns afirmativ. El a mai precizat că situaţia exactă va fi finalizată în această săptămână.

Prim-ministrul a menţionat că va trebui realizată o planificare bugetară, astfel încât să fie alocate resursele necesare despăgubirilor. Pe 4 iunie, ministrul Agriculturii anunţa că se fac verificări în legătură cu suprafeţele raportate ca fiind afectate de secetă, deoarece în unele judeţe au fost anunţate suprafeţe "sensibil egale" cu cele însămânţate în toamnă. "Până la această dată sunt centralizate suprafeţe de 1,2 milioane hectare. La această oră facem nişte verificări, pentru că în unele judeţe se pare că se raportează suprafeţe care au fost afectate sensibil egale cu suprafeţele care au fost însămânţate în toamnă şi vrem să facem nişte verificări riguroase, să fim cât mai obiectivi atunci când facem despăgubirile şi să primească doar cei care merită aceste despăgubiri şi pe suprafeţe corecte", a explicat Oros. Pe 11 iunie, Adrian Oros anunţa că Ministerul Agriculturii intenţionează să acorde fermierilor despăgubiri pentru secetă înainte de campania din toamnă, valoarea despăgubirilor urmând să fie stabilită după finalizarea evaluărilor.

EXCLUSIV! Valoarea despagubirilor pentru seceta! Anuntul facut de Emil DumitruIn iun. 15, 2020   Despăgubirile pentru secetă sunt subiectul cel mai arzător în agricultura românească în ultima vreme. Mulți fermieri așteaptă cât mai repede aceste ajutoare, în condițiile în care culturile le-au fost calamitate în proporții uriașe, iar fără acești bani nu vor putea să-și ducă mai departe afacerile.

În cadrul emisiunii ”Agricultura la Raport”, ministrul secretar de stat din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Emil Dumitru, a anunțat care va fi valoarea la hectar a sprijinului primit de fermierii români afectați de secetă. Potrivit oficialului MADR, di simulările realizate în cadrul Ministerului rezultă că valoarea despăgubirilor s-ar ridica undeva la 200 de euro per hectar.

“Nu vreau să le promit cifre fermierilor, însă din simulările pe care le-am făcut pe o suprafață calamitată de aproximativ 1,4 milioane de hectare, rezultă că am avea nevoie de la Ministerul Finanțelor Publice de o sumă undeva la 280-300 de milioane de euro. Cu alte cuvinte, sprijinul s-ar ridica undeva la 200 de euro per hectar, sau ceva mai puțin de 1.000 lei”, a declarat ministrul secretar de stat, Emil Dumitru, în direct la AGRO TV.

23

În ceea ce privește data la care fermierii vor primii aceste despăgubiri, Emil Dumitru a subliniat că nu poate să dea o dată exactă la acest moment, însă speră ca agricultorii să aibă banii în cont până la data de 15 septembrie.

Reamintim că înainte de calculele finale și efectuarea plăților, ministerul trebuie să se încheie evaluarea pagubelor cauzate de secetă.

Agricultura, pândită de renunțare?Ștefan Rancu Luni, 15 Iunie 2020 20:48

Multe săptămâni agricultorii au stat cu ochii pe cer în așteptarea apei. Fermierii susțin că seceta a produs pagube pe o suprafață de vreo trei milioane de hectare, în timp ce autoritățile spun că e vorba de vreo 1,5 milioane de hectare. Ce e de făcut, ce așteptări au agricultorii noștri, cu ce probleme se confruntă și din cauza crizei generate de noul coronavirus ne-a spus președintele Asociației Fermierilor din România, Adrian Rădulescu, el însuși fermier cu state vechi și investiții masive în cultura mare, în viticultură și în zootehnie.

„Circa 3.000.000 ha sunt distruse în proporție de 80%-100%. Dacă nu vor fi ajutați, fermierii riscă să nu-și revină câțiva ani buni sau chiar să renunțe la agricultură.”

Reporter: Ce semnale primiți de la fermieri, având în vedere situația aceasta deosebită, pe de o parte seceta, iar pe de altă parte pandemia de COVID-19?

Adrian Rădulescu: Seceta lasă urme foarte grele, peste 50% din suprafața semănată în toamnă, circa trei milioane de hectare, sunt distruse la ora asta, așa cum transmit fermierii, între 80%-100%. E adevărat că sunt zone, diferența de teren, zone unde a plouat și unde ne permite, existențial ca națiune să mergem în continuare, adică nu este o chestiune în care să speriem populația, nici pe departe. Problema e de pierderile foarte grave pe care le suportă fermierii afectați. Mulți dintre ei, dacă nu vor fi ajutați, riscă să intre în pierderi mari și să nu-și revină câțiva ani buni ori chiar să renunțe la agricultură.

Reporter: Ce măsuri ar trebui luate pentru sprijinul acestora?

24

Adrian Rădulescu: Am avut discuții cu fermierii și majoritatea solicită să se simplifice acest mod în care se fac constatările, pur și simplu să se dea o declarație pe proprie răspundere și ulterior să verifice aceste comisii de constatare a pagubelor, pentru că suprafața este foarte mare, comisiile sunt foarte puține, timpul este foarte scurt și practic fermierii, după ce i-a lovit acest dezastru, întârzie și cu semănatul, acolo unde întorc culturile. Apoi, au nevoie de bani. Nu te poți mișca, stai și aștepți comisia ca să constate calamitățile.

Reporter: Cei mai mulți fermieri au terminat deja înființarea culturilor de primăvară și se uită pe cer...

Adrian Rădulescu: Nimeni nu se aștepta să ajungem aici, a venit perioada de semănat și trebuia să semeni, că putea să plouă oricând. Dar dacă se prelungește perioada fără precipitații, vor fi afectate și culturile de primăvară. Agricultorii așteaptă măcar o ploaie între 20-30 de litri, ca să fie siguri că cultura pe care o înființează răsare, sau așteaptă să vadă ce se întâmplă cu cea care a răsărit și, în funcție de asta, să vadă dacă administrează îngrășăminte, dacă a rezolvat restul de lucrări tehnologice care să ducă cultura până la capăt.

„Crescătorii sunt puși în situația în care, dacă nu-și asigură baza furajeră, vor fi nevoiți să sacrifice animalele, o parte din efectiv.”

Reporter: Asigurarea culturilor împotriva secetei continuă să fie o problemă?

Adrian Rădulescu: Nimeni n-a vrut să se aplece cu adevărat asupra acestui lucru. Mă refer la factorii de decizie. Noi inventăm roata întotdeauna. Ea a fost inventată demult, dar probabil că nu ne place cu zece spițe și o vrem cu 20 sau cu 3. Trebuie copiat de afară un sistem de asigurare pentru agricultură care se practică în toate țările din Uniunea Europeană și pe ăla să mergem. Dar noi nici n-avem firme de asigurare proprii, firmele de afară care vin au învățat șmecheria „în România putem să facem bani numai dacă n-asigurăm două chestiuni: seceta și înghețul. Și pe astea le excludem”. Și atunci s-au găsit fel de fel de la bănci, care sunt în legătură cu societățile de asigurare, și dacă n-ai asigurare, băncile nu-ți dau credit. Însă, eu sunt „Stan pățitul”, așa că pentru mine lucrurile stau foarte clar. Asigurarea ar trebui să nu fie facultativă, ci obligatorie. La tot, și la casă, și la mașină, la culturi, la animale, la tot.

Se prefigurează două tipuri de criză, economică și alimentară

„Globalizarea nu merge. Acum se demonstrează că țările care sunt suverane, care-și asigură necesarul de hrană, care-și asigură necesarul de energie, sunt țări care sunt viabile și în situații de criză.”

25

Reporter: Sunt fermieri care au și zootehnie și care ar vrea să facă din grâu furaj pentru animale, masă verde.

Adrian Rădulescu: Silozul este principalul furaj folosit în sectorul de creștere a vacilor de lapte și a celor de carne. Din păcate, în acest moment este aproape imposibil ca fermierii să facă siloz din grâu, dacă nu se vor lua niște decizii. Nicușor Șerban a venit cu o soluție, să le dea voie din râuri, din bălți și așa mai departe să tragă apă și să irige 5, 100, 150 de hectare ca să poată să-și facă partea furajeră. Crescătorii sunt puși în situația în care, dacă nu-și asigură baza furajeră, vor fi nevoiți să sacrifice animalele, o parte din efectiv.

Reporter: Situația întregii zootehnii e destul de gravă, nu doar la bovine sunt probleme, ci și la porc, pasăre, oaie. Agricultura așteaptă de mai bine de o lună niște reglementări, niște măsuri de sprijin. Până acum, n-am văzut nimic concret din partea guvernului.

Adrian Rădulescu: Eu cred că parlamentul, unde am tot avut discuții cu deputați, senatori, ar trebui să ajute guvernul. În opinia mea, lipsa de experiență a guvernului se vede în această perioadă, și atunci trebuie oameni care au luat decizii grele în agricultură, indiferent în ce partide sunt, în acel nucleu al parlamentului, rapid să se întâlnească și, în urma discuțiilor pe care le-au avut cu noi, să pună pe masă cu rapiditate, în extremă urgență, o serie întreagă de decizii care să-i ajute pe fermieri, o legislație care să-i sprijine în mod real, concret. Una e să vorbești și alta este să faci. Deocamdată, am auzit numai vorbe, dar fapte deloc. Din păcate, timpul nu ne permite să stăm să ne gândim, să mai vedem, să analizăm, să mai socializăm. Nu. Lucrurile ar trebui să se decidă foarte rapid și de oameni care să-și asume această responsabilitate și să facă lucruri. Faptul că nu există această responsabilitate, asta este. O vedem ca atare și o vom vedea după ce vom trece de acest lucru, când vom intra în două tipuri de criză, una economică și una alimentară.

Reporter: Se pune în discuție securitatea alimentară din ce în ce mai mult, de către fiecare țară, nu numai membră a Uniunii Europene, ci de către fiecare țară din lumea aceasta. De la Bruxelles vin tot felul de măsuri, ori mai degrabă sfaturi, recomandări, se lasă deciziile la nivelul fiecărui stat. Ce se întâmplă cu Uniunea Europeană, domnule Rădulescu?

Adrian Rădulescu: Problema e că fenomenul de globalizare n-a mers și s-a demonstrat că nu merge. Toată această poveste în care se spunea că omenirea se va globaliza acum se demonstrează că țările care sunt suverane, care-și asigură necesarul de hrană, care-și asigură necesarul de energie sunt țări care sunt viabile și în situații de criză. Sunt restricții impuse de criza aceasta sanitară. Ce se întâmpla, Doamne Ferește!, dacă chiar nu se dădea drumul sub nicio formă circulației mărfurilor, dacă nu existau acele culoare

26

verzi și două luni nu circula nimic, iar România nu se putea aproviziona cu produse agroalimentare din Europa? Pentru că, din nefericire, depindem de importuri și la carne, și la fructe, și la altele. Și, culmea, astăzi, fermierii noștri spun că nu-și pot vinde carnea de porc, nu se vinde carnea de pasăre, nu se vând roșiile. Fermierii români sunt obligați să facă stocuri de carne, nu există spații de depozitare, e o întreagă tevatură care nu mi se pare normală.

Reporter: Dacă la carnea de porc noi asigurăm doar 30% din necesarul țării, cum se întâmplă că producătorul român nu are desfacere, nu are unde vinde porcul, carnea?

Adrian Rădulescu: Păi nu are pentru că este un lanț care se rupe tot timpul, din punct de vedere organizatoric, economic și legislativ. Să luăm porcul: n-avem ferme de scroafe, suntem dependenți de comerțul intracomunitar, și fiți siguri că nu ne dau purceii cei mai buni și ni-i dau când au… și la preț mai mult decât dublu. Azi, nu luăm grăsunul sub 120 de euro. Decidenții nu privesc lucrurile niciodată în viitor, în perspectivă și ca dezvoltare economică. Noi niciodată n-am avut o politică economică să urmărească parametrii economici și, din păcate, foarte mulți bani europeni s-au folosit neadecvat, neeficient. Niciodată, niciun proiect european, credeți-mă, n-a fost avizat din punct de vedere economic. Veneai tu cu niște cifre, le puneai acolo, ăia înmulțeau și împărțeau și „a, e bine! e perfect! Dă drumul la proiect să-l finanțăm”, după care în trei-patru ani dădeau faliment.

Îi condamn pe cei de la Ministerul Agriculturii. Eu am fost într-o funcție în minister, am trecut prin lucruri la fel de grele ca ei, dacă vă amintiți 2010, criza economică și așa mai departe. Deci eu spun că în plină priză economică m-am bătut cu ministrul de Finanțe, am ajuns la premier și n-am plecat de acolo până când n-am luat 600 de milioane din bugetul național, care erau plăți restante pe ultimele cinci luni ale anului 2009, însemnând: motorina, subvenții care se dădeau, la irigații, pe animale, și toate astea erau această sumă. Cel mai ușor este să spui că nu sunt bani sau că nu se poate! Nu se poate și am terminat. Hai să găsim soluții! Trebuie să se poată. Haideți să ne gândim care sunt efectele și cât de dezastruoase și câte probleme vom avea dacă nu luăm măsura atunci când trebuie.

17 iunie 2020, simpozion studențesc desfășurat în mediul virtual Scris de Revista Fermierului Luni, 15 Iunie 2020

Cea de-a 18-a ediție a Simpozionului Studențesc al Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) din Cluj-Napoca se va desfășura în acest an în mediul virtual, pe data de 17 iunie 2020. Vor participa peste 350 de studenți, înscriși la cele 15 secțiuni. Organizatorii s-au declarat entuziasmați de intenția de participare a fiecărui student, care reușește astfel să depășească „presiunile pandemice” și să-și prezinte ideile.

27

Deschiderea oficială a Simpozionului va avea loc la ora 9:00, iar prezentările se vor întinde pe tot parcursul zilei, pe platforma Google Meet. Evenimentul se va încheia cu festivitatea de premiere a celor mai complexe și inventive lucrări.

Simpozionul este o manifestare de tradiție în cadrul universității și scopul său principal este acela de a crea cadrul pentru prezentarea și dezbaterea lucrărilor ce conțin rezultate științifice și tehnice obținute de către studenții participanți pe parcursul pregătirii profesionale, precum și de a facilita colaborarea științifică între participanți. „În contextul deosebit în care se află astăzi populația, studenții înfruntă pandemia și organizează evenimentul în mediul online, cu sprijinul universității. Prima ediție a avut loc în anul 2002 din dorința conducerii USAMV Cluj-Napoca de a provoca studenții să-și depășească limitele, să-și etaleze cunoștințele și să se remarce la nivel național. În fiecare an, secțiunile celor cinci facultăți s-au bucurat de un număr mare de participanți din întreaga țară, de la universitățile de profil, iar sute de lucrări au fost premiate. Avem parte de toată susținerea din partea universității și în acest an, chiar dacă a trebuit să convertim sesiunea de comunicări într-un eveniment inedit și ne bucurăm, de asemenea, de participarea colegilor studenți de la USAMV Iași și a unui grup de elevi de liceu”, a declarat Mădălin Grigore, Prefectul studenților din USAMV Cluj-Napoca.

Condițiile impuse de măsurile de siguranță au dus la obligativitatea regândirii întregului eveniment, dar mutarea pe platforme online are și beneficiile sale, pentru că oferă studenților și oportunitatea de a exersa astfel de prezentări, premergătoare examenelor de final de an universitar, precum și de împărtășire a proiectelor la care lucrează.

Cum sa gasesti cele mai bune solutii la cele mai mari provocari intampinate in mediul rural Iunie 16, 2020 Desi pe retelele de socializare au devenit virale postari despre viata de la sat, aceasta din urma este departe de a fi idilica.

Si acest puls nu il poti lua vazand fotografii in care totul pare perfect: animale hranite, ogoare cultivate, gradini cu straturi perfecte si case

28

desprinse parca din povesti. Cei care traiesc la tara cunosc realitatea, una care este departe de a fi usoara. In acest sens, venim cu cateva recomandari si solutii pentru temerarii care locuiesc la tara.

 Solutie pentru lipsa canalizarii

Daca nici localitatea in care tu locuiesti nu are canalizare, atunci o pomba submersibila si de drenaj reprezinta cea mai buna alternativa. In plus, avand o capacitate foarte mare, cu ajutorul ei vei reusi sa asiguri nu doar necesarul de apa pentru casa, ci si pentru animale, mai ales daca e vorba de bovine sau cabaline, care beau o cantitate insemnata de apa. Cu ajutorul acestui dispozitiv vei asigura transferul apei curate din puturi forate sau rezervoare pentru alimentarea cu apa a locuintei, dar si a grajdului, daca esti crescator de animale. In cazul in care esti cultivator, o pompa submersibila reprezinta o adevarata mana cereasca pentru sistemele de irigatii.

Alternativa pentru lipsa apei caldeIn cazul in care nu ai inca o centrala termica, cel mai probabil iti lipseste si apa calda in timpul zilei. O optiune ar fi sa cumperi un boiler sau, mai simplu, un incalzitor de apa instant. In acest fel, vei avea apa fierbinte pentru spalarea vaselor, pentru prepararea mancarii si nu numai. Aceste solutii simple, la indemana oricui, nu necesita mari investitii si se amortizeaza in timp.

Surogat pentru lipsa centralei termiceIn zilele noastre, mai ales daca nu exista disponibilitatea efectuarii unui credit bancar, o centrala termica reprezinta un lux sau, in orice caz, mai multe salarii cumulate. Achizitionarea uneia la mana a doua este riscanta, caci e vorba de un mecanism care trebuie sa fie sigur si sa functioneze ireprosabil. O alternativa clasica poate fi soba cu lemne. Mai ales daca e construita in perete, adica partile laterale sunt dispuse in incaperi diferite,

29

soba nu consuma multe lemne si incalzeste in scurt timp toata casa. Asadar, nu ai de ce sa iti faci griji in aceasta privinta.

Rezolvare pentru absenta internetuluiNu mai e un secret ca in multe localitati din Romania nu exista acoperire de internet. O solutie viabila o reprezinta fie achizitionarea unui stick mobil si a unui amplificator de semnal, fie utilizarea functiei hotspot, prin care te conectezi prin telefonul mobil la un calculator sau laptop. In orice caz, este important sa stii ca pentru orice problema exista o rezolvare.

Chiar daca viata la sat este in perceptia unora idilica, perspectiva amplificata si de perioada de doua luni de izolare sociala, lucrurile sunt departe de a fi perfecte. Cu toate acestea, poti gasi solutii acolo unde ceilalti vad doar obstacole.

……………………….

LEGISLATIV

Legislaţie românească

Hotărârea nr. 418/2018 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 500/2017 privind aprobarea schemei "Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a crescătorilor de ovine pentru comercializarea lânii", Guvernul României Abrogat deţinere a crescătorilor ovine comercializarea lânii"HG 468/2020 la 15.06.2020

Hotărârea nr. 500/2017 privind aprobarea schemei "Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a crescătorilor de ovine pentru comercializarea lânii", Guvernul României Abrogat deţinere a crescătorilor ovine comercializarea lânii"" target="_blank">HG 468/2020 la 15.06.2020

Hotărârea nr. 523/2019 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 500/2017 privind aprobarea schemei "Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a crescătorilor de ovine pentru comercializarea lânii", Guvernul României Abrogat deţinere a crescătorilor ovine comercializarea lânii"" target="_blank">HG 468/2020 la 15.06.2020

Hotărârea nr. 57/2019 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 500/2017 privind aprobarea schemei "Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a crescătorilor de ovine pentru comercializarea lânii", Guvernul României Abrogat deţinere a crescătorilor ovine comercializarea lânii"" target="_blank">HG

30

468/2020 la 15.06.2020

Hotărârea nr. 711/2019 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 500/2017 privind aprobarea schemei "Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a crescătorilor de ovine pentru comercializarea lânii", precum şi pentru prelungirea perioadei prevăzute la art. 3^1 din aceasta, Guvernul României Abrogat deţinere a crescătorilor ovine comercializarea lânii"" target="_blank">HG 468/2020 la 15.06.2020

Hotărârea nr. 739/2018 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 500/2017 privind aprobarea schemei "Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a crescătorilor de ovine pentru comercializarea lânii", Guvernul României Abrogat deţinere a crescătorilor ovine comercializarea lânii"" target="_blank">HG 468/2020 la 15.06.2020

Hotărârea nr. 468/2020 pentru abrogarea Hotărârii Guvernului nr. 500/2017 privind aprobarea schemei "Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a crescătorilor de ovine pentru comercializarea lânii", Guvernul României Publicat în Mof I nr. 507 din 15.06.2020. A intrat în vigoare la 15.06.2020

Legea nr. 75/2020 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 42/2020 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 110/2017 privind Programul de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii - IMM INVEST ROMÂNIA, precum şi pentru aprobarea Schemei de ajutor de stat pentru susţinerea activităţii IMM-urilor în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19, Parlamentul României Publicat în Mof I nr. 493 din 10.06.2020. A intrat în vigoare la 13.06.2020

Ordonanţa de urgenţă nr. 110/2017 privind Programul de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii - IMM INVEST ROMÂNIA, Guvernul României Publicat în Mof I nr. 1029 din 27.12.2017. A intrat în vigoare la 27.12.2017

Ordonanţa de urgenţă nr. 42/2020 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 110/2017 privind Programul de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii - IMM INVEST ROMÂNIA, precum şi pentru aprobarea Schemei de ajutor de stat pentru susţinerea activităţii IMM-urilor în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19, Guvernul României Publicat în Mof I nr. 283 din 04.04.2020. A intrat în vigoare la 04.04.2020

31

Legislaţie europeană

Regulamentul de punere în aplicare nr. 761/2020 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentelor (UE) nr. 1306/2013, (UE) nr. 1308/2013 şi (UE) nr. 510/2014 ale Parlamentului European şi ale Consiliului în ceea ce priveşte sistemul de gestionare a contingentelor tarifare pe bază de licenţe, Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 185 din 12.06.2020. Va intra în vigoare la 19.06.2020

Regulamentul nr. 703/2020 de modificare a anexei II la Regulamentul (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte limitele maxime pentru reziduurile de dimetoat şi ometoat din sau de pe cireşe (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Va intra în vigoare la 16.06.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 761/2020 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentelor (UE) nr. 1306/2013, (UE) nr. 1308/2013 şi (UE) nr. 510/2014 ale Parlamentului European şi ale Consiliului în ceea ce priveşte sistemul de gestionare a contingentelor tarifare pe bază de licenţe, Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 185 din 12.06.2020. Va intra în vigoare la 19.06.2020

………………….

INTERNE

Ordinul de ministru care îl nemulțumește pe șeful ACA: ”S-a făcut așa, pe picior, la miezul nopţii!”Angelica Lefter - 16 iunie 2020

Ioan Fetea, președintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România (ACA)

Preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România (ACA), Ioan Fetea, s-a declarat nemulţumit de apariţia ordinului de ministru nr 134/2020 prin care se reglementează acreditarea stupinelor de elită şi a celor de multiplicare, potrivit agerpres.ro. Conform sursei citate, actul

32

normativ ar fi fost elaborat şi adoptat fără consultarea organizației cu reprezentativitate la nivel național.

Reprezentantul apicultorilor consideră că ordinul privind autorizarea stupinelor de elită a fost făcut ”aşa, pe picior, la miezul nopţii”, fără consultarea asociaţiilor din sectorul apicol.

”Noi avem demult o fermă de elită a institutului (Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Apicultură – n. r.) şi dânşii au stabilit nişte criterii în acest ordin, dar care nu se pot impune într-un an-doi. În primul rând, trebuia să aibă un dialog cu formele asociative, cu cei interesaţi, dar trebuia să asigure şi o sursă de finanţare. Şi noi am vrut să înfiinţăm o stupină de elită, după toate canoanele tehnologiei, dar îţi trebuie bani. Stupina trebuie să fie într-un loc izolat, la 20 de kilometri de alte stupine, îţi trebuie un punct de împerechere controlată cu un trântor anume, într-un areal, la fel la o distanţă de 15-20 de kilometri de stupina aceasta. De asemenea, îţi trebuie oameni, ceea ce presupune nişte cheltuieli, îţi trebuie un teren. Cine ţi-l dă şi sub ce formă?! Tot materialul de reproducţie din România, că e porc, că e oaie, că e viţel, primeşte un sprijin financiar, însă albina pentru reproducţie nu primeşte nimic.

Noi o închidem, nu e o problemă, renunţăm la ferma de elită, dar cine va mai da matca pentru ferma de multiplicare, pentru că aşa este în toată lumea. În loc să se gândească să asigure nişte fonduri, ei vin şi dau cu parul. Am cerut să ni se dea bani, să facem ferme de elită în toate regiunile economice, cu fonduri europene, pentru că Europa dă acum bani şi s-ar putea investi şi în apicultură, dar nu am primit niciun răspuns. Nu se poate ca la orice demers pe care îl faci să nu îţi răspundă nimeni nimic!”, a explicat Ioan Fetea.

Despre ordinul ministrului Agriculturii nr. 134 din 18 mai 2020 privind aprobarea Criteriilor de autorizare a stupinelor de elită şi a stupinelor de multiplicare, publicat în Monitorul Oficial cu numărul 424 din data de 21 mai 2020, am scris în Agrointeligența – AGROINTEL.RO în articolul: Criteriile de autorizare a stupinelor de elită și de multiplicare au intrat în vigoare!

Potrivit ordinului de ministru menționat mai sus, stuparii care vor să își autorizeze exploatația trebuie să dețină cel puțin 150 de familii de albine, înscrise în registrul agricol și identificate conform Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 251/2017 pentru aprobarea Sistemului unitar de identificare a stupinelor și stupilor.

33

Apicultorii reclamă: Analizele la miere ne costă 500 de lei, sprijinul prin PNA este de 400 de lei! agrointeligenta.ro - 15 iunie 2020

Apicultorii care doresc să acceseze sprijin prin Programul Național Apicol au obligația de a efectua analize suplimentare la miere. În loc de 6 analize, stuparii care dețin peste 75 de familii de albine trebuie să facă 9 analize la un cost de circa 500 de lei. Ajutorul decontat este însă de numai 400 de lei, astfel că apicultorii reclamă că ies în pierdere.

”Începând de anul acesta fiecare apicultor care accesează PNA indiferent de valoarea sprijinului cerut trebuie să facă un set de 9 analize la miere care costa în jur de 500 de lei cu TVA (daca vreți decont la ele, este o listă de 10 documente luate din 4 locuri care trebuie depuse), după care veți primi înapoi circa 400 de lei. Deci minus 100 de lei sprijin din start”, reclamă Alexandru Abramiuc, apicultor membru al grupurilor de Facebook.

Stuparul atrage atenția numai două laboratoare din țară pot efectua integral toate cele 9 analize. ”Aceste laboratoare pot procesa circa 500 de probe. Atât! Dacă îmi cumpăr daltă sau alt echipament de valoare modică și vreau să decontez prin PNA, trebui să pierd 100 de lei minim cu analizele. Repet, care e sprijinul? Câți apicultori vor accesa mai PNA și unde se duc cei 30 de milione de euro destinați apiculturii și apicultorilor?”, se întreabă apicultorul.

Chestiunea analizelor suplimentară a fost ridicată și de către preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine, Ioan Fetea, care afirmă că în cazul Programului Naţional Apicol (PNA) sunt probleme în 2020 pentru că a fost modificat unilateral, potrivit agerpres.ro.

Apicultorii care au peste 75 de familii de albine trebuie să efectueze mai multe analize decât a fost stabilit iniţial, pentru a putea accesa măsurile din program. Problema ar fi că laboratoarele judeţene ale ANSVSA nu fac toate aceste analize.

”Vă dau numai un exemplu: apicultorii care au peste 75 de familii de albine nu pot accesa măsurile de cumpărare familii, medicamente, lăzi, decât dacă au analizele la miere efectuate, dar noi am discutat doar de şase analize, nu

34

de nouă, câte sunt în prezent. Noi ne-am bazat că acele şase analize se vor face în laboratoarele judeţene ale ANSVSA, dar, după ce a fost aprobat PNA, au mai apărut trei analize, iar acestea nu se pot face în laboratoarele autorizate ale statului. Astfel, cei care au peste 75 de familii de albine – şi sunt aproximativ 3.000 de apicultori, dintr-un total de peste 5.000 care au depus documente – nu pot accesa PNA, pentru că trebuie să aibă toate cele nouă analize. Sunt vreo 6 – 7 laboratoare în centrele universitare mari unde se pot face toate analizele, dar cum poţi să le faci în două luni de zile? Programul a apărut târziu, abia în 6 mai, iar documentele se depun până la 31 iulie. Suntem în situaţia de a pune apicultorii pe drumuri, pentru a căuta laboratoare în zonele unde pot să facă aceste analize”, a explicat Fetea.

Ioan Fetea a opinat că mulţi apicultori vor renunţa la fondurile din PNA, iar banii alocaţi în acest an prin program nu vor fi cheltuiţi în totalitate.

”Nu ştiu cine a băgat această obligativitate, dar este o contradicţie totală. De ce să-i pui doar pe cei care au peste 75 de familii de albine să facă nişte analize în plus, iar pe cei care au sub 75 de familii nu? Ori face toate toată lumea, ori nu face nimeni. Sunt multe mărunţişuri care îngreunează derularea programului şi nu cred că se vor consuma nici 60% din fonduri, numai dacă nu decontează dublu pe familiile de albine. Chiar nu înţeleg de ce au complicat accesarea măsurilor”, a mai spus reprezentantul apicultorilor, Ioan Fetea.

Lovitură pentru apicultori: an apicol compromis, șanse minime ca prețul mierii să crească! Angelica Lefter - 16 iunie 2020

Foto: Miere De Albine Bio Cluj

Vremea capricioasă din acest an a afectat și producția de miere, care va fi compromisă. Specialiștii apreciază că producția va fi redusă. Condițiile meteorologice nefavorabile au făcut ca producția de miere să fie cu 15-20% mai mică față de anul 2019, potrivit agerpres.ro.

Cu toate acestea, prețul mierii nu va crește, a declarat preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România (ACA), Ioan Fetea.

”Anul apicol este unui ciudat. Rapiţa nu a răsărit din cauza secetei din toamna şi iarna acestui an şi, unde a răsărit, s-a ofilit în timpul înfloritului. În unele zone s-a făcut foarte puţină miere la rapiţă, producţia nu s-a realizat

35

nici în proporţie de 30-35%, undeva la 2-3 kg pe familia de albine, cantitate pe care nici nu merită să o extragi. La salcâm este cam acelaşi lucru. În zona de vest, la Valea lui Mihai, unde este un bazin melifer foarte mare, 70% a fost îngheţat. La fel la Caracal şi la Vâlcea, iar unde au fost puţine flori nu au secretat. În aceste condiţii, nici aici nu facem mai mult de 30% din producţia anuală. La tei, suprafeţele sunt mici şi mierea nu reprezintă nici 5% din producţia anuală. Nu avem nicio perspectivă, numai dacă ne salvează floarea soarelui, altfel producţia din acest an va fi compromisă şi estimez la această dată că va fi cu vreo 15-20% mai mică decât anul trecut, care nu a fost un an apicol bun”, a declarat preşedintele ACA.

Despre o eventuală creștere a prețului la miere, Ioan Fetea a opinat că apicultorii nu îl vor putea mări întrucât ”ne inundă mierea din Ucraina cu 5-6 lei/kilogram”.

După părerea sa acest lucru face imposibilă o scumpire a mierii autohtone, mai ales că românii nu sunt mari consumatori de astfel de produse.

Daniel Buda, europarlamentar: Exportul de animale vii nu trebuie interzis, ci trebuie găsite soluții legislative! Angelica Lefter - 15 iunie 2020

Europarlamentarul Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European, atrage atenția, printr-un discurs concis, că ”Uniunea Europeană nu trebuie să interzică niciodată transportul animalelor vii!”

Asta în contextul în care este vizibilă această direcție, susținută de unele ONG-uri și grupuri naționale și europene, de interzicere a exportului de animale vii. Această măsură extremă ar afecta iremediabil exportul românesc, iar pierderile ar fi colosale, după cum arată oficialul român.

Agrointeligența – AGROINTEL.RO a preluat mesajul lui Daniel Buda, în care susține că tradițiile religioase aflate în Orientul Mijlociu impun sacrificarea, în special a ovinelor, după anumite ritualuri și doar la ei acasă, iar interzicerea transportului de animale vii ar înseamna ca în nici 24 de ore aceste piețe pe care le au alte state membre precum România, Franța, Irlanda

36

sau Grecia, să fie ocupate de alte state din MERCOSUR, din Noua Zeelandă sau Australia.

”În opinia mea eu cred că nu ar trebui să ne asociem la acest demers și să facem chiar ceea ce credem că este necesar să respingem posibilitate ade a se înființa această comisie pentru că noi, ca și grup al PPE-ului, noi susținem fermierii. În același timp, sunt probleme în sector și evident că aceste probleme pot să fie rezolvate pe cale legislativă și nicidecum prin intermediul unei comisii de anchetă. Eu sunt în acest intergrup care se ocupă de transportul animalelor vii, în Parlament. N-au deloc, niciunfel de inițiativă constructivă. Singura lor țintă este să oprească transportul animalelor vii. Nu ne putem permite să abordăm de această manieră această problemă pentru că în momentul în care am discuta la modul serios această chestiune, alte țări precum cele din Noua Zeelandă sau din MERCOSUR vor ocupa piețele pe care astăzi, fie că vorbim de România, fie că vorbim de Irlanda sau de Grecia le avem cu Orientul Mijlociu. Am încercat și eu să verific această posibilitate de a sacrifica animalele în interiorul Uniunii Europene. Stimați, colegi, nu se poate! Aceste state din Orientul Mijlociu au nevoie de animale vii și doar așa putem să avem relații comerciale cu aceștia. În România, de exemplu, o bună parte a Produsului Intern Brut (PIB) este dat de acest transport al animalelor vii, de aceea orice discuție serioasă pe această chestiune va duce la pierderea acestor piețe”, a menționat Daniel Buda, într-o intervenție în Parlamentul European.

Într-un text scris, europarlamentarul român arată că: ”Problemele din sistem care fără discuție există, trebuie să fie rezolvate atât prin modificarea legislației la nivel european, dar și prin crearea unor mecanisme care să ne asigure că această legislație este corect implementată în statele membre. România a demonstrat în mod cert că respectă acest lucru!”.

”În strategia ”Farm to Fork” există un calendar foarte clar cu privire la ceea ce înseamnă ameliorarea legislației în această direcție. Iată deci că aceasta este procedura legislativă pe care noi trebuie să o arătăm în spațiul public că este de urmat. Știm că sunt probleme, dar această chestiune se rezolvă în timp prin modificările legislative acolo unde trebuie și, evident, să ne asigurăm că ea este implementată așa cum trebuie în statele membre. Nu ascund faptul că în România a fost o problemă serioasă legată de transportul animalelor vii, când 15.000 de animale s-au înecat, dar după acel incident nefericit s-au luat o serie de măsuri care vin să prevină astfel de evenimente. Pe de altă parte, să fim serioși, și avioanele mai cad! Nu înseamnă că nu mai zburăm cu avioanele! Ceea ce este important, însă, să dăm un mesaj foarte clar către fermierii noștri că suntem preocupați de problemele lor și că singura procedură este aceasta de a modifica legislația astfel încât să ne

37

asigurăm că ea este corect implementată!”, a conchis Daniel Buda, în fața colegilor europeni.

Prețul cu care se vinde o oaie reformă. Când cer oierii și cât oferă samsarii pentru ovinele…mature! Roxana Dobre - 15 iunie 2020

Cumpăr oi reformă – este anunțul ce apare frecvent în aceste zile pe grupurile pe fermieri, iar discuțiile devin aprinse când se ajunge la prețul oferit pentru oile reformă! Crescătorii de ovine din România se consultă cu privire la bursa cărnii de ovină, iar în raport cu alți ani, prețul per kilogram la oaia reformă este mai ridicat, însă și costurile fermierilor au crescut considerabil și există un risc uriaș ca aceste cheltuieli să explodeze efectiv din cauza secetei care amenință să producă o criză de furaje.

Pe Grupul Ciobanilor Adevărați, locul unde crescătorii de ovine se sfătuiesc online în privința prețurilor, anunțul celor care spun: cumpăr oi reformă este cel mai frecvent. Astăzi, de la o asemenea postare s-a creat o adevărată bursă a prețurilor pentru vânzarea reformelor, acele oi ”scoase” din ciclul de producție din ferme.

”S-a dus vremea oilor vândute cu 100 de lei bucata”, spune oierii din capul locului avertizându-i astfel pe samsari că nu mai merge să îi păcălească pe crescători.

Prețul unei oi mature pleacă în prezent de la 5 lei pe kilogram și ajunge chiar și la 10 lei pe kilogram în viu.

Având în vedere că o oaie ”sănătoasă” are de la 55 la 65 de kilograme în viu, în funcție de rasă dar și de cum a fost hrănită, ciobanii pot ajunge și la un preț de maxim 650 de lei pentru un animal dacă luăm prețul maxim de 10 lei pe kilogram. Cel mai realist preț este însă cel cuprins între 5 și 7 lei pe kilogram pentru o oaie reformă.

Pastrama și cârnații – salvarea oierilor nemulțumiți de preț

Oierii sunt mai hotărâți ca niciodată să facă front comun și să nu dea animalele în care au investit atâția bani și muncă pe lucru de nimic. ”(…) Le

38

tăiem și facem pastramă, cârnați și tot scoatem bani mai mulți. Nu vi le dăm vouă (samsarilor n.r) moca, s-a dus vremea când luai oaia cu 100 de lei mai bine tăiate dezosate și dăm oasele la câini iar carnea o vindem. Lasă că la toamnă se caută la pastramă, acum este iarbă gratis”, a comentat crescătorul Florin Urmulita pe grupul de oieri.

”Mai bine o tai și o faci sloi, și vinzi la toamnă cu 50 de lei pe kilogram”, spune și Dorina Lungu. Sloiul de oaie este una dintre mâncăturile tradiționale obținute la stână, preparat 100% carne și grăsime de oaie.

Oierii sunt mulțumiți și de prețul mieilor care în acest an a crescut peste așteptări. Recent, fermierul hunedorean Dumitru Andreșoi, cel mai mare crescător de ovine din țara noastră, a declarat pentru Agrointeligența-AGROINTEL.RO că exportatorii plătesc între 11-12 lei pe kilogram la animalele luate direct de pe pășune, nefinisate!

”Vânzările la miei merg foarte bine. Dacă acum doi ani ne spunea cineva că din câmp de la ciobani se cumpără mieii cu 11-12 lei pe kilogram, în iunie, începutul verii, ziceam că a înnebunit! Se cumpără mieii între 11-12 lei pe kilogram de la ciobani din câmp. La export merg în toate țările: Iordania, Arabia Saudită, Iran”, a explicat Andreșoi.

Cum protejați animalele în fața viiturilor! Recomandări pentru crescătorii din zonele cu risc de inundații! Angelica Lefter - 15 iunie 2020

Crescători, luați măsuri pentru a proteja animalele în fața viiturilor! Inundațiile din ultimele zile au făcut ravagii în gospodăriile și fermele din mai multe localități ale țării. În asemenea situații, cel mai mult au de suferit animalele, care se află fie în zona ce aparține gospodăriei, fie în spații special amenajate, în adăposturi.

Medicul veterinar Viorel Ioan Penţea, Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu, prezintă câteva măsuri ce pot fi luate de fermieri pentru protejarea animalelor şi a păsărilor în caz de inundaţii.

39

Informarea medicului veterinar arată că în condiţiile avertizărilor de fenomene meteorologice extreme, ploi torenţiale, furtuni, căderi de grindină, care pot provoca şi inundaţii, în diferite zone ale ţării, fenomene care afectează și sănătatea animalelor, prin declanşarea de afecţiuni specifice intemperiilor sau de boli transmisibile, medicii veterinari avertizează crescătorii de animale, precum şi autorităţiile locale cu privire la obligaţia de a implementa măsuri de profilaxie generală, de profilaxie specifică şi de ecarisare a teritoriului pentru prevenirea şi limitarea posibilelor îmbolnăviri la animale, sau apariția unor boli contagioase transmisibile la animale și de la animale la oameni, măsuri direcţionate cu responsabilităţi pentru: protejarea sănătatăţii animalelor şi păsărilor, protecţia şi bunăstarea acestora  și protecţia mediului.

În domeniul protejării sănătăţii, protecţiei şi bunăstării animalelor sunt recomandate următoarele măsuri:

Monitorizarea exploataţiilor comerciale şi a exploataţiilor nonprofesionale din gospodăriile populaţiei care dețin animale şi păsări, verificându-se starea clinică de sănătate, efectuarea acţiunilor sanitare veterinare obligatorii prevăzute pentru această perioadă, sau acţiuni de necesitate, (acţiuni de supraveghere prin afluirea de probe pentru examene de laborator, vaccinări imunoprofilactice, în special vaccinarea contra antraxului, examinarea sortimentelor de furaje şi a apei potabile)

Verificarea disponibilităţii echipamentelor de rezervă, în principal a sistemelelor de ventilaţie şi a generatoarelor de energie electrică; (în special la fermele cu porci şi păsări)

Asigurarea unor locuri şi spaţii prestabilite pentru retragerea animalelor în cazuri excepţionale şi mutarea acestora din gospodăriile afectate de inundaţii în zone sigure, unde să fie asigurate condiţii de adăpostire, hrană, adăpare şi îngrijire.

Circulaţiei animalelor în judeţ şi în afara judeţului să se facă numai dacă este strict necesar şi numai cu aprobarea şi sub supravegherea serviciilor veterinare locale sau judeţene, după caz.

Administraţiile locale, pe teritoriul cărora există animale în transhumanţă, să cunoască situaţia reală şi să informeze deţinătorii de animale despre fenomenele prognozate;

Deţinătorul de animale şi păsări, are obligaţia ca pe lângă măsurile enumerate mai sus, să anunţe urgent medicul veterinar din localitatea

40

respectivă, de orice modificare a stării de sănătate a animalelor precum şi modificări comportamentale,

Verificarea stocurilor de produse alimentare de origine animală şi de apă potabilă, existente în unităţiile de profil, sau la sursă în cazul apei, sub aspectul calităţii şi a salubrităţii, precum şi stabilirea unor măsuri corective, după caz.

Asigurarea stocurilor de materiale sanitare, medicamente, produse biologice şi dezinfectante pentru situaţii de urgenţă.

Totodată, în domeniul protecţiei mediului, Colegiul Medicilor Veterinari Filiala Sibiu are următoarele recomandări:

Coordonarea activităţii, prin implicarea autorităţiilor locale și a fermierilor pentru colectarea cadavrelor şi dirijarea lor la unitatea de distrugere, sau incinerare.

Curăţirea şi dezinfecţia zonelor de unde s-a retras apa şi au fost colectate cadavre de animale.

Verificarea condiţiilor de manipulare, colectare, păstrare şi transport a subproduselor de origine animală care nu sunt destinate consumului uman.

Colaborarea servicilor sanitare veterinare cu alte autorități locale implicate şi cu asociaţiile crescătorilor de animale şi asociaţii pe produse, pentru implementarea măsurilor stabilite pentru astfel de calamități naturale.

De asemenea, situaţiile deosebite pot fi comunicate la unităţile sanitare veterinare, sau la comandamentele locale, constituite, pentru a se putea interveni operativ şi eficient cu personal de specialitate, arată dr. Viorel Ioan Penţea, Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu.

A investit 15 ani în pășuni și acum riscă să le piardă. Teodor Aflat, fermier: ”Este un ordin politic la mijloc!” Daniel Befu - 16 iunie 2020

Problemele legate de pășuni continuă să pune bețe în roate zootehniei românești. Astăzi vă prezentăm cazul cunoscutului fermier sibian Teodor Aflat (67 ani), care este și crescător

41

de animale și administrează 500 ha de pășuni pe lângă cele 9.000 de hectare pe care le lucrează în cultura mare.

Teodor Aflat spune că în fiecare an cheltuie sume importante pentru întreținerea ca la carte a suprafețelor cu iarbă. ”Le curăț, le întrețin. Am 1.500 de oi și vreo sută și ceva de vaci de carne din rasa Highland Scoțian. Nu înțeleg legea asta, care efectiv este o absurditate, care e în vigoare de ani de zile și nu vine nimeni să o combată. Poate se sesizează cineva. În 2004 eu am luat în concesiune 1.300 ha de teren, pe care l-a avut IAS Mediaș. La acel moment, bineînțeles, am cumpărat și un fost sediu de IAS care acum este practic sediul firmei cu care am început, «Agroferm». Ori e într-o locație deci tot arabilul lor retrocedat prin legile agriculturii. Cum au retrocedat nu e treaba mea. Însă am pășunea într-o locație în care în anii ăia un bucureștean a cumpărat grajdurile, care bineînțeles că au ajuns ruină, iar recent le-a vândut altuia.

Acum sunt pe cale să îmi pierd o mare parte din pășuni, din cauza unei legi care spune că cine are active, poate prelua și pământurile, în timp ce respectivii nu s-au interesat de grajduri în toți anii ăștia mulți, încât au ajuns o ruină, iar eu, care chiar am făcut activitatea pentru care pășunile erau destinate, se pare că am investit și am muncit degeaba. Timp de 15 ani am curățat și întreținut pășunea și am investit în animale. Pe acea pășune sunt cu concesiunea la zi, cu impozitele la zi pentru activitatea de acolo și pentru oamenii pe care îi am angajați și o să mă trezesc probabil într-un an sau doi, că pășunile astea le va lua X pentru că a fost nu știu ce de ordin politic la mijloc. Inclusiv am vrut să cumpăr grajdurile lăsate în paragină, dar s-au băgat mulți. Nu i-a interesat 15 ani sau 16 ani, dar acum vor să rupă din suprafața pe care o lucrez 110 ha, spunând: «băi, pășunea asta e aferentă grajdurilor astea». Nu mi se pare normal”.

Producătorul spune că a demascat și o ”schemă” prin care ciobanii din zona Sibiului au băgat tot pământul localnicilor la Agromediu (Măsura 10 – agro-mediu şi climă din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 – 2020 pentru care APIA plătește sume în plus pe hectar n.r), iar țăranilor le dădeau 300 lei/ha, sumă din care sătenii trebuiau să-și plătească și impozitul. Acesta și-a creat un renume printre localnici, care insistă că vor ca el să fie cel care le lucrează ogoarele.

”Într-un sat căruia-i zice Vădăcuța (comuna Suplac), sat în care nu știu dacă sunt active 5-10 case și care are arondate vreo 400-500 ha de pământ, s-au înființat 3 asociații de ciobani. Ciobanii au băgat tot pământul localnicilor la agromediu, iar țăranilor le dădeau 300 lei/ha, sumă din care sătenii trebuiau să-și plătească și impozitul. Bineînțeles că oamenii auzind că suntem bine

42

dotați cu utilaje, m-au tot bătut la cap până eu am zis «da», cu 900 kg/ha de cereale. I-am pus în gardă pe respectivii ciobani cu un an înainte că urmează să li se întrerupă contractul și acum am intrat să lucrez un teren de vreo 136 ha, care a fost lăsat pajiște ani de zile, de când a murit Ceaușescu. Să semeni porumb în iarbă nu e lucru ușor. Am tocat mărăcinii, că nici n-a fost curățată pășunea aia. Bineînțeles că mistreții au scos afară aproape 50 ha de porumb, imediat după ce am semănat, iar acum semănăm a doua oară. Dacă fac multe cheltuieli care nu se văd nicăieri, ce satisfacții să ai?”

Duminica e întotdeauna zi de Biserică pentru Teodor Aflat

Încurajarea pentru truda de peste săptămână și-o ia de Sus, așa cum îi șade bine unui agricultor trecut prin multe încercări: ”Încrederea în Dumnezeu e pe primul plan. Pentru că noi nu lucrăm duminica niciodată. Acum, când a fost starea de urgență, duminica de la 10.00 mă duceam cu mașina în față la biserică și deschideam geamurile la mașină, că se auzea până afară slujba. Trecea poliția pe lângă mine și nu știa de ce-s parcat. Stăteam un ceas-un ceas jumate în față la biserică, făceam o cruce și mergeam acasă”.

Muncește cele 9.000 de hectare alături de familie

Inginer electromecanic de profesie, Teodor Aflat (67 ani) e un exemplu tipic de self-made man, care însă, în dialogurile purtate cu Agrointeligența de-a lungul anilor, subliniază mereu rolul pe care destinul l-a avut în devenirea sa. În anii ‘90, a lucrat în Germania. Acolo a câștigat încrederea angajatorului lui, care în 2000 l-a luat partener pentru un proiect investițional în agricultură, fix în inima Transilvaniei.

”Avem un colaborator german, care ne-a creditat și a văzut că suntem corecți și vrem să facem treabă. Inițial el a propus să lucrăm 10 ani și uite că au trecut 20 de ani de când lucrăm împreună. Mulțumesc lui Dumnezeu că în fiecare an am fost pe profituri, în fiecare an am dezvoltat investițiile și cel cu care suntem asociați are încredere și efectiv chiar nu ne-am bătut și nu ne batem joc unul de altul”.

În 2001 Teodor Aflat lucra 50 ha, în anul următor a crescut suprafața la 125 ha, evoluția ulterioară fiind una exponențială, ajungând ca în prezent business-ul, devenit între timp unul puternic de familie, să fie împărțit în 7 firme, fiecare cu câte 20 de angajați: ”Am norocul că am un fecior care a făcut agronomia. Are vreo 11 ani de când a terminat. A făcut liceu de mate-info. Inițial vroia să se facă informatician și când ne-am apucat de afacere a zis: «Măi, de ce să mă duc să stau la careva în birou să fac programe pe computer, când nouă ne trebuie un agronom?» Și îl am alături în tot ce ține de câmp și lucrăm aproape către 9.000 ha, din care 85% sunt în arendă”.

43

Lucrează pământuri de lângă Sighișoara până aproape de Cetatea de Baltă și de la Mediaș până la Târgu Mureș și Ungheni. E ținut în priză de ”Diversitatea asta zilnică”.

Zilnic parcurge 200 km în Mitshiubishi-ul său L200: ”Dacă de dimineață am fost în fermă, acum, deja sunt pe teren, unde mă deplasez între diverse locații, rezolvând probleme și la un moment dat constat că a trecut ziua și ajung acasă tot seara târziu, dar asta e”.

Începutul business-ului agricol a fost unul deloc fast. ”Ca să fac un pic în istorie de când am început noi să facem agricultură în zona asta, din 2000 încoace, terenurile erau toate pline de mărăcini, boscheți și tot ce înseamnă minusurile unor terenuri nelucrabile sau părăsite. Am investit înspre un milion de euro doar în utilajele pentru curățarea și desțelenirea terenurilor nelucrate. Am curățat o grămadă de terenuri în toți acești ani, estimez că aproape 90% au fost în situația asta, înainte să intre pe producție, iar acum facem chiar producții de top pe ele”.

Prețul de vânzare a producției de sfeclă, afectat puternic de închiderea fabricilor

Producțiile grupului de firme controlat de familia Aflat în anii buni sunt de 6 t/ha la grâu, 7 t/ha la orz și 10-11 t/ha la porumb, fiind în ton cu specificul zonei.

”De copil știam o vorbă: sudul face grâul și e grânarul și Transilvania dă producția de mălai, cum se zice în zonă, pe-aici. La noi sunt meleaguri care nu suferă așa tare de precipitații ca în sud”. Fiindcă provocările în zona de podiș sunt altele decât la câmpie, fermierul crede că MADR ar trebui să adapteze actele normative la specificul geografic. Față de zonele unde suprafețele sunt plane și terenurile întinse, consumul crește clar cu cel puțin 40-50% pe combustibil. Cei care fac legile la Ministerul Agriculturii nu s-au gândit deloc când au făcut codul de bune practici agricole. Nu poți să mă compari pe mine, din centru, cu fermierul din sudul țării, nu? Nu poți să compari nici solul calitativ, cu potențial mai ridicat. Mie mi se dă un consum de 78 de l/ha de păioase și 139 l/ha la sfeclă. O altă condiție absurdă e norma minimă de comercializare. Cei mai mulți dintre agricultorii din centrul țării care fac sfeclă de zahăr, când trag linie rămân cu jumate din subvenție, dacă le rămâne. Dar nu le rămâne. Sunt foarte mulți care n-au fost în stare anul trecut să facă cele 26,4 t/ha, cât e norma minimă de comercializare, ca să ia subvenția”.

De altfel sfecla e una din culturile importante pentru Teodor Aflat, căreia îi alocă anual în jur de 730 ha, unde obține producții de aproape 50 t/ha.

44

Fermierul e afectat economic că în România au mai rămas doar două fabrici de zahăr: Luduș și Roman. Dispariția concurenței în Ardeal a făcut ca prețul de achiziție al sfeclei să scadă considerabil, cu procente variind între 10 și 18%, aspect ce afectează major profitabilitatea fermierilor. Teodor Aflat e cătrănit de prevederile contractuale cu steluță, strecurate în contracte, care apasă pe producători.

”La unul din contractele multianuale era prevăzut un spor de fidelitate, care zicea că dacă timp de 3 ani nu scazi producția, adică nu dai producție mai mică decât cât te-ai angajat prin contract, atunci urma să primești pentru toată producția livrată în cei 3 ani, încă 2 euro/t. Însă pentru a primi bonusul, trebuia respectată și o a doua condiție, să nu scazi suprafața plantată cu sfeclă, deși nu văd logica la cea de-a doua condiție, fiindcă tu, ca fermier poți contracta către fabrică doar o fracție din suprafața cultivată și diminuarea suprafeței globale alocate sfeclei, nu afectează automat și suprafața de sfeclă din contractul cu fabrica. E o clauză pe care eu din neatenție nu am citit-o și vreo 15-20 de agricultori, printre care am căzut și eu, ne-am trezit că fabrica ne-a luat cei 2 euro/t promiși. Mie ar fi trebui să-mi dea peste 80.000 de euro, însă mi i-a refuzat, datorită faptului că în 2019 am pus mai puțin cu vreo 9 ha, dintr-un total de vreo 700 ha. Asta, culmea, deși am făcut producție mai mare cu în jur de 9000 tone decât în anul în care-am intrat în contract. Dacă în 2017 m-am înscris că le dau 21.500 tone, în 2019, le-am dat 31.400 tone, sau cam așa ceva. O chichiță contractuală de nimic, m-a costat 80.000 euro. Na, asta e”.

Comuna din România unde primarul oferă terenuri gratuite! Roxana Dobre - 16 iunie 2020

Terenuri gratuite oferite într-o comună din România! Primarii caută metode să atragă investitori în mediul rural, tot mai părăsit parcă odată cu plecarea tinerilor în străinătate. Astfel, soluția găsită de către un edil este acordarea în mod gratuit a unor terenuri pentru investiții pentru construcţia de pensiuni.

Deşi peisajele din Munţii Rodnei îţi taie respiraţia, iar tradiţiile şi ospitalitatea localnicilor te îmbie să descoperi natura la pas, puţini se

45

aventurează să şi investească în zonă. Aşa că un primar oferă gratuit terenuri, pentru construcţia de pensiuni, iar un altul, recondiţionează case bătrâneşti.

În acest fel, speră să îi tenteze şi pe oameni să se încumete să pornească afaceri în localităţi unde acum, nu există turism! În comuna Parva, județul Bistrița-Năsăud aflată la poalele munţilor Rodnei, primarul pune la bătaie 20 de hectare. Le dă teren celor care vin cu bani şi vor să construiască pensiuni şi cabane. Evident, în concordanţă cu natura şi specificul locului.

Ioan Strugari, primarul comunei Parva spune că își dorește ca localitatea să devină în timp stațiune turistică de interes local. “Ne dorim să putem duce încet-încet localitatea spre un turism civilizat. Adică, să o acredităm, să o omologăm ca şi staţiune turistică de interes local.”

Primii tineri, încântați de idee

Având în vedere că primeşte gratuit pământ, Darius – student la Universitatea Tehnică din Cluj Napoca – este hotărât să se întoarcă acasă şi să porească o mică afacere. ”Vin dintr-o comunitate de munte, după cum se vede aici şi vreau ca în continuare pe viitor să construiesc o casă, o cabană specifică acestei zone şi să rămânem împreună unde am crescut, la ţară”, a spus tânărul.

Programul autorităţilor locale se desfăşoară sub sloganul: “Nu lăsa să piară casa de la ţară”.

Mariana Budeţ, localnica: “Cum eu caut un loc de linişte, cred că toată lumea caută. Este o posibilitate, nu ştiu cine ar putea să achiziţioneze contra-cost, un loc şi apoi o casă…”

Potenţialul turistic al zonei este imens. Faptul că aici este şi Parc Naţional experienţa pe munte este cu totul aparte. Niciunde în Europa, turiştii nu mai găsesc o aseamena diversitate. Camerele de supraveghere, instalate de Romsilva, surprind des capre negre sau porci mistreţi, în libertate.Sursă: www.stirileprotv.ro

Cât lapte dă o Bălțață cu Negru Românească? Roxana Dobre - 15 iunie 2020

România înregistrează progrese considerabile în cazul ameliorării iar producțiile au ajuns în cazul vacilor de lapte și la 10.000 de litri pe lactație, spune Toader Neață Împăratu, președintele Asociației Generale a Crescătorilor de Taurine din România (AGCTR), care deține Cartea

46

de Rasă pentru Bălțata cu Negru Românească – BNR. Media rămâne însă 8.000 de litri pe lactație dar, pe lângă o genetică bună, esențială este și furajare animalelor.

Producția de lapte la Bălțata Românească depășește tot mai des 10.000 de litri pe lactație

”Ținând cont că noi am luat în asociație toți fermierii, și pe cei mici din toate cătunele, aș zice că la vaca nu vorbim doar de genetică, ci foarte mult contează și furajele. Din punct de vedere genetic noi ne-am făcut treaba dar dacă omul nu poate să ofere hrană cum trebuie, producția nu poate fi maximă. Adică dacă îi dai o furajare de 10 litri, atunci ea 10 litri îți dă. La fel și dacă îi dai o furajere de 50 de litri. Noi avem multe animale care depășesc 10.000 de litri pe vacă”, a arătat specialistul.

Președintele AGCTR spune că progresul genetic la BNR se vede pe fiecare an cu 1,5 la sută iar România a crescut mult în ultimii ani datorită susținerii prin programe de ameliorare. ”Deci trebuie să înțeleagă toată lumea că acest progres genetic nu se face peste noapte, noi din punct de vedere genetic ne-am făcut treaba. Avem acum o producție medie undeva la 8.000 de litri. Dar, repet, esențială este și furajare. Dar strict genetic România este în progres. Dacă conducerea ministerului vrea în continuare să nu mai cumpărăm material seminal din import, să nu mai cumpărăm material biologic din exterior adică juninci, vaci sau tauri. Să avem și noi materialul nostru trebuie să ținem de această ameliorare. Dacă nu se vrea anulăm progresele și cumpărăm totul din exterior. Și așa cumpărăm totul din import au mai rămas agricultura, care și așa este pe jumătate vândută și zoothenia”, a mai subliniat Neață.

Asociația Generală a Crescătorilor de Taurine din România a fost acreditată ICAR 

AGCTR este proaspăt acceptată în rândul Comitetului Internațional pentru Înregistrarea Animalelor (ICAR – International Commitee for Animal

47

Recording), cel mai important for care acreditează organizațiile de evidență a animalelor.

”La acest moment suntem trei asociații românești acreditate ICAR printre care și noi. De două săptămâni am primit acreditarea care ne onorează și ne responsabilizează și mai mult. Au venit, ne-au controlat, totul este în regulă. Acum putem spune că fermierii din asociație au o reprezentare mai bună la nivel european și suntem și noi ridicați la standardele europene odată cu recunoașterea acestei acreditări. Mai mult, vrem în curând, maixim 2 săptămâni să ne asociem și la Asociația Generală a Bălțatei cu negru pe Europa”, a spus Toader Neață Împăratu.

Acesta a subliniat că în prezent în AGCTR sunt înscriși peste 10.000 de membri din toată țara.

Amenzi uriaşe pentru „căutătorii de trufe”: Trebuie să li se impoziteze profiturile 14 iunie 2020, Afrodita Cicovschi

Amenzi uriaşe pentru „căutătorii de trufe” sunt prevăzute într-un proiect de lege iniţial de mai mulţi parlamentari USR, principala reglementare privind obţinerea unei autorizaţii de recoltare „Recoltarea trufelor a devenit o afacere profitabilă pentru multe persoane, acestea utilizând sape, lopeţi, greble şi cazmale, fapt care conduce la o periclitare a speciei şi dăunează atât arborelui, cât şi solului”, a anunţat deputatul USR Lavinia Cosma, unul dintre iniţiatorii proiectului de lege.   

Potrivit acesteia, scopul principal al căutătorilor de trufe îl reprezintă „profiturile obţinute din exploatarea neconformă a acestor produse, profituri nedeclarate, neimpozitate”.   

„Trufele sunt vândute ulterior, către intermediarii din Italia, Germania, Franţa, unde se apreciază adevărata lor valoare. La rândul lor, aceşti intermediari distribuie către restaurante sau alte firme de procesare aceleaşi produse, pentru preţuri duble sau triple, profitând astfel de pe urma lipsei reglementărilor din ţara noastră.    În prezent, nu există o modalitate de

48

recoltare concretă a acestor specii şi nu există un cadru legal aferent exploatării conforme”, menţionează Cosma.  

Astfel, USR a iniţiat şi depus la Senat un proiect de lege privind procedura de autorizare, modalitatea de recoltare şi valorificare a trufelor, potrivit căruia, în lipsa autorizaţiei, căutătorii de trufe pot fi amendaţi cu până la 8.000 de lei (aproape dublu faţă de cât costă un singur kilogram din cele mai scumpe trufe, respectiv cele negre), reprezentanţii Romsilva, cei ai Gărzii Forestiere sau ai Ministerului de Interne putând confisca întreaga recoltă descoperită în urma controalelor.  

Controalele se efectuează la intrarea şi ieşirea din pădurile unde se recoltează trufele. Principalele reguli de recoltare a trufelor   În primul rând, autorizaţia trebuie obţinută de proprietarul terenurilor sau de ocolul silvic de pe care se recoltează trufele de la autorităţile competente pentru protecţia mediului de pe raza administrativ teritorială unde se desfăşoară activitatea, aceştia putând cesiona către alte persoane juridice dreptul de recoltare, achiziţie şi comercializare.  

În cazul terenurilor forestiere, proprietate publică, cesionarea dreptului de recoltare se face prin licitaţie publică sau prin negocierea directă, după cel puţin o licitaţie organizată la care se prezintă un singur participant. Va fi interzisă recoltarea trufelor cu orice obiect, unealtă sau derivate, în afară de vanghină, definită ca unealtă special folosită pentru recoltarea trufelor, a cărei dimensiune totală nu poate depăşi 1 metru lungime.  

Căutarea trufelor se realizează cu maximum 2 câini, special dresaţi pentru localizarea acestora, iar ulterior pentru protejarea rădăcinilor arborilor la baza cărora se dezvoltă trufele, se utilizează un instrument special de săpătură, denumit generic, vanghină. Mai mult decât atât, pe lângă procedura de extracţie, pentru a se asigura regenerarea speciei, trufele se curăţă deasupra locului de unde au fost extrase.   

„Această specie aparte de nelemnoase specifice fondului forestier naţional, nu beneficiază de o reglementare amplă şi astfel se creează un vid legislativ care permite exploatarea acestor specii în mod defectuos şi dăunător pentru mediu”, se arată în expunerea de motive a proiectului de lege.    

Fermierii din sud-estul ţării estimează producţii la jumătate faţă de 2019 la grâu din cauza secetei, iar cei din vest se tem că precipitaţiile abundente din ultimele săptămâni vor afecta porumbul şi floarea-soarelui 16.06.2020, Florentina Niţu Fermierii din sud-estul României au fost cei mai încercaţi în acest an de condiţiile climatice, seceta prelungită conducând la reducerea la

49

jumătate a recoltelor de grâu, orz, ovăz sau răpiţă, scontate pentru anul agricol 2020. Pe de altă parte, fermierii din vestul ţării, din judeţele Timiş şi Arad, spun că le este teamă că ploaia abundentă şi consecventă din ultimele două, trei săptămâni, va afecta culturile de porumb şi floarea-soarelui, deoarece din cauza umezelii pot apărea dăunători şi a boli.

„Producţia de grâu şi orz va scădea la mai mult de jumătate în cele cinci judeţe din dus-estul ţării afectate de secetă. Porumbul şi floarea-soarelui, în schimb, se prezintă foarte bine”, spune Ion Alexandru, proprietarul Vp Cereale Bz, unul dintre cei mai importanţi comercianţi de cereale din România, cu afaceri de peste 116 milioane de lei în 2018.

Anul trecut, România a avut o suprafaţă cultivată cu cereale de 5,4 milioane de hectare şi o producţie de 29,5 mil. tone, potrivit datelor de la INS.

Adrian Nechita Oros, ministrul Agriculturii, a declarat anterior că se aşteaptă la o producţie de grâu pentru 2020 de 5-5,5 milioane de tone, o scădere de 40-50% faţă de anii precedenţi, când România a fost pe locul 4 în UE la cultura de grâu, cu o producţie de peste 10 milioane de tone.

Lucian Măcelăru, directorul executiv al companiei Agro Oil Service, trader de cereale care a rulat anul trecut peste 180.000 de tone, spune că din analizele sale şi din discuţiile pe care le-a avut cu alţi fermieri, producţia de grâu din acest an va fi de 6,5-7,5 milioane de tone, însă se aşteaptă ca preţul să varieze, pentru că România în continuare va avea o cantitate exportabilă şi o creştere este, mai degrabă, o supraestimare.

„Lucrurile sunt complicate anul acesta. Va fi o recoltă mult mai mică la culturile de toamnă, însă noi nu ne-am confruntat prea mult cu secetă. La noi este problemă că de două, trei săptămâni plouă în continuu şi ne e teamă să nu apară boli la plante. La porumb şi floarea-soarelui nici nu putem intra pe teren şi nu avem cum să le protejăm”, spune Nicolae Mărgean, organic grains buyer în cadrul companiei Copeland Crop, deţinută de italianul Domenico Ferrulli. Compania cultivă cereale în localitatea Pecica din judeţul Arad, dar şi comercializează cerealele de la alţi producători.

50

El susţine că a discutat cu colegi de-ai săi din breaslă, de la care a aflat că în judeţul Galaţi, o parte din ei, au tăiat ovăzul pentru furaje la animale, pentru a nu pierde complet investiţia. De altfel, el crede că seceta din ultimii doi ani îi va determina pe mulţi fermieri să-şi regândească culturile. 

„Peste tot apar ferme de vânzare în perioada aceasta. Fermierii nu sunt ajutaţi aşa cum trebuie de stat, nu sunt încurajaţi să continue, iar despre ferme de familie, cu 50-60 de hectare, nu poate fi vorba, deşi acestea sunt cele mai profitabile, arată modelele din afară”, apreciază Nicolae Mărgean. 

Ministrul Agriculturii a spus că fermierii afectaţi de secetă vor fi despăgubiţi, însă momentan reprezentanţii direcţiilor agricole judeţene verifică situaţia din teren pentru a constata care a fost suprafaţa totală calamitată. În funcţie de rezultatele obţinute, el a spus că vor stabili cum vor aloca banii alocaţi fiecărui fermier în parte.

Ministrul a mai afirmat că în unele judeţe, la un moment dat, suprafaţa declarată ca şi calamitată a trecut de 100% de suprafaţa declarată ca însămânţată, iar acest lucru arată că există o hibă în sistem. Până în data de 4 iunie, pagubele produse de secetă, declarate, au fost pe o suprafaţă de 1,3 milioane de hectare, din cele 2,9 milioane însămânţate în toamnă.

În 2018 şi 2019, România s-a situat pe primul loc în Uniunea Europeană la producţia şi suprafaţa cultivată cu porumb şi floarea-soarelui. Anul 2018 a fost cel mai bun an din punctul de vedere al producţiei de cereale, România având o recoltă record, de peste 31 de milioane de tone de cereale. 

Cei mai mari cultivatori de cereale din România sunt Agricost, companie controlată de arabii de la Al Dahra, Intercereal din Ialomiţa şi JD Agro Cocora, din acelaşi judeţ, arată datele Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).

Investiţi în România! proiect ZF şi CEC Bank. Ovidiu Bucătaru, Şerban Holding: Vom investi 13,5 mil. euro în următorii 4 ani pentru un nou complex de creştere industrializată a puilor pe o platformă din localitatea Sascut, judeţul Bacău 16.06.2020, Alex Ciutacu 1

Grupul Şerban ţinteşte o creştere de 10,5% a cifrei de afaceri pentru anul 2020, versus o ambiţie de plus 16%, anunţată înainte de pandemie.

Grupul Şerban va investi 13,5 mil. euro în următorii patru ani pentru a-şi spori capacitatea de creştere industrializată a puilor, printr-un nou complex în localitatea Sascut, judeţul Bacău, a explicat Ovidiu Bucătaru, director

1 https://www.zf.ro/zf-investiti-in-romania/investiti-romania-proiect-zf-cec-bank-ovidiu-bucataru-serban-holding-19290626

51

financiar al Şerban Holding, în cadrul emisiunii Investiţi în România!, realizată de ZF în parteneriat cu CEC Bank.

„Pentru ferma avicolă Şerban vorbim în următorii 4 ani de cel mai mare proiect de investiţii al nostru, un proiect care totalizează 13,5 milioane euro. O primă etapă reprezintă practic un nou complex de creştere industrializată a puilor pe o platformă din localitatea Sascut, judeţul Bacău. Aici s-au făcut primele demersuri, în sensul în care am investit în achiziţionarea respectivei platforme şi am început lucrările de punere în valoare totodată cu demersurile de obţinere a autorizaţie de construire, urmând să primim în luna iulie o autorizaţie pentru a demara construcţia”, a declarat Ovidiu Bucătaru, director financiar al Şerban Holding, un grup cu şase domenii de activitate şi afaceri de peste 70 mil. euro în 2019.

Prin această investiţie, grupul Şerban îşi majorează capacităţile de creştere a puilor de la 44.000 mp la 84.000 mp, în contextul în care a bătut palma cu procesatorul Agricola Bacău.

„Tot timpul ne uităm la ce facem cu marfa pe care o aducem pe piaţă. Oricât producem, oricât de eficienţi am fi, dacă nu avem piaţa care să ne spună că produsul este cerut şi este valoros, planurile noastre se năruiesc. Aici am găsit să lucrăm că un grup care procesează carne de pasăre şi care căuta să îşi majoreze capacităţile, în speţă Agricola Bacău”, a spus invitatul.

Businessul Şerban, pornit de antreprenorul Nicolae Şerban în 1994, operează în prezent şapte companii şi are peste 12.000 de hectare cultivate cu cereale şi oleaginoase, trei ferme de creştere a puilor şi cinci băcănii, potrivit datelor de pe propriul site.

Pentru anul 2020, Şerban Holding are în plan investiţii de 8,5 mil. euro, dintre care 4,5 mil. euro se îndreaptă în a doua parte a anului către etapa iniţială din proiectul pe patru ani anunţat, în timp ce restul reprezintă continuarea unui program de irigaţii şi investiţii într-o tehnologie care oferă

52

o nouă abordare a solului. Grupul a început un program de irigaţii care s-a concretizat într-o investiţie de 1,2 mil. euro pentru o infrastructură de irigaţii ce deserveşte momentan 600 de hectare de teren şi care trebuie să ajungă la 2000 de hectare până la finalul anului.

 „Direcţiile pentru anul acesta sunt reprezentate de zona de irigaţii, implementată parţial, şi echipamentele necesare care au reprezentat o investiţie de 1 mil. de euro, pe lângă cele 1,2 mil. euro. Mai mult, avem încă 2 mil. euro alocaţi ca investiţii pentru continuarea dezvoltării programului de irigaţii. Totodată, gândim şi variante alternative de producţie tehologică pentru că doar a aduce apă nu este suficient. Suntem convinşi că şi o abordare a solului care ne permite să conservăm apa ne poate ajuta, iar aici vorbim de o investiţie de 500.000 euro”, a detaliat Ovidiu Bucătaru.

Grupul Şerban ţintea depăşirea bornei de 80 mil. euro la nivelul cifrei de afaceri pentru anul 2020, ceea ce ar fi însemnat o creştere de 16%. Acum, după câteva luni de pandemie, reprezentanţii grupului rămân optimişti şi ţintesc o creştere de peste 10% pentru anul acesta.

„Ne propuneam o creştere de 16% pentru a trece de 80 mil. euro, iar după primele două trimestre pline rămânem optimişti, chiar dacă vedem o corecţie. Astăzi cifrele ne arată că putem avea o crşetere de 10,5%. Este adevărat că primul trimestru a fost foarte bun, uşor peste 16%, dar rămânem şi acum în teritoriu pozitiv. Crede că de la un an la altul vom avea o creştere cu o cifră sau chiar cu două. Aşteptăm a doua parte aa anului să vedem cum va continua”, a explicat directorul financiar al grupului.

Odată cu noua capacitate de creştere a puilor, grupul cu 400 de angajaţi estimează că va mai aduce aproape 30 de oameni în echipă, întrucât o parte din noua facilitate ar trebui să fie opereaţională până la finalul anului.

Cu experienţă în cultură mare, grupul Şerban s-a îndreptat recent spre o nouă direcţie de business, cea a producţiei de legume, unde a semnat un acord de furnizare de cartofi către grupul PepsiCo, producător al chipsurilor Layăs, şi un acord similar pentru sfecla de zahăr cu austriecii de la Agrana.

 Care sunt problemele identificate de Şerban Holding

♦ Lipsă de comenzi – acolo unde nu există comenzi trebuie să ne extindem orizontul, să căutăm noi direcţii de dezvoltare. Cum a fost proiectul legat de cartof pentru o companie care făcea cultură mare şi am găsit o variantă de a genera o nouă linie de business. Am pornit din zona aceasta, am făcut demersurile necesare, am avut ore şi ore de interacţiuni în care am pus la un loc planurile cu potenţialii cumpărători

53

♦ Lipsa de oameni – acesta a fost un laitmotiv în ultimii ani. Avem nevoie de oameni extrem de calificaţi. Ne-am extins orizontul şi în acest caz şi am adus colegi din alte zone, am făcut relocări. Vorbim chiar şi de consultanţi pe care îi avem din Canada, Germania, care au venit alături de noi să ne înveţe cum se realizează tehnologizarea în zonele lor de activitate.

♦ Infrastructură rutieră şi transport – este foarte importantă pentru noi pentru că avem şi Şerban Distribuţie, un integrator pe zona de logistică şi transport a grupului. Poate nu timpii sunt cei care ne deranjează, dar cu siguranţă modul în care va trebui să cheltuim şi să găsim soluţii este mai agresiv decât în Occident. Ne-ar ajuta dacă un proiect precum A13 ar putea fi accelerat. O autostradă care trece munţii ne va oferi o perspectivă diferită.

♦ Infrastructura educaţională – este o provocare foarte mare, am mers spre universităţi, fie spre cea de agronomie din Iaşi, fie spre cea din Galaţi. Sunt două puncte unde am reuşit să implementăm programe şi să aducem în fiecare an un număr de tineri absolvenţi pe care să îi trecem printr-un proces şi să îi aducem alături de noi. Deşi rata de succes este de doar 2-3%, reuşeşte să ne aducă plus valoare prin prisma faptului că avem colegi care ajung alături de noi încă de pe băncile facultăţii.

Acţiuni noi în valoare de 10,13 mil. lei emise de Holde Agri Invest, deţinute de 80 de investitori noi, au intrat ieri în sistemul Bursei de Valori Bucureşti Tibi Oprea 16.06.2020,

Un pachet de 9,1 milioane de acţiuni emise de societatea Holde Agri Invest, operator local de terenuri agricole, în valoare totală de 10,13 mil. lei, au intrat ieri la ora 13.46 în sistemul Bursei de Valori Bucureşti, la preţul de 1,1135 lei pe unitate, potrivit datelor agregate de ZF de la BVB.  Pachetul reprezintă o parte din acţiunile vândute în cel de-al doilea plasament privat derulat de Holde, respectiv cea vândută unor investitori noi. 

Societatea a reuşit să strângă în total 12 mil. lei de la investitori, după ce oferta a fost suprasubscrisă cu 20%. Restul de circa 2 mil. lei au fost acoperiţi de investitori deja existenţi, care au participat şi la primul plasament privat. 

Un a agricol prost în 2020: Fermierii estimează o producţie de grâu de 6,5-7,5 mil. tone, mai mică cu 30-35% decât în 2019. „Este un an foarte delicat. Sunt fermieri care nu au putut iriga.“ieri, 22:23 Florentina Niţu Fermierii din sud-estul României au fost cei mai încercaţi în acest an de condiţiile climatice, seceta prelungită conducând la reducerea la jumătate a recoltelor de grâu, orz, ovăz sau răpiţă, scontate pentru anul

54

agricol 2020. Pe de altă parte, fermierii din vestul ţării, din judeţele Timiş şi Arad, spun că le este teamă că ploaia abundentă şi consecventă din ultimele două, trei săptămâni, va afecta culturile de porumb şi floarea-soarelui, deoarece din cauza umezelii pot apărea dăunători şi a boli.„Producţia de grâu şi orz va scădea la mai mult de jumătate în cele cinci judeţe din dus-estul ţării afectate de secetă. Porumbul şi floarea-soarelui, în schimb, se prezintă foarte bine”, spune Ion Alexandru, proprietarul Vp Cereale Bz, unul dintre cei mai importanţi comercianţi de cereale din România, cu afaceri de peste 116 milioane de lei în 2018.

Anul trecut, România a avut o suprafaţă cultivată cu cereale de 5,4 milioane de hectare şi o producţie de 29,5 mil. tone, potrivit datelor de la INS.

Adrian Nechita Oros, ministrul Agriculturii, a declarat anterior că se aşteaptă la o producţie de grâu pentru 2020 de 5-5,5 milioane de tone, o scădere de 40-50% faţă de anii precedenţi, când România a fost pe locul 4 în UE la cultura de grâu, cu o producţie de peste 10 milioane de tone.

Lucian Măcelăru, directorul executiv al companiei Agro Oil Service, trader de cereale care a rulat anul trecut peste 180.000 de tone, spune că din analizele sale şi din discuţiile pe care le-a avut cu alţi fermieri, producţia de grâu din acest an va fi de 6,5-7,5 milioane de tone, însă se aşteaptă ca preţul să varieze, pentru că România în continuare va avea o cantitate exportabilă şi o creştere este, mai degrabă, o supraestimare.

„Lucrurile sunt complicate anul acesta. Va fi o recoltă mult mai mică la culturile de toamnă, însă noi nu ne-am confruntat prea mult cu secetă. La noi este problemă că de două, trei săptămâni plouă în continuu şi ne e teamă să nu apară boli la plante. La porumb şi floarea-soarelui nici nu putem intra pe teren şi nu avem cum să le protejăm”, spune Nicolae Mărgean, organic grains buyer în cadrul companiei Copeland Crop, deţinută de italianul Domenico Ferrulli. Compania cultivă cereale în localitatea Pecica din judeţul Arad, dar şi comercializează cerealele de la alţi producători.

El susţine că a discutat cu colegi de-ai săi din breaslă, de la care a aflat că în judeţul Galaţi, o parte din ei, au tăiat ovăzul pentru furaje la animale, pentru a nu pierde complet investiţia. De altfel, el crede că seceta din ultimii doi ani îi va determina pe mulţi fermieri să-şi regândească culturile. 

„Peste tot apar ferme de vânzare în perioada aceasta. Fermierii nu sunt ajutaţi aşa cum trebuie de stat, nu sunt încurajaţi să continue, iar despre ferme de familie, cu 50-60 de hectare, nu poate fi vorba, deşi acestea sunt cele mai profitabile, arată modelele din afară”, apreciază Nicolae Mărgean. 

55

Ministrul Agriculturii a spus că fermierii afectaţi de secetă vor fi despăgubiţi, însă momentan reprezentanţii direcţiilor agricole judeţene verifică situaţia din teren pentru a constata care a fost suprafaţa totală calamitată. În funcţie de rezultatele obţinute, el a spus că vor stabili cum vor aloca banii alocaţi fiecărui fermier în parte.

Ministrul a mai afirmat că în unele judeţe, la un moment dat, suprafaţa declarată ca şi calamitată a trecut de 100% de suprafaţa declarată ca însămânţată, iar acest lucru arată că există o hibă în sistem. Până în data de 4 iunie, pagubele produse de secetă, declarate, au fost pe o suprafaţă de 1,3 milioane de hectare, din cele 2,9 milioane însămânţate în toamnă.

În 2018 şi 2019, România s-a situat pe primul loc în Uniunea Europeană la producţia şi suprafaţa cultivată cu porumb şi floarea-soarelui. Anul 2018 a fost cel mai bun an din punctul de vedere al producţiei de cereale, România având o recoltă record, de peste 31 de milioane de tone de cereale. 

Cei mai mari cultivatori de cereale din România sunt Agricost, companie controlată de arabii de la Al Dahra, Intercereal din Ialomiţa şi JD Agro Cocora, din acelaşi judeţ, arată datele Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).  Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 16.06.2020

Obligaţiunile reţelei de magazine agricole Agroland în valoare de 8 mil. lei intră mâine la tranzacţionare la Bucureşti Tibi Oprea 15.06.2020,

Obligaţiunile corporative emise de Agroland Business System (simbol bursier AGR25), societatea care operează lanţul de magazine agricole Agroland, intră marţi, 16 iunie, la tranzacţionare pe Sistemul Multilateral de Tranzacţionare (SMT) al Bursei de Valori Bucureşti (BVB), potrivit unui comunicat de presă al BVB.

Astfel, Agroland este prima reţea de magazine agricole care face pasul pe piaţa de capital din România. Societatea a derulat în perioada 3-5 martie un plasament privat de obligaţiuni prin care a atras 8,08 milioane lei. Obligaţiunile au o maturitate de 5 ani şi o dobândă fixă de 9% pe an, plătibilă semestrial.

56

“Agricultura este unul dintre cele mai importante sectoare ale economiei româneşti, fapt dovedit şi de construcţia PIB-ului pe 2019, în care agricultura a reprezentat 4,1% din PIB-ul României, adică 10 miliarde euro. Ne bucurăm să vedem companii precum Agroland că vin pe piaţa de capital pentru a atrage finanţarea necesară pentru dezvoltare şi adaptarea la noile cerinţe ale pieţei.

Runda de finanţare derulată cu succes de Agroland, chiar la începutul lunii martie, când pe pieţele de capital începeau să se simtă primele semne de tensiune, dovedeşte că investitorii sunt dispuşi să investească întodeauna când identifică o oportunitate. Aceasta dovedeşte, totodată, că Bursa de Valori Bucureşti este un pilon esenţial pentru accesarea capitalului necesar dezvoltării companiilor şi, implicit, a economiei locale”, a declarat Radu Hanga, preşedintele Consiliului de Administraţie al BVB.

Agroland va utiliza capitalul atras pentru finanţarea dezvoltării magazinelor de format nou, modernizate, cu suprafeţe de 400 mp. Acest nou tip de magazine are ca scop satisfacerea atât a nevoilor clienţilor tradiţionali, cât şi a unui nou segment de clienţi, cu venituri peste medie şi având hobby-uri precum grădinăritul, creşterea animalelor de companie sau de expoziţie/fermă.

“Doresc să mulţumesc investitorilor pentru încredere şi să îi asigur că au luat o decizie inspirată investind în Agroland. În aceste vremuri instabile, modelul de business al Agroland prosperă. Veţi vedea deja în raportările pentru primele 6 luni din 2020 rezultate excelente, pe care sperăm să le replicăm şi în următoarele semestere”, a afirmat Horia Cardoş, fondatorul şi administratorul Agroland.

În cadrul plasamentului privat derulat de Agroland au fost emise 80.803 obligaţiuni, care au fost cumpărate de 88 de investitori, dintre care 87 de investitori de retail şi un investitor instituţional. Dintre cei 87 de investitori de retail, 86 sunt persoane fizice şi un investitor este persoană juridică română.

Plasamentul privat şi admiterea la tranzacţionare a obligaţiunilor au fost asistate de Tradeville, în calitate de Consultant Autorizat.

“Listarea obligaţiunilor Agroland demonstrează încă o dată că şi în România bursa este o soluţie pentru finanţarea economiei naţionale. Şi nu doar pentru companiile de nişă (ex. IT sau finanţe), ci pentru orice tip de firmă care are cel puţin aceste 3 lucruri: un istoric pozitiv, o organizare bună şi o viziune

57

de dezvoltare solidă. În acest sens, suntem mândri că Tradeville este parte dintr-un număr tot mai mare de astfel de proiecte şi ne bucură să vedem un interes în creştere pentru finanţarea la bursă. Sper ca optimismul să fie factorul dominant în continuare şi să avem ocazia să aducem faţă în faţă cu investitorii potriviţi cât mai multe companii de succes”, a spus Ovidiu-George Dumitrescu, director general adjunct şi coordonator al diviziei de finanţări corporative a Tradeville.

Reţeaua de magazine agricole acoperă segmentele “Ferma”, “Pet Care” şi “Gardening“, iar de curând a intrat şi pe segmentul de fitofarmacii.

Totodată, Agroland este cel mai mare furnizor din domeniu de pui de o zi. Vânzările de furaje şi pui au cele mai mari ponderi în vânzările Agroland, de 34,08% şi, respectiv, de 23,49%, potrivit datelor pentru anul 2019. În acelaşi timp, câştigă teren de la an la an segmentul de „Pet Care”, care în anul 2019 a ajuns la 12,36% din venituri. În această etapă, Agroland evoluează de la magazine tradiţionale cu suprafeţe cuprinse între 50-100 mp către magazine specifice retailului modern cu suprafeţe de 400 -500 mp.

Înfiinţată în anul 2009, societatea operează în prezent o reţea extinsă de magazine la nivel naţional, acoperind 28 de judeţe din Romania. La finalul lunii februarie, Agroland deţinea 247 de magazine, dintre care 57 operate direct şi 190 de magazine aparţinând francizaţilor. Societatea este  prezentă şi în segmentul de comerţ on-line, unde sunt estimate vânzări de 400.000 de euro în acest an.

Agroland estimează că în cele 28 de judeţe în care este prezentă, pentru oraşele mici şi zonele rurale, deţine o cotă de piaţă de aproximativ 30%.

Agroland Business Systems a încheiat anul 2019 cu o cifră de afaceri de 133,6 milioane lei, un profit operaţional de aproape 3,8 milioane lei şi un profit net de 2,4 milioane lei. Societatea estimează că cifra de afaceri va consemna un ritm ascendent în următorii cinci ani, astfel că în 2025, anul în care obligaţiunile vor ajunge la scandenţă, cifra de afaceri va fi de 222,6 milioane lei.

În acţionariatul Agroland Business System se regăsesc fondatorul şi administratorul unic al societăţii, Horia Cardoş, cu 90% din acţiuni, şi Ştefan Martin, cu un pachet de 10%.

58

ANSVSA: Actualizarea situației privind evoluția Pestei Porcine Africane  meatmilk  16 iunie 2020

În 12.06.2020 pesta porcină africană (PPA) evoluează în 144 de localități din 23 de județe, cu un număr de 269 de focare (dintre care 4 focare în exploatațiicomerciale). În alte 17județe au fost diagnosticate doar cazuri la mistreți. În intervalul 04 – 10.06.2020 au fost înregistrate 9 focare noi și au fost stinse 2:De la prima semnalare a prezenței virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017și până în prezent, au fost diagnosticate 3.672 de cazuri la mistreți.În conformitate cu prevederile europene, cazurile la mistreți se sting după cel puțin 2 ani de la apariția lor.

Până la această dată (12.06.2020) au fost despăgubiți 15.128 deproprietari, valoarea totală a plăților fiind de 440.970.180 de lei. În perioada următoare vor fi plătite despăgubiri în valoare de 7.976.100 de lei pentru alți 202 propietari.

ANSVSA solicită sprijinul cetățenilor pentru respectarea următoarelor măsuri:

pentru această boală nu există vaccin, singura metodă de protejare a sănătăţii animalelor este respectarea condiţiilor de biosecuritate;

nu intraţi în adăposturile unde creşteţi porcii cu încălţămintea şi hainele cu care aţi umblat pe stradă, în pădure sau în zonele agricole înveciate cu mediul silvatic;

evitați să intrați timp de 48 de ore în adăposturile destinate creșterii porcilor, după ce ați desfășurat activități specifice vânătorii;

este recomandat ca pentru dezinfecţia la intrarea în adăpost, să puneţi o tăviţă cu burete sau paie îmbibate cu o soluţie slabă de sodă caustic sau cu un biocid recomandat de un medic veterinar;

59

creşteţi porcii doar în spaţii închise, fără posibilitatea de a veni în contact cu porci din alte exploatații, cu porci mistreţi sau cu proprietari care deţin porci domestici;

nu hrăniţi animalele cu resturi alimentare/lături/spălătură provenite de la carnea de porc gătită în familie; dacă există vânători în famile care aduc carne de mistreţ, sub nicio formă nu daţi porcilor apa provenită de la spălarea cărnii sau resturi de carne;

nu cumpăraţi purcei din locuri necunoscute, fără a fi identificaţi (cu crotalie) şi fără certificat sanitar veterinar de sănătate eliberat de medicul veterinar de liberă practică împuternicit;

vânătorii şi responsabilii fondurilor de vânătoare trebuie să anunţe DSVSA judeţene despre orice situaţie în care au depistat porci mistreţi morţi, ori cu comportament modificat şi să transmită probele pentru diagnosticul de laborator.

De la începutul acestui an, în Europa, pe lângă România au fost diagnosticate focare de PPA în: Bulgaria, Ucraina, Belgia, Estonia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Polonia, Republica Serbia, Slovacia și Ucraina și Grecia.

Facem precizarea că pesta porcină africană nu produce îmbolnăviri la oameni, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru oameni, acest virus având, însă, impact dezastruos la nivel economic și social. Imaginea de deschidere indica focarele la mistreti. Serviciul Comunicare și Logistică Documentară

Planta TINERETII: o noua specie la care lucreaza cercetatorii buzoieni In iun. 16, 2020  

Costel Vânătoru, cercetător

Cercetătorii din județul Buzău sunt pe cale să producă un nou soi de plantă care poate fi folosit atât pentru consum, cât și ca plantă medicinală. Este vorba de „spanacul longevității”, un soi care vine după o serie de alte reușite științifice ale cercetătorilor buzoieni, scrie presa locală. Este numit spanacul longevității datorită proprietăților sale

60

alimentare de excepție și în special beneficiilor medicinale care au contribuit esențial în menținerea tinereții și a vieții.

„Suntem prinși în cercetări cu o specie nouă de spanac. Este vorba despre spanacul longevității. Este un material biologic de care am făcut rost cu mare greutate, doar două ghivecele. Deja am început multiplicarea. În scurt timp, sperăm să creăm un lot pe baza căruia să facem mai multe observații, cercetări. Avem convingerea că și acesta, în scurt timp, va fi aclimatizat în România”, a spus cercetătorul Costel Vânătoru, cu tilul de doctor la Facultatea de Horticultură din cadrul USAMV București, citat de opiniabuzau.ro.

Producerea și omologarea speciilor noi se face treptat, după câțiva ani de cercetare. Mai întâi se procură materialul, apoi vine etapa de documentare pentru a cunoaște foarte bine specia, după care se trece la etapa de aclimatizare a speciei.

Anterior, cercetătorii din Buzău au reușit să producă spanacul Malabar, cunoscut și ca spanacul indian, plantă cățărătoare care se întinde ca o liană în grădină. Costel Vânătoru, cercetător cu experiență de peste 30 ani, a anunțat că spanacul Malabar a fost omologat și că va fi introdus oficial în cultură. Planta produce frunze mari, suculente, care pot fi consumate toată vara, atât proaspete în salate, cât ș preparate. „Urmează să primim certificatul de omologare și brevetul, și putem vorbi de un soi românesc la această specie”, a povestit cercetătorul, citat de opiniabuzau.ro.

Un alt soi este spanacul Okinawa care poate fi cultivat pe toata durata anului, cu un gust mai intens decât varianta ei clasică. De asemenea, spanacul de apă cu tulpini lungi, articulate și goale, care permit viței să plutească pe apă sau să se strecoare pe terenul noroios. Rădăcinile adventive sunt formate la nodurile care sunt în contact cu apa sau cu solul umed. Ei exudă un suc de lapte, și sunt albe sau verzi, în funcție de soi. Spanacul de apă nu are nicio legătură cu spanacul comun, ci este strâns legat de cartofii dulci. Frunzele au o aromă foarte plăcută, ușoară, dulce și o textura ușor alunecoasă, care contrastează atunci când este gătită cu crispitatea tulpinilor. Toate aceste plante sunt cu multiple beneficii care pot fi servite pe masă, cu o serie de proprietăți deosebite pentru sănătate.

61

Scenariu sumbru pentru fermierii romani! Costurile vor creste cu 400%

In iun. 16, 2020   Trecerea spre o agricultură sustenabilă, ecologică, nu va fi una ușoară și le va crea mari probleme fermierilor, susține europarlamentarul Carmen Avram. Într-o intervenție în Comisia pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European, aceasta a subliniat că există estimări potrivit cărora costurile agricultorilor vor crește cu 400% după reducerea cu 50% a pesticidelor și fertilizatorilor.

Carmen Avram a subliniat faptul că, pe lângă actuala criză de sănătate și importurile ieftine din state terțe non-UE, agricultorul european va trebui să suporte, fără un sprijin clar, costurile dezvoltării durabile și tranziția către agricultura sustenabilă: „Când vorbim de viitorul agriculturii europene, nu trebuie să uităm că aceasta asigură hrana a jumătate de miliard de cetățeni europeni. Iată că vine Pactul Ecologic și strategia «De la fermă la furculiță» care aduc o presiune imensă, în plus, pe sectorul agricol. Acestea înseamnă condiții inimaginabile și costuri foarte mari, nu doar pentru fermieri, ci și pentru o jumătate de miliard de consumatori europeni. Există estimări care plasează creșterea costurilor pentru agricultori cu până la 400%, după reducerea cu 50% a pesticidelor și fertilizatorilor.

1. Cum se va asigura Comisia Europeană că, odată cu creșterea costurilor pentru producătorii europeni, cetățenii vor putea să-și permită hrană de calitate? Cum se va asigura Comisia că nu va crește sărăcia și că aceste costuri nu vor împărți europeni în consumatori de lux și consumatori «second-hand»?

2. Totodată, cum se poate asigura Comisia că Strategia «De la fermă la furculiță» nu va declanșa un val fără precedent de practici anticoncurențiale, pentru că producătorii europeni vor trebui să respecte standarde mult mai stricte, în timp ce state terțe nu vor trebui să le respecte?

3. În al treilea rând, foarte curând, fermierii vor trebui să înceapă să folosească pesticide și îngrășăminte sigure. Dar aceste pesticide și

62

îngrășăminte sigure încă nu au fost dezvoltate și va mai dura mult pentru a face asta și pentru a le testa. Așadar, cum le-ați spune fermierilor să procedeze în acest caz, ca să atingă obiectivele?”

În replică la întrebările eurodeputaților din Comisia AGRI, reprezentanții Comisiei Europene au arătat că:

„Știm că statele membre nu pornesc toate de la același nivel. Recunoaștem eforturile depuse de unele state membre – unele au făcut eforturi mai intense decât altele și pe viitor ne vom asigura că vom viza statele membre care nu au făcut eforturile posibile necesare.”

„În întrebările eurodeputaților s-a spus ca Strategia este o povară pe umerii agricultorilor, mai ales din punct de vedere financiar. Cred că trebuie să ne gândim foarte clar atunci când facem acest reproș. Dacă, spre exemplu, obiectivul nutrienților este bine implementat, fermierii vor economisi bani. Nu vor avea o pierdere de productivitate pentru că e vorba de o parte de nutrienți care se pierd fără niciun impact pozitiv.”

„În ceea ce privește pesticidele este vorba despre o combinație de utilizare și risc a pesticidelor. Nu vorbim neapărat de volum, pentru că ar fi o abordare greșită. Știm că unele pesticide fitosanitare biologice sunt necesare în cantități mari pentru a-și produce efectele. Dar problema o reprezintă riscurile. Nu vizăm decât pesticidele care au un profil periculos foarte ridicat, sunt mutagene și cancerigene. Prin această strategie ne angajăm să facem tot ce putem pentru a prioritiza introducerea pe piață a pesticidelor cu risc redus. E vorba de pesticide chimice, nu pesticide ecologice. În prezent, asistăm la noi evoluții în industrie și 50% din pesticidele care cer autorizare sunt deja pesticide ecologice, cu risc redus sau ambele. Industria a înțeles care e mesajul nostru și va pune la dispoziția fermierilor aceste pesticide.”

„În ceea ce privește practicile comerciale neloiale, care sunt menționate explicit, Comisia se va axa foarte mult pe o punere în aplicare a legislației existente pe tot ceea ce este legat de nitrați, de practicile comerciale neloiale dar și alte aspecte.

În ceea ce privește importurile, Comisia va studia domeniile în care sunt probleme de mediu legate de pesticide din Europa, pe care să le introducem în politica de importuri, pentru a reduce importurile de mărfuri produse fără respectarea acestor norme de mediu.”

”Culturile de toamna arata foarte bine, cele de primavara si mai bine!” Cum e posibil?In iun. 16, 2020  

63

Deși seceta pedologică a făcut ravagii în culturile din aproape toată țara, iar fermierii așteaptă cu nerăbdare despăgubirile de la Guvern pentru a-și putea duce mai departe afacerile, există și agricultori fericiți, pe care seceta i-a ocolit. În județul Olt, de exemplu, fermierii nu se plâng deloc de condițiile meteo, iar culturile sunt în grafic, fie că vorbim de cele de toamnă sau de cele de primăvară.

https://youtu.be/vehbO9B70Qg

Criză după criză în România. După ce pandemia şi seceta au făcut ravagii, acum o grindină puternică a distrus culturile mai multor fermieri : Florentina Niţu Postat la 16

Pe lângă provocările aduse de pandemia de COVID-19, fermierii români s-au confruntat şi provocările aduse de calamităţile naturale, seceta pedologică fiind cea mai grea dintre ele.

Pe lângă provocările aduse de pandemia de COVID-19, fermierii români s-au confruntat şi provocările aduse de calamităţile naturale, seceta pedologică fiind cea mai grea dintre ele. 

În decursul lunii mai, grindina a afectat culturile de pepeni din localitatea Dăbuleni (Dolj), iar la finalul săptămânii trecute, efectele acestui fenomen s-au simţit şi în localităţile Matca şi Vânători (Galaţi), unul dintre cele mai mari bazine legumicole din ţară.

„Am 140 de hectare cultivate cu legume şi porumb, iar furtuna din seara de 11 iunie, însoţită de grindină în cantităţi mari şi de diametru mare, a afectat total culturile. Anul trecut am păţit acelaşi lucru, doar că a venit o dată grindină pe 10 iunie şi o dată pe 25 iunie şi a distrus doar jumătate din cultură, însă anul acesta este pagubă totală“, spune Vasile Tunsu, fermier din Vânători, localitate aflată la 5 kilometri de Galaţi.

64

El spune că mai mulţi producători au fost afectaţi de calamitatea naturală, iar ieri, 15 iunie, au fost chemaţi la primărie să anunţe pagubele şi să înştiinţeze reprezentanţii statului cu privire la scăderea drastică a producţiilor. Fermierul speră să mai salveze măcar 30% din producţia de cartofi, altfel, mizează pe puterea de revenire a plantelor.

„Fac agricultură de 30 de ani şi nu am văzut niciodată aşa o furtună. Suntem sub cerul liber, agricultura este o loterie“, subliniază Tunsu, menţionând că porumbul a fost „tocat“ de la suprafaţa pământului.

Şi în localitatea Matca, aflată la 50 de kilometri distanţă de Galaţi, o parte din fermieri au fost afectaţi de furtuna însoţită de grindină. Familia Negruţ, spre exemplu, are solariile cu legume în marginea satului şi acolo a lovit cel mai puternic vijelia. „La Corod nu au fost afectate culturile, dar la Matca, aproape de noi, am înţeles de la mai mulţi fermieri că au probleme din cauza grindinei. La noi, cea mai mare problemă este seceta, care ne-a terminat tot grâul, iar la porumb şi floarea-soarelui nu ştiu ce vom mai recolta dacă nu plouă“, spune Sorin Claudiu Gavril, proprietarul Roxana G, companie ce se ocupă cu producţia de cereale şi a avut o cifră de afaceri de 5 milioane de lei în 2019.

De altfel, în judeţul Iaşi au fost afectate de grindină localităţile Alexandru Ioan Cuza, Kogălniceni şi Heleşteni, câteva sute de hectare fiind declarate calamitate, susţine Florin Stagariu, proprietarul fermei Agrocom Struga. „Familia mea cultivă 2.700 de hectare cu cereale, iar din culturile de primăvară au fost afectate câteva sute de hectare şi o să declarăm calamitate naturală.“

Petre Stoica, un fermier din Dăbuleni care cultivă 20 de hectare cu legume, iar pe aproape jumătate din suprafaţă are pepeni, susţine că grindina de după 20 mai i-a afectat în mică măsură plantele, însă acestea şi-au revenit. Totuşi, el spune că deşi producţiile sunt bune, preţurile au scăzut foarte mult. „Vindem kilogramul de cartofi cu 0,7-0,8 lei, abia acoperim investiţiile.“

Anul acesta, Sistemul Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor (SNACP) protejează o suprafaţă de aproximativ 1,5 milioane de hectare, prin funcţionarea unui număr de 65 de puncte de lansare, conform datelor de la Ministerul Agriculturii.

Sezonul de combatere a căderilor de grindină se derulează în perioada 15 aprilie-15 octombrie 2020, iar până acum, în intervalul 15 aprilie-12 iunie, unităţile de combatere a căderilor de grindină din cadrul SNACP au lansat în total un număr de 1.458 rachete antigrindină din Prahova, Olt, Timiş, Iaşi, şi Vrancea.

65

„În alte zone ale ţării neprotejate faţă de căderile de grindină precum şi în alte localităţi afectate de vremea rea şi care nu se află în aria de intervenţie a infrastructurii SNACP, s-au înregistrat căderi de grindină care au produs pagube însemnate, culturile agricole fiind afectate de fenomene meteo extreme“, potrivit reprezentanţilor Ministerului Agriculturii.

INDUSTRIE ALIMENTARA

Vasile Armenean se retrage de la conducerea Betty Ice Suceava la doi ani şi jumătate după ce a vândut businessul către Unilever Cristina Roşca 16.06.2020,

Vasile Armenean a adus la începutul anilor ’90 din Austria ideile de afaceri şi reţetele care l-au ajutat să creeze în circa două decenii unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa de îngheţată din România

♦ Betty Ice a fost înfiinţată în anul 1994 de antreprenorul român, iar în urmă cu circa doi ani şi jumătate, când a fost vândut, businessul era cel mai important producător local de îngheţată din România, cu o cifră de afaceri totală de 30 mil. euro 

♦ Armenean a încasat de la Betty Ice 80 mil. euro, conform informaţiilor de la acea vreme.

Antreprenorul Vasile Armenean, fondatorul producătorului de îngheţată Betty Ice din Suceava, se retrage complet din acest business la doi ani şi jumătate după ce a vândut compania către Unilever. Până recent el a fost implicat în management, alături de executivul român Ionuţ Ilie, numit de gigantul anglo-olandez ca manager general al diviziei de îngheţată din cadrul Unilever South Central Europe.

„Este un moment important. Fondatorul brandului Betty Ice, Vasile Armenean, a hotărât să îşi dedice timpul pentru alte proiecte”, declară Ionuţ Ilie, care administrează businessul de îngheţată al Unilever pe mai multe pieţe din regiune, dintre care România e cea mai importantă.

66

Unilever o numeşte pe Iustina Haler-Monoranu la conducerea fabricii Betty Ice din Suceava, după ce Vasile Arme nean, creatorul celebrului brand de îngheţată, s-a retras din companie Cristina Bellu 15.06.2020,

Grupul anglo-olandez Unilever, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa a bunurilor de larg consum - atât din România cât şi de la nivel mondial, a numit-o pe Iustina Haler-Monoranu la conducerea fabricii de îngheţată Betty Ice din Suceava, business preluat de Unilever de la antreprenorul Vasile Armenean la începutul lui 2018 şi care a decis recent să se retragă din companie pentru a se dedica altor proiecte.

Anterior, Iustina Haler-Monoranu a ocupat funcţia de Quality System of Suppliers and Complaints Treating Manager în cadrul Lactalis România.

„Mă bucur să mă alătur echipei Unilever şi să am ocazia să contribui la dezvoltarea segmentului de îngheţată din cadrul companiei. Este o provocare şi, în acelaşi timp o onoare să mă ocup de buna funcţionare a uneia dintre fabricile cu tradiţie în România şi să continui, alături de colegii mei, povestea Betty Ice începută acum peste 26 de ani”, transmite Iustina Haler-Monoranu, Manager Fabrică Betty Ice.

Cu peste 23 de ani experienţă în industria alimentară, Iustina Haler-Monoranu a ocupat de-a lungul timpului funcţii în Procurement, Calitate şi Producţie în Dorna Lactate, precum şi funcţia de Şef de fabrică la Mopan Vatra Dornei.

Responsabilităţile deţinute anterior de Vasile Armenean au fost preluate din această primăvară de către Ionuţ Ilie, Manager General al diviziei de îngheţată din cadrul Unilever South Central Europe.

„Este un moment important si emoţionant. Fondatorul brandului Betty Ice, Vasile Armenean, a hotărât să îşi dedice timpul pentru alte proiecte. Îi mulţumesc pentru tot ce a construit şi mă bucur că l-am cunoscut şi că am avut ocazia să lucrăm şi să creştem businessul de îngheţată alături de el şi de echipa pe care a format-o de-a lungul timpului”, declară Ionuţ Ilie, Manager General al diviziei de îngheţată din cadrul Unilever South Central Europe.

Unilever a preluat businessul Betty Ice de la antreprenorul Vasile Armenean la începutul lui 2018 în una dintre cele mai mari tranzacţii din piaţă de la acel moment, estimată la circa 100 mil. euro. Unilever şi-a consolidat astfel prima poziţie în piaţa de îngheţată cu o cotă de piaţă de circa 30% conform celor mai recente date ZF. Unilever are în portofoliu, pe lângă brandurile româneşti Napoca şi Betty Ice, o serie de mărci internaţionale importate şi distribuite în comerţul local.

67

 Şef din industria berii: Reducerea TVA la alcool ar ajuta industria ospitalităţii să-şi revină rapid Catalina Apostoiu 16.06.2020,

Reducerea ratelor TVA la alcool la nivelul Europei ar ajuta enorm sectorul ospitalităţii în eforturile de a se redresa rapid de pe urma impactului dezastruos al pandemiei de COVID-19, potrivit Brewers of Europe, scrie Euractiv.

„Dacă Germania poate reduce TVA de la 19% la 16%, atunci şi alte state membre pot proceda în mod similar“, a declarat Pierre-Olivier Bergeron, secretar general al Brewers of Europe.

Artă comestibilă: o româncă impresionează cu figurina sa din zahăr, inspirată de pandemie 16 iunie 2020,

Figurinele realizate de decoratoarea Rodica Bunea sunt impresionante ,,Flori pentru cei din linia întai”, aşa se numeşte lucrarea Rodicăi Bunea, o tânără artistă, decorator şi instructor pentru produse de cofetărie, care a participat la expoziţia internaţională Steampunk 2020. La evenimentul din acest an, şi-au expus lucrările 129 de artişti din toată lumea, cu piese remarcabile: de la torturi şi brioşe, până la biscuiţi şi prăjituri, toate desprinse parcă din filmele SF.

68

În fiecare an, pe 14 iunie, de Ziua Internaţională Steampunk, în lume sunt organizate spectacole, expoziţii şi alte evenimente dedicate acestui subgen al literaturii SF, inspirat de tehnologia secolului al XIX-lea. Mai exact, subgenul este plasat în epoca victoriană, caracterizată prin numeroase invenţii asemănătoare cu cele descrise în romanele lui H.G. Wells şi Jules Verne.

Anul acesta,129  de artişti cofetari şi decoratori din toată lumea şi-au pus imaginaţia la contribuţie pentru a modela din pastă de zahăr, ciocolată sau alte ingrediente diferite figurine şi produse de cofetărie care ilustrează stilul steampunk. Scopul este pur ilustrativ, de a le arăta oamenilor până unde poate ajunge creativitatea unor maeştri cofetari. 

69

Claudiu Necșulescu, președinte ONIV: Informarea, educarea consumatorului – punctul cel mai important și mai puțin abordat de producători. Avem în pregătire un plan iunie 16, 2020 Cezar Ioan

Pe fondul crizei sociale și economice provocate de apariția noului Coronavirus, s-au “developat” o serie de vulnerabilități și în domeniul vinului. Închiderea restaurantelor, suspendarea evenimentelor la care participanții să aibă (și) ocazia să consume, dispariția unor prilejuri de petrecere și socializare și climatul emoțional tensionat au dus la scăderea încasărilor cramelor.

Iar pe de altă parte, cel puțin la fel de important ca și aspectul vânzărilor, vinul a fost “lovit” de criză și în privința funcționării lanțurilor de aprovizionare cu furnituri și a reglementărilor sanitare cu privire la condițiile de la locurile de muncă. Am stat de vorbă cu președintele Organizației Naționale Interprofesionale Vitivinicole (ONIV), organism care reprezintă industria în relația cu autoritățile și nu numai. Și, dacă tot l-am prins pe Claudiu Necșulescu, care este și proprietarul Jidvei, l-am întrebat mai multe. Titlul, introducerea și intertitlurile aparțin redacției.

Scăderi de vânzări de până la 80%

– S-a făcut până în acest moment vreo analiză a impactului pe care l-a avut criza COVID asupra viticulturii și vinului din România? Cine a făcut-o, cum și care sunt concluziile?Membrii Organizației Naționale Interprofesionale Vitivinicole (ONIV) ne trimit situația reală a vânzărilor de vin și putem estima că pentru lunile martie și aprilie s-au înregistrat scăderi chiar și de 80%. Am sesizat schimbări de comportament atât la nivelul consumatorilor, cât și în zona de distribuție, unde societăți puternice au avut sincope în derularea activității.

70

Nemulțumire legată de Comisia Europeană

– Ce nevoi speciale are comunitatea producătorilor de struguri și vin și care necesită sprijin din partea statului? Cine sunt partenerii de dialog în această chestiune – ce entitate trebuie să ceară ceva și ce entitate trebuie să ofere? Din punctul de unde văd eu lucrurile, dacă premierul a decis că HoReCa e puțin relevantă în contextul COVID și nu constituie o prioritate, despre industria vinului nici nu cred că s-a gândit cineva…Legat de sectorul vitivinicol, prin intermediul ONIV, care are o voce unitară și reprezintă interesele sectorului, am întreprins numeroase demersuri, chiar la nivelul Comisiei Europene – declar că sunt nemulțumit, deoarece solicitarea trimisă de noi se plia foarte bine pe nevoile imediate ale sectorului vitivinicol, pentru că foarte mulți producători nemaiavând vânzări, nu au cum să întrețină plantațiile viticole. Legat de relația cu guvernul, ministerul Agriculturii a făcut câteva demersuri necesare rezolvării crizei de lichidități, atât pentru a salva plantațiile viticole, cât și pentru a relansa, ulterior, consumul de vin. 

De ce vinul nu are răsunet în mințile și discursul autorităților române? “O parte din vină ne aparține nouă, celor din sector”

– Chiar, la fiecare instalare a unui nou ministru al Agriculturii auzim despre programe mai mult sau mai puțin ambițioase gen “Alege oaia”, de parcă ar trebui să ne punem vreun animal pe stemă – de ce nu am auzit niciodată niciun ministru vorbind despre vin? De ce vinul nu are niciun răsunet în mințile responsabililor guvernamentali și niciun loc în discursul lor? N-am văzut vreodată un premier sau – ferească Dumnezeu! – vreun președinte român care să viziteze un târg de vinuri, care să închine simbolic un pahar de anul nou la televizor. Le e rușine, se tem să nu fie considerați bețivi și să piardă voturi?

Castelul Bethlen-Haller sau Cetatea de Baltă sau Castelul Jidvei din imaginea alăturată constituie doar unul dintre indiciile relevante despre atractivitatea

71

pe care o pot exercita vinurile și podgoriile românești pentru turiștii străini (nr)

Consider că vina ne aparține și nouă, celor din sectorul vitivinicol, pentru că nu întotdeauna am reușit să avem o voce puternică și omogenă și împreună să transmitem autorităților care sunt problemele sectorului. De asemenea, clasa politică a făcut declarații pozitive despre evoluția sectorului de-a lungul timpului și consideră, probabil, că nu avem probleme structurale majore și nu ar fi nevoie de un sprijin real. Nu împărtășesc această a doua variantă, deoarece niciodată nu s-a vorbit și nu se vorbește suficient despre vin. Vinul pentru România, ca țară tradițional viticolă, reprezintă mult mai mult decât un produs agro-alimentar, pentru că are nenumărate valențe și poate sprijini într-un mod pozitiv imaginea României.

E în plan o campanie pentru consumul moderat de vin. Dar revenirea nu va fi în “V”

– Cum se poate ajuta singură comunitatea producătorilor de vin?Nevoia de comunicare și nevoia de educare a consumatorului sunt foarte importante și cred că reprezintă punctul cel mai sensibil și mai puțin abordat de către producătorii de vin. În perioada următoare, avem în plan să începem un proiect de promovare și informare cu privire la ceea ce însemnă “consumul moderat de vin” care, cu certitudine, vine să însănătoșească societatea românească. – Care sunt estimările dvs. cu privire la consum în viitorul apropiat (12 luni)?Nu sunt foarte încrezător în acea revenire pe care o anunță guvernanții și, în speță, ministrul Finanțelor. Nu cred că va fi o revenire atât de rapidă în „V”. Poate doar dacă noi, producătorii, vom găsi căi de comunicare și noi provocări adresate consumatorilor, astfel încât să compenseze lipsa de apetit survenită pe fondul lipsei de evenimente și momente dedicate consumului de vin. 

Va crește retailul modern și comerțul online, dar pierderile din retailul tradițional și HoReCa nu vor putea fi recuperate aici

– Cum credeți că vor evolua canalele de vânzare (retail modern, retail tradițional, distribuitori, horeca, shopuri online)?Zona de retail modern în mod sigur va înregistra o creștere, lucru care s-a resimțit și în perioada stării de urgență. Prin politicile și coerența acțiunilor de marketing și promovare, acest segment va prelua tot mai mult din zona retail-ului tradițional. Legat de distribuitori, ei sunt deosebit de utili, fiind veriga cea mai importantă atât în relația cu traditional trade, cât și cu zona de HoReCa. Pentru categoria vinurilor superpremium, magazinele online pot

72

reprezenta o soluție alternativă care poate compensa, limitat, pierderile suferite pe celelalte canale de vânzare. Nu putem spera ca tot ceea ce se pierde în zona de retail tradițional și HoReCa să fie absorbit de încasările venite din comerțul online. – Ca să parafrazez o întrebare celebră dintr-o campanie electorală de acum 15 ani: “Credeți în internet, domnule Necșulescu”?Cred în utilitatea internetului, dar nu cred întotdeauna în toate informațiile vehiculate pe internet. Pentru segmentele educate, care au posibilitatea de a aborda informația cu un semn de întrebare și care până când nu au o confirmare nu pun bază în informațiile venite într-un ritm extrem de rapid în acest mediu. Dar, fără îndoială,  internetul este foarte util și, totodată, extrem de important pentru comunicarea de business. Cred însă că la nivel internațional ar trebui să existe o serie de reglementări astfel încât, atunci când cineva aruncă în piață o informație necontrolată, să poată fi pedepsit. 

Un plan de promovare a exporturilor va fi disponibil în 2021

– Ce e de făcut cu exportul de vin românesc? Mai așteptăm ceva de la stat sau producătorii de vin trebuie să ia această problemă în propriile mâini? Tot vorbim de imagine de țară, cred că o întrebare se impune: cine s-o facă, dacă nu producătorii înșiși? Cine ar trebui să ia inițiativa și cum ar trebui să fie creată și comunicată această imagine, pe ce “brief”, cum se spune în limbajul agențiilor de publicitate?Mai devreme vă vorbeam despre un proiect la care lucrăm la nivelul ONIV – sperăm că împreună cu Adunarea Regiunilor Europene Vitivinicole (AREV) și cu Oficiul Național al Viei și Produselor Vitivinicole (ONVPV). Este vorba despre un proiect de promovare care va cuprinde imaginea de țară viticolă a României, pentru că vinul se numără printre puținele produse în cazul cărora chiar putem discuta despre o tradiție milenară și este păcat să nu valorificăm acest atribut major al viticulturii românești. În acest sens, contextul cu totul special în care ne aflăm ne va oferi  răgazul necesar ca până în 2021 să construim acest proiect foarte bine, iar atunci când granițele se vor deschide și circulația mărfurilor va fi reluată corespunzător să fim pregătiți cu un proiect sustenabil și de impact, capabil să susțină exporturile de vin.

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Un nou jucător se conturează în comerţul modern. Reţeaua de magazine Remarkt, construită pe bazele a două hipermarketuri Real, pariază pe regionalizare. „În medie, circa 40% din produse provin din zonă“ Cristina Roşca 13.06.2020,

73

♦ Sub brandul Remarkt sunt deschise în prezent zece magazine din care două hipermarketuri, şase magazine de proximitate şi două unităţi de tip outlet, toate în judeţele Bihor şi Arad

♦ Compania continuă expansiunea în special pe formatul mic şi vrea să acopere atât vestul cât şi centrul ţării

♦ Sunt în plan şi deschideri de supermarketuri, magazine de legume-fructe şi un magazin online

♦ Compania care operează businessul a obţinut în 2019 afaceri de 236 milioane de lei, în scădere cu 1,5% faţă de 2018.

Gerardo Monzillo, general manager al companiei Remarkt Magazine. El este un executiv cu vastă experienţă în comerţ, chiar şi pe piaţă locală.2

„Remarkt este brandul sub care se desfăşoară activitatea noastră comercială. În momentul de faţă, în zona de vest a României, avem zece magazine din care două hipermarketuri, şase magazine de proximitate şi două magazine outlet. 

Remarkt este brandul sub care continuă din 2020 activitatea magazinelor hipermaket din Arad şi Oradea, cunoscute până la sfârşitul lui 2019, ca Real Arad şi Real Oradea“, spune Gerardo Monzillo, general manager al companiei.

Proiect: Ce i s-a pregătit sectorului HORECA 16 iunie 2020, 11:42 Cosmin Pam Matei 

Ministerul Finanțelor propune scutirea companiilor din turism și care activează în industria restaurantelor de plata impozitului specific în anul fiscal 2020 pentru o perioada de 90 de zile, conform unui proiect de ordonanță de urgență.

”Având în vedere faptul cã impozitul specific unor activitãți este un impozit anual, iar declararea și plata acestuia se efectueazã semestrial, suma de platã 2 https://www.zf.ro/companii/retail-agrobusiness/un-nou-jucator-se-contureaza-in-comertul-modern-reteaua-de-magazine-19255051

74

reprezentând jumãtate din impozitul specific anual, se propune scutirea de la plata impozitului specific, în anul fiscal 2020, pentru o perioadã de 90 zile. Concomitent s-a prevãzut și mecanismul de recalculare a impozitului specific datorat, în sensul scãderii acestei perioade din totalul de 365 zile ale anului fiscal. Aceastã scutire de impozit va fi aplicabilã de cãtre toți contribuabilii care se aflã sub incidența Legii nr.170 /2016 privind impozitul specific unor activitãți, întrucât nu sunt reglementate condiții specifice de acordare.

Impozitul astfel recalculat va fi împãrțit în douã plãți semestriale egale, prima platã urmând a fi efectuatã pânã la 25 iulie 2020”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de act normativ.

Contribuabilii plãtitori de impozit specific, reglementat de Legea nr.170 /2016 privind impozitul specific unor activitãți, au beneficiat pe perioada stãrii de urgențã, dacã au fost îndeplinite anumite condiții, de scutire de la plata impozitului specific. Luând în considerare restricțiile legate de desfãșurarea activitãții aplicabile în continuare ramurilor de activitate din sfera impozitului specific unor activitãți, se impune instituirea, respectiv prelungirea, dupã caz a aplicãrii mãsurilor de reducere a sarcinii fiscale pentru acest sector de activitate prin acordarea unei scutiri de impozit aferent unei perioade din anul 2020, se mai spune în proiect. Întrucât impozitul specific este anual, corespunzător celor 365 de zile calendaristice, pentru a institui o perioada de scutire este necesar ca aceasta sã fie stabilitã prin raportare la un numãr de zile.

Totodată, companiile care organizează jocuri de noroc sunt scutite de plata taxelor specifice pe perioada stării de alertă, dat fiind că activitatea lor este suspendată. ”Propunerea vizează asigurarea unui cadrul legal care să respecte principiile echității și egalității de tratament în condiții similare, în măsură a susține și asigura resursele financiare existente la nivelul mediului de afaceri, cu influență directă asupra veniturilor bugetului de stat, având în vedere că suspendarea administrativă a activității operatorilor a avut ca rezultat o diminuare semnificativă a lichidităților financiare ale acestora, cu consecințe directe nu doar în conformarea voluntară la plată, dar chiar și în asigurarea resurselor necesare funcționării acestora”, se arată în proiect.

Cum îi ajută românii reveniți acasă pe producătorii de alimente De   Food Biz     iun. 16, 2020 Sursă articol Agerpres.ro Articol editat de Mihai Grigoraș

Industria cărnii și a lactatelor este în creștere cu 1 mild de lei, datorită în special românilor reveniți în țară, anunță un studiu citat de Agerpres.

75

Din perspectiva crizei, producătorii de mezeluri și lactate ar putea reprezenta unul din sectoarele mai puțin afectate de criza Covid 19.

Realizatorii studiului susțin ca în cazul produselor din carne creșterea ar putea ajunge pana la aprox. 550 mil ron, iar în cazul lactatelor cu circa 340 mil ron la preturi de producător în următoarele 12 luni. Astfel vânzările retailerilor pe cele 2 categorii de produse ar putea creste cu aprox 1.4, 1.5 mild ron.

Potrivit aceluiași studiu, cel mai probabil, aceasta cerere suplimentara datorată românilor reveniți în țară va mări consumul produselor de tip private label din portofoliile retailerilor.

Livrările: reţeta de criză pentru restaurantele închise şi clienţii înfometaţi 12 mai 2020  Andra Stroe

Pandemia de COVID-19 a lovit din plin industria HoReCa. Restaurantele, barurile şi cafenelele, nevoite, în urma măsurilor luate de autorităţi, să îşi întrerupă activitatea de servire la mese şi a trebuit să se reorienteze rapid pentru a-şi păstra clienţii şi angajaţii şi pentru a supravieţui.

O soluţie a venit din partea foodpanda, cea mai mare platformă online de comenzi de mâncare din România, care a iniţiat la începutul lunii aprilie #livramacasa, o campanie integrată de marketing şi consultanţă specializată dedicată businessurilor de profil din Bucureşti, pentru a le ajuta să îşi susţină echipa şi operaţiunile.

În ultimele două luni, 1.043 de restaurante noi s-au listat în aplicaţia de livrări, având astfel posibilitatea de a-i putea servi în continuare pe cei care, pentru o vreme, nu le mai pot trece pragul. În plus, într-o vreme în care mediul local de business se confruntă cu o situaţie din ce în ce mai rea pe piaţa muncii, cauzată de rata în creştere a şomajului, listarea celor peste 1.000 de unităţi în platforma foodpanda a contribuit şi la crearea a 1.500 de locuri de muncă pentru livratori.

76

Plata către restaurantele partenere a fost realizată săptămânal, pentru ca acestea să îşi poată utiliza eficient stocurile de materie primă şi să poată susţine salariile angajaţilor, precum şi celelalte cheltuieli operaţionale necesare.

Reprezentanţii foodpanda au integrat în cadrul campaniei şi o reducere de 30% a preţului pentru felurile principale din meniurile a circa 200 de restaurante din Capitală, dar şi gratuitate la livrare. În urma acestei iniţiative, numărul de comenzi primite de restaurantele înscrise în campanie au crescut cu 150%, cele mai multe comenzi fiind înregistrate de Trenta, Calif, Dristor Doner, Fabio si Graffiti. În ceea ce priveşte preparatele favorite ale clienţilor, acestea au fost: pizza, kebap de pui, lipie de pui, coaste de porc şi burger.

În ceea ce-i priveşte pe clienţi, pentru ca un număr cât mai mare dintre aceştia să se poată bucura în siguranţă de preparatele din meniurile restaurantelor preferate, foodpanda a extins ariile de livrare şi în afara zonelor în care activa înainte de pandemie, profitând de reducerea traficului.Echipa operaţională a platformei a menţinut permanent legătura cu livratorii, instruindu-i constant în legătură cu normele de igienă suplimentare aplicate şi a echipamentelor de protecţie care le-au fost puse la dispoziţie de companie pentru a preveni îmbolnăvirea lor sau a clienţilor. În plus, a fost încurajată constant plata cu cardul, atât în aplicaţie cât şi pe website, pentru a facilita livrările fără interacţiune umană, în încercarea de a maximiza limitarea răspândirii coronavirusului.  

Prin campania iniţiată, reprezentanţii platformei şi-au propus, în paralel cu oferirea unei soluţii facile şi rapide de livrare pentru restaurantele locale, şi aducerea în prim-plan a poveştilor acestora şi a antreprenorilor care le conduc. Astfel, pe site-ul businessmagazin.ro veţi putea descoperi istoria, mai lungă sau mai recentă, cu suişuri şi coborâşuri, cu provocări şi satisfacţii a unora dintre cele mai iubite branduri locale din industria restaurantelor.

Fie că au vrut să îşi facă un loc al lor, în care să îşi dea întâlnire cu toată gaşca, fie că au vrut să aducă de peste graniţe reţete originale pentru a le promova şi în România, fie că au vrut să păstreze vie amintirea bucatelor din copilărie, dar într-o notă modernă, adaptată vremurilor actual, sau că şi-au dorit să fie aproape de corporatiştii cu pauze scurte şi de cei dornici de distracţie la marile festivaluri, cu preparate à la carte sau rapide, antreprenorii din spatele acestor poveşti au descoperit pe parcurs reţeta succesului şi, până la vremuri mai bune, continuă să o „livreze” şi clienţilor, prin platforma foodpanda.

77

Acest articol face parte din campania #livramacasa lansată de foodpanda, cea mai mare platformă de food delivery din România, pentru a susţine restaurantele locale, în noul context generat de pandemia de Covid-19.

DIVERSE

”Dușmănia” unui primar lasă crescătorii de animale fără subvenția pe pășune! Roxana Dobre - 15 iunie 2020

Un primar din România vrea să lase asociații de crescători de animale fără subvențiile pe pășune. Războiul deschis dintre asociațiile de crescători de animale, din Mitocu Dragomirnei, județul Suceava și primarul Dănuț Solcanăi poate costa scump pe fermieri. Oamenii  îl acuză pe primar că refuză să le elibereze adeverințele pe care trebuie să le depună la APIA în vederea obținerii subvenției.

Crescătorii de animale spun că au făcut numeroase demersuri pe lângă cei care conduc Primăria Mitocu Dragomirnei, dar și la Prefectura Suceava, dar totul a rămas la stadiul de promisiuni. Oamenii au prezentat și un document pe care Prefectura Suceava l-a trimis la Primăria Mitocu Dragomirnei și prin care se solicită ca problema să fie discutată în prima ședință de Consiliu Local. Și cum starea de urgență a dat peste cap și activitatea Primăriei Mitocu Dragomirnei, prima ședință în care se putea analiza cererea oamenilor era cea de la finalul lunii mai. Numai că, la respectiva ședință de Consiliul Local crescătorii de animale din comuna Mitocu Dragomirnei nu au fost invitați.

”Primarul își bate joc de noi și ne duce cu vorba de la o zi la alta. Noi avem termen până pe 15 iunie să depunem actele la APIA, în caz contrar urmând să nu mai primim subvenția. Dar domnul primar a avut niște probleme cu un crescător de animale în trecut, s-a ales și cu un dosar penal și acum se răzbună pe noi”, au spus crescătorii de animale din Mitocu Dragomirnei, potrivit www.monitorulsv.ro.

De cealaltă parte, primarul Dănuț Solcan se apără și spune că nu are nici o bază legală să le elibereze acele adeverințe care le sunt necesare pentru APIA.

”Contractul pe care primăria l-a încheiat în 2018 cu acești crescători de animale nu a primit aviz de legalitate de la Prefectură, iar apoi a fost anulat și în instanță. Ni s-au impus o serie de pași pe care să îi facem pentru ca lucrurile să fie legale, printre care și intabularea terenurilor. Lucrurile au mers mai greu și nu ne-am încadrat în termen, așa încât nu putem să facem atribuire directă pentru pășuni așa cum solicită ei. Acest lucru va fi posibil

78

când toate actele vor fi în regulă. Vom vorbi să vedem dacă vor putea depune actele mai târziu, firește cu riscul de a pierde niște bani. Primarul nu dă nici o hârtie din primărie fără să fie legal, așa încât nu risc să fiu cercetat pentru abuz în serviciu”, a spus Dănuț Solcan.

Având în vedere termenul foarte scurt rămas până pe 15 iunie, cel mai probabil crescătorii de animale din Mitocu Dragomirnei nu vor primi adeverințele de care au nevoie la APIA, iar posibilitatea de a nu primi subvenții este cât se poate de reală.

Pestă porcină africană la o fermă de 2.500 de suine! Tot efectivul de porci va fi lichidat și îngropat! Angelica Lefter - 15 iunie 2020

Pesta Porcină Africană (PPA) este departe de a fi eradicată în țara noastră. Flagelul se extinde și face noi pagube în ferme și gospodării, efective mari fiind în continuare lichidate la depistarea focarealor. Vineri – 12 iunie, a fost dată alarma  printre crescătorii de suine din Codlea, județul Brașov!

Boala care afectează porcii a fost descoperită la o fermă de pe raza orașului brașovean. Viceprimarul municipiului Codlea Erwin Albu a anunțat, ieri, vineri – 12 iunie, că urmează să fie sacrificate din această cauză 2.500 de animale, în zilele următoare.

Totodată, edilul a declarat că a participat la o ședință de urgență la Prefectura Brașov în care s-au decis măsurile ce se vor impune în zonă pentru a preveni răspândirea bolii, potrivit bzb.ro.

Întâlnirea a avut loc la Prefectura Brașov, unde au fost convocați membrii Centrului Local de Combatere a Bolilor la animale (CLCB).

”Pesta porcină africană nu se transmite la om, dar este o situație destul de gravă, având în vedere că ferma are un efectiv de aproximativ 2.500 de capete de porcine, astfel încât am decis să nu facem o ședință online, ci să ne întâlnim la sediul Instituției Prefectului, cu respectarea normelor de conduită sanitară. Am invitat și primarul și viceprimarul municipiului Codlea, precum și pe administratorul fermei respective și vom adopta un plan de măsuri pentru închiderea cât mai rapidă a acestui focar. Ca primă măsură, am decis ca imediat după terminarea sedinței CLCB să restricționăm accesul în zona respectivă, cu ajutorul efectivelor de la Inspectoratul de Poliție Județean,

79

Inspectoratul de Jandarmi Județean și Gruparea de Jandarmi Mobilă”, a declarat prefectul Mihai-Cătălin Văsii.

Suinele din ferma afectată vor fi sacrificate, iar exemplarele aflate în imediata apropiere vor fi verificate, a declarat Dorin Valter Enache, directorul executiv al Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Brașov.

”Este necesară sacrificarea tuturor exemplarelor din ferma unde a apărut focarul, dar în primul rând procedăm la izolarea zonei și la efectuarea unor evaluări epidemiologice. Boala nu evoluează rapid în fermă, ci are o evoluție lentă. Știm să gestionăm eficient această situație, chiar dacă lichidarea focarului nu este deloc o operațiune simplă. Toate primăriile și toate fermele zootehnice sunt anunțate în legătură cu măsurile de prevenție/protecție care trebuie luate”, a precizat Enache.

Totodată, șeful DSVSA Brașov a dat asigurări că nu există motiv de panică, iar situația este sub control.

”Pe raza municipiului Codlea se va face evaluarea stării de sănătate a porcinelor din gospodării, care nu sunt în efective importante, și, la fel, se va comunica proprietarilor ce măsuri de protecție trebuie să ia. Nu este nici un motiv de panică, avem situația sub control”, a mai spus Dorin Valter Enache.

După sacrificare, animalele urmează să fie îngropate cu respectarea normelor în vigoare.

Un bărbat de 43 de ani a murit înțepat în cap de o albină ce ar fi provenit de la stupii vecinului său! Angelica Lefter - 15 iunie 2020 11:33

Un bărbat de 43 de ani a murit de la o singură înțepătură de albină care, cred oamenii din localitate, ar fi provenit de la stupii vecinului. Acesta din urmă deține 40 de stupi și ar fi primit observații  și chiar reclamații din partea altor localnici să respecte legea privind distanța minimă

80

față de proprietățile învecinate sau să ridice un gard care să prevină astfel de incidente.

Victima, un bărbat de 43 de ani din orașul Mihăilești, județul Giurgiu, a fost înțepat de albină în cap și a decedat ulterior, pe fondul unei alergii. Cazul a fost relatat pe Facebook de un localnic, apicultor la rândul său, și a stârnit mai multe reacții despre cum ar trebui îngrijite albinele și cum ar trebui protejați cei care sunt alergici la înțepătura lor. Mesajul postat pe grupul de Facebook ”Apicultori din România – Grup Liber” a stârnit și multă compasiune, dar și discuții aprinse între crescătorii de albine.

”Acum 3, 4 ore, până să înceapă ploaia, a fost omorât un consătean de-al meu de o singură înțepătură de albină, un om sănătos la vârsta de 43 de ani cu o fată de 15 ani. Nu îl cunosc personal decât pe nașul lui, cu care am vorbit și mi-a spus că de mai bine de o lună toți vecinii i-au tot atras atenția vecinului care deține 40 de stupi, să ducă albinuțele în altă parte pentru că îi înțeapă. (…) Toți stupii îi are în spatele casei, într-o curte de până în 500 de metri pătrați. Gardul între el și vecini de nici măcar un metru înălțime. Părerea mea personală e că ar fi trebuit măcar să respecte legea, dacă nu are spațiu să țină stupii la distanță de casele vecinilor, măcar cu un gard de minim 2 metri cu plasă pe el încât să nu poată trece albinele prin gard. Nu știu ce poate păți stuparul pt că într-adevăr, nu se poate dovedi că cel decedat a fost înțepat de una din albinele lui, dar vă spun din suflet tuturor să luați în seamă vecinii în caz că vă tot avertizează că îi înțeapă albinele voastre!”, a scris localnicul apicultor.

Contactat de jurnaliștii Agrointeligența – AGROINTEL.RO, acesta a declarat că la postul local de poliție au fost depuse inclusiv reclamații de către alți săteni, deranjați de albinele vecinului.

Bărbatul care a sesizat problema legată de alergia mortală la înțepătura de albină este la rândul său apicultor și a declarat că ”este cunoscut faptul că albinele devin agresive dacă nu au ce să culeagă”. Mai mult, este de părere că vecinul apicultor, care deține în spatele curții aproape 40 de stupi nu respectă legea care spune că: ”Orice stup trebuie să fie la minim 5 metri distanță de gardul vecinului, iar dacă nu are spațiu îi poate ține și lipiți de gard, dacă acesta este înalt”.

Și alți crescători de albine au reacționat la postarea bărbatului, fiind în general de acord cu respectarea distanței, care poate face diferența între viață și moarte. ”Peste tot există aceeași problemă. În acest moment, când familiile sunt la apogeu, toți proprietarii cu peste 10 stupi, ar trebui să-i mute în locații mai puțin populate. În păduri, fânețe, culturi agricole. Nici nu mai contează cât e gardul și cât e distanța până la drum, dar tot ce e transpirat în apropiere,om ,sau cal, va avea de suferit. Dacă se întâmplă să fie alergic, sau

81

înțepăturile să fie de ordinul sutelor e condamnat”, se arată într-un astfel de comentariu.

”Eu anul trecut am fost înțepată de albină și am făcut șoc respirator neavând probleme până atunci…Dacă nu aveam cortizon în casă poate nici nu mai ajungeam până la spital…Nu vă jucați cu așa ceva”, scrie o femeie, care a comentat la postarea inițială a apicultorului din Giurgiu.

Odată cu perioada secetoasă este cunoscut faptul că din lipsă de flori, familiile de albine pot deveni irascibile. În astfel de situații atât apicultorul cât și persoanele care știu că au alergie la înțepătura de albină ar trebui să-și ia măsuri de precauție pentru a evita o tragedie similară cu cea din Mihăilești.

Ce spune Legea apiculturii despre distanța minimă dintre stupi și vecini

Legea apiculturii nr. 383/2013, cu modificările ulterioare, stabilește care sunt distanțele minime și condițiile de creștere a albinelor în comunități. Astfel, articolul 13 al legii, modificat în 2015, prevede că ”amplasarea familiilor de albine pe terenurile deținute de apicultori, cu orice titlu, se face la o distanță de cel puțin 10 m față de drumurile publice sau hotarele proprietăților din domeniul public aflate în intravilan ori în extravilan și la o distanță de cel puțin 5 m față de hotarele proprietăților din domeniul privat aflate în intravilan ori în extravilan”.

Dacă nu se poate asigura distanța, legea impune ridicarea unui gard menit să protejeze vecinul de albine. Astfel, dacă distanța este mai mică de 5 m, ”familiile de albine trebuie să fie despărțite de acestea printr-un gard, zid, plasă ori alt obstacol prin care albinele să nu poată pătrunde în zbor, cu o înălțime minimă de 2 m, măsurată de la nivelul solului, și care să continue pe aceeași linie încă 2 m dincolo de stupii amplasați la extremitățile stupinei”, se arată în legislație. Numărul familiilor de albine amplasate pe vatra permanentă, pentru iernat, nu este limitat.

Incident în vestul țării! Urmăriți cu tractorul și tăiați cu maceta după ce au agresat un italian care lucra în câmp! Ramona Dascălu - 15 iunie 2020

Scene de groază pe un câmp din apropierea localității arădene Chișineu-Criș! Doi bărbați care au intrat pe un teren unde un cetățean italian efectua lucrări agricole au fost fugăriți cu tractorul de către acesta și tăiați cu maceta. Înainte însă ca șoferul tractorului să-și iasă din pepeni, cei doi indivizi l-ar fi agresat.

82

Incidentul s-a petrecut ieri, duminică – 14 iunie, pe un câmp din județul Arad, când doi localnici s-au dus pe câmpul unde un cetățean italian se afla la volanul unui tractor cu ajutorul căruia executa lucrări agricole. Cei doi bărbați l-au agresat pe italian, iar acesta s-a enervat și a început să-i urmărească cu tractorul, scrie cotidianul.ro. 

În timp ce unul dintre agresori filma urmărirea cu un telefon mobil, iar celelalt era alergat pe tarla, italianul a împins într-un șanț mașina celor doi bărbați. Ulterior a coborât de la volanul tractorului înarmat cu o macetă și, înjurând, i-a amenințat cu moartea pe agresorii săi și i-a lovit cu maceta. Ambii au fost răniți, unul la piept și celălalt la brațe, dar rănile nu sunt foarte grave.

https://youtu.be/a_v3i83P5vo

În cele din urmă, cetățeanul italian a fost reținut și va fi prezentat judecătorilor arădeni cu propunerea de arestare preventivă pentru comiterea mai multor infracțiuni, între acestea aflându-se, probabil, și cea de tentativă de omor.

Cele două victime au primit îngrijiri medicale și sunt în afara oricărui pericol.

83

GLOBAL

Producția mondială de somon, aproape de limitele fizice practice meatmilk 16 iunie 2020

Un raport publicat de grupul financiar non-profit Planet Tracker susține că producția de somon se apropie rapid de limitele fizice practice, permise de metodele de acvacultură costiere actuale.

Raportul spune că o cerere pozitivă la jumătatea perioadei și prețuri mai mari ar putea da impresia unui sector stabil și profitabil.

Cu toate acestea, atât producătorii pe scară largă, cât și pe cei mici din industria somonului agricol se confruntă cu amenințări semnificative asupra mediului, a subliniat, inclusiv schimbările climatice, bolile, păduchii de mare și înfloririle algelor dăunătoare, ceea ce duce la creșterea pierderilor bazate pe constrângeri de mediu și volatilitatea prețurilor.

Pandemia COVID-19 agravează această volatilitate. Cererea redusă a dus la o scădere de 14% a prețurilor spot la primul trimestru 2020, potrivit Planet Tracker.

Raportul a susținut că industria trebuie să investească și să se îndrepte către tehnologia agricolă durabilă, dacă va continua să crească oferta de producție până în 2030 – fie în sisteme cu cajă închisă off-shore (CCS), unde restricțiile biologice sunt reduse; sau la sisteme experimentale de acvacultură de recirculare interioară de înaltă tehnologie (RAS). Oricare dintre opțiuni va presupune investiții substanțiale și va determina ca prețurile somonului pe kilogram să crească până în 2030.

„Acest raport arată clar că industria somonului de fermă a atins un punct critic în dezvoltarea sa”, a declarat fondatorul Planet Tracker, Mark Campanale.

84

„Din punct de vedere pozitiv, cererea pe termen mediu sau lung de proteine din pește este înflăcărată și, având în vedere previziunile populației mondiale, somonul are, fără îndoială, un rol important în furnizarea de proteine alimentare necesare.

„Din punct de vedere negativ, somonul se apropie rapid de limitele fizice practice permise de metodele actuale de creștere costieră și este în continuare oarecum de la trecerea la metode mai durabile și profitabile la scară.

„Dacă nu se îmbunătățește sănătatea ecologică a tărâmului și a marinei din jurul fermelor de somon, producția totală de somon de fermă va fi mai mică decât estimările actuale, furnizarea de somon din zonele de coastă scăzând din cauza agravării factorilor de mediu, cum ar fi acumularea de efluenți, boli și încălzirea mărilor din cauza schimbărilor climatice.

Planet Tracker a recomandat ca, până la sfârșitul anului 2020, companiilor producătoare de somon să:

• Asigure un raport privind respectarea reglementărilor de mediu și a liniilor directoare ale industriei pentru a evidenția angajamentele lor de mediu față de investitori, făcându-i mai atractivi pentru investiții.

• Menținerea și raportarea asupra unui sistem eficient de gestionare a mediului și social (ESMS). cum ar fi CDC ESMS Toolkit. Aceste cadre ar trebui să fie auditate și publicate și să prezinte 100% din motivele pierderilor de somon.

• Implementați sisteme de monitorizare electronică la distanță, cu fluxuri de date în direct accesibile de către investitori și care acoperă măsurile de bază ale mediului, cum ar fi temperatura apei și controlul efluenților.

• Creșterea cheltuielilor de cercetare și dezvoltare pentru atenuarea riscului de mediu, cum ar fi măsurile de control al bolilor și a păduchilor de mare

• Consolidarea controlului asupra raportării de transparență și trasabilitate auditate independente de la terți pentru toate sursele de alimentare.

A recomandat investitorilor să își gestioneze expunerea până în 2021 prin:

• Obligarea companiilor de a prezenta și de a publica ESMS eficient pentru a sprijini investitorii în analizarea evaluării companiei, a performanței financiare și a expunerii la risc.

• Împingerea evaluărilor care detaliază aporturile de substanțe chimice și antibiotice în căile navigabile și originile acestora pentru a atenua rata de

85

incidență a înfloririlor algelor dăunătoare și a altor probleme. Fără aceste cunoștințe, investitorii sunt mai puțin capabili să prevadă posibilele pierderi de somon rezultate din aceste evenimente.

• Advocating pentru amenajarea spațiului marin pentru a maximiza producția durabilă de somon de fermă, pentru a atenua riscurile de mediu.

• Aplicarea metodologiilor consistente, a standardelor contabile (precum IAS 41) și a descrierilor de raportare atât pentru pierderile materializate, cât și pentru valorile stocurilor. Raportarea standardizată ar permite investitorilor să compare și să evalueze mai bine performanțele financiare și operaționale ale companiilor din portofoliile lor.

• Furnizarea unui jurnal de actualizare a tuturor pierderilor de somon și cont pentru costurile financiare aferente.

• Monitorizarea pierderilor de constrângere a mediului și urmarea pragurilor maxime revizuite pentru MAB (biomasă maximă admisă) pentru 2020 după COVID-19.

DSM va cumpăra Biomin și Romer pentru aproape un miliard de euro meatmilk  16 iunie 2020

Compania chimică și producătoare de aditivi pentru furaje DSM, a anunțat că va achiziționa Grupul Erber din Austria, care deține laboratoarele Biomin și Romer. Tranzacția totală va avea o valoare a întreprinderii de 980 de milioane de euro, după cum informează PigProgress.Într-un comunicat de presă, DSM a anunțat știrea că va achiziționa întreprinderile specializate în nutriție și sănătate a animalelor a Grupului Erber, Biomin și Romer Labs. Acestea se specializează în principal în managementul riscului micotoxinei, managementul performanței în sănătate intestinală și soluții de diagnosticare pentru siguranța alimentelor și hranei, care extind gama de soluții specializate cu valoare adăugată mai mare.

Furnizor de soluții de sănătate animală și nutriție

86

Compania a scris: „Achiziția Grupului Erber întărește expertiza și reputația DSM în calitate de furnizor principal de soluții de sănătate animală și nutriție pentru productivitatea și sustenabilitatea fermei, cu accent pe reducerea emisiilor, eficiența consumului de furaje și utilizarea mai bună a apei și a pământului. “

Doar diviziile de afaceri Sanphar și EFB, reprezentând 7% din totalul vânzărilor Erber Group, nu sunt incluse în tranzacție. Grupul Erber are 1.200 de angajați la nivel global

Cu facilități moderne de cercetare și fabricație și aproximativ 1.200 de angajați din întreaga lume, achiziția Erber Group este descrisă ca o oportunitate strategică care oferă sinergii care să îmbunătățească veniturile din oferta combinată, baza globală de clienți și punctele forte geografice complementare.

Grupul Erber cu sediul austriac oferă DSM posibilitatea de a intra pe piața de gestionare a riscului de micotoxină, ca leer mondial și extinde poziția companiei ca unul dintre furnizorii de top pe piața de creștere rapidă a performanței animalelor.

Biomin: Protecție avansată împotriva micotoxinei

Comunicatul de presă a descris tehnologia brevetată și patentată a Biomin oferă cea mai avansată protecție științifică împotriva micotoxinei disponibile. Biomin este, de asemenea, un producător major de alternative fitogenice și fiziologice la antibiotice, care completează și întărește poziția DSM pe piața mondială de eubiotice în creștere rapidă pentru îmbunătățirea sănătății intestinului animalelor.

Romer Labs: tehnologie de testare a diagnosticului

Romer Labs este descris ca fiind „în fruntea tehnologiei de diagnostic cu soluții inovatoare de testare pentru analiza micotoxinelor din furaje și alimente, alergeni alimentari și agenți patogeni, precum și reziduuri de medicamente veterinare, cu laboratoare acreditate de servicii complete în Austria, Marea Britanie, SUA și Singapore. ” Rețeaua globală de clienți DSM de produse alimentare și băuturi, precum și clienții de furaje beneficiază de expertiza Romer Labs și de oferta de asigurare a calității bazată pe date a grupului combinat.

Geraldine Matchett și Dimitri de Vreeze, co-CEO-uri ale DSM, au declarat: „Acestea sunt afaceri excelente, cu recorduri puternice și susținute de creștere profitabilă și marje atractive. Laboratorul Biomin și Romer va ajuta la consolidarea și accelerarea creșterii ofertei noastre speciale de nutriție și

87

sănătate a animalelor, inclusiv datele noastre mari și capacitățile noastre de diagnostic, și este interesant să fim încredințați să ducem aceste afaceri fondate în familie. Ne-a fost imediat clar că oamenii de la Grupul Erber împărtășesc misiunea noastră condusă de scop și vor aduce un plus minunat DSM. „

Perfect pentru Erber

Dr. Erich Erber, fondator și președinte al grupului Erber, a comentat: „În DSM, recunosc valorile reciproce ale administrării durabile care sunt atât de importante pentru noi. Lumea trebuie să reducă impactul asupra mediului al agriculturii, în același timp cu creșterea producției de proteinepentru a hrăni 10 miliarde de oameni până în 2050.

Pentru a face acest lucru, trebuie să ne asigurăm că proteina este produsă durabil, folosind ingrediente regenerabile cât mai mult posibil, protejând în același timp fântâna. fiind de animale. DSM este casa perfectă pentru întreprinderile noastre, deoarece Biomin și Romer Labs vor putea folosi noua lor scară pentru a intensifica contribuția noastră comună la furnizarea de alimente din lume mai sustenabilă. „

Potrivit comunicatului de presă, întreprinderile achiziționate au combinat vânzări de 330 de milioane EUR. Tranzacția, care rămâne supusă condițiilor obișnuite, se preconizează să se încheie în trimestrul IV 2020.

Izolată la domiciliu, lumea consumă mai puțin zahăr BLOOMBERG Profit.ro scris ieri, 08:11

Închiderea la nivel global a restaurantelor, arenelor sportive și cinematografelor va face ca cererea de zahăr să scadă în sezonul actual, pentru prima dată în ultimele patru decenii, estimează firma de servicii de aprovizionare Czarnikow Group, informează Bloomberg.

O dovadă în acest sens este scăderea vânzărilor unor mari producători de băuturi răcoritoare și dulciuri, precum Coca-Cola Co. și Nestle SA. Chiar dacă economiile încep treptat să se redeschidă, este neclar cât de repede își

88

va reveni consumul, având în vedere că veniturile sunt în scădere, iar șomajul a crescut, scrie Agerpres.

Industria zahărului era deja sub asediu înainte de pandemia de coronavirus. Ritmul de creștere a cererii a încetinit în ultimii ani, pe măsură ce decidenții din mai multe economii emergente, precum Africa de Sud și Thailanda, au început să taxeze suplimentar băuturile răcoritoare care conțin zahăr și au sfătuit populația să își scadă consumul de carbohidrați, pe fondul îngrijorărilor cu privire la obezitate. Însă toate acestea nu au avut un impact la fel de mare precum carantina care a afectat cheltuielile realizate în afara casei. Iar acum recesiunea globală care se prefigurează afectează perspectivele pentru perioada următoare.

Numai în primele trei săptămâni din luna aprilie, vânzările Coca-Cola au scăzut cu aproximativ 25%, iar compania se așteaptă ca impactul pandemiei asupra rezultatelor sale în trimestrul al doilea să fie unul semnificativ. Rivalul PepsiCo Inc. se așteaptă și el la scăderea cifrei de afaceri în trimestrul al doilea, iar în Germania, o importantă țară pentru consumul de zahăr, un grup de producători de dulciuri a informat că vânzările a jumătate din companiile membre au scăzut în perioada februarie - aprilie. În aceste condiții, compania Czarnikow estimează că în sezonul actual consumul de zahăr va scădea cu 1,2%, până la 169,9 milioane tone. 

UNIUNEA EUROPEANA

Brexit deal approved by the European Parliament 29-01-2020 - UK Withdrawal Agreement cleared the second-to-last hurdle before entering into force

Qualified majority vote in the Council to conclude the process, Brexit set to take place on 31 January 2020      Parliament approves the UK-EU Withdrawal Agreement before submitting it to Council for the last step in the ratification process©EU 2020-EP 

The Withdrawal Agreement was approved by the European Parliament on Wednesday evening by 621 votes in favour, 49 against and 13 abstentions.In a debate with the Croatian State Secretary for European Affairs Nikolina Brnjac on behalf of the Presidency of the Council, Commission President Ursula von der Leyen, and the EU’s Chief Negotiator Michel Barnier, Parliament took stock of the withdrawal process so far and the challenges ahead.

89

Commenting on the historic importance of the vote, most speakers on behalf of the political groups highlighted that the UK’s withdrawal will not be the end of the road for the EU-UK relationship and that the ties that bind the peoples of Europe are strong and will remain in place. They also mentioned that there are lessons to be learnt from Brexit that should shape the future of the EU and thanked the UK and its MEPs for their contribution throughout the UK’s membership. Many speakers warned that the negotiations on the future relationship between the EU and the UK are going to be difficult, especially taking into account the timeframe provided in the Withdrawal Agreement.You can catch up with the debate by clicking on the links below:Opening statement by Guy VERHOFSTADT (RE, BE), EP Brexit Steering Group coordinatorOpening statements by Nikolina BRNJAC on behalf of the Croatian Presidency and by Ursula VON DER LEYEN, Commission PresidentFirst round of political group speakersMEPs debate (1st part)MEPs debate (2nd part)MEPs debate (3rd part)Closing statements by Michel BARNIER, Head of the Task Force for Relations with the UK and Nikolina BRNJACClosing statement by David SASSOLI, EP PresidentParliament will have its say on future relationship with UKParliament’s UK coordination group, led by Foreign Affairs Committee Chair David McAllister (EPP, DE), will liaise with the EU Task Force for Relations with the United Kingdom and coordinate with the Foreign Affairs Committee and International Trade Committee and all other

90

competent committees. The EP will follow closely the work of the EU negotiator Michel Barnier and continue to influence the negotiations through resolutions. The final agreement will need the approval of the Parliament as a whole.QuoteAfter the historic vote, President Sassoli said that: ““It deeply saddens me to think that we have come to this point. Fifty years of integration cannot easily be dissolved. We will all have to work hard to build a new relationship, always focusing on the interests and protection of citizens' rights. It will not be simple. There will be difficult situations that will test our future relationship. We knew this from the start of Brexit. I am sure, however, that we will be able to overcome any differences and always find common ground”.

Next stepsTo enter into force, the Withdrawal Agreement will now be put to a final vote by qualified majority in the Council.The transition period starting on 1 February is set to expire at the end of December 2020. Any agreement on the future EU-UK relationship will have to be fully concluded before that point if it is to come into force on 1 January 2021.The transition period can be extended once for one to two years, but the decision to do so must be taken by the EU-UK Joint Committee before 1 July.Parliament will have to approve any future relationship agreement. If such an agreement refers to competences that the EU shares with member states, then national parliaments will also need to ratify it.BackgroundThe vote in Parliament’s plenary session took place after the completion of the ratification process in the UK and the positive recommendation by the Constitutional Affairs Committee. Part Two of the Withdrawal Agreement protects EU citizens in the UK and UK citizens in other EU countries, as well as their families. According to its provisions, all social security rights under EU law will be maintained and citizens’ rights will be guaranteed throughout their lifetime, and relevant administrative procedures have to be transparent, smooth and streamlined. The implementation and application of these terms will be overseen by an independent authority, which will have powers equivalent to those of the European Commission.

91

Committee on Agriculture and Rural Development , AGRI(2020)0622_1 , DRAFT AGENDA

Extraordinary meeting, Monday 22 June 2020, 16.45 – 18.45, Brussels, Room: József Antall (4Q1), 22 June 2020, 16.45 – 18.45

With remote participation of AGRI Members, the Council and Commission

1. Adoption of agenda

2. Chair’s announcements

3. Approval of minutes of meetings 15 April 2020 PV – PE650.483v01-00 27-28 April 2020 PV – PE650.631v01-00 30 April 2020 PV – PE650.674v01-00 7 May 2020 PV – PE652.270v01-00 11 May 2020 PV – PE652.318v01-00 20 May 2020 PV – PE652.454v01-00 26 May 2020 PV – PE653.755v01-00 2 June 2020 PV – PE653.719v01-00

4. Exchange of views with Commissioner Virginijus Sinkevičius, responsible for Environment, Oceans and Fisheries, on a new Biodiversity Strategy for 2030

5. Transitional provisions for the support by the European Agricultural Fund for Rural Development (EAFRD) and by the European Agricultural Guarantee Fund (EAGF) in the year 2021

 AGRI/9/01803 ***I 2019/0254(COD) COM(2019)0581 – C9-0162/2019

Rapporteur:  Elsi Katainen (Renew)  Responsible:  AGRIOpinions:  DEVE  Decision: no opinion  

92

  BUDG  Johan Van Overtveldt (ECR) AL – PE644.725v03-00

  CONT  Decision: no opinion    ENVI  Decision: no opinion    REGI  Herbert Dorfmann (PPE) AD –

PE646.963v04-00 Reporting back to committee on the negotiations (Rule 74(3))

6. Approval of recommendations issued by AGRI Coordinators on 18 June 2020

7. Any other business

8. Next meetings 6 July 2020, 9.00 – 11.00 (Brussels) 7 July 2020, 12.00 – 13.00 (Brussels)

Saptamana IMPORTANTA pentru Romania! Decizii la nivelul Comisiei Europene In iun. 15, 2020 

Săptămâna aceasta este una importantă pentru România! La nivelul Comisiei Europene se vor demara negocieri privind viitoarea strategie pentru pădurile europene. De asemenea, va fi supus votului, în Plenul Parlamentului European, documentul care dă României posibilitatea să se împrumute în aceleași condiții ca statele din zona euro.

Anunțul a fost făcut de europarlamentara Carmen Avram, care a enumerat și alte activități importante pentru România, care se vor desfășura la nivelul Comisiei. Printre acestea, în cadrul acestei săptămâni, 15-21 iunie:

Se va supune votului dosarul privind competiția în UE, la care Carmen Avram a fost raportor din umbră și în care a introdus o prevedere legată de condițiile de acordare a creditelor către cetățeni

93

Va fi dezbătută și votată în Plen rezoluția privind drepturile muncitorilor sezonieri

Va avea loc prima rundă de negocieri între șefii de stat sau de guvern pentru împărțirea banilor destinați redresării economice.

Se discută soarta turismului în Europa post-COVID-19.

............................................................

R MOLDOVA

Doar 1% din terenurile agricole din R.Moldova beneficiază de sisteme de irigare Deschide.MD  10:42

Lipsa forţei de muncă, seceta din acest an sunt impedimente pentru agricultorii care afirmă că nu au posibilitatea să-şi asigure irigarea terenurilor, din cauza barierelor birocratice.

Astfel, în prezent, doar un singur procent din terenurile agricole din toată ţara beneficiază de sisteme de irigare. Investiţiile în agricultură sunt modeste, spun responsabilii, iar pentru a ajuta agricultorii în acest sens sunt necesari aproximativ 135 de milioane de euro. Mai mult, agricultorii spun că nu pot să-şi construiască lacuri de acumulare pentru a-şi iriga terenurile, iar acest lucru compromite recolta. Responsabilii însă susţin că ar putea să revadă unele norme din legislaţie şi dau asigurări că noua lege, votată recent, oferă deja mai multe înlesniri pentru agricultori, relatează Moldova 1.

Fermierul Gheorghe Jembei din Boşcana, Criuleni, prelucrează anual 150 de hectare cu livezi de cireş, vişin, măr şi prun. El spune că o problemă majoră cu care se confruntă este lipsa apei pentru irigare. Fermierul susţine că a dorit să construiască două lacuri de acumulare pe terenul ce îl deţine. Acest lucru, spune agricultorul, nu a fost posibil însă din cauza barierelor birocratice.

Şi agricultorul Vladimir Ivanov din satul Şeptelici, Soroca, care creşte legume pe un teren de 15 hectare, se confruntă cu aceeaşi problemă. Deşi are un lac de acumulare în preajma terenurilor agricole, nu îl poate folosi, deoarece apă este puţină. S-a gândit să sape o fântână arteziană, însă spune că legea nu-i permite.

94

Experţii susţin că resursele de apă reprezintă de mulţi ani o problemă pentru agricultori.

De altă parte, responsabilii de la Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului menţionează că noile modificări legislative, votate în luna aprilie, vor oferi agricultorilor mai multe facilităţi pentru a avea posibilitatea să asigure irigarea terenurilor. Astfel, apa din lacurile private va putea fi folosită fără permisiunea proprietarilor.

„Se dă accesul la apă fără ca să-ţi pună vreo interdicţie, cel care deţine iazul. În al doilea rând, ne permite să folosim pompele în zonele care erau protejate, adică în zonele riverane râurilor şi bazinelor acvatice. Vrem să iniţiem un proiect de circa 50 de milioane de dolari, să intervenim pe lângă Banca Mondială, să putem demara un proiect de proces mare de restabilire şi dotare cu sisteme de irigare ”, a declarat Mihail Machedon, secretar de stat la Ministerul Agriculturii.

Anterior, prim-ministrul Ion Chicu a anunţat că Executivul intenţionează să subvenţioneze, din fondurile Agenţiei de Intervenţie şi Plăţi în Agricultură, proiectele bazate pe tehnologii moderne în sectorul agricol. 

GRECIA

Ajutor de criză în Grecia: Crescătorii de ovine și caprine vor primi o subvenție-bonus de 4 euro/animal! agrointeligenta.ro - 15 iunie 2020

Ministerul Agriculturii din Grecia a analizat pagubele suferite de sectorul ovine-caprine din cauza pandemiei cauzate de noul coronavirus. În urma evaluării, Guvernul de la Atena a decis să plătească fermierilor un sprijin suplimentar de 4 euro pe cap de oaie sau de capră.

Subvenția a fost anunțată de ministrul dezvoltării rurale și al alimentației, Makis Voridis, și face parte dintr-un program cuprinzător pentru sprijinirea

95

sectoarelor în cauză. În total, ajutorul de stat ce va fi direcționat către crescătorii de ovine și de caprine se ridică la 31 milioane de euro vor fi alocați în acest scop, transmite Agrotypos.gr.

Propunerea pentru sprijinul acordat oierilor a fost deja creionată sub forma unui act normativ ce va trimis pentru aprobare și Comisiei Europene care trebuie să își dea acordul pentru acest ajutor de stat. Imediat ce răspunsul favorabil va veni de la Bruxelles, Voridis le-a promis fermierilor că va demara plățile.

GERMANIA

Germania fara restrictii impuse sezonierilor din agricultura. Romanii schimba legea! Agrostandard | 16 June, 2020 |

Ministrul Agriculturii din Germania, Julia Kloeckner, a anuntat ridicarea restrictiilor impuse lucratorilor sezonieri din Uniunea Europeana si tarile Schengen, a declarat ministrul Agriculturii, incepand de saptamana viitoare, arata Reuters.

Cu numarul de cazuri de coronavirus in scadere si cu masurile de izolare relaxate, decizia este menita sa ofere sectorului agricol capacitatea de a organiza, pe masura ce fermierii se pregatesc sa recolteze. Anul trecut, aproape 300.000 de lucratori sezonieri au fost angajati in Germania, in special din Romania si Polonia. Odata cu debutul pandemiei, Germania a introdus restrictii si a permis intrarea in tara a unui numar de maximum 80.000 de lucratori sezonieri, desi doar circa jumatate din acest numar au si venit.

In conformitate cu noile planuri, aprobate de cabinetul cancelarului Angela Merkel, angajatorii vor trebui sa implementeze standarde stricte de igiena. Echipe fixe vor fi stabilite pentru a reduce riscul de raspandire a virusului, iar daca un muncitor se imbolnaveste intreaga echipa este izolata. Noile reguli se vor aplica pana la 31 decembrie.

Protestele sezonierilor romani aruncati in strada a schimbat legea in Germania. In urma informatiilor din presa, statul roman s-a sesizat, a

96

informat autoritatile din landuri si pe cele federale si a determinat schimbarea legii germane pentru a elimina inechitatile fata de muncitorii straini aflati la lucru in Germania. Principalul obiectiv din modificarea legii: scurtcircuitarea lantului de subcontractori. Imediat dupa vizita ministrului roman al Muncii, romanii si-au primit salariile.

SANATATE si GASTRONOMIE

Un compus din mere ar putea inversa daunele produse de scleroza multiplă Cristina Tudor

Un compus din coaja de mere ar putea transforma tratamentul pentru scleroza multiplă. Cercetătorii au ajuns la concluzia că acesta ar putea fi folosit pe post de medicament pentru că ar avea puterea de a inversa daunele bolii. Oamenii de ştiinţă au obţinut rezultate promiţătoare după ce l-au testat pe şoareci. 

Compusul care conferă cojii de mere strălucirea ceroasă ar putea fi transformat în primul medicament care inversează daunele devastatoare cauzate de scleroza multiplă.

Testele au fost efectuate pe şoareci şi animale paralizate, iar acestea au putut să meargă din nou după ce au primit acid ursolic – un compus găsit şi în cojile de pere. Cercetătorii au spus că „nu este un leac”, dar dacă oferă rezultate similare la oameni, le-ar putea îmbunătăţi semnificativ calitatea vieţii.

Scleroza multiplă este o afecţiune cronică a sistemului nervos central (SNC), caracterizată prin episoade de inflamaţie şi demielinizare focală cu localizări multiple, diseminate în timp (având cel mai probabil la bază mecanisme autoimune îndreptate împotriva proteinelor mielinei, mediate de limfocitele T şi declanşate de factori exogeni încă incomplet elucidaţi, la care se asociază un proces de degenerescenţă şi o funcţie oligodendrocitară anormală) şi printr-un proces de degenerescenţă axonală (care se desfăşoară în paralel, având însă o evoluţie progresivă) la o persoană cu suscepti bilitate genetică pentru boală.

97

Medicamentele existente acum încetinesc sau opresc scleroza multiplă în primele etape prin calmarea sistemului imunitar, însă niciunul nu remediază daunele care au fost deja făcute.

Rezultate încurajatoare pentru tratarea sclerozei multiple 

Cercetătorii de la Universitatea Thomas Jefferson din Philadelphia au dat compusul şoarecilor în stadii avansate ale unei boli asemănătoare cu scleroza multiplă.

Unele animale au trecut de la a fi paralizate la a putea să meargă din nou, deşi îngreunat, potrivit raportului publicat în revista Proceedings of the National Academy of Sciences.

În unele cazuri, boala a încetat să se agraveze. Asta ar însemna că o persoană care se deplasa doar cu scaunul cu rotile ar putea să meargă ajutată din nou ajutată de un baston. 

Co-autorul studiului, profesorul Guang-Xian Zhang, a declarat: „Este încurajator să vezi un compus care opreşte şi repară daunele sclerozei multiple în laborator.” Cercetătorii speră să încerce compusul pe pacienţi în curând.

Cercetările anterioare au demonstrat că acidul ursolic are şi alte beneficii asupra sănătăţii, cum ar fi menţinerea colesterolului sub control.  De aceea, acidul ursolic este deja pe piaţă sub formă de supliment alimentar. Dar dozele vândute în magazine sunt mult mai mici decât cele încercate pe şoareci.

Cercetătorii sfătuiesc oricum oamenii să mănânce mere şi alte fructe.

Societatea de Scleroză Multiplă a spus că cercetarea este „fără îndoială promiţătoare”.

Scleroza multiplă este o boală care debutează la adultul tânăr (20-40 ani), şi este de 2-3 ori mai frecventă la femei decât la bărbaţi. Ca dispunere geografică predomină în regiunile nordice, prevalenţa mergând de la 1 la 100.000 locuitori în zonele ecuatoriale, la 80 la 100.000 locuitori în nordul Europei şi Americii de Nord.

 

98

Studiu Deloitte: Consumatorii europeni sunt mai preocupați de sănătate decât de problemele financiare  Lidia Neagu in EcoLIFESTYLE 16 June 2020Consumatorii europeni sunt mai preocupați de sănătate decât de problemele financiare și de cele legate de locul de muncă, în contextul crizei generate de pandemia de COVID-19, potrivit studiului Deloitte State of Consumer Tracker, respondenții fiind îngrijorați în principal pentru sănătatea familiei (62%) și pentru bunăstarea fizică (48%).

De asemenea, studiul evidențiază apariția unor dificultăți financiare, 42% dintre consumatorii europeni plănuind să amâne cumpărările costisitoare, în timp ce 38% dintre ei sunt îngrijorați pentru stabilitatea locului de muncă.Tendințele europene sunt în linie cu cele globale, sănătatea familiei (65%) și bunăstarea fizică (54%) fiind principalele preocupări indicate și de respondenții la nivel global, urmate la distanță mare de problemele legate de situația financiară.

Astfel, 43% dintre consumatorii la nivel global iau în calcul amânarea cumpărăturilor costisitoare și 41% din aceștia sunt îngrijorați pentru stabilitatea locului de muncă. Studiul a fost realizat pe un eșantion de 15.000 de respondenți din 15 țări, dintre care șapte state europene – Franța, Germania, Irlanda, Italia, Marea Britanie, Olanda și Spania -, în a doua jumătate a lunii mai 2020.Consumatorii din Spania sunt cei mai îngrijorați cu privire la sănătatea familiei lor (76%), urmați de cei din Franța (72%) și Irlanda (65%). În același timp, aceste trei țări se numără printre cele mai preocupate de bunăstarea fizică – Spania (70%), Franța și Irlanda (50%). La polul opus, Olanda este mai relaxată în privința problemelor legate de sănătatea familiei (43%) și bunăstare (32%).În ceea ce privește frica de a-și pierde locul de muncă, respondenții spanioli simt cea mai mare presiune (59%), urmați de italieni (45%) și britanici (38%).„Influențate de anxietate, mentalitatea și comportamentul consumatorilor s-au schimbat și au intrat într-o nouă normalitate în timpul pandemiei de COVID-19, pe măsură ce oamenii și-au reajustat prioritățile. Fără îndoială, aceste schimbări au fost alimentate și de restricțiile anunțate de autorități, care au avut un impact asupra comerțului cu amănuntul încă de la începutul epidemiei.În contextul în care țara noastră beneficiază de servicii de internet de calitate, românii au fost mai înclinați spre cumpărături în mediul virtual, așa cum arată creșterea vânzărilor raportate de marii retaileri on-line”, a spus Oana Buhăescu, Director Audit, Deloitte România, și lider al industriei de retail.

99

Un sfert din consumatorii europeni spun că intenționează să cheltuiască mai mult pe alimente și 21% dintre aceștia pe bunuri de uz casnic în următoarele patru săptămâni, irlandezii și italienii fiind cei mai interesați de aceste categorii de bunuri.

Chiar și în contextul îngrijorării pentru sănătate și siguranță, europenii încă preferă să facă cumpărături în mediul off-line, având în vedere că mai mult de jumătate dintre aceștia intenționează să meargă în magazine pentru a cumpăra alimente (72%) și bunuri de uz casnic (74%).De asemenea, în contextul în care tot mai multe persoane lucrează de acasă, consumatorii intenționează să cheltuiască mai mult pe servicii de internet și comunicații mobile, în principal în Olanda (17%), Spania (13%) și Germania (11%). În plus, pentru bunuri mai degrabă discreționare, cum ar fi mâncarea de la restaurant și cea comandată acasă, studiul subliniază că 26% dintre respondenții europeni vor să cheltuiască mai puțin.

În baza analizei comportamentului de consum, studiul delimitează patru profiluri ale consumatorilor. Profilul european predominant este cel al cumpărătorului responsabil din punct de vedere social (peste 45%), care intenționează să cumpere mai mult de la producători locali, chiar dacă bunurile sunt mai scumpe.Consumatorul care își face provizii, adică acela care intenționează să-și facă rezerve de produse ce pot acoperi mai mult decât nevoile imediate, este regăsit în principal în rândul italienilor (43%), britanicilor (41%) și irlandezilor (39%).Vânătorii de chilipiruri, care cumpără spontan articole de care nu au neapărat nevoie, dar pentru care găsesc oferte convenabile, se regăsesc în principal în Germania (47%) și Marea Britanie (46%). Consumatorii comozi, numeroși în Irlanda, Marea Britanie (46%) și în Spania (41%), sunt cei care cumpără mai degrabă din magazine de proximitate.

De asemenea, studiul subliniază că, în contextul actual, intenția europenilor de a economisi bani în următoarele patru săptămâni este, în medie, zero.Țările care se confruntă cu un nivel mai mic de îngrijorare pentru problemele financiare, precum Olanda, ai cărei locuitori sunt cel mai puțin preocupați de plățile pe care urmează să le facă (21%) sau de amânarea cumpărăturilor costisitoare (33%), sunt mai înclinate către economisire (18% dintre olandezi).Studiul Deloitte State of Consumer Tracker este realizat în baza unor chestionare aplicate bilunar în Australia, Canada, China, Coreea de Sud, Franța, Germania, India, Irlanda, Italia, Japonia, Marea Britanie, Mexic, Olanda, Spania și Statele Unite, folosind chestionare on-line.

100

DOSAR

Agrointeligența, principalul sprijin mediatic al fermierilor în criza pandemiei: 18 milioane de citiri în perioada stării de urgență și de alertă! agrointeligenta.ro - 15 iunie 2020

În perioada 15 martie – 14 iunie 2020, trei luni care coincid cu perioada stării de urgență și de alertă în criza COVID-19, Agrointeligența-AGROINTEL.RO a demonstrat că este lider în informarea și susținerea fermierilor, ducând mediatizarea problemelor dar și a oportunităților din sectorul agroalimentar la un nou nivel. Astfel, în perioada celor trei luni menționate, site-ul nostru a avut aproape 18 milioane de afișări ale diverselor articole, un interes uriaș pe care fermierii l-au acordat performanței noastre jurnalistice.

Alături de agricultori, care reprezintă aproape două treimi din totalul cititorilor în medie multianuală, acest record absolut al presei agricole din România a fost posibil datorită celorlalte categorii de public ale noastre: reprezentanții companiilor de agribusiness, decidenți politici, membri ai administrației publice centrale și locale, angajați ai Ministerului Agriculturii și ale instituțiilor subordonate, actori relevanți din mediul financiar și economic.

Ne luptăm pentru susținerea sectorului agroalimentar

„Le mulțumesc cititorilor noștri pentru încrederea acordată. Ne-am străduit ca în această perioadă complicată să fim alături de dumneavoastră în fiecare moment. Acest rezultat extraordinar arată cât de important este sectorul agroalimentar în contextul economiei naționale. Fermierii reprezintă o forță, care poate se manifestă încă timid în societate, dar este rolul nostru, celor de la Agrointeligența să le mediatizăm problemele pe care le au și soluțiile pe care le propun, să îi informăm prompt și să le reprezentăm interesele legitime. Lupta este încă departe de a fi câștigată, mai avem multe de făcut

101

până când forța fermierilor să fie pe deplin recunoscută și respectată în societate. Securitatea alimentară a României, suveranitatea și independența agroalimentară, toate acestea sunt obiective de interes național. Fără fermierii noștri, fără sprijin și strategii eficiente de a depăși criza și mai apoi de dezvoltare, statul român nu va putea asigura, pe termen mediu și lung, supraviețuirea satului și a pieței agroalimentare naționale. Fără fermieri, riscăm să ne pierdem, la propriu, mai bine de o jumătate din țară” a spus Vlad Macovei, președintele Grupului Agrointeligența.

Lider al presei agricole din România

Agrointeligența – AGROINTEL.RO și-a consolidat poziția de lider al presei agricole din România construind o strategie editorială ce se bazează pe un trinom de succes. Primul element este furnizarea de informație jurnalistică relevantă, utilă, de cele mai multe ori exclusivă, livrată în mod prompt pe site, newsletter și social-media, împachetată într-un mod accesibil și atractiv. Al doilea element este implicarea noastră în rezolvarea problemelor sesizate de fermieri prin practicarea unui jurnalism implicat, cu valoare adăugată maximă pentru publicul nostru, adică pentru fermieri în primul rând. Al treilea element îl reprezintă parteneriatul solid cu companiile furnizoare de produse și servicii în agricultură, cu care derulăm campanii de promovare care au drept focus prezentarea soluțiilor oferite, într-un mod eficient și auditat, lăsând la latitudinea fermierului alegerea ce i se potrivește. Acest trident ofensiv al strategiei noastre editoriale este completat de două direcții strategice majore: concentrarea pe conținut video distribuit digital (aici având un parteneriat solid cu BTvideo, lider în producția video pentru agricultură) și în organizarea de evenimente/conferințe/mese rotunde care să fie platforme publice în care fermierii să aibă cuvântul, mai ales în fața decidenților politici și administrativi.

Agrointeligența–AGROINTEL.RO nu va ceda tentativelor de șantaj, intimidare, amenințare, calomnie, indiferent dacă acestea vin din partea politicienilor din toate partidele, din partea celor care vor răul fermierilor și agriculturii naționale sau din partea unor concurenți, invidioși pe succesul nostru și copleșiți de frustrare. Ne vom alege atent câmpul de luptă, armele și timingul, și întotdeauna vom face lucrurile corect, legal, în spiritul meritocrației și al responsabilității față de publicul nostru – FERMIERII ROMÂNIEI. Iar succesul nostru are la bază și este explicat exact de ingredientele care dau rețeta succesului în orice inițiativă antreprenorială a secolului nostru: muncă, implicare, seriozitate, experiență, cunoștințe, pregătire continuă, asumarea de riscuri, intuiție, curaj, empatie și comunicare eficientă.

102

Singura platformă media pentru fermieri cu audiența auditată profesionist

Agrointeligența-AGROINTEL.RO este singurul site din presa agricolă care este auditat de Biroul Român de Audit al Tirajelor (BRAT) și este inclus în SATI (Studiul de Audiență și Trafic Internet), singura entitate din România care este în măsură să ofere audit al publicului în zona media și care să fie acceptat unanim de agențiile de publicitate. Indiferent că vorbim de zona de presă online, tipărită sau audio-vizuală, audiența este măsurată și certificată de SATI/BRAT și Serviciul de Măsurare a Audiențelor TV. Toate informațiile legate de audiență sunt publice și, conform acestora, Agrointeligența – AGROINTEL.RO este liderul presei agricole din România, raportat la audiența auditată, indiferent dacă vorbim de presă online, tipărită sau tv. Orice încercare de a prezenta tot felul de pseudo-certificate de audiență/tiraj sau formă de studiu/sondaj, al unor firme care nu au ca obiect de activitate auditul audiențelor media, reprezintă o tentativă de a induce în eroare companiile din agribusiness, agențiile de publicitate și PR și, nu în ultimul rând, pe fermieri.

* * *

Plantaţie de trandafiri pentru dulceaţă şi sirop, într-un decor de vis. Secretele unei afaceri cu miros deosebit 16 iunie 2020, 10:56de Stefan Both

Ciprian şi Vasilica Grecu printre răsadurile de trandafiri FOTO Ş.Both

O familie din comuna timişeană Curtea a pus pe picioare o afecere cu un parfum deosebit. Cultivă trandafiri. Dar nu orice trandafiri, unii din ale căror petale se pot obţine tot felul de bunătăţi.

103

Cultivarea de trandafiri pentru petale este unul din visele celor care vor să se îmboigăţească. Cum? Prin obţinerea de uleiuri esenţiale de trandafir. Este o afacere foarte bună, uleiul de trandafir fiind printre cele mai preţioase uleiuri esenţiale. Procesul nu este însă deloc unul simplu. Pentru obţinerea unei singure picături de ulei de trandafir se distilează petalele de cel puţin 50 de trandafiri.    Valorificarea petalelor de trandafiri se poate realiza însă şi prin numeroase alte moduri, de la dulceaţă, sirop, ceai, apă florală ori oţet.    O asemenea afacere a fost pusă pe picioare de Vasilica şi Ciprian Grecu din comuna Curtea. Nu au reuşit până acum să planteze o cantitate atât de mare care să le permit obţinerea de ulei esenţial, în schimb lucrează pentru toate celelalte produse.   

“Ai nevoie de un hectar să scoţi un litru de ulei”   Ciprian a experimentat culesul căpşunilor în Germania, acolo unde i-a venit ideea că ar putea să pornească, acasă, o mică afacere. A rămas în spectrul dulcelui, doar că în loc de căpşuni a ales trandafirii. Având o gospodărie mare, nu a fost o problemă să cumpere şi să planteze butaşi pentru petale.   

“Prin 2014, ne-a venit ideea, după discuţii cu alte persoane, când am aflat că ar fi o afacere bună. În ideea de a extrage uleiul de trandafir. Asta a fost dorinţa noastră. Doar că pentru extragerea uleiului de trandafir este nevoie de mult mai mult decât am eu. Ai nevoie de un hectar să scoţi un litru de ulei. Eu, cu toată suprafaţa pe care o am, scot cam zece mililitri. În plus, ai nevoie de echipamente special, ustensile ca de laborator. Se obţine prin distilare. Încă nu suntem la acel nivel. Dar vreau să măresc suprafaţa”, a explicat Ciprian Grecu, care are acum în jur de 1.400 metri pătraţi de trandafiri.   Miros îmbietor printre răsaduri   Acum este momentul prielnic pentru a aduna petalele, iar, printre răsaduri, mirosul este unul îmbietor:   “Lucrăm un an întreg. Din primăvară, din luna aprilie, până prin septembrie, octombrie. Începem cu dezmuşuroitul, sapă, arătură, pregătirea terenului, fertilizare, iar când înfloresc începe culesul. Acum, în iunie, suntem în plină înflorire. Pentru dulceaţă de trandafir am cules prima dată, apoi pentru sirop, am uscat şi pentru ceai. Facem şi apă de trandafiri, mai nou avem şi oţet de trandafir”, a adăugat Vasilica Grecu.   Butaşii cumpăraţi din Bulgaria  

104

Soiurile de trandafiri folosite de agricultorii de la Curtea sunt total diferite de cele pe care le regăsim în pieţele de flori. Cultivatorii folosesc în special Rosé de Rescht, un trandafir originar din Iran şi Trandafirul de Damasc.

  “Noi am cumpărat butaşii din Bulgaria. E renumită această ţară pentru Valea Trandafirilor. Butaşii odată cumpăraţi rămân şi 12 ani. Dar poţi să-i şi întinereşti. Îi dai drastic iarna, iar primăvara ei reîntineresc. E o cultură pe termen lung. Pot să-mi fac singur butaşi, cu puieţi. Ei cresc foarte repede. Important de spus că facem totul bio. Nu folosim chimicale”, a adăugat Ciprian Grecu.    Dulceaţa e perfectă pentru papanaşi   Dulceaţa de trandafiri este o veritabilă delicatesă. Iată şi cum se obţine.  “Pentru dulceaţă, nu se foloseşte toată petala. Partea albă este amaruie, nu se foloseşte. Se frământă, se fierbe siropul în care se pun petalele şi stau trei-patru ore lângă ele. Să ştiţi că nu toţi oamenii sunt deschişi la dulceaţa de trandafiri, e foarte parfumată. E excelentă pentru papanaşi sau clătite. Pentru siropul de trandafir, petalele se opăresc, după care se scurg şi se pun la fiert. Apa de trandafiri se poate folosi în alimentaţie, la clăite, prăjituri, la însiroparea blaturilor, dar şi în cosmetică, pentru tonifierea pielii, pentru ten. Oţetul e bun la salate”, a mai adăugat Vasilica Grecu.   

Problema agricultorilor este, momentan, piaţa de desfacere. Produsele nu se găsesc în comerţ, dar pot fi cumpărate din diverse târguri. Sau, dacă aveţi drum şi ajungeţi chiar aproape de sursă, în cadrul proiectului Mic dejun la Margina. 

* * *

105

Oana şi Adrian Udrea au dat forfota Bucureştiului pe un ritm mai paşnic, dat de viteza cu care creşte firul de iarbă. Care este povestea lor şi a micului lor business din Meşendorf? 14 iun 2020  Alina-Elena Vasiliu

Oana şi Adrian Udrea se considerau, până nu de mult, oameni de oraş sută la sută, după cum spun chiar ei. Ea lucra pentru Banca Naţională a României, iar el - pentru grupul Allianz Ţiriac.

Aveau vieţile puternic ancorate în forfota oraşului, unde totul pare că se petrece cu viteza luminii. Până într-o zi, când au dat toate acestea pe un nou ritm. Unul mai domol, mai paşnic, dat de viteza cu care creşte firul de iarbă, pe care, dacă faci suficientă linişte, poţi să-l şi auzi ridicându-se semeţ către cer. Au ajuns aşadar în Meşendorf. Şi acolo viaţa a intrat într-o nouă dimensiune.

Povestea familiei Udrea are de fapt două faţete. Una din ele poartă numele Meşendorf 65 şi este „felia“ de business responsabilă de brunch-urile organizate la adresa care îi dă şi numele. Practic, e un punct gastronomic local, unde Oana - cea care a preluat frâiele în bucătărie - prepară şi serveşte mese pentru turiştii care vor să guste din cultura săsească specifică zonei.

Meşendorf este doar unul din satele din Transilvania care formează o regiune săsească, denumită şi „Ţara Ovăzului“ sau Haferland, întrucât localnicii obişnuiau să cultive aici cu precădere ovăzul, din cauza climatului mai aspru, potrivit poveştilor transmise de la o generaţie la alta. Alături de alte sate, precum Viscri, Saschiz sau Criţ, Meşendorf a devenit o destinaţie de neratat pentru cei care ajung să cutreiere zona, fiind văzut ca un etalon al tradiţiilor săseşti - gastronomice, dar nu numai.

106

Şi, pentru că tot am amintit despre ispitele gastronomice, ajungem la cel de-al doilea aspect al transformării petrecute în familia Udrea, şi anume producerea brânzei maturate de la Meşendorf. Aici, povestea devine mai lungă, dar şi mai interesantă.

„Am cumpărat, la un moment dat, o căsuţă în Meşendorf, în ideea de a avea un loc în care să ne retragem la pensie - povestea clasică, se poate spune. La momentul acela, nu ştiam aproape nimic despre zonă. Ne era total străină chiar şi notorietatea adusă de proiectele prinţului Charles la Viscri sau de cele desfăşurate de fundaţiile din zonă“, povesteşte Oana Udrea.

Ca mulţi alţii, fuseseră fermecaţi de frumuseţea colinelor punctate de pâlcuri de pădure, de parfumul şi de verdele pajiştilor şi de pitorescul şi istoria satelor săseşti şi a bisericilor fortificate.

Tot acest peisaj nu îi era însă complet străin Oanei, ţinând cont că mama ei şi bunicii care au crescut-o provin din judeţul Sibiu, de care acum îi desparte doar un deal, satul Meşendorf fiind situat foarte aproape de confluenţa judeţelor Braşov, Mureş, Sibiu şi Harghita.

„În timp, am ajuns să pătrundem nu doar frumuseţea aparte a locurilor, ci şi spiritul şi dârzenia oamenilor care au ales să rămână şi să trăiască aici. Acestea ne-au intrat tot mai mult în suflet şi au înclinat, la un moment dat, balanţa în favoarea mutării definitive la Meşendorf.“

Nu le-a fost aşadar deloc greu să se mute de la oraş la sat. Mai dificilă a fost despărţirea de colegii alături de care lucraseră mai bine de două decenii. Dar ce mai înseamnă distanţele în ziua de azi?

Odată mutaţi în Meşendorf, Oanei şi lui Adrian Udrea le-a fost clar că nu vor putea sta degeaba. Aşa că s-au pus pe scormonit idei de proiecte realizabile în zonă. Au analizat potenţialul din jur şi au pus pe listă toate

107

resursele disponibile - de la relieful colinar şi pajiştile naturale, la tradiţia creşterii vacilor în mici ferme de familie, după metode de mult apuse în alte părţi. În final, o singură variantă a fost câştigătoare.

„Am reuşit să o ducem mai departe după ce am avut şansa de a cunoaşte o familie din sat - Mariana şi Adrian Stoian - care a fost de acord ca, în loc să dea întreaga producţie de lapte a micii lor ferme către marii procesatori, să pornească alături de noi în aventura producerii de brânzeturi maturate.“

Experienţa familiei Udrea în domeniu era nulă. Familia Stoian avea însă imaginea locală, Mariana fiind învăţătoare în sat, iar Adrian - tehnician veterinar. Au descoperit că toţi patru sunt perfecţionişti şi că au la îndemână răbdare şi pricepere, fiecare într-o arie diferită, dar utilă pentru ideile lor în ansamblu.

„Mai presus de toate - şi asta a fost baza deciziei comune de a produce brânzeturi maturate exclusiv din lapte crud - aveam avantajul nepreţuit de a putea utiliza lapte de primă calitate, de la văcuţe de rasă autohtonă, Bălţată Românească, crescute în sezon pe păşunile naturale din zonă şi hrănite iarna doar cu fân“, explică Oana Udrea.

108

Au pornit pas cu pas, instruindu-se, citind tot ce se putea găsi pe tema lactatelor, vizitând alţi producători şi mai apoi făcând cursuri la care au învăţat secretele producerii brânzeturilor alpine elveţiene. Treptat, cele două familii au investit în microferma familiei Stoian, mai exact în amenajarea şi dotarea atelierului de brânză, dar şi în construirea şi dotarea pivniţei de maturare.

„Am produs primele roţi de brânză în octombrie 2018, după ce, undeva în luna mai, ne mutaserăm la Meşendorf, lichidând absolut tot ce am avut la Bucureşti. De atunci şi până acum, nu am avut niciodată tranşe eşuate sau problematice.“

Nu sunt presaţi să vândă în orice condiţii, deoarece dotarea pe care o au le permite păstrarea brânzeturilor pentru o perioadă lungă, chiar şi de doi ani. Şi, pentru că sunt nu doar perfecţionişti, cum spuneam, ci şi curioşi din fire, nu se opresc din dezvoltare. Aşa că analizează continuu noi sortimente de brânzeturi, dată fiind sofisticarea tot mai mare a consumatorilor. Cum însă laptele de la ferma Stoian este „pur şi simplu prea bun“, cum spune Oana Udrea, nu merită şi nu e nevoie să fie prelucrat excesiv.

„O zi normală de sezon la noi înseamnă că Adrian coboară la fermă fie să facă brânză, fie să îngrijească roţile din pivniţă, împreună cu partenerul nostru. Eu gătesc şi servesc masa turiştilor care ajung aici pe pista de biciclete care ne trece chiar prin curte. În timpul rămas şi, câteodată, cu puţin ajutor, ne ocupăm de legumele pe care le creştem în cele două solarii sau în grădină, de mica livadă din spatele curţii, precum şi de găini.“

Odată ce apar primele roade, Oana şi Adrian încep să facă siropuri, nectar, să usuce fructele şi legumele, să prepare gemuri, murături, zacuscă şi tot soiul de specialităţi.

Principalii cumpărători de brânză sunt chiar bicicliştii care trec prin Meşendorf, în traseul lor dintre Sighişoara şi Viscri. Lor li se alătură, în rândul clienţilor, pensiunile din zonă, iar ocazional brânza făcută de familia Udrea la Meşendorf este expediată la Bucureşti.

„Totuşi, preferăm încă să o vindem mai degrabă la faţa locului - pentru ca oamenii să poată vedea condiţiile în care este făcută şi păstrată -, precum şi la evenimentele din zonă sau la cele de tip pop-up shop, care promovează produsele locale. Înainte de pandemie, începuserăm o colaborare cu un

109

proiect interesant în Braşov, dar care a fost probabil pus pe hold în această perioadă.“

Din gama de brânzeturi făcută de familiile Udrea şi Stoian, fac parte mai multe tipuri, de la brânza simplă, ţinută în pivniţă cel puţin trei luni, la cea maturată cu leurdă, cu trufe, cu cepşoară, negrilică sau maturată în vin ori bere brună.

Au produs, cu titlu de probă, şi o tranşă de iaurt natural şi speră că o vor face din nou, odată ce turiştii vor reveni la pensiunile din zonă. Brânza preferată a familiei Udrea este cea simplă, ţinută la beci minimum jumătate de an.

Planul este ca afacerea să rămână una mică, de nişă, limitată de numărul văcuţelor care pot fi crescute în condiţii naturale, pe o anumită suprafaţă de teren.

„Pe aici, bogăţia şi varietatea florei rivalizează cu cea a pajiştilor din Alpi şi asta se simte în gustul brânzei. Nu există două tranşe absolut identice pentru că gustul laptelui, implicit al brânzei, variază funcţie de sezon, dar şi de ierburile care cresc în zona în care pasc vacile într-o anumită zi“, spune Oana Udrea.

Pe măsură ce se maturează, brânza făcută de cele două familii în Meşendorf capătă un gust mai complex, iar aroma de ierburi de pajişte arsă de soare şi de unt proaspăt bătut din lapte crud se îmbogăţeşte cu note de nucă. Dacă există un rai al brânzeturilor, şi dacă raiul ar avea gust, acesta ar fi.

* * *

Parlamentul a votat DNA-ul pădurilor. Întâlnirea între Klaus Iohannis și Dan Barna a schimbat votul PNL. UDMR s-a opus Cristian Andrei

DNA-ul Pădurilor a fost votat în Senat, chiar dacă a avut aviz negativ din partea CSM-ului și Guvernului.

Înființarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Mediu a primit votul final în Senat, după ce proiectul a trecut și de Camera Deputaților. Subiectul a fost discutat la finalul săptămânii trecute de președintele Klaus Iohannis cu liderul USR, Dan Barna, ceea ce a dus la repoziționare a PNL, care a votat inițiativa în Senat. În Camera Deputaților, liberalii s-au abținut la vot, legea fiind susținută de USR PSD, ProRomânia, PMP și ALDE. UDMR a votat

110

împotriva, susținând că DNA-ul pădurilor nu are avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

Proiectul a fost depus înaintea declarării stării de urgență, el fiind semnat de 42 de senatori și deputați de la USR, PNL, PSD, PMP și ProRomânia. Inițiativa legislativă aparține însă celor de la USR, ceilalți parlamentari doar semnând pentru susținerea ei.

„Organele de cercetare penală nu au cercetat nici o infracțiune de mediu în ultimii cinci ani. Propunem înființarea unei Direcții de Investigare a Infracțiunilor de Mediu, o structură creată pe modelul DNA și DIICOT, care să preia competența de soluționare a tuturor infracțiunilor de mediu prevăzute în Codul Penal și în legislația specială din domeniu”, se arată în expunerea de motive a proiectului legislativ.

Direcție ar trebui să funcționeze ca o structură în cadrul Parchetului General.

Inițiativa a primit un aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii, dar și din partea Guvernului.

Liberalii nu au susținut proiectul în Camera Deputaților, ci s-au abținut în momentul votului. Proiectul USR a găsit sprijin la PSD, ProRomânia, PMP și ALDE.

Cum s-au poziționat partidele în Senat

Președintele Klaus Iohannis s-a întâlnit săptămâna trecută cu liderul USR, Dan Barna, iar în timpul discuțiilor despre prelungirea stării de alertă s-a abordat și proiectul legislativ votat astăzi în Senat.

„I-am cerut președintelui Klaus Iohannis să sprijine mai multe proiecte ale USR aflate în diverse faze de adoptare, printre care legea privind înființarea Direcției de investigare a Infracțiunilor de Mediu – DNA-ul Pădurilor”, a declarat Dan Barna pentru Europa Liberă.

111

După discuțiile purtate la Palatul Cotroceni, poziția PNL s-a schimbat și în Senat. Liberalii au votat inițiativa USR, chiar dacă în Camera Deputaților a existat un schimb dur de replici între reprezentanții celor două partide pe marginea acestui subiect.

„PNL în mod clar susține o astfel de inițiativă legislativă”, a anunțat senatorul liberal Ioan Chirteș repoziționarea partidului său.

Senatorul USR Mihai Goțiu a declarat de la tribuna Senatului că „este un moment istoric, un vot pentru viitorul copiilor și nepoților”.

„Propunerea legislativă de astăzi vine într-un context în care în perioada de coronavirus s-a furat mai mult ca niciodată din pădurile României. Expresia a fura ca în codru a căpătat proporții inimaginabile”, a motivat liderul grupului PSD din Senat, Radu Preda, susținerea pentru proiectul celor de la USR.

UDMR s-a abținut la vot, dar reprezentanții Uniunii au spus în timpul dezbaterilor că inițiativa legislativă nu ar trebui votată

„A vota împotriva recomandărilor CSM ar fi o greșeală. Nu cred că soluția cea mai bună e înființarea unei astfel de structuri. Problema poate fi rezolvată printr-o eficientizare a Parchetelor”, a afirmat senatorul UDMR, Tanczos Barna, care a adăugat că votul de astăzi a fost dat „sub presiunea populismului”.

Liderului grupului PNL din Senat, Daniel Fenechiu, a ținut să precizeze că liberalii și-au schimbat punctul de vedere datorită modificărilor aduse în Comisia Juridică din Senat față de proiectul votat în Camera Deputaților. Cu toate acestea, Daniel Fenechiu a menționat că anumite atribuții ale noii structuri se suprapun cu cele ale DNA și DIICOT.

Senatorii ProRomânia, ALDE și PMP au votat proiectul privind DNA-ul pădurilor.

Ce s-a schimbat în Senat față de Camera Deputaților

În Comisia Juridică din Senat au fost aduse mai multe amendamente față de forma votată în Camera Deputaților.

Forma din Camera Deputaților

112

Direcție de Investigare a Infracțiunilor de Mediu funcționează cu următorul număr minim de posturi:

10 posturi de procuror

5 posturi de specialiști

25 personal auxiliar de specialitate, economic și administrativ

25 de ofițeri și agenți

Numărul minim de posturi al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Mediu poate fi mărit prin hotărâre a Guvernului, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii

Forma votată în Senat:Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Mediu funcționează cu următorul număr maxim de posturi

295 de posturi de procurori, dar nu mai puțin de 10 posturi

40 de posturi de specialiști, dar nu mai puțin de 5 posturi

270 personal auxialiar de specialitate, economic și administrativ, nu mai puțin de 25 de posturi

290 de ofițeri și agenți de poliție judiciar, dar nu mai puțin de 25 de posturi ocupate prin detașare sau concurs

Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Mediu va beneficia de sprijinul unui număr de ofițeri și agenți de poliție judiciară ce urmează a fi detașați sau desemnați în primii cinci ani de la înființarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Mediu.

Atribuțiile Direcției privind Infracțiunile de Mediu

Efectuarea urmăririi penale pentru infracțiuni prevăzute în competența direcției

Conducerea, supravegherea și controlul actelor de cercetare penală, efectuate din dispoziția procurorului de ofițerii și agenții de poliție judiciară care au primit avizul din partea procurorului-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Mediu

113

Sesizarea instanțelor judecătorești pentru luarea măsurilor prevăzute de lege pentru judecarea cauzelor, precum și exercitarea căilor de atac conform legii în cauzele privind infracțiunile date în competența Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Mediu

Participarea la ședințele de judecată în cauzele în care procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Mediu au sesizat instanțele de judecată

Conducerea, supravegherea și controlul activităților de ordin tehnic în cadrul urmăririi penale, efectuate de specialiști în domeniul informatic, domeniul silvic, al calității apei, al calității aerului, al calității solului, al gestionării deșeurilor, al emisiilor industriale, precum și în alte domenii care țin de protecția mediului, din dispoziția procurorilor direcției

Studierea cauzelor care generează săvârșirea infracțiunilor de mediu Constituirea și actualizarea bazei de date vizând infracțiunile ce sunt date în

competența Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Mediu Solicitarea și acordarea asistenței judiciare internaționale în cauzele care

privesc infracțiuni date în competența direcției prin prezenta legeDirecția de Investigare a Infracțiunilor de Mediu este condusă de un procuror-șef, asimilat prim-adjunctului procurorului general al Parchetului General, el urmând să fie ajutat de doi procurori șefi adjuncți, precum și de doi consilieri.

Anual se va constitui un depozit în valoare de cel puțin 1.000.000 de lei pentru acțiuni privind organizarea și constatarea infracțiunilor flagrante la dispoziția procurorului șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Mediu, iar modul său de gestionare și de utilizare se va stabili prin ordin al procurorului șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Mediu.

În inițiativa legislativă depusă de USR, plafonul era de două milioane de lei, dar el a fost redus la votul din Parlament.

* * *

Vinul de azi: Guigal Cotes du Rhone Rouge 2016 - 91 puncte Robert Parker Profit.ro scris astăzi,

Istoria cramei Guigal începe în 1946, atunci când Etienne Guigal ajunge în Ampuis, regiunea Cote-Rotie, o zonă viticolă cu mare tradiție în Franța. De atunci, au trecut câteva generații, o mulțime de transformări și achiziții care au făcut din acest brand unul dintre cele mai apreciate în domeniu, cu vinuri spectaculoase și de o calitate superioară.

114

Recomandarea de astăzi, Cotes du Rhone Rouge 2016 este un vin roșu sec, un cupaj de Syrah, Grenache și Mourvedre. În buchet se regăsesc note de mirodenii și fructe de pădure, în vreme ce gustul este unul bogat, intens, cu taninuri catifelate. Se recomandă degustarea acestui vin la 16-18 grade Celsius, alături de preparate din carne, vânat și brânzeturi.  Vinul are 91 puncte Robert Parker și 90 puncte James Suckling.

* * *

Romania vazuta din tractor – Localitatea Turnu In iun. 16, 2020 

La Turnu este locul de confluență a trei comunități – română, maghiară și slovacă. Tradiția satelor  locuite de aceste entitati se întâlnește într-o casă devenită muzeu.

In periplul sau cu tractorul prin satele din zona, jurnalista Patricia Pop ne povesteste mica aventura gastronomica prin care a trecut alaturi de gazdele primitoare.

115

“Casa Propirkult este un loc de suflet, o întoarcere în timp, o casă locuită de Piri și Bondi devenită muzeu pentru colecția de obiecte aparținând sătenilor din Turnu.Am gătit pentru prima oară langoși cu brânză și șuncă îmbrăcată în costum unguresc.”

O poveste în aer liber spusă zilnic de Piri și Bondi, doi bunici colecționari de obiecte vechi, recuperate de la localnicii din zonă. Doar imagini de la Romania vazuta din tractor, fara nici un comentariu.

https://youtu.be/dJEvv5bv5Mc

* * *

Mască pentru vaci? Tehnologia care ar putea salva lumea de poluareLiviu GORDEA  16 iunie 2020

Devenit un accesoriu indispensabil oamenilor în noua realitate, masca ar putea îndeplini un alt rol, poate la fel de important în ceea ce priveşte calitatea vieţii pe Pământ...

Dacă noi, pare-se, ne-am obişnuit cât de cât să purtăm pe faţă măşti pentru a ne proteja sănătatea, în curând şi vacile ar putea fi silite să-şi acopere botul cu un astfel de obiect. Bine, nu chiar sub aceeaşi formă şi pentru un cu totul alt scop. Concret, compania britanică ZELP a creat un soi de mască destinată exclusiv bovinelor, capabilă să absoarbă emanaţiile de gaze din nările şi gurile acestora.

Tehnologia măsoară, captează şi oxidează metanul în timp real, având capacitatea de a „anihila” cantităţi mari de gazde cu efect de seră. Emisiile de gaz metan sunt printre cele mai importante cauze ale poluării şi (auto)distrugerii planetei noastre iar rumegătoarele în general şi vacile în mod special sunt direct responsabile pentru încălzirea globală de care toată lumea vorbeşte.

116

Nici un stres pentru animale

Dispozitivul se ataşează ca un fel de ham pe capul animalelor şi este proiectat să funcţioneze neîntrerupt timp de aproximativ cinci ani, având în vedere că este dotat cu o baterie solară şi un generator termoelectric pentru a permite reîncărcarea automată. În plus, ne asigură cei care au inventat această tehnologie, nu creează nici un fel de disconfort animalelor. Recomandarea este să se folosească pe vaci începând cu vârsta de 6-8 luni sau după înţărcare. Hamul este reglabil, astfel încât poate fi ajustat pentru a se potrivit oricărei dimensiuni. Instalarea durează câteva secunde iar animalele se adaptează în câteva minute. Studiile efectuate împreună cu universităţi de top din Marea Britanie şi Argentina nu au demonstrat nici o schimbare în comportamentul animalelor, productivitatea, ruminaţia (unul dintre cei mai sensibili indicatori de stres), perioadele de odihnă şi de activitate, precum şi aportul de furaje, adică acei parametri care ţin până la urmă de bunăstarea animalelor, nefiind afectaţi în vreun fel.

Impactul asupra mediuluiMăştile create de ZELP vizează direct metanul eliminat de vaci prin eructaţie, acea evacuare brutală, pe gură, a gazelor acumulate în stomac. Pentru că, se ştie, 95% din emisiile de metan provenite de la vaci sunt eliberate pe gură şi nări! Dovezile ştiinţifice susţin că sectorul agricol este responsabil pentru 22% din totalul emisiilor globale iar gazul metan exalat de cele 1,6 miliarde de bovine la nivel mondial este cea mai importantă sursă de gaze cu efect de seră asociată acestui domeniu de activitate, reprezentând aproape 10% din totalul emisiilor antropice. Cantităţile mari de gaz metan provenind din sistemul digestiv bovin sunt mult mai dăunătoare mediului înconjurător decât emisiile de dioxid de carbon, din cauza capacităţii metanului de a reţine căldura în atmosferă. Unde mai pui că, până în anul 2050, se aşteaptă aproape dublarea consumului de carne de vită şi de produse lactate la nivel mondial. De aceea, adoptarea pe scară largă a acestei tehnologii ar putea avea un impact pozitiv semnificativ şi imediat în ceea ce priveşte atenuarea schimbărilor climatice.

117

Cerere în creştere pentru proteina animală

Deşi dioxidul de carbon este cel mai cunoscut gaz cu efect de seră, metanul captează mult mai multă căldură în atmosfera noastră, încălzind planeta în mod semnificativ mai mult decât emisiile de CO2. Oamenii de ştiinţă au avertizat în repetate rânduri asupra necesităţii reducerii consumului de carne roşie din motive de mediu. Aceasta ar fi însă o soluţie radicală, greu de acceptat. Realist vorbind, consumul de carne de vită şi de lactate este prognozat să crească cu 70% în următorii 30 de ani (estimări FAO), în condiţiile în care unele societăţi abia acum au acces la proteina animală. Iar adoptarea proteinelor alternative, cum ar fi cele vegetale sau de cultură, presupune o schimbare masivă a comportamentului de consum.

Monitorizarea sănătăţii

În timp ce unele soluţii privind reducerea poluării asociate animalelor rumegătoare se bazează pe aditivi furajeri, care inhibă chimic producţia de metan în stomacul animalului, modificând astfel procesul digestiv, tehnologia ZELP vizează metanul odată ce a fost expirat, ceea ce permite animalului să digere normal hrana, deoarece nu interferează cu microbiologia din stomac. De asemenea, aceste măşti speciale au un potenţial mai mare de reducere a metanului pentru că pot fi utilizate la păşunat, unde nu este posibilă administrarea controlată a furajelor. Dar pe lângă conversia metanului este monitorizată şi sănătatea animalelor, susţin reprezentanţii companiei britanice, pentru că dispozitivul poate identifica orice schimbare de comportament al bovinelor şi astfel poate fi prevenită apariţia anumitor boli. ZELP, care este acronimul pentru Zero Emissions Livestock Project (Proiectul Şeptelului cu Emisii Zero), şi-a propus să înceapă comercializarea acestor măşti în 2021.

118

CINCI MODURI DE PROCESARE A DATELOR Geolocalizare: un senzor GPS marchează poziţia animalului în orice moment pentru a oferi informaţii despre comportamentul şi sănătatea bovinelor;

1. Detecţia căldurilor: depistarea vacilor aflate în călduri pentru inseminarea artificială în momentul optim;

2. Monitorizarea sănătăţii: identificarea simptomelor timpurii ale bolilor pentru a reduce costurile cu aplicarea tratamentelor şi a scurta la minimum perioada de repaus;

3. Frecvenţa emisiilor: pot fi identificate cu uşurinţă care sunt exemplarele cele mai eficiente din punct de vedere al emisiilor;

4. Volumul de metan oxidat: monitorizarea în timp real a metanului oxidat poate avea un impact major asupra standardelor de certificare şi de piaţă.

CARE SUNT AVANTAJELE PENTRU FERMIERI?

Tehnologia ZELP oferă mai multe beneficii pentru crescătorii de bovine. În primul rând, asigură marje de profit mai mari prin vânzarea de produse certificate ca fiind obţinute având în vedere reducerea emisiilor poluante. De asemenea, costuri reduse prin gestionarea îmbunătăţită a furajelor şi eficienţă ridicată a conversiilor, precum şi o bunăstare crescută pentru animale prin urmărirea datelor de sănătate.

119

ŞTIAŢI CĂ...- Râgâitul vacilor are un mai mare impact asupra mediului înconjurător decât toate maşinile cu combustie internă din întreaga lume;- Metanul este de 85 de ori mai nociv pentru încălzirea globală decât dioxidul de carbon;- Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) estimează că vitele produc 14,5% din totalul de gaze cu efect de seră;- Metanul este eliminat în timpul rumegării, în proporţie de 90 la sută prin râgâit.

un articol de LIVIU GORDEA

* * *

Coşul cu legume bio care hrăneşte 120 de familii Nicoleta Dragomir  16 iunie 2020 - Coşul cu legume bio s-a dovedit a fi cea mai bună iniţiativă a lui  Ioan Jivu din comuna timişeană Belinţ. 120 de familii de orăşeni sunt abonate la coşul săptămânal!

În articol veţi citi despre:

1. Cum s-a făcut conversia la legumicultura bio?2. Legume bio - 120 de familii beneficiare3. Preţ corect, client mulţumit4. Cum decurge ziua de livrare de legume bio?5. 15 kilometri de furtunuri!6. Legume bio - clienţii finanţează campania!7. CE CONŢINE COŞUL CU LEGUMEBIO?8. FERMA ZOOTEHNICĂ ETOTBIO!

În gospodăria familiei Jivu din comuna Belinţ, judeţul Timiş, s-a făcut legumicultură dintotdeauna, dar într-o grădină mică, pentru consumul propriu. După Revoluţie, soţia Elena a moştenit 10 ha de teren pe care Ioan Jivu a cultivat cereale iar în anul 1994 s-a ivit oportunitatea de a produce cartof, varză şi ceapă pe bază de contract.

120

Legume bio. Cum s-a făcut conversia?

"În urmă cu 12 ani am fost contactat de Asociaţia Cries, dacă vreau să trec pe legumicultură bio. Deţinând utilaje, teren, tot ce aveam nevoie, am fost de acord să văd şi acest nou sistem de agricultură", spune legumicultorul timişean. Timp de două săptămâni a participat în Franţa la un congres şi a observat sistemul lor de funcţionare: un fel de parteneriat între producătorii locali şi familiile de consumatori din localităţile învecinate. I-a plăcut şi a fost de acord să pună în practică ceea ce a învăţat. Nu a beneficiat de sprijin financiar în afară de subvenţie, însă a primit suport logistic.

Acum 10 ani a decis să intre într-un program al Ministerului Agriculturii pentru certificarea bio a solului şi a legumelor; conversia a durat doi ani de zile.

Legume bio - 120 de familii beneficiareTimp de doi ani Ioan Jivu şi-a format un grup de consumatori care cuprindea o sută de familii din Timişoara şi Lugoj cărora de livra săptămânal coşul cu legume şi fructe bio. "Am căutat consumatori care să aibă încredere în mine. I-am invitat la mine să vadă cu ochii lor ce şi cum produc. Peste 80% dintre clienţi au venit datorită familiilor mulţumite care povesteau rudelor şi cunoscuţilor de unde îşi procură necesarul săptămânal de legume. Cea mai bună reclamă o dau seriozitatea, calitatea şi preţul", spune Ioan Jivu.

În prezent 120 de familii primesc o dată pe săptămână lădiţa cu legume, fructe, ouă şi carne de pui (ultimele două fiind opţionale, la cerere).

Preţ corect, client mulţumitPreţurile sunt stabilite în luna noiembrie, când începe contractul pentru un an de zile, şi rămân neschimbate pe toată durata derulării acestuia. "Nu am modificat deloc preţurile în ultimii 5 ani, chiar dacă de multe ori sunt sub preţul pieţei. La fiecare nouă specie pe care am introdus-o în cultură am făcut un preţ de cost şi am căutat să am un adaos mic. Să fie omul mulţumit

121

iar eu să am stabilitate şi garanţia că vând tot ceea ce produc", spune producătorul din Belinţ.

Iar clienţii au învăţat să aprecieze o legumă 100% naturală. Chiar dacă vizual legumele bio nu îţi iau ochii precum suratele crescute cu azot şi complexuri, gustul cu siguranţă face diferenţa şi merită toţi banii!

Cum decurge ziua de livrare de legume bio?Cele 120 de familii sunt împărţite în două grupuri, pentru cele două zile de livrare din săptămână. Legumele şi fructele sunt recoltate în ziua livrării! La ora 6 dimineaţa, în fiecare marţi şi vineri din săptămână, roadele sunt culese şi aşezate frumos în lădiţe. La ora 15 acestea sunt încărcate în maşină iar când ceasul bate ora 16, Ioan Jivu este prezent în spaţiul închiriat într-o zonă din Timişoara. Acolo îşi aşteaptă clienţii, timp de trei ore.

Tot ceea ce produce comercializează prin programul demarat în urmă cu 12 ani. În 3-4 ore, de două ori pe săptămână, vinde clienţilor cât alţi producători nu reuşesc să vândă într-o săptămână, la piaţă.

 

15 kilometri de furtunuri!A pornit la drum cu producţia obţinută de pe 5 hectare certificate bio şi din grădina imensă din spatele casei. Pe parcurs însă, văzând că sunt cerute legume timpurii şi tardive, Ioan Jivu a construit primul solar, folosit în principal pentru producerea de răsaduri. A ajuns la 4 solarii şi mai preconizează să construiască două. "Legumele cele mai dorite de clienţi, roşiile, ardeiul, vinetele le cultiv în spaţii protejate pentru că nu vreau să lipsească de pe masa consumatorilor mei. De un an produc şi roşii pentru bulion, cam o tonă pe an", explică legumicultorul.

Răsadurile şi le produce singur, din seminţe bio pe care le cumpără şi le păstrează 2-3 ani în cultură, nu mai mult. "Produc de două ori mai multe răsaduri decât am nevoie pentru a putea înlocui plantele care cad şi golurile din cultură", explică fermierul.

Grădina este împânzită de o reţea de furtunuri pentru irigat care, desfăşurate în linie dreaptă, au o lungime de 15 kilometri!

Legume bio - clienţii finanţează campania!În momentul semnării contractului, abonatul la coşul săptămânal cu legume şi fructe plăteşte un avans. Banii vin în cel mai bun moment pentru Ioan Jivu, la debutul unui sezon cu multe cheltuieli în legumicultură. "Acest avans îmi permite să fac lucrările în solarii; e ca şi când clienţii mă

122

creditează, până le voi livra primele comenzi", spune legumicultorul din Belinţ.

Familiile abonate primesc legumele şi fructele în baza avansului, până la epuizarea sumei, după care achită o nouă sumă, în funcţie de disponibilităţi. Dacă sunt clienţi care nu au bani într-un anumit moment, ei vor beneficia oricum de coşul săptămânal, urmând să achite ulterior plăţile restante.

Ioan Jivu ţine o evidenţă exactă a fiecărui client. Sume achitate, comenzi suplimentare, vechimea în familia beneficiarilor de legume bio de la Belinţ.

În ferma legumicolă din Belinţ lucrează Ioan şi Elena Jivu, un cumnat, nepotul Claudiu, care are 24 de ani şi va moşteni afacerea de la unchiul său. Este o afacere de familie care le asigură un trai decent. Sigur că livrarea coşului săptămânal nu le permite soţilor să lipsească mai mult de două zile de acasă, dar ei nu se plâng. Clienţii îl sună de sărbători, îi trimit mesaje, îl întreabă dacă totul este în regulă atunci când aud de vreo furtună care a făcut ravagii în zonă. De multe ori primeşte borcane cu murături şi dulceaţă din legumele şi fructele pe care el le-a produs, în semn de mulţumire de la cumpărătorii lui fideli.

"Am creat o mare şi frumoasă familie", îmi spune cu emoţie Ioan Jivu. Le oferă cumpărătorilor lui nu doar legume bio, ci prin acestea un adevărat sistem de hrănire sănătos, curat şi sigur.

CE CONŢINE COŞUL CU LEGUME BIO?Conţinutul coşului a fost stabilit împreună cu clienţii, încă de la începutul programului, acum 10 ani, raportat la necesarul săptămânal al unei familii cu 2+1 membri. Ioan Jiva cultivă 40 de sortimente de legume şi fructe, fiecare având o cantitate maximă care poate fi găsită în coş, în funcţie de sezon şi de

123

legumele recoltate în săptămâna respectivă. Dacă un client doreşte ceva în plus, trimite sms producătorului şi, în funcţie de disponibilitate, se face un coş suplimentar. În 90% din cazuri cererile sunt onorate. Pe pagina de facebook ASAT JIVU (n.r. ASAT - Asociaţia pentru Susţinerea Agriculturii Ţărăneşti) este postată lista cu legumele şi fructele disponibile, cantitatea săptămânală care se regăseşte în coş şi preţul. La categoria "opţionale" sunt ouăle şi puii de carne din microferma proprie, dar şi brânzeturile produse în stâna cuscrului său.

"Eu nici pe timp de iarnă nu opresc programul. Tot ce pot să păstrez - cartofi, ceapă, usturoi, fasole - le livrez o dată pe săptămână pe bază de comandă, la cerere, clienţilor fideli", spune legumicultorul.

LĂDIŢA PENTRU FIDELIZARE

Se întâmplă deseori ca Ioan Jivu să aibă excedent de producţie într-o săptămână. Le scrie clienţilor, însă dacă nu există doritori pentru un coş suplimentar, face două, trei lădiţe pe care le oferă gratuit, pentru fidelizare. Şi toată lumea e mulţumită!

FERMA ZOOTEHNICĂ E TOT BIO!Ioan Jivu: "Ceea ce cade de la sortarea legumelor vor mânca găinile iar găinaţul este «aurul» pentru legumicultura bio. În microferma zootehnică avem 140 de găini ouătoare şi trei serii de pui pentru carne anual, cu 100 de pui pe serie".

 De patru ani de zile, Marian Rotaru, administratorul Fermei Pomicole Curtici din judeţul Arad, strânge la un loc mici producători din zonă pentru a-i ajuta să îşi promoveze produsele şi meşteşugurile. Aşa a apărut ideea „Coşului cu vitamine”, lansat anul trecut. Click AICI şi află detalii despre iniţiativa de asociere a producătorilor arădeni!  un articol de NICOLETA DRAGOMIR

* * *

Fermierii din Marea Britanie vor sa inlocuiasca muncitorii sezonieri cu robotii Iunie 16, 2020

Potrivit Bloomberg, mai multi fermieri britanici fac eforturi pentru a inlocui muncitorii cu roboti, pe care sa-i introduca pe campurile lor, in conditiile in care evenimentele din ultima perioada le-au ingreunat incercarile de a gasi forta de munca.

Un nou consortiu, care este sprijinit de furnizorii de alimente proaspete, vor testa roboti in ferme in acest sezon. De asemenea, consortiul si-a propus sa

124

produca si sa introduca pe piata tehnologia necesara, sustine Agricultural Engineering Precision Innovation Centre, unul din coordonatorii proiectului.

In prima faza testele cu roboti vor fi efectuate la fermele care cultiva mere, afine, salata si brocoli. Consortiul care include Agri-EPI Centre, alaturi de Universitatea din Lincoln, sindicatul fermierilor National Farmers Union si alte parti, are sprijinul a peste 100 de producatori de alimente proaspete din Marea Britanie.

Marea Britanie, deficit de forta de munca in agricultura In cazul Marii Britanii, problema lipsei de muncitori sezonieri este agravata de iesirea din Uniunea Europeana, care i-a facut pe muncitori sa isi caute de lucru in alta parte. Mai putin de o treime din muncitorii emigranti in agricultura ar urma sa ajunga in acest an din cauza coronavirusului.

„Aceasta situatie ar putea provoca probleme serioase pentru numeroase sectoare, precum culegerea de fructe si legume, ceea ce pe cale de consecinta va conduce la reducerea alimentelor disponibile in Marea Britanie, intr-un moment in care este mare nevoie de ele”, a declarat Simon Pearson, profesor de tehnologie agricola la Universitatea din Lincoln.

Desi cultivatorii de fructe si legume au incercat automatizarea si in trecut, dezvoltarea de noi tehnologii poate fi un proces de durata si presupune costuri mai mari pentru fermieri. In plus, introducerea de roboti ar putea impune si modificarea fermelor care sunt concepute pentru munca umana.

* * *

* * *

125