Stiri 25 februarie 2020

CURSUL DE SCHIMB 25.02.2020

1 EUR 4.8079

1 USD 4.4355

Prognoza ANM: vremea continua sa se incalzeasca in urmatoarele doua saptamani. Care sunt sansele de precipitatii Februarie 25, 2020

Potrivit ultimei prognoze ANM pe intervalul 25 februarie – 8 martie, vremea va fi mai calda in urmatoarele doua saptamani, cu mici exceptii la sfarsitul lunii martie, iar precipitatiile vor fi moderate.

In Banat, in primele trei zile din interval, vremea se va incalzi treptat, devenind deosebit de calda, cu temperaturi diurne ce vor atinge 16 – 18 grade, apoi se va raci semnificativ, astfel incat maximele vor fi de 6 – 8 grade, spre finalul primei saptamani. Dupa aceste alternante se va incalzi din nou si media maximelor se va situa intre 12 si 14 grade. Regimul termic nocturn se va mentine ridicat, concretizat prin valori medii de 2 pana la 4 grade, cu doua scaderi semnificative, in 25 si 28 februarie, cand minimele vor deveni usor negative, cu valori medii de -2 grade. Precipitatiile se vor semnala pe aproape tot parcursul intervalului si vor fi moderate cantitativ pe 26 si 27 februarie.

In Crisana, in prima saptamana de prognoza, valorile termice vor avea alternante semnificative, atat cele diurne, cat si cele nocturne. Astfel, la inceput va fi cu mult mai cald decat in mod caracteristic datei, cu maxime de 12 – 16 grade, apoi se va raci semnificativ, la valori medii in jurul a 6 grade in data de 27 februarie, dupa care se va incalzi din nou si mediile temperaturilor maxime vor fi de 10 – 12 grade, pana la finalul intervalului. Temperaturile minime vor avea variatii de la -2 la 6 grade in prima jumatate a intervalului, dupa care se vor situa, in medie, intre 2 si 4 grade. Probabilitatea de precipitatii va fi ridicata pe tot parcursul intervalului, insa acestea pot deveni moderate cantitativ pe 26 si 27 februarie.

1

In Transilvania, in primele trei zile de prognoza, valorile termice diurne vor creste treptat, ce vor determina o vreme deosebit de calda, cu maxime ce vor porni de la 6 – 8 grade si vor ajunge la 14 – 16 grade, in data de 26 februarie. In zilele de 27 si 28 februarie se va raci accentuat, astfel incat maximele termice vor cobori spre 3 – 6 grade, apoi se va inregistra un proces de incalzire ce va determina valori maxime mediate regional intre 10 si 12 grade. Regimul termic nocturn va avea variatii pe aproape tot intervalul. Temperaturile minime se vor situa, in medie, intre 0 si 4 grade, dar si mai scazute, in mare parte negative, pe 25, 28 si 29 februarie, intre -6 si -2 grade. Temporar, vor fi precipitatii in aproape toate zilele, posibil mai insemnate cantitativ pe 26 si 27 februarie.

In Maramures, vremea va fi cu mult mai calda decat in mod obisnuit pentru aceasta perioada pe 25 si 26 februarie, cand se vor inregistra temperaturi maxime de 10 – 12 grade, dar se va raci semnificativ pe 27 si 28 februarie, cand maximele vor cobori spre 4 – 6 grade. Ulterior, se va incalzi treptat, dar vor mai fi usoare alternante, astfel incat mediile maximelor termice se vor situa intre 8 si 12 grade. Regimul termic nocturn se va concretiza, in medie, prin valori cuprinse intre 0 si 4 grade, cu nopti mai reci in 25 si 28 februarie, cand temperaturile minime vor deveni negative. Probabilitatea de aparitie a precipitatiilor va fi ridicata pe tot parcursul intervalului, cu cantitati moderate intre 26 februarie si 1 martie.

In Moldova, valorile termice diurne vor creste treptat, cand media maximelor va porni de la 8 – 10 grade si va ajunge la 18 grade, in data de 26 februarie. Dupa aceste intervale, temperatura va marca o scadere treptata, ajungand la valori de 5 – 7 grade, pe 28 februarie, iar mai apoi se va mentine la medii de 10 – 14 grade. Regimul termic nocturn se va caracteriza prin valori peste mediile multianuale specifice perioadei in mare parte din interval, cu minime ale caror medii vor fi intre 2 si 4 grade, cu exceptia datelor de 25, 28 si 29 februarie, cand acestea vor deveni preponderent negative. Regimul pluviometric va fi in general deficitar pe tot parcursul celor doua saptamani, doar temporar fiind posibile precipitatii, slabe cantitativ.

In Dobrogea, in prima saptamana de prognoza, valorile termice vor avea alternante semnificative, cu medii ale valorilor maxime de 8 – 10 grade, in zilele de 25 si 28 februarie, dar cu mult mai ridicate pe 26, 27 februarie si 1 martie, cand media regionala se va situa in jurul a 16 grade. In restul intervalului de prognoza, vremea se va mentine mai calda decat in mod normal in aceasta perioada, iar temperaturile maxime se vor incadra, in general, intre 10 si 14 grade. Temperaturile minime vor avea variatii in prima jumatate a intervalului, cand se vor situa intre doua si opt grade, apoi

2

se vor mentine, in medie, intre 4 si 6 grade. Regimul pluviometric va fi in general deficitar, cu o probabilitate mai mare de precipitatii pe 27 februarie.

In Muntenia, pe parcursul celor doua saptamani de prognoza, vremea se va mentine in general mai calda decat in mod normal in luna februarie. Totusi, vor fi alternante de regim termic, astfel incat vor fi intervale in care abaterile pozitive fata de specificul climatologic vor fi semnificative, dar si intervale cu temperaturi mai ponderate. In zilele de 26 februarie si 1 martie, dar si in perioada 4 – 6 martie, temperaturile maxime vor fi cuprinse, in medie, intre 14 si 19 grade, in timp ce, in restul intervalului, sunt estimate valori diurne, in medie, de 8 – 12 grade. Temperaturile minime vor fi, in general, pozitive, cu valori medii intre doua si sase grade, mai scazute pe 25, 28 si 29 februarie, cand se vor inregistra si temperaturi usor negative. Probabilitatea pentru precipitatii slabe va fi mai ridicata pe 27 si 28 februarie, dar si in intervalul 1 – 8 martie.

In Oltenia, in cea mai mare parte a intervalului de prognoza, vremea se va mentine mai calda decat in mod obisnuit in a doua jumatate a lunii februarie, cu valori maxime diurne ce se vor situa, in general, intre 12 si 18 grade. Totusi, pe 27 si 28 februarie se estimeaza o scadere a temperaturilor maxime, care se vor situa intre 7 si 11 grade. Temperaturile minime vor fi scazute pe 25 si 28 februarie, cand se vor inregistra valori negative ce pot cobori spre -5 grade, dar in restul intervalului vor fi pozitive si mai ridicate decat mediile multianuale specifice perioadei, cu valori medii pana la 6 grade Celsius. Probabilitatea de precipitatii va fi ridicata, cu precadere in perioada 26 – 29 februarie si, din nou, in a doua saptamana de prognoza.

La munte, vremea se va incalzi treptat pana pe 26 februarie, cand temperatura medie diurna va fi de 6 grade, apoi valorile termice vor fi in scadere, spre medii ale maximelor termice de -2 grade, in 27 si 28 februarie. Ulterior, se va incalzi din nou, nu vor mai fi variatii semnificative, iar media temperaturilor maxime va fi de 2 – 4 grade. Minimele vor avea alternante semnificative in prima saptamana, cand se vor situa, in medie, intre -10 si zero grade, dar pana la finalul intervalului de prognoza se vor mentine relativ constante, in jurul unor valori medii de -4 si -2 grade.

ACORD PENTRU O AGRICULTURA FARA PESTICIDE 25 Februarie 2020 Georgiana

„Spre o agricultura fara pesticide chimice” este o declaratie comuna semnata duminica, 23 februarie 2020, de 24 de organizatii de cercetare din 16 tari europene, printre care si Universitatea de Stiinte

3

Agronomice si Medicina Veterinara din Bucuresti. Declaratia a aparut la iniţiativa Institutului francez INRAe si a omologilor sai germani ZALF şi JKI, si propune un efort fara precedent care aduce comunitatea europeana de cercetare agricola in jurul acestei viziuni ambitioase – o agricultura fara pesticide chimice.

Declaratia comuna a fost semnata in cadrul Salonului International Agricol de la Paris, in prezenta Ministrului francez pentru Afaceri Europene – Amelie de Montchalin, cu sprijinul ministrului francez al Agriculturii – Didier Guillaume.

Astfel, se stabileste o alianta europeana de cercetare, care are ca scop construirea unui parcurs stiintific, in cadrul Acordului European „Green Deal”.

Parteneriatul urmareste dezvoltarea unei agriculturi durabile capabile sa produca alimente sanatoase, mentinand in acelasi timp sisteme agroalimentare productive, economic solide.

Prin intermediul retelelor proprii, cele 24 de organizatii semnatare au elaborat deja mai multe directii comune de cercetare, precum: valorizarea principiilor agroecologice pentru dezvoltarea unor sisteme de productie rezistente la boli; exploatarea potentialului ridicat de selectie a plantelor; dezvoltarea utilizarii de noi tehnologii si agro-echipamente; intelegerea parghiilor si obstacolelor tranzitiei socio-economice etc. Strategia conceputa pune in discutie metodele actuale de cercetare prin integrarea abordarilor sistemice si multidisciplinare. Obiectivul principal este acela de a crea un sistem stiintific deschis (open science system), in care cercetatorii colaboreaza strans cu agricultorii pentru a implementa prompt schimbarile, impartasind eforturile si rezultatele pe tot continentul, considerand toate tipurile de agricultura si integrand varietatea climatica si pedologica pentru a testa solutiile alternative la o scara mai mare.Institutiile de cercetare implicate s-au hotarat sa actioneze impreuna pentru a gasi alternative la utilizarea pesticidelor chimice in Europa si pentru a sprijini politicile publice nationale si europene.

APIA si SUBVENTII

VERIFICĂRI APIA pentru SUBVENȚIILE FERMIERILOR! Agroinfo 25 februarie 2020 AGROINFO.RO Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a anunțat că eșantionul de control pentru anul de cerere 2020 va fi mai restrâns decât cel din anul 2019. Ordinul 52/2020, publicat în 21

4

februarie 2020 în Monitorul Oficial, deci în vigoare, anunță o schimbare pentru procedura APIA de control.

Potrivit Ordinului 52/2020 privind aprobarea formularului-tip al cererii unice de plată pentru anul 2020, în vigoare din 21 februarie 2020, în scopul efectuării eficiente a controalelor administrative preliminare și pentru a veni în sprijinul solicitanților, APIA va furniza fermierilor implicați în cazurile de suprapunere a parcelelor agricole declarate sau de supradeclarare a blocurilor fizice numele și prenumele celorlalți fermieri cu care se află în aceste situații, la nivel de parcelă/bloc fizic, cu respectarea prevederilor Regulamentului (UE) nr. 679/2016 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE.

Eșantionul de control pentru cererile unice depuse de fermieri în anul 2020 va fi mai mic decât cel din anul 2019. 

Un lucru bun care va fi în anul 2020, având în vedere că rata de eroare pentru anul de cerere 2019 a ieșit mai mică, eșantionul de control pentru anul acesta va fi mai mic față de anul anterior, a anunțat Adrian Pintea, director general APIA, la un forum al asociațiilor crescătorilor de ovine desfășurat la Sibiu, pe 8 februarie 2020.

Eșantionul de control pentru anul de cerere 2019, extras din baza de date APIA, a inclus un număr total de 66.323 fermieri pentru care s-au verificat respectarea normelor de ecocondiţionalitate, a cerințelor minime și specifice aferente schemelor de sprijin în sectorul vegetal şi în sectorul zootehnic, astfel:

⦁ pentru controlul pe teren prin metoda clasică –19.409 fermieri;⦁ pentru controlul pe teren prin metoda teledetecţie – 46.914 fermieri.

Suprafaţa totală controlată pentru subvențiile agricole aferente anului 2019 a fost  de 1.936.094,70 ha, respectiv:

⦁ pentru controlul pe teren prin metoda clasică – 1.395.801,18 ha;⦁ pentru controlul pe teren prin metoda teledetecţie – 566.241,58 ha.

ATENȚIE! Sesiunea de depunere a cererii unice APIA începe la data de 2 martie 2020 și se încheie la data de 15 mai 2020, inclusiv!

ATENȚIE! Acest articol este protejat de dispozițiile Legii 8/1996 privind dreptul de autor și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe AGROINFO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de

5

caractere şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

CONDIȚIA OBLIGATORIE pentru ÎNCASAREA SUBVENȚIILOR APIA! Agroinfo 25 februarie 2020 - AGROINFO.RO Beneficiarii subvențiilor din agricultură sunt fermierii activi. Ce înseamnă fermier activ în anul 2020 și care sunt dovezile pe care trebuie să le prezentați la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA)?

Beneficiarii plăţilor directe şi a măsurilor de dezvoltare rurală  sunt fermierii activi, persoane fizice şi/sau persoane juridice care desfăşoară o activitate agricolă în calitate de utilizatori ai suprafeţelor de teren agricol şi/sau deţinători legali de animale.

DOVEZI FERMIERUL ACTIV. PERSOANE FIZICE

Fermierul care în anul anterior de plată ar fi avut dreptul la plăţi directe care nu ar fi depăşit cuantumul de 5.000 euro şi care desfăşoară cel puţin o activitate agricolă minimă în cadrul exploataţiei sale, definită potrivit prevederilor art. 2 alin. (2) lit. c), d) şi e) din O.U.G. nr. 3/2015, este fermier activ şi poate beneficia de plăţi directe.

Pentru a dovedi calitatea de fermier activ, fermierii persoane fizice care în anul anterior de plată ar fi avut dreptul la plăţi directe care ar fi depăşit cuantumul de 5000 euro se pot înregistra la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului ca persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, sau întreprinderi familiale conform O.U.G. nr. 44/2008 aprobată prin Legea nr.182/2016 sau ca persoane juridice, care desfăşoară o activitate agricolă. Persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale, sau întreprinderile familiale, rezultate ca urmare a înregistrării la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, se subrogă în drepturi şi obligaţii persoanei fizice, în ceea ce priveşte patrimoniul de afectaţiune.

Fermierii persoane fizice care în anul anterior de plată ar fi avut dreptul la plăţi directe care ar fi depăşit cuantumul de 5000 euro şi care nu se înregistrează conform prevederilor de mai sus, trebuie să furnizeze documente din care să rezulte îndeplinirea următoarelor condiţii (art. 6 alin. (5) lit. a) sau b) din O.U.G. nr. 3/2015, cu modificarile şi completările ulterioare):

- cuantumul anual total al plăţilor directe reprezintă cel puţin 5% din veniturile sale totale obţinute din activităţi neagricole în ultimul an fiscal, pentru care sunt disponibile astfel de dovezi verificabile; sau

6

- veniturile totale obţinute în cadrul exploataţiei din activităţi agricole reprezintă cel puţin o treime din veniturile totale obţinute în ultimul an fiscal pentru care sunt disponibile astfel de dovezi verificabile.

Fermierii care depun cererea unică de plată în calitate de persoană fizică şi ulterior optează pentru înregistrarea laONRC ca PFA/ ÎI/ ÎF sau PJ care desfășoară activitate agricolă, pentru a respecta condiţia de fermier activ, trebuie să prezinte la APIA certificatul de înregistrare și/sau certificatul constatator eliberat/e de ONRC sau actul de înființare/actul constitutiv/statutul la depunerea notificării privind schimbarea formei de organizare, dar nu mai ârziu de data de 31 ianuarie 2021.

Fermierii persoane fizice care nu au depus cereri unice de plată în anul anterior, calculul estimat al plăţilor directe depăşind plafonul de 5.000 euro, pot dovedi calitatea de fermier activ:- prin înregistrare la ONRC ca PFA/ ÎI/ ÎF sau PJ care desfășoară activitate agricolă sau- prin furnizarea de documente din care să rezulte îndeplinirea uneia dintre condiţiile prevăzute la art.6 alin. (5) lit. a) sau b) din O.U.G. nr. 3/2015.

Dovezile verificabile pentru îndeplinirea calităţii de fermier activ trebuie să fie prezentate la APIA nu mai târziu de 31 ianuarie 2021.

Persoanele fizice care nu au optat pentru înscrierea la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului ca persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale sau ca persoane juridice, persoanele care nu au obligația să organizeze şi să conducă contabilitatea financiară conform art. 1 alin. (1) - (4) din Legea nr. 82 din 24 decembrie 1991 a contabilității – Republicată, prezintă adeverința eliberată de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală privind veniturile totale realizate în cel mai recent an fiscal pentru care sunt disponibile astfel de dovezi și, după caz, veniturile din activități agricole în cel mai recent an fiscal pentru care sunt disponibile astfel de dovezi.

Adeverința se prezintă la APIA la depunerea cererii unice de plată, dar nu mai târziu de 31 ianuarie 2021.

Persoanele fizice sau juridice sau grupurile de persoane fizice sau juridice care în anul anterior de plată ar fi avut dreptul la plăţi directe care ar fi depăşit cuantumul de 5000 euro şi care gestionează aeroporturi, servicii de transport feroviar, sisteme de alimentare cu apă, servicii imobiliare, terenuri permanente de sport şi terenuri destinate activităţilor de recreere pot ficonsiderate fermier activ dacă îndeplinesc una dintre condiţiile prevăzute la art. 6 alin. (5) lit. a) sau b) din O.U.G. nr. 3/2015, cu modificarile şi completările ulterioare.

7

Persoanele fizice sau juridice ori grupurile de persoane fizice sau juridice care în anul anterior de plată ar fi avut dreptul la plăţi directe care ar fi depăşit cuantumul de 5.000 euro şi care gestionează firme/companii de construcţii, administratori de păduri de stat/private, penitenciare, unităţi administrativ-teritoriale: comune, municipii, oraşe, judeţe pot fi considerate fermier activ dacă îndeplinesc una dintre condiţiile prevăzute la art. 6 alin. (5) lit. a) sau b) din O.U.G. nr. 3/2015, cu modificarile şi completările ulterioare:

- cuantumul anual total al plăţilor directe reprezintă cel puţin 5% din veniturile sale totale obţinute din activităţi neagricole în ultimul an fiscal, pentru care sunt disponibile astfel de dovezi verificabile; sau- veniturile totale obţinute în cadrul exploataţiei din activităţi agricole reprezintă cel puţin o treime din veniturile totale obţinute în ultimul an fiscal pentru care sunt disponibile astfel de dovezi verificabile.

DOVEZI FERMIERUL ACTIV. PERSOANE JURIDICE

Pentru a dovedi calitatea de fermier activ, fermierii persoane juridice care în anul anterior de plată ar fi avut dreptul la plăţi directe care ar fi depăşit cuantumul de 5.000 euro sunt înregistraţi la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului cu activitate agricolă.

În situaţia persoanelor juridice care nu deţin cod CAEN/statut/act de înfiinţare din care să rezulte că desfăşoarăactivitate agricolă, dovezile verificabile  sunt situaţiile financiare anuale, respectiv raportările contabile anuale, din care rezultă venitul total realizat în anul anterior anului depunerii cererii unice de plată.

Fermierii persoane juridice care în anul anterior de plată ar fi avut dreptul la plăţi directe care ar fi depăşit cuantumul de 5.000 euro şi care nu sunt înregistraţi la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului şi din ale/al căror acte de înfiinţare/act  onstitutiv/statut/regulament de organizare şi funcţionare al staţiunii de cercetare şi a celor aflate în subordinea universităţilor reiese că desfăşoară activitate agricolă sunt fermieri activi.

În cazul în care din actul de înfiinţare/actul constitutiv/statutul/regulamentul de organizare şi funcţionare al staţiunii de cercetare şi a celor aflate în subordinea universităţilor nu reiese activitatea agricolă, trebuie să furnizeze dovezileverificabile privind îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 6 alin. (5) lit. a) sau b) din O.U.G. nr. 3/2015, cu modificarile şi completările ulterioare..

Fermierii persoane juridice care nu au depus cereri unice de plată în anul anterior, calculul estimat al plăţilor directe depăşind plafonul de 5.000 euro,

8

pot dovedi calitatea de fermier activ astfel:- sunt înregistraţi la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului cu activitate agricolă ( au cod CAEN principal sausecundar). În cazul în care, din înregistrarea la ONRC nu reiese activitatea agricolă, trebuie să furnizeze documente din care să rezulte îndeplinirea uneia dintre condiţiile prevăzute la art.6 alin. (5) lit. a) sau b) din O.U.G. nr. 3/2015,- fermierii care nu sunt înregistraţi la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului trebuie să furnizeze actul de înfiinţare din care să reiasă activitatea agricolă. În cazul în care din actul de înfiinţare nu reiese activitatea agricolă, trebuie să furnizeze documente din care să rezulte îndeplinirea uneia dintre condiţiile:

- cuantumul anual total al plăţilor directe reprezintă cel puţin 5% din veniturile sale totale obţinute din activităţi neagricole în ultimul an fiscal, pentru care sunt disponibile astfel de dovezi verificabile; sau- veniturile totale obţinute în cadrul exploataţiei din activităţi agricole reprezintă cel puţin o treime din veniturile totale obţinute în ultimul an fiscal pentru care sunt disponibile astfel de dovezi verificabile.

Fermierii persoane juridice, pentru a respecta condiţia de fermier activ  trebuie să prezinte la APIA, dar nu mai târziu de 31 ianuarie 2021 dovezile verificabile pentru îndeplinirea calităţii de fermier activ.

Dovezile verificabile pentru persoanele juridice operatori economici sunt situaţiile financiare anuale, respectiv raportările contabile anuale, însoţite de formularul "Date informative", întocmite potrivit prevederilor Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Dovezile verificabile pentru persoanele juridice, în ultimul an fiscal, sunt:

a) formularul "Date informative" (cod 30), aprobat anual prin ordin al ministrului finanţelor publice privind principalele aspecte legate de întocmirea şi depunerea situaţiilor financiare anuale şi a raportărilor contabile anualeale operatorilor economici la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare, care cuprinde indicatorul "venituri din activităţi agricole", definit la art. 23 alin. (1);b) formularul "Situaţia veniturilor şi cheltuielilor" (cod 20), aprobat anual prin ordin al ministrului finanţelor publice privind principalele aspecte legate de întocmirea şi depunerea situaţiilor financiare anuale şi a raportărilor contabile anuale ale operatorilor economici la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice care cuprinde indicatorul "venituri totale".

9

În situaţia persoanelor juridice care nu deţin cod CAEN/statut/act de înfiinţare din care să rezulte că desfăşoarăactivitate agricolă, dovezile verificabile sunt situaţiile financiare anuale, respectiv raportările contabile anuale, din care rezultă venitul total realizat în anul anterior anului depunerii cererii unice de plată.

Dovezile verificabile pe care le prezintă persoanele juridice care nu sunt înregistrate la ONRC şi din ale căror acte de înfiinţare/act constitutiv/statut nu reiese activitatea principală agricolă, sunt, după caz, următoarele: bilanţ contabil conform Legii 82/1991 a contabilităţii; jurnalul de venituri şi cheltuieli; contul de execuţie a bugetului instituţiei publice şi al activităţilor finanţate integral sau parţial din venituri proprii.

  VERIFICĂRI APIA pentru SUBVENȚIILE FERMIERILOR! Agroinfo : 25 februarie 2020

AGROINFO.RO Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a anunțat că eșantionul de control pentru anul de cerere 2020 va fi mai restrâns decât cel din anul 2019. Ordinul 52/2020, publicat în 21 februarie 2020 în Monitorul Oficial, deci în vigoare, anunță o schimbare pentru procedura APIA de control.

Potrivit Ordinului 52/2020 privind aprobarea formularului-tip al cererii unice de plată pentru anul 2020, în vigoare din 21 februarie 2020, în scopul efectuării eficiente a controalelor administrative preliminare și pentru a veni în sprijinul solicitanților, APIA va furniza fermierilor implicați în cazurile de suprapunere a parcelelor agricole declarate sau de supradeclarare a blocurilor fizice numele și prenumele celorlalți fermieri cu care se află în aceste situații, la nivel de parcelă/bloc fizic, cu respectarea prevederilor Regulamentului (UE) nr. 679/2016 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE.

Eșantionul de control pentru cererile unice depuse de fermieri în anul 2020 va fi mai mic decât cel din anul 2019.

Un lucru bun care va fi în anul 2020, având în vedere că rata de eroare pentru anul de cerere 2019 a ieșit mai mică, eșantionul de control pentru anul acesta va fi mai mic față de anul anterior, a anunțat Adrian Pintea, director general APIA, la un forum al asociațiilor crescătorilor de ovine desfășurat la Sibiu, pe 8 februarie 2020.

Eșantionul de control pentru anul de cerere 2019, extras din baza de date APIA, a inclus un număr total de 66.323 fermieri pentru care s-au verificat respectarea normelor de ecocondiţionalitate, a cerințelor minime și

10

specifice aferente schemelor de sprijin în sectorul vegetal şi în sectorul zootehnic, astfel:

⦁ pentru controlul pe teren prin metoda clasică –19.409 fermieri;⦁ pentru controlul pe teren prin metoda teledetecţie – 46.914 fermieri.

Suprafaţa totală controlată pentru subvențiile agricole aferente anului 2019 a fost  de 1.936.094,70 ha, respectiv:

⦁ pentru controlul pe teren prin metoda clasică – 1.395.801,18 ha;⦁ pentru controlul pe teren prin metoda teledetecţie – 566.241,58 ha.

ATENȚIE! Sesiunea de depunere a cererii unice APIA începe la data de 2 martie 2020 și se încheie la data de 15 mai 2020, inclusiv!

ATENȚIE! Acest articol este protejat de dispozițiile Legii 8/1996 privind dreptul de autor și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe AGROINFO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

APIA va da startul primirii cererilor unice de plată aferente campaniei 2020, pe data de 2 martie DE SIMONA DAN 25 FEBRUARIE 2020Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA) a încheiat seria instruirilor tehnice specifice fiecarui început de campanie, derulate cu personalul de execuție al APIA responsabil cu primirea cererilor, pentru asigurarea derulării în cele mai bune condiții a procesului de primire a cererilor de plată ale fermierilor și le reamintește că începând cu data de 2 martie va da startul primirii cererilor unice de plată pentru campania 2020.

Formularul cererii unice pentru subvențiile din agricultură, aferente anului de cerere 2020, a fost aprobat prin Ordinul 52/2020, publicat în Monitorul Oficial. Ordinul este deja în vigoare.

Cererea unică de plată completată de fermieri se depune la centrele locale/județene ale Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), în perioada 2 martie-15 mai 2020.

Cererile unice de plată pot fi depuse și după data de 15 mai, în termen de 25 de zile calendaristice, cu o reducere de 1% pentru fiecare zi lucrătoare a

11

sumelor la care fermierul ar fi avut dreptul dacă cererea unică de plată ar fi fost depusă până la data de 16 mai.

Modificările cererilor unice de plată se depun la APIA până la data de 2 iunie 2020 inclusiv, fără aplicarea de penalități. Fermierii pot depune modificări ale cererii unice de plată după data de 2 iunie, până la data-limită de depunere a cererilor unice de plată, cu o reducere de 1% pentru fiecare zi lucrătoare a sumelor la care fermierul ar fi avut dreptul dacă modificarea cererii unice de plată ar fi fost depusă până la data de 2 iunie 2020.Cererea unică de plată se depune la centrele județene ale APIA, pentru fermierii care solicită la plată o suprafață de peste 50 de hectare teren agricol și la centrele locale ale APIA, pentru fermierii care solicită la plată o suprafață de până la 50 de hectare teren agricol.

  Informatii de interes major APIA! Cand se depun cererile pentru campania 2020 In feb. 25, 2020 La adunarea Federației Crescătorilor de Bovine din România a fost prezent și directorul general APIA, Adrian Pintea. Pe lângă problemele pe care crescătorii de bovine le-au prezentat liderului acestei agenții, Adrian Pintea a făcut câteva anunțuri de interes major pentru industria agricolă. Informațiile au fost date și reporterului AGRO TV, Marius Milea, într-un interviu acordat în exclusivitate.

https://youtu.be/jpQCNNGM99w

AFIR si FINANTARI

UE a rambursat Romaniei peste 348 de milioane de euro in ianuarie. Cum vor fi folositi banii Februarie 25, 2020Comisia Europeana a comunicat oficial Romaniei ca a aprobat rambursarea a 348.319.323,64 de euro la finalul lunii ianuarie 2020, reprezentand cheltuieli efectuate prin Agentia pentru Finantarea Investitiilor Rurale (AFIR) si solicitate pentru decontare de catre tara noastra in perioada 16 octombrie – 31 decembrie 2019.

12

Astfel, conform informarii primite de la Banca Nationala a Romaniei, acesti bani au intrat efectiv in conturile statului roman in data de 5 februarie 2020.

Rambursarea cheltuielilor efectuate de catre un stat membru certifica corectitudinea acestor cheltuieli si mai ales faptul ca AFIR are toate sistemele de implementare si plata in deplina concordanta cu cerintele regulamentelor europene.

Sumele solicitate si rambursate reprezinta platile efectuate de catre AFIR pentru proiectele de investitii finantate prin PNDR 2020, dar si platile compensatorii aferente masurilor delegate catre Agentia de Plati pentru Interventie in Agricultura (APIA).

Pana in prezent, Comisia Europeana a rambursat Romaniei aproximativ 4,6 miliarde de euro pentru investitiile in agricultura si dezvoltarea durabila a mediului rural finantate prin PNDR 2020.<

Grafic ZF: Cum e evoluat absorbţia fondurilor europene

13

ALTELE

Ministrul Oros, discutii despre cresterea exporturilor cu animale vii catre un partener important Februarie 25, 2020

In data de 20 februarie 2020, Adrian Oros, ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, l-a primit la sediul institutiei pe E.S. David Saranga, ambasadorul Statului Israel.

Alaturi de ministru s-au aflat secretarul de stat George Scarlat, directorul general al Directiei Generale Afaceri Europene si Relatii Internationale, precum si consilieri de afaceri europene.

Din delegatia israeliana a facut parte, de asemenea, atasatul economic al Misiunii Statului Israel, Bareket Knafo. Discutiile au vizat colaborarea dintre Romania si Israel in principal in domeniul irigatiilor, combaterii desertificarii din prisma expertizei detinute de Statul Israel. E.S. David Saranga a manifestat disponibilitatea pentru schimbul de informatii in cadrul unor vizite la nivel de experti, atat in Statul Israel, cat si in Romania in perioada urmatoare. La randul sau, ministrul Adrian Oros a subliniat ca doreste sa se faca pasi concreti in ce priveste aceasta colaborare, fiind binecunoscut faptul ca in Israel au fost identificate solutii inovative in agricultura si au fost atinse performante, cu toate ca resursele de teren agricol si apa dulce sunt extrem de limitate.

In vederea dinamizarii schimburilor comerciale dintre Romania si Israel pe domeniul agricol, avand in vedere potentialul existent, E.S. David Saranga a mentionat ca este necesara facilitarea discutiilor pentru ca, in Romania sa fie simplificata procedura de autorizare a abatoarelor kosher, ca optiune la vanzarea animalelor vii.

Ambasada Statului Israel la Bucuresti, prin Serviciul Economic si Comercial, care reprezinta o extensie a ministerului din Israel cu atributii pe domeniul economic, a solicitat o lista a prioritatilor pe termen mediu ale sectorului agricol din Romania pentru ca in cadrul evenimentelor de specialitate ce au loc la noi in tara sa fie identificate firme care sa asigure expertiza. Unul dintre evenimentele de interes pentru partea israeliana este targul international INDAGRA.

14

De asemenea, ministrul Adrian Oros a mentionat demersurile Romaniei privind obtinerea statului de parte a Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica, domnul ambasador subliniind sustinerea Statului Israel fata de acest deziderat.

La finalul intalnirii, E.S. David Saranga si-a exprimat dorinta de a demara proiecte de succes impreuna cu Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.

R adiografia puterii de cumpărare în Europa: Un român, un bulgar şi un polonez îşi permit în medie şapte „coşuri de cumpărături“ de alimente pe lună. Un austriac poate cumpăra 12 „coşuri de cumpărături”   Cristina Roşca 25.02.2020,

♦ Piaţa de comerţ alimentar din România este estimată la 22,3 mld. euro în 2019, în urcare cu circa 5% comparativ cu anul anterior ♦ Valoarea include atât vânzările magazinelor moderne - hiper şi supermarketuri, magazine de discount şi proximitate -, cât şi ale jucătorilor tradiţionali, micii chioşcari şi alimentarele.

Un român cheltuie în medie lunar pe alimente, băuturi şi ţigări 95 de euro, a doua cea mai mică sumă, după cea pe care o plăteşte vecinul bulgar, arată calculele ZF pe baza datelor oferite de compania de cercetare de piaţă Euromonitor.

Prin comparaţie, cehii, ungurii şi polonezii dau peste 125 de euro lunar, în medie. Iar în ceea ce îi priveşte pe austrieci şi pe germani - unii dintre cei mai bogaţi europeni raportat la salariul mediu şi la puterea de cumpărare -, suma se situează în jurul valorii de 230 de euro lunar.

15

MINISTRUL OROS: 311.0OO HA LA AGENȚIA DOMENIILE STATULUI ȘI DOAR O TREIME ÎNTABULATE!Agroinfo  25 februarie 2020

DECLARAȚIE. Ministrul interimar al Agriculturii, Adrian Oros, a declarat, marţi, la Galaţi, că sunt 311.000 hectare de teren la Agenția Domeniile Statului (ADS) din care doar o treime este întabulată. Statul pierde astfel bani prin neîncasarea de redevenţe, iar beneficiarii acestora nu pot accesa fonduri europene.   

Demnitarul a precizat că la nivel naţional sunt peste 100.000 de hectare de suprafeţe cu luciu de apă, iar aproape 30.000 de hectare nu sunt întabulate.

"Sunt aproape 30.000 de hectare de luciu de apă, dar terenul nu este întabulat, şi pe de o parte statul pierde sume considerabile pentru că nu încasează redevenţe, pe de altă parte cei care sunt beneficiari ai acelor suprafeţe de luciu de apă nu pot accesa proiecte europene pentru că nu pot lucra pe ele", a precizat ministrul.Oros a adăugat că primul pas în rezolvarea problemei întabulării este alocarea de fonduri pentru demararea acestei acţiuni.

"Terenurile care sunt ale ADS, pe care le gestionează statul român, sunt cam 311.000 de hectare, din care doar o treime sunt întabulate. Acelaşi lucru se întâmplă şi cu suprafeţele cu luciu de apă. Primul pas pe care trebuie să-l facem, pe care l-am identificat, este să alocăm nişte sume să întabulăm terenurile de sub luciul de apă şi apoi să aducem modificări la legislaţie în aşa fel încât beneficiarii să aibă nişte contracte de concesiune ca să aibă acces la fonduri. Sunt 30.000 de hectare neîntabulate din 100.000 de hectare de suprafeţe cu luciu de apă", a spus Oros.

Ministrul a participat, la Galaţi, la o conferinţă privind promovarea măsurilor Programului Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime (POPAM) 2014-2020 şi consultarea factorilor interesaţi ce activează în sectorul de pescuit şi acvacultură cu privire la cele mai relevante operaţiuni care urmează a fi introduse în noua perioadă de programare a POPAM 2021-2027.

"Facem aceste consultări ca să fim pregătiţi ca până la finele lunii septembrie să furnizăm, în momentul în care Comisia Europeană (CE) va veni cu nişte clarificări, un Program Operaţional Strategic legat de Agricultură şi, sigur, un Program Operaţional legat de Piscicultură şi Acvacultură. Ne bazăm pe experienţa celor două exerciţii bugetare 2007-2014, 2014-2020, lucrăm cu oameni din interiorul ministerului şi cu mediul asociativ unde găsim expertiză foarte bună. Avem şi un contract de analiză cu Banca Mondială pe care o să-l semnăm la finele acestei luni. Urmează ca

16

după aceste consultări, la jumătatea lui martie să avem un draft de lucru pe care să-l trimitem spre CE. Dar, repet, aşteptăm clarificări de la CE, în aşa fel încât să ştim cum să împărţim banii pe 2021-2027 cât mai bine şi să nu repetăm greşelile pe care le-am făcut. În primul rând să simplificăm procedurile, iar în al doilea rând să fie nişte măsuri accesibile şi utile. Oricum gradul de absorbţie a ajuns la 26%, dar mai avem 2020 plus încă trei ani, deci poate am reuşi să absorbim toată suma", a spus Oros.

Ministrul a precizat că la capitolul neîmpliniri "sunt nişte restanţe mari în ceea ce priveşte porturile pescăreşti, bursa de peşte, care începe să funcţioneze, pieţele locale, cotele pe care le avem la Marea Neagră, din care an de an am pierdut, capacitatea de pescuit şi monitorizarea".

Prezent la conferinţa de la Galaţi, secretarul de stat din Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Gheorghe Ştefan, a declarat că România, împreună cu ţările din Grupul de la Vişegrad (Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria), care au experienţă în domeniul pisciculturii în apă dulce, vor face lobby la CE pentru acordarea de subvenţii şi în acest sector, în condiţiile în care CE acordă subvenţii doar pescuitului marin sau oceanic.

"La cei din Comisia Europeană nu se cunoştea nimic despre acvacultura de apă dulce şi de aceea nu s-a prevăzut acum 15-20 de ani nicio măsură de finanţare sau de subvenţie a acestei activităţi. Mă gândesc, ca la nivelul ţărilor membre ale Grupului de la Vişegrad, care are exploataţii şi probleme comune cu România, să facem împreună un lobby ca să beneficiem şi noi de atenţia necesară din partea CE şi aşa cum acordă atenţie şi importanţă pescuitului marin sau oceanic, aşa să fie tratată şi piscicultura în apă dulce", a spus Ştefan.

Potrivit acestuia, în România sunt 750 de ferme piscicole din care 150 nu au contracte de concesiune şi licenţă de acvacultură. De asemenea, mai sunt şi 250 de păstrăvării. Sursa: Agerpres

……………………….

LEGISLATIV

COMERCIALIZAREA PRODUSELOR ROMANESTI NU VA MAI FI OBLIGATORIE :  Agroromania.ro 25 Feb. 2020 in: Stiri Marti a fost votata noua forma a legii care prevede comercializarea produselor romanesti in magazinele mari din tara. Noul act stabileste ca produsele cu originea din Romania nu trebuie sa fie obligatoriu prezente la rafturi marcate corespunzator, astfel de activitati devenind complet optionale.

17

Comercializarea produselor romanesti a fost un subiect intens dezbatut in perioada 2018-2019, cand fostul lider condamnat la inchisoare cu executare al PSD, Liviu Dragnea, sustinea o politica prin care mai multe produse crescute de la zero in Romania sa fie vandute in magazinele mari (retele de supermarketuri sau hypermarketuri) in spatii distinct amenajate pentru a se sublinia in mod evident originea lor nationala. In plus, era prevazuta obligatia ca 51% din carnea, ouale, legumele, fructele, mierea de albine, produsele lactate si de panificatie sa provina din Romania.

 Acum actul normativ a fost modificat marti intr-o forma in care aceste obligatii devin optionale complet. Comerciantii vor putea decide ce e de facut cu produsele crescute de la zero in Romania si daca le vor include pe rafturile lor.

 Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 321/2009 (Pl-x nr. 411/2016) a fost adoptata de Camera Deputatilor, for decizional, cu 150 de voturi "pentru", 80 "impotriva" si 9 "abtineri". Actul merge acum la seful statului pentru promulgare. Daca Iohannis va fi de acord, atunci noua varianta a legii va intra in vigoare in termen de 45 de zile de la publicarea in Monitorul Oficial, in timp ce normele metodologice vor trebui eliberate in timp de 30 de zile de catre Ministerul Agriculturii.

 Noutatile sunt urmatoarele:

legea se aplica doar persoanelor fizice si juridice care desfasoara relatii comerciale cu produse alimentare, nu tuturor formelor de comert cum era prevazut pana acum;

termenii de "carne romaneasca" si "produs romanesc" au fost eliminati din textul legii;

filiera produsului agroalimentar, adica sistemul de relatii functionale care leaga producatorii, procesatorii, transportatorii, depozitarii, distribuitorii, comerciantii si/sau bursele de marfuri care tranzactioneaza acelasi produs, a fost eliminat;

lantul de aprovizionare scurt, adica lantul de aprovizionare care implica un numar limitat de operatori economici angajati in activitati de cooperare si de dezvoltare economica locala, precum si relatii geografice si sociale

18

stranse intre producatori, procesatori si consumatori, a fost eliminat si inlocuit cu parteneriatul direct;

serviciile privind extinderea retelei de distributie a comerciantului, amenajarile spatiilor de vanzare ale comerciantului sau operatiunile si evenimentele de promovare a activitatii si imaginii comerciantului nu mai sunt legate de actul comercial, cu exceptia operatiunilor de promovare, marketing si publicitate;

se pastreaza interdictia privind vanzarea in pierdere; spatiile distincte din magazine pentru produsele romanesti nu mai sunt

obligatorii, ci optionale si pot fi organizate prin intelegerea dintre parti, in functie de tara de origine - adica pot fi organizate spatii diferite pentru produse din Franta, Rusia samd;

comerciantii nu mai trebuie sa asigure spatii de expunere si vanzare de cel putin 50% din suprafata existenta folosita pentru comercializarea alimentelor pentru produsele alimentare (lapte si produse lactate, carne si produse din carne, fructe, legume si produse fabricate din acestea, panificatie, patiserie si cofetarie), fabricate de catre producatori din Romania;

legumele si fructele din strainatate pot ocupa peste 70% din oferta comerciantilor in lunile decembrie - februarie;

eticheta detaliata pentru carnea comercializata in Romania care cuprindea tara de origine a animalului, locul cresterii, sacrificarii si transarii a fost eliminata;

obligatia de a comercializa produse alimentare romanesti in cuantuam de 51% pentru comerciantii autorizati in acest sens cu cifura de afaceri anuala neta de peste doua milioane de euro a fost eliminata;

obligatia de a organiza evenimente de promovare si vanzare a produselor romanesti de catre comerciantii autorizati pentru vinde produse alimentare a fost eliminata.

 

Pe scurt, decizia de a vinde in cantitati mai mari si promova produsele romanesti magazine va apartine integral comerciantilor. Legea nu ii va mai obliga sa faca acest lucru.

.....................................................

Legislaţie românească

Hotărârea nr. 615/2014 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare, Guvernul României Modificat de HG 147/2020 la 24.02.2020

Regulamentul de organizare şi funcţionare al Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare din 23.07.2014, Guvernul României

19

Modificat de HG 147/2020 la 24.02.2020

Legislaţie europeană

Rectificare la Regulamentul (UE) 2019/2197 al Consiliului din 19 decembrie 2019 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1387/2013 de suspendare a taxelor vamale autonome prevăzute în Tariful vamal comun pentru anumite produse agricole şi industriale (Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 335 din 27 decembrie 2019), Jurnalul Oficial Publicat în JOCE nr. 53 din 25.02.2020. A intrat în vigoare la 25.02.2020

………………….

INTERNE

Agrobusiness. Fermierul Grigore Iuga construieşte o fermă de porcine cu 11 mil. lei în localitatea Urziceni din judeţul Satu Mare. „Ferma va fi gata în mai şi va avea o capacitate de 750-1.200 de capete.“ 21.02.2020, 18:50 448

Antreprenorul Grigore Iuga, propietarul Csaba & Csaba Company din localitatea Urziceni, judeţul Satu Mare, construieşte o nouă fermă de porcine pentru reproducţie cu peste 11 mil. lei, din care 50% sunt fonduri europene.

„Noi avem o îngrăşătorie de suine cu o capacitate de 5.000 de capete. Acum preţul unui purcel de 25 de kg este de 470 de lei, iar al unui porc de 110 kg, care merge la abatorizare, este de 700 de lei. Preţul purceilor a crescut foarte mult din cauza pestei porcine, dar pe partea de îngrăşare nu a crescut şi în acest context investim în propria fermă de reproducţie“, spune Grigore Iuga, proprietarul Csaba & Csaba Company.

20

El spune că acum procesatorii cumpără carnea de porc de la producători cu aproximativ 7 lei/kg, deşi în decembrie preţul trecuse de 8 lei/kg, cu toate acestea la raft nu s-a văzut o scădere în perioada decembrie - februarie.

Elveţienii de la Ameropa îl transferă pe Mihai Aniţei din producţie în trading: fost CEO al combinatului Azomureş, este noul country manager al Ameropa, unul dintre cei mai mari traderi din agribusiness Florentina Niţu 25.02.2020, 11:45 293

Anterior, Mihai Aniţei a fost CEO al combinatului de îngrăşăminte Azomureş, aproape opt ani ♦ Azomureş este controlat de grupul Ameropa.

Ameropa Grains, unul dintre cei mai mari şi importanţi traderi de cereale din România, cu o cifră de afaceri de 3,6 mld. lei în 2018, l-a recrutat pe Mihai Aniţei în funcţia de country manager, potrivit informaţiilor publicate pe profilul de LinkedIn al acestuia.

Anterior, Mihai Aniţei a deţinut funcţia de CEO al combinatului de îngrăşăminte Azomureş, aproape 8 ani, din iunie 2012 până în februarie 2020. Ambele companii sunt controlate de grupul elveţian Ameropa. Reprezentanţii grupului, contactaţi de ZF, nu au dorit să comenteze numirea în funcţie a lui Mihai Aniţei şi nici care vor fi responsabilităţile sale.

Președintele ANSVSA, în emisiunea Agro Jurnal, la Digi24: Dacă nu ne asumăm împreună un plan de măsuri, nu putem să combatem pesta porcină africană  REDACȚIA FIR 24 FEBRUARIE 2020

Pesta porcină africană, care a înroșit aproape toată țara, nu poate să fie combătută dacă nu există o acțiune

21

concertată a fermierilor, industriei alimentare, Colegiului Medicilor Veterinari, Ministerului Mediului, Ministerului de Interne, a spus Robert Chioveanu, președintele Autorității Naționale Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), în emisiunea Agro Jurnal difuzată duminică la Digi24.„Dacă nu ne asumăm împreună un plan de măsuri, nu putem să combatem boala”, a declarat Chioveanu.

Crescătorii români de porcine se confruntă cu pesta porcină africană (PPA) din vara anului 2017, iar dinamica izbucnirii focarelor este cea mai avansată din Europa. Acțiunile de stingere a focarelor de pestă porcină africană sunt zadarnice, pentru că reapar după scurte perioade de timp.

Adrian Balaban, președintele Asociației Medicilor Veterinari din Sectorul Suin și membru în Consiliul Director al Asociaţiei Producătorilor de Carne de Porc din România

(APCPR), a declarat în Agro Jurnal că „dreptul de repopulare cu suine a zonelor afectate ar trebui amânat până când situația se află sub control și devine mult mai predictibilă”, considerând că aceasta este principala cauză responsabilă de reizbucnirea focarelor de PPA.

Conform clasificării Comisiei Europene (după Decizia nr. 709/2004), cu excepția a două județe, Suceava și Bistrița-Năsăud, toate celelalte se află în Partea a III-a, adică sunt zone în care boala afectează atât exploatațiile de porcine, cât și populația de porci sălbatici, iar situația este în schimbare și are o evoluție incertă. Județul Suceava este plasat într-o zonă de risc pentru că se află în apropierea populațiilor de porci sălbatici (Partea I), iar în Bistrița-Năsăud (Partea a II-a) există cazuri confirmate doar la mistreți.

Președintele ANSVSA a declarat în emsiunea citată că strategia de combatere a pestei porcine africane este principalul obiectiv al mandatului său, care a început în noiembrie 2019. Săptămâna trecută, la ANSVSA a avut loc o ședinţă a Consiliului ştiinţific, care reunește reprezentanți ai mediului academic, și în cadrul căreia s-a făcut o analiză asupra rezultatelor strategiei pentru combaterea pestei porcine africane aprobată în anul 2018, iar concluzia a fost, evident, că țintele sunt ratate, numărul focarelor de pestă porcină africană şi zonele în care trebuie impuse măsuri fiind în creştere. Potrivit comunicatului emis de ANSVSA după această întâlnire de lucru, a fost luată decizia de revizuire şi reactualizare a strategiei privind combaterea pestei porcine africane şi adaptarea la situaţia existentă, cu sprijinul mediului academic.

22

SUDUL ȚĂRII ÎNROȘIT DE PESTA PORCINĂ AFRICANĂ!Agroinfo  25 februarie 2020

OFICIAL Cea mai recentă hartă a focarelor active și închise de pestă porcină africană, transmisă astăzi pentru AGROINFO, de către Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) arată că sudul țării este înroșit de focare active de pestă porcină africană (PPA).

La această dată, Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 241 de localități din 25 de județe, cu un număr de 532 de focare (dintre care 4 focare în exploatații comerciale și 3 focare în exploatații de tip A). În 10 județe au fost diagnosticate doar cazuri la mistreți. De la prima semnalare a prezenței virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017, și până în prezent, au fost eliminați 578.429 de porci afectați de boală și au fost diagnosticate 3.119 de cazuri la mistreți.

În total au fost stinse 2.498 de focare după cum urmează: un focar în județul Alba; 35 de focare în Arad (dintre care 2 focare în exploatații de tip A); 28 de focare în județul Argeș (dintre care 2 în exploatații de tip A); 7 focare în județul Bacău; 98 de focare în județul Bihor; 19 focare în județul Botoșani; un focar în județul Brașov; 210 de focare în județul Brăila (dintre care 17 în exploatații comerciale); 90 de focare în județul Buzău (dintre care unul într-o exploatație de tip A); 122 de focare în județul Călărași (dintre care 5 focare în exploatații comerciale); 97 de focare în județul Constanța; 3 focare în județul Covasna; 52 de focare în județul Dâmbovița (dintre care unul într-o exploatație de tip A și 2 în exploatații comerciale); 254 de focare în județul Dolj; 54 de focare în județul Galați; 208 focare în județul Giurgiu (dintre care 3 în exploatații de tip A și 5 exploatații comerciale); un focar în județul Hunedoara; 167 de focare în județul Ialomița; 2 focare în județul Iași; 26 de focare în județul Ilfov (dintre care 2 în exploatații comerciale); 6 focare în județul Maramureș; 2 focare în județul Mehedinți; 2 focare în județul Neamț; 76 de focare în județul Olt (dintre care un focar într-o exploatație comercială); 43 de focare în județul Prahova; 56 de focare în județul Satu Mare (dintre care unul într-o exploatație comercială); 10 focare în județul Sălaj; 6 focare în județul Sibiu; 203 de focare în județul Teleorman; 3 focare în județul Timiș; 586 de focare în Tulcea (dintre care 5 focare în exploatații comerciale și un focar într-o exploatație de tip A); 9 focare în județul Vaslui (dintre care un focar într-o exploatație comercială); 6 focare în județul Vâlcea; 15 focare în județul Vrancea.

FOCARE ACTIVE!

23

Culoarea roșie reprezintă focarele active, iar galben focarele închise

–        Județul Alba – un focar în gospodăria populației și 4 cazuri la mistreți;

–        Județul Arad – un focar într-o exploatație de tip A și 59 de cazuri la mistreți;

–        Județul Argeș – 4 focare (dintre care 3 focare în exploatații comerciale) și 78 de cazuri la mistreți;

–        Județul Bacău – 6 focare în gospodăriile populației și 11 cazuri la mistreți;

–        Judeţul Bihor – 10 focare în gospodăriile populaţiei şi 226 de cazuri la mistreţi;

–        Județul Bistrița-Năsăud – 4 cazuri la mistreți;

–        Județul Botoșani – 102 cazuri la mistreți;

–        Județul Brașov – un focar în gospodăria populației și 11 cazuri la mistreți;

–       Judeţul Brăila – 25 de cazuri la mistreți;

–        Județul Buzău – 6 focare în gospodăriile populației și 51 de cazuri la mistreți;

24

–        Judeţul Călăraşi – 156 de cazuri la mistreţi;

–        Judeţul Constanţa – 42 de cazuri la mistreţi;

–        Județul Covasna – 2 focare în gospodăria populației și 10 cazuri la mistreți;

–        Județul Dâmbovița – 16 focare (dintre care un focar într-o exploatație comercială și un focar într-o exploatație de tip A) și 87 de cazuri la mistreți;

–        Județul Dolj – 25 de focare în gospodăriile populației și 58 de cazuri la mistreți;

–        Judeţul Galaţi – 9 focare în gospodăriile populației şi 44 de cazuri la mistreţi;

–        Județul Giurgiu – 66 de focare și 306 de cazuri la mistreți;

–        Județul Gorj – 49 de focare în gospodăria populației și 92 de cazuri la mistreți;

–        Județul Harghita – 3 cazuri la mistreți;

–        Județul Hunedoara – 4 cazuri la mistreți;

–        Judeţul Ialomiţa – 174 de cazuri la mistreţi;

–        Județul Iași – 6 focare în gospodăriile populației și 39 de cazuri la mistreți;

–         Judeţul Ilfov – 6 focare și 171 de cazuri la mistreți;

–          Județul Maramureș – 3 focare în gospodăriile populației și 46 de cazuri la mistreți;

–         Județul Mehedinți – 3 cazuri la mistreți;

–         Județul Mureș – 5 cazuri la mistreți;

–        Județul Olt – 70 de focare și 11 cazuri la misteți;

–        Județul Prahova – 10 focare în gospodăriile și 117 de cazuri la mistreți;

–        Judeţul Satu-Mare – 191 de cazuri la mistreţi;

–        Judeţul Sălaj – 5 focare în gospodăriile populaţiei și 128 cazuri la mistreţi;

25

–        Județul Sibiu – 2 focare în gospodăriile populației și 17 cazuri la mistreți;

–        Județul Teleorman – 202 de focare în gospodăriile populației și 539 de cazuri la mistreți;

–        Judeţul Tulcea – 7 focare în gospodăriile populației și 180 de cazuri la mistreţi;

–        Județul Vaslui – 3 focare (dintre care un focar într-o exploatație de tip A) și 14 cazuri la mistreți;

–        Județul Vâlcea – 11 focare în gospodăriile populației și 71 de cazuri la mistreți;

–        Județul Vrancea – 11 focare în gospodăria populației și 40 de cazuri la mistreți.

PESTE 400 DE MILIOANE DE LEI, PLĂȚI pentru CRESCĂTORII DE ANIMALE! Agroinfo 25 februarie 2020 OFICIAL. Până la această dată (25.02.2020) au fost despăgubiți 14.829 proprietari de animale, iar valoarea totală a plăților este de 403.647.050 de lei, anunță Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), într-un comunicat pentru AGROINFO

Detaliat, situaţia plăților despăgubirilor pentru ravagiile făcute în ferme de pesta porcină africană se prezintă astfel:

Județul Arad – au fost plătite despăgubiri pentru cele 326 exploatații afectate în valoare de 1.863.500 de lei;Județul Argeș – au fost plătite despăgubiri pentru cele 25 de exploatații afectate în valoare de 21.451.310 de lei;Județul Bacău – au fost plătite despăgubiri pentru cele 3 exploatații afectate în valoare de 51.460 lei;Judeţul Bihor – au fost plătite despăgubiri pentru 290 de exploatații din 292 afectate în valoare de 1.379.280 de lei;Județul Botoșani – au fost plătite despăgubri pentru toate cele 19 exploatații afectate în valoare de 82.420 de lei;Judeţul Brăila – au fost plătite despăgubiri pentru 3.993 de exploatații dintr-un total de 4.005 de exploatații în valoare de 204.858.160 de lei;Județul Buzău – au fost plătite despăgubiri pentru 58 de exploatații din cele 60 afectate în valoare de 242.730 de lei;Judeţul Călăraşi – au fost plătite despăgubiri pentru 444 de exploatații din cele 457 afectate în valoare de 34.106.690 de lei;Judeţul Constanţa – au fost plătite despăgubiri pentru cele 876 de exploatații

26

afectate în valoare de 4.124.430 de lei;Județul Covasna – au fost plătite despăgubiri pentru cele 43 de exploatații afectate în valoare de 69.000 de lei;Județul Dâmbovița – au fost plătite despăgubiri pentru 57 de exploatații din cele 66 afectate în valoare de 4.190.810 de lei;Județul Dolj – au fost plătite despăgubiri pentru 1.324 de exploatații din cele 1.345 afectate în valoare de 7.778.220 de lei;Judeţul Galaţi – au fost plătite despăgubiri pentru 255 de exploatații dintr-un total de 259 de exploatații afectate în valoare de 844.000 de lei;Județul Giurgiu – au fost plătite despăgubiri pentru 962 exploatații din cele 1.038 afectate în valoare de 13.626.560 de lei;Județul Gorj – au fost plătite despăgubiri pentru cele 48 de exploatații afectate în valoare de 334.100 de lei;Judeţul Ialomiţa – au fost plătite despăgubiri pentru 2.494 de exploatații dintr-un total de 2.604 de exploatații în valoare de 6.775.000 de lei;Judeţul Ilfov – au fost plătite despăgubiri pentru 46 de exploatații în valoare de 37.655.430 de lei;Județul Olt – au fost plătite despăgubiri pentru 661 de exploatații dintr-un total de 662 de exploatații afectate în valoare de 5.998.920 de lei;Județul Prahova – au fost plătite despăgubiri pentru 102 din cele 109 de exploatații afectate în valoare de 466.960 de lei;Judeţul Satu-Mare – au fost plătite despăgubiri pentru 53 de exploatații din cele 55 afectate în valoare de 3.582.530 de lei;Județul Sălaj – au fost plătite despăgubiri pentru cele 9 exploatații afectate în valoare de 79.300 de lei;Județul Sibiu – au fost plătite despăgubiri pentru 6 din cele 8 exploatații afectate în valoare de 28.480 de lei;Județul Teleorman – au fost plătite despăgubiri pentru cele 1.526 de exploatații afectate în valoare de 5.108.960 de lei;Judeţul Tulcea – au fost plătite despăgubiri pentru 1.173 de exploatații dintr-un total de 1.187 de exploatații în valoare de 46.625.920 de lei;Județul Vaslui – au fost plătite despăgubiri pentru cele 19 de exploatații afectate în valoare de 2.182.000 de lei;Județul Vâlcea – au fost plătite despăgubiri pentru cele 2 exploatații afectate în valoare de 3.500 de lei;Județul Vrancea – au fost plătite despăgubiri pentru 15 exploatații din cele 19 afectate în valoare de 137.380 de lei;

ANSVSA solicită sprijinul cetățenilor pentru respectarea următoarelor măsuri:

pentru această boală nu există vaccin, singura metodă de protejare a sănătăţii animalelor este respectarea condiţiilor de biosecuritate;nu intraţi în adăposturile unde creşteţi porcii cu încălţămintea şi hainele cu

27

care aţi umblat pe stradă, în pădure sau în zonele agricole înveciate cu mediul silvatic;este recomandat ca pentru dezinfecţia la intrarea în adăpost, să puneţi o tăviţă cu burete sau paie îmbibate cu o soluţie slabă de sodă caustic sau cu un biocid recomandat de un medic veterinar;creşteţi porcii doar în spaţii închise, fără posibilitatea de a veni în contact cu porci din alte exploatații, cu porci mistreţi sau cu proprietari care deţin porci domestici;nu hrăniţi animalele cu resturi alimentare/lături/spălătură provenite de la carnea de porc gătită în familie; dacă există vânători în famile care aduc carne de mistreţ, sub nicio formă nu daţi porcilor apa provenită de la spălarea cărnii sau resturi de carne;nu cumpăraţi purcei din locuri necunoscute, fără a fi identificaţi (cu crotalie) şi fără certificat sanitar veterinar de sănătate eliberat de medicul veterinar de liberă practică împuternicit;vânătorii şi responsabilii fondurilor de vânătoare trebuie să anunţe DSVSA judeţene despre orice situaţie în care au depistat porci mistreţi morţi, ori cu comportament modificat şi să transmită probele pentru diagnosticul de laborator.

De la începutul acestui an, în Europa, pe lângă România au fost diagnosticate focare de PPA în: Bulgaria, Ucraina, Belgia, Estonia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Polonia, Republica Serbia, Slovacia și Ucraina. În data de 5 februarie, boala a fost diagnosticată și în Grecia, într-o gospodărie din localitatea Nikokleia, regiunea Macedoniei Centrale.

Facem precizarea că pesta porcină africană nu produce îmbolnăviri la oameni, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru oameni, acest virus având, însă, impact la nivel economic și social.

Ciobanii isi fac calculele! Cat vor costa mieii de Paste in acest anIn feb. 25, 2020

Ciobanii își fac deja planurile pentru Paștele din acest an, când pot să-și rotunjeacă veniturile. Crescătorii de ovine se declară mulțumiți de cum decurg lucrurile până în prezent și spun că ceja au început să curgă comenzile.

„Și acum sunt întrebări pe piață despre preț și câți miei putem livra. Se fac comenzi deja. Avem clienți care vor 40 de miei sau 10-15. Vor să fie siguri că o să găsească și fac din timp comenzile”, susține Constantin Scarlat, crescător din zona Andrieșeni, pentru bzi.ro.

28

Acesta deține în jur de 600 de oi, iar în perioada Paștelui vinde undeva la 350 de miei. „Prețul va fi de 12 lei kilogramul în viu, iar 24 de lei plus TVA cel la carcasă. Mieii au deja 25 de kilograme, iar până la Paște vor ajunge la 30 de kilograme”, a mai precizat fermierul.

Așadar, prețurile vor fi similare cu cele de anul trecut. Dacă unii fermieri vând în țară, alții vor să obțină un preț mai bun pe piețele din strâinătate.

„Sunt câțiva fermieri din Iași care au cerințe pe export și sacrifică mieii pentru acești clienți. Dar sunt și crescători care nu o să aibă mieii cu greutatea bună pentru vânzare pentru că Paștele e mai devreme anul acesta”, susțin reprezentanții crescătorilor de ovine din Iași.

Aceștia mai spun că înainte de Paște prețurile tin să crească, așadar, un kilogram de miel ar putea fi cândut, în viu, cu 13 lei, iar unul la carcasă, cu 26 de lei.

ANZ, vesti bune pentru oieri! ”In trei ani scapam complet de scrapie”In feb. 25, 2020

Scrapia – spaima crescătorilor de ovine! În maximum 3 ani, această maladie nu va mai reprezenta un pericol pentru efectivele ciobanilor din România – asigurarea vine din partea directorului Agentiei Nationale pentru Zootehnie, Bela Vaida, și a fost dată în exclusivitate pentru AGRO TV. Vă prezentăm un interviu cu liderul agenției, în care aflați detalii despre măsurile luate de autorități, pentru combaterea scrapiei.

https://youtu.be/W7bMiYy87uE

29

De unde criză de cartof?! Vasile Pop-Silaghi25 februarie 2020 - https://www.revista-ferma.ro/articole/agronomie/de-unde-criza-de-cartof

Cartoful, cultura nimănui! Afirmaţia şochează poate, dar e chiar adevărată! După integrarea în UE, an de an, cartoful românesc a scăzut drastic atât ca suprafeţe plantate, cât mai ales ca producţie şi calitate. 

Dacă MADR raportează în 2019 o suprafaţă plantată de 174.000 ha, cu o producţie la hectar inferioară faţă de 2018 cu aproximativ15%, atunci estimăm că producţia teoretică din România a fost de circa 2,6 milioane tone, din care vreo 100.000 de tone pentru industrializare, 400.000 tone pentru replantare, rămânând pentru consum propriu cam 2,1 milioane tone la un necesar estimat de 1,7 milioane tone (90 kg/cap de locuitor). Apare un excedent de vreo 400.000 tone, care presupunem că ajunge în hrana animalelor în gospodăriile populaţiei (fermele mari nu consumă aşa ceva). {i atunci de unde criză de cartof pentru consum? De ce se importă, când balanţa este destul de "roză", ca să spun aşa?

Cifre rupte de realitateDe la acest subiect, tratat în fiecare an de vreo 10-15 încoace, am pornit din nou în căutarea adevărului. Desigur că cea mai autorizată voce în domeniul cartofului la nivelul fermierilor este inginerul covăsnean Romulus Oprea, liderul FNCR (Federaţia Naţionala Cartoful din România).

“MADR vorbeşte de 174.000 ha în 2019, cifră complet ruptă de realitate. Cică aşa s-a raportat de către DAJ-uri! APIA are înregistrate circa 30.000 ha, incluzând aici şi cele 550-600 ha cu loturi semincere, precum şi cele 3000 ha cu cartof timpuriu pentru industrializare. Restul, de vreo 140.000 ha, e în grădini, se pare! S-a vehiculat prin Minister ideea că nu se declară suprafeţele reale, ceea ce este o mare lipsă din partea specialiştilor din judeţe şi comune, din moment ce nu se plăteşte norma de venit la suprafeţe mai mici de două hectare, iar APIA înregistrează cartoful de la 0,3 ha în sus. În afară de asta, eligibile sau nu, toate suprafeţele trebuie declarate!“, spune cu năduf preşedintele FNCR.

An deosebit de greu de la semănat şi până la recoltatProbleme deosebite în 2019 în rândul fermierilor de cartofi au fost semnalate

30

încă din primăvară (ploi şi lipsa de sămânţă certificată), ploi excesive alternate cu secetă şi arşiţa în vara, condiţii care au favorizat infecţii masive cu boli specifice (mana, preponderent). “Este inexplicabil - spune Romulus Oprea - că produsele pentru combaterea manei nu sunt omologate pentru tratamentele avio, deşi era imperios necesar acest lucru, iar alte insecticide fără prea mare importanţă practică sunt avizate”.

În toamnă, condiţiile de recoltare au fost dificile din cauza secetei şi a tasărilor din perioada de vegetaţie. Unii fermieri din centrul ţării au fost nevoiţi să efectueze o udare de aprovizionare pentru ca maşinile de recoltat să poată intra în solul uscat şi bătătorit. Apoi, tocmai fermierii cu contracte pentru chips, unde nivelul minim de randament este de 25 tone/ha, n-au reuşit în întregime să-şi realizeze bugetul, fiind penalizaţi la preţ (şi aşa destul de mic - în jur de 0,55 lei/kg), ieşind serios în pierdere, aşteptând acum, pentru echilibrare, eventual, încasarea sprijinului cuplat.

Preţuri fără precedent pe piaţa cartofuluiCartoful de consum. Urmare a producţiilor slabe din anul 2018, mai ales în zonele tradiţionale de producere a cartofului din Europa de Vest şi fără stocuri naţionale, s-a intrat în vara anului trecut cu o evidentă criză de aprovizionare, urcând preţul la poarta fermei la 1,5 lei/kg, fapt fără precedent în ultimii 10-12 ani. Aceste preţuri s-au menţinut relativ la acelaşi nivel până prin octombrie, când au intrat primele cantităţi însemnate din import şi care, practic, asigură şi acum necesarul de consum în România, stocurile autohtone epuizându-se aproape integral. Puţinii cartofi de consum româneşti costă, la poarta fermei, 1,2-1,4 lei/kg, dar la tarabă sau la magazin preţul e cel puţin dublu (!?).

Cartoful pentru plantare (sămânţa) produs şi disponibilizat de fermele din ţară a fost vândut aproape integral (şi aşa puţin, aproximativ 10.000 tone) la apariţia acestui articol. În ianuarie, până la mijlocul lunii februarie a.c., fermierii au profitat de vremea foarte caldă şi au lucrat consistent la sortare şi ambalare. Preţurile percepute sunt de 1,5-1,6 lei/kg plus TVA la categoria biologică Cl. B şi de 1,8-2,2 lei/kg plus TVA la Cl. A, nemaivorbind de Elită, care practic a fost foarte puţină şi a rămas în fermele prprii pentru multiplicare. Importul la această categorie biologică costă în jur de 850-900 euro/tonă, adică aproximativ 4-4,2 lei/kg, inclusiv transportul. În aceste condiţii, numai costul cu sămânţa ajunge la 12-14 mii lei/ha! “Cu alte

31

cuvinte, avem sămânţa certificată pentru circa 3500 ha, la care se mai adaugă vreo 3000 ha de cartof timpuriu pentru industrializare - acestea se plantează de regulă cu material certificat din import, asigurat de firmele procesatoare -, mai punem cele aproximativ 500 ha care (sperăm!) se vor înfiinţa în continuare în vederea multiplicării şi ajungem la aproximativ 7000 ha de cartof plantat cu sămânţă certificată. Restul, cu ce dă Dumnezeu! {i ne mirăm că avem cele mai mici producţii din Europa!”, ţine să sublinieze liderul FNCR.

Ce-i de făcut? Ce face Federaţia? Ce face Ministerul de resort?Au curs memorii peste memorii la MADR din partea FNCR, pentru ca ajutorul Guvernului să fie elaborat ca o strategie pe termen lung pentru toată suprafaţa de cartof, pentru că practic beneficiază de sprijin cuplat doar aproximativ 3500 ha din cele peste 170.000 cultivate. {i aici însă, prin plafonarea cuantumului pe hectar şi a suprafeţelor eligibile, în ultimii ani banii alocaţi pentru cartoful industrial au fost redistribuiţi la alte culturi.“Trebuie să ne gândim şi la producătorii de cartof pentru consum, pentru că nimeni nu va mai accepta să producă în pierdere ani la rând. Este mult prea riscant şi se vor orienta spre alte culturi, mult mai puţin riscante şi cu un volum de muncă incomparabil mai mic, cu mecanizare sută la sută”, încheie, cu durere, Romulus Oprea.

S-au desprins şi alte idei din discuţia cu preşedintele FNCR, cu măsuri concrete propuse Ministerului, alte măsuri pe care le va lua şi Federaţia în sânul propriilor fermieri, subiect care va fi dezvoltat în numerele viitoare ale revistei.

Romulus Oprea: “Vom ajunge să consumăm numai cartof de import şi asta nu este o abordare responsabilă: nu avem cum concura cu ţările mari producătoare de cartof doar lăsând totul la voia întâmplării! Vorbim până la urmă de securitatea alimentară a românilor!”

32

FNCR: CARTOFUL ROMÂNESC NU ESTE OTRĂVITÎn urma articolelor apărute recent în presa românească pe subiectul pesticidelor la legume, fructe şi cartofi, Federaţia Naţională Cartoful din România condamnă formulările iresponsabile precum „doldora de pesticide”, „cele mai nesigure alimente”, „pline de chimicale”, care, potrivit FNCR, nu fac altceva decât să provoace panică şi confuzie la nivelul consumatorului, bombardat tot mai des cu „informaţii” de-a dreptul apocaliptice! „Ne întrebăm, retoric desigur, oare care să fie scopul acestor adevărate campanii negative de presă?”, se precizează în informarea FNCR, semnată de Romulus Oprea, preşedintele Federaţiei, şi de Ioan Moroianu, director executiv. Redăm, pe scurt, precizările FNCR:

- „Care este punctul de vedere oficial al ANSVSA, de unde a prelevat probele şi la ce volum de marfă, provenienţa acestora, ce fel de pesticide au făcut obiectul studiului ş.a.m.d.

- Cartoful produs în România NU este în nici un caz tratat cu imazalil, substanţă neomologată la noi în ţară pentru folosirea la această cultură, în dezavantajul producătorilor noştri aflaţi în competiţie directă cu marfa importată.

- Produsele de protecţia plantelor folosite în cultura cartofului sunt foarte atent monitorizate, chiar draconic am zice noi.

- Fermierii noştri folosesc doar circa 25% din cantităţile medii de îngrăşăminte şi produse pentru protecţia plantelor folosite de fermierii din UE.

- Toţi fermierii care livrează cartofi pe piaţă efectuează analize la laboratoare autorizate pentru depistarea de reziduuri de pesticide. Nu am avut niciodată analize necorespunzătoare, putem veni cu dovezi concrete, nu cu poveşti ! ANSVSA prelevează probe şi de la fermierii noştri. De ce sunt trecute acele rezultate sub tăcere?

- Cartoful este un adevărat filtru natural al substanţelor dăunătoare. Tuberculul de cartof este o tulpină îngroşată subterană care nu intră în contact direct cu nici un produs de protecţia plantelor care se aplică pe teren sau pe foliaj pe parcursul perioadei de vegetaţie. Imazalilul şi inhibitorii de încolţire se aplică numai în depozit şi nu sunt produse accesibile producătorilor români, nefiind omologate. Drept dovadă, cartoful românesc este mai puţin atractiv comercial la această oră şi în mod normal un pic mai deshidratat.

- Cartoful comercializat în acest moment în România este, din păcate, în proporţie de peste 80% din import, din ţări unde, într-adevăr, folosirea

33

imazalilului este permisă pentru a se asigura o păstrare pe termen lung, fără pierderi din cauza putregaiurilor. Aspectul comercial mai atractiv al produselor din import provine în primul rând de la folosirea acestei substanţe şi a inhibitorilor de încolţire care menţin turgescenţa produselor. Eventualele reziduuri detectate la aceste produse sunt prezente doar pe coajă, care de obicei se îndepărtează înainte de consum”.

Un mare fermier din Mehedinți caută sprijin pentru ferma sa de găini25 februarie 2020

Cornel Stroescu este fermier cu tradiție din Mehedinți și cel care a luat inițiativa de a înființa Camere Agricole, în sprijinul agricultorilor. Pentru a-și crește de 10 ori capacitatea fermei de găini pe care o are în județul Mehedinți și a aduce facilități în zonă, are nevoie însă de credit pentru investiție, bani pe care spune că este foarte greu să îi obțină de la bănci.

”Am fost la bănci să iau credit pentru investiții, dar lipsa finanțării este o reală piedică în calea dezvoltorii fermierilor români! Eu vreau să cresc de zece ori capacitatea fermei de găini ouătoare pe care o dețin în prezent. În demersul meu de a investi în dezvoltarea fermei, am observat că mă lovesc însă de refuzul băncilor, care nu vor să-mi ofere finanțare”, a spus Cornel Stroescu.

În prezent, în ferma lui Cornel Stroescu din județul Mehedinți sunt 17.000 de găini ouătoare care produc în jur de 15.000 de ouă pe zi. Investiția l-ar ajuta să mărească capacitatea fermei la aproape 200.000 de găini, pentru că fermierul crede că piață de desfacere există pentru produsele sale. Are nevoie însă de 5 milioane de euro pentru a duce planul la sfârșit. ”Am

34

observat în demersul meu că problema cea mare este reprezentată de investițiile în ferme. Eu am o fermă vegetală, cu depozitare, având acum experiență și pe acest sector avicol, pot spune că mi-am deschis o piață în ceea ce privește produsul meu, care este foarte căutat, nu am produs să vând raportat la câtă cerere am, și vorbim de Drobeta Turnu Severin și un magazin din Târgu Jiu. Atât pot să livrez pentru că producția este limitată, produc în jur de 15.000 de ouă pe zi, e foarte puțin pentru ce cerere există. M-am gândit să cer și finanțare pentru dezvoltare, aș vrea să cresc ferma de 10 ori, dar pentru acest lucru, am nevoie de 5 milioane de euro. Acum avem în fermă în jur de 17.000 de găini, în două hale. Vrem să ajungem la 20-22 de hale cu aproape 200.000 de găini”, a mai spus fermierul din Mehedinți.

Dacă va găsi finanțare, fermierul din Mehedinți spune că îi va investi în automatizarea halelor care să respecte toate normele de biosecuritate și siguranță alimentară. Este vorba de un complex de hale de găini, cu o stație de sortare performantă, cu depozit frigorific și mașini de livrare. ”Cel mai mult costă automatizarea, pentru că trebuie să fi un produs care să respecte toate criteriile de biosecuritate și de siguranță alimentară. Atunci când livrăm produsul la hipermarket, nu se descarcă produsele până când nu se măsoară temperatura cu care au fost livrate. Pentru că este produs perisabil, trebuie să respecți normele de securitate alimentară și atunci și cheltuielile sunt mai mari. Acești bani nu ar greu de obținut pentru un investitor care ar locui în Germania sau în Polonia, spre exemplu”, a mai adăugat Cornel Stroescu.

Dacă proiectul său va fi dus la bun sfârșit, fermierul vrea să exporte ouăle. Complexul de hale va fi gata într-un an, dacă va primi finanțare.

Xarvio - fermierul digitalLiviu GORDEA 25 februarie 2020

Agricultura se confruntă cu provocări majore la nivel mondial. În unele regiuni, cererea de produse alimentare şi de furaje creşte rapid, în timp ce în altele condiţiile de producţie nu sunt deloc satisfăcătoare.

Tehnologiile moderne de informare şi comunicare, robotica şi ceea ce generic numim „internetul lucrurilor” (Internet of Things - IoT, în limba engleză) ar trebui să-i ajute pe fermieri să îşi gestioneze activitatea într-un mod sustenabil şi să utilizeze mai bine resursele chimice, contribuind astfel la protecţia solului şi a apelor subterane, pentru ca în final să producă mai mult cu mai puţin.

Unele companii au înţeles exact încotro se îndreaptă lucrurile şi scopul lor este de a cerceta aceste noi tehnologii şi de a le dezvolta într-o manieră

35

orientată către aplicaţii. Aceasta implică, printre altele, gestionarea datelor şi susţinerea proceselor agricole cu tehnici de automatizare. În toamnă, la Agritechnica, în cadrul celui mai mare târg de tehnologie agricolă, am văzut câteva soluţii extrem de interesante. Printre ele şi xarvio Scouting, o aplicaţie mobilă foarte deşteaptă care poate fi integrată într-o platformă digitală complexă, proprietate a BASF.

Cartografierea culturilorFolosind recunoaşterea instantanee a fotografiilor, algoritmi de analiză complecşi şi tehnologia de partajare a datelor, aplicaţia xarvio Scouting permite cultivatorilor şi agronomilor să identifice imediat buruienile-problemă şi bolile care pot apărea în culturile lor. Nu trebuie decât să accesaţi camera telefonului mobil şi aplicaţia îşi face treaba. Ajutându-se de algoritmi avansaţi de machine learning, care îşi îmbunătăţesc permanent precizia şi funcţionalităţile cu ajutorul Inteligenţei Artificiale şi a schimbului de date, asta înseamnă că acurateţea rezultatelor va fi din ce în ce mai mare cu fiecare căutare. Este o modalitate cât se poate de simplă pentru cei ce doresc să adopte noi metode care îi pot ajuta să îmbunătăţească semnificativ calitatea recoltelor şi să crească productivitatea.

Pe lângă faptul că scanează culturile identificând presiunea de boli şi buruieni, aplicaţia poate determina în acelaşi timp şi numărul de plante pe metrul pătrat în postemergenţă (o estimare medie). Înarmaţi cu aceste informaţii, fermierii pot diagnostica mai exact problemele şi pot selecta tratamentele adecvate.La Hanovra am testat personal funcţionalitatea acestei aplicaţii, iar rezultatele au fost cât se poate de încurajatoare. Ulterior mi-am şi instalat xarvio Scouting, iar la primăvară mi-am propus să o testez din nou în câmp. Aplicaţia este disponibilă pentru descărcare gratuită în magazinul de aplicaţii Google Play sau Apple Store.

36

Câmpuri sănătoaseO altă inovaţie prezentată de BASF la Agritechnica 2019 este xarvio Healthy Fields, un serviciu de protecţie a culturilor, pe bază de subscripţie, prin intermediul căruia fermierii şi prestatorii de servicii pot monitoriza riscul de infestare a culturilor, primind recomandări pe tot parcursul sezonului. Este ca un fel de superagronom care evaluează starea culturilor şi, în funcţie de presiunile ce apar în câmp, vă ajută să luaţi cele mai bune decizii posibile. Face recomandări inclusiv în ceea ce priveşte tipul de tratament, alegerea produsului şi dozarea optimă specifică stării de vegetaţie. Pe baza datelor colectate, xarvio Healthy Fields poate astfel decide pentru dumneavoastră dacă se impune o strategie cu două tratamente sau una cu trei tratamente, ţinând cont de gradul de infestare a culturilor. Produsele cu o eficacitate mai mare vor fi utilizate pentru a asigura potenţialul de randament mai mare.

Iar la final de sezon, dacă daunele provocate de o anumită boală în cultură sunt mai mari decât cele convenite în avans, fermierul va putea fi chiar despăgubit financiar. Pentru asta e nevoie, desigur, de plata unui abonament, care poate varia între 150 euro/hectar (varianta de bază pentru două aplicări) şi 230 euro/hectar (varianta premium, pentru suprafeţele cu randament ridicat şi dacă se ajunge la 3 tratamente). În preţ sunt incluse costurile pentru fungicide şi regulatori de creştere, aplicarea tratamentelor de către furnizor şi garanţia de sănătate pentru culturi.

O soluţie digitală complexăAtât xarvio Scouting, cât şi xarvio Healthy Fields fac parte dintr-o suită de produse digitale oferite de xarvio Digital Farming Solutions, sau altfel spus, soluţia BASF bazată pe un model de platformă globală de agricultură care oferă sfaturi agronomice independente, specifice zonei de câmp, gândită astfel încât să permită fermierilor să îşi gestioneze culturile cât mai eficient şi mai durabil.

Suita xarvio include şi aplicaţia xarvio Field Manager, care combină vizualizarea standard a zonelor de câmp cu trei caracteristici de ultimă oră:

37

Field Monitor (monitorizarea culturii), Spray Timer (recomandarea privind aplicarea tratamentelor) şi Zone Spray (aria de stropire), toate concepute pentru a oferi fermierilor şi consultanţilor agricoli instrumente economice şi durabile care să îmbunătăţească producţia agricolă, de exemplu prin identificarea automată a momentului şi dozei optime de aplicare a fungicidelor.

Xarvio Field Manager este o soluţie digitală care îi ajută pe fermieri să ia decizii în diverse domenii ale activităţii lor agricole. Scopul este acela de a realiza un sistem de cultivare mai eficient, care să protejeze mediul înconjurător şi să asigure utilizarea optimă a fiecărei parcele. Fermierii pot vedea în orice moment starea terenului, pot obţine recomandări pentru fiecare parcelă şi pot descărca un set de hărţi care indică recomandările de aplicare pentru fiecare zonă în parte.

BASF ŞI BOSCH ÎŞI EXTIND COOPERAREA ŞI ÎN DOMENIUL DIGITALÎn noiembrie anul trecut, companiile BASF şi Bosch anunţau că-şi intensifică parteneriatul de succes în dezvoltarea soluţiilor digitale pentru agricultură, prin înfiinţarea unui centru comun, care le va permite să îşi desfăşoare activităţile de cercetare şi de dezvoltare sub un singur acoperiş. Cele două companii colaborează încă din 2016 la un proiect comun, de aplicare inteligentă a erbicidelor. Este vorba despre o tehnologie de mare precizie în ceea ce priveşte eliminarea buruienilor problemă din culturile agricole, capabilă să reducă semnificativ volumul total de substanţe chimice aplicate. Sistemul inteligent produs de cele două companii ar urma să fie lansat oficial pe piaţă în 2021.

Noua tehnologie poate, de asemenea, să facă diferenţa între plantele de cultură şi buruieni, aplicând erbicidele în mod selectiv. Cum funcţionează noua tehnologie? Pe măsură ce maşina de erbicidat survolează câmpul, camerele sale de bord înregistrează imagini cu vegetaţia din întreaga zonă. Sistemul inteligent de gestionare a aplicării erbicidului analizează semnalele primite de la senzori şi identifică prezenţa unei plante de cultură sau a unei buruieni. Apoi, sistemul controlează jeturile de pulverizare şi erbicidul este aplicat doar acolo unde e nevoie. Zonele fără buruieni, pe de altă parte,

38

rămân neerbicidate. Întreaga procedură - scanare, identificare şi aplicare - durează doar câteva milisecunde şi se realizează într-o singură etapă de procesare.

 O afacere infloritoare, si la propriu, si la figurat In feb. 25, 2020

Afacerile cu flori au crescut considerabil în ultimii cinci ani, cu 96% față de 2014 și cu 6% față de 2017, la 330 milioane de lei în 2018. Astfel, business-urile din domeniul floral din România și-au dublat cifra de afaceri în ultimii cinci ani și vor continua să crească și în 2020, cu aproximativ 15%, până la 450 milioane de lei, potrivit estimărilor analiștilor KeysFin.

„Florile nu sunt doar frumoase, ci pot fi și profitabile. Business-urile din domeniul floral au căpătat avânt în ultimii ani și nu putem să nu remarcăm faptul că peste 90% din antreprenorii din domeniu sunt români. Creativitatea acestora și pasiunea pentru aranjamente florale cu siguranță că și-au spus cuvântul, însă, pentru ca piața locală să înflorească și mai mult, este nevoie de o strategie clară și de investiții susținute și în ceea ce privește cultivarea florilor. Momentan, creșterea acestui sector a venit doar din consum, însă cu siguranță că poate veni și din producție dacă vor exista inițiative în acest sens.“, a declarat Roxana Popescu, Managing Director al KeysFin, unul din cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.

În 2018, numărul companiilor care activează în domeniu a fost cu 36% mai mare decât în 2014, în urma analizei calitative rezultând peste 830 de companii în industria florilor.

Cu toate acestea, nu toate sunt afaceri înfloritoare: din totalul celor peste 830 de companii analizate, 387 au înregistrat profit, 373 au avut pierderi, iar restul au avut un rezultat nul în 2018. Pe de altă parte, în același an, rezultatul net al business-urilor din domeniul floral (profit minus pierdere netă) a evoluat în ritm susținut, reușind să treacă de la o pierdere de 12,5 milioane de lei în 2014, la un profit de peste 20 de milioane de lei în 2018.

39

AFACERILE CU FLORI – UN BUSINESS APROAPE 100% ROMÂNESCÎn topul celor mai mari companii locale din domeniul floral, după cifra de afaceri, se află: COMGABY MOLN SRL (florăriile Magnolia: 31,6 milioane de lei), FLOWERS MARKET HOLLAND SRL (26,1 milioane de lei) și FLOR DE LOS ANDES SRL (17,6 milioane de lei în 2018).Toate cele trei sunt deținute de investitori români și, mai mult decât atât, dintre cele peste 830 de companii analizate, doar 20, respectiv 2% – sub marja statistică de eroare de 3%, sunt controlate de investitori străini.

NE PRICEPEM LA ARANJAMENTE FLORALE, DAR NU CU FLORILE NOASTREComerțul internațional de plante vii și produse de floricultură al României (exporturi plus importuri) a înregistrat o creștere de 2,7% față de 2017 și 5,8% față de 2014, la aproape 136 milioane de euro în 2018. Analiștii KeysFin atrag însă atenția asupra majorării deficitului comercial (exporturi minus importuri), care a avansat cu 3,5% față de 2017 și a fost cu 6,6% peste nivelul din 2014, la 130 de milioane de euro în 2018.Mai simplu spus, valoric România a importat de 50 ori mai multe flori decât a exportat, în 2018, iar principala sursă a importurilor florale din țara noastră este Olanda. Țara lalelor este așadar furnizorul oficial de flori al României, iar valoarea importurilor a fost de aproximativ 78 milioane de euro, reprezentând aproape 60% din totalul importurilor de plante vii și produse de floricultură de pe plan local. În topul țărilor din care România importă flori se mai regăsesc și Ungaria, cu 12% din totalul de importuri menționat mai sus, și Italia, cu 8% din același total.Olanda este de altfel lider de necontestat în domeniu, cu peste 40% din exporturile de flori la nivel global în 2018, aproximativ 3,7 miliarde de

40

dolari potrivit datelor Statista.

UNDE ÎNFLORESC BUSINESS-URILE DIN DOMENIUBucurești se află pe primul loc în topul județelor în funcție de cifra de afaceri a business-urilor din domeniul floral care au sediul aici, însumând 113 milioane de lei, 34% din totalul la nivel național. Capitala este urmată în clasament de județul Bistrița-Năsăud, cu 10% din total și o cifră de afaceri de 32,5 milioane de lei, și județul Ilfov, cu 9% din total și o cifră de afaceri de 30 milioane de lei. Companiile înregistrate în cele trei județe cumulează peste 50% din totalul cifrei de afaceri locale a acestui sector.În ceea ce privește forța de muncă din domeniu, a rămas relativ constantă față de 2017. Astfel, în 2018 existau aproximativ 1,6 mii de angajați activi în industrie, la nivel național, cu 36% mai mulți decât în 2014. Pe de altă parte costul mediu per angajat a avut o creștere de aproape două ori mai rapidă decât productivitatea medie per angajat, respectiv de 80% în 2018 versus 44% în 2014.

41

E-FLORILE CÂȘTIGĂ TERENPiața de e-commerce din România crește de la an la an, iar obișnuința românilor de a găsi totul la un click distanță se regăsește și în cazul business-urilor florale. Potrivit datelor din domeniu, în 2019 existau aproximativ 150 de magazine online de flori, iar cele mai ocupate luni pentru acestea sunt lunile februarie, martie și decembrie. Sărbătorile locale, precum 1 martie sau Dragobetele, dar și cele internaționale, precum Valentine’s Day sau 8 martie, contribuie așadar semnificativ la veniturile comercianților online de flori. În ceea ce privește avantajele competitive, majoritatea magazinelor online se întrec în a oferi durate mici de livrare a florilor, de chiar și o oră sau două, mizând pe spontaneitatea clienților.

INDUSTRIE ALIMENTARA

Conferinta Nationala a Viticulturii Românești, la cea de-a doua editie In feb. 25, 2020

Agricover a organizat ieri, 24 februarie, cea de-a doua ediţie a Conferinţei Naţionale a Viticulturii Românești – VITICON 2020. Partenerii evenimentului au fost companiile Adama, Bayer, Corteva Agriscience, Intermag și Summit Agro.

Manifestarea a reunit specialiști, autorităţi și reprezentanţi ai celor mai mari companii producătoare de tehnologii și soluţii integrate pentru protecţia plantelor.

Printre temele conferinței s-au regăsit schimbările aduse de reforma PAC în sectorul viticol, tendinţele pieţei la nivel naţional și internaţional, dinamica pieţei de vin în România, tehnologii inovatoare și exemple de bune practici pentru creșterea productivităţii, dar și soluţiile specializate de finanţare pentru viticultură.

Deschiderea evenimentului i-a revenit lui Cătălin Păduraru, expert în piața de vin și președinte al VINARIUM – International Wine Contest.

42

În cadrul evenimentului au mai luat cuvântul Ghiță Pinca, director general Agricover S.A., Lucian Neagu, director comercial Agricover Credit IFN, Andrei Doru, Third Party Relations manager Adama, Sorin-Laurențiu Petrache, Horticulture – Grower Marketing Bayer, reprezentantul companiei Intermag, Grzegorz Cielinski, Crop Nutrition Specialist, Adrian Teban, Integrated Field Scientist Corteva Agriscience, George Andron, Key Account Manager, Speciality Crops, Corteva Agriscience, Mărgărint Niță-Dragomir, director tehnic Summit Agro, Grigore Cristian Samoilă, Client Service Executive, Nielsen.

La final, sesiunea interactivă de întrebări și răspunsuri i-a ajutat pe fermierii prezenți să înțeleagă noile tendințe din sectorul vini-viticol. Concluziile evenimentului au fost trase la degustarea de vinuri, unde invitații s-au delectat cu soiurile prezentate.

Afaceri la început de drum. Familia Călin produce 2.000 de litri de horincă anual în propria distilărie din Cămărzana, judeţul Satu Mare Florentina Niţu 24.02.2020,

Horinca e denumirea regională folosită pentru ţuică şi pălincă exclusiv în Maramureş şi în unele părţi ale Ţării Oaşului.

Cămărzana Călin SRL, o mică afacere de familie din judeţul Satu Mare, dezvoltată de familia Călin în urmă cu 14 ani, produce 2.000 de litri de horincă anual în propria distilărie din localitatea Cămărzana şi îşi propune ca din toamna anului 2020 să vândă producţia în toată ţara sub brandul Horincă de Cămărzana.

„Povestea a fost iniţiată de tatăl meu, iar eu am preluat businessul de curând şi vreau să duc mai departe povestea. (…) Avem o mică distilărie unde producem anual 2.000 de litri de horincă şi sper ca din toamnă să reîncepem vânzările“, spune Simion Călin, administratorul Cămărzana Călin SRL.

43

Producătorul de bere Bermas Suceava încheie 2019 cu un profit de 1,9 mil. lei, în creştere cu 19% faţă de 2018, la afaceri de 32 mil. lei, plus 8%. Compania a înregistrat în 2019 un profit operaţional de 3,5 mil. lei, în creştere cu 17,3% faţă de EBITDA din 2018 Cristina Bellu 25.02.2020,

Producătorul de bere Bermas Suceava (simbol bursier BRM), companie listată pe segmentul principal de tranzacţionare al BVB, a raportat pentru 2019 un profit net de 1,9 mil. lei, echivalentul unei creşteri de 19,4%, şi afaceri de 32,7 mil. lei, plus 8,3%. 

Compania a înregistrat anul trecut un profit operaţional de 3,5 milioane lei, în creştere cu 17,3% faţă de EBITDA înregistrat în 2018. Activele totale ale companiei se cifrau la finalul anului 2019 la 33,5 mil. lei, în creştere cu 16% faţă de 31 decembrie 2018, iar datoriile totale la 9,8 mil. lei faţă de 5,6 mil. lei comparativ cu finalul anului precedent, arată raportul financiar publicat de producător pe site-ul BVB. Compania cu 31 mil. lei capitalizare este controlată în proporţie de 30% de Asociaţia Victoria Bermas, în timp ce asociaţia salariaţilor PAS Bermas are o deţinere de 20,8%, iar Vivat Construct controlează un procent de 13,6% din numărul de acţiuni. 

Urmează conferinţa ZF / BT Hello, Timişoara. Noua generaţie de antreprenori ai Timişoarei. Cine sunt tinerii care au pornit de la zero? Florentina Niţu 25.02.2020,

David Alb, Senneville: Afacerea de familie a fost pusă pe picioare de bunicii mei, iar eu am preluat frâiele în 2014

44

Joi, 5 martie 2019, Ziarul Financiar şi Banca Transilvania merg la Timişoara pentru a discuta cu antreprenorii despre cum arată mediul de business într-unul dintre cele mai puternice judeţe din ţară.

Senneville, Neaţa Omelette Bistro, Bereta, Spontan Events, Kenosis, Virago Beauty şi Nifty, sunt doar câteva branduri create de la zero de tineri antreprenori din judeţul Timiş. Mânaţi de pasiune, printre multinaţionale şi oameni de afaceri consacraţi, tinerii îşi fac loc pe piaţă şi pun pe masa consumatorilor ideea lor.

Economia se mişcă, arată cifrele, numai în primele nouă luni ale anului 2019 în judeţul Timiş fiind înmatriculate 4.500 de firme noi, situându-se astfel pe locul trei, după Bucureşti (13.500) şi Cluj (5.000), potrivit datelor de la Registrul Comerţului.

Ziarul Financiar şi Banca Transilvania merg joi 5 martie la Timişoara pentru a discuta cu antreprenorii despre cum arată mediul de business din judeţ.

Senneville este un business „dulce“ din Timişoara aflat la a treia generaţie, pornit iniţial ca o brutărie, care a trecut de o cifră de afaceri de 1,5 mil. euro din realizarea produselor de cofetărie, patiserie şi brutărie, dar şi din servicii de catering pentru evenimente private şi corporate. „Afacerea de familie a fost pusă pe picioare de bunicii mei, iar eu am preluat frâiele în 2014“, spune David Alb, cel care administrează în prezent businessul.

Neaţa Omelette Bistro este o omletărie din Timişoara înfiinţată în 2016 de Alexandra Lazea, o tânără ce îşi propune să extindă businessul în toate oraşele mari din România, dar şi în afara ţării, după ce a văzut că există cerere din partea turiştilor.

Adrian Biebel, un alt tânăr din Timişoara, a început să facă propriile experimente în producţia de bere artizanală într-un garaj  în 2013, iar trei ani mai târziu a creat businessul Bereta, o microberărie în care realizează în prezent 4.000-5.000 de litri de bere.

Alex Roşca, Alex Bucătaru şi Mihai Leonte organizează evenimente în Timişoara sub brandul Spontan Events, după ce în luna aprilie a anului 2018 au primit provocarea de a organiza o petrecere pentru 100 de persoane. „Totul s-a petrecut spontan“, spun fondatorii, care de la organizarea unei petreceri cu 100 de persoane au ajuns să aducă la un loc 1.800 de oameni.

Andreas Samuelsson, un suedez mutat de 15 ani în România, produce de patru ani tocătoare din lemn, mese ori rafturi rustice, dar şi obiecte din piele

45

naturală, într-un atelier de 400 de metri pătraţi din Giarmata Vii, localitate aflată la 17 kilometri de Timişoara.

El a pornit cu o finanţare de 100.000 de euro, după ce a găsit o bucată de lemn într-o pădure şi i s-a părut potrivită pentru o masă, două sau chiar mai multe, iar astfel a apărut Kenosis. „Kenosis înseamnă să cobori voluntar de la vârful piramidei la bază şi să susţii oamenii de sub tine, să îi ajuţi să crească odată cu tine“, a explicat antreprenorul.

Adela Manea, de profesie inginer chimist, a hotărât după mai bine de 17 ani petrecuţi în domeniul producţiei de ceaiuri, loţiuni şi unguente să îşi deschidă propriul business cu produse cosmetice, iar din 2017 realizează cosmetice pentru ten şi pentru corp într-un atelier din oraşul Făget din judeţul Timiş.

Pasionată de haine, Iozefina Dulcea pornea în 2006 pe drumul antreprenoriatului, la scurt timp după terminarea Facultăţii de Arte Vizuale şi Design din Timişoara, cu 8.000 de euro, bani cu care a cumpărat trei maşini de cusut cu ajutorul cărora să producă articole vestimentare în serie mică şi unicat într-un atelier din Săcălaz, aflat la circa 10 kilometri de Timişoara. Astăzi, brandul Nifty trece de afaceri de 80.000 de euro.

Numărul de antreprenori din judeţul Timiş (asociaţi/acţionari în firme) a urcat cu 5,1% în 2019 faţă de 2018, la 66.266.

Campania “O garanție de calitate – Alege vinurile recomandate de Auchan și Vinul.ro”,   nominalizată pentru Best Shopper Activation în cadrul galei Progresiv Awards 2020 februarie 25, 2020 Vinul.ro

„O garanție de calitate – Alege vinurile recomandate de Auchan și Vinul.Ro”, campania de promovare a vinurilor cu garanții calitative acordate de comisiile de evaluare ale revistei noastre derulată în hipermarketurile Auchan, a intrat în cursa finală pentru prestigioasele Progresiv Awards, la categoria Best Shopper Activation. Dacă doriți să susțineți dezvoltarea categoriei „vinuri” în marele retail, vă puteți înscrie să primiți un link la care să votați acest proiect, în paralel cu Consiliul Specialiștilor care va decide câștigătorii: https://progresivawards.ro/forms/ro/request-link-form/

46

Proiectul “Auchan și Vinul.ro vă recomandă” s-a bucurat de semnalizare specială în magazinele fizice, inclusiv pe pardoseala magazinelor, pentru a atrage atenția clienților interesați asupra vinurilor de calitate garantată

Prin intermediul acestei campanii – derulată cu ocazia Târgului de Vinuri Auchan din 2019 – clienții au avut posibilitatea de a regăsi la raftul de vinuri o serie de etichete suplimentare care arată calitatea vinului prin intermediul unui punctaj obținut în urma unor evaluări realizate independent de către experții Vinul.ro. Notate cu punctaje între 80 și 100, cele mai bine clasate au fost prezentate în magazinele Auchan prin marcarea punctajului obținut atât la raft, cât și online pe www.auchan.ro, prin etichete distincte. În felul acesta, punctele Vinul.ro afișate în magazinele Auchan oferă consumatorilor sugestii de cumpărare ușor de observat, cu garanția unui nivel calitativ pentru fiecare buget disponibil. Campania “O garanție de calitate – Alege vinurile recomandate de Auchan și Vinul.Ro” a constat în implementarea în hipermarketurile Auchan a unei serii de oferte de vinuri cu caracter limitat (ca sortiment, stoc și durată), unde diferențiatorii sunt reprezentați de recomandările din partea specialiștilor independenți (față de retailer sau crama producătoare) și semnalizarea distinctă la raft.

Un serviciu adus clienților: selecția și recomandarea care simplifică alegerea

„Și în această ediție a Târgului de Vinuri, Auchan și-a afirmat rolul de selecționer în  beneficiul clienților, atât prin produsele atent alese de specialiștii noștri, cât și prin evaluările și recomandările făcute de specialiștii Vinul.ro, prin intermediul acestui parteneriat unic, nominalizat anul acesta la Progresiv Awards. Colaborarea noastră are ca scop simplificarea procesului de alegere a unui vin, oferind clienților un instrument simplu și concis pentru distingerea calității unei sticle de vin. Specialiștii Vinul.ro au acordat vinurilor din ofertă note de la 80 la 100, permițând astfel clienților să-și aleagă vinul potrivit în funcție de propriul buget și preferințe. Ne bucurăm să vedem că acest instrument a fost foarte apreciat nu doar în rândul clienților, ci și în industria de profil și le mulțumim pe această cale tuturor celor care

47

au votat acest proiect”,  a declarat Tiberiu Dănețiu, director Marketing Auchan Retail România.

Un proiect educativ de succes

„Pentru Vinul.ro, această nominalizare pentru proiectul derulat împreună cu Auchan este un motiv de mândrie și vine ca o recunoaștere a faptului că ideile creative au succes, chiar și pe o piață mai sensibilă la preț cum este cea a vinului. Vreau să mulțumesc partenerilor de la Auchan pentru acest parteneriat”, a declarat Publisherul revistei, Cezar Ioan. „Clienții au nevoie de garanții și de îndrumare în fața rafturilor unde se găsesc sute de etichete pe zeci de metri, iar impactul calității este unul de natură să ofere acestora încredere și dorința de a testa noutățile și de a-și extinde orizontul de opțiuni în bună cunoștință de cauză”, a mai afirmat el.

Despre Progresiv Awards

Înființat în urmă cu două decenii pentru a aduce recunoașterea oamenilor, organizațiilor, brandurilor și proiectelor din piața FMCG, Progresiv Awards se bucură de recunoașterea profesioniștilor datorită juriului format din specialiști, datorită criteriilor de evaluare a proiectelor și datorită relevanței și notorietății pe care activitatea de-a lungul timpului a adus-o acestor premii. Evenimentul, aflat la cea de-a 20-a ediție, va avea loc în data de 12 martie 2020 la Cazinoul din Sinaia, în prezența a peste 450 de participanți. 

Despre Vinul.ro

Cu o activitate în domeniul vinului începută în 2002 (sub numele Connaisseur, la data respectivă), Vinul.ro s-a distins prin longevitatea neegalată de vreo altă publicație de profil în România. Acest demers publicistic se bucură de recunoașterea specialiștilor din domeniul producției, comercializării și consumului vinului – mărturie stând numărul mare de înscrieri în concursul anual pentru decernarea Premiilor de excelență ale revistei și numeroasele participări la zecile de evenimente și proiecte inedite de promovare inițiate de echipa publicației.

Despre Auchan România

Auchan România are în portofoliu 33 de hipermarketuri Auchan, 2 supermarketuri Auchan și o rețea de 24 magazine de proximitate MyAuchan. Cu peste 280.000 m2 suprafaţa netă de vânzare, aproximativ 10.000 de angajaţi,  o cifră de afaceri cu taxe de peste 1,2 miliarde de Euro, propune celor circa 5 milioane de locuitori din orașele în care sunt prezente magazinele Auchan un comerţ modern, de calitate, cu cele mai largi game de produse şi un concept de discount generalizat, cu toate preţurile mici,

48

permanent. Pe www.auchan.ro Auchan prezinta clientilor peste 25.000 de produse și, în acelasi timp, operează website-urile dedicate activităţilor de gastronomie tip restaurant –  lamasa.auchan.ro si de florărie – florarie.auchan.ro.  

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Rafturile golite în magazinele din București, pe fondul isteriei mediatice generate de coronavirus  ADELINA SAHLEAN | 25.02.2020 -

Rafturile mai multor magazine mari din București sunt golite în viteză de cumpărători, pe fondul isteriei mediatice legate de coronavirus, oamenii cumpărând de la produse alimentare, la cele de curățenie și hrană pentru animalele de companie.

Luni și marți, vânzările în mai multe magazine ale marilor retaileri au crescut cu până la 40% față de o zi obișnuită, iar livrările pe aplicaţia Bringo au crescut cu 300 la sută, cele mai căutate produse fiind apă, făină, ulei, conserve, alimente congelate, paste, produse de curățenie și hârtie igienică, dar și mâncare pentru câini şi pisici, potrivit G4media. 

La un hypermarket Carrefour din Bucureşti nu mai era deloc făină albă. Reprezentanţii magazinului au declarat că nu mai au nici pe stoc. De asemenea, rafturile cu apă şi conserve erau aproape goale, iar angajaţii abia făceau faţă cu aprovizionarea. În plus, angajaţii magazinului spuneau că, la ora prânzului, erau mai multe persoane la cumpărături decât de obicei.

Şi în magazinele Mega Image, Lidl sau Auchan se puteau întâlni situaţii similare.

Unii dintre clienţii magazinelor spuneau că nu îşi fac provizii din cauza informațiilor legate de coronavirus şi că nu se tem. Totuşi unii dintre ei au declarat că se pregătesc pentru o eventuală situaţie de criză.

49

Ministrul Sănătății, Victor Costache, declara, luni, într-un interviu pentru Digi24, că supermarketurile au stocuri pentru o perioadă bună de timp. „Mâine avem o întâlnire cu reprezentanţii supermarketurilor, tot ce înseamnă Carrefour, Auchan, Kaufland ce mai avem în România. Deja am avut, telefonic, un prim contact, şi m-au asigurat că la nivel naţional, asta este vestea bună, avem stocuri pentru o perioadă bună de timp. În niciun caz nu trebuie să ne facem griji”, declara ministrul Sănătății.

Ministerul Sănătății a anunțat că Victor Costache va avea, marți după-amiază, o întâlnire cu reprezentanții marilor lanțuri de magazine „pentru a transmite măsurile de prevenire și limitare a eventualelor cazuri de infecție cu noul coronavirus hotărâte în Comitetul pentru Situații de Urgență”.

Asociaţia Marilor Reţele Comerciale: În acest moment nu avem motive să anticipăm o lipsă a alimentelor de pe rafturi; în ultimele zile au fost vânzări „mai mari”  Financial Intelligence   25 februarie 2020,

Directorul executiv al Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România, George Bădescu, a precizat marţi la Ministerul Sănătăţii că nu există motive de îngrijorare în ceea ce priveşte stocurile de alimente, afirmaţie făcută în contextul unor situaţii apărute în ţări afectate de noul coronavirus.

„În perioada următoare, pentru o perioadă de timp previzibilă să spunem, nu anticipăm să avem lipsă de… sau să avem rafturile goale. (…) Stocurile pe care le avem în acest moment, dacă luăm în calcul ceea ce se vinde într-o perioadă aglomerată, în preajma sărbătorilor, am putea spune că aceasta este şi predicţia în timp. Cu alte cuvinte, volumul de marfă pe care îl avem disponibil ar fi să satisfacă nevoile pe care în mod normal anticipăm atunci când sunt perioade aglomerate. În acest moment, nu avem motive să anticipăm o lipsă a alimentelor de pe rafturi. Pe de altă parte, după cum ştiţi, există reţele de magazine diferite, cu abordări diferite, aşa că m-aş feri eu, de la asociaţie, să dau un termen anume. Însă, aşa cum vă spuneam, nu există motive de îngrijorare în perioada previzibilă – să zicem săptămâni, luni”, a spus Bădescu, citat de Agerpres.

El a explicat că în ultimele zile au fost vânzări „mai mari”. „Nu avem motive în acest moment să ne îngrijorăm. Au fost unele vânzări mai mari. Şi asta este una dintre strategiile pe care le avem în calcul, să încercăm să mărim aceste comenzi”, a arătat directorul executiv.

50

PROFI – Din grija pentru viitor De   Redactia Financiarul  Data feb. 24, 2020

De curand, PROFI a devenit tinta unor afirmatii neadevarate, asa ca am luat decizia sa prezentam clar pozitia noastra cu privire la binele animalelor si hotararea de a furniza in fiecare zi consumatorilor din Romania produse sanatoase si de buna calitate.

Contrar celor afirmate de anumite grupuri de activisti, produsele vandute de PROFI se conformeaza 100% legislatiei din Romania si din UE si sunt de cea mai buna calitate.  Ne intristeaza sa constatam ca angajamentul nostru fata de clienti  si de societate in general este subminat de astfel de afirmatii nefondate.

Intelegem pe deplin importanța rolului nostru de a oferi clienților produse mai bune din toate punctele de vedere, si promovam producătorii responsabili din punct de vedere social, considerand ca sunt elemente cheie in aceasta privinta.

Astfel, PROFI ofera cumparatorilor posibilitatea de a alege atat oua de gaina crescuta la sol, cat si oua romanesti de o calitate excelenta, produse in baterii imbunatatite, conform legislatiei romanesti si europene. Consumatorii au dreptul sa aleaga singuri produsele pe care doresc sa le consume, iar rolul nostru este sa le furnizam in fiecare zi produsele de calitate pe care si le doresc.

Inca de la inceput, PROFI  s-a straduit sa mareasca procentul de oua de gaina crescuta la sol si cauta in permanenta  noi modalitati prin care  sa devina in cele din urma furnizor 100% de astfel de oua. Cu toate acestea, in actualele conditii de piata din Romania, tinta respectiva este foarte problematica.

51

Datele furnizate de Asociatia Crescatorilor de Pasari din Romania arata ca ouale provenite din baterii reprezinta circa 60% din intreaga productie de oua, iar din discutiile purtate cu jucatorii din  domeniu nu rezulta ca situatia se va schimba semnificativ in urmatorii cinci ani.

Ne straduim ca in magazinele noastre sa marim proportia de oua provenite de la gaini crescute la sol dar, din respect pentru consumatorul din Romania, nu putem sa ne angajam ferm ca vom atinge ambitioasa tinta de a elimina din magazine ouale de baterie pana in 2025 fara sa generam un gol imens in bucataria fiecaruia.

Vom continua sa acordam un maxim de importanta furnizarii de produse de buna calitate catre consumatorii din Romania si vom recompensa producatorii care dau dovada de responsabilitate sociala pentru a facilita tranzitia catre momentul cand ouale crescute la sol vor reprezenta 100% din sortiment.

Cu peste 1200 de magazine si 17000 de angajati, PROFI este lantul de retail cu cea mai mare acoperire geografica din Romania.

Grupul Sphera, care deţine KFC şi Pizza Hut în România, raportează pentru 2019 un profit de 55,5 mil. lei, de peste două ori mai mare faţă de 2018, la vânzări de 955 mil. lei. Georgios Argentopoulos, CEO: Vânzările au rămas puternice, iar marjele noastre s-au îmbunătăţit, în ciuda provocărilor prezente. Am deschis 16 restaurante în 2019 Cristina Bellu 25.02.2020,

Georgios Argentopoulos, CEO al Sphera

Sphera Group (simbol bursier SFG), operatorul în sistem de franciză al lanţurilor de restaurante KFC, Pizza Hut şi Taco Bell în România, a raportat pentru 2019 un profit net 55,5 millioane lei, în creştere cu 129% faţă de 2018, în contextul unor vânzări de 955 milioane lei, în creştere cu 23,8% determinată de un avans de 19% al vânzărilor în T4/2019, potrivit calculelor realizate de ZF pe baza raportului financiar preliminar publicat de companie.

Excluzând impactul adoptării IFRS 16, grupul a avut un profit net de 64,16 milioane lei, plus 164,5%.

52

Pentru anul 2019, vânzările restaurantelor comparabile (like for like) la nivelul Sphera au crescut cu 7,8% faţă de anul precedent, fiind susţinute de o creştere de 9,2% pentru KFC România, o creştere de 16,2% pentru KFC Moldova, o creştere de 5,6% pentru KFC Italia, o creştere de 1,2% pentru Pizza Hut şi o creştere de 1,0% pentru Taco Bell, arată datele transmise luni de companie. În ultimul trimestru al anului, vânzările comparabile au crescut cu 6,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2018.

Jean Richard De Latour, CEO Carrefour: Fluctuaţia de personal în retail e de 40%. Acum, raportul dintre cererea şi oferta pieţei de muncă din retail nu este sustenabil Cristina Roşca 25.02.2020,

Jean Richard De Latour, CEO Carrefour România: În ultimii 10 ani, piaţa locală a forţei de muncă s-a confruntat cu un nou cadru, provocator. Peste trei milioane de români au părăsit ţara şi aceasta este o problemă complexă, care nu se va schimba dacă nu acţionăm rapid şi dacă nu găsim soluţiile adecvate pentru a ne adapta noii realităţi create. Imaginaţi-vă dacă, peste alţi 10 ani, alte trei milioane de români vor părăsi ţara. Deci, ceva trebuie să se schimbe dramatic, este nevoie de o reformă structurală în anii ce vor urma.

Retailerul francez are în România peste 17.000 de salariaţi care lucrează în cele peste 300 de magazine deschise sub diferite formate.

Jean Richard De Latour, CEO al operaţiunilor Carrefour în România, spune că fluctuaţia de personal din retail este de circa 40% - printre cele mai mari din economie – motiv pentru care retailerii trebuie să găsească soluţii pentru fidelizarea salariaţilor. Afirmaţiile lui vin în contextul în care Carrefour este unul dintre cei mai mari angajatori din România, cu peste 17.000 de salariaţi. Este vorba de numărul total de angajaţi ai grupului care are în România patru firme, una operând hipermarketurile şi online-ul, o alta supermarketurile, o a treia magazinele cumpărate de la Billa, iar ultima unităţile Supeco, un mix de discount şi cash&carry.

„În ultimii 10 ani, piaţa locală a forţei de muncă s-a confruntat cu un nou cadru, provocator. Peste trei milioane de români au părăsit ţara şi aceasta este o problemă complexă, care nu se va schimba dacă nu acţionăm rapid şi dacă nu găsim soluţiile adecvate pentru a ne adapta noii realităţi create. Ima-ginaţi-vă dacă, peste alţi 10 ani, alte trei milioane de români vor părăsi ţara.

53

Deci, ceva trebuie să se schimbe dramatic, este nevoie de o reformă struc-turală în anii ce vor urma“, spune el.

Lanțurile de supermarketuri din România, lipsite de interes față de bunăstarea găinilor din ferme și sănătatea publică – RAPORTPosted by: Lidia Neagu in Business, EcoLIFESTYLE 25 February 2020

Asociația F.R.E.E (Freedom and Respect for Every Earthling) a realizat un raport privind lanțurile din supermarket din România care au aderat la Standardul de calitate Cage-Free sau care și-au luat angajamentul că, într-un anumit număr de ani, vor opri vânzarea ouălor de la găini ținute în baterii, care nu asigură păsărilor nevoile de bază și care din punct de vedere al siguranței publice, provin din sisteme de exploatare care prezintă mai multe riscuri și probleme pentru găini, probleme care se răsfrâng asupra calității ouălor.

Din 2016 și până în prezent, un număr mare de companii din industria alimentară au oprit furnizarea și consumul ouălor de la găini ținute în cuști, făcând alegeri care implică mai puțină suferință și o mai bună calitate a produselor consumate.La nivel național, în ceea ce privește retailerii, această tendință este vizibilă în cazul Lidl, care a încetat vânzarea ouălor de la găini închise în cuști, în 2016.

În schimb,  Kaufland, Carrefour, Penny Market, Mega Image, Selgros și Metro, au publicat angajamente conform cărora vor pune capăt aprovizionării cu astfel de ouă, într-un anumit interval de ani. Toate acestea au fost posibile mai ales datorită efortului Alianței Open Wing, o coaliție formată din peste 70 de organizații de pe tot globul. Aceasta are menirea de a opri abuzurile asupra păsărilor crescute pentru carnea lor și pentru ouă, în toate fermele din lume. În momentul de față, singurele firme mari de retail din România care nu și-au luat acest angajament sunt Cora și Profi.

Cora, spre deosebire de Profi, a făcut demersuri în acest sens, în celelalte țări unde operează, dar nu și în România. Este deja „cage-free” în Belgia, iar în Franța va finaliza tranziția în anul 2025. În Luxembourg nu au fost necesare aceste demersuri deoarece sunt interzise cuștile în fermele de găini. În România, Cora nu a răspuns apelului F.R.E.E. de a purta un dialog.

54

Pe ultima poziție în clasament se află Profi, care, din păcate, nu și-a setat ca obiectiv să elimine ouăle marcate cu cifra 3 din lanțul de aprovizionare și care nu consideră bunăstarea animalelor o prioritate a firmei, ignorând preocupările clienților cu privire la sănătate și la calitatea ouălor expuse pe rafturi.

„Credem că multă lume ar fi indignată și dezamăgită dacă ar ști că magazinele lor preferate contribuie la această cruzime față de păsări și că, în ciuda puterii pe care o au pentru a influența piața, aleg să rămână indiferente”, spune Cristina Cojocea, președinte al asociației F.R.E.E..Deoarece creșterea în cuști favorizează apariția a numeroase boli și sporește riscul de rezistență la antibiotice, tranziția spre sisteme alternative de creștere este necesară nu numai pentru bunăstarea lor, ci și pentru siguranța alimentară, respectiv a consumatorului.La nivel global, sute de companii au promis că vor tranziționa către sisteme fără cuști în ceea ce privește aprovizionarea cu ouă, atât pentru cele folosite ca ingredient, cât și cele pentru consumul direct, iar acest număr crește cu fiecare zi.

În ultimii ani, românii au devenit foarte conștienți cu privire la sănătate, bunăstarea animalelor și problemele mediului înconjurător. Consumatorii sunt interesați să achiziționeze produse sustenabile (inclusiv ouă), de o mai bună calitate, acestea fiind în legătură strânsă cu bunăstarea animalelor. Ei sunt dispuși să plătească mai mult dacă le este garantată calitatea. Un studiu făcut de iSense arată că 82% dintre consumatori sunt interesați de ouăle de la găini care nu sunt ținute în cuști – free-range (49%) și ecologice (33%).De asemenea, unul dintre cele mai importante criterii de selecție a ouălor îl reprezintă condițiile în care au fost crescute găinile; astfel, la nivel național, numărul celor care conștientizează importanța bunăstării animalelor crește cu fiecare zi. Consumatorii solicită companiilor, prin intermediul unei petiții online (OuaOtravite.ro), să înceteze a utiliza sau a vinde ouă marcate cu cifra 3, de la găini ținute în cuști. Acest lucru se întâmplă deoarece oamenii au devenit mai receptivi la problemele și suferința animalelor, dar și mai interesați de calitatea hranei pe care o procură.

“Este un fapt cunoscut că ouăle provenite de la găini ținute în baterii au o calitate nutritivă inferioară, conțin reziduuri de pesticide, de medicamente și au un conținut mai mare de colesterol. În plus, administrarea antibioticelor este o practică frecventă în ferme, pentru a preveni și trata bolile intestinale, iar acest lucru duce la creșterea rezistenței la antibiotice. Riscul de salmonella este, de asemenea, mai crescut la sistemele de creștere cu baterii”, se arată într-un comunicat al asociaţiei.Există un progres la nivel național?

55

În toamna anului trecut, asociația F.R.E.E. a desfășurat o campanie de conștientizare cu privire la condițiile din bateriile așa-zis „îmbunătățite”, unde își petrec scurta viață găinile ouătoare. Au afișat reclame în stațiile de metrou din București și au discutat cu trecătorii, inclusiv cu clienți care ieșeau din magazinele Profi după realizarea cumpărăturilor. Mulți dintre ei s-au arătat surprinși de condițiile de creștere improprii și nedrepte și au recunoscut că, deși știau sau bănuiau că Profi vinde ouă cu cifra 3, nu au făcut niciodată legătura cu ce se întâmplă în ferme până ca acele ouă să ajungă pe rafturi.

Inițiativa Cage-Free se desfășoară la nivel global și se fac inclusiv demersuri legislative, de a elimina cuștile din toate fermele europene. Inițiativa Cetățenească Europeană de a elimina cuștile, a strâns până la finalul anului trecut peste 1.6 milioane de semnături și vor fi prezentate Comisiei Europene.Adesea nu se poate elimina deodată vânzarea acestui tip de ouă, de aceea multe dintre firme își iau angajamentul să facă această tranziție într-un anumit interval de timp. Asociația F.R.E.E. transmite firmelor din România că, fără un angajament ferm față de clienți și furnizori, nu există certitudinea că intenția de a adera la standardul de calitate Cage-Free se va concretiza. Anumite firme invocă teama unei discontinuități în comercializarea ouălor sau a produselor pe bază de ouă, însă tocmai angajamentul este soluția pentru a se extinde oferta de ouă cage-free.

„Prin Angajamentul Cage-Free, firmele au puterea de a schimba felul în care sunt crescute găinile ouătoare, convingând producătorii să dezvolte sisteme alternative de exploatare – în hale la sol, free-range – prin care animalele nu suferă la fel de mult, și prin care oamenii nu primesc alimente de calitate inferioară, care chiar le pot pune în pericol sănătatea. Dar este minunat că tot mai multe firme iau în serios această problemă. Sperăm că acest raport va determina toate firmele din sectorul de retail să ia atitudine pentru a ridica standardele de bunăstare a găinilor ouătoare din fermele românești”, adaugă Cristina Cojocea.Asociația Freedom and Respect for Every Earthling (F.R.E.E.) are ca scop promovarea drepturilor animalelor și protecției mediului în România, cât și a unei alimentații sănătoase, care respectă animalele și natura. Organizația a fost înființată în anul 2017 și organizează frecvent evenimente de informare a publicului la nivel național, cu precădere în Iași, Târgu-Jiu și București.

Raportul și clasamentul se pot vedea și aici: https://drive.google.com/drive/folders/1ANHg8habu0i8QpgY6nJA1XavZueyTkLP?usp=sharing

56

UNIUNEA EUROPEANA

Green Deal dă peste cap politicile europene de coeziune şi pune România şi alte ţări din est într-o situaţie delicată. Întâlnirea şefilor de state din UE, săptămâna trecută, pentru discuţii pe bugetul multianual al Uniunii (2021 – 2027) a eşuat şi acum întrebarea este: ce va urma? :  Răzvan Botea,   Iulian Anghel 25.02.2020, 20:10 15

Green Deal-ul – planul de 260 – 400 mld. euro/an, în următorii zece ani, prin care UE vrea să reducă emisiile de carbon până la nivelul la care acestea sunt absorbite de natură în totalitate – şi Brexitul încing spiritele la Bruxelles.

Membrii UE au stabilit de principiu ca un sfert din bugetul UE de aproximativ 1.000 mld. euro pentru 2021 – 2027 să fie investit în proiecte subsumate Pactului Ecologic European (Green Deal), care urmăreşte instaurarea, până în 2050, a  „neutralităţii climatice“ (acest lucru înseamnă că în UE emisiile de dioxid de carbon şi alte elemente toxice trebuie reduse până la nivelul în care ele sunt absorbite, în totalitate, în mod natural de ecosisteme).

Ceea ce pentru unii este mumă s-ar putea dovedi însă pentru alţii ciumă.

Dacă, anual, Green Deal-ul costă 400 mld. euro, România, cu o economie de puţin peste 1% din PIB-ul UE, trebuie să găsească o finanţare de 40 mld. euro, în următorii zece ani, pentru pactul ecologic. O parte din banii UE (25% din fondurile structurale) trebuie redirecţionaţi spre acest scop, ceea ce nu convine României. De pildă, România a avut anul trecut un deficit fiscal de 48 mld. lei (10 mld. euro) – 4,46% din PIB. Cu un an înainte, acesta fusese de 6 mld. euro. Anul acesta deficitul va fi de aproximativ 9 mld. euro. După cum se vede, deficitele cumulate, pe doar trei ani, sunt cât toate fondurile structurale primite de România în şapte ani, 2014 – 2020

(25 mld. euro). Anul acesta au fost bugetate investiţii de aproape 50 mld. lei, dar peste 60% din această sumă este aşteptată de la UE. Nu vor veni 30 mld. lei, clar, prin urmare investiţiile vor rămâne la un nivel modest. Unei astfel de ţări i se cere un efort de 40 mld. euro, în zece ani, şi i se oferă un spijin suplimentar nerambursabil de doar

750 mil. euro, şi acela condiţionat de drenarea unor fonduri structurale substanţiale spre proiecte futuriste. „Provocările sunt faptul că se diminuează fondurile, mai ales odată cu ieşirea Marii Britanii din UE (un minus de 80-90 mld. euro în şapte ani – n.red.) şi se schimbă nişte priorităţi care nu au neapărat corespondent în nevoile noastre naţionale, cum ar fi Green Deal“, a spus Cristian Păun, profesor la Academia de Studii

57

Economice (ASE) Bucureşti, în cadrul unei dezbateri organizate de grupul parlamentar Renew Europe.

Clotilde Armand, europarlamentar, a spus că o altă direcţie de negociere este atragerea de fonduri europene din partea României, altele decât cele special destinate. Ea explică faptul că România ar putea atrage astfel de fonduri dacă ar veni cu proiecte strategice în contextul Pactului Ecologic European. „În toate discuţiile la care am participat am vrut să impunem un criteriu geografic pentru fondurile care nu sunt destinate în mod nominal României, cele pentru care suntem în competiţie cu celelalte state. Teoria spune că cel mai bun câştigă, dar ar trebui ca pentru aceste tipuri de fonduri România să fie susţinută pentru proiecte strategice legate de Green Deal. Pentru asta trebuia ca la noi la nivel naţional să avem nişte priorităţi“, a spus ea.

Întrebarea care se pune este: dacă în urma negocierilor ţările beneficiare primesc mai mulţi bani, ce va face România cu banii europeni? Cristian Păun mai spune că strategia din România pentru atragerea fondurilor europene a fost ca, la începutul programării, să iniţieze proiectele care sunt mai uşor de finanţat şi să lase la sfârşit banii care sunt mai geu de atras.

„România atrage mai întâi banii uşor de atras, cum ar fi fondurile din agricultură, şi lasă spre final banii care sunt foarte greu de atras. Lucrul acesta se întâmplă de două programări încoace. Ce şanse avem să schimbăm acest aspect la a a treia programare?“, a mai spus el.

De asemenea, finanţarea proiectelor prin bani europeni vine împreună cu o cofinanţare din partea României, iar Păun crede că în anii viitori România va avea o problemă mare cu cofinanţarea, în contextul în care cheltuielile cu pensiile şi salariile vor reprezenta peste 90% din veniturile fiscale ale statului în 2019.

„Este şi problema cofinanţării. Fondurile europene înseamnă bani de la buget. Or, noi dacă dăm 93% din veniturile fiscale de anul acesta pe pensii şi salarii de unde să mai avem bani de investiţii şi co-finanţarea fondurilor europene. Am aglomerat bugetul cu plăţi de pensii şi salarii şi nu o să mai avem bani pentru co-finanţarea investiţiilor. Presiunea la bugetul de stat este evidentă. aceste fonduri vor deveni natural.“

Pe lângă faptul că România se luptă pentru mai mulţi bani europeni în exerciţiul financiar anterior, problema se pune şi în ceea ce priveşte luarea în considerare a gazului natural ca „energie de tranziţie“, in cadrul Green Deal. România vrea ca ceea ce are acum drept capacităţi pe cărbune (minele din Valea Jiului şi capacităţile pe cărbune din Oltenia trebuie inchise) să fie

58

trasnformate in capacităţi pe gaz şi recunoscute ca participate la efortul de reducere a emisiilor nocive

 „Noi încercăm să spunem <<de acord cu nuclearul, dar atunci de acord şi cu gazul natural >>. Dacă voi acceptaţi ca energie nucleară să fie energie de tranziţie, atunci să accetaţi faptul că şi gazul natural va fi considerat energie de tranziţie“, a spus europarlamentarul Clotilde Armand.

 

Alocarea de fonduri UE pentru România, pe cicluri de finanţare

2007 – 2014

► 32,7 mld. euro - sume totale alocate de UE (fonduri de coeziune, pentru dezvoltare rurală, subvenţii agricole etc.) Fondurile structurale au fost de 19,6 mld. euro, din care au fost absorbite 18 mld. euro (92%).

2014 – 2020

► 39,8 mld. euro - sume totale alocate de UE (fonduri de coeziune, pentru dezvoltare rurală, subvenţii agricole etc.). Fondurile structurale sunt de 25,2 mld. euro şi au fost absorbite, până la 31 decembrie 2019, 6,7 mld. euro (26%).

2021 – 2027

► Anvelopa financiară nu a fost stabilită. Iniţial, Comisia Juncker a propus o creştere a fondurilor structurale pentru România cu 7% faţă de perioada 2014-2020. Planul actualului preşedinte al Consiliului European, Charles Michel (respins de liderii UE), propunea pentru 2021 - 2027 o creştere a

59

alocărilor de fonduri structurale pentru România de la 25,2 mld. euro (exerciţiul curent) la 27,2 mld. euro (exerciţiul 2021 – 2027).

De la ferma la furculita – o noua strategie a Comisiei Europene In feb. 25, 2020

Strategia „De la fermă la furculiță” (Farm2Fork) a Comisiei Europene reprezintă un răspuns la provocările globale privind asigurarea necesarului de alimente, dar trebuie să fie pusă în aplicare în mod coerent și corect. Sistemul alimentar global se confruntă cu provocări majore. Populația globală crește pe măsură ce suprafața de teren ocupată de culturile agricole este în scădere. În Uniunea Europeană, agricultura este responsabilă pentru producerea a 10% din emisiile de gaze cu efect de seră.

În acest context trebuie abordate prudent provocările precum accesul la alimente sănătoase, pierderea biodiversității și schimbările climatice. Fermierii ce activează astăzi în agricultură trebuie să producă mai mult cu mai puțini bani și să protejeze mediul.

Pe măsură ce trecem către o agricultură durabilă, trebuie să ne amintim că fermierii fac parte din soluție, nu din problemă. Ei trebuie să aibă oportunitatea de a deveni campioni ai luptei împotriva schimbărilor climatice.

Viitoarea strategie „De la fermă la furculiță”, parte a Pactului Ecologic European (Green Deal), oferă oportunitatea elaborării unei strategii pe termen lung foarte necesară pentru sectorul alimentar. UE trebuie să adopte o strategie extrem de cuprinzătoare, ce ar trebui să aibă în prim plan obținerea produselor alimentare sănătoase, sigure pentru consum și suficiente.

Strategia „De la fermă la furculiță”, precum și alte componente ale Pactului Ecologic European – Green Deal, trebuie pregătite cu atenție, cu evaluări de impact atent selectate. O reglementare excesiv de complexă nu va face decât

60

să sporească povara administrativă a fermierilor și să împiedice aplicarea principiilor de bază ale agriculturii durabile.

Agricultura Uniunii Europene se află într-un moment de cotitură și nu ne putem permite să pierdem nici un fermier. Același lucru este valabil și pentru Politica Agricolă Comună, care – așa cum se sugerează în comunicarea Green Deal – ar trebui adaptată pentru a finanța noile măsuri de climă și sol ce vor fi implementate la nivel european.

În loc să-i amendeze și să-i constrângă pe fermieri, noile ecoscheme trebuie gândite în așa fel încât să-i încurajeze și să le ofere stimulentele necesare în vederea adoptării noilor măsuri. Acest lucru poate fi posibil numai cu o finanțare corespunzătoare a agriculturii europene. Doar fermele profitabile își pot permite să investească în acțiuni de climă și mediu.

În mod similar, strategia „De la fermă la furculiță”, trebuie să ofere posibilitatea consolidării poziției fermierilor în lanțul alimentar. Această strategie trebuie privită în ansamblul ei, deoarece economia circulară, bioeconomia, silvicultura și politica energetică sunt strâns legate de sistemul alimentar.

În calitate de factori de decizie ai Uniunii Europene, trebuie să ne asigurăm că atunci când ridicăm standardele de mediu pentru produsele alimentare din Europa, aceleași standarde se vor aplica și importurilor. În acest fel, fermierii vor fi conștienți de faptul că produsele lor nu vor fi înlocuite cu alimente mai ieftine din țări terțe, unde standardele de mediu nu sunt atât de ridicate.

În comunicarea sa privind strategia „De la fermă la furculiță”, Comisia Europeană s-a concentrat pe utilizarea durabilă a produselor fitosanitare și a îngrășămintelor pentru a promova biodiversitatea. Trebuie să continuăm să ne bazăm pe cele mai bune cunoștințe științifice disponibile. Dacă ignorăm știința, vom pierde beneficiile acumulate până acum și vom înfrunta consecințe negative în comerțul internațional.

La stabilirea limitelor admise, trebuie să luăm în considerare diferențele semnificative ce există între statele membre, de exemplu, în ceea ce privește implementarea măsurilor de bunăstare a animalelor, utilizarea pesticidelor, utilizarea antibioticelor în producția de carne sau nivelul de cadmiu din îngrășăminte. Punctul de plecare al întregii strategii trebuie să fie respectarea reglementărilor existente.

61

Cele trei procese paralele de luare a deciziilor UE nu ar trebui să aducă mai multă incertitudine în sectorul agroalimentar. Strategia ”De la Fermă la Furculiță”, trebuie să creeze o viziune pe termen lung pentru sistemul alimentar până în 2050. Astfel de decizii au nevoie de o pregătire atentă, de o perspectivă globală și de o coerență a politicilor din partea Uniunii Europene. Sursa: AIPROM

FORUMUL „Importanța geostrategică și economică a Mării Negre în actualul context european”

Siegfried Mureșan:   Fiecare cetățean, întreprindere, comună, oraș vor trebui să contribuie la obiectivul de a deveni neutri din punct de vedere al emisiilor de carbon Financial Intelligence   25 februarie 2020,

  Fiecare cetățean, întreprindere, comună, oraș vor trebui să contribuie la obiectivul de a deveni neutri din punct de vedere al emisiilor de carbon, a spus Siegfried MUREȘAN, Raportor al Parlamentului European privind finanțarea Pactului Ecologic European, într-un mesaj video, transmis, ieri, la FORUMUL „Importanța geostrategică și economică a Mării Negre în actualul context european”, organizat de Financial Intelligence și România Durabilă.

Comisia Europeană a lansat un Plan Ecologic European (Green Deal), al cărui obiectiv este ca, până în 2050, să emitem mai puțin CO2 decât poate absorbi natura, să fim neutri din punct de vedere al emisiilor CO2.

https://youtu.be/sCLCu2uPFn8

62

 Țara fostă comunistă care a depășit Portugalia și se apropie de Italia la PIB per capita  InCont.ro, 25 februarie 2020

Produsul Intern Brut per capita raportat la puterea standard de cumpărare în Polonia a crescut în 2019 până la 33.891 dolari, devansând Portugalia (33.665 dolari), scrie cotidianul Rzeczpospolita, care citeză date FMI.

Conform acestor cifre, Portugalia este a doua ţară din Europa Occidentală devansată de Polonia, după ce în anul 2016 a devansat Grecia.

Cotidianul Rzeczpospolita subliniază că succesul Poloniei face parte dintr-un fenomen mai amplu în urma căruia ţările din Europa Centrală se apropie de statele din sudul Uniunii Europene, scrie Agerpres.

În 2019, Portugalia, dar şi Polonia, au fost devansate de Ungaria, iar Cehia, cu un PIB pe cap de locuitor raportat la puterea standard de cumpărare de 38.800 dolari s-a apropiat de Italia (40.400 dolari).

 Alte ţări din Europa Centrală şi de Est care se apropie de Italia sunt Estonia (aproximativ 35.800 dolari ), Slovacia (aproximativ 36.600 dolari) şi Slovenia (aproximativ 38.400 dolari).

Publicaţia menţionată subliniază însă că în Europa Centrală, în pofida poziţiilor diferite de la care au plecat ţările din regiune şi a politicilor diferite adoptate de guvernele lor în ultimele trei decenii, s-a menţinut un nivel suprinzător de constant de dezvoltare.

Visul Estoniei (35.800 dolari per capita) de a deveni un fel de Singapore al Europei nu s-a materializat iar ţara cu o populaţie mai mică decât cea a Varşoviei rămâne în general la nivelul de dezvoltare al Poloniei.

Paradoxal, pentru Polonia ar fi mai uşor să devanseze Italia susţine Rzeczpospolita. În prezent, decalajul dintre cele două ţări este de

63

aproximativ 6.500 dolari. Dacă nu vor avea loc evenimente neprevăzute, Polonia ar putea recupera acest decalaj în decurs de un deceniu.

Cu toate acestea, creşterea economică rapidă a făcut pe mulţi experţi să spună că următorul buget european pe termen lung 2021-2027 ar putea fi ultimul în care ţări precum Polonia, Ungaria şi Cehia vor fi beneficiari neţi în loc de contributori neţi.

....................................................................

ROMANIA, BULGARIA

Exporturile ilegale de gunoi către România şi Bulgaria reflectă diviziunea est-vest din UE Catalina Apostoiu 25.02.2020,

De-a lungul anilor, deşeuri din ţările mai bogate din bloc au fost exportate către România şi Bulgaria, unde pur şi simplu s-au acumulat sau au fost arse fără a se respecta reguli care preîntâmpină riscurile pentru sănătatea oamenilor. Problema pare să persiste, scrie Ivaylo Ditchev, profesor de antropologie culturală la Universitatea din Sofia, Bulgaria, într-o opinie publicată de Deutsche Welle.

În ianuarie, Comisia Europeană a ameninţat cele două ţări cu sancţiuni pentru reciclarea inadecvată a deşeurilor municipale din 2014. Dezvăluirile privitoare la problema gunoiului au provocat un cutremur politic în România. Totul a ieşit la iveală când poliţia italiană, care a descoperit exporturi ilegale de gunoi către ambele ţări, a informat autorităţile acestora cu privire la această practică.

În România şi Bulgaria, mai puţin de 10% din deşeuri la nivel naţional sunt reciclate. O mare parte a gunoiului este arsă în fabrici de ciment fără filtre, poluând aerul şi creând un risc serios la adresa sănătăţii oamenilor. În ultimii 10 ani, importurile de gunoi în Bulgaria au crescut de 20 de ori, iar jur-

64

naliştii arată că gunoiul este pur şi simplu aruncat sub poduri sau de-a lungul autostrăzilor şi mai apoi ars.

În România şi Bulgaria, ca şi în Italia, businessul eliminării deşeurilor este controlat de figuri obscure. Politicieni importanţi sunt implicaţi, corupţia înfloreşte, iar ecologiştii sunt etichetaţi drept radicali care ar fi plătiţi de rivali din vest care vor să încetinească dezvoltarea ţării. Din toate aceste afa-ceri se fac profituri mari.

Criza gunoiului are şi o dimensiune simbolică, mulţi est-europeni simţindu-se cetăţeni de mâna a doua pe continent, scrie Ditchev. Exact ca în cazul standardelor duale la alimente.

Imaginile cu gunoiul acumulat în Europa de Est a stârnit mânie cu privire la această industrie ilegală. Importul de deşeuri creează în mulţi est-europeni sentimentul că producţia şi consumul de bunuri sunt în mare măsură un privilegiu al vesticilor, în timp ce estul rămâne să le rezolve acestora proble-ma deşeurilor.

Noi, europenii, scrie profesorul bulgar, ne simţim trataţi incorect, în condiţiile în care statele europene bogate adoptă reglementări de mediu din ce în ce mai stricte în timp ce îşi exportă deşeurile în estul Europei.

Acum, în Bulgaria se dezbate dacă firmele locale de reciclare ar trebui obligate să nu proceseze mai mult de 50% din gunoiul importat din afară. Dar care este diferenţa când emisiile emanate din arderea acestor gunoaie sunt la fel de toxice, se întreabă Ivaylo Ditchev.

Cum pot fi România şi Bulgaria oprite de la a importa deşeuri care le ameninţă sănătatea oamenilor doar pentru un profit rapid? Reglementările şi amenzile europene nu vor fi suficiente, scrie Ditchev. De ani întregi, deşeurile se acumulează în ambele ţări, dar mulţi par pur şi simplu să dea din umeri şi să accepte status quo-ul.

 UNGARIA

Guvernul Ungariei vrea menţinerea nivelului actual al finanţării UE pentru fermierii maghiari A.M.Internaţional / 25 februarie

65

Guvernul Ungariei face tot posibilul pentru menţinerea actualului nivel al finanţării UE pentru fermierii maghiari, a afirmat, luni, ministrul ungar al Agriculturii, Istvan Nagy, după întâlnirea cu omologii săi din Europa Centrală şi de Est (CEE), transmite MTI.Miniştrii din România, Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania şi Polonia au semnat o declaraţie comună la Varşovia, cerând pentru perioada 2021 - 2027 menţinerea bugetului Politicii Agricole Comune (PAC) la actualul nivel, informează Agerpres.

Actuala propunere privind bugetul PAC "va trebui majorată chiar şi fără sporirea măsurilor pe care trebuie să le adopte fermierii în privinţa protejării climei şi a mediului. Nu putem cere mai mult de la fermieri, cu o finanţare care stagnează şi chiar cu reducerea finanţării", a declarat Nagy.

Acesta a adăugat că omologii săi din România, Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania şi Polonia au fost de acord că agricultura trebuie să contribuie la îndeplinirea obiectivelor climatice ale UE, "dar trebuie găsit un echilibru între angajamentele luate de sectorul agricol şi alte sectoare".

Obiectivele UE trebuie realizate "nu prin secătuirea fermierilor maghiari, ci determinând corporaţiile care poluează masiv să plătească preţul pentru schimbările climatice", a afirmat ministrul ungar al Agriculturii. Acesta a explicat că schimbările climatice nu ar trebui să ducă în UE "la un sector agricol mai puţin competitiv sau la mai multă birocraţie pentru fermieri. Chiar mai important, nu ar trebui să ducă la preţuri mai ridicate pentru alimente".

Bugetul alocat Politicii Agricole Comune reprezintă cea mai importantă parte a bugetului Uniunii Europene. Odată cu Brexitul, bugetul alocat PAC va scădea în mod automat, însă unele state membre vor să se aloce sume mai mari pentru a finanţa alte priorităţi, în timp ce pentru Franţa şi alte ţări prioritatea este menţinerea PAC.

OLANDA

„Nu vrem să facem unul sau doi hamburgeri. Vrem să schimbăm lumea“. Friptura viitorului creşte în laborator 25 februarie 2020, 14:08 de Daniela Serb

Friptura obţinută de la porcul din bătătură ar putea deveni curând o amintire Un start-up olandez pare că a găsit o soluţie pentru consumatorii cu grijă faţă de mediu, dar cărora le este dificil să renunţe la carne. Astfel, olandezii vin cu propria lor variantă de carne de porc

66

provenită din celule animale, crescute în laborator.

Studiu Meatable va dezvălui în această vară primul său prototip de carne de porc realizată în totalitate din celule animale cultivate, în locul celei provenind de la animale sacrificate, potrivit agerpres.ro care preia Thomson Reuters Foundation. Spre deosebire de alte companii din America, Europa şi Israel care se întrec pentru a dezvolta „carne curată“, prietenoasă cu mediul, cea realizată de Meatable nu foloseşte ser animal, un fluid derivat din sânge.

„Încercăm să ajutăm la rezolvarea unora dintre cele mai importante provocări din lume, nu vrem doar să facem unul sau doi hamburgeri, vrem să schimbăm lumea“, a declarat Krijn de Nood, CEO al companiei care a strâns 10 milioane de dolari în decembrie de la investitori printre care şi Comisia Europeană.

Dintr-o celulă, la loturi mari de celule

Cu o singură celulă provenită de la un animal viu „într-un mod complet nedureros“, Meatable poate produce loturi mari de celule necesare pentru a produce carne ''în câteva zile până la câteva săptămâni'' în loc de câteva luni, potrivit companiei. Tehnologia a fost introdusă pentru prima dată de universităţile Stanford şi Cambridge şi se bazează pe o descoperire despre manipularea celulelor vii, recompensată în 2012 cu premiul Nobel.

„Carnea curată“ este susţinută de oameni de ştiinţă şi specialişti în protecţia mediului atribuindu-i-se un rol potenţial marcant în lupta contra schimbărilor climatice. Creşterea animalelor contribuie cu aproximativ 14,5 procente la cantitatea de emisii gaze cu efect de seră responsabile pentru încălzirea planetei, conform Organizaţiei Naţiunilor Unite, iar terenurile utilizate în acest scop reprezintă o cauză semnificativă a defrişărilor. Companii precum Aleph Farms şi Memphis Meats încearcă să obţină carne de vită şi de pasăre prin cultivarea celulelor animale în vase Petri şi apoi în bioreactoare de mari dimensiuni, similare cuvelor de fermentaţie utilizate pentru producţia de bere.

Costurile de producţie, tot mai mici

Costurile astronomice de producţie au scăzut, de la cel al unui burger cultivat în laborator în 2013, care a costat 280.000 de dolari, până la

67

aproximativ 100 de dolari pe kilogram de carne cultivată. Însă, obstacolele se menţin şi provin mai ales de la crescătorii tradiţionali de animale. Crescătorii de vite din America fac presiuni pentru o legislaţie care ar împiedica utilizarea cuvântului „carne“ pentru a descrie carnea pe bază de plante sau cultivată în laborator deoarece, în opinia lor, aceasta „nu este derivată din animale născute, crescute şi recoltate în mod tradiţional“.

Producţia de carne cultivată cu un aport masiv de energie poate de asemenea să stimuleze şi mai mult încălzirea globală pe termen lung, în comparaţie cu unele metode de creştere a vitelor în cazul în care lumea eşuează pe calea reducerii emisiilor de carbon, potrivit unui studiu publicat în 2019 şi realizat de Oxford Martin School din Marea Britanie. Există de asemenea concurenţă, din partea produselor din carne pe bază de plante, care îşi îmbunătăţesc gustul şi textura pentru a imita carnea.

SANATATE si GASTRONOMIE

FARMACIA VERDE – Patrunjelul, o sursa importanta de vitamine (video)In feb. 25, 2020

Pătrunjelul este planta legumicolă care nu lipseşte din nici o grădină, fiind mult consumată ca specie alimentară, medicinală şi condimentară. Se poate spune că pătrunjelul este o veritabilă colecţie de vitamine, minerale şi alte principii active, cu proprietăţi terapeutice remarcabile.

Frunzele verzi sunt bogate în clorofilă şi în vitaminele C, B şi A. De remarcat că frunzele de pătrunjel au vitamina C în cantitate de 240 mg la 100 g frunze, de 4 ori mai mult decât în portocale. Vitamina B12 are mare importanţă în prevenirea cancerelor, a unor boli cerebrale, în fertilitate şi în menţinerea sarcinii.

Pătrunjelul este cultivat în majoritatea zonelor de relief din ţara noastră. Deseori, pătrunjelul este subapreciat, deşi are importante calităţi nutritive şi medicinale. Majoritatea oamenilor nu cunosc beneficiile sale şi îl folosesc doar pentru a da gust mâncărurilor. Urmăriți ”Minutul de sănătate”, pentru a afla care sunt aplicațiile pătrunjelului în farmacia verde.

https://youtu.be/3mJqbdCk8bM

68

DOSAR

Cum poti castiga peste 10.000 de euro anual din afacerea cu prepelite. De   Redactia Financiarul  Data feb. 24, 2020

Oualele de prepelita pot transforma pasiunea ta intr-o afacere profitabila fara sa faciinvestitii foarte mari. Poti obtine anual un profit consistent de peste 10.000 de euro cu un numar mic de prepelite intr-un spatiu restrans.

Daca te documentezi, vei afla ca ouale de prepelita au numeroase beneficii asupra organismului si stimuleaza sistemul imunitar. Pot fi consumate crude sau utilizate in diverse retete culinare. Fiecare ou are o cantitate foarte mare de vitamine si are efecte benefice pentru afectiunile inimii, stomac, sau sistem circular.

Asadar, oualele de prepelita pot constitui o marfa foarte buna si apreciata de cat mai multi consumatori daca este promovata corect si la publicul tinta dorit. Majoritatea fermierilor de prepelite sunt foarte multumiti ca au ales aceasta cale, reusind sa isi schimbe viata in bine datorita veniturilor mari din vanzarea produselor dar si din consumul de oua care le aduc numeroase beneficii si ii mentin sanatosi.

Pe aceasta nisa piata este in continua dezvoltare si deschisa, fapt care ajuta la dezvoltarea mai multor afaceri de acest gen. Activitatea nu este foarte complicata si nu necesita investii mari pentru a obtine un profit bun si stabil pe termen lung.

Avantajele unei afaceri cu oua de prepelita:

Nu ai nevoie de un spatiu foarte mare pentru a lansa aceasta afacere. In acest fel, scapi de costuri foarte mari cu echipamentele. Pentru o crescatorie cu peste 500 de prepelite, ai nevoie doar de cativa metri patrati. Poti amplasa

69

custile intr-un grajd, o camera speciala din casa, sau chiar pe balconul apartamentului. Trebuie doar ca aceste custi sa fie ferite de animale carora le place sa vaneze si sa aiba o temperatura relativ constanta.

Volumul de munca este redus asa ca nu trebuie sa angajezi un numar mare de persoane pentru ingrijirea prepelitelor. Dimineata trebuie sa administrezi furajele necesare si apa, iar seara recoltezi ouale. Prepelitele nu necesita multa atentie, ele trebuie lasate sa isi faca treaba si sa produca oua.

Produsele obtinute in fiecare zi sunt speciale, bogate in vitamine. Un ou de prepelita contine de 5 ori mai mult fosfor fata de oul de gaina, de 7.5 ori mai mult fier si de 6 ori mai multe vitamenie B1 si B2.

Prepelita ajunge rapid la maturitate. Puiul are nevoie doar de 40 de zile pentru a deveni adult si pentru a incepe sa oua. Productivitatea unei singure prepelite este de aproximativ 25 de oua lunar. In acest fel, la 500 de capete, se pot obtine si peste 12.000 de oua lunar. In medie, vanzarea engros este de 0.3 lei/ou, aducand un venit lunar de 3.600 Ron.

Ce investitie este necesara la inceput?Costurile de lansare ale acestui tip de afaceri sunt minime. Este necesara, la inceput, doar achizitionarea de prepelite si a bateriilor de crestere adaptate pentru nevoile acestora. Amenajearea spatiului nu necesita costuri suplimentare, daca le vei tine intr-o incapere pe care deja o foloseai. Un avantaj e faptul ca nu este nevoie sa iti iei 500 de prepelite din prima. Poti lua 10-20 de prepelite si din ouale procurate de la acestea sa iti dezvolti propria crescatorie. Prepelitele cresc foarte rapid, iar la 40 de zile ajung la maturitate. Un incubator costa aproximativ 400-500 Ron, in timp ce un ou fecundat este aproximativ 0.6 Ron.

* * *

Apare anuarul ZF Top 1.000 cele mai mari companii din România care controlează 47% din cifra de afaceri totală din econonomie, 32% din profitul net şi 23% din numărul total de salariaţi Dana Ciriperu 25.02.2020,

70

♦ Cele mai mari 1.000 de companii din România au avut în 2018 o cifră de afaceri cumulată de 745 mld. lei (160 mld. euro), în creştere cu aproape 15% faţă de anul anterior ♦ Pragul de intrare în top 1.000 a urcat la 160 mil. lei.

Într-un an al recordurilor, cu peste 725.000 de firme cu bilanţ depus, din care aproape 540.000 au afaceri mai mari ca zero, dependenţa economiei de companiile mari a crescut.

Astfel, raportat la cifra de afaceri totală din economie, de 1.571 mld. lei (338 mld. euro) în 2018, ponderea top 1.000 urcă la peste 47,4%, faţă de 47% în urmă cu un an, arată datele din anuarul Top 1.000 cele mai mari companii din România realizat de ZF şi susţinut de Deloitte. Catalogul care apare astăzi pe piaţă a ajuns la ediţia a treia.

Tot ca repere, top 1.000 companii reprezintă 32% din soldul total al câşti-gurilor din economie şi 23% din numărul de salariaţi, în condiţiile în care pragul de un milion de oameni în dreptul top 1.000 nu a fost atins în niciunul din ultimii trei ani.

Sunt puţine pieţe europene unde statistica rece a companiilor să arate doi ani consecutivi cu 10% creştere a cifrei de afaceri (2018 vs. 2017 avansul este de 9,55%, iar 2017 faţă de 2016 urcă spre 12%) şi cu o marjă netă de câştig de 5,8%. Spre comparaţie, în 2008, anul de vârf al economiei de până la momentul crizei, marja era de numai 1,3%. La nivel de rezultate financiare - cifră de afaceri, profit total, pierderi totale -  2018 este cel mai bun an pentru businessul companiilor din România.

71

Rămâne însă un indicator care şi-a atins vârful în 2008, a fost măturat apoi de criză şi la mai bine de un deceniu de atunci nu a mai revenit la punctul maxim: numărul de salariaţi.

Peste 4,6 milioane de oameni lucrau în companiile din România în 2008 şi numai 4,2 milioane în 2018. „O economie cu 50% mai mare decât în 2008 funcţionează cu 10% mai puţini angajaţi şi deci cu o productivitate mult superioară, care a susţinut cvasidublarea salariilor. Insuficienţa resurselor umane a reprezentat principala provocare a mediului de business, care a început să apeleze tot mai mult la automatizare şi la lucrători străini“, arată Alexandru Reff, country managing partner al Deloitte România şi Moldova.

Deloitte susţine de la prima ediţie proiectul editorial Top 1.000 cele mai mari companii din România.

* * *

ZF IT Generation. Vasile Tamaş, cofondator Beez, aplicaţie mobilă de economistit bani la cumpărături online, a luat până acum în total finanţări de 1,6 mil. euro astăzi, 08:00 Autor: Ioana Nita

https://www.zf.ro/zf-it-generation/zf-it-generation-vasile-tamas-cofondator-beez-aplicatie-mobila-de-economistit-bani-la-cumparaturi-online-a-luat-pana-acum-in-total-finantari-de-1-6-mil-euro-18883223

Start-up-ul a pornit proiectul din fonduri proprii, suma investită fiind de aprox. 100.000 euro.

Beez, start-up-ul local care a dezvoltat o aplicaţie mobilă ce ajută utilizatorii să economisească bani atunci când fac cumpărături online, a primit până acum finanţări în valoarea totală de 1,6 milioane euro, din care cea mai mare sumă, de 1,2 milioane euro, a fost primită recent de la ROCA X, fondul de investiţii Gapminder şi încă un investitor privat.

„Noi am început cu o investiţie iniţială de 100.000 euro, iar pe parcurs am luat finanţări în valoare totală de 1,6 milioane euro în cadrul a două runde mari de investiţii“ , a declarat în cadrul emisiunii ZF IT GENERATION

72

Vasile Tămaş, cofondator al Beez. El a pornit start-up-ul în septembrie 2018 împreună cu Lucian Cramba, aplicaţia mobilă fiind disponibilă în prezent pe pieţele din România şi Marea Britanie.

Cum funcţionează însă aplicaţia Beez? Odată înregistraţi în cadrul aplicaţiei, utilizatorii Beez au acces la o serie de reduceri de la câteva sute de magazine online partenere din România, printre care se numără Altex, Flanco, Elefant.ro, Fashion Days, Libris.ro, Answear.ro sau Booking.ro. Atunci când apasă pe unul dintre magazinele partenere, utilizatorii sunt transferaţi pe website-ul retailerului, iar după achiziţia online, primesc suma aferentă reducerii în contul Beez pe care o pot retrage ulterior.

„La momentul acesta procesăm zilnic în jur de 10-15 tranzacţii de retragere. Suma minimă de la care se pot retrage banii este de 50 lei ca să facă sens din punctul de vedere al comisioanelor bancare. Iar în al doilea rând vrem ca utilizatorii să stea destul de mult în platformă ca să îşi dea seama de valoarea adăugată“, a precizat Vasile Tămaş.

În prezent, Beez are circa 500 de magazine partenere în România, iar în Marea Britanie reţeaua sa numără peste 2.000 de parteneri.

Pe plan local, aplicaţia Beez are peste 160.000 de utilizatori, în timp ce în Marea Britanie sunt 15.000 de utilizatori, în condiţiile în care start-up-ul românesc a intrat pe piaţa britanică în ultimul trimestru al anului trecut.

Start-up-ul intermediază lunar cumpărături online în valoarea de peste 1,5 milioane euro.

Din punctul de vedere al volumelor generate, cele mai multe achiziţii prin Beez se fac în zona de fashion, în timp ce valoric, domeniul IT&C este pe primul loc.

„În acest moment, noi ne poziţionăm ca un intermediar între retailer şi utilizatorii finali pentru a facilita accesul la produse mai scumpe, pe care pot să le plătească inclusiv după ce le-au fost livrate şi le-au testat“, a precizat el.

Modelul de business al Beez presupune reţinerea unui comision de la retaileri, care porneşte de la 3-4-5%, acesta fiind diferit în funcţie de industrie. Anul trecut, start-up-ul Beez a avut venituri lunare de circa 35.000 euro, iar pentru finalul lui 2020 mizează pe o creştere de minimum 10 ori. 

„Vrem ca 30% din veniturile noastre de anul acesta să fie generate de piaţa din Marea Britanie. Anul trecut, procentul s-a situat la 1%, în condiţiile în

73

care produsul a operat pe piaţa britanică doar 3 luni“, a afirmat cofondatorul Beez.

Cu banii obţinuţi recent din finanţări, start-up-ul local vrea să dezvolte în continuare aplicaţia.

„În principal vrem să înglobăm în produs tot ciclul de învăţare pe care l-am făcut anul trecut cu utilizatorii noştri. Am stat foarte aproape cu majoritatea utilizatorilor care folosesc platforma şi am încercat să înţelegem foarte bine care sunt nevoile lor şi care sunt nevoile comercianţilor. Vrem să integrăm tot ce am învăţat în produs ca să îi dăm o scalabilitate mult mai mare în zona «cumpără acum şi plăteşte mai târziu» unde am văzut o necesitate pentru noua generaţie“, a punctat el.

* * *

Ivan Patzaichin: ”Delta trebuie protejata, sa le ramana si nepotilor nostri”In feb. 25, 2020

Pentru al treilea an consecutiv, destinația turistică Delta Dunării și Dobrogea de Nord a fost prezentă cu stand propriu la Târgul de Turism al României, cel mai important eveniment de promovare turistică la nivel național.

Asociația de Management al Destinației Turistice Delta Dunării alături de Consiliul Județean Tulcea au pus laolaltă elemente care sa îi poarte pe vizitatori pe frumoasele meleaguri ale “Paradisului dintre ape”. Echipa AGRO TV prezentă la eveniment a stat de vorbă, printre alții, cu cvadruplul

74

campion olimpic, Ivan Patzaichin, care a transmis un mesaj important.

https://youtu.be/lmm8F-dUK0k

Protejati-va livezile! Cum scapati de cancerul bacterian al pomilor fructiferi In feb. 25, 2020

Când auzim termenul de cancer, ne gândim imediat la tumorile care îi afectează pe oameni, însă, această afecțiune apare și în rândul copacilor.

Cancerul bacterian (Agrobacterium radiobacter pv. tumefaciens) este o boala grava si periculoasa intalnita atat in pepiniere, scoli de vita de vie cat si in cultura (livada, gradina, podgorie, parcuri). Cancerul bacterian este intalnit la un numar mare de plante lemnoase (pomi, vita de vie, arbori si arbusti ornamentali) dar si la unele plante erbacee.

Biologia si Transmiterea cancerului bacterian

Cancerul bacterian este rezultatul prezentei bacteriei Agrobacterium radiobacter pv. tumefaciens pe ranile umede ale plantelor.

Bacteria (Agrobacterium tumefaciens) rezista in sol o perioada lunga (peste 5 ani) si infecteaza plantele prin rani proaspete si umede.

75

Bacteria se raspandeste cu usurinta atat in sol cant si de la o planta la alta prin unelte, instrumente, utilaje, daunatori din sol si prin plante infectate sau plante proaspat infectate (fara ca planta la plantare sa prezinte semne de infectie vizibile).

Plante atacate:

pomi fructiferi – mar, par, piersic, migdal, cires (Vezi fig. 2-3), etc.; arbusti fructiferi –  zmeur, etc; vita de vie (Vezi fig. 4-5); arbori si arbusti ornamentali; trandafiri; flori si alte plante erbacee.

Semnele bolii (simptome)

Datorita prezentei bacteriei in special pe radacini, colet sau zona punctului de altoire (vita de vie), pe acestea apar formatiuni canceroase (Vezi fig.) datorate dezvoltarii necontrolate a celulor din zonele infectate de bacterie (Agrobacterium tumefaciens). Mai intai tumorile sunt mici si netede, dupa care treptat  cresc si capata un aspect rugos (Vezi fig.).

Pomii afectati stangeaza din crestere, se debiliteaza, frunzele se ofilesc (in perioadele mai calde de vara) si recoltele sunt afectate cantitativ si calitativ.

Prezenta bacteriei in pepiniera este extrem de pagubitoare intrucat poate afecta un numar mare de plante, provocand pierderi importante.

Masuri  de preventie

Controlul atent al plantelor ce intra (portaltoi) si ies din pepiniere; Verificarea atenta a plantelor inainte de plantare (zona radacinilor,

coletului, etc.) Dezinfectarea uneltelor si instrumentelor cu: Virkon S, Hipoclorit de

sodiu (Domestos), Formol, etc.; Plantele afectate se distrug prin ardere; Puietii se pot dezinfecta prin imbaierea radacinilor cu piatra

vanata (Sulfat de Cu) in concentratie de 1 %; Rotatia culturilor in pepiniere si cultivarea timp de 4-5 ani a

porumbului; Achizitionarea plantelor cu certificat fitosanitar si buletin de analiza

ca plantele sunt libere de boli si daunatori.

76

* * *

Transport ilegal! Peste 15 mii de pomi urmau sa ajunga in Romania In feb. 25, 2020

Aproximativ 15 mii de puieţi de pomi fructiferi transportaţi fără acte de provenienţă au fost subiectul încălcării legislaţiei frontaliere. Incidentele, consemnate în ultimele 24 de ore, sunt documentate de către angajaţii din cadrul Direcţiei regionale Sud, scrie agrobiznes.md

În dimineaţa zilei de 23 februarie echipa mobilă a Direcţiei regionale Sud, conform unor informaţii operative, au stopat, în apropierea de satul Giurgiuleşti două autoturisme, cu numere de înmatriculare româneşti. În urma verificărilor mijloacelor de transport s-a stabilit că acestea transportă aproximativ 15 mii de puieţi de pomi fructiferi de diferite soiuri, fără acte de provenienţă. Cele cinci persoane, aflate în microbuz, sunt locuitori ai raionului Căuşeni.

Bărbaţii au declarat că pomii au fost procuraţi de la proprietarul unei gospodării ţărăneşti, din raionul Căuşeni. Ulterior, prin intermediul unui cetăţean român, puieţii urmau să ajungă, prin mai multe tranşe, pe piaţa din România. Cazul a fost transmis organelor de competenţă pentru stabilirea tuturor circumstanţelor şi atragerea la răspundere.

* * *

ISU Dobrogea: incediu de vegetatie pe o suprafata de 30 de hectare, inclusiv o padure Februarie 25, 2020

Peste 50 de pompieri au fost mobilizati luni, pentru a stinge incendiul de vegetatie de la Vadul Oii, judetul Ialomita, in conditiile in care focul s-a extins pe o suprafata de peste 30 de hectare, inclusiv intr-o padure de plopi, noteaza Agerpres.

77

La interventie au fost chemati si lucratori ai ISU aflati in afara orelor de serviciu.

„In sprijinul colegilor de la Harsova s-au trimis de la Detasamentul Cernavoda un camion cu 11 pompieri, precum si de la ISU Ialomita (de la Tandarei si Slobozia) inca 9 pompieri cu o autospeciala de stingere. De asemenea, s-a ridicat capacitatea operativa la nivelul subunitatii de la Harsova, in acest sens fiind chemati pompierii din turele libere. Incendiul se manifesta pe aproximativ 30 de hectare. Padurea afectata este de plopi albi (puieti de 8-10 ani)”, a transmis ISU “Dobrogea”.

Potrivit ISU Dobrogea, vantul puternic va creste sansele ca focul sa se extinda pe o suprafata mult mai mare.

“In acest moment, la Vadu Oii, pentru localizare, intervin peste 50 de pompieri”, a mentionat ISU.

* * *

Încă o clasare de răsunet. După 7 ani de anchetă, DIICOT a închis dosarul cu prejudiciu de 30 de milioane de euro al libanezului Jihad El Khalil, unul dintre cei mai mari arendaşi din România / Decizia a fost confirmată de instanţă • 25 FEBRUARIE 2020 • ALIN IONESCU •

Tribunalul Bucureşti a confirmat decizia DIICOT de clasare a dosarului lui Jihad El Khalil, unul dintre cei mai agricultori din România, şi a respins plângerea ANAF, potrivit portalului instanţelor.

Tribunalul a luat decizia pe 13 februarie acest an, iar DIICOT pe data de 2 octombrie 2019. DIICOT a clasat dosarul după o anchetă de 7 ani.

78

De ce a clasat DIICOT dosarul lui Jihad El Khalil. Omul de afaceri libanez, proprietar al Agro Chirnogi şi al grupului Maria, ar fi plătit 2,5 milioane de euro, adică o mică parte a prejudiciului iniţial estimat la 30 de milioane de euro, au declarat surse judiciare pentru G4Media.ro. În plus, o parte a probatoriului ar fi picat, fiind administrat cu SRI, iar alte fapte nu ar fi putut fi probate.

Ce spunea DIICOT la începutul anchetei în august 2012. Decizia de clasare din octombrie 2019, deşi confirmată de instanţă, este în contradicţie flagrantă cu sitlul bombastic prin care DIICOT a anunţat ancheta în august 2012.

„Procurorii din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală, împreună cu ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul I.G.P.R. – D.C.C.O. au destructurat un grup infracţional organizat, constituit din 20 de învinuiţi, cetăţeni români şi libanezi, specializat în săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală, contrabandă şi spălare de bani, în domeniul operaţiunilor comerciale cu cereale”, suna comunicatul DIICOT.

Procurorii anunţau în 2012 un prejudiciu uriaş şi colaborarea cu SRI. „Prejudiciul cauzat bugetului de stat prin activitatea infracţională este estimat la suma de 30.000.000 Euro. Cercetările au fost efectuate cu sprijinul B.C.C.O. Bucureşti. Suportul informativ a fost asigurat de către S.R.I.”, arăta DIICOT în 2012.

În esenţă, latifundiarul Jihad El Khalil era acuzat că, în 2010-2011, ar fi importat în România cereale din Turcia şi Liban şi apoi le-ar fi exportat în alte ţări extra-comunitare, susţinând că sunt cereale produse în România. Aşa ar fi obţinut deduceri nelegale de TVA.

Liderii grupării au fost consideraţi ca fiind Jihad El Khalil şi Laoun Youssef, ambii având dublă cetăţenie, libaneză şi britanică. Au fost acuzaţi de evaziune fiscală, contrabandă şi spălare de bani.

Context. Jihad El Khalil este unul dintre cei mai mari arendaşi din România. Potrivit unei anchete de presă a Digi24, alături de alţi latifundiari, el a concesionat în anii 2000 mari suprafeţe de teren arabil de la Agenţia Domeniilor Statului pe o perioadă de 49 de ani şi plăteşte acum arende de trei ori mai mici decât femierii care lucrează în arendă terenuri de la particulari.

79

Astfel, în 2002, libanezul a concesionat de la Agenţia Domeniilor Statului 8.300 de hectare prin Agro Chirnogi din Călăraşi. Potrivit contractului, în 2017, latifundiarul a plătit statului o redevenţă de 2,7 milioane de lei, adică 330 de lei pentru fiecare hectar. O altă firmă a lui Jihad, Maria Trading, a concesionat, tot în 2002, alte 8100 de hectare de la stat, pentru care a plătit în 2017 o redevenţă de 418 lei pe hectar, în condiţiile în care preţul pieţei ar fi fost de 1200 de lei pe hectar.

Vasile Cristinel Candet, fost preşedinte al ADS şi cel care a semnat pentru 49 de ani contractul de concesiune cu Jihad El Khalil, ar fi devenit consultantul agricol al firmei acestuia, Agro Chirnogi, din 2011.

„Jihad El Khalil: Eu de mult nu mai sunt, nu mai avem nicio putere la unitate. Sunt acţionar la Maria Trading şi la Chirnogi, dar acuma nu mai fac…

Reporter: Sunteţi doar acţionar, nu şi administrator.

Jihad El Khalil: Acţionar, acţionar, eu mă ocup numai cu cereale.

Reporter: De Domnul Candet ne puteţi spune ceva? Înţeleg că dumnealui a semnat contractul din partea ADS-ului pentru concesionare.

Jihad El Khalil: Haideţi să închidem acuma. Dacă spun eu la tine ceva şi tu spui la mine altceva.

Reporter: Domul Candet este angajatul dumneavoastră?”, este un fragment din dialogul avut în 2018 de reporterul Digi24 cu omul de afaceri Jihad El Khalil.

Potrivit documentelor de la Registrul Comerţului, compania Agro Chirnogi este deţinută de Maria Group cu 99,99 %. Maria Group este deţinută de El Khalil Raji, cetăţean român născut în 1961 la Chadra, Liban, El Khalil Jihad, cetăţean libanez născut în 1964, tot la Chadra, în Liban, Laoun Youssef, cetăţean libanez născut în 1974 în Kornet El Hamra şi compania S.E.S HOLDINGS S.A.L. din Liban.

* * *

Cum si cand plantam drajonii de zmeura in 2020? Arbusti fructiferi 24 Februarie 2020 Sezonul plantarilor de primavara a inceput. Dupa cum stim exista mai multe soiuri de zmeur, de primavara (Citrya, the Latham, Cayuga,

80

Willamette, etc) si soiuri remontante sau primocane (Polka, Heritage, Sugana, Lulin, Opal), insa indiferent de soiul ales trebuie sa fim atenti la solul ales si zona unde vom planta zmeura.

Zmeurul infloreste incepand din luna mai pana in iulie. Creste spontan in locuri stancoase, luminisuri de paduri, regiuni deluroase si muntoase, fiind o planta specifica zonelor cu clima temperata. Ideale sunt zonele de deal, in special pantele sudice, unde arbustii primesc suficienta lumina si fructele se coc mai repede. Cultura se infiinteaza pe soluri usoare, fertile si bine drenate, solurile grele si argiloase nefiind recomandate, deoarece retin la suprafata o cantitate mare de apa. 

Daca timpul va permite sa va ocupati de un soi ce trebuie cules putin cate putin toata perioada verii si toamna este perfect, insa e bine de stiut ca soiurile de vara care fructifica abundent timp de o luna si jumatate au cam aceasi productivitate ca soiurile remontante care produc pe o perioada mai indelungata, dar nu produc abundent. Cum si cand incepem plantarea?

1.1. Primul pas pentru pregatirea locului de plantare este acela de a

lua un esantion de pamant si a verifica daca acesta corespunde cu indicatiile trecute pe specificatiile zmeurului. Dupa aceasta, se va asterne un rand de ingrasamant, care are proprietatea de a ucide toate buruienile sau iarba din acea zona.

2. Pe cat este posibil, zmeura se planteaza la minum 100 metri de salbaticie sau de alte plantatii existente, pentru a reduce posibilitatea aparitiei unor boli sau probleme. Pentru a tine la distanta bolile, evitati plantarea ei in zonele in care au fost cultivate mure, rosii, cartofi, ardei, vinete sau trandafiri.

3. Nu se planteaza cand temperaturile sunt sub 0 grade.

81

4. Se planteaza la maxim 20 cm in pamant, se scurteaza deasupra solului la maxim 10 cm.

5. Daca pamantul nu este umed la 20 cm adancime este necesar sa udati groapa inainte sau dupa plantare.

6. Distanta de plantare in gradinile familiale: 0,5- 0,7 m pe rand si 2- 2,5m intre randuri.

7. In camp in sistem clasic cu gard fructifer 0,5-0,7 m intre plante pe rand si 2,5m sau 3m intre randuri daca se lucreaza cu utilaje mari.

8. In sistem instensiv cu un singur rand de sarme si banda fructifera de 20 cm distantele sunt 40- 50 cm intre plante pe rand si 2- 2,5m intre randuri in functie de utilaje.

9. Nu plantati soiuri diferite la o distanta mai mica de 3m deoarece radacinele perene se extind foarte mult.

10.Planta se aseaza cu radacina rasfirata, care se acopera apoi cu pamant, iar solul se taseaza usor in jurul plantei.

Este important de retinut ca zmeurul are nevoie de un teren bogat in humus si un pH cuprins intre valorile 5,5 si 6,5. 

Pentru o mai ampla documentare sau achizitionare de drajoni si butasi pe StrongBerry.roSpor la plantat!   * * *

Vinul de azi: Cantus Primus Fetească Neagră 2017 POVEȘTI CU PROFIT Parteneri Profit.ro scris astăzi, 09:05

Trei nume importante în domeniul viticol și-au dat mâna și au înființat în 2008 Vitis

82

Metamorfosis, o cramă locală menită să producă vinuri de cea mai înaltă calitate. Astăzi, crama cuprinde 100 de hectare de teren, dintre care 67.5 hectare numai cu viță de vie. Vitis Metamorfosis are în portofoliu 14 vinuri din ce în ce mai cunoscute pe piața locală, dar și cea internațională. Recomandarea noastră de astăzi, Cantus Primus Fetească Neagră 2017, este un vin rosu sec, cu un buchet ce aduce in prim plan arome intense de fructe roșii și gem din prune și cireșe, în vreme ce notele secundare amintesc de condimente dulci. Gustul bogat și generos are tanini catifelați, iar finalul este persistent și plăcut. Acest vin se poate degusta la 16 grade Celsius, alături de brânzeturi, friptură din carne roșie, mâncăruri cu legume sau alte preparate tradiționale românești. Vinul poate fi cumpărat de AICI. Material în parteneriat cu Unvinpezi.ro 

* * *

O firmă de recrutare vrea să umple Ardealul cu angajați din Venezuela. "Spre deosebire de asiatici, nu fug de la locul de muncă, le place mâncarea românească și vor să se stabilească aici." ACTUALITATE Liviu Iancu scris ieri, 06:08

Ciprian Voinescu, proprietarul unei firme de recrutări, s-a specializat în a aduce în țară forță de muncă doar din Venezuela și are deja contracte cu hoteluri, restaurante, firme de construcții și companii de transport din Ardeal.

El spune că venezuelenii se adaptează în România mult mai ușor decât asiaticii, nu fug de la locul de muncă, le place mâncarea autohtonă, învață limba repede și vor să se stabilească în țară pentru totdeauna. Voinescu a adus în ultimul an și jumătate, prin firma Torzburg SRL, mai mult de 100 de persoane din Venezuela care să muncească în țară. În jur de 20 de venezueleni au ajuns la hotelul Aro Palace din Brașov, 10 la Grand Hotel Italia din Cluj, plus alți 20 la diverse restaurante din centrul Brașovului. "Suntem în proces să mai aducem încă 20 de venezueleni în hoteluri", a spus Voinescu.

În paralel, a adus alți 60 de angajați din Venezuela care să lucreze aici în construcții și urmează să aducă alții ca șoferi de TIR. "Aducem personal doar din Venezuela, pentru că venezuelenii sunt alternativa mai bună la varianta asiatică. Se integrează rapid și învață repede limba română, în maximum trei luni, spre deosebire de angajații asiatici, care, în general, nu învață niciodată româna. Nu sunt mari diferențe culturale între noi și ei și n-au probleme de adaptare la gastronomia românească, în timp ce asiaticii

83

refuză mâncarea noastră și trebuie ca cei care îi angajează să le cumpere ingrediente și să-și facă mâncare ca în țările lor", a explicat Voinescu

Ospătărițele parcă sunt miss." El a mai spus că, spre deosebire de angajații asiatici, pentru care, în majoritatea cazurilor, România e doar o scală către un job în vestul Europei, în timp ce venezuelenii vor să se stabilească aici pentru totdeauna.

"Venezuelenii nu fug de la locul de muncă. Cu asiaticii, în schimb, începi cu 10 oameni și termini cu 1-2", susține directorul firmei de recrutări. Salariile primite de venezuelenii care lucrează în construcții încep de la 600 de dolari, în timp ce un angajat în turism în România câștigă de la 400 de dolari pe lună. Cei care îi angajează le plătesc zborul spre România (700-900 de euro), cazarea și trei mese pe zi. Din momentul în care o firmă semnează contractul și până când ajung angajații durează 2,5 luni.

* * *

Locuitorii din Ulmeni, județul Călărași, sufocați cu deșeuri Redacția 25 Februarie 2020

84

Locuitorii din Ulmeni, județul Călărași, au lansat un apel disperat către Garda de Mediu și autorității, fiind exasperați de miile de tone de deșeuri menajere și medicale aduse și depozitate în apropierea locuințelor, direct pe sol, la nici 300 de metri de Dunăre, relatează Mediafax.

Oamenii se plâng că se simt sufocați de zecile de mii de tone de deșeuri aduse ilegal din București, de către firma Utiltrailer și Cassano Metal. Apelul disperat nu este luat în seamă de Garda Națională de Mediu, de Agenția Națională de Protecția Mediului și de alte autorități care ar trebui să se implice în stoparea ilegalității.

Locuitorii de pe celălalt mal al Dunării, din orașul Turtucaia, aparținând Bulgariei, sunt revoltați de mirosul provenit de la groapa de gunoi improvizată din satul Ulmeni, aceștia adresând numeroase petiții autorităților din România.

Primăria din comuna Ulmeni se adresează autorităților de mediu fără să fie luată în seamă.

* * *

Asociaţia cultivatorilor din Italia, despre românii băgați în carantină: O măsură restrictivă anti-europeană şi anti-italiană Redacția 25 Februarie 2020 Confederaţia italiană a Cultivatorilor (Coldiretti) a denunţat, marţi, decizia autorităţilor din România de a plasa în carantină românii reveniţi din nordul Italiei, catalogând măsura drept “unilaterală”, “anti-europeană” şi “anti-italiană”.Asociaţia Coldiretti a criticat decizia autorităţilor din România de a plasa în carantină românii reveniţi din regiunile italiene Lombardia şi Veneto, unde se înregistrează focare ale virusului Covid-19. Românii reprezintă comunitatea de imigranţi cea mai numeroasă care lucrează în domeniul agricol în Italia.

“Este vorba de o măsură restrictivă unilaterală, anti-europeană şi anti-italiană, adoptată în afara cadrului comunitar şi, în mod paradoxal, de o ţară care este un mare beneficiar de fonduri europene”, a declarat Ettore Prandini, preşedintele Confederaţiei italiene a Cultivatorilor Direcţi (Coldiretti), citat de publicaţia CinqueQuotidiano.it.

85

Ettore Prandini a făcut declaraţia în cursul unei reuniuni convocate de ministrul italian al Muncii, Nunzia Catalfo.

Cultivatorii italieni cred că măsurile restrictive adoptate de România riscă să afecteze activităţile agricole în Italia.

“Este necesară o intervenţie la nivel naţional şi comunitar pentru a evita impunerea de bariere nejustificate asupra circulaţiei angajaţilor şi mărfurilor prin decizii ale ţărilor membre UE care nu generează doar nesiguranţă, ci şi daune economice şi în materie de ocupaţie. Apariţia coronavirusului ar putea avea un impact semnificativ asupra activităţilor firmelor”, a subliniat Ettore Prandini.

Şapte persoane au murit în Italia din cauza coronavirusului, iar până acum s-au înregistrat 288 de cazuri de infectare cu noul virus gripal. Cele mai multe cazuri se înregistrează în regiunile Lombardia şi Veneto, dar au fost semnalate infecţii şi în Sicilia, Toscana şi Liguria.

* * *

MINISTERUL MEDIULUI: NU VOM AVEA TAXA AUTO IN 2020: Agroromania.ro 25 Feb. 2020 i

Ministerul Mediului anunta ca nu vom avea o taxa auto in 2020, dupa ce Gabriela Firea a anuntat eliminarea vinietei Oxigen.Ministrul Mediului a fost intrebat de planurile pe care le are cu privire la parcul auto national, dupa ce edilul Capitalei a anuntat ca renunta complet la taxare proprietarilor cu masini poluante prin eliminarea vinietei Oxigen.

"S-a tot discutat de taxa auto, de impozit. Am declarat ca pentru acest an, Guvernul Romaniei nu ia in calcul acest lucru, dar in viitor, dupa ce vom face consultare publica cu societatea romaneasca si vom avea corespondenta cu Bruxelles-ul, vom vedea ce facem. Toate taxele introduse din 2007 pana astazi n-au fost tocmai cuser. Eu cred ca astazi solutia in Romania este electricul si transportul public in comun. Si eu sunt rezident in Bucuresti de vreo opt ani de zile, navetist Iasi - Bucuresti, si spun ca transportul public in comun mi s-ar parea cea mai eficienta si relaxanta modalitate (de calatorie, n.r.)", a afirmat Alexe.

De la 1 februarie 2017, taxa auto a fost eliminata, iar toti cei care platisera o suma la inmatricularea autovehiculelor urmau sa-si primeasca banii inapoi de la stat. Ulterior acestei masuri, fostul ministru al Mediului, Gratiela Gavrilescu, declara ca Timbrul de mediu va avea un inlocuitor, dar "in

86

niciun caz nu va fi vorba despre o noua taxa". La jumatatea lunii decembrie 2018, Gavrilescu anunta ca nu a fost gasita nicio varianta a noii contributii care urma sa inlocuiasca taxa auto pana la ora actuala, iar pana la gasirea unei formule finale va mai dura.

 

Pe data de 9 septembrie 2019, Ministerul Finantelor Publice (MFP), prin Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF), anunta ca a restituit taxe auto (taxa auto pentru autoturisme si autovehicule, taxa pe poluare, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule sau timbrul de mediu) tuturor contribuabililor romani care au depus documentatii complete. Astfel, incepand din 2017 pana in prezent, ANAF a restituit taxe auto in valoare totala de 6,16 miliarde de lei, pentru 1,91 de milioane de cereri depuse si aprobate.

Taxa auto pentru autovehicule la prima inmatriculare a fost introdusa pentru prima data la 1 ianuarie 2007, imediat dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana. La acea vreme, taxa de prima inmatriculare se calcula in functie de trei variabile: vechimea masinii, tipul de catalizator (euro) si capacitatea cilindrica a masinii.

* * *

Explicațiile medicului neurolog: Efectele uimitoare pe care le are ciocolata asupra creierului Cristina Popescu Ciocolata, ”medicamentul” dulce care protejează creierul. Consumată în cantități moderate, ciocolata cu conținut scăzut de zahăr și cu conținut ridicat de cacao, aduce beneficii incredibile pentru creier și nu numai.

„Preparatele din cacao, care conțin flavonoide, s-au dovedit a avea un potențial rol în prevenirea bolilor cardiometabolice. Studii observaționale sau experimentale au sugerat influența pozitivă asupra sănătății umane a consumului de ciocolată, tocmai datorită acestor flavonoide. Sunt descrise efecte antioxidante, antihipertensive, antiinflamatorii, antiateromatoase și antitrombotice”, explică dr. Carmen Adella Sîrbu, medic primar neurolog în cadrul Spitalului Universitar de Urgență Militar Central București, potrivit doctorulzilei.ro.

Creșterea incidenţei bolilor cardiometabolice și cerebrometabolice exercită o mare povară asupra sistemelor medicale și a societății în general, ne spune medicul. Este foarte important să ştim care sunt factorii de risc şi cum putem acţiona pentru a nu ajunge suferinzi. Un stil de viaţă sănătos – care presupune multă mişcare şi o dietă alimentară corectă- este primul pas.

87

Dacă specialiştii, în urma a numeroase studii, spun că putem mânca ciocolată, ba mai mult, că are efecte benefice asupra organismului, un consumator înrăit va lua în considerare doar această parte a studiului. Fiecare studiu are, însă, şi clopoţelul de alarmă: nu orice ciocolată şi nu în orice cantitate ne face bine!

Dr. Carmen Adella Sîrbu ne-a prezentat mai multe asemenea studii.

PERSOANELE OBEZE SUBESTIMEAZĂ CONSUMUL DE CIOCOLATĂ

Adriana Buitrago-Lopez și colaboratorii au evaluat diferențele dintre consumul de ciocolată în cantitate mică și patologia legată de boli precum diabetul zaharat, incidența și mortalitatea în cazul bolilor cardiovasculare și accidentele vasculare cerebrale.

Autorii au făcut o meta-analiză pe baza a șapte studii clinice care au întrunit criteriile impuse de cercetători. Concluziile au fost că, deși consumul excesiv de ciocolată este dăunător, o cantitate rezonabilă se asociază cu reducerea riscului de boli cardiometabolice cu aproximativ 1/3.

Dovezile actuale susțin că ciocolata în cantități moderate previne bolile cardiometabolice, mai ales dacă are un conținut redus de zahăr și grăsimi.

Astfel, ciocolata ar putea fi un aliment natural, cu rol profilactic. E important de verificat efectul diferitelor tipuri de ciocolată, cât și cantitatea consumată, dată fiind heterogenitatea obiceiurilor alimentare și diversitatea produselor care au la bază ciocolată.

A fost dificil de corelat dozele de ciocolată cu riscurile de boală, mai ales că persoanele obeze tind întotdeauna să subestimeze consumul de ciocolată; ele având și riscurile cele mai mari de boli cardiovasculare.

88

PE TERMEN SCURT, CACAUA REDUCE COLESTEROLUL RĂU

Cacaoa poate fi sănătoasă, mai ales dacă este prelucrată cât mai puțin, pentru a nu fi afectate calitățile sanogene ale flavonoidelor, care suferă în acest proces. Dar, ciocolata mai conține zahăr, lapte, aditivi, ceea ce crește aportul caloric cu efecte negative asupra sănătății, contracarând efectele benefice ale flavonoidelor (catechine, epicatechine, procianide) care constau în scăderea colesterolului, reducerea inflamației, prevenirea formării trombilor. Procesul de prăjire a boabelor de cacao deteriorează flavonoidele.

Analizând 24 de studii clinice care vizau efectele flavonoidelor din cacao, dr. Ding și colectivul său au relevat faptul că acestea reduc tensiunea arterială și LDL colesterolul, crescând HDL colesterolul (cel benefic pentru organism), ameliorează fluxul sanguin și reduc rezistența la insulină (aceasta poate fi utilizată eficient de către organism). Cercetătorii au confirmat efectele benefice pe termen scurt conferite de cacao, dar nu au demonstrat și reducerea riscurilor în timp.

PROTEJEAZĂ CREIERUL, DAR NU PREVINE DEMENŢA

Cacaoa are efecte benefice și asupra creierului. O echipă de cercetători, de la Harvard School of Medicine, a relevat faptul că vârstnicii care beau două cești de cacao pe zi, timp de 30 zile, își îmbunătățesc circulația cerebrală, ameliorându-și gândirea și memoria. S-a folosit cacaoa cât mai puţin prelucrată, pentru a fi conservate proprietățile flavonoidelor.

Într-un alt studiu, din 2012, cercetători din Italia demonstrează că pacienții vârstnici cu deficit cognitiv ușor, care ulterior pot dezvolta demența Alzheimer, și care beau cacao bogată în flavonoide, efectuează mai bine testele ce evaluează funcțiile mentale, față de grupul ce consumă cacao cu o

89

cantitate mai mică de flavonoide. Cacaoa protejează creierul, dar nu previne demența.

REDUCE RISCUL DE ACCIDENT VASCULAR

Un studiu suedez (început în 1997), efectuat pe un grup de 37.103 bărbaţi, timp de aproximativ 10 ani, a demonstrat că un consum moderat de ciocolată (62,9 grame/săptămână) reduce semnificativ riscul de accident vascular cerebral. Erau bărbați cu vârste între 45 și 79 de ani, locuiau în orașe centrale ale Suediei, şi au fost rugați să dea informații detaliate cu privire la dieta și stilul lor de viață.

Cercetătorii au evaluat consumul de ciocolată folosind un chestionar ce prevedea frecvența cu care se consumă un produs anume. Chestionarul includea 96 de tipuri diverse de băuturi și mâncăruri. După ajustările necesare (în funcție de factori precum vârsta, educația, fumatul, indicele corporal, activitatea fizică, administrarea de aspirină, istoricul de hipertensiune și prezența sau absența fibrilației atriale), consumul crescut de ciocolată s-a asociat cu un risc statistic considerabil scăzut de a face accident vascular cerebral.

CIOCOLATA, ”MEDICAMENTUL” DULCE CARE PROTEJEAZĂ CREIERUL

Comparând un grup de bărbați ce consuma o cantitate mică de ciocolată cu un grup ce consuma ciocolată în cantitate mare, cei din urmă au obținut un risc redus cu 17% de a face accident vascular cerebral. Rezltatele au fost similare pentru infarct cerebral și AVC hemoragic. O limitare a studiului a

90

fost răspunsul propriu la consumul de ciocolată și măsurarea într-un singur moment.

O altă limitare importantă a fost absența informațiilor privind tipul de ciocolată consumat. În consecință, orice legătură între ciocolata neagră asociată anterior cu beneficiile pentru sănătate nu au mai putut fi examinate. Însă se știe că în general, în Suedia, 90% din ciocolata consumată este cea cu lapte, conținând aproximativ 30% ciocolată solidă.

Trebuie evitat aportul caloric excesiv provenit din ciocolata cu lapte, zahăr, aditivi și contraindicațiile consumului de cacao (intoleranță, alergii, boli precum epilepsia etc.). Ciocolata cu conținut mare de cacao (peste 70%), cu conținut redus de zahăr, ar putea fi benefică pentru sănătate, mai ales dacă este consumată în cantități moderate.

SFAT

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, până în 2030, aproape 23.6 milioane de oameni vor muri din cauza unei boli cardiovasculare. Aproximativ o cincime din populația adultă a lumii pare să aibă sindrom metabolic, caracterizat printr-o asociere de factori de risc precum hipertensiune, hiperglicemie, dislipidemie, obezitate, factori implicați în afecțiunile cardio și cerebro-vasculare.

91

* * *

92