Stiri 3 iunie 2020 CURSUL DE SCHIMB 03.06.2020

1 EUR 4.8398

1 USD 4.3112

Cum va fi vremea în luna iunie. Zilele călduroase vor alterna cu cele ploioase şi reci 3 iunie 2020, 12:01de Ionela Stănilă

Prima lună calendaristică de vară este caracterizată, în general, printr-o alternanţă a zilelor însorite şi călduroase cu cele ploioase şi reci, valorile termice urcând deseori, în perioadele calde, la peste 30 de grade Celsius, conform caracterizării climatice a lunii iunie, publicate de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM).

Pe de altă parte, în perioadele ploioase, într-un interval scurt, de câteva ore, aversele pot aduce cantităţi de precipitaţii ce depăşesc cantităţile medii lunare.   "Acest aspect instabil al vremii, specific lunii iunie, se datorează activităţii deosebit de intense a dorsalei Anticiclonului Azoric, ce aduce un aflux de aer umed oceanic, care la contactul cu aerul tropical ce acoperă şi zona ţării noastre, determină, uneori, precipitaţii deosebit de abundente", susţin meteorologii.  

Astfel, din datele înregistrate în perioada 1961-2019 la staţiile meteorologice din reţeaua Administraţiei Naţionale de Meteorologie, se constată că temperatura medie lunară multianuală (1961-2019) depăşeşte 20 de grade Celsius, în Câmpia Română, vestul Banatului şi în zonele joase din Dobrogea.

1

Valori medii între 18 şi 20 de grade Celsius sunt specifice Câmpiei de Vest, Culoarului Mureşului, Podişului Moldovei şi zonelor deluroase din Oltenia, Dobrogea şi Muntenia. În restul teritoriului, cu excepţia zonelor montane, temperaturile medii lunare se menţin între 16 şi 18 grade Celsius. În zona montană joasă, dar şi în depresiunile intramontane, aceste valori se situează între 8 şi 16 grade Celsius.

La altitudini de peste 1.700 de metri, mediile de temperatură sunt între 6 şi 8 grade Celsius şi doar pe culmile înalte ale Carpaţilor Meridionali (la peste 2.500 metri altitudine) se înregistrează temperaturi sub 6 grade Celsius.  

Maxima absolută s-a înregistrat în 1939  

Potrivit ANM, temperatura maximă absolută a lunii iunie în România este 42 de grade Celsius, înregistrată la Oraviţa, în data de 29 iunie 1938, iar la Bucureşti a fost de 40,3 grade Celsius, consemnată la staţia meteorologică Bucureşti-Filaret în 20 iunie 1918. La staţiile meteorologice Bucureşti-Afumaţi şi Bucureşti-Băneasa, maxima absolută este 39,8 grade Celsius şi respectiv 39 grade Celsius, ambele înregistrându-se în data de 26 iunie 2007. "Menţionăm că în data de 26 iunie 2007 s-au înregistrat maxime absolute la 48 de staţii meteorologice, acestea fiind, în general, peste 34 de grade Celsius", spun specialiştii ANM.

În topul anilor cu cea mai caldă lună iunie din perioada 1961-2019, anul 2019 se află pe primul loc.   De asemenea, ani în care s-au înregistrat temperaturi maxime absolute mari în luna iunie, majoritatea peste 33 de grade Celsius au mai fost: 2019, 2002, 2000, 1987, etc.  

Minus 12 grade la Vf.Omu  

În ceea ce priveşte temperatura minimă absolută a lunii iunie în România, aceasta a fost de -12 grade Celsius, înregistrată la staţia meteorologică Vf. Omu, în zilele de 5 şi 6 iunie 1939. La Bucureşti, minima absolută a lunii iunie este 4,2 grade Celsius, înregistrată în data de 3 iunie 1918, la staţia meteorologică Bucureşti-Filaret.  

"Luni iunie foarte reci în România au mai fost în anii 1990, 1977, 1962 etc. În anul 1990, în perioada 1-3 iunie a fost înregistrată minimă absolută a lunii iunie la 46 staţii meteorologice, majoritatea sub 9 grade Celsius, la Stâna de Vale înregistrându-se -3,8 grade Celsius, cea mai mică valoare din şirul celor 46 de valori. În luna iunie 1977 s-a înregistrat minima absolută la 44 staţii meteorologice, în perioada 2-5 iunie, valorile fiind sub 7 grade Celsius", se menţionează în analiza ANM.  

2

Ploi puterrnice  

Din punct de vedere al precipitaţiilor luna iunie este cea mai bogată în precipitaţii dintre toate lunile anului. Din datele înregistrate în perioada 1961-2019, la staţiile meteorologice din reţeaua Administraţiei Naţionale de Meteorologie, se constată că precipitaţiile medii multianuale (1961-2019) din luna iunie sunt mai mici de 50 litri/metru pătrat (mp) doar în jumătatea de est a Dobrogei şi în estul extrem al Munteniei.

Acestea sunt cuprinse între 50 şi 75 de litri/mp în zonele joase din Banat, Crişana, Oltenia şi Muntenia, în sudul Moldovei, dar şi pe areale restrânse din vestul Maramureşului şi local în Transilvania.   Precipitaţiile medii multianuale se situează în intervalul 75 - 100 litri/mp în zonele de deal şi podiş din Moldova, Muntenia, Oltenia, Transilvania, Banat şi Crişana. În zonele subcarpatice şi cele montane joase precipitaţiile medii multianuale sunt cuprinse între 100 - 125 litri/mp. În zona montană înaltă din Carpaţii Meridionali, Occidentali şi din nordul Carpaţilor Orientali acestea depăşesc 150 de litri/mp.  

Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii din iunie, înregistrată la staţiile meteorologice din România, este de 588,4 litri/mp, la Bâlea-Lac, în anul 2011. La Bucureşti, cantitatea lunară maximă absolută de precipitaţii din iunie este de 297,9 litri/mp, înregistrată la Bucureşti-Filaret, în anul 1897.

Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii căzută în 24 de ore, la staţiile meteorologice din România, este 204 litri/mp, înregistrată la staţia meteorologică Calafat, în 3 iunie 1940.   La Bucureşti, cantitatea maximă absolută de precipitaţii căzută în 24 de ore este de 136,6 litri/mp, înregistrată în 7 iunie 1910, la staţia Bucureşti-Filaret.

APIA si SUBVENTII

OFICIAL APIA! PLATA AJUTORULUI pentru CREȘTEREA ANIMALELOR! Agroinfo 03 iunie 2020 COMUNICAT APIA! Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin Centrele Județene, aduce la cunoștința opiniei publice că începând de astăzi, 03 iunie 2020, efectuează plata ajutorului de stat pentru ameliorarea raselor de animale, pentru cererile de plată depuse în luna aprilie, aferente serviciilor prestate în luna martie si trimestrul I al anului 2020.

Suma totală autorizată la plată este de 16.198.144,98 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale,

3

pentru un număr de 85 de solicitanţi care au accesat această formă de ajutor de stat în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările şi completările ulterioare.

Prin Hotărârea de Guvern nr. 1179/2014 a fost instituită o schemă de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, pentru perioada 2015-2020, a cărei valoare maximă totală este de 759,25 milioane de lei.

Intensitatea ajutorului de stat pentru efectuarea serviciilor este:a) de până la 100% din costurile administrative aferente întocmirii și menținerii registrelor genealogice;b) de până la 70% din costurile aferente testelor efectuate de terți sau în numele unor terți pentru determinarea calității genetice sau a randamentului genetic al șeptelului, cu excepția controalelor efectuate de proprietarul șeptelului și a controalelor de rutină cu privire la calitatea laptelui.

Ajutorul de stat acordat pentru registre genealogice și COP este încasat de la APIA de asociațiile crescătorilor de animale, acreditate pentru deținerea registrelor genealogice ale raselor, pe baza unui tabel cu fermierii, membri în asociație, care beneficiază de aceste servicii și cărora le este destinat acest ajutor pentru acoperirea costurilor cu testele și înscrierea animalelor în registrele genealogice.

APIA VERIFICATĂ! DECIZIA COMISIEI EUROPENE!Agroinfo , 03 iunie 2020 - 12:08

CE SUMĂ TREBUIE SĂ RETURNEZE ROMÂNIA LA UE! Plățile făcute către fermieri pentru exercițiul financiar 2019 de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) au fost verificate, în luna mai 2020, printr-un audit al Comisiei Europene. Potrivit Deciziei de punere în aplicare (UE) 2020/715 a Comisiei Europene, România va trebui să returneze circa 6 milioane de euro din suma alocată pentru plata subvențiilor agricole.

Conform Deciziei CE, publicată în Jurnalul Oficial UE, Comisia Europeană, pe baza conturilor anuale prezentate de statele membre, însoțite de informațiile necesare pentru verificarea conturilor și de o opinie de audit privind integralitatea, acuratețea și veridicitatea conturilor, și pe baza rapoartelor întocmite de organismele de certificare, trebuie să verifice conturile agențiilor de plăți înainte de data de 31 mai a anului de după exercițiul bugetar în cauză.

4

Exercițiul financiar agricol a început la data de 16 octombrie a anului de cerere, 2018, și s-a sfârșit la data de 15 octombrie a anului următor, 2019. Este perioada auditată în mai 2020 de către Comisia Europeană.

Articolul 33 alineatul (2) primul paragraf din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 908/2014 prevede că sumele care trebuie recuperate de la fiecare stat membru sau plătite acestuia, în conformitate cu decizia privind verificarea conturilor, se calculează prin scăderea plăților lunare pentru exercițiul financiar în cauză din cheltuielile recunoscute pentru același exercițiu. Comisia deduce suma respectivă din plata lunară legată de cheltuielile efectuate în a doua lună care urmează după decizia privind verificarea conturilor sau adaugă suma respectivă la plata menționată.

Comisia a verificat informațiile prezentate de statele membre și le-a comunicat acestora rezultatele verificărilor sale, însoțite de modificările necesare.

Pentru toate agențiile de plăți în cauză, conturile anuale și documentele însoțitoare permit Comisiei să ia o decizie în ceea ce privește integralitatea, exactitatea și veridicitatea conturilor anuale prezentate.

Decizia de verificare a conturilor trebuie să ia în considerare eventualele depășiri de termene intervenite în lunile august, septembrie și octombrie. Unele dintre cheltuielile declarate de anumite state membre în aceste luni ale anului 2019 au fost efectuate după termenele aplicabile. Prin urmare, prezenta decizie trebuie să stabilească reducerile corespunzătoare.În conformitate cu articolul 41 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013, Comisia a redus sau a suspendat deja o serie de plăți lunare pentru exercițiul financiar 2019, din cauza nerespectării plafoanelor financiare sau a termenelor de plată sau din cauza deficiențelor sistemelor de control, menționează documentul oficial al Comisiei Europene.

După auditare, România trebuie să înapoieze la UE suma de 6.132.000,96 de euro, bani din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) din care le sunt achitate fermierilor subvențiile europene.

5

Plățile efectuate efectuate de UE către România pentru exercițiul financiar 2019, pentru plata subvențiilor, au însumat 1.844.530.341,45 de euro.

Potrivit Deciziei CE, a fost validat contul APIA pentru cheltuielile finanțate din Fondul european de Garantare Agricolă (FEGA) pentru exercițiul financiar 2019.

APIA a finalizat plata și pentru ULTIMA subvenție către fermieri! Roxana Dobre - 2 iunie 2020

APIA a trasferat către fermieri și ultima schemă de plată care rămăsese de achitat pentru Campania 2019. Plata Sprijinului Cuplat Vegetal (SCV) a ajuns în conturile fermierilor care au cerut bani suplimentari pe hectar. Agrointeligența-AGROINTEL.RO a aflat că APIA a achitat deja 99,73 la sută din totalul cererilor depuse. Data limită pentru încheierea campaniei de plăți este, conform regulamentelor europene, 30 iunie 2020!

Directorul general al APIA, Adrian Pintea, a declarat astăzi, marți, 2 iunie pentru Agrointeligența-AGROINTEL.RO că în prezent sunt autorizate la plată 99,73 dintre subvențiile aferente Campaniei 2019. Suma plătită fermierilor este de 2.710.749.481 de euro. 

Agrointeligența-AGROINTEL.RO  vă spune care este lista FINALĂ a APIA cu toate subvențiile care s-au plătit în 2019. Cât se achită la hectar și pe cap de animal!

VEGETAL

Schema de plată unică pe suprafață: 102,6082 euro/ha, adică 487,3479 lei/ha;

Plata redistributivă: a) -primul interval: 1-5 ha, inclusiv 5 euro/ha, adică 23,748 lei/ha; b) -al doilea interval: peste 5 ha și până la 30 ha, inclusiv 48,7127 euro/ha, adică 231,3658 lei/ha;

Plata pentru înverzire: 59,3201 euro/ha, adică 281,7467 lei/ha;

Plata pentru tinerii fermieri: 31,2477 euro/ha, adică 148,4140 lei/ha;

ANT 1: 13,3202 euro euro/ha, adică 63,2556 de lei/ha;

ANT 2 și 3 In pentru fibră și Cânepă pentru fibră: 8,9570 euro pe hectar adică 42,5421 de lei pe hectar;

6

ANT 4 Tutun: 1.569,4413 de euro pe hectar adică 7.454,218 de lei pe hectar;

ANT 5 Hamei: 400,2599 euro pe hectar adică 1.901,074 de lei pe hectar;

ANT 6 Sfeclă de zahăr: 73,8219 de euro pe hectar adică 350,6244 de lei pe hectar;

SPRIJIN CUPLAT VEGETAL: Plăți care au început din 16 mai:

Soia:  212,88 de euro pe hectar adică 1.011,094 lei pe hectar;

Lucernă: 94,67 de euro pe hectar adică 449,644 lei pe hectar;

Mazăre și fasole pentru procesare: 118,05 de euro pe hectar adică 560,690 lei pe hectar;

Cânepă pentru ulei şi/sau fibră: 210,01 de euro pe hectar adică 997,463 lei pe hectar;

Orez: 623,32 de euro pe hectar adică 2.960,520 lei pe hectar;

Sămânță de cartof: 1.386,09 de euro pe hectar adică 6.583,373 lei pe hectar;

Hamei: 528,94 de euro pe hectar adică 2.512,253 lei pe hectar;

Sfeclă de zahăr: 829,34 de euro pe hectar adică 3.939,033 lei pe hectar;

Tomate cultivate în câmp procesare: 1.717,99 de euro pe hectar adică 8.159,765 lei pe hectar;

Castraveți cultivați în câmp procesare 539,88 de euro pe hectar adică 2.564,214 lei pe hectar;

Legume cultivate în sere și solarii: 4.649,12 de euro pe hectar adică 22.081,460 lei pe hectar;

Fructe pentru procesare: 268,98 de euro pe hectar adică 1.277,547 lei pe hectar;

Cartofi timpurii pentru industrializare: 1.000 euro de euro pe hectar adică/ha adică 4.749,6 lei pe hectar.

Important: Pentru plățile directe, Sprijinul Cuplat și ajutoarele naționale tranzitorii la cursul de schimb de 4,7496 lei/euro, stabilit de Banca Centrală

7

Europeană în data de 30.09.2019 și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 329/3 din 01.10.2019;

ZOOTEHNIE

ANTZ 7, schema decuplată de producţie, specia bovine, în sectorul lapte: 17,7220 euro/tonă adică 84,172 lei/tonă;

ANTZ 8, schema decuplată de producţie, specia bovine, în sectorul carne: 69,1109 euro/cap de animal adică 328,249 de lei/cap de animal;

ANTZ 9 ovine/caprine, schema cuplată de producţie, speciile ovine/caprine: 4,7157 euro/cap de animal adică 22,397 de lei/cap de animal;

SCZ – sprijin cuplat categoria bivolițe de lapte: 164,5207 euro/cap de animal adică 781,407 de lei/cap de animal;

SCZ – sprijin cuplat categoria taurine din rase de carne și metișii acestora: 237,4446 euro/cap de animal adică 1.127,766 de lei/cap de animal;

SCZ – sprijin cuplat categoria vaci de lapte: 379,7155 euro/cap de animal adică 1.803,496 de lei/cap de animal.

Reamintim că data limită pentru încheierea plăților pentru Campania 2019 este 30 iunie 2020.

Informaţiile publicate de Agrointeligența – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom acționa în consecință.

Ajutor de stat PLĂTIT astăzi de APIA! Roxana Dobre - 3 iunie 2020

O nouă plată efectuată de Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) prin Centrele Județene. 16.198.144,98 de lei au fost autorizați la plată pentru un număr de 85 de solicitanţi care au depus cereri pentru ajutorul de stat pentru ameliorarea raselor de animale!

APIA anunță printr-un comunicat remis către Agrointeligența-AGROINTEL.RO că începând de astăzi, miercuri – 3 iunie, efectuează plata ajutorului de stat pentru ameliorarea raselor de animale, pentru cererile de plată depuse în luna aprilie, aferente serviciilor prestate în luna martie si trimestrul I al anului 2020.

8

Suma totală autorizată la plată este de 16.198.144,98 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru un număr de 85 de solicitanţi care au accesat această formă de ajutor de stat în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările şi completările ulterioare.

Se prelungește programul Tomata și pentru ciclul II? Ce spune primarul comunei cu producții record la roșii! Ramona Dascălu - 3 iunie 2020

Va fi suplimentat bugetul ajutorului de minimis pentru cultura de tomate și pentru ciclul al doilea de cultură în sere și solarii? În această perioadă se pun deja bazele viitoarei culturi, astfel că legumicultorii se întreabă mereu dacă programul Tomata va fi prelungit, la acest moment existând o hotărâre de Guvern care prevede bani numai pentru ciclul I, iar ultima zi în care se mai pot valorifica roșii pentru acest sprijin este 15 iunie.

Precizăm de la început că până la acest moment Ministerul Agriculturii nu a făcut un anunț oficial cu privire la Programul Tomata prelungit și pentru ciclul II de cultură. Totuși, există semnale pozitive în acest sens, ne-a declarat primarul din comuna Matca, județul Galați, Nelu Costea. Acesta a precizat pentru publicația noastră că se așteaptă încă o infomare din partea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

”Din câte știm noi, da, va exista și ciclul II. Urmează să primim o informare din partea ministerului pentru că nu noi suntem cei decidenți. Cum o să avem o informație corectă și concretă, o să anunțăm”, a declarat primarul comunei Matca, Nelu Costea, pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO. 

9

Dan Motreanu, PNL, anunță mai mulți bani europeni pentru producătorii agricoli! agrointeligenta.ro - 2 iunie 2020 Dan Motreanu, membru al Parlamentului European din partea Partidului Național Liberal a anunțat în această seară o nouă propunere de buget care va aduce sume considerabil mai mari pentru producăorii agricoli și pescari.

”Am participat astăzi la dezbaterea organizată în cadrul Comisiei pentru Agricultură a Parlamentului European, la care a fost prezent și Johannes Hahn, comisarul responsabil de buget la nivel european.

Prin noua propunere de buget prezentată recent de Comisia Europeană, sectorul agricol, sectorul piscicol și zonele rurale din Uniunea Europeană vor beneficia de sume mai mari comparativ cu cele propuse de Comisia Europeană în 2018, respectiv:

– 4,95 miliarde de euro ( 4,5 miliarde euro, în 2018) pentru rezerva de criză a politicii agricole comune și a celei de pescuit, distribuiți în tranșe egale în următorii 7 ani;

– 5, 5 miliarde de euro (5 miliarde euro, în 2018) suplimentari pentru dezvoltare rurală;

– 16,483 miliarde de euro (15 miliarde euro, în 2018) pentru dezvoltare rurală prin Instrumentul „Noua Generație UE”, din care României îi vor reveni circa 1,42 miliarde de euro (1,29 miliarde euro, în 2018)”, a anunțat Dan Motreanu pe pagina lui de Facebook.

OFICIAL! VESTE EXCELENTĂ pentru FERMIERI! CREȘTE BUGETUL PENTRU SUBVENȚII! Agroinfo  03 iunie 2020 DECIZIE! Comisia Europeană va majora bugetele din cadrul politicii agricole comune (PAC) cu 9 miliarde EUR (4 miliarde EUR pentru Fondul european de garantare agricolă și 5 miliarde EUR pentru Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală), iar Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM) va fi majorat cu 500 milioane EUR, anunță astăzi Reprezentanța Comisiei Europene în România, într-un comunicat transmis pentru AGROINFO.

O sumă suplimentară de 15 miliarde EUR va fi pusă la dispoziție pentru dezvoltare rurală în cadrul instrumentului „UE – noua generație”, pentru a sprijini mai mult zonele rurale care au un rol vital în realizarea tranziției

10

verzi și în îndeplinirea obiectivelor ambițioase ale Europei în materie de climă și mediu.

În cadrul unei conferințe de presă care a avut loc ieri, comisarul european pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală,  Janusz Wojciechowski a declarat: „Propunerea Comisiei recunoaște importanța strategică a sectorului nostru agricol și sprijinul continuu pe care UE dorește să îl ofere fermierilor noștri și economiei rurale. Acest lucru va contribui la sprijinirea mai eficientă a fermierilor în scopul realizării tranziției verzi și digitale.”

Comisarul Sinkevičius a declarat: „Această finanțare suplimentară are ca scop consolidarea rezilienței sectorului pescuitului și asigurarea sferei de aplicare necesare pentru gestionarea crizelor în viitor. Realizarea unui pescuit durabil reprezintă o investiție în reziliența sectorului și în viitorul pescarilor și lucrătoarelor din domeniu, precum și al generațiilor care le vor urma.”

Banca Transilvania acordă finanţări în avans agricultorilor beneficiari ai subvenţiilor pe suprafaţă şi beneficiarilor Măsurii 14 – Bunăstarea animalelor Financial Intelligence   3 iunie 2020,

Banca Transilvania vine cu simplificări în acordarea creditelor APIA prin primirea online a adeverinţelor APIA şi simplificarea fluxului de aprobare, potrivit unui comunicat.

Banca Transilvania şi Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură au semnat convenţia pentru finanţarea subvenţiilor agricole pentru continuarea parteneriatului şi în acest an. În cadrul programului, banca acordă finanţări în avans agricultorilor beneficiari ai subvenţiilor pe suprafaţă (SAPS 2020) şi beneficiarilor Măsurii 14 – Bunăstarea animalelor.

Persoanele care au nevoie de finanţare pentru agricultură şi beneficiază de subvenţii APIA se pot orienta, pentru a continua activitatea, către creditul APIA, până la primirea subvenţiei. Banca Transilvania acordă finanţare de până la 85% din suma menţionată în adeverinţa eliberată de APIA. Dacă o persoană trebuie să primească de la APIA subvenţii de 22.000 de lei, valoarea maximă a împrumutului este 18.700 de lei, dobânda anuală efectivă este de 4,88%, iar suma totală care trebuie plătită este de 19.752 de lei.

11

“În ciuda provocărilor momentului, agricultura are o oportunitate istorică. Agricultura hrăneşte România şi, în acelaşti timp, este o şansă pentru repornirea economiei, pentru creşterea României. Suntem atenţi la tot ce se întâmplă atât în ceea ce priveşte clienţii de profil care au aplicat pentru finanţare în programul IMM Invest ca oportunitate de dezvoltare şi consolidare, cât şi la efectele puternice ale secetei în anumite zone din ţară”. – declară Sorin Ignat, Director Agribusiness, Banca Transilvania.

Miza Băncii Transilvania pe agricultura din România este repoziţionarea prin următoarele patru aspecte: 

încurajarea trendului generat de pandemie, de orientare a oamenilor spre produsele româneşti;

creşterea sinergiei dintre producători locali, comercianţi şi clienţi;

diminuarea dependenței României de importurile de alimente;

susţinerea agricultorilor întreprinzători aşa încât să fie tot mai mult în zona de monitorizare a tehnologiei, iar utilajele şi maşinile să fie cele care lucrează.

Banca Transilvania a acordat anul trecut aproape 4.500 de credite, în valoare de 2 miliarde lei şi a ajuns la 31.000 de clienţi agribusiness. Cifrele BT arată interesul crescut al clienților pentru creditele de capital de lucru (+39% număr de credite noi şi 5% ca valoare) şi creditele APIA (22% ca număr de credite noi şi 65% ca valoare). 2019 a însemnat pentru bancă înclusiv poziţia best in class privind scontarea adeverinţelor APIA, cu peste 2.500 de împrumuturi pentru persoanele juridice, în valoare de peste 440 de milioane de lei.

UN DIRECTOR APIA ANUNȚĂ CALENDARUL CONTROALELOR APIA PENTRU PLATA SUBVENȚIILOR! Agroinfo  03 iunie 2020 - SUBVENȚII APIA 2020! Aproape tot eșantionul de control, selectat anul acesta de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) dintre fermierii care solicită subvenții agricole, va fi verificat prin teledetecție, anunță Ovidiu Săvâșcă, directorul executiv APIA Mureș.

După data de 15 iunie, imediat vom genera un control administrativ în masă. Practic, se face un control administrativ în baza de date, o încărcare a tuturor declarațiilor de suprafață care ulterior, în sistemul informatic, vor genera anumite suprapuneri sau supradeclarări. Avem o perioadă de control preliminar în care fermierii, fără să fie penalizați, au posibilitatea clarificării

12

acestor suprapuneri.  Imediat după finalizarea acestei activități, undeva la începutul lunii iulie, urmează eșantionul de control în teren. Anul acesta, din sursele care le am, se va merge pe controale pe teledetecție, să fie cât mai puțin contact între fermier și funcționar.  Cu siguranță, aproape tot eșantionul va fi supus acestui tip de control.

După ce vom primi rezultatele de la prestatorul de teledetecție, vor fi aduse clarificările necesare, cele care nu au neclarități vor merge mai departe pe fluxul de autorizare, iar în cazurile cu neclarități, vor fi prezentate fermierilor care au posibilitatea de a cere reinterpretarea lor. Ulterior, după finalizarea acestor activități ne vom pregăti de plata avansului (15 octombrie – 1 decembrie), respectiv plata finală 1 decembrie-30 iunie (anul următor), a declarat șeful APIA Mureș, pentru publicația locală Zi de Zi.

PLATĂ SUPLIMENTARĂ DE MAXIM 310 EURO/HA LA SUBVENȚIA APIA PE PĂȘUNE! Agroinfo 03 iunie 2020 - SUBVENȚIA APIA PĂȘUNE, MAI MARE! Subvenția APIA pentru pășuni și fânațe crește, în acest an, cu maxim 310 euro pe hectar dacă fermierii încheie angajamente de agro-mediu și climă, Măsura 10 PNDR 2020, anunță directorul Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Mureș, Ovidiu Săvâșcă.

Ca și scheme de plată, suntem unul din cele mai diversificate județe (județul Mureș n.r.). Avem foarte multă zootehnie, undeva pe locul 3 – 4 pe țară, dată fiind tradiția creșterii animalelor la nivelul județului Mureș cu tot ce înseamnă zootehnie, vacă de lapte, oaie, vacă de carne, capre, bunăstare porc, bunăstare păsări. Avem cam toate schemele de sprijin care se pot accesa prin APIA. La fel și măsurile de agromediu, acele plăți suplimentare la plata directă pe suprafață. Pentru îndeplinirea anumitor condiții, pentru pășuni și fânețe se acordă o plată suplimentară, de la 140 până la 310 euro la hectar în plus față de plățile directe, a declarat șeful APIA Mureș, pentru publicația locală Zi de Zi.Directorul APIA Mureș a adăugat că săptămâna trecută a fost plătită în contul fermierilor ultima tranșă pentru sprijinul cuplat vegetal.

Dacă vorbim de schemele de sprijin cuplat în sectorul vegetal, avem  plățile pe sprijin cuplat vegetal la soia, lucernă, sfeclă de zahăr.  Aici, de ani de zile suntem printre fruntași la nivel național, în ce privește numărul de solicitanți, respectiv sumele alocate fermierilor. Să nu uităm  de partea de pomicultură, hamei, tutun, sfeclă de zahăr unde suntem foarte bine reprezentați cu o pondere de aproape 20 % din întreaga suprafață cultivată la nivel național. Dacă amintim de cei 830   de euro la hectarul de sfeclă,  cât am autorizat la plată în cursul săptămânii trecute la sprijinul cuplat vegetal pentru o suprafață de peste 4.000 de hectare, vă dați seama că sunt niște

13

sume frumoase care au intrat în conturile fermierilor.  La soia am avut 212 euro la hectar, respectiv  95 de euro la  lucernă.  Undeva la 7-8 milioane de euro a fost ultima tranșă de plată pentru aceste scheme de sprijin cu care și încheiem campania de plată 2019, a adăugat Ovidiu Săvâșcă.

OTP Bank România finanţează în avans subvenţiile agricultorilor locali S.B.Bănci-Asigurări / 03 iunie

OTP Bank România finanţează în avans subvenţiile agricultorilor locali, acordând în baza unui produs unic, până la 160% din valoarea subvenţiilor de suprafaţă şi estimează pentru acest an o creştere a nevoii de finanţare pentru agricultura locală, afectată de secetă, potrivit unui comunicat al companiei.

Cererea de finanţare pentru subvenţiile APIA SAPS cunoaşte o apreciere semnificativă comparativ cu volumul anului trecut, iar agricultorii fie caută să termine lucrări ce ar putea salva culturile, fie deja termină de însămânţat culturi de primăvară ce înlocuiesc culturile de toamnă afectate.

Roxana Hidan, Director general adjunct, Divizia Retail, OTP Bank, a declarat: "Seceta din acest an a modificat nevoia de finanţare, iar creşterea numărului de cereri este evidentă. Demararea programului APIA SAPS a fost crucială şi vedem că mulţi fermieri, cu care lucrăm de mulţi ani, au nevoie acum de mai multă susţinere decât înainte. Contextul economic este deja dificil, de aceea căutăm să oferim finanţarea necesară pentru susţinerea agriculturii locale prin produse precum creditul pentru dubla prefinanţare APIA SAPS, prin care fermierii pot beneficia, în avans, de maximum 160% din valoarea subvenţiei. Este un domeniu strategic, în care avem încredere, pe care îl susţinem de ceva timp şi în care investim pe termen lung".

Prin intermediul acestei facilităţi, clienţii care activează în domeniul agricol pot beneficia în avans de maximum 160% din subvenţiile APIA SAPS,

14

respectiv: 80% din valoarea subvenţiei cuvenite în primul an de finanţare, şi 80% din nivelul subvenţiei aferente anului următor.

Dobânda se poate achita lunar, trimestrial sau anual, în funcţie de priorităţile financiare ale clientului.

Finanţările acordate în baza convenţiilor încheiate cu APIA şi Fondurile de Garantare au o structură de costuri avantajoase, stabilite încă de la momentul semnării lor.

OTP Bank oferă agricultorilor şi produsul de prefinanţare simplu, prin care, pe baza adeverinţei APIA, se poate finanţa maximum 85% din suma cuvenită din SAPS, inclusiv plata redistributivă, plata pentru înverzire şi măsuri compensatorii.

Potrivit comunicatului OTP BANK, în 2020, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură a demarat cu mai mult de o lună în avans procesul de semnare al convenţiilor cu băncile locale, iar în perioada stării de urgenţă a fost implementat un proces de lucru online rapid şi sigur, prin care documentele fiecărui beneficiar sunt trimise direct către bancă

ALTELE

Iohannis: Ne pregătim să atragem fonduri europene substanţiale, mai mult decât am vrut iniţial. Banii, pentru autostrăzi, căi ferate și energie verde  InCont.ro, 3 iunie 2020

România se pregăteşte să atragă "fonduri europene substanţiale", a declarat preşedintele Klaus Iohannis, făcând referire la o propunere a Comisiei Europene.

El a spus că propunerea este ca Fondurile Multianuale să fie discutate "la pachet" cu fondurile destinate relansarii economiei, în contextul pandemiei.

"Este în discuţie o propunere a Comisiei pe care noi o găsim bună. Asta înseamnă că Fondurile Multianuale, aşa-numitul MFF (Multiannual Financial Framework- n.r.), vor fi discutate la pachet cu fonduri care sunt destinate pentru revigorarea economică, pentru creşterea rezilienţei economice în Uniunea Europeană, cum se spune. Deci, vom beneficia şi noi,

15

România, de mai multe fonduri europene decât am avut iniţial în plan, iniţial, vorbesc înainte de criză", a punctat şeful statului.

Iohannis a explicat că acest proiect nu este unul definitiv, ci va fi negociat, o primă etapă urmând să aibă loc la Consiliul European, pe 18 şi 19 iunie.

Fondurile vor fi folosite pentru investiţii în autostrăzi, infrastructura de cale ferată, energie regenerabilă şi sisteme publice.

"Noi am analizat toate oportunităţile. Noi vom investi aceşti bani în proiecte foarte importante pentru România. Nu doar revigorarea economică, deci vor primi şi firmele posibilitatea să folosească aceşti bani, dar, foarte important, vom investi în autostrăzi, vom investi în linii de cale ferată, vom investi în proiecte de energie regenerabilă, vom îmbunătăţi sistemele publice, vom investi bani importanţi în sistemul de sănătate publică, în sistemul de învăţământ. Toate aceste lucruri vor fi pregătite în detaliu, dar până atunci, noi suntem hotărâţi să ne batem cu toţii pentru a primi o alocare cât se poate de substanţială pentru România", a mai spus acesta.

"Ne pregătim să atragem fonduri europene substanţiale, pe care le vom investi în beneficiul României şi, evident, al românilor", a afirmat Iohannis.

Preşedintele a avut, miercuri, o discuţie cu premierul Ludovic Orban la Palatul Cotroceni.

Ministrul Oros: vanzarea produselor ecologice tine de educatia cumparatorului dar si de noi Iunie 3, 2020

MADR lucreaza la un proiect legislativ prin care sa se promoveze produsele ecologice romanesti in scoli, a declarat ministrul Agriculturii, Adrian Oros.

Ministrul a mai spus ca vanzarea produselor ecologice romanesti tine de educatie, de consumatorii responsabili, dar si de preocuparea ministerului de a notifica la UE diferite scheme de calitate precum produs traditional, produs montan, etc.

„Noi deja am imbratisat aceasta idee a promovarii produselor ecologice si scriem si un proiect de lege. Sa cream o piata din piata publica pentru produsele locale, produsele ecologice. In prima faza, mai ales ca sunt si niste decizii ale Comisiei Europene, ca macar in scoli – sa incepem in scoli si apoi

16

in alte zone publice – sa fie obligati sa foloseasca aceste produse ecologice locale si traditionale. Exista redundant aceasta tema a produselor romanesti, cum reusim noi sa vindem produsele romanesti si sa oprim vanzarea produselor de afara. Legal nu putem interzice ca in magazinele din Romania, la retaileri, pe raft sa vina produse din alta parte a UE. Cum nici ei nu ne pot interzice pe noi”, a declarat, in conferinta de presa, ministrul.

Ministrul Oros, despre educatia cumparatorului: „cheia este si la noi”

Conform ministrului, o modalitate de promovare este insasi educatia cumparatorului. Fie producatorii se asociaza si reusesc sa negocieze cantitati pe care sa le vanda in supermarket, fie cumparatorul responsabil cauta si cumpara doar produsele romanesti.

„Cu copilul de mana, se duce si intreaba: aveti mere romanesti? Nu. Pleaca. Pana gaseste mere romanesti. Si daca romanii ingrijorati am face chestia aceasta, va spun eu ca in doua luni toate magazinele o sa caute sa aiba produse romanesti. Deci cheia este si la noi. Dar intreaba unii: stiti ca produsele romanesti sunt mai scumpe? Ok si ce daca sunt mai scumpe? Daca chiar suntem ingrijorati de ceea ce se intampla, cumparam produse romanesti, pentru ca cei cinci lei dati pe kilogramul de mere raman toti cinci in tara si un leu se intoarce la noi, in spital, in scoala, in pensii sau salarii. Cei doi lei pe care ii dam pe un produs strain se duc insa toti afara”, mai spune Oros.

Ministrul, despre actuala lege privind comercializarea produselor alimentare: „este aberanta”

In opinia ministrului, Legea 28/2020 privind comercializarea produselor alimentare este “aberanta”, fiind depusa, in regim de urgenta, o modificare cu doua puncte: termenul de plata si posibilitatea de a percepe legal servicii si taxe.

Citeste aici: Ministrul Oros, despre Legea 28/2020-„este o lege toxica”

„Asta o sa o modificam, iar in paralel prin notificarea la Comisie a schemelor de calitate, vom promova produsele romanesti astfel incat sa nu mai fim loviti de infringement. O sa facem o lege prin care sa le spunem copiilor despre produsele romanesti. Prin Scoala Altfel, sunt dusi peste tot o saptamana. In Franta, ii duc in fiecare trimestru in ferme, pentru ca exista ferme didactice, unde iti lasi copilul vinerea, iar seara cand te duci dupa el mai cumperi si niste produse. Tocmai pentru a apropia copilul si parintele de ferma. Altfel raman niste povesti, toata lumea se ingrijoreaza, din cand in

17

cand, ca da bine, de ce nu consumam produse romanesti”, a mai afirmat ministrul.

Agricultura noastră cea de toate zilele In iun. 3, 2020  Autor: Cătălin Lența

O să se îmbogățească fermierii europeni, chiar și aceia din România; o ploaie de bani se va revărsa peste ei, iar oamenii se vor întreba probabil în care buzunar sau cont bancar să îi mai țină, anunță subtil comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală. Domnul Wojciechowski, sigur pe sine, spune că în următorul exercițiu financiar vor fi cu 24 de miliarde de euro în plus banii ce vor fi dați pentru plățile directe ale fermierilor, dezvoltare rurală și alte ajutoare în agricultură. Adică o creștere, de două procente, a nivelului actual de finanțare. 

Concret, propunerea Comisiei Europene este de alocare a nu mai puțin de 391,4 miliarde de euro pentru PAC între 2021-2027. Nu că nu ar fi nevoie, numai să treacă propunerea, că până acum am tot auzit că sunt alte priorități, că agricultura a tot primit și nu se văd rezultatele așteptate, și altele asemenea. Hai să spunem că rămâne suma asta, mai ales că propunerea vine chiar din partea unui reprezentant al Comisiei Europene, o instituție ceva mai ”zgârcită”. Cu Parlamentul European ar putea fi mai simplu pentru că eurodeputații tot au cerut creșterea alocării bugetare.

Acum să vedem ce s-ar putea face cu banii, știind că nici un astfel de ”cadou” nu vine fără obligații și reguli noi. ”Europa trebuie să aibă propriile sale alimente sănătoase din propriile sale țări sănătoase. Trebuie să aibă o agricultură puternică și durabilă. CE propune să crească bugetul agricol al UE cu 24 de miliarde de euro. Aceasta este o decizie importantă. Sunt fericit că agricultura merge într-o direcție bună”, scrie, pe internet, comisarul european pentru agricultură.

Perfect, mai ales că despre ecologie și sănătate tot vorbim de ceva vreme. De altfel, și dorința cetățenilor europeni merge tot în direcția asta. Și am să exemplific cu rezultatul unei consultări populare în Franța – ”Cum putem inventa împreună lumea viitoare?”. Izvorâtă din situația de după pandemia de coronavirus, consultarea demonstrează că în mare parte oamenii propun un viitor mai ecologic, care să se concentreze mai mult pe producția locală. În concluzie, reîntoarcerea la agricultura ecologică și relocarea în Europa a producțiilor strategice. Cei care au răspuns chestionarului în Franța (și probabil rezultatele ar fi similare în toată Europa) spun că a consuma produse locale este cea mai bună alegere, dezvoltând lanțuri scurte de aprovizionare și renunțând în parte la importuri. La fel de potrivită este și întoarcerea la agricultura ”locală”, mai tradițională și mai puțin intensivă,

18

folosirea metodelor ecologice sau a permaculturii și o scăderea consumului de produse fitosanitare.

Evident că și în România există dorințe similare. Important este dacă putem să le și punem acum în practică la costuri suportabile pentru toată lumea. Doar că analizele financiare arată cădorința este departe de realitate, iar costurile mari și veniturile nesigure. Și să folosim pentru demonstrație experiența cuiva care se pricepe și știe ce spune. Atunci când un fermier vrea să producă bio, trebuie întâi să cheltuiască sume importante, spune Costel Vînătoru, directorul Băncii de Gene din Buzău. ”Dacă încerci să produci bio apare un paradox. Dacă un fermier îşi propune să producă mâncare sănătoasă, el trebuie să plătească taxe, să se acrediteze, să cheltuiască foarte mult. Ca să producă chimic, nu are nevoie de atâtea avize”, susține Costel Vînătoru. Ca să nu mai spunem că poate oamenii, adică țăranii și fermierii, ar vrea și semințe din soiuri românești. Care uneori lipsesc, chiar și la Banca de Gene din Buzău. Așa că putem trage concluzia că la vorbe suntem meșteri; mai greu cu practica, dar asta este deja un lucru știut în România.

……………………….

LEGISLATIV

Proiectul prin care străinii pot cumpăra mai greu terenuri agricole în România, la vot final. Cum arată topul latifundiarilor 3 iunie 2020, 11:23de Radu Eremia

PSD, partid condus de Marcel Ciolacu, ar vrea trecerea legii, în timp ce PNL, formaţiune condusă de Ludovic Orban, a anunţat că va ataca proiectul la CCR. Proiectul PSD prin care cetăţenii străini sau firmele din străinătate vor putea cumpăra mai greu terenuri agricole, în condiţiile în care mii de hectare au mers către companii controlate de grupuri din afara României, se află la votul final din Camera Deputaţilor. USR şi PNL susţin că iniţiativa are probleme de constituţionalitate, aşadar ar trebui rediscutate anumite prevederi, apoi votată.

Proiectul din Parlament vine în contextul în care tot mai multe terenuri agricole sunt deţinute sau controlate de companii cu acţionariat străin. Potrivit unui răspuns dat de Agenţia Domeniilor Statului pentru „Adevărul”, SC Agricost SA e societatea care are cele mai multe hectare în arendă, peste 57.000 de hectare, această societate fiind controlată de Grupul Al Dahra din Emiratele Arabe Unite.  

19

Mai mult, un grup de investitori libanezi controlează mai multe companii agricole care deţin, de asemenea, mii de hectare în arendă în România, acestea fiind SC Maria Trading, cu aproape 12.000 de hectare, şi Agro Chirnogi, cu aproape 9.500 de hectare. Iar exemplele pot continua în ceea ce priveşte deţinătorii de terenuri agricole din străinătate. De altfel, în top 5 arendaşi apare un singur român, Ioan Niculae, cel care prin SC Intercerea S.A. lucrează 12.300 de hectare. Top 5 e completat de Jean Valvis, om de afaceri care prin SC Dorna Agri S.A. are sub control 8.200 de hectare.  

Ce aduce nou proiectul PSD?

În primul rând, are loc schimbarea categoriilor de persoane care au dreptul de preemţiune. Apoi, arendaii care vor dori să cumpere un  teren agricol trebuie să facă dovada reşedinţei sau domiciliului pe teritoriul naţional pe o perioadă de 5 ani anterior încercării de cumpărare, cu doi ani mai mult faţă de prevederile în vigoare. Dacă dreptul de preemţiune e exercitat de un tânăr fermier, adică de o persoană de sub 40 de ani, acesta trebuie să dovedească domiciliul stabilit pe teritoriu naţional cu cel puţin un an anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole.   

Condiţiile care trebuie îndeplinite de o persoană juridică pentru a putea cumpăra un teren sunt: a) să aibă domiciliul/reşedinţa situat/situată pe teritoriul naţional pe o perioada de cel puţin 5 ani, anterior înregistrării ofertei de vânzare; b) să desfăşoare activităţi agricole pe teritoriul naţional pe o perioada de cel puţin 5 ani, anterior înregistrării acestei oferte; c) să fie înregistrată de autorităţile fiscale române cu minimum 5 ani, anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan; d) să aibă studii în domeniul agricol.”  

Pe de altă parte, terenurile agricole pot fi vândute mai repede de opt ani, dacă plătesc încă 80% din impozitul sumei care reprezintă diferenţa între preţul de cumpărare şi preţul de vânzare. În legea de la Senat nu se putea vinde terenul mai repede de 15 ani.    

PNL a anunţat că va ataca la CCR dacă el trece de Parlament. Vasile Varga, secretar al Comisiei juridice din partea PNL, a subliniat că legea ar încălca Tratatul de aderare la UE, Constituţia, dar şi alte legi. Un punct de vedere similar l-a avut şi USR. „Predictibil, primele victime vor fi proprietarii români”, a declarat USR-istul Silviu Dehelean, care a subliniat că firmele străine sunt mult mai bine organizate şi cu servicii juridice organizate pentru a se ocupa exact de partea de birocraţie.

20

Senat – Amenzi sau închisoare pentru cei care fură lemne sau puieţi din pădure Financial Intelligence   3 iunie 2020

Senatorii au adoptat, miercuri, un proiect legislativ care prevede sancţiuni diferite – de la amenzi până la pedepse cu închisoarea de la 6 luni la 7 ani – pentru ruperea, distrugerea, degradarea ori scoaterea din rădăcini, fără drept, de arbori, puieţi sau lăstari din fondul forestier naţional, indiferent de forma de proprietate.

Totodată, constituie infracţiune “furtul de puieţi sau lăstari, care au fost tăiaţi sau scoşi din rădăcini, din pădure, din perdelele forestiere de protecţie, din terenuri degradate care au fost ameliorate prin lucrări de împădurire, precum şi a oricăror altor produse specifice fondului forestier naţional”.

Proiectul, iniţiat de parlamentari de la USR, PNL, PSD şi independenţi, mai propune amenajarea de poteci şi trasee pentru plimbare şi alergare, cu condiţia să fie realizate numai din pământ, lemn şi pietriş.

“Potecile şi traseele pentru mers, alergare şi biciclete pot fi realizate numai din pământ, lemn şi pietriş. Realizarea lor nu face obiectul scoaterii definitive/ocupărilor temporare din fondul forestier naţional, nu necesită autorizaţie de construcţie şi este permisă numai în situaţia în care nu implică tăieri de arbori, defrişări şi se realizează din pământ, lemn şi pietriş”, se arată în expunerea de motive, citată de Agerpres .

Se instituie un nou principiu care vizează “valorificarea ca lemn fasonat”, măsură ce va fi realizată etapizat şi “permite valorificarea superioară a lemnului, permite ca volumul de lemn care se valorifică şi care se transportă să fie determinat precis prin măsurători pe fiecare piesă şi reduce semnificativ tăierile ilegale prin imposibilitatea emiterii de avize de însoţire a materialelor lemnoase de către operatorul economic atestat care realizează prestaţia”.

21

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.46/2008 – Codul silvic face parte din categoria legilor organice, Camera Deputaţilor fiind for decizional în acest caz.

Legea pentru sustinerea producatorilor romani produce nemulturi: „cei care au castigat pana acum vor castiga mai mult” Iunie 3, 2020

Tot mai multi producatori romani se declara ingrijorati de Legea nr.28/2020, care urmareste sa sustina producatorii romani de fructe si legume dar care, in viziunea acestora, nu face decat sa ii sustina pe marii producatori, astfel incat „cei care au castigat pana acum sa castige mai mult”.  Uniunea Salavam Taranul Roman va sesizeaza demersul Parlamentarilor Romani in sensul dezavantajarii producatorilor de legume fructe, prin modificarea Legii 321/2009 prin Legea nr. 28/2020.

In acest context si din dorinta de a face ”bine” Parlamentarii din Comisia pentru Agricultura au modificat legea in interesul comerciantilor, mergand pe principiul cei care au castigat pana acum sa castige si mai mult.

Context

In 2016, Guvernul a adoptat o lege, nr.150, menita sa modifice legea 321 din 2009. Multi au privit-o cu bucurie, caci venea sa faca dreptate produselor romanesti, cel putin prin anumite prevederi. Printre cele mai interesante pentru noi, au fost acestea:

Interdictia asupra oricarui comerciant de a solicita facturarea / refacturarea si de a incasa de la furnizor taxe si servicii;

Obligatia comerciantului pentru categoriile carne, oua, legume, fructe, miere de albine, produse lactate si de panificatie sa achizitioneze aceste produse in proportie de cel putin 51% din volumul de marfa pe raft, corespunzator fiecarei categorii de produse alimentare, provenit din lantul alimentar scurt • Termenul de plata pentru produse alimentare proaspete nu poate fi mai mare de sapte zile calendaristice. Aceasta lege, privita cu ochi rai de catre retaileri, a fost permanent

22

contestata, in special pentru controversata prevedere care continea procentul de 51% produs romanesc la raft.

Aceasta prevedere nu a ajuns insa sa fie aplicata, dar celelalte doua, au fost mai mult decat binevenite. Prima, se asigura ca un ni se ia din buzunar cu o mana si ni se arunca faramituri cu alta (ni se spunea ca preturile noastre sunt prea mari dar de fapt noi le stabileam asa, fiind constienti ca la sfarsit de luna vom plati un anumit procent din súmele facturate) , iar cea de-a treia instaura doar corectitudinea, de vreme ce aceste produse se vindeau in decurs de 2-3 zile si noi primeam banii la o luna.

Nici cooperativele si nici producatorii un suntem institutii bancare de credit, deci un suntem de acord sa ne foloseasca nimeni banii cu dobanda 0. Uniunea Europeana a declansat procedura de infringement pentru anumite prevederi ale legii, dar nu pentru toate.

O parte dintre alesii nostri, au inteles sa modifice si ce trebuie si ce nu, ca daca tot s-au apucat de treaba si trebuie sa repare, de ce sa un strice? Cele doua prevederi menite sa ne dea un sprijin, referitoare la interdictia de a solicita facturarea/refacturarea si incasarea de la furnizor taxe si servicii si cea referitoare la termenul de plata de 7 zile, au fost modificate prin legea 28/2020 in dezavantajul nostru, permitand taxe si prelungind termenul de plata la 15 zile.

Cea ce este interesant este faptul ca desi in cuprinsul Legii 28/2020 se regaseste partial o prevedere din Directiva (UE) 2019/633 dar nu se preiau din directiva celelalte dispozitii obligatorii, Romania in calitate de stat membru al UE are obligatia ca pana in luna Mai 2021 sa transpuna Directiva (UE) 2019/633 in lege. Astfel, daca tot isi doresc Parlamentarii din Comisia de agricultura sa incurajeze asocierea in cooperative si promoveaza cooperativele de ce nu au tinut cont de directiva sus amintita. In directiva sunt cuprinse o serie de interdictii clare pentru comercianti, culmea furnizorii de legume si fructe sunt mai protejati de Directiva (UE) 2019/633 decat de legislatia interna.

Tinand cont de faptul ca in textul Legii 28/2020 se face trimitere la Directiva Europeana onor Parlamentari din Comisia de Agricultura nu pot spune ca nu au avut cunostinta de aceasta, in consecinta nu poate fi vorba decat de un dezinteres cras fata de producatorii agricoli Romani, iar tot ceea ce ni se promite sa face numai la nivel declarativ dar in mod concret nimic.

Problema

Efectele acestor modificari au inceput deja sa apara. Am primit ecouri de la producatori, ca sunt pregatite spre semnare anexe care prevad refacturarea

23

unor procente din cifra de afaceri si care pot insemna pierderi semnificative pentru acestia. Aceste taxe sunt mascate prin diverse explicatii cum ar fi adaugarea acelui procent la pretul de vanzare, cand, matematic, calculele arata cum producatorul pierde, si prin cresterea pretului, consumatorul de asemenea.

Intelegem ca reprezentantii marilor lanturi urmaresc interésele actionarilor lor, dar in acelasi timp, am considerat ca alesii nostri vegheaza pentru respectarea drepturilor noastre, caci ,,actionarii,, in acest caz suntem noi, cei care producen mancare, platim taxe si contribuim la bunastarea comunitatilor in care ne desfasuram activitatea ca adevarati factori de economie sociala.

Mai mult, majoritatea perlamentare, a scris ,,dupa dictare” o lege care avantajeaza strict comercianti, pe producatori in niciun fel si a incercat sa arunce gaina moarta in curtea vecinului, sugerand ca este o lege initiata de catre partidul aflat la guvernare, dar au uitat ca taranul roman nu e prost!

Concluzionam in urma celor intamplate, ca am fost ,,vanduti,, celor care au putere economica si ca cei care trebuiau sa ne apere, au ales alt stapan, mai géneros. Vom pierde noi, cei care pentru unii reprezentam doar cifre , consumatorii care isi doresc sa gaseasca marfa romaneasca la raft, dar ei, cei puternici, un vor pierde niciodata!

Solutii

Situatia in care se afla acesti producatori/ cooperative, este una urgenta, care necesita o solutie imediata. Odata cu semnarea noilor anexe/ contracte, raul pricinuit acestora, poate fi foarte difícil de indreptat. Asteptam solutii de la Guvern, acest actor politic fiind singurul care poate stopa incercarea de apasa si mai tare pe umerii putinelor cooperative/ grupuri de producatori care au reusit sa plaseze legumele lor pe piata romaneasca prin intermediul acestor lanturi.

In acest context Uniunea Salvati Taranul Roman solicita Ministrului Agriculturii, domnului Adrian Oros sa promoveze cat se poate de repede o Ordonanta de Urgenta prin care sa modifice Legea 28/2020 si implicit Lege 321/2009, in sensul revenirii la termenele de plata anterior emiterii Legii 28 din 2020 si totodata sa transpuna Directiva (UE) 2019/633 in legislatia nationala prin Ordonanta de Urgenta.

Daca Ministerul Agriculturii doreste intr-adevar sa sustina producatorii agricoli, sa ii incurajeze sa se asocieze in cooperative dar sa ii si protejeze

24

impotriva practicilor comerciale neloiale, emiterea unui astfel de act normativ cu caracter de urgenta este mai mult decat necesara.

Avem nevoie de sprijin, pentru a putea creste sanatos si noi, si odata cu noi, tara!

………………….

INTERNE

S-a găsit soluția pentru a se evita o criză de sămânță de grâu în toamnă! agrointeligenta.ro - 3 iunie 2020

Autoritățile fac primii pași pentru a se evita o criză de sămânță de grâu românesc. Soluția găsită este să fie identificate suprafețele de grâu cu care se poate completa programul de multiplicare, mai exact acel grâu de calitate care deși nu a fost inițial semănat ca lot semincer, are potențialul de a fi selectat pentru a deveni sămânță certificată.

La Stațiunea de Cercetare-Dezvoltarea Agricolă din Caracal, județul Olt, în cursul zilei de ieri a fost făcută o primă vizită în câmp cu specialiști din cadrul Institutului de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor (ISTIS) din București, dar și ai Inspectoratului Teritorial pentru Calitatea Semințelor și Materialului Săditor Olt. Scopul deplasării la Caracal a fost acela de identificare a suprafețelor de păioase suplimentare pentru înscrierea în programul de multiplicare al inspectoratelor teritoriale și a Laboratorului Central pentru Calitatea Semințelor şi a Materialului Săditor Bucureşti.

”A fost identificată o suprafață de 211 ha cultivată cu soiul Glosa ce întrunește condițiile preliminare pentru categoria biologică C2. Pentru campania din această toamnă SCDA Caracal va oferi fermierilor, pe lângă

25

categoriile biologice Bază și C1 din soiurile Glosa, Otilia, Izvor și sămânță categoria biologică C2 soiul Glosa”, a declarat directorul stațiunii din Olt, drd. ing. Marius Cătălin Bran.

Vizite similare are autorităților din subordinea Ministerului Agriculturii sunt efectuate și în alte județe. ”Alături de reprezentanții MADR și ISTIS pentru identificarea suprafețelor de cereale păioase de toamnă care întrunesc condițiile pentru producerea de sămânță, la fermierii din județul Călărași„, a anunțat pe Facebook Elena Alecu, inspector șef în cadrul Inspectoratului Teritorial pentru Calitatea Semințelor Călăraşi.

Conform Ordinului 149/2010 privind comercializarea semințelor de cereale, care într-o anexă stabilește condițiile pe care trebuie să le îndeplinească sămânța de grâu, la sămânța de grâu există trei praguri de calitate: Sămânță bază cu o puritate minimă a soiului de 99,9%, Sămânță Certificată, prima generație (C1) cu puritate de 99,7% și Sămânță Certificată, a doua generație (C2) cu puritate minimă de 99,0%.

România, în topul țărilor cu cele mai mari vânzări la pesticide! Roxana Dobre - 3 iunie 2020

România ocupă unul dintre locurile fruntașe în topul statelor membre la vânzarea de pesticide. Țara noastră s-a situat în anul 2018 pe locul al şaselea în topul statelor membre UE cu cele mai mari vânzări de pesticide, după primii patru producători agricoli din Uniune (Franţa, Spania, Italia, Germania) şi Polonia, arată datele publicate miercuri de Eurostat, citate de Agerpres.

În perioada 2011-2018, vânzările de pesticide în UE au rămas stabile la 360 milioane de kilograme pe an. Împreună, Franţa, Spania, Italia şi Germania sunt responsabile pentru două treimi din vânzările anuale de pesticide în UE, în frunte fiind Franţa cu peste 80 milioane de milioane de kilograme în 2018. Comparativ, în România în anul 2018 vânzările de pesticide s-au situat la aproximativ 11 milioane de kilograme pe an.

26

Când vine vorba de categorii de pesticide vândute, în 2018 cele mai mari volume de vânzări au fost înregistrate la Fungicide şi bactericide (45%), urmate de Ierbicide (32%), Insecticide şi acaricide (11%). În 2018 comparativ cu 2011, datele Eurostat arată că cele mai mari creşteri ale vânzărilor de pesticide a fost înregistrate în Cipru (94%), Austria (53%), Franţa (39%) şi Slovacia (38%). Pe de altă parte, cele mai mari scăderi ale vânzărilor de pesticide au fost înregistrate în Portugalia (minus 43%), Irlanda ( minus 28%) şi Cehia (minus 27%). Alte state care au înregistrat scăderi ale vânzărilor de pesticide sunt Italia, Olanda, Belgia şi România.

Franţa, Spania, Italia şi Germania sunt principalii producători agricoli din UE, reprezentând împreună 51% din suprafaţa totală utilizată în agricultură în UE şi 49% din terenul arabil din UE.

Topul tarilor cu cele mai mari vanzari de pesticide in UE. Romania, pe locul sase!Agrostandard | 3 June, 2020 |

Franta este tara cu cele mai mari vanzari de pesticide la nivelul UE, in timp ce Romania ocupa locul sase! In 2018, in topul tarilor cu cele mai mari vanzari de pesticide din UE s-au aflat Franta, Spania, Italia, Germania (cei mai mari producatori agricoli din Uniune) si Polonia, arata datele Eurostat, potrivit Agerpres. De altfel, Franta, Spania, Italia si Germania acopera impreuna doua treimi din vanzarile anuale de pesticide in UE, in frunte fiind Franta cu peste 80 milioane de milioane de kilograme in 2018. Comparativ, in Romania in anul 2018 vanzarile de pesticide s-au situat la aproximativ 11 milioane de kilograme pe an.

In 2018, cele mai mari volume de vanzari pe categorii de pesticide vandute au fost inregistrate la Fungicide si bactericide (45%), urmate de Ierbicide (32%), Insecticide si acaricide (11%).

27

Datele Eurostat arata ca cele mai mari cresteri ale vanzarilor de pesticide, in 2018 comparativ cu 2011, au fost inregistrate in Cipru (94%), Austria (53%), Franta (39%) si Slovacia (38%). La polul opus, s-au aflat Portugalia (minus 43%), Irlanda ( minus 28%) si Cehia (minus 27%), cu cele mai mari scaderi ale vanzarilor de pesticide. Scaderi ale vanzarilor au mai fost semnalate si in Italia, Olanda, Belgia si Romania. In perioada 2011-2018, vanzarile de pesticide in UE au ramas stabile la 360 milioane de kilograme pe an.

Franta, Spania, Italia si Germania sunt principalii producatori agricoli din UE, reprezentand impreuna 51% din suprafata totala utilizata in agricultura in UE si 49% din terenul arabil din UE.

PRODUCȚIE/PROCESARE

#RomâniaFuncționează. Prognoze: Clubul Fermierilor Români pentru producția de grâu 2020  iun. 2, 2020   Viorela Pitulice

Producțía de grâu a României ar putea atinge 6,9 milioane de tone, în acest an, într-un scenariu mediu optimist, în condițiile secetei prelungite din primăvară, se arată într-o analiză realizată de Clubul Fermierilor Români (CFR). Nu doar România așteaptă producții mai mici, ci și Rusia sau Ucraina, jucători importanți în bazinul Mării Negre. De asemenea, la nivelul UE este prognozată o recoltă mai mică cu până la 9 milioane de tone.

„Lipsa celor 20,6 mil tone de grâu din piața europeană și a Mării Negre va genera un impuls de retenție a vânzării, potențialul de preț mai mare existând implicit. Însă bursele europene și Bursa grâului de la Marea Neagră rămân stabile, semn că echilibrul american din Chicago Board of Trade influențează în mod firesc dinamica lucrurilor”, se arată în studiul realizat de analiștii Clubului Fermierilor Români.

România afectată de secetă

28

România pleacă de la un potențial în toamnă de 2,1 mil hectare, care ne conduce către un potențial de circa 9,5 mil tone. Consumul intern se cifrează firesc în jurul a 2,4 mil tone, cu o cadență de 200.000 tone lunar. Vorbim aici despre grâul cu destinație comercială, nu despre grâul cu destinația subzistență. Cu subzistența și cu anumite variații venite din cadrul fermelor zootehnice de producere a furajelor și a hranei pentru animale de companie, cererea internă se poate cuantifica în jurul a 3,2 – 3,4 mil tone. În momentul de față, din cauza secetei prelungite din primăvară, grâul înregistrează o scădere considerabilă la nivel național în ceea ce privește potențialul de recoltă, situându-se la nivelul mediu – optimist de 6,9 mil tone”, apreciază analiștii Clubului Fermierilor Români.

În mod normal, cu un consum ca cel exprimat mai sus, România putea exporta un surplus de producție de circa 5 mil tone. Competiția generată de acest fapt impune cutumiar actorilor din piața internă aliniere la piețele internaționale, generate de cerere și ofertă.

Producții mai mici în Rusia și Ucraina

Rusia își diminuează recolta de grâu. Din cauza secetei prelungite din sudul Rusiei, prognozele indică o scădere a nivelului de la 81,2 mil. tone la 75,2 mil. tone în acest moment al anului. Sunt 6 milioane de tone grâu lipsă în contul Rusiei, fapt care va conduce către un nivel pozitiv al competiției în ceea ce privește aprovizionarea din bazinul Mării Negre.

Și Ucraina își ajustează de asemenea negativ potențialul de recoltă, plecând de la un potențial de 30 mil tone și ajungând azi la un nivel de 27 mil tone, cu un minus de 3 mil. tone

Cât privește UE27, după ieșirea Marii Britanii din UE, astăzi potențialul de recoltă la grâu nu depășește 125 mil. tone, față de potențial de recoltă de circa 134 mil. tone.

CONCLUZII

Piețele regionale vor fi influențate de cerere și ofertă, iar logistica va juca un rol determinant în originea mărfii, adică de unde se va

29

cumpăra. Pentru a exemplifica, pe ruta Novorossysk Russia – Alexandria Egypt, costul logistic este de circa 8,75 USD.

Avantajul logistic al portului Constanța se reduce la maximum 1,5 USD în condițiile date, față de Novorossysk, Rusia.

Astfel, grâul american va avea dificultăți în a competiționa în bazinul mediteranean, din cauza logisticii mai scumpe, grâul franțuzesc de asemenea, iar jocul, în ciuda secetei din Bazinul Mării Negre, se va forma tot în această regiune.

Lipsa celor 20,6 mil tone de grâu din piața europeană și a Mării Negre va genera un impuls de retenție a vânzării, potențialul de preț mai mare existând implicit. Însă bursele europene și Bursa grâului de la Marea Neagră rămân stabile, semn că echilibrul american din Chicago Board of Trade influențează în mod firesc dinamica lucrurilor.

Pe termen lung, cine poate rezista presiunii de recoltă, care se manifestă în spații de stocare și capitalizare suficientă astfel încât să poată depăși scadențele la creditele pe termen scurt și mediu, va putea explora un potențial mai ridicat de preț, costurile financiare, de stocare, vor fi incumbate în prețul de vânzare ce va veni înspre noiembrie – decembrie, precum și în februarie – martie anul următor.

Clubul Fermierilor Români:   Extinderea sistemului de irigații locale printr-o schemă de ajutor de stat, o soluție cu impact economic imediat Financial Intelligence   3 iunie 2020,

 Clubul Fermierilor Români urmărește să sprijine prin propunerile înaintate către Guvern și Parlament asigurarea continuității și stabilității afacerilor fermierilor, continuarea programelor de investiții în modernizarea agriculturii, indiferent de riscurile generate de actuala criză globală de natură medicală, de schimbările climatice sau de instabilitatea piețelor.

Clubul Fermierilor Români spune că seceta de anul acesta a pus în evidență și mai mult faptul că suprafața de teren irigabilă în prezent în țara noastră este foarte scăzută, aspect care generează incertitudini serioase pentru

30

securitatea alimentară a României și afectează grav competitivitatea agriculturii locale: “Fermierii pe care-i reprezentăm conștientizează și ei pe deplin importanța acestui subiect și nevoia de efort investițional pentru dezvoltarea de sisteme locale de irigatii pe o suprafață cât mai largă (sistemul național fiind relevant pentru o mică parte a terenurilor afectate și prezentând mai puțină flexibilitate, traseul fiind deja configurat).

În contextul în care Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a anunțat public preocuparea pentru această problematică și din dorința de a sprijini remedierea situației, asociația noastră a înaintat autorităților propunerea de lansare în regim de urgență a unei noi scheme de ajutor de stat pentru extinderea și dezvoltarea irigațiilor locale. Echipa de specialiști ai Clubului a elaborat și pus la dispoziția Ministerului documente suport pentru analiza și decizia rapidă în favoarea lansării unui program dedicat exclusiv irigațiilor, bazat pe o schemă de ajutor de stat.

Inițiativa asociației noastre vine în întâmpinarea și sprijinul eforturilor autorităților române pentru un plan de măsuri imediate, eficiente, cu impact pe termen lung privind asigurarea funcționării și extinderea sistemului de irigații în țara noastră, pentru reducerea riscurilor economice, cele privind siguranța alimentară și competitivitatea fermierilor români în situații de secetă.   

Considerăm fezabilă și eficientă o nouă schemă de ajutor de stat care să cuprindă trei forme de sprijin, precum și flexibilitate la începutul perioadei de finanțare:

Garanție a statului pentru împrumuturi bancare cu destinația respectivă (contracte de împrumut pe 72 luni);

Subvenționare a dobânzii în limita a 100.000 euro pe beneficiar (conform prevederilor cadrului temporar);

Confirmare a aplicării regimului de taxare pentru motorină și în ceea ce privește combustibilul necesar pompelor pentru sistemele de irigație locale.

Flexibilitatea ar consta într-o perioadă de grație la rambursare de 6 luni cu privire la creditele de mai sus.

31

Formele de sprijin prezentate sunt permise de Cadrul European Temporar în materia ajutoarelor de stat (cu respectarea specificităților acolo descrise) și nu vor ridica dificultăți de aprobare la nivelul Comisiei Europene (procedura de aprobare în cazuri destul de similare fiind rapidă).

Considerăm că puține programe de investiții ar putea avea un impact mai bun proporțional și durabil decât unul de tipul celui prezentat și sperăm într-o promovare cu maximă celeritate din partea autorităților române, de natură a contribui efectiv chiar de anul acesta atât la agricultura românească, cât și la revigorarea economică mai largă”.

Clubul Fermierilor Români este o asociație non-profit și neguvernamentală, care promovează interesele fermierilor din România. Membrii asociației sunt fermieri performanți care au modele de afaceri bazate pe inovație, tehnologie și bunele practici în agricultură, pentru creșterea competitivității și a valorii adăugate create în acest domeniu. Obiectivul principal al Clubului este să asigure implicarea activă a membrilor săi în procesul de consultare și elaborare a reglementărilor europene și naționale în domeniul agricol, cu scopul de a crește performanța fermierilor din România.

Roșu la cultura de floarea-soarelui. România va pierde poziția de lider între statele membre. 02 iun, 2020 | ECONOMICA.net Producția ar putea scădea cu 16% România va pierde în anul de marketing 2020/2021 poziția de lider între producătorii europeni de semințe de floarea-soarelui, după ce anul anterior a spulberat competiția cu o producție de 3,48 de milioane de tone. Conform estimărilor, producția se va prăbuși cu 16%, iar exporturile cu 20%.

Departamentul pentru Agricultură al SUA estimează pentru anul de marketing 2020/2021, în cazul României, o producție de floarea-soarelui de numai 2,6 milioane de tone, cu aproximativ 16% mai puțin decât anul trecut când fermierii au obținut o cantitate record- de 3,48 de milioane de tone. Probabilitatea este să pierdem astfel poziția de lider între producătorii UE, în contextul în care pentru Bulgaria, numărul doi anul trecut, estimările sunt mult mai favorabile.

32

Previziunile Comisiei Europene sunt însă mai optimiste, specialiștii mizând pe o producție de 2,51 de tone la hectar față de USDA care anticipează un randament mediu de 2,3 tone la hectar. Pentru Bulgaria, CE estimează un randament de 2,55 tone la hectar, rezultatul final depinzând și de suprafețele cultivate. Scade drastic suprafața cultivată Or, fermierii români au cultivat pentru anul acesta pe o suprafață cu 13% mai mici decât anul anterior, urmare a profiturilor mici, a rotației culturilor și a faptului că fermierii nu mai pot folosi produse de protecție a plantelor pe bază de neonicotinoide.

Aceasta întrucât MADR a decis că nu va mai mai acorda autorizații pentru utilizarea în situații de urgență a acestor produse. ADVERTISING Din 2013, UE a restricționat printr-un moratoriu utilizarea a trei neonicotinoide în tratamentul culturilor agricole atractive pentru albine, urmare a efectelor negative pe care produsele în cauză le-ar avea asupra acestor insecte polenizatoare.

"Plantarea a avut loc în condiții de sol uscat, dar ploile de mai pot atenua unele temeri. Condițiile de uscăciune rămân în regiunile de sud-est. Pe baza a randament prognozat de 2,3 tone la hectar, FAS București estimează o producție totală la 2,6 milioane tone, cu aproximativ 16 % mai mică comparativ cu anul trecut", susțin experții USDA. "În România, Ungaria și Croația (respectiv prima, a 3-a și a noua țară din UE cu cele mai mari producții de floarea soarelui), campania de însămânțare a început în jurul datei de 5 aprilie, cu o întârziere de 1 până la 2 săptămâni din cauza temperaturilor mai mici decât cele obișnuite.

Semănatul a progresat bine de la a doua decadă a lunii aprilie până la sfârșitul lunii aprilie, datorită precipitațiilor rare și a temperaturilor aproape medii sau peste medie. Cu toate acestea, condițiile pentru înmugurirea și dezvoltarea timpurie a culturii s-au agravat treptat, deoarece solurile au devenit mai uscate. Precipitațiile benefice la începutul lunii mai au mai atenuat situația", arată și ultima analiză a Comisiei Europene.

Record la export în 2020, prăbușire în 2021 2020/2021 va fi un an slab și pentru exporturi, USDA estimând un minus de 20%. Floarea-soarelui românească ajunge cu precădere în celelalte state membre, doar 15% fiind comerciaalizată pe piețele extracomunitare.  Pentru acest an de marketing (2019/2020), se estimează că România va exporta (intra și extra comunitar) peste 2 milioane de tone, față de 1,84 de milioane de tone în anul de marketing anterior. Numai în perioada occtombrie 2019-

33

ianuarie 2020, s-au vândut peste granițe 959.300 tone de floarea-soarelui. Pentru 2020/2021, exporturile ar putea totaliza 1,65 milioane de tone. "Producția de floarea-soarelui din 2019/20 a crescut cu 15% raportat la anul trecut deoarece mulți fermieri au cultivat cu floarea-soarelui suprafețele cu rapiță.  Stocurile mari pot stimula exporturile de semințe de floarea soarelui, până la un record de 2 milioane de tone, cu 12% mai mult față de anul anterior. Țările UE cu capacități de procesare mari, precum Olanda, Franța, Spania sunt principalele piețe de export pentru România", explică specialiștii USDA.

Preturile cerealelor – cu cat se cumpara astazi graul, porumbul si floarea soarelui In iun. 3, 2020  

Grâu

Luni, 1 iunie 2020, grâul pentru panificație era tranzacționat pe cea mai mare bursă pentru contracte futures din SUA (CME sau Chicago Mercantile Exchange, o piață globală de instrumente derivate) la un preț de 807,52 lei tona metrică și înregistra o ușoară tendință de scădere (minus 8.62), transmite publicația Gândul.

Pe bursa MATIF Paris, situația era sensibil diferită. Prețul tonei metrice de grâu pentru panificație, tranzacționat la data de 29 mai 2020, era de 896,20 lei, tendința fiind de ușoară creștere (plus 4,76 puncte).

La nivel de țară, DAP Constanța indica un preț pe tona metrică de grâu de 809,32 lei la data de 27 mai 2020, iar oferta de cumpărare a Landmar Moldova FCA (achiziție de la poarta fermei) atingea nivelul de 860 lei tona metrică de grâu pentru panificație, la data de 25 mai 2020.

Potrivit informațiilor prelucrate de cei de la portalul AgroGo, bazate pe prognozele USDA la grâu valabile în luna mai 2020, pentru anul de marketing 2020-2021, estimările la nivel global, indică stocuri mai mari, o majorare a tranzacțiilor, creșterea consumului și stocuri finale mai mari.

Conform sursei citate, consumul de grâu la nivel mondial în sezonul 2020-2021 este prognozat să crească cu 4,9 milioane tone, până la un nivel record de 753,5 milioane.

De asemenea, la final de sezon, la nivel global, stocurile ar urma să crească cu 5% și ar urma să atingă un nivel record de 310,1 milioane de tone. Calculele actuale indică faptul că 52% din totalul stocului va fi deținut de China.

34

Porumb

Tot luni, 1 iunie 2020, porumbul era tranzacționat pe bursa CME din Chicago la un preț total pe tona metrică de 542,82 lei, scriu analiștii portalului. În acest caz vorbim de o diminuare de 4.20 puncte.

Bursa MATIF de la Paris indica, pe de altă parte, un preț de încheiere de 795,04 lei pe tona metrică de porumb, la data de 29 mai 2020. Scăderea înregistrată în acest caz a fost de 2.38 puncte.

În România, DAP Constanța înregistra un preț de 728,39 lei pe tona metrică de porumb, la data de 12 mai 2020.

Landmar Moldova FCA, pe de altă parte, cumpăra porumb la un preț de 720 lei tona metrică, la data de 25 mai 2020.

Potrivit previziunilor USDA de luna trecută, producția de porumb la nivel mondial e prognozată la nivel-record, cele mai mari producții fiind cele din SUA, Brazilia, Ucraina, Mexic și Canada.

Citând raportul USDA, experții sursei citate au scris despre consumul global de porumb că ar urma să crească cu patru procente.

De asemenea, importurile de porumb la nivel global sunt proiectate în creștere cu 4%. Cele mai importante creșteri sunt prognozate pentru UE, Egipt, Iran, Maroc și Vietnam.

Stocurile de final de sezon la nivel global sunt proiectate în creștere față de 2019. Fără China și SUA, acestea ar urma să fie cu 4% mai mari decât cele de anul trecut.

Floarea soarelui

Cele mai recente prețuri vehiculate în piață, pentru o tonă metrică de floarea soarelui, sunt cele ale Comisiei Europene pentru Bordeaux (Delport) și pentru Ucraina.

În primă instanță, la data de 27 mai 2020, o tonă metrică de floarea soarelui era achiziționată la un preț de 1.685,05 lei pe tona metrică, iar în cazul Ucrainei de 1.632,27 lei pentru o tonă metrică de produs.

35

În țară, Landmar Moldova FCA avea o ofertă de cumpărare la floarea soarelui de 1.350 lei pe tona metrică, la data de 25 mai 2020, iar prețul DAP Constanța era de 1.522,71 lei la data de 3 aprilie 2020.

Consiliul Judeţean Ilfov a lansat o platformă unde se pot înscrie producătorii de alimente cu atestat de producător Consilii02/06/2020

Consiliul Judeţean Ilfov a lansat o platformă unde se pot înscrie producătorii de alimente din judeţ care au atestat, potrivit unui comunicat al CJ.“Consiliul Judeţean Ilfov a lansat un agregator, unde se pot înscrie toţi producătorii de alimente (fructe, legume, conserve, dulciuri, carne, ouă, lapte, miere) şi de flori din judeţ, cu o singură condiţie: să aibă un atestat de producător. Înscrierea se face gratuit, accesând link-ul https://produsinilfov.ro/vreau-sa-vand/. Platforma lansată de CJ Ilfov îi ajută nu doar pe cei care vor să îşi vândă produsele mai uşor, ci şi pe cei care vor să cumpere fără bătăi de cap. Şi ei se pot înscrie pe site, accesând link-ul https://produsinilfov.ro/vreau-sa-cumpar/, astfel încât anunţul lor să ajungă rapid la producătorii locali”, a anunţat CJ Ilfov.Platforma a fost creată special pentru a sprijini producătorii locali să îşi vândă mai uşor produsele, nu doar în judeţ, ci şi în Bucureşti şi restul ţării. Cumpărătorii pot găsi astfel mai uşor alimente tradiţionale, artizanele, sănătoase şi gustoase şi sprijină în acest fel şi comunitatea locală, a menţionat CJ Ilfov.“Plata nu se face pe site. Agregatorul https://produsinilfov.ro/ intermediază relaţia dintre producători şi cumpărători, ei doi stabilind ulterior detaliile privind livrarea şi plata”, a adăugat CJ Ilfov. AGERPRES

36

Vulnerabilitatile sectorului agroalimentar, accentuate de criza COVID-19. Care sunt si cum s-au manifestat? In iun. 3, 2020  

Piețele agricole și lanțurile de aprovizionare au fost puternic afectate de criza cauzata de pandemia COVID-19. Panica generată de răspândirea acestui virus a generat inclusiv frica de insecuritate alimentară. Potrivit unui studiu realizat de Academia Română, secția de științe economice, juridice și sociologie a Institutului de Economie Agrară (IEA), ceea ce s-a întâmplat pe piețele agroalimentare în ultimele luni, poate fi împărțit în două perioade distincte:

I. perioada vânzărilor în panicăII. perioada de carantină extinsă

Primele săptămâni ale pandemiei s-au caracterizat prin creșterea accentuată a vânzărilor, mai ales la produsele neperisabile, cum ar fi produse din cereale, conserve, ulei, unele brânzeturi cu termen de garanție ridicat, pentru constituirea de stocuri în gospodării. Potrivit unui studiu prezentat în lucrarea IEA, în perioada 23 februarie – 15 martie 2020, s-au constatat creșteri ale vânzărilor față de perioada corespunzătoare a anului anterior, astfel: – vânzările cu amănuntul au crescut cu 37,2%; – vânzările de produse alimentare au crescut cu 42%.

Cea de-a doua perioadă, de carantină extinsă, s-a caracterizat de reducerea cererii la multe produse, din cauza restricțiilor impuse în piețe, centre comerciale, dar și a scăderii veniturilor. Potrivit studiului IEA, criza COVID-19 a produs un șoc mai ales în sectorul legume-fructe, unde producătorii au întârziat ani de zile să se organizeze în cooperative de producători și mulți au preferat să-și vândă individual producția pe piețe, fără să încheie contracte cu retailerii sau fabricile de procesare.

Cele mai afectate sectoareÎn lucrarea „Sectorul agricol și mediul rural în criza COVID-19: Provocarea securității alimentare”, coordonată de Cecilia Alexandri au fost punctate

37

principalele probleme, dar și unele soluții pentru lanțurile de aprovizionare ale produselor alimentar, printre care:

piața cerealelor, dependentă de condițiile meteo, care se confruntă cu o secetă accentuată în această primăvară. Soluția vine din partea MADR, care a emis pe 16 aprilie 2020 un Ordin pentru despăgubirea fermierilorafectați de secetă.

piața legumelor și fructelor. Punctul cel mai sensibil al acestsui sector este slaba organizare aproducătorilor (sub 1% dintre producători fac parte din grupuri sau organizații de producători,media UE fiind de 45%). Din cauza fragmentării acestei filieri, lipsa asocierii și organizării, transferul materiei prime de la producător către procesator, distribuitor și consumator se realizează dificil, importurile crescând în continuare. Soluțiile propuse constă în: dezvoltarea unor scheme de sprijin, asocierea producătorilor, crearea unor centre de colectare tranzitorii și nu în ultimul rând introducerea noilor tehnologii în acest sector care simplifică relația dintre ofertă și cerere.

sectorul de producere a ouălor. Din cazua restricțiilor în perioada sărbătorilor pascale, a fostestimată o scădere de circa 30% a cererii de ouă. Comparativ cu anul 2019, preţul la poarta fermei este acelaşi, adică între 0,28 – 0,30 lei/ou, deşi costul de producţie în anul 2020 este mai mare, conform declarației preşedintelui UCPR, făcută către AGERPRES.

sectoarele de producere a cărnii de ovine și caprine. Aici criza a produs diferite efecte negative, printre care: pierderi financiare din exportul de ovine vii și scăderea prețurilor la ovinele vii. Dintre măsurile de sprijin finanțate din fonduri europene (FEGA), autorii studiului menționat au identificat următoatele măsuri:

o Sprijin financiar pentru acoperirea costului depozitării private pentru carnea de ovine/caprine.

o Revizuirea criteriilor de acordare a schemei de sprijin cuplat pentru ovine și caprine, criteriul cel mai important trebuind să fie performanța productivă a animalului

La pomul lăudat să nu te duci cu sacul! Miercuri, 03 Iunie 2020 Maria BOGDANAnul trecut, în octombrie, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale anunța că, pentru perioada 2019-2023, cele 58 de licee sau colegii cu profil preponderent agrar din țară, selectate în cadrul programului de cofinanțare și preluate din subordinea Ministerului Educației în cea a

38

MADR, vor primi o sumă totală de 925 milioane de lei. Fondurile urmau să fie eșalonate în felul următor: 2019 – 75 milioane de lei, 2020 – 265 milioane de lei, 2021 – 210 milioane de lei, 2022 – 200 milioane de lei, 2023 –175 milioane de lei.

La un calcul sumar, fiecare liceu ar fi trebuit să beneficieze de 15,94 milioane de lei în tot acest interval, banii urmând a fi folosiți pentru modernizare, dotarea laboratoarelor și a fermelor, achiziția de utilaje și echipamente etc.

Socoteala de-acasă...

Ei bine, nu se știe dacă a fost direcționat vreun leu din bugetul MADR către liceele agricole din cota pentru 2019. Iar la începutul anului 2020 s-a întâmplat ceea ce hâtrii satului au inventat de secole: socoteala de-acasă nu s-a mai potrivit cu cea din târg. Pe fondul unui buget național sufocat de creșteri salariale și pensii, al unui deficit bugetar sever, al secătuirii resurselor financiare, în general, MADR

și-a dat seama că nu dispune de suficiente fonduri pentru a respecta programul de finanțare la care se angajase cu câteva luni în urmă. În consecință, pentru anul în curs, n-au mai fost 265 de milioane de lei pentru cele 58 de licee de profil, ci abia aproape 4% din tranșă, respectiv cca 10 milioane de lei. În afară de Colegiul Tehnologic „Viaceslav Harnaj“ din București, pentru care MADR a alocat 200.000 lei, celelalte școli urmau să primească câte 175.000 lei credite bugetare. Și, ca să nu existe confuzii, termenul „credit bugetar“ reprezintă, conform Legii nr. 273/2006, „suma aprobată prin buget, reprezentând limita maximă până la care se pot ordonanța și efectua plăți în cursul anului bugetar pentru angajamentele contractate în cursul exercițiului bugetar și/sau din exerciții anterioare pentru acțiuni multianuale, respectiv se pot angaja, ordonanța și efectua plăți din buget pentru celelalte acțiuni“. Ei bine, până în a doua decadă a lunii mai, aceste credite bugetare nu au ajuns la destinatar.

Credite de angajament

39

E drept, toată lumea s-a confruntat și cu pandemia de coronavirus care a dat peste cap multe planuri. Ca o supapă, să zicem așa, sau ca o măsură de a ieși din încurcătură, în cazul în care nu ar veni primii bani (creditele bugetare), unităților de învățământ le-au fost repartizate și câte 175.000 lei credite de angajament (200.000 lei Colegiul Tehnologic „Viaceslav Harnaj“). „Creditul de angajament“ este un alt instrument din programele multianuale care înseamnă, în traducere liberă, să cheltui anul acesta bani în contul bugetelor din anii următori. Sau să te împrumuți anul acesta din bugetele anilor următori. În baza acestor sume, în limita așadar a 175.000 lei, școlile puteau să inițieze lucrările sau achizițiile publice programate, cu condiția de a găsi parteneri care să lucreze azi și să fie plătiți în 2021. Dar și aici sunt o mulțime de bâlbe și neclarități, așa că instrumentul financiar nu și-a intrat în pâine. Desigur, veți spune, mai este timp destul până la sfârșitul anului, iar banii ar putea fi utilizați 100%. Așa sperăm și noi, dar mai ales conducerile liceelor agricole care, între timp, pentru capitolul investiții au beneficiat de finanțări de la primării și consilii județene.

Agraria 2020: Cat de rentabil mai este azi sa faci performanta in avicultura? iunie 3, 2020

7 din 10 romani consuma carne de pasare, conform statisticilor. Dar cat de rentabil mai este azi sa faci performanta in avicultura?

La aceasta intrebare vor incerca sa ofere un raspuns specialistii invitati astazi la dezbaterea Agraria 2020 „Sectorul avicol – Cenusareasa zootehniei romanesti”, ce va avea loc de la ora 11.00, pe pagina de Facebook a evenimentului.

La discutii vor participa profesorul universitar Ilie Van, presedintele Uniunii Crescatorilor de Pasari din Romania (UCPR), inginerul zootehnist  Iacob Lelior, medicul veterinar Ovidiu Sicoe, specialist in patologie aviara, medicul veterinar Aurora Alexandru, alaturi de dr. inginer Egmond Lucian Popovici. Deoarece participantii reprezinta si firme de top din sectorul avicol romanesc, vor incerca impreuna sa indice spre ce directie se indreapta sectorul avicol in Romania.

O alta tema de dezbatere va fi de importanta tehnologiilor inovative si a masurile de bunastare in cresterea pasarilor. Sa nu uitam si ca APIA plateste subventii pentru bunastarea pasarilor.

40

Totodata, se va vorbi si despre riscurile care pot determina cresterea costului de productie, ceea ce poate afecta nivelul de competitivitate al producatorilor romani pe piata europeana a carnii de pasare, precum si despre rolul pe care il joaca mediul asociativ din avicultura romaneasca.

Avicultura reprezinta principalul furnizor de proteina de origine animala din zootehnia romaneasca. In acelasi timp, avicultura este si principalul consumator de cereale.

INDUSTRIE ALIMENTARA

AHK: Repornirea economiei trebuie susținută și de soluții pentru supravegherea copiilor  meatmilk 3 iunie 2020

Într-un comunicat emis de AHK se afirmă că o scădere a activităților economice, așa cum a fost cea provocată de pandemia COVID-19, nu a mai existat pe timp de pace până acum în Europa.

Este o situație nouă, cu care se confruntă mediul de afaceri, politicienii, dar și fiecare dintre noi. Credem însă că este timpul să revenim la normalitate, să continuăm să respectăm regulile impuse de autorități, dar să ne reluăm activitățile.Reluarea acestora este vitală pentru relansarea economiei și atenuarea unei crize economice.

Economia are nevoie de aer și trebuie să își tureze din nou motoarele. Dar, pentru ca firmele să își poată relua activitatea,acestea au nevoie de angajați motivați. De aceea este important ca părinții să își poată lăsa copiii sub supraveghere,în condiții de siguranță, în timp ce merg la muncă.

Forma de sprijin pentru ca unul dintre părinți să stea acasă va expira la 15 iunie odată cu încheierea stării de alertă, totodată se încheie și anul școlar. Sunt părinți care nu au posibilitatea de a munci de acasă sau nu au în grija cui să lase copiii. Neputând să își reia activitatea profesională, acești părinți riscă să își piardă locul de muncă.

41

De aceea este nevoie de soluții urgente pentru permiterea desfășurării unor activități educaționale care să vină în sprijinul părinților și să supravegheze copiii în timpul zilei. Este necesară redeschiderea unor creșe și grădinițe, desigur respectând regulile de siguranță pentru prevenirea răspândirii bolilor.

De asemenea este esențial pentru elevi și viitorul lor profesional ca examenele să se desfășoare, așa cum au fost planificate și să își mențină un nivel înalt de calitate la evaluare, iar pentru elevii din învățământul profesional și dual insistăm asupra implicării mediului privat în sistemul de certificare.

În plus, companiile trebuie să fie în continuare parte a admiterii în învățământul profesional și dual, prin participarea activă la selecția candidaților noilor generații, chiar dacă acest lucru înseamnă găsirea unor soluții în mediul online. „Implicarea mediului privat în etapele esențiale ale sistemului de învățământ dual trebuie să continue! Trebuie să fim creativi și să găsim soluții digitale. Învățământul dual trebuie să își păstreze caracterul: parteneriat și împărțirea responsabilităților între școală și companie,” spune Sebastian Metz, Director General AHK România.

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Premieră: Primul supermarket din România care se implică în eradicarea sărăciei extreme 3 iunie 2020, Afrodita Cicovschi

În premieră, un supermarket prezent şi în România a anunţat că se va implica în eradicarea sărăciei extreme, alăturându-se iniţiativei lansate de ONU.

Kaufland s-a alăturat iniţiativei United Nations Global Compact (UNGC), în toate cele opt ţări în care activează. Astfel, compania se angajează să respecte în întreaga reţea, la nivel global, cele zece principii ale UNGC, un set de valori fundamentale în domeniul drepturilor omului, standardelor muncii, mediului şi anti-corupţiei.  

Totodată, compania şi-a asumat să susţină şi să contribuie la atingerea celor 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD-uri) lansate de Organizaţia

42

Naţiunilor Unite (ONU), pentru a aborda cele mai presante probleme cu care se confruntă societatea la nivel global: de la eradicarea sărăciei extreme şi combaterea inegalităţilor, până la consum şi producţie responsabile şi acţiuni pentru lupta împotriva schimbărilor climatice.   

Prin această iniţiativă, reţeaua de mari magazine îşi confirmă din punct de vedere strategic poziţia de organizaţie deschisă al cărei obiectiv este să depăşească cerinţele legislative minime obligatorii şi să atingă bunele practici existente în prezent la nivel internaţional, pentru respectarea şi aplicarea politicilor publice ce vizează armonia economică, socială şi ecologică.  

Astfel, pe piaţa din România, retailerul şi-a asumat deja să îşi desfăşoare activitatea în conformitate cu cele mai înalte standarde, pentru îmbunătăţirea performanţelor prin investiţii majore ce permit o creştere sustenabilă a companiei. De asemenea, toate acţiunile demarate de companie sunt asociate în principal cu 5 dintre cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă:  Fără foamete (ODD 2), Sănătate şi bunăstare (ODD 3), Educaţie de calitate (ODD 4), Condiţii de muncă decente şi creştere economică (ODD 8) şi Consum şi producţie responsabile (ODD 12).  

„Una dintre direcţiile principale de dezvoltare la Kaufland este sustenabilitatea. Ne bucurăm că de acum întreaga reţea, toate ţările în care activăm se aliniază aceloraşi obiective privind dezvoltarea durabilă, pe care Kaufland România le susţine încă din 2016”, declară Valer Hancaş, Director Comunicare şi Corporate Affairs Kaufland România.   

Totodată, compania are ca prioritate în politica de achiziţii colaborarea cu producătorii locali, aspect vizibil în toate lanţurile de aprovizionare din cele opt ţări în care este prezentă, şi extinderea sortimentului de produse sustenabile din oferta de la raft.    

Dezvoltarea continuă a operaţiunilor de reciclare contribuie la eforturile companiei pentru protecţia mediului, prin Strategia REset Plastic implementată la nivel global, de către Grupul Schwarz. Obiectivul acesteia este ca până în anul 2025 utilizarea plasticului să fie redusă cu 20%, iar 100% din ambalajele produselor marcă proprie să fie realizate din materiale care permit un nivel maxim de reciclabilitate.   

Pe termen lung, compania şi-a luat angajamentul de a-şi măsura contribuţia la atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă prin publicarea anuală a Raportului de Sustenabilitate. Desfăşurat în cadrul Kaufland România încă din 2017, procesul de raportare presupune monitorizarea şi publicarea transparentă a indicatorilor de sustenabilitate relevanţi şi ajută compania să ia decizii responsabile, în linie cu principiile dezvoltării durabile.  

43

Prin aderarea la UN Global Compact şi angajamentul de a contribui la atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă, Kaufland consolidează încrederea unui număr tot mai mare de clienţi, precum şi de potenţiali specialişti şi manageri care aşteaptă responsabilitate şi transparenţă din partea mediului de afaceri.  Pe viitor, Grupul Schwarz va continua să monitorizeze implementarea prinicipiilor de sustenabilitate, publicând anual informaţii despre progresul companiei în această direcţie. 

Antreprenori locali. Răzvan Crişan, cofondator Kane Group: Cele mai interesante concepte de restaurante apar de regulă după perioadele de criză. La fel va fi şi acum Cristina Roşca 03.06.2020,

Răzvan Crişan, cofondator al grupului Kane

Grupul Kane cuprinde mai multe localuri precum restaurantul de fine dining cu acelaşi nume, cafeneaua M60 şi pizzeria Mamizza.

Criza provocată de pandemia de Covid-19 va reconfigura piaţa de restaurante, astfel că jucătorii care căutau câştiguri rapide vor ieşi din joc, pe când antreprenorii cu viziune pe termen lung vor rămâne şi nu doar atât, se vor dezvolta, crede Răzvan Crişan, cofondator al grupului Kane.

„La fel ca în ultima criză, cred că vor apărea idei noi. Cele mai multe dintre locurile faine din oraşele mari - Bucureşti, Iaşi, Cluj-Napoca sau Timişoara - au apărut după ultima criză. Viaţa în oraş a devenit mult mai plăcută decât era. Cred că vom vedea iar un fenomen de acest gen. Marile oraşe îşi vor redescoperi sinele“, a spus el în cadrul emisiunii ZF 15 minute cu un antreprenor.

Despre ce se va întâmpla cu această piaţă pe termen scurt însă, mai exact în vară, antreprenorul afirmă că oamenii se vor întoarce în locurile cu care aveau o relaţie. Probabil oaspeţii se vor feri de aglomerări, de spaţii mari. El e de părere că restaurantele au supravieţuit căderii Imperiului Roman, ciumei bubonice, războaielor, astfel că vor rezista şi actualei perioade dificile.

„Mi-e greu să cred că această panemie va fi finalul restaurantului aşa cum îl ştiam noi. Nu cred că oamenii vor găti şi vor mânca doar acasă. Plus că e un anume tip de energie pe care ţi-l dă relaţionarea. Sunt studii care arată că mâncarea devine mai bună în funcţie de contextul în care o consumi.“

44

Foodpanda România a atras peste 90% dintre restaurantele care se aflau în portofoliul Uber Eats, G.U.Companii / 03 iunie

Foodpanda a reacţionat rapid noului context în care, începând de astăzi, platforma Uber Eats şi-a încetat operaţiunile pe piaţa locală. Compania anunţă că peste 90% dintre restaurantele care se regăseau în oferta Uber Eats din Bucureşti, Timişoara şi Iaşi se află în prezent în portofoliul foodpanda, potrivit unui comunicat de presă.

Echipa foodpanda a venit în sprijinul restaurantelor partenere Uber Eats şi a accelerat procesul de înrolare al acestora în cadrul platformei, pentru ca operaţiunile majorităţii restaurantelor să continue fără întreruperi şi după data de 3 iunie. De asemenea, reprezentanţii foodpanda anunţă că în ultimele trei luni au listat în total peste 1000 de restaurante noi partenere la nivel naţional, număr care le include şi pe cele din portofoliul Uber Eats.

Foodpanda a recrutat poziţii importante din cadrul echipei operaţionale Uber Eats, platforma fiind în discuţii în prezent şi cu alţi angajaţi cu un potenţial mare de alăturare în perioada următoare. Printre persoanele care s-au alăturat echipei foodpanda se numără: Andreea Arişanu, Head of Account Management Uber Eats şi Robert Anghel, Sales Representative de top în cadrul Uber Eats.

Andreea Arişanu, Project Manager foodpanda România, a declarat:"În ultimii ani, mi-am desfăşurat activitatea într-un mediu foarte dinamic, lucrând în industria ospitalităţii şi food delivery. Sunt foarte încântată să mă alătur acum companiei foodpanda, cel mai mare jucător de comenzi online de mâncare din România. În continuare, obiectivul meu principal este să contribui la dezvoltarea restaurantelor din ţară, mai ales în această perioadă plină de provocări."

"Odată cu retragerea de pe piaţa din România a Uber Eats, restaurantele au nevoie să-şi continue activitatea în zona de delivery, iar clienţii care apreciau restaurantele din oferta Uber Eats să-şi poată comanda în continuare preparatele preferate. În prezent, peste 90% dintre restaurantele listate pe Uber Eats în Bucureşti, Timişoara şi Iaşi se află în oferta

45

foodpanda, iar echipa noastră lucrează la înrolarea tuturor restaurantelor care nu se află deja pe platforma noastră. De asemenea, am apreciat talentul echipei Uber Eats, un motiv în plus să îi dorim în echipa foodpanda. Începând cu luna aceasta, ni se vor alătura doi profesionişti valoroşi în industrie, a căror experienţă sunt convinsă că ne va ajuta să ne consolidăm poziţia de top şi să adăugăm plus valoare serviciilor noastre", a declarat Andreea Petrişor, Managing Director foodpanda România.

Profit LIVE TV - Să ajutăm business-ul. Fondatorul Coftale Coffee Shop: Jucătorii din HORECA speră că autoritățile nu vor abuza de lacunele din legislație. Avem nevoie de o lege clară pentru datorii MUST READ Thomas Dincă scris astăzi, 06:13

Jucătorii din HORECA speră că autoritățile nu vor abuza de lacunele din legislație în ceea ce privește aplicarea regulilor în relația cu clienții odată cu deschiderea teraselor și au nevoie de o reglementare clară care să permită plata datoriilor în tranșe, fără interpretări care să genereze abuzuri, spune la Profit TV Antonio Iftimescu, fondator Coftale Coffee Shop.

"Sperăm că autoritățile nu vor abuza de lacunele din legislație. De acest lucru ne este frică, să vină cineva și să interpreteze cum ar vrea el acele reglementări", spune Iftimescu la Profit TV, în emisiunea Profit LIVE, transmisă începând cu ora 17.30 și în care mediul de business vorbește despre situația actuală. El explică faptul că unele reguli, precum verificarea adresei din buletin pentru a se asigura că toate persoanele de la o masă sunt membri ai aceleiași familii, pot crea probleme în relația cu clienții și lăsa antreprenorul la latitudinea aprecierii unui inspector

În prima zi de reluare a activității în HORECA, pe 1 iunie, atnreprenorul relatează că s-a simțit ca în prima zi de lansare a afacerii, în urmă cu 8 ani, respectiv temător și nerăbdător să vadă cum se vor comporta clienții, remarcând însă că aceștia au respectat regulile impuse de autorități și

46

conformându-se inclusiv asupra limitei de maximum 4 persoane la o masă. Bonul mediu al primei zile a fost în jur de de 65 lei, peste valoarea normală, de 45-50 lei, a unei zile înainte de pandemie. Din lunile de închidere, în care nu a plătit chirie în baza unei înțelegeri cu proprietarul spațiului, afacerea a ieșit cu vânzări cu 50-60% mai mici, preferând însă să continue activitatea, prin livrări la domiciliu, pentru a nu întrerupe circuitul economic inclusiv în relația cu furnizorii.

Noii proprietari ai fabricii Sinatex din București pregătesc terenul pentru un nou Kaufland REAL ESTATE&CONSTRUCȚII Alexandru Urzică scris astăzi,

Proprietarii producătorului de veșminte preoțești Sinatex, care au prelut controlul fostei fabrici printr-o tranzacție de 7,4 milioane de euro, pregătesc actele pentru a construi în loc un hipermarket Kaufland, potrivit informațiilor obținute de Profit.ro.

În primăvara anului trecut, compania Popa Nan Project a preluat 93,29% din acțiunile Sinatex, aflate la categoria AeRO a Bursei de Valori București, într-o tranzacție de 7,4 milioane de euro, în urma căreia au ieșit din acționariat Aurel Vlaicu și Rodica Stănescu, președintele, respectiv directorul general al firmei. Firma Popa Nan Project este deținută de Radu Marius Ciorică, Dirk-Jente Lyckle Kuipers, Johan David Bies și Radu Gheorghe, potrivit datelor furnizate de termene.ro. Dirk-Jente Lyckle Kuipers deține, alături de familia Florescu, afacerea Primo Cezar din Brașov, unul dintre cei mai mari proprietari de bovine din România; și mai face parte dintr-un grup de investitori olandezi care deține centrul logistic Eurocooling din Colentina. Radu Gheorghe, fost consilier local la Galați, și Johan David Bies fac parte dintr-un grup acuzat de procurorii DIICOT că ar fi participat la deturnarea de licitații publice și pus sub control judiciar în prima parte a acestui an.

Cei patru investitori sunt în proces de elaborare a unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ) care prevede construcția unui hipermarket Kaufland în locul fostei

47

fabrici Sinatex din apropierea celebrei Hale Traian din București. Producția fabricii Sinatex, specializată în confecționarea veșmintelor pentru preoți și acoperăminte bisericești, a fost oprită în urmă cu doi ani, iar acum mai lucrează trei salariați care se ocupă de închirieri și cărora li s-a transmis că demolările vor începe spre sfârșitul acestui an pentru a face loc unui hipermarket Kaufland, potrivit unor surse apropiate companiei. Încă din vara anului trecut, proprietarii Sinatex au obținut avizele premergătoare demolării.

Înainte de a fi oprită producția, fabrica se folosea de un sfert din spațiul disponibil, restul fiind destinat închirierii. Vânzările de țesături, care reprezentau obiectul principal de activitate al fabricii, au scăzut treptat până la 1,48% din cifra de afaceri a Sinatex în 2019, veniturile companiei fiind asigurate, aproape în totalitate, de închirierea spațiilor. Din cauza epidemiei de COVID-19 o parte din spațiile închiriate sunt închise.

În raportul financiar al Sinatex, aferent anului 2019, se precizează faptul că, „pentru exercițiul viitor societatea își propune valorificarea spațiilor și terenurile deținute, în funcție de condițiile de piața, prin vânzare“. Amplasamentul Sinatex din Popa Nan, nr. 82, dispune de un tren în suprafață de aproape 14.000 de metri pătrați, suprafața minimă pentru construcția unui Kaufland. Detaliile prezentate în PUZ prevăd construcția unui hipermarket cu o suprafață la sol de 6.000 de metri pătrați, cu două etaje. Extras PUZ Popa Nan 82 Sinatex este moștenitoarea Întreprinderii Mătasea Populară. Fabrica a fost privatizată în 1999, iar, în 2001, SIF Moldova a vândut pachetul de acțiuni al Sinatex, acțiunile fiind împărțite între Aurel Vlaicu, Rodica Stănescu și acționari cu dețineri de sub 5%. Kaufland este în plină expansiune pe piața din Capitală. Primăria Municipiului București a aprobat, la finalul lunii trecute, construcția a două hipermarketuri Kaufland pe terenuri deținute de omul de afaceri constănțean Mihai Lucian Palaz, un jucător cunoscut pe piața publicității stradale din România, pe Bulevardul Basarabia, nr. 250 și Drumul Găzarului, nr. 26B. Kaufland a inaugurat la începutul lunii mai al 14 magazin din București și al 130-lea din România, fiind cel mai mare retailer din țară după cifra de afaceri. 

DIVERSE

Sechestru pe 400 de oi și saivan incendiat! Un cioban este victima unor răfuieli politice cu miză de 200.000 de euro! agrointeligenta.ro - 3 iunie 2020 Scandal cu miză de 200.000 de euro, subvenția totală pentru pășunea dintr-o localitate unde noul primar a descoperit o găselniță legală prin

48

care a anulat toate contractele încheiate în mandatul predecesorului său. Victima răfuielilor politice din comuna Slatina, județul Suceava, este o familie de oieri care, prin contract, avea concesionate de la Primărie 50 de hectare, și care nu doar că a rămas fără suprafața de pășunat, dar, căreia, în contul unor datorii acumulate de 30.000 de lei, i s-au confiscat și animalele – circa 400 de capete de ovine.

Foto: reporteris.ro

Romică Zoița a fost alungat de autoritățile locale de pe pășunea satului, iar cele 400 de oi au fost încărcate într-un TIR sub pretextul că are de plătit despăgubiri de 30.000 de lei, potrivit reporteris.ro. Mai mult, crescătorului de ovine i-a fost distrus saivanul de 30 de metri pătrați cu vola, iar scândurile au fost incendiate.

Miza reală a scandalului sunt cei minim 200.000 de euro pe an, care reprezintă subvenția oferită de stat pentru cele peste 1.030 de hectare de pășune cât are comuna.

Cei doi primari cu numele de Gherman, fără a fi rude, fostul și actualul edil, se acuză reciproc de fraude cu banii din subvenții. În tot acest conflict, oierul Romică Zoița, căruia acum două luni i-a murit o fetiță, nu are cu ce să-și mai crească cei trei copii. Oile sale, 200 proprietate personală și 200 ale oamenilor din comuna Slatina, sunt sub sechestru.

38500 de pachete cu ţigări de contrabandă confiscate la frontiera de nord a României S.B.Miscellanea / 03 iunie

Poliţiştii de frontieră din cadrul I.T.P.F. Sighetu Marmaţiei au descoperit şi confiscat la frontiera verde, aproximativ 38.500 pachete cu ţigări, în valoare de aproximativ 450.000 lei, marfă ce urma să fie comercializată pe piaţa neagră de desfacere din zonă. Pentru reţinerea contrabandiştilor care nu s-au supus somaţiilor legale prin voce, poliţiştii de frontieră au folosit armamentul din dotare, fiind trase patru focuri de avertisment în plan vertical cu respectarea prevederilor legale.

49

Ieri, poliţiştii de frontieră din cadrul Sectorului P.F. Brodina, jud. Suceava, au declanşat o acţiune pe linia combaterii contrabandei cu ţigări, în zona de responsabilitate. Astfel, în jurul orei 16.45, colegii noştri au observat în apropierea frontierei de stat, pe direcţia localităţii Straja, mai multe persoane, care se deplasau către interiorul ţării, transportând în spate colete voluminoase.

Imediat, poliţiştii de frontieră au acţionat pentru reţinerea acestora, efectuând somaţiile legale prin voce, însă persoanele în cauză nu s-au supus, au abandonat coletele şi au fugit spre teritoriul statului vecin. În vederea reţinerii persoanelor, oamenii legii au tras două focuri de avertisment în plan vertical, însă nici de această dată nu s-au oprit şi s-au întors pe teritoriul ucrainean.

În cel mai scurt timp, au fost anunţate şi autorităţile ucrainene despre caz, în vederea cercetării în comun a evenimentului de frontieră, concomitent cu dispunerea unor măsuri de supraveghere şi cercetare a zonei.

La faţa locului au fost descoperite mai multe colete cu ţigări de provenienţă ucraineană, care au fost transportate la sediul sectorului, unde în urma inventarierii a rezultat cantitatea de 35.430 pachete cu ţigări de provenienţă ucraineană, în valoare de 414.531 lei.

Ulterior, un alt echipaj al Poliţiei de Frontieră din cadrul aceluiaşi sector a observat, tot pe direcţia localităţii Straja, trei persoane care transportau colete voluminoase dinspre frontieră spre interiorul tării.

Poliţiştii de frontieră au acţionat pentru reţinerea acestora, însă persoanele au abandonat coletele şi au fugit spre teritoriul ucrainean, fapt pentru care au fost trase două focuri de armă în plan vertical, cu respectarea prevederilor legale.

Imediat au fost anunţate şi autorităţile ucrainene, care ulterior ne-au comunicat că pe direcţia respectivă au fost reţinuţi 5 cetăţeni ucraineni care au participat la activitatea infracţională. Coletele au fost transportate la

50

sediul sectorului unde în urma inventarierii a rezultat cantitatea de 2.980 pachete de ţigări în valoare de 34.866 lei.

În ambele cazuri, ţigările au fost ridicate în vederea confiscării, iar în cauză se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de contrabandă, precum şi în vederea depistării tuturor persoanelor implicate în activitatea infracţională.

ANPC a amendat comercianţii buzoieni cu peste 50.000 de lei A.D.Comunicate de presă / 03 iunie

Reprezentanţii Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) au verificat operatorii comerciali din Buzău, pentru a se asigura că sunt respectare drepturilor consumatorilor, anunţă un comunicat de presă ANPC.

Operatorii economici care comercializează produse alimentare şi nealimentare din oraş au fost controlaţi de echipe mixte ale Comisariatului Regional pentru Protecţia Consumatorilor

Bucureşti-Ilfov şi ale Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Buzău. Ele au fost

coordonate de Veronica Valentina Mitran-Piticu, Vicepreşedinte; Paul Anghe, Director

General şi Eduard Ştefan Olteniceanu, Secretar General.

Din cele 12 verificări făcute, la 7 dintre ele s-au înregistrat abateri. Cu această ocazie au fost dispuse 3 avertismente şi 4 amenzi contravenţionale, în valoare totală de 53.000 de lei.

Neregulile constatate de comisarii ANPC au fost : pentru comercializarea produselor alimentare ( lipsa pe ambalaj a termenului de valabilitate la produse din peşte, vânzarea produselor alimentare cu termenul de valabilitate depăşit, inexistenţa unor condiţii optime de depozitare, în conformitate cu regimul de temperatură indicat de producător, expunerea la vânzare a produselor fără etichete pe care se află elementele de identificare

51

şi caracterizare); pentru jucării ( vânzarea unor produse aflate pe lista de alertă RAPEX ca fiind interzise pentru vânzare în ţările Uniunii Europene, comercializarea unor produse fără etichete pe care se află elementele de identificare şi caracterizare).

Acţiunile ANPC asigură cetăţenii cu verificarea constantă a activităţii comercianţilor pentru a se respecta drepturile lor de consumatori, conchide comunicatul de presă.

GLOBAL

Previziunile ONU și ale Băncii Mondiale: cei săraci vor deveni mai săraci și vor fi mai mulți Laura ZMARANDA Miercuri, 03 Iunie 2020

Sfârșitul anului 2019 a marcat trecerea către o perioadă umanitară și economică pentru care se pare că nu am fost pregătiți. Dezlănțuirea virusului Covid-19 în Asia și mai apoi pe celelalte continente a pus din nou omenirea în fața unor realități care apar ciclic în istorie.

Economia este în continuare fragilă și fiecare fisură determină un val de sărăcire care împovărează și mai mult omenirea. Așa că obiectivul organizațiilor mondiale de a stopa foametea este aproape de fiecare dată zădărnicit de către o criză economică pretextată într-un fel sau altul. Pandemia Covid-19 nu a fost cu nimic diferită de situațiile anterioare. La fel ca și în celelalte puncte zero ale economiei mondiale, și acum au apărut taberele pro și contra veridicității crizei. A fost independentă de factorii de decizie umani, a fost provocată? Până să avem răspunsurile oneste, avem cifrele care arată că pandemia și criza economică care i-a succedat au condamnat în continuare la sărăcie 35 de milioane de oameni.

35 de milioane de oameni condamnați în continuare la sărăcie

52

După fiecare val al crizelor mondiale urmează analiza. Așadar, ce spune Banca Mondială? Într-unul dintre scenariile cele mai sumbre prefigurate, instituția prevede că aproape 35 de milioane de oameni vor fi condamnați în continuare la sărăcie, asta însemnând că trebuie să își asigure traiul zilnic cu doar 5,50 USD pe zi. Potrivit Băncii Mondiale, din cei 35 de milioane de oameni, impactul financiar al pandemiei de coronavirus îl vor resimți cel mai puternic cca 24 de milioane de oameni din Asia de Est și Pacific, în special cei care muncesc în industrii vulnerabile în fața acestor schimbări economice provocate de pandemie. Spre exemplu, turismul din Thailanda și insulele din Oceanul Pacific, alături de alte domenii de manufacturiere din Vietnam și Cambodgia. 

Deși Asia, în special China, a fost considerată motorul economic mondial în ultimul deceniu, previziunile Băncii Mondiale sugerează că pandemia coronavirusului a oprit această dezvoltare, iar recuperarea va fi lungă și dificilă. În China, unde a început focarul, impactul virusului asupra economiei, în contextul în care pandemia nu se agravează, va înregistra o creștere lentă de 2,3% anul acesta față de 6,1% anul trecut. Și pentru alte țări din Asia de Est și Pacific previziunile Băncii Mondiale sunt la fel de sumbre. Scenariul de bază prevede o creștere  economică lentă de până la 2,1% în scenariul de bază, comparativ cu creșterea de 5,8% înregistrată în 2019. Dincolo de cifre, concluzia Băncii Mondiale este aceea că numărul oamenilor săraci va crește, iar cei deja săraci vor deveni și mai săraci. Lupta împotriva crizei se va purta și în țările bogate care vor trebui să găsească soluții pentru a-și menține pe linia de plutire afacerile şi economia.

„Urmează o foamete de proporții biblice“

La finalul anului 2019 Organizația Națiunilor Unite în colaborare cu alte instituții de profil a dat publicității un raport potrivit căruia cel puţin 265 de milioane de persoane se aflau în pragul înfometării încă dinainte de declanșarea pandemiei Covid-19. Deși raportul nu a fost încă reactualizat, reprezentanții ONU sunt de părere că această cifră a crescut considerabil după declanșarea pandemiei.

Într-un interviu televizat acordat postului CNN, David Beasley, directorul executiv al Programului Alimentar Mondial, a afirmat că „peste 30 de ţări sărace ar putea trece printr-o perioadă de foamete extremă, iar în 10 dintre aceste ţări există deja peste 1 milion de oameni în pragul înfometării. Nu e vorba despre oameni care adorm fără să fi mâncat. Vorbim despre condiţii extreme, stare de urgenţă, oameni care vor muri în lipsa hranei. Nu e doar

53

pandemie, ci o pandemie a foametei. Este o catastrofă umanitară şi alimentară. Suntem martori la un fenomen extins, foamete de proporţii biblice.“

Potrivit oficialului, acesta a semnalat Consiliului de securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite și lideri mondiali că trebuie să se acționeze rapid și inteligent.

„Dacă avem bani şi menţinem lanţurile de aprovizionare deschise putem evita foametea. Putem opri tragedia dacă acţionăm acum. Banii singuri nu vor fi suficienţi. Pentru ajutoare este dificil să treacă de blocajele de circulaţie impuse în întreaga lume. Avem nevoie de bani şi de acces. Nu una sau alta, ne trebuie amândouă. Putem preveni foametea la nivel global.“

Raportul foametei arată o creștere în ultimii trei ani consecutivi

Ultimele date statice ale ONU arată că, prin comparație cu anul 2018 când existau 811 milioane de oameni care nu dispuneau de hrană suficientă, în 2019 numărul lor a crescut la 820 de milioane. Este al treilea an consecutiv de creștere a numărului de oameni săraci. Foametea este în creștere în multe țări în care creșterea economică este întârziată, în special în țările cu venituri medii și în cele care se bazează foarte mult pe comerțul internațional de mărfuri primare. Raportul anual al ONU a constatat, de asemenea, că inegalitatea veniturilor este în creștere în multe dintre țările în care foametea este în creștere.

Raportul din 2019 semnalează și impactul insecurității alimentare. Astfel se arată că 17,2% din populația lumii nu are acces regulat la „hrană nutritivă și suficientă“. Chiar dacă nu este neapărat vorba despre foamete, acești oameni pot dezvolta diverse forme de malnutriție și sănătate precară, se arată în raport.

În ceea ce privește copiii, raportul a dezvăluit că, începând cu 2012, nu s-au înregistrat progrese în creșterea numărului de nou-născuți care să aibă o greutate optimă la naștere. În plus, în timp ce numărul de copii sub cinci ani afectați de creșterea scăzută în înălțime s-a diminuat în ultimii șase ani cu 10% la nivel global, ritmul progresului este prea lent pentru a atinge obiectivul din 2030 de reducere la jumătate a numărului de copii care nu cresc în înălțime din cauza hranei deficitare sau a foametei.

54

UNIUNEA EUROPEANA

Comisia Europeana majoreaza bugetul Politicii Agricole. Cine va beneficia 3 Iunie 3, 2020

Comisia Europeana isi doreste suplimentarea bugetului alocat Politicii Agricole Comune (PAC) 2021-2027, astfel incat agricultura europeana sa primeasca, in fiecare an, un buget cu 2% mai mare fata de anul 2020, noteaza AFP.

Prin noul proiect se urmareste „sprijinirea fermierilor ca garanti ai securitati alimentare si implementarea Pactului Ecologic in sectorul agricol”, a dat asigurari marti comisarul pentru agricultura, Janusz Wojciechowski.

In primul proiect de buget pentru perioada 2021 – 2027, CE a propus aprobarea sumei de 365 de miliarde de euro pentru PAC, in scadere cu 5% fata de cea alocata pentru intervalul 2013 – 2020, cand Marea Britanie era un contributor major.

Propunere CE: o majorare a bugetului cu 26,4 miliarde de euro

Proiectul de buget pentru 2021 – 2027 al Uniunii Europene, cunoscut sub denumirea de cadru financiar multianual, este in valoare de aproximativ 1.100 de miliarde de euro, iar aproximativ o treime reprezinta alocarea pentru Politica Agricola Comuna.

Sumele destinate Politicii Agricole Comune reprezinta cea mai importanta parte a bugetului Uniunii Europene. Odata cu Brexit, bugetul alocat PAC va scadea in mod automat, insa unele state membre vor sa se aloce sume mai mari pentru a finanta alte prioritati, in timp ce pentru altele prioritatea este mentinerea PAC.

C.E.: Piețele laptelui și cărnii vor fi mult mai volatile ca până acum meatmilk  3 iunie 2020Recent, Comisia Europeană a analizat evoluția piețelor agricole și alimentare internaționale și, în primul rând, a Uniunii Europene, până în anul 2025. Rezultatul analizei s-a coagulat în raportul din care vă prezentăm extrase. Raportul prezintă perspectivele pe termen mediu ale piețelor majore de mărfuri agricole ale UE și a veniturilor agricole până în 2025, pe baza unui set de ipoteze macroeconomice coerente. Evoluția presupune o continuare a politicilor agricole și comerciale actuale, a condițiilor agronomice și climatice normale și a niciunei perturbări a pieței. Aceste ipoteze implică evoluții relativ ușoare ale pieței, deoarece acestea corespund tendinței medii

55

pe care piețele agricole trebuie să le urmeze, dacă politicile ar rămâne neschimbate. În realitate, piețele tind să fie mult mai volatile.Tendințe generale

Perspectiva pe termen mediu reflectă politicile agricole și comerciale actuale, inclusiv modificările viitoare deja convenite. Au fost luate în considerare opțiunile de implementare a politicii agricole comune (PAC), dar nivelul de agregare a modelului nu permite modelarea tuturor detaliilor. Doar acordurile de comerț liber ratificate sunt luate în considerare. Interzicerea de import a produselor agricole și a produselor alimentare impuse de Federația Rusă este contabilizată și ea. Ipotezele macroeconomice includ un nivel scăzut al prețului petrolului, deși, cu o creștere peste perioada de perspectivă, pentru a ajunge la 107 USD pe baril, până în 2025.

Din perspectivă monetară, după doi ani de slăbire a euro, se presupune că nivelul de schimb va atinge 1,37 USD/EUR în 2025. Creșterea economică în UE se va recupera, dar va rămâne sub 2% pe an. Într-un context general al prețurilor mai scăzute ale energiei și ale materiilor prime, se preconizează că prețurile cerealelor din UE vor varia, în medie, între 150 EUR/t și 190 EUR/t. Cererea mondială în continuă creștere, în contextul prețurilor la furajele accesibile, ar trebui să favorizeze sectorul zootehnic. Prin urmare, în ciuda dificultăților cu care se confruntă în prezent pe piața laptelui, sectorul lactat al UE ar putea profita de aceste oportunități de extindere în continuare, determinate și de cererea internă din ce în ce mai mare a UE.

La rândul său, după o recuperare care a avut loc în 2014 și 2015, consumul de carne pe cap de locuitor al UE este de așteptat să scadă ușor, cu excepția cărnii de pasăre, care obțin cote de piață, față de celelalte carne. Creșterea mică a producției de carne de porc va fi determinată de cererea de export, în timp ce producția de carne de vită va fi în scădere.

Ofertele mondiale și prețul laptelui

Prețurile scăzute actuale pentru produsele lactate și lapte sunt, în principal, rezultatul unei creșteri a ofertelor mondiale și ale UE, într-un moment în care China a început să își reducă importurile, iar Rusia a introdus o interdicție de import. Cu toate acestea, cererea de import din alte regiuni ale lumii a crescut semnificativ și este de așteptat să crească constant, în

56

perioada de perspectivă, determinată de creșterea populației și de o schimbare a dietelor, în favoarea produselor lactate. În plus, importurile chineze ar trebui să reia creșterea.

Deși mai mică decât în ultimul deceniu, se estimează că creșterea anuală, estimată de 2%, a importurilor mondiale și creșterea cererii interne a UE de produse lactate, vor sprijini o creștere a livrărilor de aproape 1% pe an, la 164 milioane t în 2025. Cota UE a exporturilor mondiale ar trebui să crească ușor, datorită potențialului său considerabil de creștere a producției (spre deosebire de principalul său concurent, Noua Zeelandă, care este mai limitată de disponibilitatea resurselor naturale). De asemenea, perspectivele lactate pentru UE, din punct de vedere al impactului acesteia, asupra nitraților și emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) vor afecta evoluțiile viitoare.

Prețurile laptelui se vor recupera la niveluri moderate, pe termen scurt, înainte de a crește până la o medie de 360 EUR/t, în următorii cinci ani ai perioadei de perspectivă, în conformitate cu așteptările pentru prețurile mondiale la produsele lactate. Piața mondială ar trebui să rămână cu doar 7,5% din producția mondială de produse lactate tranzacționate, în 2025, astfel încât riscul să rămână ridicat, de dezechilibre ale pieței, pe termen scurt. În următorii 10 ani, aproximativ jumătate din laptele suplimentar produs în UE ar putea fi utilizat pentru laptele praf (în special SMP), și mai mult de 30%, pentru brânză.

Sectorul laptelui se va extinde

În prezent, piața produselor lactate din UE este caracterizată de un dezechilibru care afectează prețurile produselor lactate. Cu toate acestea, pe termen lung, sectorul va continua să se extindă, deoarece se preconizează că cererea internă și externă vor crește constant, în timp ce prețurile se vor recupera la niveluri moderate în următorii câțiva ani, înainte de a crește în continuare. În plus, cota sa de exporturi mondiale ar trebui să crească ușor, profitând de potențialul său bun de creștere a producției, în timp ce producătorii din Noua Zeelandă sunt mai constrânși de disponibilitatea resurselor naturale. În timp ce, mare parte a producției suplimentare de pulberi va fi exportată, principalul motor al extinderii producției de brânză va rămâne consumul intern.

Dezechilibrul pieței care stă la baza nivelului scăzut al prețurilor actuale pentru produsele lactate și lapte, este determinat în principal de o creștere a ofertei mondiale, într-un moment în care China cumpără mai puțin, iar Rusia a interzis importurile din UE, SUA, Norvegia și Australia. Aprovizionarea

57

cu lapte în UE, SUA, Noua Zeelandă și Australia a crescut cu peste 10 milioane t, datorită condițiilor meteo și a prețurilor ridicate ale laptelui.

 Importurile chineze au revenit la niveluri medii de 50 000 t pe lună, după o perioadă scurtă de achiziții foarte mari de SMP și WMP (la 130 000 t pe lună), ceea ce a determinat creșteri ale prețurilor. Dar, nivelurile impresionante de import acumulate în stocuri au ponderat foarte mult prețurile mondiale. Piața chineză se echilibrează acum și este de așteptat ca importurile sale de SMP și WMP să crească cu 3,5% pe an, după ce stocurile au fost absorbite.

Rusia nu e de luat în calcul

Importurile de brânză din Rusia s-au redus aproape la jumătate, de la interdicția introdusă în august 2014, ceea ce s-a tradus într-o scădere cu 20% a consumului de brânză în Rusia, deoarece creșterea producției interne nu a compensat pe deplin pentru importurile mai mici. În condițiile în care interdicția va fi eliminată, exporturile în Rusia nu se vor relua la nivelurile anterioare din mai multe motive, inclusiv dificultăți financiare și creșterea producției interne în Rusia. Din această perspectivă, se presupune că UE va putea exporta în Rusia jumătate din volumele exportate anterior.

Ulterior, tendința preconizată este o scădere a importurilor totale de brânză din Rusia, împreună cu o creștere a autosuficienței sale. În ceea ce privește cererea, cel mai remarcabil fenomen a fost creșterea importurilor din Mexic, Japonia, SUA, Malaezia și Filipine. Importurile totale de produse lactate din lume (în echivalent lapte), par să depășească nivelul anului trecut. În SUA, creșterea economică determină cererea internă de unt și brânză și crește prețurile SUA, peste cele din UE și Noua Zeelandă. În consecință, importurile de unt și brânză din SUA au crescut semnificativ, în timp ce exporturile sale au scăzut. Aceasta a furnizat UE puncte de desfacere suplimentare: SUA și piețele sale tradiționale de export.

Evoluția sectorului de carne

Populația și creșterea economică din țările în curs de dezvoltare ar trebui să sprijine cererea mai mare de carne și să contribuie la exporturile mai mari de carne ale UE. Se estimează că și consumul mondial de carne va crește cu 15%, între 2020 și 2025, mai puțin decât în deceniul precedent, dar este totuși echivalent cu producția totală de carne de un an în UE. Datorită recuperării economice și a prețurilor ușor mai mici, consumul general de carne pe cap de locuitor din UE a fost recuperat cu o scădere de 1,8 kg. Se estimează că creșterea va ajunge până la 67,6 kg (greutate cu amănuntul), înainte de reluarea precedentului descendent.

58

Până la sfârșitul perioadei de perspectivă, consumul pe cap de locuitor este de așteptat să scadă la 66,7 kg, aproape de nivelul din 2008, carnea de pasăre luând cote mici de piață din celelalte categorii de carne. Producția de vită a UE continuă să fie determinată în principal de evoluția efectivelor de lapte. După creșterea din 2014 și 2015, se preconizează că va scădea, deși într-un ritm mai lent, până la 7,6 milioane t, în 2025. După ce a scăzut în câțiva ani, producția și consumul de carne de ovine și caprine se vor stabiliza la nivelul actual, datorită rentabilității îmbunătățite și a cererii, rămânând constantă, în ciuda prețurilor mai mari.

În urma unei recuperări puternice, producția de carne de porc se va extinde cu mai puțin de 2%, până în 2025 față de 2020. În contextul scăderii lente a consumului intern, se preconizează că exporturile de carne de porc vor crește constant, fiind susținute de cererea mondială și îmbunătățirea ușoară a prețurilor. Se preconizează că producția de carne de pasăre din UE se va extinde pe parcursul perspectivei cu aproape 4%, în timp ce consumul ar putea crește doar marginal. Dinamizate de o creștere promițătoare a cererii mondiale de import, exporturile UE vor atinge 1,6 milioane t până în 2025 (+15%), dar prețurile vor fi sub presiune ca urmare a creșterii concurenței din Brazilia și SUA.

UE va exporta mai multă carne

Creșterea consumului mondial de carne determină schimbări în producția de carne a UE, care se așteaptă să crească doar ușor, în următorii 10 ani, la 46,5 milioane t. Producția de păsări de curte și carne de porc se va extinde ușor, în ciuda preocupărilor de mediu. După câțiva ani de creștere, producția de carne de vită se așteaptă să revină la tendința sa în scădere, în următorii ani. Producția de carne de oaie și capră va rămâne relativ stabilă, după ani de declin. Deoarece consumul UE nu urmărește creșterea producției, UE va exporta mai mult pe o piață internațională provocatoare. Prețurile cărnii s-ar putea confrunta cu o scădere în anii următori, datorită creșterii concurenței și a prețurilor relativ scăzute ale furajelor, în prima parte a perioadei de perspectivă, urmată de o redresare în a doua parte, datorită cererii în creștere susținută.

Creșterea cererii de import la nivel mondial pentru carne determină o creștere a comerțului UE. Creșterea populației și creșterea economică în țările în curs de dezvoltare, deși este mai mică decât în deceniul precedent, se estimează că vor sprijini cererea mai mare de carne și vor contribui la creșterea exporturilor de carne din UE. Se preconizează că consumul mondial de carne va crește cu 1,4% pe an, până în 2025, mai lent decât în deceniul precedent (+2,1%), la 358 milioane t. Această creștere este echivalentă cu producția de carne totală a unui an, în UE.

59

Crește cererea de carne de pasăre

Se preconizează că cererea mondială de import de carne de pasăre va crește cu 4,6 milioane t, ajungând la 17 milioane t, până în 2025. Aceasta reprezintă mai mult decât creșterile pentru carnea de vită, carne de porc și ovine și caprine (2,2, 1,6 și 0,2 milioane t.). Piețe importante în creștere sunt situate în Asia, Africa Subsahariană și Orientul Mijlociu (în special pentru păsările de curte). În alte țări, precum Rusia, modelele de consum au fost influențate semnificativ de criza economică și de disponibilitățile de carne din UE-15. Prin urmare, estimările de tendințe simple ale evoluțiilor viitoare ale consumului, bazate (parțial) pe această perioadă, pot fi părtinitoare în direcție sau amploare.

Creșterea consumului oferă o primă indicație a noului nivel, dar incertitudinea revine momentului următorului moment de cotitură, pentru consumul total de carne în UE-15 sau încetinirea ritmului în UE-N13. Deocamdată, disponibilitatea scăzută, prețurile mai mari ale cărnii, încetinirea creșterii economice și ratele ridicate ale șomajului (în special în țările din sudul Europei), au determinat consumul total de carne cu 1,5%. Consumul total de carne a atins cel mai scăzut nivel timp de 11 ani (64,5 kg pe cap de locuitor). În plus, consumatorii au apelat la carne și produse mai ieftine.

Prin contrast, consumul de carne al UE a fost recuperat cu un eșalon de 1,8 kg pe cap de locuitor, iar această tendință va continua, deși într-un ritm mai lent. Pe măsură ce situația economică îmbunătățită va lăsa consumatorilor un venit mai mare, disponibil, nivelurile mai mici ale prețurilor ar putea încuraja o stabilizare suplimentară a consumului de carne pentru încă un an, dar această tendință poate fi redusă, nivelurile începând foarte curând să scadă din nou.

Însă, consumul de produse din carne nu va crește în următorii ani, din cauza preocupărilor sociale tot mai mari (bunăstarea animalelor și a amprentelor de carbon), a preocupărilor de sănătate și a îmbătrânirii populației europene (consumând mai puțină carne pe cap de locuitor). Unii dintre acești factori servesc la favorizarea păsărilor de curte peste alte carne.

Un raport recent al Organizației Mondiale a Sănătății a ridicat îngrijorări și ar putea avea un efect asupra comportamentului anumitor consumatori. Prin urmare, până la sfârșitul perioadei de perspectivă, consumul pe cap de locuitor trebuie să scadă la 66,7 kg (în greutate cu amănuntul), un nivel similar celui din 2008, dar cu o compoziție care se schimbă în favoarea cărnii de pasăre.

60

PLMA: Produsele private label acoperă 30% din aproape toate piețele europene  meatmilk  3 iunie 2020

Cota de etichete private este acum peste 30% în aproape toată Europa, a arătat cea mai recentă ediție a PLMA-Anuarul internațional pentru etichete private, citat de European Supermarket Magazine.Ediția din acest an a anuarului, care încorporează datele Nielsen până la sfârșitul anului 2019, arată că eticheta privată a câștigat cotă de piață în 14 din cele 19 țări examinate.

În Marea Britanie și Germania, cota de etichetă privată rămâne peste 40%, în timp ce în Italia, cota sa a crescut cu două puncte procentuale, cel mai mare câștig până în prezent.

Una dintre cele mai mari creșteri ale cotei de marcă privată a fost observată în Olanda, care a crescut cu peste șapte puncte procentuale până la 37%, stimulată de includerea Aldi în date pentru prima dată.

În Franța, unde Aldi și Lidl nu sunt incluse în datele lui Nielsen, eticheta privată deține o cotă unitară de 31% și o cotă de valoare de 25%.

Între timp, Spania și Portugalia rămân piețe puternice pentru eticheta privată, mărcile magazinelor reprezentând jumătate din toate produsele vândute în Spania și 43% în Portugalia.

În Europa Centrală și de Est, cota de piață a rămas peste 40% în Austria și peste 30% în Polonia, Ungaria, Republica Cehă și Slovacia, în timp ce în Elveția, eticheta privată reprezintă jumătate din produsele vândute. România este menționată cu o creștere consistentă, depășind pragul de 20 %.

Norvegia a condus drumul în Scandinavia, cota de piață a mărcilor private urcând cu două puncte procentuale la peste 34%. Suedia a crescut la 33%, în timp ce Finlanda a rămas peste 30%.

61

În cele din urmă, Grecia a raportat pentru prima dată o cotă de piață privată de peste 31%, în timp ce Turcia a înregistrat o creștere a cotei cu două puncte procentuale la peste 30%.

CHINA

Începe şantajul - China opreşte achiziţiile de mărfuri agricole din SUAMult lăudatul acord Faza-1 este folosit pentru cumpărarea tăcerii SUA în dosarul Hong Kong

Un ofiţer de poliţie stă de pază în faţa Marii Sălii a Poporului în Beijing, China. (Feng Li / Getty Images)

China a ordonat companiilor de stat să oprească achiziţiile de soia şi carne de porc din Statele Unite, potrivit declaraţiilor a două persoane familiarizate cu problema, citate de Reuters.

Evoluţia survine după ce preşedintele american Donald Trump a anunţat săptămâna trecută că va elimina regimul special economic de care se bucură oraşul Hong Kong, ca urmare a intenţiei regimului comunist de a instaura dictatura în centrul financiar asiatic.

Una dintre surse a spus că au fost achiziţionate cantităţi mari de porumb şi bumbac din Statele Unite.

China ar putea extinde interdicţia şi la alte mărfuri agricole suplimentare din SUA dacă Washingtonul ar lua măsuri suplimentare.

62

"China a solicitat principalelor firme de stat să suspende achiziţiile la scară largă de produse agricole din SUA, precum soia şi carnea de porc, ca răspuns la reacţia Statelor Unite la Hong Kong", a menţionat sursa.

„Vom urmări şi vom vedea ce fac Statele Unite în continuare.”

Cu acest anunţ, regimul comunist chinez pare că se retrage din trâmbiţatul acord Faza-1 prin care se obliga să cumpere mărfuri americane - în special agricole - în schimbul ridicării unor tarife americane pentru importurile din China.

Preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, a declarat, vineri, că cere administraţiei să înceapă procesul de eliminare a statutului special al Hong Kong-ului, ca răspuns la planurile Chinei de a impune o nouă legislaţie - aşa-zisă "de securitate" asupra oraşului. Legea va avea drept rezultat distrugerea de facto a dizidenţei împotriva regimului comunist de la Beijing.

Importatorii chinezi au anulat livrările de carne de porc american între 10.000 şi 20.000 de tone - echivalentul comenzilor pe aproximativ o săptămână - în urma comentariilor lui Trump de vineri, a afirmat sursa.

În cel mai rău caz, dacă Trump va continua să critice China, Partidul Comunist Chinez se va retrage din acordul comercial Faza 1, a spus o a doua sursă familiară cu intenţiile regimului comunist.

"Nu există nicio modalitate prin care Beijingul să poată cumpăra mărfuri din Statele Unite atunci când primeşte atacuri constante din partea lui Trump", a declarat persoana.

China s-a angajat să achiziţioneze adiţional produse agricole din SUA în valoare de 32 de miliarde USD pe parcursul a doi ani în plus faţă de nivelul din 2017, în cadrul acordului comercial iniţial pe care cele două ţări l-au semnat în ianuarie.

China a cumpărat din Statele Unite anul acesta porumb, grâu şi soia, pentru a-şi îndeplini angajamentul în cadrul acordului comercial. Beijing a intensificat şi achiziţiile de carne de porc din SUA, după ce pesta porcină africană i-a decimat efectivele de porcine.

Departamentul de Agricultură al SUA a raportat că Beijing-ul a cumpărat soia în valoare de 1,028 miliarde USD şi carne de porc în valoare de 691 milioane USD în primul trimestru al anului 2020.

INDONEZIA

63

Fermierii şi pescarii din Asia vând cu succes în online A.D. Miscellanea / 02 iunie

Odată cu instalarea pandemiei la nivel global, fermierii din Malaysia erau îngrijoraţi că trebuie să arunce tone de legume proaspete. Comerţul electronic i-a salvat însă, deoarece au putut să se conecteze cu clienţi prin intermediul lui, informează BBCNews.com.

Pescarii din Asia de Sud-Est au trecut printr-o provocare similară. Ordinul de Control al Mişcărilor, care prevede condiţiile impuse asupra comerţului din Malaysia, este în vigoare din luna martie şi recent s-a extins până pe 9 iunie.

Din fericire, platforma de comerţ online din Singapore, Lazada, i-a pus pe pescari şi agricultori în faţa unui nou gen de consumatori. Aşadar, la o săptămână de la implementarea restricţiilor, au fost vândute mai mult de 1,5 tone de legume.

Audrey Goo este proprietarul MyFishman, un serviciu de livrare a fructelor de mare în Malaysia. Şi el s-a confruntat cu probleme legate de implementarea restricţiilor şi nu a putut furniza restaurantelor sau magazinelor alimentare. Totuşi, recunoaste că platforma de comerţ online i-a salvat afacerea şi vânzările sale chiar au crescut cu 150% în primele săptămâni pentru că oamenii comandau mult acasă.

Sondajele Lazada arată că comenzile plasate din ianuarie până în mai, pentru produse proaspete, s-au dublat în regiunea Asiei de Sud-Est.

În Indonezia, cooperativa agricolă Rumah Sayur Group s-a angajat să ajute 2500 de fermieri din 89 de sate să-şi vândă produsele proaspete. Grupul vindea anterior direct în supermarketuri, hoteluri, restaurante şi cafenele din oraşul Jakarta. Acum vând fructe exotice sau peşte proaspăt prin parteneriatele încheiate cu fermieri şi pescari.

Gigantul chinez al comerţului electronic, Alibaba, şi-a deschis platforma gratuit pentru transmisii live cu fermierii chinezi, pentru ca aceştia să ajungă

64

mai uşor la publicul lor. Sondajele companiei arată că 15 milioane de produse au fost vândute în primele trei zile de transmisie live.

SANATATE si GASTRONOMIE

La ce vârstă încep să consume alcool copiii şi adolescenţii. „Băieţii beau bere şi mai puţin vin; fetele preferă spirtoasele“ 3 iunie 2020, 06:16de Alina Mitran

Un deces din patru în rândul băieţilor şi un deces din 10 în rândul fetelor din segmentul de vârstă 15-29 ani sunt cauzate de consumul de alcool. Cifre îngrijorătoare stabilite în urma diverselor studii au fost date publicităţii, iunie fiind luna naţională a informării privind riscul consumului de alcool.

Mai mult de un sfert dintre adolescenţii cu vârste între 15 şi 19 ani de pe glob consumă alcool, ceea ce înseamnă 155 milioane persoane. Deşi consumul episodic excesiv este mai redus în rândul adolescenţilor decât la populaţia generală, la următoarea categorie de vârstă, 20-24 ani, cifrele cresc alarmant, în special în cazul băieţilor, anunţă cercetătorii. Luna iunie este dedicată la nivel naţional informării asupra efectelor nocive ale consumului de alcool, iar datele despre consumul de alcool în rândul adolescenţilor şi tinerilor sunt cuprinse într-o analiză realizată de specialiştii Institutului Naţional de Sănătate Publică, cei ai Centrului Naţional de Evaluare şi Promovare a Stării de Sănătate şi cei ai Centrului Regional de Sănătate Publică Sibiu, analiză postată şi pe site-ul oficial al Direcţiei de Sănătate Publică Olt.

Unde sunt „campionii“ Europei

„Aproximativ 80% din tinerii europeni de 15-16 ani (cu excepţia Islandei) au consumat alcool cel puţin o dată în viaţă, cu variaţii între între 35 şi 96%, cele mai înalte rate de consum fiind în Republica Cehă, Albania şi Ungaria, iar cele mai mici în Islanda, Macedonia şi Norvegia. În rândul adolescenţilor europeni se înregistrează cele mai înalte niveluri ale consumului regulat de alcool (43,8%), urmaţi de omologii lor de pe continentul american (38,2%) şi de cei din regiunea Pacificului de Vest (37,9%). Până la 66% din adolescenţii din Austria, Cipru, Danemarca sau Grecia consumă alcool zilnic sau aproape zilnic, cel mai redus nivel al consumului regulat fiind înregistrat

65

în Islanda (9%). Aproximativ 13% din adolescenţi afirmă că au experimentat un episod de ebrietate în ultimele 30 de zile“, se menţionează în analiza citată. Cee ace nu surpinde, probabil, este că băieţii sunt mai frecvent consumatori de alcool faţă de fete. Ponderi înalte ale consumului în rândul fetelor sunt raportate însă în Flandra (77%), comparativ cu Albania sau Macedonia (51%). Tinerii din ţările nordice, pe de altă parte, sunt „campionii“ consumului episodic excesiv (mai mult de 5 porţii de alcool la băieţi şi 4 porţii la fete), aproape 40% dintre ei îmbătându-se ocazional.

„48% beau ca să uite de probleme“  

„În general, băieţii consumă bere şi, în mai mică măsură, vin, în timp ce fetele preferă spirtoasele. Pentru 64% din adolescenţi şi tineri, alcoolul este un mijloc de distracţie, în timp ce 48% beau ca să uite de probleme. Mai puţin de jumătate din tineri (42%) admit că alcoolul ar putea avea efecte dăunătoare asupra sănătăţii“, mai spun studiile citate de specialiştii instituţiilor amintite anterior. Doar că efectele dăunătoare sunt foarte multe şi au fost şi acestea cuantificate. Astfel, unul din zece adolescenţi este victimă a violenţei fizice asociate alcoolului, spun cercetătorii. La adolescenţi, consumul de alcool este asociat cu tulburări de gândire, scăderea memoriei şi concentrării, tulburări emoţionale şi comportamentale. Cu cât consumul de alcool debutează mai devreme, cu atât riscul de dependenţă creşte iar lupta pentru a scăpa de această dependenţă devine mai dificilă. „Aproximativ 60% din adolescenţi afirmă că au gustat prima băutură înaintea vârstei de 13 ani, iar 12% au experimentat primul episod de ebrietate la această vârstă.

Cu cât vârsta de debut a consumului de alcool este mai timpurie, cu atât mai puternică este relaţia sa cu alcoolismul cronic, cu consumul de lungă durată, cu abstinenţa de scurtă durată şi recăderile multiple după o perioadă de abstinenţă, precum şi cu prezenţa unor consecinţe de ordin medical.

Cea mai înaltă vulnerabilitate faţă de efectele alcoolului şi faţă de dependenţa de alcool este asociată cu consumul de alcool înaintea vârstei de 15 ani, ipoteză puternic susţinută de numeroase studii efectuate în ultimul deceniu“, se mai menţionează în analiza citată. Peste 40% din persoanele care au început să bea înaintea vârstei de 15 ani, 39% din cele au băut de la vârsta de 15 ani şi de 31% din cele care început să bea după vârsta de 16 ani sunt dependente de alcool. „Pe perioada copilăriei şi adolescenţei, fiecare an de vârstă fără alcool scade riscul de dependenţă cu 8 până la 14 procente“, este constatarea specialiştilor, care spun de asemenea, citând un studiu realizat în 2006, că tinerii care au consumat alcool înaintea vârstei de 13 ani au un risc de şapte ori mai mare de a abuza de alcool la vârsta adultă comparativ cu cei încep să bea după vârsta de 17 ani. Adolescenţii care

66

descoperă gustul ademenitor al produselor alcoolice înaintea vârstei de 14 ani au un nivel mai mare de stress, nivel asociat cu creşterea proporţională a aportului de alcool. Alte studii spun că vârsta la care se înregistrează prima beţie ar fi chiar mai importantă pentru predicţia tulburărilor ulterioare legate de alcool decât vârsta la care adolescenţii sau tinerii au consumat primă dată.

Ce spun cifrele despre adolescenţii şi tinerii din România

Deşi nu mult, consumul de alcool în rândul adolescenţilor din România a scăzut constant în perioada 2010-2016, reducându-se cu 2 procente în cazul băieţilor şi cu 5 procente în cazul fetelor.

 

„Aproximativ 6% din tinerii sub 18 ani au început să consume alcool înaintea vârstei de 9 ani, 4,37% între 9 şi10 ani şi doar 4,78% după vârsta de 17 ani. În profil european, România este una dintre ţările cu un nivel înalt al consumului ocazional de alcool“, spune analiza. O altă cifră alarmantă este cea a numărului deceselor cauzate de alcool, care tot cresc din 2003 la grupa de vârstă 5-19 ani, astfel că anii 2016 şi 2017 au înregistrat două vârfuri de mortalitate (13,84% din mortalitatea totală în 2016, 13,77% în 2017).

„Atât excesul mortalităţii, cât şi cel al morbidităţii a fost de circa 3 procente faţă de mediile europene la băieţi, dar fără diferenţe semnificative în rândul fetelor“, mai spun cifrele făcute publice de către specialişti.  

DOSAR

67

Irigațiile din Dunăre – O poveste pescărească? Autor: Dr. Ing. ŞTEFAN GHEORGHIŢ Ă3 iunie 2020    

Sistemul de irigaţii bazat pe apa din celebra ,,Dunăre albastră’’, s-a dorit pe vremuri a fi un proiect de dezvoltare a agriculturii socialiste şi de a permite creşterea şi constanţa producţiilor agricole din acele vremuri, deziderate corecte de altfel şi astăzi. Dorinţa s-a transformat într-un proiect de tip faraonic (denumit aşa după Revoluţie, că înainte nu avea cine), care se dorea să umbrească până şi legenda grădinilor suspendate ale Semiramidei.

Poate inspirat din acea legenda, proiectanţii sistemului de irigaţii au considerat a fi bine să pompeze apă din Dunăre, aşa cum se crede că în antichitate se pompa apa din Eufrat şi se spune că pentru asta experţii acelor vremuri inventaseră o pompă hidraulică, dar pe care nu a gasit-o încă nimeni.Chiar în acele vremuri, apa era pompată la o înălţime de 77 metri, nivelul celei de-a patra şi ultimei terase a grădinilor, aşa cum şi sistemul actual de irigaţii cu alimentare din Dunăre, pompează apa până la înălţimea de circa 100 m, având de astă dată 5 trepte de pompare.Diferenţa mare între cele două proiecte este că în acele timpuri suprafaţa grădinilor era de 15.000 mp, iar sistemul de astăzi are cca 3,1 milioane de hectare amenajate, deoarece cele potenţial funcţionale sunt o altă poveste şi se spune că ar fi doar de 1,7 milioane de ha.Irigaţiile sunt la ora actuală considerate de către oficiali ca soluţia universală la problemele cauzate de secetă şi în acelaşi rând sunt pe buzele tuturor celor care intră în hora discuţiilor privind  viitorul agriculturii româneşti şi mai ales a modului de schimbare a acesteia, dar aşa cum suntem obişnuiţi de prea mult timp, pentru schimbare se aplică mereu celebra replică din Caragiale „Din două una, daţi-mi voie: ori să se revizuiască, primesc! Dar să nu se schimbe nimica; ori să nu se revizuiască, primesc! dar atunci să se schimbe pe ici pe colo, şi anume în punctele… esenţiale”Deci toată lumea le foloseşte, le prezintă, le dezvoltă, le laudă sau le critică, dar prea puţini poate le şi înţeleg ca program de dezvoltare strategică pentru o ţară prea mult şi greu încercată de incapacitatea perpetuă de a găsi câteva puncte strategice pe care să se bazeze dezvoltarea agriculturii.

68

Irigaţiile sunt o necesitate fundamentală pentru stabilitatea unor producţii agricole care să asigure o securitate alimentară, în orice ţară care are o minimă gândire strategică şi a trecut de stadiul unui discurs onomatopeic. Nu cred că există fermier întreg la minte să nu recunoască necesitatea şi beneficiul irigaţiilor, mai ales în această perioadă de schimbări climatice.Totuşi se merită o analiză pe acest subiect, referitor la sistemul de irigaţii alimentat din Dunăre, ca să evităm să ajungem în situaţia descrisă de o expresie de pe vremuri care zicea ,,să producem indiferent cât ne costă’’.

Nu doresc să critic nimic, ci doar vreau să aduc în faţa cititorului, câteva întrebări şi poate ceva dileme, pe care unii dintre specialişti din România le-au enunţat de mult, dar din păcate o megalomanie perpetuată până în zilele noastre la toate nivelurile decizionale, au dus la situaţia de astăzi.Dar să începem, aşa cum ne şade bine, incursiunea noastră despre rolul irigaţiilor, într-o prezentare  care se vrea pentru toată lumea, fără accente academice, dar bazat pe observaţiile unor specialişti şi pe analize logice dublate de o aritmetică simplă elementară. Ce  poate fi mai bine, decât să lucrezi cu materialul clientului, de aceea ne vom opri pentru început la o afirmaţie interesantă dintr-un raport parte a Programului Naţional de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigaţii din România – 2016 – realizat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale)  – ,,Situația actuală a infrastructurii prezentată mai sus este următoarea: – randamentul stațiilor de bază și repompare este de 40%; – gradul de degradare a impermeabilizării canalelor și a construcțiilor hidrotehnice de pe aceste canale este de 80%; – pierderile de apă de pe canalele de transport sunt de 60%.’’

Chiar mă gândeam după acest citat, dacă nu ar trebui să închid articolul, deoarece aşa cum se prezintă situaţia în acest raport, că ar fi la ora actuală sistemul de irigaţii, nu am mai avea despre ce povesti, fiindcă vorbim  despre un sistem depreciat, în urma unor vandalizări tolerate şi muşamalizate de autorităţi şi societate, cu pierderi de apă şi energie în sistem care duc implicit la costuri uriaşe de exploatare, dar ce poate fi mai grav se pare fără perspective de dezvoltare majoră, datorită modului cum a fost conceput de la început acest sistem de irigaţii.

Cu toate aceste probleme, oficialităţile toate câte se cunosc şi au legătură cu subiectul agriculturii, se încăpăţânează să promoveze la fel de fel de reuniuni mai mari sau mai mici, acest sistem de irigaţii, ca fiind soluţia universală la orice nepricepere de a găsi alte soluţii, iar din păcate strategia irigaţiilor (sau mai bine zis lipsa acesteia) este una din cele mai mari probe de incapacitate managerială a clasei politice de după Revoluţie în raport cu agricultura.

69

Să nu uităm că reabilitarea trebuia terminată în 2020, iar situaţia este departe de a fi la final sau măcar pe aproape.

Dar ce mai spune acest program despre sistemul de irigaţii din Romania – ,, au fost construite până în anul 1990, suprafaţa amenajată pentru irigaţii ocupă circa 22% din suprafaţa agricolă a ţării şi circa 34% din suprafaţa arabilă. În prezent, România dispune de o suprafaţă amenajată pentru irigat de cca 3.1 milioane ha. Din această suprafaţă, 1,5 mil. ha o reprezintă suprafaţa viabilă şi marginal viabilă, din care suprafaţa viabilă este în prezent de cca. 823.000 ha.’’

Adică noi ar trebui să înţelegem că din suprafaţa totală amenajată pentru irigat, aceea mult lăudata cifră de 3,1 milioane ha, dar care nu a funcţionat niciodată în întregime cum spun unii specialişti şi rapoarte ale vremii, astăzi suprafaţa potenţial (viabil) irigabilă ar fi cele 823.000 ha.În plus a nu se înţelege că această suprafaţă chiar se irigă în realitate, fiindcă distanţa este mare între ce se prezintă şi ce este pe teren, în sensul că se calculează nişte suprafeţe aproximative care teoretic pot fi deservite pentru irigaţii de canalele de aducţiune, dar asta nu înseamnă că sistemele sunt funcţionale sau că fermierii au dotarea necesară pentru a uda.

În acest moment realitatea sistemului de irigaţii  prezentată de Ministerul Agriculturii prin vocea domnului ministru Oros, se prezintă astfel ,, până în prezent s-a irigat o suprafaţă de 197.919 hectare, deşi canale principale au fost umplute cu apă pe o distanţă de 2.000 de kilometri. Aceste canale ar putea deservi 622.000 de hectare, „dacă fermierii ar fi conectaţi la infrastructura principală şi dacă fermierii ar avea echipamente de udare” (Capital 28 apr 2020).

Dar de ce se irigă aşa puţin ? Într-un interviu, profesorul Aurel Lup, unul din specialiştii de marcă în sistemul nostru de irigaţii, afirma că ”Noi am adoptat sistemul de a pompa apă din Dunăre. S-au făcut peste 90 de stații de pompare în lungul Dunării, în care s-a pompat apa din vale în deal, spre deosebire de peste tot în lume, unde se irigă din acumulări și înălțimile de pompare, chiar dacă bagi sorbul undeva într-un curs de apă sau undeva în lac, sunt unele mici, de maxim câțiva metri, pe când la Constanța de exemplu, înălțimile de pompare din Canalul Dunăre-Marea Neagră sunt de la 20 la 100 m, ori asta e enorm” (www.agrointeligenta.ro  – 26 oct 2015).Acest aspect este mereu menţionat de toţi cei care înţeleg problema sistemului de irigaţii, că este în primul rând energofag, ceea ce îl face foarte scump. Nu trebuie uitat că până în 2017, acest sistem era puţin utilizat din cauză că apa de irigaţii se plătea, iar costurile de repompare pentru treptele 4

70

şi 5 erau prohibitive, ajungând ca diferenţa între prima treaptă de pompare şi ultima, era cam de aproape 3-4 ori mai mare, ceea ce spune totul.Calculele specialiştilor arată că la nivelul acestor trepte de repompare, la 10 mc de apă preluaţi din Dunăre, la plantă ajung în jur de 3-4 mc, ceea ce arată pierderile uriaşe de apă din sistem, datorită randamentele mici de pompare, dar mai ales infiltraţiile ridicate datorită proastei impermeabilizări şi a evaporaţiei.

Totuşi ne intoarcem la o declaraţie  a domnului ministru Oros, unde domnia sa spunea că „Deşi domnul Daea spunea că mi-a dat la cheie o suprafaţă irigabilă de 840.000 de hectare, se irigă în mod real pe 320.000 de ha”, susține Oros, care promite că „vom face un sistem de irigații altfel”. „Trebuie să folosim mai inteligent rețeaua hidrografică a României”, a mai afirmat Adrian Oros, citat de crisana.ro – preluat de AGRO TV 02.06.2020).

Astăzi costurile de exploatare ale ANIF (conform buget 2019 – public pe site ANIF) care nu includ cheltuielile cu energia subvenţionată pentru pomparea apei în infrastructura principală şi nici programele de investiţii în reabilitarea sistemului de irigaţii, se ridică la cca 82 milioane euro, iar dacă o raportăm la cele 300 – 350.000 mii ha (pe baza declaraţiei domnului ministru Oros de mai sus), avem costuri de cca 230-270 euro/ha, incluzând aici şi costurile cu desecarea, dar suprafeţele acestea fiind modeste în comparaţie cu cele irigate. Să nu uităm că acoperirea acestor costuri se face în totalitate prin subvenţii de la buget.

Ar trebui să mai ţinem cont că dacă se vor investi în reabilitarea infrastructurii principale cei 1 miliard de euro anunţaţi, la care mai adăugăm fondurile europene de circa 500 milioane euro şi plus investiţiile în echipamente de irigat care se ridică şi ele pentru 650.000 de hectare la cca 270-350 milioane euro (un cost de cca 400 -500 euro/ha), adică în total circa 1,75-1,85 miliarde euro, adică la o durată de amortizare medie de 20 ani (construcţiile pot avea 30 ani, dar echipamentele au 8 ani, deci s-a luat o medie) ar însemna un cost pe hectar doar cu amoritzarea de 90 euro, costuri care trebuiesc adăugate la cele de mai sus.

Tehnologic trebuie să înţelegem că pentru a creşte producţia prin irigare nu trebuie doar apa, trebuie şi o creştere a nivelului de fertilizare, deci se mai adaugă un cost de circa 50-60 euro/ha îngrăşămintele chimice, apoi vine costul energiei pentru pomparea apei pe infrastructura secundară şi reparaţiile acesteia, plus amortismentul echipamentelor de irigat şi salariile pentru ducerea apei de la staţiile de punere sub presiune până la plantă, care mai pot însemna cca 100 euro/ha.

71

Adică în total putem discuta de un cost de aproape 470-520 euro/ha, adică altfel spus avem nevoie de un spor de producţie de circa 3,5-4 to/ha echivalent porumb, lucru de altfel posibil, dar nici simplu şi nici mereu ?

Dacă aceeaşi analiză o facem pe cifrele fostului ministru Daea, unde domnia sa afirma că s-au irigat cca 650.000 ha, atunci costurile iniţiale ale ANIF s-ar cifra la cca 110-130 euro/ha, ceea ce ar fi mai sustenabil un pic, iar costul final pe hectarul irigat ar fi de aproximativ 360-460 euro/ha.În ambele cazuri cifrele totale ale suprafeţelor irigate efectiv sunt greu de verificat, deoarece nefiind emise facturi şi neplătindu-se, nici fermierii şi nici reprezentanţii ANIF nu sunt foarte interesaţi de suprafeţe exacte irigate, iar în plus în cazul celor cu motopompe nu există formule de cuantificare (contorizare) exactă a suprafeţelor udate.

ATENŢIE ! În ambele calcule de mai sus, în funcţie de ce declară fiecare ministru, nu sunt incluse costurile cu energia subvenţionată de stat pentru pomparea apei pe canalele principale şi pentru care nu am informaţii exacte cat reprezintă, dar nici ieftină nu este sigur, mai ales unde avem 4 sau 5 trepte de pompare.Mai mult toate efectele  teoretic benefice ale Programului Naţional de Reabilitare se vor vedea în aceste costuri care noi nu le cunoaştem şi nici nu le-am bugetat, cum ar fi scăderea costurilor cu repomparea şi scăderea infiltraţiilor în canalele principale.

Trebuie recunoscut şi accentuat că dacă s-ar iriga mui mult de 650.000 ha (suprafaţa susţinută de domnul Daea), cheltuiala s-ar distribui pe o suprafaţă mai mare, deoarece acum sunt multe canale pline cu apă, dar infrastructura secundară şi dotarea fermierilor nu permit utilizarea la maxim a sistemului şi asta este una din explicaţiile costului ridicat pe hectarul udat.Dar a făcut cineva o analiză serioasă să vadă sustenabilitatea sistemului sau ne trezim peste un timp că rămânem cu buza umflată şi cu banii pierduţi pe investiţii deoarece nimeni nu a făcut nişte calcule elementare ?

Dar ce mai arată raportul ministerului agriculturii despre sistemul de irigaţii ? ,,Amenajările vechi de irigaţii generează un consum mare de apă şi energie, ceea ce are un impact negativ asupra rezervelor de apă ale României, ţară încadrată în categoria ţărilor cu rezerve reduse de apă (cantitatea medie de apă disponibilă pe locuitor este de 2660 m3 apă/loc/an, inclusiv Dunărea, puţin peste jumătate din media europenă 4230 m 3 apă/loc/an). Amenajările de irigații sunt într-un stadiu avansat de degradare şi pe 75 % din suprafaţa acestor amenajări, irigaţiile nu sunt funcţionale, iar cele funcţionale sunt ineficiente din punct de vedere al consumului de apă şi energie şi costisitoare pentru fermieri.’’

72

În condiţiile acestea se mai adaugă o observaţie, legată de sursa de apă, respectiv Dunărea. Să presupunem că dorinţele ministrilor agriculturii care au fost de-a lungul timpului s-ar îndeplini si noi am iriga să zicem 1,5 milioane de ha, ce ar însemna asta ?

Păi să ne gândim că pentru a iriga, avem o durată de revenire pe acelaşi teren de 7-10 zile, iar noi vom merge pe 10 zile, adică la un 1,5 milioane de hectare, noi am iriga în fiecare zi 150.000 ha, iar la o normă de udare pe hectar de 350 mc, care este medie recomandată (în general se recomandă 500 mc), am avea un consum zilnic de 52,5 milioane de mc de apă necesar a ajunge la plante, iar la acest necesar trebuie adaugată pierderea sistemului datorită proastei impermeabilizări existente acum, de cca 2 ori valoarea necesară, adică am avea un consum zilnic de circa 157 milioane mc, sau 6,54 milioane mc/oră, sau circa 1800 mc/sec, asta însemnând în momente ca cele de acum, circa 56% din debitul Dunarii, care este de cca 3200 mc/sec în această perioadă de secetă. Oare noi înţelegem consecinţele ?

Ce vreau să spun în esenţă ? Că ar trebui în momente ca acum, să oprim navigaţia pe Dunăre ca să irigăm noi culturile, asta dacă teoretic prizele de aducţiune ar mai funcţiona în aceste condiţii. Păi noi credem oare că facem ce dorim pe Dunăre şi nu mai respectăm nici o convenţie la care suntem parte ? Dar ce ne facem dacă dorinţele unora din ministrii trecuţi s-ar materializa şi am iriga 2 milioane de hectare din Dunăre ? Am sorbi noi totul şi am lăsa doar nisipul pentru vecinii bulgari, iar toţi cei care vor să navigheze ar merge cu măgarul făcând caravane de mărfuri precum în desertul saharian ? Hai să fim un pic serioşi şi să înţelegem că o propagandă ieftină şi păguboasă nu ţine loc de soluţii.

În general când este secetă şi cursul fluviului este scăzut, iar noi nu putem gândi mereu că nu se poate întâmpla, fiindcă prezentul ne arată că se poate ca Dunărea să aibă debit mic,  nu ar putea susţine programe faraonice de dezvoltare a suprafeţelor de irigat din această sursă, fără modernizarea şi reabilitarea corectă a sistemului de irigaţii. Oare ne trebuiesc multe cunoştinţe pentru a înţelege aceste lucruri ? Datele privitoare la debitul Dunării sunt cele emise de INMH, normele de apă de irigat se găsesc în orice carte de irigaţii, iar pierderile sistemului de irigaţii aşa cum am arătat prin citatele anterioare, sunt cunoscute de specialiştii ministerului Agriculturii, nu ştiu însă dacă ministrii cunosc acest lucru sau li s-a spus acest lucru.Sistemul de irigaţii existent nu înseamnă că trebuie pus pe butuci, nu trebuie lăsat în paragină, ci trebuie regândit, readaptat şi modernizat, dar pornind de la elemente simple şi logice, nu de la cele politice şi populiste, iar aici îmi

73

permit enumerarea câtorva posibile soluţii enunţate de specialişti şi de mine doar colectate spre a fi analizate de cei în măsură să dea verdicte.

Un prim element ar fi înălţimea de pompare a apei, care după unele studii, ca să poată rămâne rentabilă, nu trebuie să depăşească aproximativ 50-70 m, iar pornind de la acest principiu trebuie delimitată aria care se încadrează în acest criteriu. În general în sistemul actual această arie este cunoscută ca fiind zonele deservite de treapta 1, 2 şi pe alocuri 3 de repompare a apei şi reprezintă cele circa 822.000 ha indicate în raportul specialiştilor de la Ministerul Agriculturii ca fiind viabile a fi irigate.

Al doilea element de luat în calcul ce cantitate de apă se poate pompa din Dunăre, inclusiv în ipoteza unor debite mici ale acesteia, aşa cum este în acest an pentru a nu bloca navigaţia şi a nu avea probleme legate de impiedicarea acesteia. Trebuie să tinem cont că dacă am iriga suprafaţa de mai sus se poate ajunge la vărfuri de cca 800-1000 mc /sec, chiar dacă am impermeabiliza canalele în totalitate (rămâne evapotranspiraţia care reprezintă cca 26% din pierderile de apă), care atunci când debitele Dunării sunt sub 3500 mc/sec sunt greu de susţinut.

Legat de treptele 4 si 5 existente, trebuie gandit un alt sistem, respectiv poate dacă aceste canale pot fi reabilitate şi folosite ca zone tampon pentru puturi de mare adâncime sau pentru racordarea altor cursuri de apă interioare, în paralel poate cu aducţiuni de completare din Dunăre, care să le alimenteze.Un al treilea aspect este legat de susţinerea financiară a ANIF-ului dar poate şi de restructurarea acestuia. Cum se ştie din 2017, apa este gratuită şi fermierii suportă costurile cu transportul din canalul principal la plantă, dar la o suprafaţă irigată modestă. Dacă s-ar ajunge să presupunem la 1,5 milioane ha, adică de cca 3-4 ori mai mult decît în orice perioada din ultimii 3 ani, avem bani să finanţăm cheltuielile cu ANIF? Care va fi impactul ? Sau se va schimba total concepţia?

Concluzia majoră în acest material bazat pe afirmaţiile unor specialişti, eu nefăcând decât o ansamblare a acestora, este că – Subvenţionarea şi susţinerea acestui sistem este obligatorie, dar trebuie adaptat ca să poată aduce plus valoare în economie, nu doar să fie consumator de resurse şi trebuie să garanteze o securitate alimentară atât de necesară în aceste vremuri

Mai pot fi şi alte aspecte care pot îmbunătăţii funcţionarea acestui sistem, dar în primul rând trebuie renunţat la demagogie şi populism, trebuiesc implicaţi oameni care au o viziune şi capacitatea de a transpune în practică o gândire unitară. Nu ştiu de ce până acum nu sunt implicaţi toţi specialişti din

74

îmbunătăţiri funciare (avem facultăţi şi multe şi redutabile în domeniu), cei din ASAS sau alte instituţii specializate şi care pot emite opinii competente.Fermierii trebuie să aibă o predictibilitate legată de acest sistem, ei trebuie să ştie că apa este disponibilă pe canale foarte devreme şi pînă la o dată care să le permită să intervină şi la culturile semănate toamna.

Lucrurile sunt mai serioase decât par la prima vedere, iar sectorul agricol se poate duce de râpă tocmai datorită gândirilor pompieristice ale decidenţilor politici. Succesul unora dintre fermieri nu se datorează politicilor agricole adoptate de-a lungul vremii de Ministerul Agriculturii, ci datorită priceperii şi flerului unora dintre aceşti fermieri.Poate totuşi vom înţelege că lozincile şi incompetenţa nu vor ţine de foame, iar irigaţiile nu sunt o poveste pescărească în care pesţele prins de 1 m, în realitate este o amărâtă de fîţă.

* * *

Căprioară zburdând în lanul de grâu, filmată în Bărăganul Buzăului 2 iunie 2020, 14:36 de Iulian Bunila

Foto Răzvan Nicula

După o perioadă de inactivitate a pădurarilor şi muncitorilor din agricultură, animalele sălbatice prind curaj şi ies din ce în ce mai des din ascunzişuri. Inclusiv sfioasele căprioare sunt văzute frecvent în apropierea unor sate din Bărăganul buzoian. Un astfel de moment a fost surprins într-un lan de grâu, de lângă comuna Brădeanu.

Aflat în trecere pe drumul dintre Smeeni şi Brădeanu, Răzvan Nicula a surprins graţioasa cornută în timp ce zburda într-un lan de grâu înalt de jumătate de metru.   

75

Deranjată de prezenţa admiratorului, căprioara a făcut cale-ntoarsă către pădure. Tot aici, un tractorist a întâlnit zilele trecute un pui de căprioară care se rătăcise de mama sa.  

Autorul filmării spune că totul i s-a părut ca fiind un spectacol pe care natura i l-a oferit ca recompensă după dificila perioadă a pandemiei.    Tot acolo, călătorul a descoperit un câmp de maci care a completat decorul acestui

spectacol al naturii.   blob:https://lb01.easyhost.com/d37412bc-d82d-4f8e-a811-c54498219802

* * *

Un prădător periculos bântuie pădurile Moldovei. Ieșenii sunt îngroziți. „Pot produce necazuri mari” Lucian Ionescu 2 iunie 2020

O specie nouă de șacal auriu a invadat pădurile Moldovei și, în special, pe cele din jurul muinicipiului Iași.

Potrivit specialiștilor în domeniu, această specie este dăunătoare pentru ecosistemele în care își fac apariția. Pentru prima oară la noi în țară, șacalul auriu a fost văzut, în urmă cu câțiva ani în Delta Dunării.

76

Acum au început să se extindă și în pădurile din Moldovas. Doi astfel de șacali au fost surprinși și filmați la marginea unei păduri din Iași, iar specialiștii susțin că acest lucru nu este deloc de bun augur.„Este ca prezenta ciorilor la oras, par inofensive, dar în număr mare pot produce necazuri. Este o specie care provine din Orientul Apropiat. Nu putem ști de ce s-a răspândit, dar supozițiile există: are multă hrană în zonă, soareci, păsări, reptile, vremea s-a încălzit foarte puternic, nu are un dușman natural pentru că lupul a fost exterminat, mai ales din pădurile din altitudinile joase”, a declarat prof. dr. Ion Constantin, specialist în zoologie.Tot specialiștii în domeniu pun migrația noului prădător pe seama încălzirii globale și a lipsei altor prădători din pădurile din Moldova.

„Și-a extins arealul spre nord în ultimii 10-15 ani din Delta Dunării, singura zonă în țară unde putea fi observat, fiind văzut în ultimii doi ani și în Botoșani, în Vaslui, în Vrancea sau Galați. Este o specie invazivă care are o rată a înmulțirii foarte ridicată, iar în Iași este o prezență inedită: ne așteptăm să fie găsit, dar aceasta este, într-adevăr, prima înregistrare cu un șacal auriu”, a declarat profesorul.De asemenea, profesorul Constantin susține că acest prădător este periculos pentru oameni.„Noi, zoologii, nu îl iubim foarte mult pentru că nu e o specie a noastră. Pentru speciile de plante invazive, spre exemplu, Comisia Europeană reglementează ca ele să fie limitate, dar în orice caz nu este o prezentă de dorit în habitatele naturale din preajma orașului. Problema majoră este că vrem să avem o diversitate cât mai mare, iar o astfel de specie invazivă poate afecta celelalte specii care nu au mecanisme de apărare contra sa”, a mai afirmat profesorul Ion Constantin, potrivit cancan.ro

* * *

Fasolea urcătoare „Golden Mary” soi timpuriu de fasole verde, fragedă și fără ațe produsă în ferma familiei Badea din Ghindeni apreciată de clujeni și orădeni   Alina Trana 2 iunie 2020

77

Astăzi am ajuns din nou în ferma de legume a familiei Badea din localitatea Ghindeni, județul Dolj. Alin și Ana Badea, o familie frumoasă cu doi copii minunați și multă putere de muncă. Au plecat în Spania în urmă cu 9 ani dar dorul de casă și de pământul românesc i-a determinat să se-ntoarcă acasă. Din banii câștigați în străinătate dar și cu ajutorul fondurilor europene, aceștia au reușit să ridice pe pământul bunicilor din Ghindeni trei solarii ce se întind pe o suprafață de 21 de ari .

În cele trei solarii familia Badea a cultivat fasole verde soiul „Golden Mary”, soi timpuriu, urcătoare cu păstaia de culoare galben luminos, cu lungime 25-30 cm și lățime de 1,5-1,8 cm, fragede și fără ațe.cu Din cele 2 solarii Alin Badea ne-a declarat ca va recolta 1 tona de fasole pe care o comercializează în piețele din Cluj și Oradea cu prețul cuprins între 10 și 15 lei/kilogram. Celălat solar îl are cultivat cu ardei soiul „Kaptur”, ardei capia roșu, timpuriu, productiv, rezistent la stresul termic specific culturilor timpurii, cu fructe mari în 3 lobi. Ardeiul  va fi recoltat la sfârșitul acestei luni. După ce va termina fasolea, în cele 2 solarii va planta castraveți.

  Familia Badea are multă putere de muncă, sunt ospitalieri, cei mici te încântă cu voioșia și istețimea, iar cei doi parinți nu se plâng că nu pot face față atât în fermă cât și cu creșterea celor mici. Tot ce-și doresc este să poată investi în continuare în afacerea cu legume dar și în educația micutilor.

78

https://youtu.be/xNEzBxdV_GY

* * *

Vinul de azi: Grande Amore Rosso Puglia 2018 - 97 puncte Luca Maroni Parteneri Profit.ro scris astăzi, 09:05

Cantine Pirovano are în spate o istorie de 4 generații, ai căror reprezentanți au lucrat constant, cu dedicare, viziune și atașament pentru a face din acest brand unul dintre cele mai apreciate în Italia, dar nu numai. Recomandarea zilei, Grande Amore Rosso Puglia Igt, este un vin realizat din struguri Primitivo, Montepulciano și Negroamaro, proveniți din podgoriile de viță de vie din regiunea Puglia. Roșu închis, vinul cucerește de la primele note olfactive de gem, prune, ciocolată și tutun. Gustul este unul bine structurat, catifelat, iar postgustul amintește de vanilie. Degustați acest vin la 16-18 grade Celsius, alături de brânzeturi tari sau preparate din carne roșie. 

* * *

Licitație pentru cadastrarea a peste 240 de comune din România, cu fonduri europene De către  Redactia Vrancea 24 02/06/2020, Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației va demara licitația pentru realizarea cadastrului în 246 de comune din țară. Cadastrarea se derulează cu fonduri europene, prin Agenția Națională

79

de Cadastru și Publicitate Imobiliară. ”Pentru facilitarea procesului de cadastrare, ANCPI a introdus posibilitatea unor livrabile și plăți intermediare astfel încât firmele să își poată plăti angajații pe durata lucrărilor. Proiectul completează Programul național de cadastru și carte funciară 2015-2023, prin cadastrarea a 5.758.314 ha din 660 de comune din România. Valoarea lui este 312.891.155 de euro, din care 265.957.482 reprezintă fonduri externe nerambursabile de la UE și 46.933.673 – cofinanțare din bugetul de stat.”, potrivit Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației. În această etapă intră și două comune din județul Vrancea: Nereju și Tulnici.

* * *

Agxecutive recrutează exclusiv 3 Directori de vânzări pentru județele Iași, Vaslui și Tulcea 3 iunie 2020 Cotidianul Agricol 

Vara 2020 vine cu oportunitați noi pentru cariere de viitor în agribusiness de la Agxecutive!

Agxecutiv recrutează ACUM exclusiv 3 Directori de vanzari pentru judetele Iasi, Vaslui si Tulcea pentru unul dintre principalii distribuitori de inputuri din Romania. Companie multinationala foarte competitiva care urmareste dezvoltarea continua pe zona de vanzari si servicii cu valoare adaugata pentru fermieri . Profilul candidatului potrivit pentru aceasta provocare profesionala:

– Inginer agronom / Vanzator senior cu experienta probanta in distributie pe zona, autonom si orientat spre abordarea cu succes a oportunitatilor tehnice si comerciale;

– Recunoscut de fermierii importanti din judet, agreat si ajutat de echipele furnizorilor, va fi un adevarat jucator care va face diferenta in sanul echipei regionale a acestui distribuitor;

80

– O persoana loiala, care va fi 100% dedicata promovarii imaginii brandului european pe care il reprezinta in teren alaturi de peste 100 de alti colegi.

Se ofera un pachet salarial exceptional de baza, dar si variabil si bonusuri, in functie de cifra de afaceri generata, profitabilitate si gradul de incasare.

Daca esti gata sa faci parte din echipa uneia dintre cele mai cunoscute firme din agricultura romaneasca, aplica acum la claudiu.novac(a)agxecutive.com, mobil 0743488022! Sau disemineaza aceasta oportunitate celor calificati si interesati din reteaua ta profesionala.

* * *

Asocieri de plante care NU trebuie cultivate impreuna In iun. 3, 2020 

Nu toate plantele și legumele pot fi cultivate împreună. Unele asocieri fac combinații perfecte, oferind arome, protecție sau din contra pot dăuna reciproc prin eliminarea de toxine, umbră excesivă, contaminare încrucișată. Prin urmare, compatibilitatea dintre plante nu este o știință exactă, iar motivul pentru care unele plante se înțeleg în timp ce altele nu, nu este întotdeauna clar. Cultivatorii specialiști, prin reuşitele sau erorile lor, au demonstrat că unele plante cu siguranță nu fac casă bună cu altele.  Mai jos vă prezentăm o selecție de asocieri realizată de retete-usoare.eu între plantele care nu trebuie cultivate în vecinătate:

81

Ceapa și mazărea. Toate soiurile de ceapă și mazăre pot fi considerate dușmani înrăiți. Și ceapa, și prazul, și arpagicul, și chiar și ceapa decorativă, inhibă creșterea mazărei. La fel de dăunătoare pentru mazăre este și vecinătatea cu usturoiul. În locul cepei și usturoiului plantați morcov, ridiche, castraveți, pătrunjel sau gulii lângă mazăre.

Cartofii și roșiile. Cauza este gradul lor apropiat de rudenie. Și cartoful, și roșia fac parte din familia Solanacee și, corespunzător, au boli similare în „anamneza” familială. De asemenea, ele suferă de invaziile acelorași dăunători. Cultivarea roșiilor și cartofilor pe parcele vecine conduce la schimbul nedorit de afecțiuni și dăunători. Această regulă se referă și la ceilalți reprezentanți ai acestei familii: ardeii și vinetele nu trebuie plantate lângă cartofi și roșii.

Ardeiul și boboasele. În niciun caz nu se recomandă cultivarea ardeilor și boboaselor pe parcele apropiate. Deseori aceste culturi devin victimele antracnozei — o afecțiune micotică, care se manifestă prin apariția petelor negre, ulcerațiilor pe tulpinile și frunzelor plantelor, precum și prin putrezirea fructelor. Antracnoza afectează frecvent culturile cucurbitacee (castraveții, dovleacul, dovleceii, pepenii), tufele fructifere (zmeurul, agrișul, coacăzul) și căpșunii. Nici ele nu trebuie plantate lângă ardei, mazăre, fasole și bob.

Morcovul și mărarul. Până în prezent agronomii nu au putut nici confirma, nici infirma teoria despre faptul că mărarul încetinește creșterea morcovului. Chiar dacă este sau nu este un mit, experiența multor generații de grădinari arată că aceste două culturi nu trebuie plantate în vecinătate. De asemenea, se consideră că creșterea morcovului este inhibată de anason și pătrunjel. Iar mazărea, spanacul și ceapa, dimpotrivă, influențează pozitiv dezvoltarea acestei culturi rădăcinoase.

Varza și vița-de-vie. Încă o teorie neexplicată științific spune că parcelele cu varză trebuie ținute cât mai departe de vița-de-vie. Se zice că gustul strugurilor se înrăutățește semnificativ din cauza acestei vecinătăți. Luând în considerație că această „legendă” de grădinărit există de mai mult de 2000 ani, ar fi bine să nu o ignorăm. Printre culturile, care influențează benefic vița-de-vie, sunt isopul, busuiocul, mușcatele, oregano. Datorită miresmelor lor puternice, ele alungă dăunătorii. De asemenea, în vecinătatea viței-de-vie pot fi plantate mazărea, fasolea, trifoiul, murii. La rândul său, varza iubește „compania” mărarului, mentei, mușețelului, rozmarinului, salviei și cimbrului.

82

Salata verde și broccoliul. Cercetările indică că semințele de salată verde încolțesc rău pe parcelele pe care s-a cultivat anterior broccoliul sau se află în apropiere de această legumă. Substanțele, pe care broccoliul le eliberează în sol în timpul creșterii, inhibă dezvoltarea salatei verzi. Legumele, care influențează pozitiv creșterea salatei verzi sunt diferitele soiuri de ceapă, castraveții, ridichile, căpșunii, crăițele și sfecla roșie.

Muștarul și sfecla roșie. În niciun caz nu semănați muștarul lângă sfecla roșie. Același lucru este valabil și pentru vecinătatea cu fasolea roșie. Și „apropierea” de floarea-soarelui este la fel de dăunătoare pentru muștar. Iar cultivarea acestei „răutăți” lângă broccoli, conopidă, salată verde, sparanghel și ceapă este chiar recomandată.

* * *

Soluții pentru recoltarea culturilor căzute și a plantelor mici Miercuri, 03 Iunie 2020 Simona Nicole DAVID

Pentru recoltarea culturilor căzute și a plantelor mici se recomandă hederele flexibile ce se pot folosi cu orice tip de combină. Comparativ cu cele clasice, la care trebuie adăugat și un adaptor, hederele flexibile înseamnă reduceri de costuri și timp câștigat.

Starea culturilor, acolo unde nu au fost compromise în totalitate, a fost afectată de secetă, variații mari de temperatură de la zi la noapte, îngheț târziu, grindină, vânturi puternice.

Din cauza acestor condiții, în cazul multor culturi, înălțimea plantelor este destul de mică, ceea ce presupune soluții adaptate pentru această situație.

Pentru recoltarea acestor culturi, în situația actuală, este nevoie de măsuri specifice precum dotarea și reglajele combinelor de recoltat.

„Se ştie că recoltarea este o operaţie care trebuie făcută într-un timp cât mai scurt pentru a avea pierderi minime. Acest lucru atrage după sine necesitatea

83

găsirii unor soluţii pentru a creşte capacitatea de lucru a combinelor de recoltat. Pe lângă parametrii care ţin strict de combină, cum ar fi dimensiunea bătătorului şi contrabătătorului, turaţia bătătorului, suprafaţa de batere, de scuturare şi curăţire etc., de mare importanţă este hederul”, explică reprezentantul NHR Agro Partners, dr. ing. Florian Neacșu.

Potrivit specialistului NHR, soluția ideală este hederul flexibil, care să poată lucra foarte aproape de sol și care să poată fi direcționat și în cazul culturilor căzute.

Deoarece acest tip de heder este utilizat în general doar la anumite culturi, cum ar fi la soia, mulți fermieri nu achiziționează un astfel de heder, preferând un heder cât mai universal.

În afară de soia, cu acest tip de heder se pot recolta și fasole, rapiță, grâu, orz, ovăz etc.

Hederul flexibil, o soluție ideală și pentru culturile căzute

În cazul culturilor căzute, acest tip de heder este ideal datorită poziției variabile a cuțitului.

Astfel, se poate adapta în funcție de partea pe care sunt căzute plantele: spre cuțit, în partea opusă etc.

Astfel, Deutz-Fahr recomandă hederul Varicrop, cu poziție variabilă a cuțitului, respectiv cu extensia care, spre deosebire de hederele obişnuite pentru cereale, la hederul Varicrop de la combinele Deutz-Fahr masa de tăiere se poate deplasa înainte şi înapoi printr-o simplă apăsare de buton din cabină, pentru a optimiza poziţia cuţitului în funcţie de înălţimea plantelor, indiferent dacă acestea sunt căzute sau nu.

Deplasarea masei de tăiere cu până la 70 cm se face continuu cu ajutorul a doi cilindri hidraulici montaţi la extremităţile hederului şi protejaţi în interiorul unor carcase metalice.

„Acesta este un mare avantaj faţă de hederele cu poziţie fixă a masei de tăiere sau de cele la care este posibilă extensia cu 30-40 cm a masei de tăiere

84

prin montarea unor adaptoare, operaţie manuală şi care nu permite modificarea poziţiei în timpul mersului“, explică dr. ing. Florian Neacșu.

Posibilitatea deplasării masei de tăiere asigură tăierea precisă chiar a plantelor căzute şi introducerea materialului în combină cu spicele înainte, uşurând baterea. Acest lucru are ca efect creşterea capacităţii de lucru a combinei, reducerea pierderilor de boabe şi a costurilor de operare şi întreţinere.

Melcul transportor cu diametru mare (interior 410 mm, exterior 610 mm, prevăzut cu degete escamotabile pe toată lungimea, asigură transportul şi introducerea uniformă a masei de material în combină.

Pentru rapiţă hederul este prevăzut cu despicătoare de lan cu cuţite verticale acţionate cu motor hidraulic.

Reduceri de cheltuieli și timp câștigat

Hederul flexibil se poate folosi la orice tip de combină, iar prețul este similar cu cel al hederului clasic, plus adaptor.

Comparativ cu hederul clasic, cel flexibil este mai avantajos pentru că se poate utiliza pentru diferite culturi, în orice parte a zilei, fără să fie nevoie de demontarea sa.

În cazul celui clasic, la care se mai adaugă și adaptor, este nevoie de modificări, ceea ce înseamnă timp și costuri suplimentare pentru manoperă.

Practic, cu hederul flexibil se câștigă timp și se reduc cheltuieli pentru că se poate recolta o gamă variată de culturi, fără a mai fi nevoie de modificări sau adaptări.

Se câștigă timpul necesar pentru trecerea de la o cultură la alta și se reduc cheltuielile pentru manoperă în cazul modificărilor făcute.

Hederul Varicrop este disponibil în portofoliul NHR Agro Partners în 3 dimensiuni, respectiv 5,5 m, 6,5 m și 7,5 m, și se potrivește la combinele Deutz-Fahr din seriile C6000, C7000 și C9000.

85

Cu ajutorul acestui heder se poate recolta o gamă largă de culturi precum grâu, orz, ovăz, soia, fasole, rapiţă etc., fără a fi nevoie de modificări sau adaptări, reducând astfel timpul necesar pentru trecerea de la o cultură la alta.

De exemplu, se poate recolta în aceeaşi zi atât grâu cât şi fasole sau rapiţă. Cuţitele verticale laterale rămânând pe heder, trecerea de la grâu la fasole sau rapiţă este o chestiune de câteva minute pentru ridicarea lor şi pentru repoziţionarea cuţitului prin acţionarea unui buton din cabină.

Hederul Varicrop de la Deutz-Fahr se livrează împreună cu un cărucior pentru transport, cu două sau patru roţi cu frână inerţială, oferind siguranţă maximă în timpul deplasărilor. Pentru reducerea gabaritului în timpul transportului despicătoarele de lan se pot rabata rapid cu 90 de grade.

Toate conductele hidraulice şi cablurile electrice sunt fie introduse prin interiorul cadrului, fie protejate prin tuburi speciale pentru cabluri industriale.

În plus, pentru a spori confortul şi a reduce efortul operatorului, este prevăzut un dispozitiv de cuplare rapidă a furtunurilor hidraulice la combină, rezervor cu apă şi ridicătoare de plante, foarte utile în cazul culturilor căzute.

Toate aceste îmbunătăţiri garantează o creştere a productivităţii combinei cu 10-20% şi reducerea substanţială a pierderilor de boabe datorate hederului, confirmate de un număr mare de teste efectuate în mai multe ţări din Europa, justificând pe deplin invetiţia.

Hederul Varicrop poate urmări configuraţia terenului, informația necesară pentru copierea terenului şi flotarea laterală fiind furnizate combinei de nişte palpatori cu potenţiometre montaţi spre extremităţile hederului.

Pe barele rabatorului sunt montate standard protecţii din plastic care împiedică înfăşurarea nedorită a masei vegetale pe bare. Turaţia rabatorului cu reglare continuă şi sincronizată cu viteza de lucru asigură recoltarea în condiţii optime şi cu productivitate mare, cu pierderi minime prin scuturare.

86

Poziţia degetelor elastice se poate regla electric din cabină, ele putând coborî sub nivelul cuţitului şi ridica plantele pentru a asigura înălţimi foarte mici de tăiere.

* * *

Admitere doar cu media de BAC și înființarea Colegiului Terțiar, noutățile USAMV Cluj-Napoca Miercuri, 03 Iunie 2020  Revista Fermierului

Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca scoate la concurs pentru anul universitar 2020-2021 la studiile de licenţă 820 de locuri bugetate şi 856 cu taxă, în 28 de programe de studiu acreditate în cadrul celor cinci facultăți: Facultatea de Agricultură, Facultatea de Horticultură, Facultatea de Zootehnie și Biotehnologii, Facultatea de Medicină Veterinară și Facultatea de Știința și Tehnologia Alimentelor.

Din cele 820 de locuri bugetate la nivel de licență, 698 sunt repartizate statistic, 106 sunt alocate pe domenii prioritare de dezvoltare a României, 15 revin absolvenților de licee situate în mediul rural, iar un loc este destinat candidaților de etnie romă. De asemenea, în oferta educațională a USAMV Cluj-Napoca pentru românii de pretutindeni există 50 de locuri în total, studii de licență (18, din care 16 cu bursă), master (29, 6 cu bursă), doctorat (3, unul cu bursă).

Înscrierile pentru studiile universitare de licenţă vor avea loc în acest an, online și on site, între 7 iulie și 28 septembrie 2020, cu mențiunea că în luna august înscrierile se vor desfășura doar online.

Selecția candidaților USAMV Cluj-Napoca la studiile universitare de licență (pe domenii și programe de studii) se face prin concurs de admitere doar după media obținută la examenul de bacalaureat, inclusiv la Facultatea de Medicină Veterinară (FMV), linia de studiu în limba română. În ce privește liniile de studiu în limba engleză și limba franceză la FMV, media de

87

bacalaureat (sau echivalent) are o pondere de 90%, iar la aceasta se adaugă experiența în voluntariat în domeniul creșterii și protecției animalelor (cu atestate și/sau recomandări, pondere de 10%).

Oferta educaţională pentru cele 26 de programe de masterat cuprinde 425 de locuri la buget şi 286 de locuri cu taxă. Perioada de înscriere pentru studiile universitare de masterat, în aceleași condiții ca și la licență, este între 7 iulie – 28 septembrie.

Pentru studiile universitare de doctorat, de asemenea cu înscriere online și on site, sunt alocate 78 de locuri, din care 39 cu bursă.

În total, USAMV Cluj-Napoca scoate la concurs, pentru anul universitar 2020-2021, 1.373 de locuri bugetate și 1.142 de locuri cu taxă.

Noutatea ofertei educaționale a USAMV Cluj-Napoca pentru anul universitar 2020-2021 este înființarea Colegiului Terțiar, cu 20 de locuri disponibile, toate bugetate, și care se adresează absolvenților cu sau fără diplomă de bacalaureat. În cadrul colegiului există trei specializări: maistru mecanic agricol (durată școlarizare – 1,5 ani), tehnician silvic (2 ani) și tehnician în prelucrarea cărnii și a laptelui (1,5 ani).

Detalii despre admiterea 2020 la USAMV Cluj-Napoca se pot găsi pe site-ul: https://admitere.usamvcluj.ro/.

Foto: USAMV Cluj-Napoca

* * *

Sfârşitul soiei ca substitut proteic? Liviu GORDEA 03 iunie 2020 - Pornind de la faptul demonstrat că tot mai mulţi oameni optează pentru a suplimenta sau înlocui complet consumul de proteine de origine animală cu proteine vegetale, cercetătorii danezi au reuşit să obţină pudră proteică folosind ca materie primă fasolea fava.

Potrivit unui studiu condus de Departamentul de Ştiinţa Alimentelor de la Universitatea din Copenhaga, această leguminoasă bogată în nutrienţi şi fibre dietetice ar putea fi o alternativă mult mai ecologică decât tradiţionala soia. Folosind o metodă cunoscută sub numele de „fracţionare umedă”, cercetătorii au reuşit să concentreze proteina de fasole fava şi să elimine substanţele care altfel ar inhiba digestia proteinei. Acest lucru permite ca proteinele nutritive din fasolea fava să fie mai uşor absorbite atunci când sunt consumate.

88

"Fracţionarea umedă presupune măcinarea boabelor într-o făină, după care adăugarea de apă şi transformarea amestecului într-o supă, pentru ca apoi să se extragă conţinutul de proteine. În testele efectuate s-a demonstrat că metoda este mult mai eficientă iar proteina rezultată este digerată aproape la fel de uşor ca atunci când descompunem proteine din produsele animale, precum carnea şi ouăle", susţin cercetătorii danezi.

Din punctul lor de vedere, fasolea fava este mai prietenoasă cu mediul şi are avantajul de a fi cultivată oriunde, în timp ce soia, care ocupă suprafeţe extinse în SUA şi America de Sud, are un impact negativ asupra biodiversităţii şi a emisiilor de CO2, pe lângă faptul că mulţi nu o agrează pentru că este în mare măsură modificată genetic.

Fasolea fava este cultivată în principal în Orientul Mijlociu, China şi Etiopia, dar este deja disponibilă în supermarketurile din Europa şi în magazinele specializate pe comercializarea de produse cu specific vegetarian.

"Procesatorii şi în special consumatorii preferă un produs care nu are gust, are o culoare neutră şi o textură fermă. Fasolea fava îndeplineşte toate aceste criterii, spre deosebire de mazăre, care adesea are un gust amar", concluzionează cercetătorii. Este un aliment nutritiv-dens, ceea ce înseamnă ca poate oferi o mulţime de substanţe nutritive esenţiale pentru buna funcţionare a organismului, fără a fi bogată în calorii. Acestă fasole este o sursă de vitamina B1 (tiamină), fier, cupru, fosfor, potasiu şi magneziu.

* * *

Livadă de cireș bio, visul împlinit al unui „țăran de București” Delia Ciobanu Miercuri, 03 Iunie 2020 10:29

89

Gelu Bogdan este inginer de profesie, iar pasiunea pentru horticultură l-a făcut să depună două proiecte cu finanțare europeană, pe Submăsura 4.1a - Investiții în exploatații pomicole, și să dezvolte o plantație de cireși în comuna Izvoarele, județul Giurgiu. Munca a fost grea, dar spune că în sfârșit se bucură că totul s-a conturat și vede pomii plantați.

Fost programator la IBM, apoi angajat tot în domeniul IT, a urmat cursurile Facultății de Inginerie în Limbi Străine, specializarea Génie Électrique et Informatique, de la Universitatea Politehnică din București, Gelu Bogdan este un tânăr în vârstă de 37 de ani care s-a îndrăgostit în ultimii ani de horticultură. De altfel, încă din copilărie „a stat pe lângă agricultură”, bunicii și părinții săi cultivând pământ. Spune despre sine că e „țăran de București”, deoarece locuiește în Capitală.

Birocrație, muncă, 7.172 de pomi, satisfacții

Aventura „cireșilor” își are începuturile în 2015, când a pornit munca legată de avize și acte, pentru un proiect făcut pe fonduri europene, Submăsura 4.1a, în valoare de 330.000 de euro. Alături i-a fost soția, care l-a susținut atât financiar, cât și moral, însă greul s-a dus cu birocrația și cu vremea. „Practic, proiectul a fost depus în mai 2016 și am reușit să fac plantarea în 10 și 11 mai anul acesta. Imediat după, au venit ploile. Inițial, ne-am bucurat foarte mult, fiindcă nu a fost nevoie să irigăm, însă cantitatea mare de ploaie care a venit ne-a cam speriat. În cazul cireșilor, dacă umezeala în sol este foarte mare, apare riscul de înecare. Solul este foarte bine lucrat, dar în condițiile în care a plouat 60-100 l/mp în două, trei ore, nu reușește să-și facă drenarea singur și a trebuit să intervenim: cu canale de drenat la

90

marginea plantației, cu motopompe… o adevărată aventură”, ne-a povestit Gelu Bogdan.

Plantația este bio și este compusă din patru soiuri: Burlat, Merchant, Regina și Kordia, toate, pe portaltoi Gisela 5. În total, pe cele aproape cinci hectare sunt 7.172 de pomi, în cantități egale pe soi.

În prezent, livada arată foarte bine, pomii s-au prins în proporție de aproape 100%. Sunt câțiva, de ordinul zecilor, din zona în care nu a reușit să scoată apa, care vor fi înlocuiți la toamnă.

Provocări la găsirea unui teren compact bio

Ca peste tot în România, i-a fost foarte greu să găsească o suprafață compactă, conformă cu necesitățile sale. „Am reușit să obțin suprafața de cinci hectare prin alipirea a trei cadastre: de la tata, de la mama și de la bunicul meu. Mai mult, terenul este certificat bio și nu în conversie, motiv pentru care subvenția nu este de 620 de euro, ci în jur de 400 de euro. Sunt bani frumoși, dar puțini față de costurile pe care le presupune o livadă”, arată tânărul pomicultor.

Proiect complex, soiuri olandeze

Dintre stațiunile de cercetare pentru pomicultură românești, a ales să lucreze cu cea de la Băneasa, județul Giurgiu, deoarece e cea mai apropiată de el. „Acolo am făcut proiectul, iar soiurile sunt luate de la Pepiniera Fleuren din Olanda. Pomii au venit refrigerați, imediat după ce i-am luat în primire, i-am mutat în alt camion frigorific închiriat de mine – altă muncă, alte costuri, dar am făcut tot ce era necesar ca să asigur o plantare optimă. Foarte multă muncă și stres, însă acum mă bucur de ceea ce mi-am dorit să fac, abia acum, când sunt copacii plantați, am cu adevărat satisfacția înființării unei livezi”, povestește Gelu Bogdan, care, deși locuiește în București, din 11 mai a.c. a ajuns acasă doar în weekenduri.

Proiectul prin care a realizat plantația a început în 2016, implementarea s-a încheiat în iunie anul acesta și timp de cinci ani va fi monitorizat.

Proiectul, cât se poate de complex, are în componența lui susținere pentru plasă antigrindină și irigare prin picurare. „Am săpat un puț de mare adâncime pentru a asigura necesarul de apă, care alimentează o lagună. Din lagună, cu ajutorul pompei de suprafață, apa este împinsă în sistemul de irigare prin picurare. Avem utilaje specifice activităților de livadă: un tractor, o tocătoare, o freză cu palpator, un atomizor și încărcător pentru tractor, foarte util lucrului în livadă. Bineînțeles că a trebuit să asigurăm și partea de energie electrică: o centrală fotovoltaică, pentru a avea curent la plantație. Inițial, aveam trei angajați permanenți. Acum, am mai depus un proiect tot pe Submăsura 4.1a și, conform legislației care s-a modificat între

91

timp, a trebuit să mai angajez un inginer horticol, însă fiind specialist, ne este de mare ajutor”, ne-a spus tânărul fermier.

Astfel, are acum în total patru angajați la cinci hectare și crede că îi va fi destul de greu până când livada va intra pe rod. „Anul viitor, ar trebui în mod normal să avem o producție de 2 t/ha. Dar vom vedea ce va vrea Dumnezeu, pentru că vremea ne face surprize din ce în ce mai mari”, a adăugat Gelu Bogdan.

Exportul, vizat pentru valorificare

Gelu Bogdan este foarte preocupat de tot ceea ce înseamnă informație. Astfel, este reprezentant al uneia dintre cele 40 de firme din România care beneficiază de un program european realizat de Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, în colaborare cu Ambasada Elveției. „Suntem instruiți cum să ne desfacem marfa, cum să gestionăm promovarea produselor pentru a reuși să facem export. După plantare, trebuia să plec în China prin acest program. Aveam viza și biletele luate, dar am renunțat la vizita în Shanghai deoarece am avut peripeții în livadă cauzate de ploi. Era un târg cu participare la nivel internațional, unde se întâlnea cererea cu oferta – târg de profil pentru producătorii bio”, a menționat pomicultorul de la Izvoarele, Giurgiu.

Inițial, în primii ani, nu va avea marfă pentru exporturi, însă speră că lucrurile vor evolua, treptat. „Olandezii ne-au spus că vom produce undeva la 15 t/ha, începând cu anul 5. Ar fi foarte bine, însă la anul așteptăm doar 2 t/ha. Așa că ne vom orienta spre piața internă. Și supermarketurile din România au program prin care să achiziționeze marfă bio de la producătorii locali. Totul va depinde însă de preț și de cantitățile solicitate”, ne-a spus în încheiere Gelu Bogdan.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print – iulie 2019

* * *

Transformarea culturilor anuale în culturi pereneLiviu GORDEA  03 iunie 2020 -

De câteva decenii asistăm la o creştere remarcabilă a producţiei agricole, una dintre marile realizări fiind dublarea recoltelor de cereale începând cu anii '50. Cu toate acestea, multe regiuni ale lumii suferă în continuare din cauza lipsei de hrană.

Oamenii de ştiinţă au încercat mereu să vină cu soluţii pentru creşterea randamentelor. Au apărut între timp provocările legate de schimbările climatice, dar şi preocupări în ceea ce priveşte conservarea terenurilor. Astăzi, cercetarea în domeniul culturii plantelor de câmp se bazează pe

92

tehnici de genetică avansate, cum ar fi selecţia asistată de markeri moleculari şi, desigur, modificări trans şi cis-genice. Potenţialul acestora este uriaş şi nu urmăreşte doar valorificarea la maximum a producţiei agricole, ci şi reducerea cantităţii de substanţe chimice utilizate pentru protecţia plantelor.

Următoarea mare provocare ar fi însă transformarea culturilor agricole, care au caracter anual, în culturi perene. Spre exemplu, dacă am semănat în primăvară porumb să putem recolta nu doar în toamnă ci şi în anii care vor urma, fără a fi nevoiţi să mai punem sămânţa în pământ. În momentul de faţă, circa 69% din suprafeţele agricole sunt ocupate de cereale, seminţe oleaginoase şi leguminoase iar toate acestea sunt plante anuale. Ele trebuie însămânţate în fiecare an, necesită cantităţi mari de îngrăşăminte şi pesticide scumpe, protejează slab solul şi apa iar cultivarea lor este generatoare de gaze cu efect de seră. În schimb, culturile perene au un sezon de creştere mai lung şi rădăcini mai extinse, ceea ce le face mai productive şi mai eficiente la captarea nutrienţilor şi a apei din sol.

Pentru că, la origine, toate plantele au fost perene, există premiza ca ele să fie din nou "sălbăticite". De această dată nu prin forţa naturii, ci cu ajutorul tehnicilor de amelorare genetică moderne. Prin anii 60, oamenii de ştiinţă din fosta URSS şi SUA au încercat să creeze soiuri de grâu peren, dar plantele urmaşilor au fost sterile şi nu au livrat trăsăturile dorite. De atunci, cerecetătorii au studiat posibilitatea de a dobândi plante perene din părinţi anuali şi pereni folosind markeri moleculari legaţi de trăsăturile dorite (productivitate sporită, rezistenţa la boli, etc.) şi genele responsabile pentru acestea.

Tehnici precum CRISPR / Cas9, care pot edita, insera sau şterge cu exactitate gene în anumite locaţii, sunt luate în considerare pentru rolul lor posibil în transformarea culturilor anuale în culturi perene, dar rămân încă destule necunoscute. Andrew Paterson, şeful laboratorului de genomica

93

plantelor de la Universitatea din Georgia, a studiat ani de zile dezvoltarea sorgului peren. Rezistenţa la secetă a acestei cereale o face atractivă, atât ca sursă de hrană cât şi pentru producţia de biomasă, iar o versiune perenă (obţinută spontan de două ori) ar putea fi un mare câştig pentru omenire.

Deocamdată, cercetătorii americani au identificat o parte din genele responsabile pentru perenialitate şi au oferit markeri ADN pentru a creşte precizia în procesul de ameliorare, însă nu este suficient. Se pare că trăsăturile perene sunt mult mai complicat de exprimat prin intermediul tehnicilor de inginerie genetică, dar mai mult ca sigur cineva va reuşi asta într-un viitor mai mult sau mai puţin îndepărtat.

* * *

Vaccin experimental împotriva PPALiviu GORDEA  03 iunie 2020 -

Chiar dacă în prezent nu există nici un vaccin disponibil comercial împotriva pestei porcine africane (PPA), boală care a făcut ravagii prin Europa şi Asia de Sud-Est, o rază de speranţă se întrevede totuşi.

În Journal of Virology, publicaţie a Societăţii Americane pentru Microbiologie, se vorbeşte despre un studiu realizat de Centrul de Boli pentru Animale din Plum Island care a dezvoltat un vaccin împotriva virusului PPA cu eficienţă dovedită la animalele expuse la 28 de zile după inoculare, atât în doze mici cât şi în doze mari.

Cercetarea a fost motivată de focarul de pestă porcină africană din 2007 de pe teritoriul Georgiei, unde s-a înregistrat primul focar din istoria recentă în afara Africii şi Sardiniei - regiuni în care pesta porcină este endemică - această tulpină fiind extrem de letală şi de contagioasă, răspândindu-se rapid în ţările vecine. O parte din procesul de dezvoltare a vaccinurilor antivirus constă în ştergerea genelor de virulenţă din virus. Dar când cercetătorii au şters gene similare cu cele care au fost şterse la tulpinile mai vechi de PPA pentru a le atenua, a devenit clar că noua tulpină era mult mai virulentă decât celelalte izolate anterior. Nici unul din vaccinurile experimentale anterioare nu s-a dovedit a fi cu adevărat eficient deoacere există o protecţie limitată în

94

ceea ce priveşte dezvoltarea de noi tulpini iar antigenele şi gradul de virulenţă diferă de la o tulpină la alta.

Utilizând o metodologie predictivă numită "monitorizarea computaţională a conductelor" pentru a determina rolul proteinelor asupra virusului, cercetătorii americani au identificat o anumită proteină care ar putea interfera cu sistemul imunitar al porcului. Când au şters această genă, virusul PPA a fost complet anihilat. Şi chiar dacă pentru moment vaccinul realizat este unul experimental, aşteptările sunt foarte mari. "Acest nou vaccin experimental arată promiţător şi oferă o protecţie completă împotriva tulpinii actuale asociată focarelor din Europa şi Asia", se precizează în Journal of Virology.

* * *

Un copil privește un urs polar în parcul acvatic Hakkeijima Sea Paradise din Yokohama. Parcurile și muzeele au fost deschise în Japonia, după ce au fost închise două luni din

cauza pandemiei cu COVID-19. Foto: AFP/Getty Images/Guliver

* * *

95

96