Stiri 11 februarie 2020, a doua parte

Graul, mai scump cu 40% din cauza secetei. Care este pretul pe tona? februarie 11, 2021

Pretul graului atinge valori uriase, din cauza secetei inregistrate in anul 2020, iar principalii exportatori de pe piata Marii Negre cer preturi medii de 290 de dolari pe tona, comparativ cu 210 dolari pe tona, cat era media inregistrata anul trecut.

„In vestul Romaniei pretul graului a crescut cu peste 55%, de la 0,67 lei/kg la 1,05 lei/kg si avand in vedere ca firma noastra a avut o productie medie de 3.400 kg/ha, datorita pretului mai mare si al subventiei acordate iesim pe zero. Insa, la porumb stam foarte bine, pentru ca am facut in medie 11.000 kg/ha, iar preturile sunt de 0,8 lei/kg“, spune Dan Herteg, proprietarul unei exploatatii agricole.

In ultimele zile ale lunii ianuarie, preturile graului au fost si mai mari, cu o crestere de 12% comparativ cu saptamana precedenta.

In urma secetei din primavara anului trecut, in Romania se prognoza pentru anul agricol 2020 o cantitate de cereale mai mica cu 6,5-7 milioane de tone fata de 2019 si jucatorii din agrobusiness sustineau ca vor creste masiv preturile. In acelasi timp ei se temeau de cum se vor dezvolta culturile, aproximativ 1,8 milioane de tone de cereale fiind semnate in campania forward, cantitatea fiind contractata in proportie de 80% in decembrie – februarie.

ZF Agropower 2021. Gheorghe Lămureanu, proprietar Agroterra: Îndemn tinerii să vină în agricultură, pentru că se pot face bani. Apă avem, bani avem, de ce ne împiedicăm?11.02.2021,Florentina Niţu

https://www.zf.ro/zf-agropower/zf-agropower-2021-gheorghe-lamureanu-proprietar-agroterra-indemn-19911201

„Am 46 de ani de când lucrez în agricultură şi acum trebuie făcut un efort general pentru irigaţii. Am găsit 4-5 bănci care să mă finanţeze, iar una m-a finanţat şi în anii buni, când nu am avut nevoie. Apă avem, bani avem, de ce ne împiedicăm?“

1

Gheorghe Lămureanu, proprietarul Agroterra, companie ce deţine 1.500 de hectare de teren în judeţul Constanţa, pe care le cultivă în principal cu cereale, dar produce şi sămânţă grâu, orz şi culturi aromatice, spune că e nevoie de tineri care să lucreze sau să investească în agricultură, dat fiind faptul că este un domeniu în care lucrează preponderent persoane peste 40 de ani, însă este un sector profitabil, cu marje chiar şi de peste 20%.

„Eu îndemn fermierii să se ţină de această meserie, care este frumoasă. Îndemn tinerii să vină în agricultură, pentru că este un lucru din care se pot face bani, dacă ai o protecţie, cum sunt irigaţiile în cazul secetei“, a spus Gheorghe Lămureanu, proprietarul Agroterra, în cadrul emisiunii ZF Agropower, susţinută de Banca Transilvania.

Lipsa generaţiei noi din agricultură nu este o situaţie cu care se confruntă doar România, ci întreaga Uniune Europeană, având în vedere că numai 11% din exploataţiile agricole din UE sunt gestionate de fermieri mai tineri de 40 de ani, pentru că „tineri se lasă greu convinşi să devină agricultori“, conform celor mai recente date ale Comisiei Europene.

Astfel, în perioada 2007 – 2020, UE a alocat 9,6 miliarde de euro pentru tineri cu scopul de a stimula reînnoirea generaţiilor în agricultură. În România, spre exemplu, sunt peste 850.000 de fermieri şi mai bine de jumătate au peste 60 de ani, conform datelor statistice.

Lămureanu crede că ar trebui creat un cadru proprice, iar în prezent cea mai arzătoare problemă a agriculturii sunt irigaţiile. „Am 46 de ani când lucrez în agricultură şi trebuie făcut un efort general pentru irigaţii. (...) Am găsit 4-5 bănci care să mă finanţeze, iar una m-a finanţat şi în anii buni, când nu am avut nevoie. Apă avem, bani avem, de ce ne împiedicăm?“

El a irigat anul trecut, dat fiind că a fost secetă acută în judeţul Constanţa, 400 de hectare din cele 1.500 pe care le lucrează, din 1 aprilie 2020 până pe 1 noiembrie, „un mare efort, greu de suportat“. Acesta consideră că irigatul este pentru a completa necesarul de apă, nu pentru a asigura întreaga cantitate de apă. 

„Judeţul Costanţa a avut cel mai catastrofal an din ultimii 80-90 de ani. Bunicii şi părinţii noştri nu au văzut un aşa an nici măcar în 1947. (...) Tot judeţul a produs doar 5% din cantitatea de grâu pe care a produs-o acum cinci ani. Din 1.500 de hectare pe care le lucrez, în 1.000 de hectare nu am intrat cu combina pe câmp“, explică antreprenorul.

În 2015, an în care a fost o secetă mai uşoară, în judeţul Constanţa a fost produsă o cantitate de 177.000 de tone de grâu, conform datelor de la INS.

2

Dacă anul trecut a fost realizat numai 5% din acest volum, ar însemna o recoltă de până în 9.000 de tone, potrivit calculelor ZF.

Reprezentantul Agroterra susţine că irigatul se făcea controlat până în 2004, mai exact se realiza irigarea solului în orice condiţii, continuu, astfel încât să poţi semăna orice tip de cultură. „Acum, noi apelăm la sisteme pompieristice: avem într-un an secetă şi irigăm din martie până în septembrie.“

„În judeţul Constanţa, înainte de 1990, din 560.000 de hectare lucrate se irigau 475.000 de hectare, pentru că noi eram la polul secetei. Atunci aveam 2.500 lei salariu şi 1.000 de metri cubi de apă costau 18 lei, iar acum nu ne permitem să plătim apa, pentru că e foarte scumpă. Preţul apei e dat 95% de energia electrică. Eu ridic apa de la 80 metri diferenţă de nivel şi mă costă, cu propria staţie de pompare, 400 de lei/hectar la o udare“, menţionează Lămureanu. 

El susţine că fermierii ar face singuri investiţii în irigaţii, din fonduri proprii, bancare sau europene, însă birocraţia excesivă îi ţine pe loc. Acesta afirmă că a obţinut în 2010 un milion de euro pentru a face un sistem de irigaţii, proiect la care a lucrat cinci ani şi l-a implementat în 4 luni.

„Ne se poate să ceri de 3-4 ori un acord să aştepţi un an. Nu e păcat să iei tractor de 350 de cai putere cu 250.000 de euro, să iei combină cu 300.000 de euro, să cumperi sămânţă din Austria, Germania sau Franţa, să faci semănare şi în ultimul pas, să nu ai tehnologia, să nu ai irigaţiile, stai în câmp ca la capătul unui muribund în stare gravă? Noi suntem învăţaţi să producem, nu să stăm la 100 de uşi să ne dea voie să producem“, a mai spus Lămureanu.

Antreprenorul crede că principalele măsuri pe care ar trebui să le ia statul în prezent sunt: simplificarea birocraţiei pentru finanţare, sprijinirea OUAI-urilor (organizaţiile utilizatorilor de apă pentru irigaţii) şi rezolvarea problemei de cadastrare. „Hai în ceasul al doisprezecelea să facem ceva. Eu nu mai pot schimba obiectul de activitate acum, dar am angajat un inginer tânăr, de 20 de ani, şi vreau să-l învăţ tot ce ştiu, însă e nevoie de investiţii.“ 

Irigaţiile crează plus valoare într-o fermă, în anul în care există şi precipitaţii, adaugă el. „Schimbările climatice sunt dure, dar trebuie să luăm măsuri care să combată acest flagel. Dacă vom continua aşa în 2-3 ani, vom ajunge la neasigurarea grâului şi porumbului necesar pentru oameni şi animale.“

3

Lămureanu spune că băncile şi-au schimbat punctele de vedere faţă de agricultură şi creditează din ce în ce mai mult, iar dacă se fac investiţii, în 4-5 ani, 60-70% din suprafaţa judeţului Constanţa ar putea fi irigată şi în alţi 6-7 ani ar putea ajunge la 90%. „Orice suprafaţă amenajată pentru irigaţii este un bun câştigat.“

În prezent, el apreciză că plantaţia de grâu arată bine, iar dacă îl mai udă de două sau trei ori producţia la hectar va fi de 6-7 toneri. Unde nu a putut să irige, însă, producţia va fi la jumătate.

„N-o să mă oprească nimeni să lucrez în agricultură, am să lupt să am întreaga suprafaţă irigată pentru anul viitor, am să produc să arăt că doar din producţie putem crea o plus valoare“, a mai afirmat Gheorghe Lămureanu. 

În 2019, ultimul an pentru care există date disponibile, Agroterra a avut o cifră de afaceri de 4,8 milioane de lei şi un profit de 290.000 de lei, având un număr de 39 de angajaţi, conform datelor publice.

  Emisiunea ZF Deschiderea de Astăzi. Ştefan Bucătaru, membru CA Agricover Holding, cu cea mai mare finanţare corporate la Bursă (40 mil. euro): Ne propunem să emitem obligaţiuni cu regularitate, astfel încât să atragem şi alte categorii de investitori, Tibi Oprea 11.02.2021,

Bondurile vândute în ianuarie sunt denominate în euro şi au o dobândă de 3,5% pe an. Ştefan Bucătaru, membru al Consiliului de Administraţie al Agricover Holding – coordonator operaţiuni derulate pe pieţe de capital, spune că grupul va mai apela la Bursă pentru finanţare prin viitoare emisiuni de obligaţiuni, după ce în ianuarie a emis bonduri de 40 mil. euro, respectiv cea mai mare finanţare corporate derulată vreodată la Bursa de Valori Bucureşti.

4

https://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/emisiunea-zf-deschiderea-astazi-stefan-bucataru-membru-agricover-19912964

„Prin prisma specificului activităţii noastre suntem preocupaţi constant de diversificarea surselor de finanţare şi de aceea ne propunem să emitem obligaţiuni cu regularitate, astfel încât să atragem şi alte categorii de investitori, cum ar fi fonduri de pensii, societăţi de asigurare sau noi investitori individuali. Piaţa de capital ne oferă şi oportunitatea de a contribui la popularizarea rezultatelor deosebite ale sectorului agricol românesc, precum şi de a atrage investitori locali în operaţiunile Grupului Agricover prin care aceştia să ia parte astfel la dezvoltarea agriculturii pe baze performante, competitive şi sustenabile“, spune Ştefan Bucătaru.

Fantoma salamului ceaușist e încă prezentă, bunătățile românești tradiționale sunt ignorate, iar șunca nemțească ieftină și nu neapărat inferioară dispare rapid de la raft lantulalimentar 2021-02-11

Articol cu titlul ”Cum i-a îmbolnăvit regimul Ceaușescu pe români cu bună știință: aditiv alimentar radioactiv și, prin urmare, cancerigen folosit în anii 80 pentru fabricarea mezelurilor” publicat recent de Lantulalimentar.ro ( a avut la bază textul unui istoric român, Mihai Demetriade, postat de acesta pe pagina sa de facebook ) a provocat un val de ostilitate în grupurile cu tematică agro-alimentară unde a fost distribuit. Unele dintre aceste comentarii sunt de nereprodus pentru ochii unor persoane decente. Dar nu stilistica acestor mesaje este cel mai important de relevat, ci teza lor: nu este adevărat că mezelurile din epoca ceaușistă au conținut aditivi periculoși pentru sănătatea consumatorilor, fiindcă, dimpotrivă, mezelurile de atunci erau foarte bine făcute, conțineau carne, spre deosebire de cele din zilele noastre care nu conțin carne, ci au la bază

5

materii prime inferioare ( oase, sânge, cartilagii, copite, gheare ) și conțin aditivi nocivi din plin, deci acestea sunt cu adevărat periculoase pentru sănătatea consumatorilor, provocându-le cancer.

Teza e clară: hrana în comunism era adevărată și bună, cea din zilele noastre este dubioasă și periculoasă. Este exprimată astfel un fel de nostalgie de ordin alimentar față de acea epocă și o dezaprobare evidentă a epocii prezente. Puțini comentatori au avut și o altfel de atitudine.

Desigur, faptul că dezvăluirile au fost făcute de un istoric român ( cum ar fi fost oare ca istoricul să fie francez sau american ? ), adică de un expert care a făcut cercetări în arhive și a prezentat surse documentare nu a oferit vreun motiv de clintire a convingerilor acestor comentatori de ocazie. Au ținut-o pe a lor. Unii s-au prezentat ca foști lucrători în industria alimentară din anii 80, cu diplome recunoscute oficial, și au respins vehement eventualitatea ca mezelurile să fi conținut aditivi nocivi. Au invocat gustul excepțional al conservelor de carne, gust care în prezent ar fi deficitar. Opinii subiective, desigur. Istoricul nu a pretins că aditivul radioactiv a fost utilizat în toate fabricile din România socialistă. Dezvăluirea sa viza un raport al unui cercetător chimist român din anii 80, activ în Ploiești. Raportul a fost imediat mușamalizat, nimeni nu ar fi pățit nimic.

Este evident că reacțiile ostile au la bază o grilă ideologică de a interpreta trecutul și prezentul societății românești, chiar și când vine vorba de mâncare, sau mai ales de mâncare, deși fotografii de epocă și relatările martorilor arată cu prisosință că tocmai mâncarea devenise o problemă în ultimii ani ai ceaușismului. Cei care au trăit atunci ajung, în timp, să elimine experiențele negative din trecut și să invoce aspecte subiective, potențate de trecerea anilor: era mâncare puțină, stăteam cu orele la coadă, dar mâncarea aia era bună și sănătoasă, nu ca asta de acum!

Mâncarea de acum? Care este aceasta și cum este în opinia acestor comentatori? E inferioară, e plină de E-uri, abia cea de acum e cancerigenă, procesatorii, mai ales ăia străini, sunt lipsiți de scrupule, urmăresc numai profitul. E uluitoare neîncrederea aceasta autohtonă în sistemul alimentar românesc, clădit pe baze europene. Această atitudine, nu avem îndoieli, este indusă de mass-media, pe direcția principală a propagandei anti-europene. Televiziunile și radiourile comerciale, ziarele și revistele în print, în on line, pletora de siteuri create ad-hoc vehiculează non stop, conștient sau nu, mesaje propagadistice prin care mâncarea de inspirație occidentală, fie produsă și la noi, fie importată, este nocivă! Sunt citați nutriționiști români sau străini dornici să-și sporească clientela prin mesaje alarmiste, fără să aibă neapărat un suport științific. Chiar și lideri politici au preluat aceste

6

mesaje, susținând public că alimentele din import sunt ”otrăvuri”. Dar nu numai cele din import, ci și cele obținute la noi de fabricile de procesare, având însă la bază principii de funcționare europene.

Uluitor este că niciun comentator, nici măcar dintre cei care au pretins că au lucrat în fabrici de alimente, nu părea să știe că există la nivel european un sistem extrem de bine clădit, cu instituții puternice de monitorizare a produselor alimentare și a aditivilor, utilizarea acestora este reglementată de Comisia Europeană, pe baza unor dosare consistente, la care participă laboratoare publice și private din țările membre, există o rețea de comunicare eficientă, orice suspiciune privind efectul asupra sănătății umane conduce la reevaluare și chiar la eliminare din uz a aditivilor respectivi. Mereu sunt reevaluate nivelurile maxime admise în sensul reducerii acestora. Sistemul alimentar din UE este cel mai bine controlat de pe planetă. Asigurarea unei hrane sănătoase este politică de stat la Bruxelles. Când le-a fost semnalat acest lucru, comentatorii care păreau mai avizați au răspuns că e ”doar propagandă”, și oricum, autorul articolului ”nu a lucrat ca ei în fabrică și nu stăpânește subiectul”. Niciunul nu a invocat măcar principiul unui diete echilibrate: or fi mezelurile contemporane problematice pentru sănătate, dar numai consumate în cantități exagerate. Până la urmă, orice aliment poate deveni nociv dacă este consumat în exces și pe termen lung.

Ceea ce este siderant de-a dreptul este că toți acești comentatori ostili nu par să știe că în România s-a dezvoltat, tot pe baze europene, un veritabil sector al produselor tradiționale, în funcție de schemele de calitate aprobate de minister. Avem în țară câteva sute de producători tradiționali atestați, alții sunt producători de alimente organice certificate, alții fac produse montane atestate, ca să nu mai vorbim de cei recunsocuți la nivel european ca producători de alimente sub mărci protejate ( DOC și IGP ). România produce hrană de calitate în afara sectorului de procesare industrial. Comentatorii par să nu fi auzit de brânzeturile din Mărginimea Sibiului și din Brașov, de Produs de Cluj, de prăjiturile Moesis din Tulcea, de bunătățile din Bucovina sau de mierea din Banatul Montan. Listele cu producători sunt pe siteul MADR, dar facebook, rețeaua asta care ne-a făcut pe toți experți în toate domeniile simultan, e plină de pagini prin care acești bravi producători români își promovează marfa, verificată de inspectorii sanitari veterinari și fiscalizată de ANAF. Mai mult, numeroși astfel de producători români și sectorul în ansamblu, au fost prezentați în mass media de profil, la emisiunile Viața satului ( TVR 1 ) și Ferma ( TVR 2 ), în revistele Ferma, Profitul Agricol și Lumea Satului, și chiar aici pe Lantulalimentar.ro.

7

E formidabil cât de activă este această grilă ideologică: în baza ei, comentatorii apără un timp revolut, o epocă fantomatică, inumană prin multe aspecte, încheiată printr-o revoluție sângeroasă, au nostalgia unor mezeluri care nici măcar nu se prea găseau, dar uite că nu par să știe că în țara noastră s-a dezvoltat un fromidabil sector al hranei artizanale, de foarte bună calitate. ”Mezeluri cu carne” sunt obținute azi, aici, sub ochii noștri!

Oricât de nostalgici ar fi comentatorii aceștia trebuie să mănânce azi, nu pot păcăli stomacul cu fantoma salamului din comunism. Și atunci își iau căruciorul și se duc la hypermarketul din apropiere. Acolo uită, desigur, articolul citit pe Lantulalimentar.ro și comentat cu atâta năduf proletar: cercetează mezelurile la raft după raportul calitate preț. Așa îmi explic de ce o șuncă importată din Germania, bună la gust, făcută din carne adevărată, nu din înlocuitori, și vândută la un preț de sub 10 lei ( când am descoperit-o costa 6 lei! ) dispare rapid de pe raft.

Trofeele APPR „Porumbul de Aur” au ajuns la Arad și Ialomița , Mihaela Prevenda, Joi, 11 Februarie 2021 ,

Joi, 11 februarie 2021, s-a desfășurat a VI-a ediție a Congresului Anual Internațional „De la Fermieri pentru Fermieri”, organizat de Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR), de data aceasta în mediul online - pe Zoom, eveniment la finalul căruia a avut loc decernarea trofeelor „Porumbul de Aur”.

La Secțiunea Neirigat, trofeul a fost câștigat de Ioan Iaroslav Balint, fermier din județul Arad, de la Nădlac, care lucrează aproximativ 150 de hectare. Porumb a avut anul trecut pe circa 80 ha.

Ioan Iaroslav Balint a obținut 11.145 kg/ha, cu un hibrid FAO 420 - Querci CS, de la Caussade Semences. „Mai bine de două luni, porumbul n-a avut nici apă, nici lumină și nici căldură, însă la sfârșitul lunii mai vremea s-a îndreptat și ne-a salvat cultura de porumb. Oricum, genetica face diferența. Și tehnologia dacă e bună, profitul este pe măsură”, a spus câștigătorul trofelului „Porumbul de Aur” – secțiunea neirigat.

8

La Secțiunea Irigat, trofeul a fost câștigat de societatea Nutre Group, care lucrează 16.980 de hectare în județul Ialomița, din care 1.800 ha sunt irigate.

Nutre Group a obținut 15.648 kg/ha cu hibridul MAS 43.P (FAO 390), de la MAS Seeds. „Începem să irigăm când porumbul are 7-8 frunze, iar apă dăm cât are planta nevoie, reușind să facem asta prin tehnica de care dispunem, avem senzori de umiditate”, a precizat Pedro Sá, director de producție în cadrul fermei câștigătoare a trofeului „Porumbul de Aur” – secțiunea irigat.

Prezent la evenimentul APPR, câștigătorul de anul trecut al trofeului „Porumbul de Aur” la secțiunea neirigat, cu producția de 17.460 kg/ha, fermierul Biță Răcman, din județul Giurgiu, a punctat: „Porumbul rămâne cultura cea mai profitabilă din agricultura României”.

În Revista Fermierului, ediția print – martie 2021, vom publica pe larg de la Congresul APPR „De la Fermieri pentru Fermieri”, ediția a VI-a, care a avut ca temă „Agricultura României în contextul Green Deal”

De vorbă cu ciobanii adevărați despre SCZ și problemele din oierit februarie 11, 2021 agrimanet

Stelian Mușat: ” Să vezi acum bani la sugatorii de bani de la buget. Acum se fura cu două mâini, nu se mai fură cu o mână. Oricum aștia sunt total pe lângă realitatea târlelor de oi. Pun doar o intrebare: ce fac cei care au in târlă oi din două sau mai multe rase? Toate prostiile le inventează, doar ceea ce trebuie și anume legarea subvenției cuplate de producție, nu. Tot să fure și să sugă bani.”

Adina Melinte: “Și cei care au investit bani în berbeci de rasă, să înțeleg că au fost cei mai proști din curtea scolii?? Oare cei care vin cu tot felul de

9

propuneri….au habar de monta dirijată??? Cu rasa pură ce facem??? Mi-e scarba de proști și de putori care habar nu au oierit sau ce e acela Registru genealogic…. Nu mai vorbesc de răpănoșii care nu se îngrijesc de animale, le țin flămânde și fără tratament sau vaccin, dar își vor umple buzunarele cu bani….”

Stelian Mușat: “Adevarate probleme ați punctat. Eu nu am berbeci să vând, dar sunt de acord că intre mulții afaceristi au fost și crescatori serioși care au investit serios să facă origine.

Dar proștii ăștia ce ne conduc in loc să trimită DNA-ul la afaceristi, ei rezolva problema omorându-i pe cei cinstiti, că afaceriștii oricum mari cheltuieli nu au avut. Românie ce-ai ajuns?!”

Adina Melinte: “Pentru sprijin cuplat trebuie rasă, nu adunătură…. Dar sa ajungi la rasă trebuie bani investiți, ori ei au mână doar de luat… Ăștia se corcesc între ei, ce să mai zicem de animale, ele măcar nu au rațiune.”

Stelian Mușat: “Eu sunt de altă părere. Selecția este foarte importantă și ar trebui susținută separat și drastic controlată, astfel încât viitorul șeptelului să fie asigurat. SCZ ar trebui cuplat de producție.

Astfel se rezolvă foarte multe probleme: se fiscalizează sectorul in foarte mare măsură, ciobanii vor cumpăra doar berbeci foarte buni care să le aducă spor de producție în turme, generând astfel piață pentru cei ce fac origine, vor dispărea toate răbciugile de oi ținute doar pentru subvenție (dacă nu are miel, nu are subvenție) și multe alte aspecte benefice. Dar lucrurile astea nu sunt promovate nici de publicațiile astea „agricole”, pentru că ori nu au rating mare ori pupă undeva pe cineva.”

Felician Negrut: “Din păcate, „băieții deștepți” vor găsi modalități de a „dirija apa către moara lor” indiferent de ce condiții va avea SCZ-ul…”

Bogdan Iacob Costea: “Ce facem cu cei care au rase de oi de care nu au auzit pe la minister? Oile se vând cu 200-300 euro bucata, dar nu există în nomenclator… De ce unul care ține 70 de oi trebuie să aibă mai puține drepturi decât unul care ține 100 sau 150 de oi?

Cunosc mulți crescători (ciobani) care nu se pricep la birocrație și nu au oile înscrise la niciun registru deși ei sunt ciobani de o viață, nu au alt serviciu, trăiesc din oierit fără subvenție, fără niciun leu de la stat. Eu cred că de fapt ei ne țin pe noi… multă lume profită de pe urma muncii lor.”

10

De vorbă cu Dan PETRESCU după întâlnirea de ieri cu Adrian Oros februarie 11, 2021 agrimanet

De vorbă cu Dan Petrescu, fără ocolișuri, fără perdea, despre întâlnirea de ieri, de la MADR – de fapt ANZ. 15 minute de discuții despre câteva probleme ale oieritului, puțin despre domnul ministru Oros, o părere despre domnul director Adrian Pintea și, inevitabil, despre Ghiță și APC.

Mai jos fisierul audio:

De vorba cu Dan Petrescu https://agrimanet.ro/de-vorba-cu-dan-petrescu-dupa-intalnirea-de-ieri-cu-adrian-oros/

Faceți apicultură din dragoste și cu dragoste pentru aceste ființe și rezultatele nu vor întârzia să apară , februarie 11, 2021 agrimanet

Pentru mine, unul dintre cele mai bune lucruri care mi s-au putut întâmpla în viață este legatura cu apicultura. Oh, ce dar de la Dumnezeu!… Poate unii din voi credeți că apicultura e doar o activitate de creștere/îngrijire a familiilor de albine și de colectare a mierii. Nu este așa…

11

Albinele ne leagă de mediu, arătându-ne cât de neînsemnați suntem. O dată ce pătrundem în lumea lor fascinantă și ne dăm seama de importanța acestor mici ființe, ne schimbăm și privim cu alți ochi, cu o altă mentalitate modalitățile de a menține planeta sănătoasă pentru toate creaturile mari și mici.

În toți anii aceștia de când fac apicultură, pot spune cu lejeritate că privesc această activitate ca pe o formă de artă sau un meșteșug. Poate fi chiar un mod de viață…

Este extrem de evident că procesul de păstrare și îngrijire a familiilor de albine a evoluat foarte mult în ultimii ani. Este vizibil! Vă spun cu toată sinceritatea, eu nu privesc apicultura ca pe o sursă de a-mi rotunji veniturile.

Poate asta este și cheia succesului în apicultură!

În ultimii ani, am întalnit foarte mulți apicultori. La târgurile apicole, în vizitele pe care le-am făcut în stupinele lor, în vizitele pe care aceștia le-au făcut în stupina mea, iar ceea ce vreau să vă spun este că adesea, aceștia sunt oameni obișnuiți.

Din experiența mea, cel mai adesea, cei care sunt atrași de apicultură, în special cei atrași de ea mai târziu în viață, au trăit multe experiențe. De multe ori au avut diverse locuri de muncă și cariere până când ajung la apicultură. Oameni de toate profesiile: de la îngrijitori de animale până la judecători, actori, lideri politici, persoane publice etc.

Unde vreau să ajung?

Am întâlnit foarte mulți oameni care mi-au cerut sfaturi, fiind interesați să investească în apicultură, dar porneau de la o premisă greșită: Când gândul tău este DOAR la câștig, încă de la început, când principala ta preocupare este CÂT DE REPEDE ÎȚI RECUPEREZI INVESTIȚIA ȘI CÂND ÎNCEPI SĂ AI PROFIT, le-am zis și lor, apicultura nu este pentru voi și nu va fi niciodată, atâta timp cât gândiți în felul acesta!

Nu știu cum să vă spun, interesul pentru apicultură trebuie să vină din inimă! Iar succesul în acest domeniu va apărea ca urmare a dăruirii cu care îți desfășori această profesie. Dacă nu simți ceva cu adevărat pentru aceste ființe, nu vei câștiga din apicultură, ci e doar o chestiune de timp până când vei falimenta. În tot acest timp, te vei chinui și tu, dar vei chinui și aceste ființe minunate…

12

Concluzia: Faceți apicultură din dragoste și cu dragoste pentru aceste ființe și rezultatele nu vor întârzia să apară…

Același om, Marian Stuparul Oltean

Producător local de mezeluri: E important să ai un canal sigur de vânzare De Viorela Pitulice La feb. 11, 2021

https://youtu.be/xRx1i_1lqY4

Accesul producătorilor români de mezeluri în rețelele de supermarketuri este destul de greoi la acest moment, mai ales în cazul producătorilor locali de dimensiuni medii nou intrați pe piață.

Pentru a-și asigura vânzarea, unii își deschid chiar rețele proprii de magazine, dar chiar și așa nu exclud o posibilă intrare în marile lanțuri de retail care pot să le asigure volume mult mai mari și vizibilitate. Elvis Cazacu, un producător de mezeluri din Caracal, care deține o fabrică cu o capacitate de producție de circa 10 tone pe zi, recunoaște că ia în calcul și această variantă.

“Când produci trebuie să ai la îndemână un canal de vânzare, iar cel mai la îndemână a fost canalul propriu de vânzare, urmând ca după aceea sa intrăm în discuții și cu marii retaileri – se pătrunde destul de greu în aceste rețele. Decizia a fost clară, aceea de a încerca să facem magazinele proprii de mezeluri, de a le extinde. Avem chiar și o rețea de distribuție proprie în câteva județe, urmând să intrăm în zona de retail”, a declarat pentru FoodBiz Elvis Cazacu.

Rețeaua Teldo Market (înființată de Elvis Cazacu) are la acest moment zece magazine în Caracal, Slatina și Drăgănești , reprezentând principalul canal de vânzare pentru mezelurile produse în fabrica proprie de la Caracal.

Fabrica de mezeluri Teldo a fost inaugurată în martie 2020, investiția fiind realizată cu ajutorul fondurilor europene. Producția zilnică este de circa 6 tone, în condițiile în care capacitatea maximă este de 10 tone/zi, un nivel

13

care poate să asigure rentabilitatea unei afaceri, după cum spune Elvis Cazacu. Construcția este modulară și ea poate fi extinsă pe parcurs în funcție de evoluția pieței. Materia primă este asigurată de la producătorii interni.

Marea problemă a producătorilor români

Lanțurile de magazine ar trebui să aibă ușile mai deschise către producătorii locali, doar așa pot fi susținuți micii producători, pentru că nu toată lumea are canale proprii de vânzare, mai afirmă Elvis Cazacu. Pare un lucru greu de realizat la prima vedere, dar nu imposibil, cu condiția să se și vrea.

“Eu am magazine proprii și o rețea de distribuție, dar automat te ajută foarte mult și lanțurile de magazine. Consider că principala problemă la acest moment ar fi susținerea producătorilor locali ca să poată să intre mai ușor în lanțurile de magazine, eventual printr-o lege prin care să existe obligativitatea să se cumpere un anumit procent din anumite zone de la producători locali, zonali. Ar fi diverse metode prin care se poate realiza acest lucru”, susține procesatorul oltean.

Manualul succesului. Cum se descurcă femeia fermier la 65 ani? Petronela Cotea Mihai 11 februarie 2021

40 de vite creşte Maria Luţa în ferma sa din judeţul Suceava. La cei 65 de ani, întreprinzătoarea vrea să-şi dezvolte afacerea pentru a da plusvaloare produselor din gospodăria ei. 

Hărnicia bucovinenilor poate fi uşor de demonstrat, atât prin aspectul frumos al gospodăriilor, cât şi prin faptele deosebite ale femeilor de pe aceste meleaguri.

Maria Luţa din localitatea Horodnic de Sus, judeţul Suceava, a rămas singură de trei ani, odată cu trecerea în veşnicie a soţului Viorel, după aproape 45 de ani de căsnicie, dar la vaci n-a renunţat.

14

Are patru copii, Ciprian, Mihaela, Gică şi Nadia, dar toţi sunt la casele lor. Neavând cine să o ajute, se descurcă singură. Din când în când, mai apelează la câte un om din sat, pentru anumite reparaţii sau lucrări în grajduri ori la păşune.

 Moştenire pentru copii

 Păstrează ferma din dragostea pe care o are faţă de animale şi cu speranţa că bunul Dumnezeu îi va asculta rugăciunile şi măcar unul dintre copii va reveni în ţară, pentru a duce mai departe activitatea din zootehnie. „Am 40 de capete de vite, dintre care 20 sunt la muls, iar restul tineret - atât juninci de un an sau viţei, cât şi juninci gestante. După ce l-am pierdut pe soţul meu, cu vacile mele îmi mângâi sufletul. Trei copii sunt la Londra, unde deşi au profesii de ingineri, profesori, fiecare are câte o mică afacere în alte domenii. Mult aş vrea ca măcar unul să se întoarcă şi să ducă mai departe tradiţia creşterii vacilor”, mărturisea Maria Luţa.

Animalele, bucuria sufletului

 Pentru Maria Luţa, creşterea animalelor reprezintă o împlinire, o sursă de sănătate şi o bucurie a sufletului.              „Nu am vândut nici o vacă de când a murit soţul. Și nici nu voi vinde cât voi trăi. Chiar dacă nu este uşor să te trezeşti la ora 3-3.30 dimineaţa. Sfinte sunt animalele din gospodărie, sunt ca nişte membri ai familiei, aşa după cum au fost acestea dintotdeauna pentru ţăranii noştri. Eroina sărbătorilor mele din iarna 2021 a fost Niculina, darul de Moş Nicolae, fiind fătată chiar în noaptea de 5 spre 6 decembrie”, povesteşte suceveanca.

 

15

 Văcuţa primită-n dar

 Începuturile fermei sunt legate tot de cerinţele unei vieţi tinere: „Când primul nostru copil, Ciprian, avea vreo 3-4 ani, noi cumpăram lapte, deoarece vândusem cele două vaci primite ca zestre de către mine şi soţul meu, având nevoie de bani pentru a construi casa. La un moment dat, femeia de la care cumpăram a pus apă în lapte şi mi-am dat seama. M-am supărat. Mama mea, din milă, ne-a oferit o văcuţă dintre cele 5 capete pe care le avea, aleasă chiar de Ciprian. Copilul s-a oprit la o viţică gestantă, din rasa Brună. De atunci, am început să creştem propriile vaci şi am mărit efectivul”, arată Maria Luţa.

 Oamenii cu 1-2 vaci n-au niciun sprijin

 Cât priveşte laptele, în zonă preţul de valorificare a fost fix, respectiv 1 leu/litru. Cu cât creşte cantitatea, peste anumite limite, cu atât se mai adaugă câţiva bănuţi. „De exemplu, dacă predai peste 3 tone, preţul ajunge la 1,10 lei/litru. Nu mi se pare stimulativ să se plătească doar în funcţie de cantitate. Nu este încurajat omul care are una-două vaci, acela fiind, de fapt, mai necăjit. Tocmai el are nevoie să fie plătit bine, ca să capete ajutor şi curaj pentru a mai cumpăra o văcuţă şi tot aşa”, consideră femeia.

 Zero lei pentru calitate

 Despre plata laptelui în funcţie de calitatea acestuia nici măcar nu se discută, darămite să se aplice. „Dacă ar exista centre de colectare a laptelui sau a animalelor, cu o activitate constantă şi care să ofere preţuri mulţumitoare, oamenii ar fi atraşi spre această activitate. Poate că, astfel, nici tinerii nu şi-ar mai căuta o soartă mai bună peste atâtea mări şi ţări”, sublinia Maria Luţa.

COPL - garanţia unei surse mai bune de venit

 Creşte vaci din rasele Bălţata românească (70%) şi Brună (30%), suceveanca optând de câţiva ani pentru înscrierea în Controlul Oficial al Producţiei de Lapte, pas care i-a adus mai multe avantaje, de la ajutorul financiar atât de necesar şi până la supravegherea de către profesionişti a animalelor şi a producţiilor. „Practic, în orice moment, cunoşti ceea ce se întâmplă cu animalele, controlorii Asociaţiei Crescătorilor de Taurine Botoşani fiind prezenţi în fermă de două ori pe lună. Respectarea tuturor indicaţiilor şi rigorilor îţi asigură obţinerea unui lapte de foarte bună calitate, precum şi recunoaşterea valorii genetice a animalelor. Astfel, dacă eşti în impas financiar şi vrei să vinzi anumite exemplare, din start ai un preţ mai bun. Or, mai ales pentru tinerii care investesc şi au nevoie să câştige bani

16

prin valorificarea viţelelor, a viţeilor şi chiar a vacilor, prezenţa în COPL reprezintă o garanţie a unei surse mai bune de venit”, consideră Maria Luţa.

Deocamdată, fermiera realizeză venituri prin vânzarea laptelui către procesator, a animalelor bune de abatorizat şi prin subvenţii.

 

Produse tradiţionale pentru România şi Anglia

 Maria Luţa are şi anumite planuri pentru propria fermă zootehnică.

Mai întâi a început demersurile pentru ca bucatele pe care le obţine în gospodăria sa cu drag de tradiţie, de sat şi de lume să se regăsească în propriul punct de desfacere. „Mă refer la lapte proaspăt, brânză, caş, unt, precum şi la anumite preparate specifice zonei, cum ar fi plăcintele moldoveneşti poale-n brâu, cozonacul cu sau fără mac, colacii, etc. Unele dintre aceste produse poate vor fi atestate tradiţional. Îmi doresc acest lucru, pentru că fetei mele din Anglia i-aş putea trimite, chiar de aici, din Horodnic de Sus, produse alimentare pentru restaurantele sale. Deocamdată, pentru anul 2021, mă concentrez pe realizarea acelui mic punct de desfacere a produselor locale”, spunea Maria Luţa.

Înapoi, la ferma de acasă

 Speră că acest demers să fie argumentul cel mai solid pentru ca fiul Ciprian să vadă că se poate şi în România. „În urmă cu doi ani, atunci când a venit cu nişte bani în ţară şi când s-a dus la unii specialişti pentru o anumită consultanţă, i s-a recomandat să îşi vadă de munca în străinătate, pentru că aici e greu să răzbaţi. Numai că Ciprian este sătul de experienţele acumulate în cei 20 de ani de când este în Londra şi vrea să-şi urmeze aici, acasă, dragostea pentru animale”, menţiona fermiera.

17

Simţi multă energie pozitivă de la oameni precum Maria Luţa. Mai mult decât atât, având-o şi pe Niculina în faţă, simţi că tu eşti consumatorul, care trebuie să îi dea primele şanse. Adică, până la tot felul de legi, regulamente şi directive, tu trebuie să alegi sănătate de la Niculina, aprovizionându-te cu alimentele obţinute din laptele său. Altfel, înseamnă că o abandonezi pe Niculina, îi abandonezi familia, adică pe ţăranul român - din neamul tău, de altfel - şi..., probabil, peste puţin timp, vei suferi. Întâi, de boli...

 Vă daţi seama câtă dezamăgire simte crescătorul de vaci după atâta muncă şi când vede că în magazine produse cu mult mai slabe calitativ costă de 5-6 ori mai mult? Aceasta este marea noastră durere - MARIA LUŢA, crescător de vite din judeţul Suceava

VOR MIZA PE VACILE ANGUS

Anul trecut, Ciprian, fiul Mariei Luţa, iubitor de animale ca şi mama sa, a cumpărat un exemplar din rasa Angus, iar familia doreşte să încerce să dezvolte această linie, până la obţinerea de carne şi preparate din carne.

ANIMALE LA PREŢ MIC

De-a lungul anilor, în ferma Mariei Luţa rasele de vaci şi efectivele au variat, atingând un maxim de 60 de capete prin anul 2010. Dar lipsa stabilităţii în privinţa valorificării producţiilor şi preţurile mici ale acestora au determinat reducerea numărului de animale. De exemplu, în vara lui 2020, Maria Luţa a predat un taur de aproximativ 800 de kilograme şi a primit pentru acesta mai puţin de 5.000 lei.

CITIŢI ÎN NUMĂRUL VIITOR

Maria Luţa caută să susţină şi să propună argumente şi soluţii practice pentru atragerea cât mai multor tineri români din ţară sau din diaspora către activitatea de creştere a animalelor. Ce propuneri are suceveanca pentru ca statul să stimuleze instalarea acestora în agricultură citiţi în numărul viitor al revistei.

 un articol de PETRONELA COTEA MIHAI, redactor Radio România Iaşi

INDUSTRIE ALIMENTARA

Investiţi în România! Artesana va finaliza în 2021 investiţia de aproape 5 mil. euro pentru a doua fabrică din Tecuci. Capacitatea de producţie va creşte de aproape patru ori 11.02.2021, Alex Ciutacu ♦ Artesana procesează astăzi 12-15.000 de litri de lapte pe zi, iar noua fabrică va

18

aduce o capacitate suplimentară de 40.000 de litri pe zi ♦ Producătorul tatonează exporturile spre ţările arabe l Tranzacţia prin care ROCA a preluat 20% din companie se ridică la 1 mil. euro.

https://www.zf.ro/zf-investiti-in-romania/investiti-in-romania-artesana-va-finaliza-in-2021-investitia-de-19913088

Producătorul de lactate Artesana continuă investiţia de aproape 5 mil. euro pentru a construi a doua fabrică din Tecuci, Galaţi, iar noua facilitate ar urma să aducă o capacitate de procesare suplimentară de circa 40.000 de litri de lapte pe zi, a explicat Daniel Donici, managing partner al Artesana, în cadrul emisiunii Investiţi în România!, realizată în parteneriat cu CEC Bank. 

„Am spus la un moment dat că ne dorim până la finalul anului 2020 să facem investiţia, dar nu era un plan realist. Acum am avansat destul de mult, cam într-o lună vrem să începem construcţia. Este un proiect foarte complex, nu ne aşteptam să dureze atât de mult, dar nici nu mai dorim să facem greşelile de la început, când am acceptat din partea furnizorului echipamente pe care nu le-am folosit niciodată. (...) Planul este să fie finalizată până la finalul anului, să avem totul finalizat în noiembrie. Investiţia a crescut spre 4,5-5 milioane de euro“.

Familia Donici a vândut la finalul anului trecut o participaţie de 20% din companie către fondul de private equity ROCA, ceea ce ajută producătorul să obţină o parte din finanţarea necesară pentru dezvoltare. Restul de 80% din companie a rămas la Daniel şi Alina Donici, cei care au construit businessul. 

„Plarforma ROCA a venit alături de noi şi ne va ajuta să ducem la bun sfârşit planurile pe care le avem, ne gândim şi la bănci pentru că nu putem susţine doar din aceşti bani toată investiţia. (...) Tranzacţia a fost de 1 mil. euro care se poate converti în capital social pe măsură ce se realizează anumiţi indicatori“.  Artesana procesează astăzi 12-15 mii de litri de lapte pe zi, şase sau chiar şapte zile pe săptămână, iar materia primă este furnizată de micii fermieri din judeţul Galaţi, respectiv judeţul Vrancea. 

19

„În noua fabrică vorbim de 40.000 de litri pe zi, o capacitate pe care o vom utiliza pentru partea de acidofile, întrucât vrem să păstrăm producţia de brânzeturi în vechea fabrică“. 

În ceea ce priveşte cererea, producătorul se aşteaptă ca aceasta să se menţină în continuare, ceea ce va oferi piaţă de desfacere pentru noua fabrică. „Avem în continuare canale de distribuţie pe care nu le exploatăm deloc, primim cereri de export şi feedbackul este foarte bun pe produsele oferite ca mostre. Am refuzat şi refuzăm în continuare proiecte din partea retailerilor pe articole mai inovatoare pe care dorim să le facem dar nu avem capacitate pentru a putea răspunde pozitiv. Este potenţial de creştere pe mai multe paliere“. 

Prezente până acum în Auchan, Carrefour, Kaufland, Cora, Mega Image, Selgros şi o parte din magazinele Profi, produsele Artesana şi-au făcut loc anul trecut şi în lanţul de magazine Lidl. 

„Suntem în discuţii şi cu alte două lanţuri în care nu suntem încă. Nu avem aşa o presiune să listăm foarte repede produsele, în schimb ne pregătim pentru momentul în care vom avea proiectul gata“.

De asemenea, producătorul ia în calcul în viitor şi planuri pentru a dezvolta o serie de magazine proprii. 

„Le luăm pe rând, trebuie să rezolvăm capacitatea şi ne gândim şi la această posibilitate pentru că ne poate oferi şansa de a vinde gama noastră completă într-un mod mai direct, discutând cu clientul, informându-l despre ceea ce facem, să aducem exact povestea produsului“.

20

Totodată, Artesana a observat în piaţă o tendinţă a antreprenorilor de a dezvolta mici băcănii locale, în care sunt incluse astfel de produse ale companiilor locale. 

„Un fenomen interesant pe care îl observăm este că primim multe cereri de la noi magazine, băcănii specializate care se deschid. Incredibil de mulţi antreprenori care vor să meargă pe partea aceasta. Probabil există şi cerere că mă gândesc că nu deschide nimeni o băcănie fără un studiu minim de piaţă înainte“.

Artesana cochetează şi cu vânzarea la export, iar Daniel Donici spune că cele mai concrete mutări au fost înspre ţările arabe, unde lactatele din Tecuci, Galaţi, au fost primite bine. „Am primit cereri foarte concrete şi am trimis mostre şi au fost primite bine în ţările arabe. Brânzeturile proaspete şi cele maturate. Avem cereri din Dubai pentru brânza cu trufe, ar fi interesant să mergem în Dubai să mâncăm brânză cu trufe din România“.

Cu toate acestea, producătorul nu este sprijinit la ieşirea la export nici de ambasadorii români, nici de alte ramuri din sectorul public. Mai mult, ultima dată când Artesana a căutat sprijinul ambasadorilor, acesta nu a venit în mod real. 

„Noi am fost acum 7 ani în Germania, iar ambasadorul de atunci a venit la noi în ultima zi şi ne-a întrebat cu ce ne poate ajuta“.

21

„Pe noi ne-ar fi ajutat să vină în prima zi, nu în ultima când nu mai avea cu ce să ne ajute“.

În 2020 datele arătau că piaţa lactatelor se îndrepta spre pragul de 5 miliarde de lei şi dincolo de el. Cu toate acestea, piaţa este controlată de câţiva jucători mari, multinaţionale, care realizează circa 60% din cifra de afaceri. Aceştia sunt Lactalis, Danone, Olympus, Hochland şi FrieslandCampina. 

Artesana a obţinut în 2020 o cifră de afaceri de 3,7 milioane de euro, în creştere cu 28% faţă de 2019. Compania are astăzi aproape 70 de angajaţi, iar odată cu noul proiect echipa se va mări cu cel puţin 25 de persoane. 

Anul 2020 a adus o întoarcere a consumatorilor către producătorii locali, iar aceată tendinţă se păstrează în piaţă, în opinia lui Daniel Donici.

„Pentru noi s-a simţit şi în creşterea cifrei de afaceri, deci cred că există o întoarcere către producătorul local, vedem asta şi în ce ne scriu clienţii, schimbările care s-au petrecut i-au făcut să fie mai atenţi la ceea ce consumă. Mulţi se gândesc să sprijine economia locală, producătorii locali pentru că acest lucru generează un efect în lanţ mai departe“. 

CarmOlimp din Braşov, în topul firmelor antreprenoriale din industria cărnii în urmă cu un deceniu, îşi vinde activele în procesul de faliment. Platforma industrială Ucea din judeţul Braşov, acolo unde compania îşi desfăşura activitatea, este scoasă la vânzare la un preţ de 4,95 mil. euro Florentina Niţu 10.02.2021,

În 2012, CarmOlimp era un grup de firme cu 1.000 de angajaţi şi activităţi în producţia de mezeluri, lactate, ouă, prăjituri şi în retailul alimentar.

Austin Meats, fosta companie CarmOlimp, aflată în topul firmelor antrepre-noriale din industria cărnii în urmă cu un deceniu, având o cifră de afaceri de peste 100 de milioane de lei, îşi vinde activele în procesul de faliment, potrivit unui anunţ făcut de lichidatorul provizoriu, CITR. Platforma industrială Ucea din judeţul Braşov, acolo unde compania îşi desfăşura activitatea, este scoasă la vânzare la un preţ de 4,95 mil. euro pe site-ul licitatii-insolventa.ro.

22

Platforma industrială se întinde pe o suprafaţă de peste 7 hectare şi este compusă din patru terenuri intravilane, o hală de abatorizare, o fabrică de procesare carne, hale de producţie, depozite, un atelier mecanic, spaţii administrative şi o fabrică de biogaz, potrivit anunţului de vânzare. Grafic ZF: Evoluţia rezultatelor financiare şi a numărului de salariaţi ai companiei Austin Meats (ex-CarmOlimp) în ultimii zece ani

Bursă: BRK indică un preţ ţintă de 28,3 lei pentru acţiunile Purcari, cu 21% peste cel din piaţă, şi recomandă cumpărare, Tibi Oprea 11.02.2021,

♦ Brokerii au calculat că acţiunile WINE se tranzacţionează la un multiplu P/E de 10,1.

BRK Financial Group (simbol bursier BRK), singurul broker listat la bursa românească, recomandă cumpărare pentru acţiunile producătorului de vinuri Purcari (simbol bursier WINE) şi indică un preţ ţintă de 28,3 lei pe unitate, în creştere cu 21% faţă de preţul din piaţă.

„Purcari are un potenţial mare de dezvoltare deoarece ne aşteptăm ca piaţa vinului să crească la o rată medie de creştere compusă (CAGR) de 11,2% până în 2025 şi 6,2% până în 2030, rezultând o valoare totală de piaţă de 6,0 miliarde de lei şi respectiv 8,7 miliarde lei. Compania intenţionează să investească într-un nou sistem de irigaţii şi o linie de îmbuteliere“, se arată în raportul BRK.

Anul contrastelor în comerţul modern: săptămâni cu plus 80% în vânzări, urmate de perioade de scăderi cu 10-20%. „În retail, presiunea asupra coşului de cumpărături a fost uriaşă.“ Cristina Roşca 11.02.2021, Jucătorii din comerţul modern au reuşit să îşi majoreze vânzările anul trecut cu 15% faţă de 2019, creşterea substanţială având în spate o serie de factori precum pandemia de Covid-19, expansiunea reţelelor internaţionale şi creşterile de preţ, potrivit unei analize a companiei de cercetare de piaţă Retail Zoom.

23

Este interesant de remarcat faptul că evoluţia deşi pozitivă per ansamblu variază puternic de la o săptămână la alta, ritmul de creştere ajungând chiar la 80% în una dintre săptămânile de dinainte de lockdown.

La polul opus, a existat şi o săptămână cu o scădere de 23% a vânzărilor din comerţul modern. Declinul vânzărilor de alimente, produse de îngrijire personală sau a locuinţei a avut loc în săptămâna de după Sărbătorile Pascale din 2020, care a coincis însă în 2019 cu acelaşi eveniment, astfel că a avut o bază de pornire foarte bună.

„Anul 2020 a fost un mare front al încercărilor, nu doar în ceea ce priveşte lupta cu emoţiile apărute în pandemie (izolare, teamă pentru sănătate, pentru cei dragi, siguranţa locului de muncă), ci şi în retail, unde presiunea asupra coşului de cumpărături a fost uriaşă, generată de multiple variabile precum stocurile fluctuante, preţurile crescute, traficul limitat, lanţurile logistice îngreunate, promoţiile prea multe sau prea puţine“, spune Bogdana Gheorghe, managing director al Retail Zoom.

Leszek Wacirz, Nestlé: “Crește achiziția planificată, iar consumatorii preferă formatele de familie, promoțiile și programele de fidelizare” 11 Feb 2021 - Interviuri și Analize, Andra Imbrea Pandemia și economia de tip low-touch schimbă comportamentul consumatorilor, spune Leszek Wacirz, country manager Nestlé România. Acesta a povestit pentru retail.ro despre creșterea anumitor categorii de produse în 2020, precum alimentele pentru sugarii, hrana pentru pisici sau capsulele de cafea, dar și despre noile comportamente de achiziție și tendințele globale din FMCG în contextul pandemiei.

“Prima jumătate a acestui an va fi cel puțin la fel de dificilă ca 2020 și vom înfrunta în continuare pandemia, criza economică și, probabil, numeroase mișcări sociale. Dar cea mai mare provocare va fi economia low-touch, caracterizată de interacțiune minimă, măsuri de sănătate și siguranță, noi comportamente umane și schimbări permanente ale industriei. Cu toate acestea, sunt un optimist din fire și sunt încrezător că toți vom putea ieși mai puternici și mai empatici față de cei din jurul nostru”, spune Leszek Wacirz.

“Este vizibil faptul că achiziția planificată crește în atenția consumatorilor, care achiziționează adesea formate de familie. Tot mai mulți clienți vin cu o

24

listă de cumpărături predefinită, pentru a reduce timpul petrecut în magazine. Clienții au tendința de a alege promoțiile și programele de fidelizare, un aspect firesc în contextul situației actuale. Mai mult decât atât, tendința globală este de a acoperi lipsa de interacțiune prin soluții digitale și măsuri extinse de siguranță”.

Leszek Wacirz, care se află la conducerea Nestlé România din 2017, spune că a putut observa o creștere temporară pentru categorii precum alimentele pentru sugari, cerealele pentru micul dejun, produse culinare sau capsule de cafea. De altfel, în cadrul Nestle România, cele mai performante divizii și categorii au fost alimentele, hrana pentru animale sub divizia Purina PetCare, cafeaua și Nestlé Health Science, care au continuat să raporteze creșteri, cu un avânt puternic în toate celelalte categorii.

Creșterea acestora a putut compensa pierderea suferită de Nestle pe divizia out-of-home, cauzată de închiderea HoReCa, ceea ce a dus la o scădere de două cifre a vânzărilor. “Cu toate acestea, în ciuda dificultăților, ne-am adaptat strategia foarte repede și am făcut tot posibilul pentru a ne atinge obiectivele. Reziliența business-ului nostru este dată de portofoliul nostru variat care a permis compensarea scăderii înregistrate de divizia out-of-home, permițându-ne o creștere la nivel local în același registru cu rezultatele EMENA”, explică Leszek Wacirz.

Nestlé România face parte din zona EMENA, care a înregistrat o creștere medie de o singură cifră de 2,9% în al treilea trimestru și vânzări de 15 miliarde franci.

Ce a schimbat pandemia și ce urmează 

Managerul Nestlé România explică cum românii au trecut de la comportamentul de depozitare de la începutul pandemiei, care a inclus și o orientare către produsele alimentare de bază și către cele cu durată mare de viață la raft, în special către cele care vin în formate mari sau de tip multi-pack, la o relaxare și o revenire la comportamentul obișnuit de achiziție în lunile de vară. 

“Atât dinamica locală, cât și cea globală a comportamentului clienților arată o trecere de la comerțul tradițional offline la comerțul digital, comerțul electronic căpătând un avânt uriaș în timpul crizei COVID. Acest lucru generează, de asemenea, deschiderea și apetitul consumatorilor față de consumul pentru prima dată a anumitor produse.”, spune Leszek Wacirz.

În ceea ce privește extinderea portofoliului, poate cea mai ambițioasă lansare din 2020 a producătorului a fost gama   de cafea Starbucks prin care Nestle a

25

ajuns să acopere toate segmentele de cafea, atât cele destinate consumului acasă, cât și în afară. Alte produse noi lansate în anul pandemic au fost bazele lichide pentru mâncăruri Maggi Marketplace, gama de produse de cofetărie L'Atelier, precum și noi sortimente din gama Purina Gourment, Kit Kat, Nesquik, Cheerios sau After Eight. 

“Într-adevăr, categoriile de dulcuri și cafea out-of-home au înregistrat scăderi ale vânzărilor, reflectând expunerea lor ridicată la canalele din afara casei și consumul on-the-go. Din cauza situației generale cu care ne confruntăm cu toții, principala provocare a fost cum să ajungem la consumatori, deoarece am observat tendința de achiziție a cafelei din magazine sau online și prepararea acesteia acasă. Am reușit să venim în întâmpinarea acestei nevoi prin intermediul noilor espressoare și parteneriatului cu Starbucks. Segmentul de capsule de cafea a înregistrat, de asemenea, o creștere semnificativă în 2020, cu o creștere de două cifre, acomodând noile comportamente generate de pandemie”, explică Leszek Wacirz.

Planurile producătorului FMCG pentru 2021, în care împlinește 25 de ani de existență pe piață locală prevâd extinderea portofoliului de produse, dar și reinterarea angajamentului de a asigura buna funcționare a lanțului de aprovizionare, investiții și parteneriate. "Vom continua să investim în portofoliul din România prin lansări de rețete noi, precum și relansări de produse și, de asemenea, în sprijinirea și construirea comunității locale. În ceea ce privește investițiile de business în producție, niciodată nu spunem niciodată! Căutăm în permanență oportunități locale pentru investiții, însă nu există un plan imediat de acțiune în acest sens", încheie Leszek Wacirz.

Importurile de lapte brut au crescut cu aproape 25% în 2020 - INS Importurile de lapte brut s-au majorat cu 24,4% (+26.426 tone) în anul 2020 faţă de anul anterior, potrivit datelor publicate joi de Institutul Naţional de Statistică (INS), scrie Agerpres. 11 feb, 2021 | Agerpres

Astfel, unităţile procesatoare de lapte au importat o cantitate de lapte brut de 134.918 tone în 2020, faţă de cele 108.492 de tone de lapte brut importate în anul anterior.

Pe de altă parte, cantitatea de lapte de vacă pe care au colectat-o, în 2020, unităţile procesatoare de la exploataţiile agricole şi centrele de colectare a fost mai mare cu 1,1% (+12.572 tone) decât cantitatea colectată în anul anterior, conform datelor INS.

Dacă în anul 2020 unităţile procesatoare au colectat 1.134.899 de tone de lapte de vacă, în 2019 cantitatea a fost de 1.122.327 de tone.

26

De asemenea, creşteri ale producţiei în 2020 faţă de 2019 au fost înregistrate la: unt - cu 1.510 tone (+14,2%), lapte de consum - cu 26.728 tone (+8,1%), brânzeturi - cu 575 tone (+0,6%), smântână de consum - cu 206 tone (+0,3%) şi lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) - cu 223 de tone (+0,1%).

În luna decembrie 2020, comparativ cu decembrie 2019, cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare a crescut cu 1.237 tone (+1,5%). Creşteri ale producţiei s-au înregistrat la următoarele produse lactate: unt cu 433 tone (+39,4%), smântână de consum cu 311 tone (+5,0%), lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 801 tone (+4,8%) şi lapte de consum cu 1055 tone (+3,4%).

Producţia a scăzut la brânzeturi cu 239 tone (-3,4%).

Cantitatea de lapte brut importată de către unităţile procesatoare a crescut în luna decembrie 2020 cu 1.161 tone (+9,9%) faţă de luna corespunzătoare din anul precedent.

Totodată, comparativ cu luna noiembrie 2020, în decembrie 2020 cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare a crescut cu 2.344 tone (+2,8%).

Producţia a crescut în luna decembrie 2020 comparativ cu luna noiembrie 2020 la unt cu 446 tone (+41,1%), smântână de consum cu 837 tone (+14,6%), lapte de consum cu 2.568 tone (+8,6%) şi lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 86 tone (+0,5%). Producţia a scăzut la brânzeturi cu 20 tone (-0,3%).

Cantitatea de lapte brut importată de către unităţile procesatoare a crescut în luna decembrie 2020 faţă de luna precedentă cu 556 tone (+4,5%)

Tudorel Andrei, preşedintele Institutului Naţional de Statistică: După 2007 au crescut randamentele la producţiile vegetale şi exportul aduce mare parte din excedentul balanţei cu produse agroalimentare, dar ne lipseşte utilizarea cerealelor în producţie Florentina Niţu 04.02.2021,

Aderarea României la Uniunea Europeană a făcut ca randamentele la producţiile vegetale din România să crească şi s-au deschis noi pieţe pentru exportul de cereale, principalele fiind Egipt, Iordania şi Turcia, pe de o parte, şi exportul de tutun şi produse din tutun s-a majorat, pe de altă parte, acestea fiind materii prime sau produse ce aduc excedentul balanţei cu produse agroalimentare, a spus în cadrul emisiunii ZF Live Tudorel Andrei, preşedintele Institutului Naţional de Statistică.

27

„Un lucru bun, după 2007, tutunul şi produsele de tutun, care aduceau deficit până atunci, acum aduc excedent şi este un excedent foarte mare. Tot după 2007 au crescut randamentele la producţiile vegetale şi exportul aduce mare parte din excedentul balanţei cu produse agroalimentare, dar ne lipseşte utilizarea cerealelor în producţie. Din Ungaria şi Polonia importăm produse de morărit, pe care le mai transformăm ulterior”, a spus Tudorel Andrei.

INS: Sacrificările de animale şi producţia de carne în luna decembrie şi anul 2020 meatmilk 11 februarie 2021

În luna decembrie 2020, faţă de luna decembrie 2019, numărul sacrificărilor şi greutatea în carcasă au crescut la ovine şi caprine, iar la bovine, porcine şi la păsări au scăzut. În anul 2020, comparativ cu anul 2019, numărul sacrificărilor a crescut la porcine şi la ovine şi caprine, iar la bovine şi la păsări a scăzut; greutatea în carcasă a crescut la bovine, porcine şi la ovine şi caprine, iar la păsări a scăzut.

Informaţii suplimentare:  Termenul de „carcasă”

a) La bovine, greutatea în carcasă reprezintă greutatea corpului animalului sacrificat, întreg, după îndepărtarea pielii, sângelui şi organelor interne, fără cap, uger, coadă, grăsime renală şi picioare (separate la nivelul articulaţiilor metacarpiene şi metatarsiene).

b) La porcine, greutatea în carcasă reprezintă greutatea corpului animalului sacrificat, întreg sau împărţit în părţi egale de-a lungul şirei spinării, după sângerare, fără organe interne, păr, copite, limbă, osânză şi diafragmă.

c) La ovine şi caprine, greutatea în carcasă reprezintă greutatea corpului animalului sacrificat, după sângerare şi îndepărtarea pielii, fără organe interne, fără cap şi picioare (separate la nivelul articulaţiilor metacarpiene şi metatarsiene). Rinichii şi grăsimea renală sunt incluse în carcasă.

d) La păsări, greutatea în carcasă reprezintă greutatea păsării sacrificate, după sângerare, fără fulgi, puf, organe interne (intestine, ficat, inimă, pipotă), cap, gât şi gheare. 

Greutatea medie în carcasă: Reprezintă raportul dintre greutatea în carcasă şi numărul de animale sau păsări sacrificate.

Detalii in graficul de mai jos:

28

Comcereal Vrancea face o fabrică de pâine artizanală şi o secţie de cofetărie-patiserie cu fonduri europene Florentina Niţu 11.02.2021,

„Crearea de locuri de muncă este unul dintre obiectivele specifice ale investiţiei“.

Comcereal Vrancea, business ce se ocupă cu cultivarea cerealelor pe o suprafaţă de circa 4.000 de hectare, condus din funcţia de preşedinte de Gelu Scutaru, investeşte 140.000 de lei (aproximativ 30.000 de euro) într-o fabrică de pâine şi o secţie de cofetărie-patiserie, bani obţinuţi din fonduri europene pentru diversificarea producţiei, potrivit datelor Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR).

„Cuptorul de aur 1 nu este funcţional în prezent, în acest context obiectivul investiţional înglobează două direcţii: dezvoltarea capacităţii de producţie a pâinii artizanale şi diversificarea producţiei prin dezvoltarea unei secţii de clătitărie şi vafe. (...) De asemenea, se vor dezvolta şi moderniza capacităţile de producţie ale ale Cuptorul de aur 2 şi Cuptorul de aur 4“, se arată în dosarul de achiziţie al proiectului Comcereal SA, publicat pe site-ul AFIR.

ANAT condamnă anularea emiterii tichetelor de vacanță în 2021, De Food Biz La feb. 11, 2021

“Prin eliminarea voucherelor de vacanţă pentru 2021, Guvernul dovedeşte iarăşi că turismul este a cincea roată la căruţă.

29

Voucherele de vacanţă asigură în mare parte supravieţuirea şi dezvoltarea turismului intern, precum şi pregătirea turismului pentru incoming. Niciun Guvern nu a luat în calcul la modul cel mai serios că România poate câştiga bani din export, iar turismul de incoming poate deveni una dintre principalele forme de export de servicii ale ţării noastre.

Voucherele de vacanţă aduc plus valoare turismului intern şi asigură fiscalizarea turismului. Un Guvern care gândeşte în perspectivă, pe termen mediu şi lung, poate înţelege acest aspect”, explică reprezentanţii ANAT într-un comunicat .(…)

Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism se arată “extrem de intrigată” de actuala decizie a Guvernului României privind eliminarea acordării voucherelor de turism pentru 2021 şi semnalează că ţări cu tradiţie turistică, precum Elveţia şi Franţa, acordă vouchere de vacanţă de zeci de ani iar altele (Cehia) au anunţat că doresc să implementeze un astfel de program pentru revigorarea turismului intern şi refacerea forţei de muncă.

“La 31 decembrie 2020, Guvernul prelungea cu un an programul tichetelor de vacanţă, prin OUG 226/31.12, arătând în preambul cât de util este acest program. Acum, după o lună, acelaşi Guvern renunţă la programul respectiv. Ne întrebăm dacă mai poate fi credibil un asemenea Guvern”, declară Dumitru Luca, preşedintele ANAT.Continuarea articolului pe Agerpres.roEditat de Cristian Florin Popescu

Brânzeturile ”La Izvorul Dornei” au primit certificarea de ”Produs Montan” meatmilk , 11 februarie 2021

Agenția Națională a Zonei Montane, prin decizia nr. 498/27.01.2021, informează că a acordat dreptul de utilizare a mențiunii de calitate facultative ”produs montan” domnului Roman Mezdrea, respectiv Făbricuței de brănzeturi, din Poiana Stampei, județul Suceava, pentru produsele lactate obținute sub brandul La Izvorul Dornei (cășut afumat, cășut neafumat, smântână de casă, brânză frământată, telemea, urdă, ruladă cu șuncă, chișleac, lapte acru și lapte crud).

30

Produsele lactate montane sunt mai sănătoase și net superioare calitativ, fapt datorat zonei în care hrana animalelor de pe pășuni și fânețe prezintă o gamă variată de plante nutritive valoroase, între care se regăsesc și plantele medicinale.

Făbricuța de brânzeturi din Poiana Stampei se impune prin seriozitate, profesionalism și mai ales prin respectul pe care îl manifestă față de consumatori. Acest respect constă în punerea pe piață a unor produse naturale, de calitate superioară, ce își păstrează toate valorile nutritive, dar și gustul autentic de demult ”de acasă”.

Făbricuța militează pentru conștientizarea consumatorului cu privire la citirea și înțelegerea etichetelor, pentru a putea face alegerea corectă – produse de calitate și sănătoase.

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Parteneriat pentru legumicultură: Patria Bank și Patria Credit susțin Fundația pentru Dezvoltarea Agriculturii, fondată de Carrefour , Joi, 11 Februarie 2021

Patria Bank și Patria Credit semnează un protocol strategic de colaborare cu Fundația pentru Dezvoltarea Agriculturii (FDA), pentru urmatorii cinci ani, in valoare de 500.000 de euro. FDA este o organizație independentă, creată cu viziunea și susținerea financiară a Carrefour Romania, pentru sprijinirea și stimularea demersurilor de asociere ale producătorilor de legume, în special, și pentru oferirea de oportunități de desfacere a produselor agricole, în general.

31

● Susținerea dezvoltării micilor producători agricoli, legumicultorii din mediul rural, trebuie să se facă prin efort comun, constant și asumat

● Promovarea și susținerea asocierii, un deziderat în agricultură, subiect aflat pe agenda publică de foarte mulți ani se poate întâmpla prin demersuri concentrate, asociative între companii private care și-au asumat rolul de promotor și de suținător activ al producătorilor agricoli● Patria Bank și Patria Credit se alătură, astfel, Carrefour în sprijinul pe care îl acordă Fundației pentru Dezvoltarea Agriculturii în demersul de a crește gradul de asociere și de a stimula soluții de desfacere a producției legumicole.

 “Pentru Grupul Patria Bank, să ne alăturăm acestei inițiative este o continuare naturală a ceea ce facem de ani buni: susținem producătorii agricoli, legumicultorii și marii fermierii. Din experiența de peste 15 ani de lucru la firul ierbii, am văzut cum comunitățile cresc și prosperă atunci cand activitatea economică și agricolă se dezvoltă. Și cum de multe ori efortul singular, dintr-o singură direcție, nu este suficient, este important să ne strângem împreuna, mai multi actori din agricultură, pentru a genera un impact mai amplu. Or asta ne dorim prin intrarea în acest parteneriat strategic, să fim împreună mai mulți, cu resurse financiare și competențe complementare, pentru un scop comun: crearea unui ecosistem prin care producatorul agricol să aibă acces la resurse care îl ajută în toate etapele procesului de producție și desfacere.” a declarat Daniela Iliescu, Director General al Patria Bank.

Menirea Fundației pentru Dezvoltarea Agriculturii este aceea de a crea și implementa programe de dezvoltare rurală prin activitate economică. Provocarea este să reușim să extindem modelele în cât mai multe zone, pentru ca o schimbare profundă să devină vizibilă la nivelul întregului sistem. Pentru aceasta, este nevoie de parteneriate durabile cu toți actorii cheie din agricultură dar mai ales cu sectorul privat. Astăzi, în numele Fundației pentru Dezvoltarea Agriculturii, salut susținerea pe care Grupul Patria Bank o demonstrează pe termen lung pentru acest proiect ambițios. Împreună cu Carrefour România, care a contribuit cu viziune și sprijin financiar la crearea Fundației, Patria Bank si Patria Credit își arată, astfel, deschiderea și susținerea investițiilor în generațiile viitoare, prin dezvoltarea agriculturii responsabile. Cele trei companii și-au luat un angajament pe termen lung când au ales să contribuie la crearea, respectiv la susținerea acestui organism independent iar împreună avem convingerea că vom aduce schimbări vizibile în comunitățile rurale.” a declarat Romeo Vasilache, Direct Executiv al Fundației pentru Dezvoltarea Agriculturii.

32

“Cred că este momentul să dăm noi un exemplu de asociere și de făcut lucruri împreună, noi cei din jurul producătorilor agricoli - retaileri, finanțatori, asiguratori, producători de inputuri etc. Și prin aducerea împreună a resurselor și know-how-ului să putem stimula asocierea producătorilor agricoli și creșterea autonomiei și puterii cooperativelor și asociațiilor. Totul concret și pragmatic, cu acțiuni și intervenții care să aibă un impact real. Am creat și dezvoltat în Patria Credit modele de suport și asociere care au dus la dezvoltarea comunităților rurale și vom aduce acest knowledge și în parteneriatul cu Fundația pentru Dezvoltarea Agriculturii.” a menționat Raluca Andreica, Director General Patria Credit.

Parteneriatul s-a concretizat prin semnarea unui protocol de colaborare pe termen lung (5 ani) și intenția Grupului Patria Bank de a susține activ, începând cu anul 2021, atât financiar cât și non-financiar, activitatea și proiectele Fundației pentru Dezvoltarea Agriculturii. Grupul Patria Bank se va implica activ în susținerea proiectelor FDA, iar suportul financiar oferit va crește progresiv în următorii ani, ajungând până la 500.000 de euro, pe măsură ce obiectivele fundației sunt atinse și impactul intervențiilor aduce plus valoare pentru producătorii agricoli și comunitățile din care aceștia fac parte.

Anul 2021 este și anul maturizării primelor intervenții importante ale Fundației pentru Dezvoltarea Agriculturii prin parteneriate locale în județele Iași și Cluj, precum și în Sud Muntenia.

O privire în viitor: cum vom cumpăra în noua normalitate 11 Feb 2021 | Bogdan Angheluță

Pe măsură ce pandemia de COVID-19 continuă să-și lase amprenta asupra industriei de retail și FMCG, devine evident că o parte dintre obiceiurile de cumpărare apărute în 2020 va continua să se manifeste.

În cadrul studiului „How European shoppers will buy groceries in the next normal”, analiștii companiei de cercetare McKinsey explică dacă și cum se vor manifesta aceste trenduri și pe viitor.

Consumatorii și-au schimbat modul de achiziție a produselor odată cu introducerea restricțiilor în prima parte a anului trecut, iar obiceiurile nou apărute au continuat să se dezvolte de-a lungul întregului an. Întrebarea este „Care dintre aceste obiceiuri vor rămâne și care vor dispărea atunci când criza se va încheia?”.

Timpul mediu de formare a unui obicei este de două luni, iar acesta se va manifesta ulterior prin implementarea unor rutine sau oferirea unor

33

recompense. Astfel, nu este deloc suprinzător faptul că vom vedea schimbări comportamentale de care retailerii ar trebui să țină cont și în viitor.

În cadrul studiului „How European shoppers will buy groceries in the next normal”, specialiștii McKinsey analizează obiceiurile de consum din cinci țări europene (Franța, Germania, Italia, Spania și Marea Britanie), identificând astfel cinci trenduri care ar putea rămâne de actualitate și după încheierea pandemiei.

01. După explozia din online, oamenii se vor întoarce în magazine

Odată cu impunerea lockdown-ului în mai multe state europene în primăvara anului trecut, consumatorii din cele cinci țări analizate au migrat către cumpărăturile online, comercianții din această zonă înregistrând creșteri uriașe. În Italia, spre exemplu, cererea pentru produse de băcănie a crescut cu peste 100% pe canalul online, în timp ce în Marea Britanie, vânzările online ale Tesco pe segmentul de băcănie au crescut de la 9% la 16% din totalul pieței britanice de food.

În perioada martie-septembrie 2020, perioada de analiză a celor de la McKinsey, 15% dintre consumatorii intervievați au declarat că au achiziționat produse de pe platforme pe care nu le mai folosiseră până la acel moment. Dintre aceștia, mai bine de jumătate spun că vor continua să apeleze la respectivele platforme pentru cel puțin o parte din produsele pe care le-ar fi achiziționat dintr-un magazin fizic.

Mai mult, 12% dintre respondenți au apelat la mai multe platforme online pentru a beneficia de diverse oferte disponibile. Nu toți consumatorii au fost însă încântați de experiența avută online, remarcă analiștii McKinsey. Dacă în Marea Britanie procentajul celor foarte mulțumiți a reprezentat mai mult de o treime (33%), în Italia, Franța și Germania, procentajul a fost cuprins între 13 și 16%, fapt explicabil, într-o anumită măsură, și de faptul că infrastructura de e-commerce nu este atât de dezvoltată precum cea britanică.

Unii dintre cei care au avut o experiență pozitivă consideră totuși cumpărăturile online ca o măsură temporară și intenționează să se întoarcă în magazinele fizice atunci când situația o va permite. Prin urmare, chiar dacă este evident că piața de e-commerce va crește, este de așteptat ca o bună parte dintre consumatori să își reia comportamentele de achiziție (cel puțin din punctul de vedere al canalului preferat) afișate înainte de pandemie.

Trebuie specificat și că finalul crizei, respectiv deschiderea completă a magazinelor se vor translata și în cerințe mult mai clare din partea

34

consumatorilor, astfel că peisajul de online shopping va fi unul mult mai competitiv.

02. Timpul petrecut acasă înseamnă o atenție crescută asupra sănătății

Gătitul și achiziționarea produselor proaspete au fost tendințe care s-au evidențiat în timpul pandemiei de COVID-19. Mai mult de jumătate dintre respondenți au declarat că mâncarea sănătoasă este un factor extrem de important în procesul de achiziție.

Acest trend s-a manifestat cu preponderență în rândul tinerilor: cei din generația Z și milenialii gătesc cu 35% mai mult decât o făceau înaintea pandemiei. Trebuie totuși precizat că o parte din consumatorii din cele cinci țări analizate erau conștienți de importanța unei diete sănătoase încă dinainte de criza sanitară, potrivit unui studiu realizat de McKinsey în ianuarie 2020. În timpul pandemiei, alimentele au devenit însă un punct central în viețile consumatorilor, „acasă” devenind noul restaurant.

03. Valoarea, element-cheie pentru consumatorii afectați de criză

În jur de 25% dintre consumatorii intervievați de McKinsey spun că finanțele personale au fost afectate în mod negativ de criza COVID-19. Analizele pe termen scurt vorbesc de o recesiune economică, care include însă și un element nou, respectiv timpul petrecut acasă.

Studiul de față arată că, la finalul lunii iunie 2020, consumatorii se așteptau se reducă cheltuielile la majoritatea categoriilor, excepția fiind chiar alimentele - aici tendința este inversă, respondenții așteptându-se să cheltuie cu 4% mai mult decât în perioada anterioară. Această așteptare este legată însă de anumiți factori, așa cum ar fi limitarea cumpărăturilor de impuls prin creionarea unei liste de produse necesare sau trecerea la produse similare cu un preț mai mic (downtrading).

Deși majoritatea au declarat că se vor întoarce la produsele obișnuite după ridicarea restricțiilor, analiștii McKinsey au comparat datele obținute în timpul primei perioade de carantină cu cele de la jumătatea anului și au aflat că, în fapt, numărul celor care au cumpărat produse mai ieftine a continuat să crească.

Astfel, este de așteptat că prețul să aibă și în continuare o importanță mai mare decât proximitatea în cadrul procesului de achiziție. Pentru retaileri, acest lucru înseamnă că e un moment propice pentru a investi în programe de loialitate, astfel încât să păstreze consumatorii pe care îi câștigă.

35

04. Câștigurile brandurilor cunoscute ar putea dispărea

În ultimii ani, numeroase branduri mici au câștigat notorietate și, implicit, cotă de piață, înregistrând creșteri mult peste media pieței. Cu toate acestea, pandemia de COVID-19 i-a făcut pe oameni să se întoarcă la brandurile cunoscute, care le-au oferit un anumit sentiment de siguranță.

Disponibilitatea a jucat aici un rol esențial: marile companii FMCG au reușit să facă față cererii, în timp ce jucătorii mici s-au lovit de problemele de pe lanțul de aprovizionare și reducerea numărului de SKU-uri impusă de anumiți retaileri.

Acest trend ar putea fi însă unul de scurtă durată, după cum reiese din studiul McKinsey: dacă în martie intenția de a achiziționa de la branduri mici era cu 15% mai mică decât în lunile anterioare, la finalul lui iunie valoarea era cu doar 9% mai mică față de aceeași lună din 2019. În timp, interesul față de autenticitatea brandului și originile produsului va ajunge din nou în fruntea listei de argumente pentru consumatori.

05. Un mai mare simț al răspunderii

Consumatorii pun tot mai mult preț pe retailerii și brandurile care au un scop declarat. Chiar dacă alimentația sănătoasă rămâne principalul factor pentru mulți dintre cei intervievați, aceștia arată tot mai mult interes față de valorile unui brand și modul în care acestea sunt evidențiate.

Mai mult, cei intervievați de McKinsey au declarat că vor să susțină brandurile locale și pe cele care demonstrează atenție față de angajați și promovează soluții sustenabile. Prin urmare, retailerii și producătorii FMCG ar trebui să fie tot mai atenți la rolul lor în societate și la gradul de responsabilitate socială.

Analiștii McKinsey punctează faptul că tendințele de consum se pot schimba în perioada următoare, iar cei din industrie trebuie să urmărească în detaliu toate aceste modificări, pentru a-și putea adapta atât strategia, cât și modul în care interacționează cu consumatorii. 

cora România reia expansiunea și intră pe segmentul de proximitate 11 Feb 2021 | Alina Dragomir După aproape opt ani de la ultima deschidere, cora România, parte a grupului franco-belgian Louis Delhaize, reia expansiunea și intră pe segmentul de proximitate cu brandul cora Urban. Prima locație cora

36

Urban va fi deschisă vineri, 12 februarie, în Dudu, Chiajna (jud. Ilfov) și este un ”magazin mic cu ofertă de hypermarket”.

Descris de companie ca fiind un concept urban și smart, pe rafturile cora Urban cumpărătorii găsesc produsele de care au nevoie, dar este și un punct de ridicare a comenzilor online. Magazinul are o suprafață de vânzare de 100 de metri pătrați, iar sortimentația include 1.000 de SKU-uri din categoriile care vizează shopperul de proximitate – sucuri, dulciuri și snackuri, produse congelate, patiserie, dar și produse bio și internaționale. În plus, locația include și o zonă de fresh.

”cora Urban Avangarde City este prima noastră locație de proximitate, însă vor mai fi inaugurate și alte puncte de vânzare”, au declarat pentru Progresiv surse din interiorul cora.

cora România activează pe piața locală din 2003, iar în prezent grupul operează 11 hypermarketuri în București și în marile orașe. Cea mai recentă inaugurare a retailerului franco-belgian a fost în 2013, de atunci investițiile fiind concentrate în zona de online și servicii de tip drive.

Dacă ne referim la anul trecut, strategia cora a fost să își mențină cota de piață prin soluții adaptate la noul context. Dezvoltarea online-ului este categoric direcția principală, iar cora a luat o serie de măsuri pentru a mări aria de acoperire și capacitatea de livrare la nivel național, prin parteneriate cu Foodpanda, Glovo și Postis. În plus, retailerul a remodelat hypermarketul cora Pantelimon printr-o investiție de trei milioane de euro, iar în toate hypermarketurile din rețea au fost introduse casele self check-out.

Rețeaua de hypermarketuri cora, operată la nivel local de compania România Hypermarche SA, a raportat pentru anul financiar 2019 o cifră de afaceri de 1,72 miliarde de lei, în scădere față de anii precedenți, conform datelor disponibile pe site-ul Ministerului de Finanțe.

37

Auchan extinde serviciul de livrări la nivel național cu ajutorul foodpanda 11 Feb 2021 | de Simona Popa

Auchan Retail România extinde la nivel național colaborarea cu platforma de comenzi și livrări rapide foodpanda, ceea ce reprezintă livrarea în maximum 60 de minute.

În acest serviciu sunt incluse toate cele 33 de hypermarketuri Auchan din țară. Prin extinderea parteneriatului, serviciul de comandă și livrare a cumpărăturilor prin foodpanda devine disponibil în cele 18 orașe din țară în care sunt prezente hypermarketurile Auchan (București, Timișoara, Târgu Mureș, Sibiu, Satu Mare, Ploiești, Pitești, Oradea, Galați, Deva, Constanța, Cluj-Napoca, Baia Mare, Bacău, Brașov, Iași, Suceava și Craiova).

În București, utilizatorii platformei foodpanda vor putea comanda din toate cele opt hypermarketuri Auchan – Berceni, Cotroceni, Crângași, Drumul Taberei, Militari, Pallady, Titan și Vitan.

Potrivit reprezentanților companiei, consumatorii pot alege dintr-o ofertă care cuprinde peste 4.000 de produse alimentare și nealimentare comercializate de Auchan, inclusiv produse din gama proprie. Clienții au la dispoziție o gamă largă de categorii de produse, printre care lactate, mezeluri, carne, pește, băcănie, băuturi, fructe și legume, brutărie, cofetărie, produse destinate îngrijirii personale, pentru animale de companie, pentru timp liber, casă și curățenie, pentru grădină și exterior, jucării, dar și electrocasnice, produse hi-tech, multimedia sau din segmentul auto.

„Prezența Auchan în platforma foodpanda, la nivel național, reprezintă o completare a serviciilor noastre de livrare deja existente, fiind o soluție eficientă pentru cumpărături de strictă necesitate și cu livrare într-un timp foarte rapid”, susține Laurențiu Furtună, Director e-commerce și digital Auchan Retail România.

38

„Tendința de a comanda bunuri de larg consum și nu numai, cu livrare rapidă, va continua să crească, de aceea dezvoltarea foodpanda pe segmentul de comerț rapid este unul dintre obiectivele noastre în 2021. Pentru a ne încuraja utilizatorii să descopere noua metodă de a face cumpărături rapide de la hipermarketul Auchan prin platforma foodpanda, aceștia vor beneficia de livrare gratuită, timp de două săptămâni, începând cu 15 februarie”, adaugă Andreea Petrișor, Managing Director foodpanda România.

Valoarea minimă a unei comenzi este de 50 lei, iar intervalul orar în care se pot efectua comenzile va fi similar programului de funcționare al hypermarketurilor Auchan, adică între orele 8:30 și 21:00, cu posibilitate de prelungire în momentul ridicării restricțiilor de circulație. Auchan România, un business cu o cifră de afaceri cu taxe de peste 1,2 miliarde de euro, are în portofoliu 33 de hypermarketuri Auchan, o rețea de 42 de magazine de proximitate MyAuchan, dintre care 33 în Stațiile Petrom, și cinci supermarketuri Auchan, ceea ce, cumulat, înseamnă mai mult de 280.000 metri pătrați suprafaţă netă de vânzare.

  Profi a lansat cel de-al patrulea format de magazin: ProfiGO 11 Feb 2021 | de Simona Popa

Un nou concept de magazin își face loc în portofoliul Profi, fiind al patrulea format cu care va activa pe piața locală. Este vorba despre ProfiGO, concept anunțat de conducerea companiei încă de anul trecut, în septembrie, la inaugurarea magazinului concept Profi de la Ploiești, în cadrul căruia era testat ca zonă de convenience.

Primele două magazine pilot ProfiGO s-au deschis simultan astăzi în Timișoara, combinând funcționalitățile magazinului de proximitate cu cele ale unuia de convenience. Cele două unități sunt versiuni remodelate ale magazinelor care deja funcționau la parterul sediului Profi, pe Calea Sever Bocu nr.31, și pe Intrarea Doinei, nr. 19-21.

39

„Viitorul ProfiGO este o combinație de discounter și convenience, cu o gamă destul de largă de sortiment ready to eat/alimente la pachet, iar experiența noastră de până acum arată că avem șansa să câștigăm această piață”, susține Pawel Musial, Director General Profi Rom Food.

Ca toate conceptele noi implementate de retailer, și ProfiGO reprezintă un proiect pilot și, în funcție de rezultatele obținute, va fi extins la nivel național. Dezvoltarea rapidă se va vedea abia de anul viitor, dar primele estimări vorbesc despre un număr de 10-15 magazine ProfiGO.

„Magazinele noastre pilot sunt întotdeauna magazine deja existente, pentru că dorim să putem vedea cât de eficient este formatul nou în comparație cu cel anterior. De fapt, se poate spune că magazine ProfiGo sunt deja în funcțiune, dar se ascund sub banner-ul City, căci deocamdată nu dorim să le prezentăm”, explica Pawel Musial într-un interviu acordat recent revistei Progresiv. Treptat, aceste magazine vor fi remodelate astfel încât să capete noua înfățișare ProfiGO, mai primitoare, și un sortiment mai larg de produse ambalate gata de consum.

„ProfiGO este o nouă provocare îndrăzneață lansată în retailul modern de Profi care, de la 67 de magazine în anul 2010, a ajuns să fie astăzi rețeaua cu cea mai mare acoperire geografică din România, cu peste 1400 de magazine. Seria provocărilor făcute de acest retailer mereu surprinzător include inaugurarea, la Sighișoara, a primului magazin modular din Europa de Sud Est, deschiderea, la București, a primului Magazin din Gheață din lume, sau crearea formatului Profi Loco, dedicat zonelor rurale din România, zone anterior considerate inaccesibile retailului modern, ca să menționăm doar câteva exemple”, adaugă reprezentanții retailerului.

Potrivit datelor comunicate oficial, în 2024, pe teritoriul României ar urma să funcționeze 2.561 de magazine Profi, în cele patru formate deja comunicate, cel mai nou dintre ele - ProfiGO.

Într-o declarație recentă făcută de directorul general Profi Rom Food, pe piața locală de retail există cel puțin 2.000 de locații potențiale pentru extinderea celor patru branduri Profi. De altfel, planurile companiei vizează o expansiune accelerată în următorii trei ani, ceea ce presupune inaugurarea a peste 1.300 de magazine până în 2024.

Deși extinderea rețelei de magazine Profi vizează sute de noi locații anual, Pawel Musial spune că mai importantă este „calitatea magazinelor” decât numărul lor. Adică, în termeni financiari, contează cifra de afaceri per magazin și eficiența punctelor de vânzare. Compania ia în calcul mai multe

40

remodelări pentru anul 2021, cu accent pe schimbarea locațiilor existente care au cel mai mare potențial de creștere, adică supermarketurile.

„Ne dorim cel puțin 20 de astfel de magazine anul acesta. Subliniez, totuși, că vom lua deciziile finale numai după încheierea testelor, după deschiderea mai multor magazine în acest format (n.r. Monaco) și după ce vom decide cu privire la modelul final de funcționare. După aceea, vor urma aproximativ 10-15 magazine în format City și 10-15 magazine ProfiGO. Dezvoltarea lor rapidă va avea loc din 2022”, explică Pawel Musial.

Profi a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri de 8,83 miliarde de lei (1,8 mld. euro) față de 7,26 miliarde de lei în 2019, evoluție bazată în mare parte pe expansiune. În termeni like-for-like, creșterea businessului Profi a fost de 7%.

Cu peste 22.000 de angajați și un ritm de creștere ce depășește 200 de magazine pe an, Profi țintește spre a doua poziție din retailul românesc în anul 2024, „și ulterior chiar mai sus”, potrivit reprezentanților companiei.

Lanţul de magazine agricole Agroland, cu obligaţiuni de 8 mil. lei la bursă, convoacă AGA pentru transformarea subsidiarei Agroland Agribusiness în societate pe acţiuni. Urmează o emisiune de acţiuni şi alta de obligaţiuni de până la 20 mil. lei. Tradeville, intermediar Tibi Oprea 11.02.2021,

Agroland Business System, societate care deţine cea mai extinsă reţea de magazine agricole din România, controlată de omul de afaceri Horia Cardoş, a convocat adunarea generală extraordinară a acţionarilor (AGOA) pentru a aproba transformarea Agroland Agribusiness din societate cu răspundere limitată în societate pe acţiuni, potrivit unui raport publicat la bursa de la Bucureşti.

41

De asemenea, alte puncte pe ordinea de zi se referă la majorarea capitalului social al Agroland Agribusiness cu 22.500 de lei, până la 112.500 de lei, cu scopul de a oferi spre subscriere noile acţiuni în cadrul unei oferte de vânzare prin metoda plasamentului privat (o ofertă adresată unui număr mai mic de 150 de persoane fizice sau juridice, altele decât investitori calificaţi, pe stat membru al UE) şi efectuarea demersurilor necesare privind pregătirea, derularea şi închiderea ofertei de vânzare de acţiuni, inclusiv stabilirea caracteristicilor ofertei, respectiv admiterea la tranzacţionare a acţiunilor.

Pe de altă parte, alte puncte de pe ordinea de zi presupun “emisiunea de către societatea AGROLAND AGRIBUSINESS, după transformarea în societate pe acţiuni, a unor obligaţiuni cu o valoare nominală maximă totală de 20 milioane de lei, cu o dobândă maxim 9% şi cu o scadenţă de minim 3 ani şi maxim 7 ani, în una sau mai multe emisiuni / tranşe, precum şi vânzarea acestora prin metoda plasamentului privat (o ofertă adresată unui număr mai mic de 150 de persoane fizice sau juridice, altele decât investitori calificaţi, pe stat membru al UE)”, respectiv stabilirea detaliilor ofertei şi listarea obligaţiunilor.

Tradeville este brokerul propus pentru intermedierea plasamentelor private de acţiuni şi de obligaţiuni, respectiv pentru admiterea la tranzacţionare a instrumentelor.

Pe de altă parte, într-un raport publicat la BVB, compania menţiona că în aplicarea hotărârii acţionarilor de majorare a capitalului social al Agroland Business System cu suma de 176.559 de lei, până la 1,18 mil. lei, prin emiterea unui număr de 1,77 de milioane de acţiuni noi, ordinare, nominative, în formă dematerializată, cu valoarea nominală de 0,1 lei/acţiune, administratorul unic a emis decizia nr. 1248 din 12 noiembrie 2020 prin care s-a decis derularea în perioada următoare a unei oferte de vânzare de acţiuni, de tipul plasamentului privat (o ofertă adresată unui număr mai mic de 150 de persoane fizice şi juridice, altele decât investitori calificaţi, pe stat membru al UE).

În urma plasamentului privat se urmăreşte atragerea unei sume de aproximativ 7.9 mil. lei. În cazul Închiderii cu succes a ofertei de vânzare de acţiuni, se vor demara activităţile necesare pentru ca acţiunile societăţii să fie listate pe SMT al Bursei de Valori Bucureşti

În prezent, Agroland are circa 250 de magazine tradiţionale cu suprafeţe cuprinse între 50 şi 150 mp. Acestea deservesc 400.000 de clienţi anual.

42

Agroland Business System a avut afaceri de 121 milioane de lei în S1/2020, cu 18% mai mari faţă de primele şase luni ale anului 2019, şi un profit net de 8,4 milioane lei, în creştere cu 59%, arată datele publicate la Bursă. Compania are listată la Bursa de la Bucureşti o emisiune de obligaţiuni de 8 milioane de lei.

Pandemia a săltat vânzările comerţului modern cu 15% în 2020, dar diferenţele de la o săptămână la alta sunt uriaşe, de la -23% la plus 80%, ANALIZĂ, Cristina Roşca 11.02.2021,

♦ Vânzările de alimente, bunuri de îngrijire personală şi a locuinţei au crescut la nivelul lui 2020 ajutate de pandemia de Covid-19 care, în anumite perioade ale anului, i-a făcut pe români să intre în frenezia cumpărăturilor ♦ În continuare se vede influenţa şi anumitor evenimente de peste an, sărbătorile, concediile sau începutul şcolii, asupra apetitului de consum ♦ Creşterea a fost susţinută însă şi de expansiune, reţelele internaţionale deschizând anul trecut circa 400 de magazine noi sub diferite formate.

Jucătorii din comerţul modern au reuşit să îşi majoreze vânzările anul trecut cu 15% faţă de 2019, creşterea substanţială având în spate o serie de factori precum pandemia de Covid-19, expansiunea reţelelor internaţionale şi creşterile de preţ, potrivit unei analize a companiei de cercetare de piaţă Retail Zoom.

Este interesant de remarcat faptul că evoluţia deşi pozitivă per ansamblu variază puternic de la o săptămână la alta, ritmul de creştere ajungând chiar la 80% în una dintre săptămânile de dinainte de lockdown. La polul opus, a existat şi o săptămână cu o scădere de 23% a vânzărilor din comerţul modern. Declinul vânzărilor de alimente, produse de îngrijire personală sau a locuinţei a avut loc în săptămâna de după sărbătorile pascale din 2020, care a coincis însă în 2019 cu acelaşi eveniment, astfel că a avut o bază de

43

pornire foarte bună. Mai exact anul trecut Paştele a avut loc cu o săptămână mai devreme ca în 2019. Per total, dintre toate săptămânile de anul trecut, doar în două s-a înregistrat o scădere a vânzărilor. În afară de cea din aprilie, e vorba de săptămâna de dinainte de Crăciun.

Lidl dezvoltă un modul suplimentar al certificării GLOBAL G.A.P. pentru conservarea biodiversității în agricultura convențională   Carol Popa Publicat Joi, 11 Februarie 2021

Lidl împreună cu specialiști din domeniul agriculturii și din cel alimentar dezvoltă primul standard agricol pentru protejarea și conservarea biodiversității în producția convențională de fructe și legume. Acesta va reprezenta un modul suplimentar al certificării GLOBAL G.A.P. și va fi disponibil pentru toți producătorii de fructe și legume până la finalul anului 2021. Prin această inițiativă, Lidl își propune să promoveze în mod activ protejarea biodiversității, ca parte a strategiei sale de sustenabilitate și să ofere furnizorilor de fructe și legume posibilitatea de a-și dezvolta producția, având un impact și mai redus asupra mediului. Pierderea biodiversității reprezintă o amenințare reală pentru mediul înconjurător. De aceea, Lidl își asumă în continuare să fie un actor responsabil și își propune să facă un pas în plus pentru conservarea ecosistemelor, ca parte a strategiei sale de sustenabilitate.

Astfel, împreună cu experți în sisteme alimentare durabile, recunoscuți la nivel internațional și cu experți în domeniul agriculturii, Lidl dezvoltă un modul suplimentar al certificării GLOBALG.A.P., pentru a promova biodiversitatea în agricultura convențională. Printre partenerii Lidl care contribuie la dezvoltarea acestui standard se numără: Sustainable Food Systems GmbH (SFS), în rolul de lider de proiect, Fundația Global Nature FUND (GNF), organizație cu o experiență îndelungată de lucru cu standarde și companii din sectorul alimentar, Bioland, Fundația Lake Constance, reprezentanți ai producătorilor agricoli și Universitatea Nürtingen-Geislingen. Prin implicarea mai multor categorii relevante de stakeholderi, inițiativa este abordată din perspective multiple. Astfel, noul modul, operat de GLOBALG.A.P., este dezvoltat pentru întregul lanț de producție, de la producători până la distribuitori, în linie cu standardul Integrated Farm

44

Assurance Standard (IFA), ce facilitează bune practici agricole pentru toate formele de producție agrară.

"Inițiativa Lidl de a integra biodiversitatea în producția de fructe și legume se aliniază perfect la viziunea GLOBALG.A.P. de a promova o producție alimentară sigură și responsabilă la nivel mondial", a precizat Kristian Moeller, director general GLOBALG.A.P.

Noul modul suplimentar GLOBALG.A.P. va fi disponibil pentru toți producătorii de fructe și legume, care își vor putea evalua practicile agricole prin prisma criteriilor de biodiversitate, cu ajutorul auditurilor anuale IFA. Datorită acestei evaluări independente, realizată de auditori calificați, producătorii își vor putea asuma în mod public angajamentul față de protecția mediului înconjurător. În plus, toți producătorii de fructe și legume vor avea la dispoziție și training-uri specializate ca suport în obținerea standardului.

Noul modul suplimentar se alătură măsurilor pe care Lidl deja le-a luat pentru conservarea biodiversității, printre care se numără extinderea sortimentului de produse organice din magazine și dezvoltarea mărcii proprii Bio Organic. În anul fiscal 2019, atât în sortimentul permanent Lidl, cât și în regim in-and-out, portofoliul companiei cuprindea peste 270 de articole certificate Bio. În plus, din dorința de a le oferi românilor fructe și legume proaspete și sigure, toți furnizorii din Piața Lidl sunt certificați GLOBAL G.A.P.. Totodată, din 2016, prin intermediul unui parteneriat cu Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București (USAMVB), compania oferă susținere producătorilor prin sesiuni de audit și consultanță de specialitate, pentru a putea rezolva toate problemele tehnice și procedurale cu care aceștia se pot confrunta. În același timp, retailerul a implementat pentru toți furnizorii locali, încă din 2017, Eticheta de Trasabilitate – eticheta poziționată în cel mai accesibil loc, astfel încât clienții să poată vedea întregul circuit al produselor, de la producător, până în magazin. Tot de atunci, toate fructele și legumele din Piața Lidl trebuie să respecte standardele de calitate și siguranță alimentară specifice Lidl, și anume ca valoarea reziduului de pesticide să fie la o treime din media admisă la nivel european, iar acesta să fie folosit cât mai responsabil.

DIVERSE

Fermierul Cristian Chișmorie din Arad a fost reținut de DNA pentru o schemă de fraudare a aproape un milion de euro din fonduri europene / El e acuzat că ar fi obținut ilegal subvenții pentru vaci Aberdeen Angus 11 Februarie 2021 • Alin Ionescu •

45

Fermierul Cristian Chișmorie din Arad a fost reținut de DNA Timișoara – alături de contabila și administratorul firmei sale – pentru o schemă de fraudare a aproape 1 milion de euro din fonduri europene, potrivit unui comunicat al DNA. Fermierul ar fi obținut ilegal subvenții pentru vaci Aberdeen Angus.

”Inculpatul om de afaceri, sprijinit de celelalte două inculpate, ar fi conceput și coordonat, în perioada 2016 – 2019, un plan având ca scop obținerea nelegală a unor subvenții pentru animale în valoare de 4.271.646 lei, prin fraudarea masivă a ajutorului de minimis (2016), precum și a fondurilor europene și naționale acordate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (A.P.I.A) în campaniile din anii 2017 și 2018.

Cei trei inculpați ar fi creat și folosit o schemă de fraudare în care ar fi implicat 30 de fermieri și exploatațiile zootehnice de creștere a bovinelor de rasă înregistrate pe numele acelor fermieri. Prin această schema ar fi fost aduse din Ungaria aproape 300 de bovine de rasă (Aberdeen Angus), în condiții simulate care ar fi dat drept de obținere de subvenții pentru creșterea lor.

În realitate, animalele nu îndeplineau cerințele obligatorii de subvenționare, însă cei trei inculpați ar fi creat aparența respectării cerințelor legale ale finanțării prin falsificarea certificatelor de origine și a pașapoartelor animalelor, prin falsificarea datelor de naștere/rasa animalelor în aceste documente, prin denaturarea adevărului în ceea ce privește existența taurinelor și categoria din care făceau parte animalele.

Aceste documente false ar fi fost prezentate instituțiilor cu atribuții de avizare, aprobare și finanțare, respectiv Direcția agricolă Arad și A.P.I.A, ceea ce ar determinat, în final atribuirea subvențiilor”, a arătat DNA.

Chișmorie și angajatele lui au fost reținuți sub acuzațiile de constituire a unui grup infracțional organizat, fraudă cu fonduri europene, fals și uz de fals. Cei trei au fost prezentați Tribunalului Timiș cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.

Potrivit pressalert.ro, în 2018, au avut loc percheziții la ferma din Şicula, judeţul Arad, a omului de afaceri Cristian Chişmorie. Anchetatorii au ridicat mai multe documente şi au inventariat animalele pe care le deţinea ferma lui Chişmorie.

În 2015, Chișmorie a fost cercetat pentru nerespectarea regimului armelor și munițiilor, utilizarea armei letale fără drept, distrugere, amenințare și

46

ucidere fără drept de animale, după ce ar fi împușcat câinii unui cioban și l-ar fi amenințat și pe acesta cu arma.

Chișmorie a fugit de polițiști, fiind ulterior prins și reținut pentru 24 de ore, primind apoi arest la domiciliu timp de mai multe luni, pe durata anchetei. (Foto: Pexels.com)

ANSVSA: Intervenție în forță într-o gospodărie unde medicii veterinari au ucis 24 de porci! Angelica Lefter - 11 februarie 2021 Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor

Pesta porcină africană pare de neoprit! Autoritățile au intervenit de urgență în cazul unui focar izbucnit într-o gospodărie din localitatea Pădureni, județul Botoșani!

Potrivit unei postări a Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) pe pagina oficială de Facebook, în data de 4 februarie 2021, medicul veterinar concesionar a fost anunțat de apariția unui caz de îmbolnăvire, la o scroafă cu 13 purcei sugari, într-o exploatație non-profesională din localitatea Pădureni, comuna Coșula.

Foto: Facebook/ Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor

47

Prezența virusului pestei porcine africane (PPA) a fost confirmată la 6 animale din totalul de 24 de capete. Ulterior, Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală București (I.D.S.A.) – Laboratorul Național de Referință pentru Diagnostic și Sănătate Animală, a confirmat prezența virusului, iar serviciile veterinare au intervenit de urgență.

Gospodăria afectată a fost plasată sub supraveghere oficială și au fost aplicate măsuri de restricție pentru circulația persoanelor, animalelor, produselor, subproduselor și mijloacelor de transport. Toți cei 24 de porci din gospodărie au fost uciși și a fost făcută dezinfecția exploatației, utilajelor, echipamentelor. Totodată, a avut loc ecarisarea cadavrelor prin îngropare și ardere într-o locație stabilită de Primăria Coșula cu acordul Agenției pentru Protecția Mediului, Sistemului de Gospodărire a Apelor și Direcției de Sănătate Publică Botoșani. Ancheta epidemiologică este în desfășurare, a mai arătat ANSVSA.

UNIUNEA EUROPEANA

UE estimează o creștere de 3,8% a economiei României în 2021, sub prognoza   Guvernului Bogdan Neagu 14:30 actualizat:

Produsul intern brut al României va crește cu 3,8% în 2021 și cu 4% în următorul an, arată cea mai recentă prognoză a Comisiei Europene. Estimarea Executivului UE e mai pesimistă decât cea a autorităților române.

Comisia Europeană estimează că, datorită vaccinărilor, consumul privat va crește puternic începând din al doilea semestru al acestui an, iar creșterea economică va fi impulsionată și de investiții, mai ales în sectorul construcțiilor.

Ca urmare, Comisia și-a îmbunătățit ușor estimările privind economia românească față de precedenta prognoză. În noiembrie, Executivul comunitar estima că economia României va înregistra un avans de 3,3% în 2021, respectiv 3,8% în 2022.

48

„Consumul privat este așteptat să își revină puternic începând din a doua jumătate a lui 2021, pe măsură ce progresul vaccinării ar trebui să permită o ridicare graduală a restricțiilor. Consumul este așteptat să rămână robust în 2022. Investițiile vor rămâne solide de-a lungul orizontului de prognoză, sprijinite de sectorul construcțiilor. Exporturile sunt așteptate să își revină pe fondul îmbunătățirii condițiilor economice în rândul principalii parteneri comerciali ai României. Cu toate acestea, contribuția exporturilor nete ar urma să rămână negativă de-a lungul orizontului de prognoză”, arată Comisia Europeană în prognoza de iarnă publicată joi.

Executivul UE menționează că previziunea nu include cheltuielile viitoare care au legătură cu Mecanismul de redresare și reziliență.

Guvernul își bazează proiectul de buget pe o creștere a PIB de 4,3% în acest an.

Potrivit previziunilor, economia UE va crește cu 3,7% în 2021 și cu 3,9% în 2022. Impactul economic al pandemiei rămâne inegal de la un stat membru la altul și se preconizează, de asemenea, că ritmul redresării va varia în mod semnificativ, notează Comisia Europeană.

BREXIT

UE are în vedere despăgubirea companiilor afectate de Brexit. „Exporturile româneşti au avut mult de suferit” 11 februarie 2021, 14:49 de Afrodita Cicovschi

„Exporturile româneşti au avut mult de suferit” 20.000 de şiferi de TIR au fost blocaţi înainte de Crăciun, mai multe zile, la graniţa dintre Marea Britanie şi Franţa. Brexit a avut un puternic efect negativ asupra exporturilor, cu implicaţii asupra transportatorilor români de mărfuri, astfel încât mai multe autorităţi române şi europene au discutat despre necesitatea acordării unor despăgubiri companiilor afectate de ieşirea Marii Britanii din UE.

Camera de Comerţ şi Industrie Prahova (CCI Prahova) a organizat, joi, webinar-ul cu tema „Brexit – Înţelegere şi adaptare a mediului antreprenorial”, eveniment destinat companiilor implicate în relaţii de afaceri cu Marea Britanie, precum şi acelora care doresc să înţeleagă mai bine impactul economic al acestor schimbări. Webinarul a abordat teme de interes pentru mediul de afaceri, precum: operaţiunile vamale, implicaţiile fiscale în contextul Brexit, modalităţi de continuare a activităţii firmelor care operează în Marea Britanie, accesul pe piaţa muncii din UK şi condiţiile pentru lucrătorii detaşaţi, oportunităţi de afaceri şi parteneriate investiţionale Marea Britanie – România.

49

„Fără îndoială, ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană reprezintă un moment foarte important, pe care îl resimţim cu toţii, din plin, la toate nivelurile, mai ales dacă ţinem cont că excedentul comercial pe care îl avem cu această ţară este unul strategic. Acest lucru ne obligă să fim extrem de atenţi în a menţine sau chiar a creşte această valoare. Totodată, acesta este şi motivul pentru care Camera de Comerţ şi Industrie a României s-a implicat, încă din 2016, imediat după referendumul din luna iunie, în elaborarea şi publicarea de materiale de informare, documente de poziţie, organizarea de seminarii şi consultări cu mediul diplomatic şi comunitatea de afaceri pe tema Brexit. La ora actuală, există, la nivel european, un subiect intens discutat legat de Brexit, şi anume realizarea unui ajutor financiar, destinat entităţilor eligibile care au înregistrat pierderi ca urmare a Brexit-ului. Prin urmare, Guvernul României va analiza şi va emite o decizie în acest sens, privind eligibilitatea instituţională, precum şi cea a companiilor”, a declarat dl. Eduard Costin, Director Relaţii Externe, care a transmis mesajul preşedintelui CCIR, dl Mihai Daraban.

„În condiţiile în care Marea Britanie este un important partner economic al României, de fapt statul cu care ţara noastră are înregistrat cel mai important excedent comercial, evident că mediul de afaceri românesc a fost puternic afectat încă din primele zile de punere în aplicare a prevederilor BREXIT. Efectele Brexit s-au resimţit mai ales asupra exporturilor româneşti către Marea Britanie, cu implicaţii asupra transporturilor de mărfuri, afectând în egală măsură şi statutul cetăţenilor români care lucrează sau călătoresc în această ţară. Astfel, devine extrem de importantă organizarea a cât mai multor întâlniri de acest gen, la care să participe atât reprezentanţii mediului de afaceri cât şi cei ai autorităţilor centrale sau locale implicate. Mai mult chiar, pentru ca să putem trece cu bine peste aceste schimbări, astfel de evenimente ar trebui să devină o prioritate naţională”, a declarat vicepreşedintele CCIR, dl. Aurelian Gogulescu. La eveniment au mai participat specialişti din cadrul Ministerului Finanţelor – Vama si ANAF, Ministerului Economiei, Ministerului Muncii, reprezentanţii diplomatici ai Ambasadei României la Londra, respectiv Ambasadei UK in România, membri ai Sistemului Cameral din România, precum şi reprezentanţi a peste 50 de companii din întreaga ţară. Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (UK) a părăsit Uniunea Europeană (UE) la data de 31 ianuarie 2020 astfel încât, în acest moment se află în perioada de tranziţie care se va finaliza la 31 decembrie 2020. Astfel, prin părăsirea pieţei unice UE şi a uniunii vamale, noi reglementări vor fi implementate începând cu data de 1 ianuarie 2021, pe relaţia cu Regatul Unit.

20.000 de şiferi de TIR au fost blocaţi înainte de Crăciun, mai multe zile, la graniţa dintre Marea Britanie şi Franţa. Prim-vicepreşedintele Federaţiei Operatorilor Români de Transport, Alin Creţu, susţine că la graniţa dintre

50

Franţa şi Marea Britanie sunt blocate 20.000 de camioane. Între cei afectaţi sunt şi sute de români. Alin Creţu a declarat pentru „Adevărul” că Federaţia pe care o reprezintă are 24 de şoferi blocaţi de patru zile la Dover. Oamenii au apă şi hrană, însă ar fi vrut să facă, totuşi, Sărbătorile de iarnă acasă, nu pe drumuri. Oficial, francezii au decis să suspende circulaţia după ce englezii au anunţat că au descoperit o nouă tulpină de coronavirus, mai cotagioasă decât SARS-CoV-2. Alin Creţu crede că, de fapt, şoferii blocaţi în graniţă sunt victime colaterale ale negocierilor pentru Brexit. „Suntem victime ale unor negocieri pe Brexit, suntem victime colaterale”, a spus Alin Creţu.

GERMANIA

Creştere a veniturilor pentru familiile cu copii din Germania, în urma bonusului de 300 de euro per copil, parte a pachetului de stimuli economici gândit de guvernul german pe fondul pandemiei. Martin Mosler, Ifo Institute: Pentru părinţii singuri, în 2020 veniturile au crescut cu 434,4 euro, iar pentru cuplurile cu copii, cu circa 414,11 euro Alexandra Matei 11.02.2021,

► Scopul acestei măsuri a fost acela de a oferi asistenţă financiară mai ales familiilor germane care au avut de suferit pe fondul închiderii şcolilor şi al modificărilor la locul de muncă aduse de pandemie. 

► Această măsură de sprijin adoptată în 2020, în contextul pandemiei, a vizat aproximativ 18 mil de copii germani şi familiile acestora.

Bonusul alocat familiilor germane cu copii, în valoare de 300 de euro pentru fiecare copil, a crescut venitul tuturor gospodăriilor germane, în medie, cu aproximativ 89,73 de euro în 2020, arată un studiu realizat de Institutul pentru Cercetări Economice Ifo din Munich. Acest bonus, conform agenţiilor germane de presă, reprezintă o parte a pachetului de stimuli conceput de guvernul german pentru redresarea economică din urma pandemiei şi a fost plătit fiecărui copil german odată cu alocaţia.

51

Totodată, bonusul pentru copii a redus rata riscului sărăciei în Germania cu 0,4 puncte procentuale şi rata riscului sărăciei în rândul copiilor cu 1,5 puncte procentuale, conform calculelor efectuate de Institutul Ifo.

„Bonusul de 300 de euro oferit fiecărui copil german, o măsură ce face parte din pachetul de stimuli economici al guvernului german în contextul pandemiei, a crescut în 2020 veniturile părinţilor singuri cu 434,4 euro, respectiv cu circa 1,44% faţă de anul precedent. Pentru cuplurile cu copii, creşterea medie a fost de 414,11 euro anul trecut, cu 0,75% mai mult decât în 2019”, a spus Martin Mosler, unul dintre coautorii studiului realizat de Institutul pentru Cercetări Economice Ifo din Munich.

SUA

DEVENIND ŢINTE ALE INVESTITORILOR DIN COMUNITATEA PLATFORMEI REDDIT Acţiunile mai multor companii din industria canabisului cresc puternic , S.B. Piaţa de Capital / 11 februarie

Acţiunile mai multor companii din industria canabisului cresc puternic, devenind ţinte ale investitorilor mici din comunitatea platformei Reddit, care mizează pe legalizarea în Statele Unite, la nivel federal, a utilizării acestei plante, în timpul administraţiei democrate, informează news.ro.

Acţiunile companiei Tilray au urcat miercuri cu aproximativ 25%, iar de la începutul acestui an cu peste 530%.

Titlurile Canopy Grows au avansat cu 4% şi cu 100% în 2021, în timp ce acţiunile Aphria au crescut cu 10%, respectiv cu 275%. Acţiunile Aurora Cannabis au crescut miercuri cu 11% şi peste 100% în acest an.

Acest grup din industria canabisului beneficiază de interesul armatei de investitori mici de pe platforma WallStreetBets Reddit, care a contribuit la creşterea puternică a acţiunilor companiei GameStop, care comercializează jocuri video.

Mai multe postări ale unor utilizatori ai Reddit arată optimismul referitor la creşterea acţiunilor.

"Iarba mă va face milionar în 2021", potrivit unei postări care are peste 107.000 de like-uri.

"Considerăm că creşterea companiilor canadiene este determinată în mare parte de investitorii mici, alimentată poate de Robinhood şi Reddit, care investesc în special în producători canadieni de canabis. Nu spun că este un

52

caz de tipul GameStop, dar creşterea companiilor canadiene nu este bazată în totalitate pe indicatorii fundamentali", a declarat Pablo Zuanic, analist la firma Cantor Fitzgerald.

În timp ce traderii de pe Reddit sunt optimişti în legătură cu aceste companii, opiniile de pe Wall Street sunt diferite. Dintre cei 14 analişti care urmăresc compania Tilray, numai doi au rating de cumpărare pentru acţiunile acesteia, potrivit FactSet. Dintre cei 20 de analişti care se ocupă de Canopy Growth, doar doi recomandă cumpărarea titlurilor acesteia, iar dintre cei 11 analişti care urmăresc Aphria, şapte acordă rating de cumpărare.

Companiile din industria canabisului beneficiază şi de optimismul declanşat de victoria democraţilor în alegeri, care deţin majoritatea în Congres şi Casa Albă, aceştiA intenţionând să legalizeze planta la nivel federal, potrivit news.ro.

SANATATE si GASTRONOMIE

Sănătate curată: Schimbările spectaculoase care se produc în corp dacă mănânci zilnic prune uscate Cristina Popescu

Prunele pot face magie! Ele te pot ajuta să slăbești, să îți îmbunătățești digestia, să îți menții sângele și oasele sănătoase și multe altele.

Acest fruct uscat este plin de substanțe nutritive sănătoase de care corpul tău are nevoie. Și, trebuie să mănânci doar 6 prune uscare pe zi pentru a te bucura de toate beneficiile lor, astfel încât să fie o gustare perfectă pe care o poți lua oriunde.

Ce se întâmplă în corpul tău dacă mănânci 6 prune uscate pe zi

Sprijină numeroase funcții ale organismului

53

100 de grame de prune uscate conțin 732 mg de potasiu. Acest macromineral este esențial pentru corpul nostru, deoarece îl ajută să funcționeze corect, precum și să prevină multe boli. Scade riscul de a avea un accident vascular cerebral, menține oasele sănătoase, ajută la o creștere musculară sănătoasă și poate chiar să promoveze funcționalitatea nervoasă adecvată.Este recomandat consumul zilnic a aproximatic 4.700 mg de potasiu. Pentru asta, poți combina prunele uscate cu alte alimente, cum ar fi legume verzi cu frunze, banane sau mere, potrivit brightside.me.

Sunt bune pentru sânge

Deficiența de fier din organism poate provoca anemie, care ar putea duce la complicații grave. Printre acestea se numără oboseala severă, probleme cardiace sau pulmonare și probleme în sarcină. Prunele uscate sunt o sursă excelentă de fier, ceea ce le face să fie unul dintre cele mai bune alimente pentru a preveni astfel de probleme.

Pot îmbunătăți digestia

Prunele sunt bogate în fibre, un element cheie care susține o digestie sănătoasă. De exemplu, o cană de prune uscate conține 12 grame de fibre solubile.

În plus, conțin sorbitol, un laxativ natural care ajută la stimularea mișcărilor intestinale. Nu se recomandă consumul a mai mult de 6 prune uscate pe zi.

Pot ajuta la scăderea în greutate

Datorită fibrei pe care o conțin, consumul de prune uscate te poate ajuta să te simți plin mai mult timp și să îți controlezi cu succes greutatea.

Mențin oasele sănătoase și puternice

Persoanele care sunt expuse riscului de osteoporoză, în special femeile și persoane în vârstă, ar putea prezenta o scădere a densității minerale osoase. Cercetătorii dintr-un studiu au examinat efectele pe care prunele le-a avut asupra femeilor osteopenice aflate în postmenopauză. Rezultatele au arătat că prunele au contribuit, de fapt, la prevenirea acestei probleme.

Ele pot ajuta la scăderea tensiunii arteriale

Tensiunea arterială ridicată nu are uneori simptome vizibile, dar poate crește riscul de probleme cardiace, boli de rinichi și alte afecțiuni. Cu toate acestea,

54

poate fi controlată cu ajutorul anumitor alimente, iar prunele uscate sunt unele dintre ele. Poți chiar să le combini cu alte prune uscate, cum ar fi stafide și curmale.

Dau organismului un boost de energie

Prunele uscate te pot ajută să-ți îmbunătățești echilibrul vitaminic în mod natural. În primul rând, acestea sunt o sursă excelentă de vitamina A, care este necesară pentru a-ți proteja vederea și a promova o creștere sănătoasă. În al doilea rând, conțin vitaminele C,K și B6, care sunt cruciale pentru sistemul imunitar, sănătatea organismului și bunăstarea generală. În plus, prunele sunt bogate și în alți nutrienți esențiali, cum ar fi cuprul și manganul.

DOSAR

Povestea românului care a creat fenomenul „Mutat la ţară – Viaţa fără ceas”. Ce l-a împins să facă asta 11 februarie 2021, 06:26 de Daniel Dancea

Ce l-a împins să facă asta Andy Hertz, fondatorul grupului „Mutat la ţară - Viaţa fără ceas”, care a strâns peste 130.000 de membri Românii care s-au mutat la ţară sau şi-ar dori să se mute de la oraş la sat împărtăşesc impresii pe un grup de Facebook care reuneşte peste 130.000 de membri: „Mutat la ţară – Viaţa fără ceas”. Fondatorul grupului este un român întors din Londra să trăiască la sat, în România.

Români care s-au mutat de la oraş la sat sau care vor să facă acest pas împărtăşesc impresii pe grupul de Facebook „Mutat la ţară – Viaţa fără ceas” creat de Andy Hertz, un român plecat la muncă în străinătate şi întors în România după ce a redescoperit frumuseţea satului românesc. Andy, care a adunat în jurul său o întreagă echipă, înfiinţând inclusiv un site, mutatlatara.ro, şi-a spus povestea plecării din România, reîntoarcerii şi stabilirii într-un sat din Apuseni. „M-am născut în Arad şi am copilărit în

55

Săvârşin. La 13 ani, când a murit mama (pe tata nu l-am avut deloc), am ajuns la Ghilad - în Timiş, în familia unchiului meu, apoi la Timişoara şi mai apoi la Hunedoara. Prin 2005 locuiam în chirie şi lucrurile din acea garsonieră de bloc turn erau tot ce aveam material pe lumea asta, şi totuşi n-am simţit niciodată astfel lipsuri. Ar fi multe de povestit, dar pe scurt, în 2011 am plecat la muncă în Londra şi am locuit acolo până în 2016”, îşi începe Andy povestea, pe grupul „Mutat la ţară – Viaţa fără ceas”. În Londra, Andy a început de jos, ca electrician, dar a evoluat rapid ajungând să facă proiecte, să testeze şi să semneze lucrări electrice. „Câştigam chiar puţin pentru calificările mele, ceva peste 3.000 de lire pe lună (am început cu 1.400 în primul an).

Alţii din domeniu, cu aceleaşi calificări - adică full (mai mult nu poţi face în domeniu în UK) şi cu aceleaşi responsabilităţi (adică construieşti, verifici lucrări sau semnezi acte care spun că nu există risc de incendiu sau moarte din cauze electrice), câştigă acum peste 6.000 de lire pe lună şi dacă aş fi rămas acolo, acum aş fi putut câştiga chiar mai mult, mai ales dacă aş fi făcut lucrări private sau aş fi lucrat sâmbăta. La asta am renunţat când am revenit acasă”, povesteşte tânărul. Viaţa în Anglia, cu gândul la România Andy spune că în Anglia nu era totul roz, dar viaţa sa din Londra era „una la care mulţi visează”.

„Am avut nenumărate party-uri de firmă şi eram ca o familie la muncă, şi totuşi, mă culcam seara şi mă trezeam dimineaţa cu gândul la ţară. Fiecare examen luat şi fiecare treaptă urcată prin clădirile în care lucram, mă apropiau de ziua întoarcerii acasă. Mă uitam adesea pe geam la cer şi mă întrebam cum o fi vremea în România. Mergeam la întâlniri cu alţi români, la evenimentele ICR, la teatru românesc – cel mai mult mi-a plăcut Marcel Iureş, dar asta nu era suficient. Auzeam oameni vorbind în limba română prin magazine şi mă prefăceam că îmi caut ceva pe un raft lângă ei, doar ca să-i aud vorbind, nici nu conta ce spuneau. Erau de-ai mei. Cu unii intram în vorbă, pe alţii doar mă bucuram că-i auzeam. Uneori, printr-o intersecţie aglomerată sau în autobuz, căutam poze pe net cu slănină şi ceapă, când puteam să îmi fi cumpărat orice aş fi vrut de prin supermarketuri”, mai povesteşte fondatorul grupului „Mutat la ţară – Viaţa fără ceas”.

„Parcă m-aş fi născut a doua oară” Venit în 2016 în concediu în România, Andy se pregătea să se întoarcă în Anglia pentru încă trei ani. „Atât îmi calculasem eu că era destul ca să mai strâng nişte bani. Dar ce să vezi, am cunoscut întâmplător în Apuseni nişte oameni mutaţi la ţară în chirie şi brusc parcă m-am trezit, parcă m-aş fi născut pentru a doua oară. Am descoperit o lume nouă, minunată, şi am decis instant să nu mai plec la Londra, ci să-mi caut o casă la ţară, la munte. Dacă ei puteau trăi la ţară şi au găsit soluţii, puteam şi eu. Mi-am dat seama că ceea ce am găsit aici, la ţară, e mult mai

56

aproape de sufletul meu, de viaţa pe care mi-o doream. Restul e istorie”, povesteşte Andy. Tânărul susţine că de când s-a mutat la ţară sute de oameni i-au trecut pragul şi a primit mii de mesaje. „Am o familie minunată, vecini cu care mă înţeleg excelent, 4 câini şi 2 motani, am natura, am publicat trei cărţi şi mă pregătesc să public încă una dedicată fetiţei mele... şi vă am pe voi alături cu gândul. Am tot ce-mi trebuie acasă, în ţara mea, într-un cătun, şi n-am regretat o secundă faptul că m-am întors! Între timp am cunoscut şi sute de oameni care s-au mutat la ţară şi am citit mii de postări despre astfel de cazuri. Avem pe grup oameni care se bucură de atmosfera caldă şi prietenoasă pe care am întreţinut-o sau protejat-o aşa cum am ştiut noi, eu şi colegii mei, iar legăturile, postările, pozele şi tot ce găsim aici, vin din bucuria de a fi împreună pe acest drum, al satului. Consider că mutarea la ţară este o şansă pentru noi, pentru sate şi, desigur, pentru România. Va dura timp până să înţelegem ce putem face aici, ce forţă avem, cine suntem şi ce valoare au satele noastre şi viaţa”, a mai scris fondatorul comunităţii „Mutat la ţară – Viaţa fără ceas”.

* * *

ONG-urile de mediu: Inspectorul Pădurii, amputat de autorităţi, iar informaţiile despre transporturile de lemne sunt ţinute la secret, 11 februarie 2021, Organizaţiile de mediu Agent Green, Declic şi Greenpeace susţin că aplicaţia şi portalul Inspectorul Pădurii asociate noului SUMAL 2.0 sunt private de informaţii publice, elementele cheie fiind secretizate, ceea ce face imposibilă realizarea unor anchete independente.

Potrivit unui comunicat al Declic, transmis joi AGERPRES, cele trei organizaţii solicită tragerea la răspundere a funcţionarilor din Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) “care au girat această secretizare abuzivă”.

“Au dispărut complet straturile cu ariile protejate şi toate pădurile virgine şi potenţial virgine. Nu se mai poate vedea informaţia privind specia de arbori transportată, informaţie care a fost înlocuită cu grupe generale, precum răşinoase sau foioase. Nu apar nici măcar promisele hărţi de înaltă rezoluţie”, a explicat Antoniu Bumb, coordonator campanii păduri în cadrul Declic.

La rândul său, Gabriel Păun, preşedintele Agent Green, reclamă faptul că “publicul nu mai are acces la transporturile de lemn mai vechi de 3 zile, deşi sistemul stochează toate transporturile din 2008 încoace”.

57

“Este o amputare mult mai gravă decât făcuse conducerea din anii 2017-2019 şi pe care, printr-o luptă consecventă alături de celelalte ONG-uri, o corectasem în anul 2020. Transparenţa şi trasabilitatea sunt elemente cheie în combaterea tăierilor ilegale. Atâta timp cât autorităţile au fost capabile în ultimii ani să depisteze doar 1% din tăierile ilegale, credem că implicarea publicului la îmbunătăţirea situaţiei nu este doar o mână de ajutor, ci este esenţială pentru stoparea dezastrului din pădurea României”, susţine Păun.

Pe acelaşi subiect, Ciprian Galuşcă, coordonator campanii păduri al Greenpeace România, a comentat: “Nici ruta unui camion nu este disponibilă şi nici destinaţia. Alertele din zonele unde lipsesc arbori au dispărut, iar fotografiile cu încărcătura, prevăzute în HG, nu sunt disponibile pe noua aplicaţie. Pentru public este singurul mod de a distinge camioanele legale de cele care fac multiple transporturi pe zi cu un singur set de documente”.

În ceea ce priveşte SUMAL 2.0, activiştii de mediu îşi exprimă susţinerea, chiar dacă, spun aceştia, operatorii economici au întâmpinat probleme la introducerea şi procesarea datelor, fapt care cauzează o reticenţă majoră a industriei.

“SUMAL 2.0 este la început şi are probleme rezolvabile din punctul de vedere al programării. Aceste probleme trebuie rezolvate urgent fără alterarea HG-ului, aşa cum susţin unii jucători de pe piaţă care sunt mai degrabă speriaţi că noul SUMAL este capabil să stopeze tăierile ilegale atunci când va fi complet operaţional şi transparent”, a afirmat Gabriel Păun.

Noua versiune a aplicaţiei Inspectorul Pădurii a devenit disponibilă din data de 10 februarie 2021, începând cu ora 18:00, iar accesul în aplicaţie se va putea realiza de pe orice dispozitiv fix sau mobil cu acces la internet, direct din browser, la adresa inspectorulpadurii.ro, a anunţat Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP).

Echipa de dezvoltare de la Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS) a creat şi două versiuni dedicate terminalelor cu Android şi iOS, ambele versiuni urmând să fie disponibile în scurt timp pe platformele Google Play şi AppStore, după finalizarea procedurilor de securitate.

Sistemul informatic integrat de urmărire a materialului lemnos – SUMAL 2.0 a devenit operaţional începând cu data de 31 ianuarie 2020 şi toate informaţiile de care au nevoie utilizatorii se regăsesc la următorul link: http://www.mmediu.ro/categorie/sumal-2-0/321.  

58

A fost lansată noua versiune a aplicaţiei ”Inspectorul Pădurii”. Cine poate verifica transporturile de lemne? Autor: Diana Vasilescu , 11 februarie 2021

Ministerul Mediului a relansat, miercuri seară, aplicaţia Inspectorul Pădurii, prin care atât cetățenii curioși cât și autoritățile abilitate, pot verifica ce avize de transporturi pentru lemne s-au dat şi dacă un anumit camion cu lemne întâlnit pe şosea respectă sau nu legea.

Aplicaţia poate fi accesată de pe orice dispozitiv fix sau mobil cu acces la internet, direct din browser, la adresa inspectorulpadurii.ro.

Noua versiune a aplicaţiei Inspectorul Pădurii a redevenit disponibilă de miercuri seară, iar persoanele interesate să aibă acest tip de acces la informaţii privind avizele de transport şi actele de punere în valoarea a materialului lemnos, sunt încurajate să o descarce,  accesul în aplicaţie putând fi realizat de pe orice dispozitiv fix sau mobil cu acces la internet.

Echipa de dezvoltare de la Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS) a dezvoltat două  versiuni ”Inspectorul Pădurii” dedicate terminalelor cu Android şi iOS. Ambele versiuni au fost încărcate pe platformele dedicate (Google Play şi AppStore) şi vor fi disponibile pentru descărcare în scurt timp, după finalizarea procedurilor de securitate necesare ale platformelor.

Potrivit aceleiași surse, noua aplicaţie Inspectorul Pădurii beneficiază de o interfaţă nouă şi de îmbunătăţiri în ceea ce priveşte experienţa utilizatorului, faţă de versiunea anterioară.

Publicul va avea acces la informaţii privind avizele de transport. Astfel, vor fi afişate pe hartă avizele din ultimele 96 de ore. Asupra acestora pot fi efectuate căutări după numărul de înmatriculare, cod aviz, număr APV din care provine avizul căutat sau după un anumit tip de transport.

„În situaţia în care un utilizator public doreşte să afle anumite detalii în legătură cu transporturile care nu se încadrează în intervalul de 96 de ore de la emiterea avizului, respectivele informaţii vor fi puse la dispoziţia solicitantului prin cerere scrisă, în baza Legii 544/2001 privind informaţiile de interes public, la adresa de email solicitari544@mmediu.ro şi vor fi comunicate prin email, conform legii, în termen de maxim 10 zile de la solicitare”, a precizat Ministerul Mediului.

Traseul parcurs de mijlocul de transport va fi disponibil pentru vizualizare la 24 de ore de la încheierea transportului, pentru o perioadă de 24 de ore.

59

De asemenea, publicul va găsi informaţii privind actele de punere în valoare (APV). Vor fi afişate pe hartă toate APV care au fost întocmite de ocoalele silvice în stările în care se regăsesc la momentul accesării portalului. Sunt permise o serie de filtre de căutare asupra ocolului emitent al APV, asupra stării APV şi asupra numărului APV. Pentru fiecare APV vor fi afişate informaţii, în măsura în care ele sunt disponibile, pentru starea în care se regăseşte la momentul căutării APV selectat pentru vizualizare.

Ministerul Mediului a precizat că toate funcţionalităţile aplicaţiei şi categoriile de informaţii la care publicul are acces au fost stabilite prin HG nr. 497 din 25 iunie 2020.

Publicul va avea acces la informații după cum urmează:1. Avizele de transport

Vor fi afișate pe hartă avizele din ultimele 96 de ore. Asupra acestora pot fi efectuate căutări după numărul de înmatriculare, cod aviz, număr APV din care provine avizul căutat sau după un anumit tip de transport.

În situația în care un utilizator public dorește să afle anumite detalii în legătură cu transporturile care nu se încadrează în intervalul de 96 de ore de la emiterea avizului, respectivele informații vor fi puse la dispoziția solicitantului prin cerere scrisă, în baza Legii544/2001 privind informațiile de interes public, la adresa de email solicitari544@mmediu.ro și vor fi comunicate prin email, conform legii, în termen de maxim 10 zile de la solicitare.

Traseul parcurs de mijlocul de transport va fi disponibil pentru vizualizare pe aplicația Inspectorul Pădurii la 24 de ore de la încheierea transportului, pentru o perioadă de 24 de ore.

2. Actele de punere în valoare (APV)Vor fi afișate pe hartă toate APV care au fost întocmite de ocoalele silvice în stările în care se regăsesc la momentul accesării portalului. Sunt permise o serie de filtre de căutare asupra ocolului emitent al APV, asupra stării APV și asupra numărului APV. Pentru fiecare APV vor fi afișate informații, în măsura în care ele sunt disponibile, pentru starea în care se regăsește la momentul căutării APV selectat pentru vizualizare.

Toate funcționalitățile aplicației Inspectorul Pădurii și categoriile de informații la care publicul are acces au fost stabilite prin HG nr. 497 din 25 iunie 2020.

* * *

60

Cât costă viața unui urs. România își ucide animalele sălbatice prin derogări 10 februarie, 2021 Marian Păvălașc

Cea mai mare populație de urși din Uniunea Europeană, cea din România - unde se află în jur de 6.000 de animale - a devenit în ultimii ani obiectul unei afaceri de milioane de euro. Derogările prin care aproape 1.400 de urși au ajuns să fie vânați în ultimii șapte ani au fost date de miniștrii Mediului. Tanczos Barna, noul ministru de specialitate, a promovat în ultimii ani cu tărie vânătoarea în masă a acestor animale sălbatice.

Un vânător care vrea să aibă ca trofeu un urs brun din pădurile românești trebuie să plătească între 5.000 și 20.000 euro. Doar participarea la o partidă de vânătoare de urși costă peste o 1.000 de euro.

Deși vânătoarea urșilor este interzisă în România iar această specie este considerată monument al naturii, prin diverse inițiative legislative de derogare animalele ajung să fie împușcate în special în scop recreativ. Motivul? Numărul urșilor este prea mare.

De partea cealaltă, ecologiștii spun că numărul animalelor nu este atât de mare precum sunt cifrele raportate de cei care îi împușcă. Totul s-ar reduce la banii obținuți din afacerile de vânătoare, în opinia acestor asociații de mediu.

https://romania.europalibera.org/a/c%C3%A2t-cost%C4%83-via%C8%9Ba-unui-urs-rom%C3%A2nia-%C3%AE%C8%99i-ucide-animalele-s%C4%83lbatice-prin-derog%C4%83ri-/31095817.html

Masacrul, motivat sau nu

În ultimii șapte ani, în România a avut loc un adevărat masacru al urșilor. Din datele obținute în ultimul an de Europa Liberă de la Ministerul

61

Mediului, au fost uciși prin derogări aproape 1.400 de exemplare de urs brun, specia caracteristică Europei.

Asta în condițiile în care numărul total al urșilor din spațiul comunitar este undeva între 14.000 și 18.000, iar cel din România este de 6.000. Numai în state precum Bulgaria, Slovenia, Finlanda sau Suedia se estimează că mai trăiesc peste o mie de astfel de mamifere. În Franța, Spania, Italia numărul lor este limitat la numai câteva zeci.

https://romania.europalibera.org/a/c%C3%A2t-cost%C4%83-via%C8%9Ba-unui-urs-rom%C3%A2nia-%C3%AE%C8%99i-ucide-animalele-s%C4%83lbatice-prin-derog%C4%83ri-/31095817.html

Mare parte din asociațiile pentru protecția mediului condamnă acest masacru al animalelor sălbatice. În schimb, autoritățile susțin că este nevoie de reducerea populației de urs brun, pentru a proteja oamenii și a reduce pierderile economice provocate de animalele sălbative care atacă ferme sau oameni.

În acest context, în disputa dintre autorități și organizațiile de protecția mediului, numărul exact de exemplare devine crucial. Numai că autoritățile publice nu știu exact câți urși trăiesc în România. Conform obligațiilor europene, Bucureștiul s-a angajat să protejeze 6.000 de urși. Însă organizațiile de vânătoare susțin că numărul lor ar fi crescut în urma reproducerii până la 10.000 și că un anumit număr de urși trebuie vânat anual.

Urs din Rerzevația ”Liberty” din Zărnești

62

Este imposibil să spui că sunt 6.000 de urși sau orice altă cifră mai mare sau mai mică.

”Estimările de populație în România se fac pe bază de urme. Că am găsit urme aici și înseamnă că sunt atâția urși. Așa ceva nu este corect. Ursul, așa cum reiese din studii serioase, este un animal care este foarte activ. Acum îl vezi aici, peste câteva ore e la câțiva kilometri distanță. Pentru a ști numărul urșilor cu adevărat serios, ar trebui microciparea lor”, ne explică Cristina Lapiș, cea care administrează Rezervația de urși ”Liberty” din Zărnești, județul Brașov.

Cum s-au împușcat urșii legal

De partea cealaltă, asociațiile care susțin vânătoarea acestor animale sălbatice mari au argumentul cazurilor în care urșii au atacat oameni și gospodării. Doi oameni au fost uciși și alți 50 au fost răniți, conform datelor oferite de Ministerul Mediului.

”Populația de urși a crescut foarte mult. Poate nu dă bine să susțin vânătoarea acestor animale, dar ursul nu e câine, să scapi cu o mușcătură. Dacă ursul te-a atacat, cu siguranță rămâi afectat fizic toata viață”, ne explică Remus, unul dintre cei care organizează astfel de partide de vânătoare în județul Prahova.

ursul nu e câine, să scapi cu o mușcătură. Dacă ursul te-a atacat, cu siguranță rămâi afectat fizic toata viață

Dincolo de argumentele și probele celor două tabere - pro și contra vânătorii -, să vedem cum a fost posibil acest masacru al animalelor. Pe scurt, deși Legea Vânătorii interzice împușcarea acestor animale, regulile au fost evitate cu derogări aprobate de Ministerul Mediului. Dacă ne rezumăm doar la cele din ultimii șapte ani, acestea ar fi:

În 2013, apare Ordinul nr. 2.187 al Ministerului Mediului, prin care se aproba „recoltarea” - altfel spus, vânătoarea unui număr maxim de 406 de urși. Din datele obținute de Europa Liberă, rezultă că în jur 350 de urși au fost uciși în urma acestui ordin, din cei 406 care se puteau împușca. Ministrul al Mediului era Rovana Plumb.

În luna septembrie 2014, ministrul pe probleme de mediu de la acel moment, Attila Korodi, semnează și aprobă Ordinul nr. 1575/2014 privind aprobarea unor cote de reducere a populațiilor de urs. Se aprobă ca 473 de urși să fie vânați, iar 77 să fie relocați. Din cei 473 de urși pentru care Ministerul Mediului a dat voie să fie vânați, 420 au fost uciși.

63

Doi urși din Rezervația de urși ”Liberty”de la Zărnești

În anul următor, tot în luna septembrie, este aprobat Ordinul nr. 1439/2015, prin care se aproba o cotă de vânătoare de 479 de exemplare pentru urși. Conform datelor puse la dispoziție de ministerul de resort, din această cifră au fost și vânați 421 de urși. Ministrul al Mediului era Grațiela Gavrilescu.

Un ordin asemănător a fost pregătit și în 2016, dar în cele din urmă acesta nu a mai fost aprobat. Însă, peste un an apare Ordinul 1.169/2017, prin care au fost recoltate 111 exemplare de urs și au fost relocate 29 de exemplare de urs. Ministru de resort era tot Grațiela Gavrilescu.

În baza Ordinului 724/2019 s-a dat undă verde pentru recoltarea a 130 de exemplare de urs și au fost vânați 115, conform rapoartelor ministerului. Din nou, ministru al Mediului era tot Grațiela Gavrilescu.

Ordinele date de miniștrii mediului au fost „în interesul sănătății și securității populației și în scopul prevenirii unor daune importante”, ni s-a explicat de la Ministerul Mediului, atunci când am întrebat despre motivarea unor ordine prin care s-au putut vâna și peste 400 de urși pe an.

Urși din Rezervația ”Liberty” din Zărnești

64

În urma acestor decizii, peste 1.400 de urși au fost împușcați legal din anul 2013 și până acum.

Situația din prezent

Reprezentanții organizațiilor care se luptă pentru protecția urșilor se tem că în acest an Ministerul Mediului va emite un nou ordin care să ducă la vânătoarea de urși.

„Capcana apare sub forma acestor cote de prevenție și pe fondul unei manipulări în masă a acestor vânători cu interes de trofeu. Atacuri ale urșilor au fost de când lumea și pământul, nu este ceva nou, însă s-au inflamat spiritele în mod artificial și exagerat și acum s-a ajuns la o situație istorică fără precedent în care specia urs este persecutată la maxim”, spune Gabriel Păun, activist Agent Green.

Asta pentru că ministru al Mediului în guvernul condus de Florin Cîțu a fost numit Tanczos Barna. Parlamentarul UDMR a susținut activ în ultimul deceniu creșterea numărului de urși care pot fi vânați.

Acesta a declarat până să ajungă ministru că numărul urșilor crește în fiecare an cu câteva sute sau chiar mii, „ajungând la peste 10.000 de exemplare în întreaga țară”.

„Am depășit demult numărul de urși pe care trebuie să-i protejăm ca un angajament față de UE și constatăm zi de zi că întâlnirile urs-om, fermier-urs, în care sunt distruse culturile, sunt din ce în ce mai mari”, a mai spus Tanzcos Barna.

Nu doar ministrul la Mediu a susținut public vânătoarea în masă a urșilor, ci și secretar general adjunct. Este vorba de Győző István Bárczi. El a mai fost secretar general sau secretar general adjunct în acest minister de la începutul lui 2014. Cât timp a ocupat aceste poziții, ministerul de resort a emis ordine prin care au fost vânați 800 de urși în perioada 2014-2016.

Un urs aduce un venit între 5.000 și 50.000 de euro celor care organizează o partidă de vânătoare

65

Ultima încercare de vânătoare legală a urșilor

Anul trecut, în luna septembrie, în timpul mandatului de ministru al lui Costel Alexe s-au mai dat ordine emise de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor pentru a se permite vânătoarea de urs pe trei fondurile cinegetice din Harghita și pe unul din Argeș. Vânătoarea era permisă doar dacă era organizată și supravegheată de Asociația Vânătorilor Harghita Sud din județul Covasna. Aceste ordine au fost blocate în justiție de Federația pentru Protecția Animalelor și Mediului și animalele nu au mai fost vânate.

Însă, Asociația Vânătorilor Harghita Sud, organizație care ar fi avut de câștigat de pe urma vânătorii de urși este condusă - conform datelor din registrul ONG-urilor de la Ministerului Justiției - de către Arpad Sarkany, care este președintele asociației. Din conducere mai fac parte Adrian Dănuț Apostu, George Gabriel Rozorea, Janos Demeter și Lajos Sinka.

Arpad Sarkany, președintele CJ Harghita - Csaba Borboly și actualul ministru al mediului - Tanzcos Barna sunt printre cei care au susțin insistent și permanent creșterea cotelor de vânătoare, mai ales din 2016 când cotele de vânătoare pentru urși au fost diminuate de la peste 400 la puțin peste 100.

Dintre cei trei, Arpad Sarkany este cel care de câștigat financiar de pe urma vânătorii de urși. Pe lângă Asociația de Vânătoare Harghita Sud, acesta este administrator și acționar unic în societatea Abies Hunting din Covasna. Datele au fost obținute cu ajutorul platformei termene.ro.

Abies Hunting este compania cea mai mare din țară dacă se ține cont de obiectul principal de afaceri: ”vânătoare, capturarea cu capcane a vânatului și activități de servicii anexe vânătorii”.

Alte firme sau organizații care trăiesc din vânătoarea de urși sunt:

Wild Hunting SRL, acționariatul este format din: Levente Kusztora - 90% și Szabolcs Kustztora - cu 10%. Pe site-ul societății sunt zeci de poze cu urși morți.

Transilvanya Hunt deținută de Attila Kiss. Acesta este și coordonatorul Asociației de Vânători Cătrusa și susține într-o scrisoare trimisă Parlamentului că pierderea suferită de este 5 milioane de euro.

ProLight Hunt din Oradea (https://romania-hunting.com/ro/), acționar este Florin Călin Gavriș.

B&D Carpathian Hunting, firmă care îi are acționari pe Ioan Bănucu - cu 60% și pe Damian Drăgoiu - cu 40%.

66

Nu doar firmele câștigă, partidele de vânătoare pot fi organizate de administratorii fondurilor cinegetice care primesc dreptul de a vâna aceste animale. Cei mai norocoși sunt administratorii unor fonduri de vânătoare din județe ca Harghita, Covasna, Brașov, Prahova, Mureș, Bistrița sau Argeș.

Spre exemplu, pe 13 ianuarie, mai mulți administratori de fonduri cinegetice au fost primite de ministrul Mediului, iar în cadrul întâlnirii au solicitat și dreptul de a vâna urși, așa cum reiese din postările asociațiilor de vânătoarare.

Vânătoare de urși din România realizată în perioada în care se vânau sute de astfel de animale zi de zi, sursa foto: www.romanianhunting.ro/

Tanczos Barna a refuzat să precizeze dacă mai susține vânătoarea

Dacă din poziția de parlamentar și chiar și din cea de fermier, Tanczos Barna a susțint mereu legalizarea vânătorii de urs, Europa liberă l-a contactat pentru a preciza dacă mai susține această politică și din poziția de ministru.

Barna Tánczos, ministrul Mediului

Ministrul Mediului a refuzat să ne răspundă la apelurile telefonice legate. I-am trimis întrebările pe sms și l-am rugat să ne acorde câteva minute pentru a ne preciza dacă va promova politici pentru a permite împușcarea acestor

67

animale sălbatice sau dacă se gândește la alte proiecte legate de populația de urși.

După ce i-am trimis întrebările, Tanczos Barna a ales să ne respingă următoarele apeluri și să refuze, cel puțin pentru moment, să ne răspundă la întrebări.

Câți bani aduce uciderea unui urs

Conform site-urilor de specialitate ale firmelor menționate mai sus și nu numai, doar participarea la o partidă de vânătoare costă între 1.000 și 1.500 de euro. „Asta înseamnă să fie alături de alți și 2,3 și chiar și 20 de vânători care pornesc pe urmele unui urs. Poți să nu ai ocazia să tragi în urs, că un alt participant îl nimerește până să apuci să tragi”, ne explică glumeț George, unul dintre ghizi care organizează astfel de excursii.

Vânătorul care împușcă animalul are dreptul să-l ia ca trofeu, fapt ce implică plata unei alte taxe care variază între 4.500 și 8.000 de euro - preț stabilit în funcție greutate, vârstă și alte criterii.

Pe lângă aceste partide de vânătoare, sunt și persoane care aleg să plătească mult mai mult decât această taxă de 1.000 de euro pentru a avea privilegiul de a vâna singur un urs brun.„Depinde de negociere, se poate plăti și 10.000 de euro și 50.000 de euro. Depinde de graba celui care vrea să vâneze sau de graba celui care vrea să organizeze partida de vânătoare”, ne mai explică ghidul.

Astfel spus, un urs vânat aduce în jur de 20.000 de euro, bani care provin din taxele de participare la o partidă de vânătoare și cazarea la o cabană, plus taxa de trofeu.

Cum între 2013 și 2020 au fost împușcați 1.400 de urși, rezultă că animalele au adus 28 de milioane de euro celor care au organizat partidele de vânătoare.

Argumentele pro-vânătoare

Printre cele mai importante motive pentru care asociațiile de vânători sau reprezentanți ai administrației locale sau centrale susțin uciderea urșilor sunt:

Pun în pericol viața oamenilor, atacurile urșilor sunt destul de numeroase, acest lucru reiese numai din relatările din presă;

68

Produc pierderi substanțiale fermelor agricole, iar despăgubirile acordate de stat pentru astfel de atacuri sunt mici;

Un număr prea mare de urși ar distruge habitatul altor animale; Este susținut turismul prin atragerea în România a pasionaților de

vânătoare; Oameni importanți ajung să cunoască România prin intermediul

acestor acțiuni de recreere. Este arhicunoscută partidele de vânătoare de porc mistreț organizate de Ion Țiriac. Mai trebuie amintite de vizitele fostului Rege al Spaniei, Juan Carlos sau de cea a lui Donald Trump Jr., fiului cel mare al fostul președinte al SUA, Donald Trump.

Argumente anti-vânătoare

Nu există un sistem sigur care să confirme care este numărul real al urșilor din România. Estimarea numărului de animale este făcută de asociațiile de vânători care au interesul să-i vâneze;

Argumentul derogărilor de la lege este dată urgența de a limita numărul de urși din localități unde atacă oameni. Însă, mare parte din animale sunt ucise la câteva săptămâni după ce se dau derogările, pentru ca asociațiile și firmele să aibă timp să organizeze partidele de vânătoare. Nu este motivată, în realitate, urgența.

Vânătorii ucid un animal la întâmplare, nu se fac partide de vânătoare ca să se ucidă animalele agresive care intră în localități.

Nu e clar de ce, în condițiile în care numărul de urși din Europa este atât de redus, de ce România nu își asumă protecția unui număr mai mare de urși, iar dacă nu își permite, de ce nu îi exportă către statele interesate să-și (re)populeze pădurile

Pentru încurajarea turismului, se pot organiza excursii de tip safari. E de presupus că mai mulți turiști vor dori să vadă urșii decât cei care își doresc să îi vâneze.

Soluțiile

Pentru ca urșii să nu mai pună în pericol viața oamenilor, Cristina Lapiș ne spune că vânătoarea este soluția cea mai proastă. „Sunt rezolvări ale problemei cum sunt cele din Canada, spre exemplu. Să se facă un gard de livezi acolo unde populația de urși este mare sau orice bariere de orice fel. Pentru că aceste animale s-ar opri la aceste livezi și nu ar mai avea nevoie să intre în localitate. Dar nu de soluții ducem lipsă, ci de dorința de a le aplica”, ne spune aceasta.

Nici măcar un urs agresiv, care intră într-un oraș, nu ar trebui ucis imediat în opinia specialiștei. „Un animal care a atacat pe cineva trebuie microcipat pentru a fi urmărit prin GPS, să fie urmărit unde merge, mai atacă sau nu.

69

Poate fi relocat. Dacă însă continuă să fie agresiv și în aceste condiții, atunci poate se poate lua în calcul și vânătoarea”, ne mai spune Cristina Lapiș.

Observatorul de urși din Băile Tușnad a găsit soluția de a proteja animalele, dar și de a se scoate profit de pe urma lor. Organizează partide de fotografiat, filmat sau doar de admirat animalele. Szabolcs Mihaly, unul dintre cei doi specialiști care au avut această inițativă, se declară categoric în favoarea protejării animalelor: „Nu cred că vânătoarea este bună. Urșii nu atacă oamenii. Ei intră în orașe pentru că știu că acolo găsesc mâncare. Se pot face puncte în care urșilor să le fie lăsată mâncarea la marginea pădurii. Soluții sunt!”.

* * *

Vinul de azi: Paul Mas Vignes de Nicole Cabernet Sauvignon Syrah 2019 Parteneri Profit.ro scris astăzi, 09:05

Domeniile Paul Mas includ peste 600 ha de podgorii cu viță de vie, dintre care 92 ha sunt cu vite organice. Aici se cultivă 40 de soiuri de struguri diferite, toate beneficiind de terroir-ul excelent al binecunoscutei provincii Languedoc, Franța. De acolo vine și recomandarea noastră, Paul Mas Vignes de Nicole Cabernet Sauvignon Syrah. Roșu violet cu accente rubinii, vinul se dezvăluie complex, intens, totodată elegant, cu note olfactive de fructe negre, cireșe, vanilie, mocha și condimente. Pe palat, regăsim arome fructate și de lemn dulce. Serviți acest vin la 17-18 grade Celsius, alături de preparate din carne roșie, vânat, paste cu diverse sosuri și brânzeturi.

* * *

70

Investiţi în România! Gheorghe Damian, primarul comunei Ciugud: Independenţa financiară faţă de stat este cea mai importantă măsură pentru dezvoltare 10.02.2021, Bogdan Alecu Primăria comunei Ciugud din Alba a mizat pe atragerea de fonduri europene şi de investitori care să plătească impozite pentru a nu mai depinde de fondurile guvernamentale, astfel încât să poată pune la punct planuri de dezvoltare pe termen lung.

https://www.zf.ro/zf-investiti-in-romania/investiti-in-romania-gheorghe-damian-primarul-comunei-ciugud-19911072

Ciugud din Alba, cea mai dezvoltată comună din România, este în discuţie pentru a atrage două noi investiţii, pe lângă cele peste 30 deja prezente. Ciugud a reuşit să atragă fonduri europene în valoare de 30 mil. euro şi a extins reţeaua de utilităţi în toate cele şase sate care formează comuna, fiind de departe cea mai dezvoltată localitate din mediul rural românesc.

„Acum discutăm cu o companie care doreşte să demareze o investiţie pe 50.000 mp, sunt demarate procedurile pentru o altă investiţie de 6 mil. euro pe 20.000 mp. Sunt toate investiţii mari pentru o comună, iar acestea vor aduce mai multă bunăstare. Şi mai important este că nu suntem o comună asistată financiar de stat, noi nu primim bani de la bugetul de stat deoarece pentru noi sunt suficiente fondurile proprii“, a explicat Gheorghe Damian, primarul comunei Ciugud. El este primar din anul 2000, iar anul trecut a câştigat cel de-al şaselea mandat.

Pentru a atrage investiţii consistente, primăria pune la dispoziţie loturi de teren alături de un caiet de sarcini pentru a se asigura că investitorul va contribui şi la dezvoltarea localităţii.

„Noi avem 100 ha la dispoziţie din care 40 ha acum ocupate sau în curs de ocupare. Din 2005 când am început dezvoltarea economică am învăţat din greşeli. Spre exemplu, după criza financiară anterioară din 2009 au rămas datorii din partea firmelor care şi-au închis activitatea. După criză am devenit selectivi şi am pus la punct un caiet de sarcini atractiv pentru investitori şi care să ne asigure confortul că se întâmplă ceea ce scrie pe hârtie. Un investitor care primeşte 10.000 mp trebuie să construiască cel puţin 4.000 mp de hală, poate merge până la 7.000 mp cât este prevăzut în planul de dezvoltare. Este importantă şi valoarea investiţiei - noi punem la

71

dispoziţie terenul, dar nu vrem să facem parcări pentru camioane. În funcţie de valoarea investiţiei se calculează impozitul plătit, iar numărul locurilor de muncă este foarte important deoarece de asemenea şi de acolo vin bani la buget. Contează foarte mult cât de prietenoasă cu mediul este investiţia deoarece nu dorim poluare, chiar dacă este departe de zona de locuit. Contează mult şi durata investiţiei, în cel mult doi ani trebuie finalizată investiţia“, a explicat primarul. În plus, miza primăriei este ca investitorul să cumpere terenul pe care construieşte la finalizarea investiţiei.

„Acum avem parcele de 5.000 mp, multiplu de 5.000 mp, de 10.000 mp sau multiplu de 10.000 mp. Le concesionăm pe 49 de ani, dar avem un articol care specifică faptul că după ce a fost finalizată investiţia, s-a făcut recepţia, iar investitorul are sediul social la noi în comună, acesta îşi poate manifesta dreptul de preemţiune şi poate cumpăra terenul“, a subliniat Gheorghe Damian.

Dezvoltarea comunei Ciugud a început în anul 2000 odată cu demararea planului de atragere a investitorilor, iar dacă atunci comuna avea circa 2.600 de locuitori, în prezent numărul acestora a urcat spre 3.500, iar potenţialul este ca în următorii ani  să ajungă spre 6.000.

„Ciugud în anul 2000 nu avea apă curentă, canalizare, străzi aflate într-o stare de degradare, la fel şi şcolile, iar comunitatea era îmbătrânită, iar tendinţa era de migrare spre Alba Iulia. Bugetul era de 15.000 de euro pe an, iar comuna avea datorii de 3 miliarde de lei în anul 2000. Am început să investim în oameni tineri, care să înţeleagă viziunea noastră de dezvoltare, după care am constatat că pentru a îndeplini visele, avem nevoie de bani. Era o perioadă când totul depindea de politic, de cine guvernează, cine conduce judeţul şi de cât de prieten eşti. Dar o strategie de dezvoltare nu se face pe 3-4 ani, ci pe mai mulţi ani şi ai nevoie de predictabilitate“, a spus Gheoghe Damian.

Primul proiect a vizat construcţia unei zone industriale pe o păşune. „Am făcut un Plan Urbanistic Zonal (PUZ), am adus utilităţi şi am început să facem publicitate pentru a aduce un investitor. Primul investitor a fost atras greu, după care vestea ni s-a dus că suntem o administraţie aproape de investitor şi că ne dorim un parteneriat sănătos cu investitorii. Acum 80% din veniturile proprii vin din zona industrială. Comuna Ciugud are bani pentru a atrage fonduri europene, nu mai avem probleme sociale, bunăstarea a crescut şi avem aproape 0% şomaj“, a spus primarul.

Primul investitor atras a fost o staţie de betoane, iar după a urmat Grupul Tobimar, care a demarat o investiţie de 3 milioane de euro.

72

Primul proiect european a vizat dezvoltarea infrastructurii de utilităţi în zona comunei, pentru ca mai departe acestea să fie extinse către zona industrială.

„Primul proiect european de 7,5 mil. euro a vizat reţeaua de apă, canalizare şi asfaltare a străzilor, apoi un altul a vizat cu două comune vecine am asfaltat 30 km de drum de câmp şi tot aşa am aflat că fondurile europene nu au culoare politică şi spre deosebire de cele guvernamentale sunt cele mai sigure fonduri iar acum am depăşit pragul de 30 mil. euro din fonduri europene atrase, bani cu care am rezolvat partea de infrastructură iar acum lucrăm la proiecte mai mici precum parcare acoperită cu panouri fotovoltaice, staţii pentru maşini electrice, iluminat stradal inteligent, prima şcoală smart din mediul rural din România. Dezvoltăm şi aplicaţii inteligente pentru a veni aproape de beneficiari şi contribuabilii să fie la două clickuri distanţă de noi. Prin aplicaţie un investitor poate vedea şi ce se poate construi pe un teren, astfel încât totul merge mai eficient“, a explicat Gheorghe Damian.

Strategia de dezvoltare a vizat şi partea de resurse umane, atât pentru primărie cât şi pentru comună.

„Din 2006 când am participat la un curs de resurse umane am aflat care este legătura dintre fişa postului, adică ce trebuie să facă acel angajat şi structura lui psihologică, daca se pliază pe acea fişă. Noi când recrutăm, aproape în toate cazurile, deşi avem probleme cu agenţia funcţionarilor publici, noi trecem angajaţii şi printr-un test psihologic. Pe noi nu ne interesează ca noul angajat să ţină minte 100 de legi, informaţia este la două clickuri distanţă, ci ma interesează dacă ştie să caute informaţia şi ce ştie să facă cu acea informaţie. Chiar dacă nu are 100 de diplome ci doar o facultate, el trebuie să fie pasionat de munca în administraţia publică şi mai puţin interesat de banii de pe card. Eu trebuie însă să îl şcolesc mai departe. Ca un exemplu, când am angajat primul coleg pe managementul proiectelor, acum este unul dintre cei mai buni pe judeţ“, a spus primarul.

Dincolo de partea de municipalitate, primăria a vizat şi dezvoltarea comunei pentru a atrage noi locuitori.

„Noi am creat un climat de viaţă sănătos aici, tocmai pentru a atrage oamenii înapoi la sat. Avem inclusiv familii de belgieni, olandezi sau italieni, dar şi din Bucureşti. Acum nu doar ne păstrăm populaţia, ci şi o întinerim deoarece atragem tineri spre Ciugud. Aceeaşi abordare am avut-o şi cu mediul privat. Mereu am încercat nu doar să le punem la dispoziţie un plan urbanistic general, pe care să le desenăm un pătrat, noi am identificat terenul, l-am utilat şi după aceea l-am pus la dispoziţia investitorilor la preţuri rezonabile“, a subliniat primarul.

73

În ceea ce priveşte dezvoltarea, el a mizat pe extinderea transportului public, iar în zona industrială primăria va construi o grădiniţă.

„Acum construim o grădiniţă cu program prelungit pentru ca părinţii care lucrează în zona noastră de dezvoltare economică să aibă posibilitea de a lăsa acolo copiii de dimineaţă până la ora 5. Dezvoltăm şi servicii de securitate, de supraveghere inteligentă pentru a avea o zonă cât mai atractivă“, a subliniat primarul.

Printre investiţiile în partea de agrement comuna a atras o investiţie de 15 mil. euro în terenul de golf Theodora Golf Club, construit de Ioan Popa, fondatorul Transavia, iar după urmează amenajarea unui debarcader pe râul Mureş.

  * * *

Fordaq, Carpatisa, APMR, AAP si Nostra Silva solicita un nou SUMAL, Agroromania.ro , 11 Feb. 2021

Desi de-abia a fost operationalizat, mai multe organizatii din industria lemnului silicita un SUMAL 2.0 "functional, eficient si corect".

Asociatia Industriei Lemnului – Prolemn, Asociatia Producatorilor de Mobila din Romania - APMR Comunitatea Forestierilor – Fordaq, Asociatia Administratorilor de Paduri - AAP, Federatia Proprietarilor de Paduri si Pasuni din Romania - Nostra Silva, Federatia Sindicatelor Silva, Federatia Sindicatelor din Ocoalele Silvice Private Carpatisa, alte organizatii si operatori economici din domeniul forestier, industria de prelucrare primara a lemnului, industria mobilei, proprietari si administratori de paduri au lansat o petitie adresata Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, domnului Florin Citu, Prim-Ministrul Romaniei, Doamnei Anca Dragu, Presedintele Senatului si Domnului Ludovic Orban, Presedintele Camerei Deputatilor.

74

 Prin aceasta petitie, semnatarii solicita revizuirea in regim de urgenta a HG 497/2020 si a aplicatiilor SUMAL 2.0 pornind de la practicile europene, cu respectarea Regulamentului European 995/2010, cu concentrarea urmaririi trasabilitatii masei lemnoase la prima punere pe piata, astfel incat sa fie construit un sistem functional si eficient de combatere a taierilor ilegale si care sa nu impovareze cu costuri administrative inutile operatorii economici.

 Pe fond, autorii petitiei arata ca padurea se pazeste de furtul de lemne prin controale la iesirea din padure. SUMAL 2.0 risipeste resursele de control, directionandu-le ineficient catre alerte satelitare false si catre masurarea redundanta, de minim 6 ori a lemnului pe lantul de punere in valoare, prelucrare si comercializare. Prin aceasta orientare gresita a controlului este amputata capacitatea de actiune a autoritatilor exact in zona care conteaza cu adevarat, la prima introducere pe piata, pe zone de risc, singura care actioneaza ca mecanism de preventie.

 De asemenea, se arata ca suprareglementarea masurilor pentru combaterea taierilor ilegale are efecte contrare celor urmarite, conducand la birocratie, coruptie si concentrarea pe conformarea formala si nu pe obiective privind buna administrare a padurilor.

 "Trebuie subliniata si disproportia uriasa intre costurile actiunilor de paza a padurilor, respectiv a controlului si rezultatele acestor controale. Conform unui comunicat al Politiei Romane, toate actiunile de control din anul 2020, la nivel  national, au condus la „indisponibilizarea” a 80.000 m3 de material lemnos. Cat reprezinta 80.000 m3 raportat la cei 18 milioane m3 exploatati legal anual? Reprezinta 0,5%", explica semnatarii petitiei.

 Catalin Tobescu, presedintele Asociatiei Industriei Lemnului – Prolemn, a subliniat ca: „Pentru industria lemnului, taierile ilegale reprezinta pierderi economice induse de suprareglementare, de costul mare al administratiei silvice din Romania comparativ cu tarile europene, de concurenta neloiala pentru operatorii economici care se straduiesc sa respecte legislatia, din partea celor care nu o respecta. Reprezinta costuri de certificare si de audit al provenientei legale, pierderi de contracte pe pietele externe din cauza deficitului de imagine. Ne dorim, la modul cel mai sincer, masuri eficiente de combatere a taierilor ilegale, care sa elimine lemnul fara provenienta legala din piata, conducand la un mediu economic competitiv, corect. Industria lemnului este o industrie performanta, care furnizeaza economiei bioproduse bazate pe o resursa regenerabila, lemnul, contribuind in acelasi timp la combaterea schimbarilor climatice."

 Aurica Sereny, presedintele Asociatiei Producatorilor de Mobila din Romania, a declarat: „Cerem ca SUMAL 2.0 sa functioneze la prima punere pe piata, asa cum prevede si Directiva Europeana. Sistemul actual incarca

75

activitatea operatorilor economici cu costuri suplimentare foarte mari. Mai mult decat atat, experienta primelor 9 zile de functionare ne-a aratat ca sistemul, asa cum este acum, blocheaza aprovizionarea cu lemn si mareste costurile de fabricatie ale mobilierului. Altfel, SUMAL 2.0 trebuia sa intre in vigoare demult, ca sa nu mai fim acuzati noi, producatorii de mobila, ca este posibil sa folosim lemn din taieri ilegale. Lemnul si materialele lemnoase (tocatura, rumegus) se pot fura din padure sau pe durata transportului, pana la primul depozit unde se masoara corect, dupa aceea devenind o marfa care se comercializeaza si se prelucreaza mai departe, in diferite produse, inclusiv mobila."

* * *

A fost lansată noua versiune a aplicaţiei ”Inspectorul Pădurii”. Cine poate verifica transporturile de lemne?, Diana Vasilescu, 11 februarie 2021

Ministerul Mediului a relansat, miercuri seară, aplicaţia Inspectorul Pădurii, prin care atât cetățenii curioși cât și autoritățile abilitate, pot verifica ce avize de transporturi pentru lemne s-au dat şi dacă un anumit camion cu lemne întâlnit pe şosea respectă sau nu legea.

Aplicaţia poate fi accesată de pe orice dispozitiv fix sau mobil cu acces la internet, direct din browser, la adresa inspectorulpadurii.ro.

Noua versiune a aplicaţiei Inspectorul Pădurii a redevenit disponibilă de miercuri seară, iar persoanele interesate să aibă acest tip de acces la informaţii privind avizele de transport şi actele de punere în valoarea a materialului lemnos, sunt încurajate să o descarce,  accesul în aplicaţie putând fi realizat de pe orice dispozitiv fix sau mobil cu acces la internet.

Echipa de dezvoltare de la Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS) a dezvoltat două  versiuni ”Inspectorul Pădurii” dedicate terminalelor cu Android şi iOS. Ambele versiuni au fost încărcate pe platformele dedicate (Google Play şi AppStore) şi vor fi disponibile pentru descărcare în scurt timp, după finalizarea procedurilor de securitate necesare ale platformelor.

Potrivit aceleiași surse, noua aplicaţie Inspectorul Pădurii beneficiază de o interfaţă nouă şi de îmbunătăţiri în ceea ce priveşte experienţa utilizatorului, faţă de versiunea anterioară.

Publicul va avea acces la informaţii privind avizele de transport. Astfel, vor fi afişate pe hartă avizele din ultimele 96 de ore. Asupra acestora pot fi

76

efectuate căutări după numărul de înmatriculare, cod aviz, număr APV din care provine avizul căutat sau după un anumit tip de transport.

„În situaţia în care un utilizator public doreşte să afle anumite detalii în legătură cu transporturile care nu se încadrează în intervalul de 96 de ore de la emiterea avizului, respectivele informaţii vor fi puse la dispoziţia solicitantului prin cerere scrisă, în baza Legii 544/2001 privind informaţiile de interes public, la adresa de email solicitari544@mmediu.ro şi vor fi comunicate prin email, conform legii, în termen de maxim 10 zile de la solicitare”, a precizat Ministerul Mediului.

Traseul parcurs de mijlocul de transport va fi disponibil pentru vizualizare la 24 de ore de la încheierea transportului, pentru o perioadă de 24 de ore.

De asemenea, publicul va găsi informaţii privind actele de punere în valoare (APV). Vor fi afişate pe hartă toate APV care au fost întocmite de ocoalele silvice în stările în care se regăsesc la momentul accesării portalului. Sunt permise o serie de filtre de căutare asupra ocolului emitent al APV, asupra stării APV şi asupra numărului APV. Pentru fiecare APV vor fi afişate informaţii, în măsura în care ele sunt disponibile, pentru starea în care se regăseşte la momentul căutării APV selectat pentru vizualizare.

Ministerul Mediului a precizat că toate funcţionalităţile aplicaţiei şi categoriile de informaţii la care publicul are acces au fost stabilite prin HG nr. 497 din 25 iunie 2020.

Publicul va avea acces la informații după cum urmează:1. Avizele de transport

Vor fi afișate pe hartă avizele din ultimele 96 de ore. Asupra acestora pot fi efectuate căutări după numărul de înmatriculare, cod aviz, număr APV din care provine avizul căutat sau după un anumit tip de transport.

În situația în care un utilizator public dorește să afle anumite detalii în legătură cu transporturile care nu se încadrează în intervalul de 96 de ore de la emiterea avizului, respectivele informații vor fi puse la dispoziția solicitantului prin cerere scrisă, în baza Legii544/2001 privind informațiile de interes public, la adresa de email solicitari544@mmediu.ro și vor fi comunicate prin email, conform legii, în termen de maxim 10 zile de la solicitare.

Traseul parcurs de mijlocul de transport va fi disponibil pentru vizualizare pe aplicația Inspectorul Pădurii la 24 de ore de la încheierea transportului, pentru o perioadă de 24 de ore.

77

2. Actele de punere în valoare (APV)Vor fi afișate pe hartă toate APV care au fost întocmite de ocoalele silvice în stările în care se regăsesc la momentul accesării portalului. Sunt permise o serie de filtre de căutare asupra ocolului emitent al APV, asupra stării APV și asupra numărului APV. Pentru fiecare APV vor fi afișate informații, în măsura în care ele sunt disponibile, pentru starea în care se regăsește la momentul căutării APV selectat pentru vizualizare.

Toate funcționalitățile aplicației Inspectorul Pădurii și categoriile de informații la care publicul are acces au fost stabilite prin HG nr. 497 din 25 iunie 2020.

* * *

În județul Suceava, producții record la porumb cu hibrizii Pioneer, 11 februarie 2021, Diana Vasilescu

Anul 2020 a fost un an problematic pentru multe zone din țară și mulți fermieri au avut de suferit din pricina vremii capricioase și nu au reușit să obțină la cultura porumbului producții la fel de ridicate ca în anii trecuți. Nu este și cazul agricultorilor din județul Suceava, care au avut parte de precipitații suficiente și în momentele cheie din an. Potențialul hibrizilor Pioneer® a confirmat în această zonă, iar la proba cântarului producțiile au fost cu mult peste așteptările fermierilor, aceștia declarând 2020 ca fiind  anul record pentru porumb.

De departe, cea mai bună producție din județul Suceava a obținut-o fermierul Petrică Suruba, care a semănat pe 30 ha hibridul P9903, iar pe o parcelă de 7 ha a obținut o producție medie de 18.722 kg/ha. “Pentru zona noastră a fost un a foarte bun la cultura porumbului. Am semănat porumbul după rapiță, astfel că terenul a fost discuit, dezmiriștit și scarificat la 35-40 cm. În primăvară, la pregătirea patului germinativ, am fertilizat cu îngrășământ triplu 15, 250-270 kg/ha.

Am semănat 64.000 b.g/ha în prima parte a lunii aprilie și am recoltat în jur de 60.000 plante. Cultura a primit două erbicide, iar în vegetație, atunci când porumbul avea în jur de 80 cm, am mai fertilizat cu 140-160 kg/ha de azot. Eu fertilizez atunci când plouă, chiar și noaptea, ca să nu ard plantele. Am fost norocoși pentru că am avut parte de precipitații, de la semănat până la recoltat chiar mai mult de 500 l/mp. Nu am mai aplicat nici foliar, nimic altceva. A fost primul an când am semănat P9903 și am fost foarte mulțumit. Am ales și pentru acest an hibrizi Pioneer®, printre care P9889, dar și P8834.

78

Voi avea exclusiv hibrizii Pioneer® și erbicide din portofoliul Corteva și chiar vreau să mă ocup mult mai bine de tehnologie să vedem unde pot ajunge cu acești hibrizi”, a precizat fermierul campion. Acesta a mai declarat faptul că a semănat și hibrizi de rapiță din portofoliul companiei, iar în acest moment cultura arată impecabil.  În cultura de grâu a administrat Pixxaro™ și rezultatele sunt pe măsura așteptărilor.

Un alt fermier campion la porumb din județul Suceava este domnul Robert Havrisciuc, care lucrează 210 ha, iar porumb a semănat anul trecut pe 88 ha. A ales hibridul P9610 și a obținut o producție de 14.150 kg/ha. “Această producție a fost media obținută pe 25.4 ha, iar planta premergătoare a fost grâul.

Terenul a fost arat în toamnă, apoi am discuit primăvară și am împrăștiat complex 16.16.16 – 200 kg/ha și am semănat în jurul datei de 20 aprilie și în aceeași săptămână am mai administrat 100 kg/ha de triplu 16. Am mers pe densitatea de 74.000 b.g/ha, am erbicidat cu Principal® Plus și am mai fertilizat, până în stadiul de 8 frunze, am mai aplicat 150 kg/ha de nitrocalcar. Am mai avut și foliar achiziționat însă efectiv nu am mai putut să îl administrez din cauza vremii, porumbul a crescut foarte bine.

Acest hibrid a fost recoltat la finalul lunii noiembrie, cu umiditate de 17-18%. În această primăvară voi semăna în jur de 60 ha cu acest hibrid, dar am ales și alți hibrizi Pioneer®, în total voi avea în jur de 120 ha cu porumb”, a punctat Robert Havrisciuc.

79

Fermierul Cătălin Pentilescu din localitatea Frumoasa, județul Suceava a devenit și el fermier campion la cultura porumbului deoarece în campania 2020 a obținut 13.090 kg/ha cu hibridul P8834. Acesta lucrează 120 ha, pe 58 ha a semănat porumb, iar hibridul P8834 a fost semănat după cereale. “Am avut și monocultură, însă acest hibrid a fost semănat după cereale. Astfel, terenul a fost arat, apoi pregătit cu combinatorul într-o trecere și am semănat în cea de a doua jumătate a lunii aprilie.

La semănat am administrat îngrășământ complex 20.20.0, 280 kg/ha, dar și 18-20 kg/ha de îngrășământ starter, iar în stadiul de vegetație, atunci când plantele aveau 10-12 frunze, pot spune că la limită am intrat, am aplicat uree – 180 kg/ha. Am erbicidat o singură dată în stadiul de 4-6 frunze, am recoltat la mijlocul lunii octombrie și pot spune că a fost un an foarte bun! Am fost și ajutați de vreme și am avut o producții foarte bune”, a punctat fermierul campion.

* * *

Poluare EXTREMĂ cu sânge! Justificările nu scuză ignorarea normelor. 11 februarie 2021, Elena Picu Un locuitor din comuna argeseana Bascov anunta recent pe un site de socializare, ca o unitate de sacrificare a animalelor care isi desfasoara activitatea pe raza localitatii

80

deverseaza resturi de organe si sange in paraul din apropiere, producand o poluare vizibila.

Ca urmare, mai multe institutii cu atributii de verificare si control s-au autosesizat in legatura cu acest fapt. Ajunsi la fata locului  au constat ca, din pacate, ceea ce parea greu de crezut s-a si adeverit. Poluare cu sange a paraului, greu de imaginat dar si mai greu de privit.

Intr-o perioada in care cu totii luptam pentru un mediu mai curat, exista si oameni care incalca cu buna stiinta orice lege in goana dupa venituri care sa le rotunjeasca frumusel conturile. 

Contactata in legatura cu acest subiect, primaria Bascov declara ca in urma verificarilor efectuate a reiesit ca abatorul are avizele necesare pentru a functiona, si cei din conducere stiu bine legislatia, deoarece unitatea functioneaza de ani buni, chiar daca uneori a traversat perioade dificile. 

Astfel in anul 2015 firma a intrat in faliment, motiv pentru care, parcurgand procedurile in vigoare, a fost scoasa la licitatie, fiind declarat castigator nimeni altul decat un nepot al fostului proprietar, care a decis sa duca mai departe aceasta afacere, astfel ca obiectul de activitate a fost pastrat in continuare. Rezultatul verificarilor a aratat ca in perioada 2017-2020 unitatea a functionat ca abator, timp in care nu au existat sezizari din partea locuitorilor din apropiere legate de poluare, deversari sau mirosuri neplacute.

In ultima perioada, dupa cum ne-a declarat primarul Gheorghe Stancu, cel care are la activ multe mandate ca edil al comunei Bascov, separatoarele abatorului nu au mai functionat. Din acest motiv, conducerea unitatii de abatorizare a hotarat sa faca deversarea deseurilor direct in paraul din apropiere. Astfel, au realizat o bresa cu ajutorul careia resturile rezultate de la sacrificarea animalelor sa fie evacuate direct in parau, pana cand echipamentele vor fi puse din nou in functiune, ignorand total ca asta va duce la o poluare grava a apei. Cum totul era ilegal, primaria a obturat racordul facut catre parau.

Si prefectura Arges a intervenit in acest caz, dispunand constituirea unei comisii formata din specialisti ai Garzii de mediu, ai D.S.V.S.A. Arges dar si ai Administratiei Narionale Apele Romane, care au constatat incalcarea flagranta a normelor in vigoare. Ca urmare, s-a dispus suspendarea activitatii abatorului pana la remedierea neajunsurilor dar s-a aplicat si o sanctiune in valoare de 60.000 lei pentru incalcarea normelor si poluare.

81

Contactat telefonic de catre redactia Agro Tv, pentru a afla si punctul de vedere al conducatorului unitatii de abatorizare, acesta nu a dorit sa comenteze pe marginea subiectului.

https://agro-tv.ro/poluare-extrema-cu-sange-a-unui-parau/

* * *

Puieți de Josta și alți arbuști fructiferi, plantați în premieră la sera floricolă din campusul USAMV Cluj-Napoca Ramona Dascălu - 11 februarie 2021

Sera din campus a Disciplinei de Floricultură și Arboricultură din cadrul Facultății de Horticultură (USAMV Cluj-Napoca) propune în această primăvară, în premieră, o varietate bogată de arbuști fructiferi, între care se numără coacăz negru, alb și roșu, Josta, un hibrid între coacăz negru și agriș, precum și mur fără spini sau agriș alb și roșu.

”Atât în grădinile urbane, cât și în cele rurale, trebuie să existe o varietate cât mai mare de plante, care pe lângă rolul decorativ să asigure și o sursă de hrană. În acest sens, plantarea unor arbuști fructiferi nu asigură doar un plus de decor pentru o curte, dar dă și valoare spațiului, și anume, prin furnizarea de fructe proaspete, gustoase și, în general, ecologice, produse de noi înșine. Marele avantaj al cultivării arbuștilor fructiferi este acela că pretind o întreținere minimă, iar spre deosebire de pomii fructiferi cu care ne-am obișnuit, arbuștii fructifică abundent, cu mici variații în fiecare an”, explică

82

Dr. ing. Gelu Moldovan, care se ocupă de sera floricolă din campusul USAMV Cluj-Napoca.

Sortimentele de arbuști fructiferi, care vor intra la comercializare de la această seră în primăvara anului 2021, sunt:

coacăz negru (Ribes nigrum), tufă cu înălțimea între 1-1,5 metri și până la 1 metru diametru, cu fructe de culoare violet închis, dulci-acrișoare, cu aromă specifică;

coacăz roșu (Ribes rubrum), tufă cu înălțimea între 1-1,2 metri și până la 1 metru diametru, cu fructe de culoare roșu aprins, dulci-acrișoare;

coacăz alb (Ribes niveum), tufă cu înălțimea între 1-1,2 metri și până la 1 metru diametru, cu fructe de culoare albă, cu diferite nuanțe de galben sau roz pal, dulci și cu aromă foarte discretă;

agriș alb (Ribes uva-crispa), tufă cu înălțimea între 1-1,2 metri și până la 1 metru diametru, care prezintă spini, iar fructele sunt de culoare verde cu diferite nuanțe de galben sau roz pal, atunci cand sunt coapte, dulci acrișoare;

agriș roșu (Ribes uva-crispa), tufă cu înălțimea între 1-1,2 metri și până la 1 metru diametru, care prezintă spini, iar fructele sunt de culoare verde când sunt în formare și devin roșu-violacee când se coc; gustul, din acru, devine astfel dulce ușor acrișor, foarte savuros;

mur fără spini (Rubus fructicosus) – soiuri Loch ness și Chester, foarte valoroase, atât ca productivitate, cât și a calităților gustative ale fructelor.

Acestor sortimente li se alătură și unul mai special, adus și el pentru prima dată în patrimoniul serei, și anume un hibrid între coacăz negru și agriș – Josta (Ribes x nidigrolaria). Este sub formă de tufă, cu înălțimea între 1,5-2,5 metri și până la 1,2 metri diametru, cu fructe de culoare violet închis, dulci-acrișoare, cu aromă mult mai plăcută decât a coacăzei negre și foarte productive.

83

”Josta este hibridul dintre coacăz negru și agriș, obținut în Germania în anul 1926, într-o formă primară. Apoi, după Al Doilea Război Mondial, din 1946, a fost îmbunătățit timp de 13 ani. Forma finală, așa cum o știm acum, a fost disponibilă publicului din anul 1977. Josta se caracterizează prin vigoare foarte bună, rezistență deosebită la boli și ger, fiind și foarte productiv. Pe de altă parte, agrișul roșu este deosebit, este deja aclimatizat la noi, provine din Finlanda și are câteva particularități atractive. În faza tânără, fructele sunt verzi, iar la maturitate se coloreaza în vișiniu închis, astfel că este decorativ, dar ne și indică perioada de recoltare. Când sunt verzi, aceste agrișe sunt acrișoare, se pretează la gătit, dar când se coc sunt dulci, doar ușor acrișoare și se pretează la consumul în stare proaspătă”, a mai explicat Dr. ing. Gelu Moldovan.

În sera Disciplinei de Floricultură și Arboricultură au fost plantați deja circa 600 de puieți, iar aceștia vor ajunge la comercializare în ghivece de plastic cu dimensiunea de 7x7x8 cm. Vânzarea puieților va începe în perioada de primăvară, în care sera comercializează și mușcatele sau plantele anuale. Prețurile puieților de arbuști fructiferi se vor situa între 2-5 lei.

Este pentru prima dată când Disciplina de Floricultură și Arboricultură din cadrul USAMV Cluj-Napoca produce acest tip de material săditor, iar sfaturi privind plantarea arbuștilor fructiferi și întreținerea lor vor fi oferite de specialiștii serei la achiziționare.

* * *

84

Tehnologia moderna vine in ajutorul fermierilor Redactia Sanatatea Plantelor pe feb. 11, 2021

Schimbarile climatice au ca rezultat, in cele mai multe cazuri, cresterea presiunii bolilor si daunatorilor asupra culturilor agricole si horticole. Pentru o protectie eficienta a plantelor este foarte important sa detectam cat mai timpuriu prezenta agentilor de daunare.

Tehnologia moderna poate sa vina in ajutorul fermierilor pentru atingerea acestui scop. In cadrul Congresului International de Protectia Plantelor (ICPP) de la Hyderabad (India), ce a avut loc in luna noiembrie, anul 2019, s-a discutat pe larg despre aceast aspect. In acest articol voi puncta despre noutatile din acest domeniu, care, intr-un viitor apropiat, ar putea fi folosite si de catre fermierii din Romania.

Ca si in cazul precedentelor manifestari stiintifice care au avut ca subiect protectia plantelor, in cadrul acestui congres au fost prezentate rezultatele cercetarilor privind crearea de aplicatii pentru telefoanele mobile inteligente, de tip SmartPhone sau Android, pentru a ajuta fermierii sa recunoasca speciile de agenti de daunare care pot produce pagube ridicate de productie.

In lucrarea „Building a smart phone based field diagnosis guide for farmers by extending the concept of generalization”, autorul P. Krishna Reddy si colab. (International Institute of Information Technology, Hyderabad, Telangana, India) a facut referire la crearea unei noi aplicatii in India, “Crop Darpan”, disponibila pe telefoanele mobile inteligente.

Aceasta aplicatie ii ajuta pe micii fermieri sa identifice agentii de daunare, cu o mai mare acuratete, in acelasi timp facilitand buna comunicare intre acestia si specialistii de la centrele pentru protectia plantelor din aceasta tara.

Noua aplicatie este foarte utila pentru identificarea bolilor sau a daunatorilor care au caracteristici asemanatoare si nu pot fi deosebiti cu usurinta la o prima vizualizare a campului! Prin cresterea gradului de acuratete a diagnosticului, fermierul poate sa ia cele mai bune masuri pentru combaterea agentilor de daunare.

Fig. 1

85

Banda Sailaja si colab. (ICAR-Indian Institute of Rice Research, Rajendranagar, Hyderabad, India), in lucrarea „Application of artificial intelligence and IoT in rice pest management”, a facut referire la faptul ca inteligenta artificiala poate sa vina in ajutorul fermierilor, punand bazele unei noi revolutii agricole. In multe cazuri, fermierii sunt pusi in fata unor situatii critice din cauza factorilor biotici (buruienile, atacul bolilor sau al dauatorilor) care necesita luarea unor decizii rapide.

Tehnologia informatiei reprezinta o unealta importanta care poate sa vina in ajutorul acestora pentru a lua cele mai bune decizii privind momentul optim al efectuarii tratamentelor de combatere. In India a fost dezvoltata platoforma on-line „Web based Rice Expert System”, care are rolul de a facilita recunoasterea bolilor si daunatorii orezului. Programul de recunoastere cuprinde 90 de criterii pentru identificarea insectelor si 105 criterii pentru identificarea bolilor acestei culturi. De asemenea, in acest soft au fost integrate influenta tuturor parametrilor meteorologici asupra evolutiei bolilor si daunatorilor orezului. Drept urmare, cu ajutorul acestei platforme on-line, dupa ce s-a realizat identificarea unei specii daunatoare, se pot introduce si parametrii climatici, in vederea realizarii unei prognoze privind evolutia agentilor de daunare in viitorul apropiat, in functie de evolutia vremii.

Fig. 2

Se vor emite catre fermieri alerte imediate, privind iminenta atacului si a momentului optim cand trebuie efectuat tratamentul. Una dintre marile noutati ale acestui soft o reprezinta capacitatea de a elabora prognoze cat mai eficiente in viitor, cu ajutorul algoritmilor de invatare, pe baza datelor din anii trecuti. Este importat sa existe statii meteo automate in camp, precum si sisteme automate de monitorizare a agentilor de daunare pentru a creste precizia avertismentelor emise prin intermediul acestei platforme on-line. Dupa identificarea bolii sau daunatorului, aplicatia furnizeaza fermierilor cele mai adecvate optiuni pentru masurile de combatere integrata. Pentru a intelege mai bine relatiile dintre evolutia conditiilor

86

meteorologice si agentii de daunare ai orezeului, s-a apelat la toate datele istorice disponibile din ultimii 20 de ani, obtinute in urma cercetarilor facute in principalele orezarii din India. Obiectivul pe termen mediu in India este reducerea pierderilor de recolta cauzate de principalii agenti de daunare ai orezeului (in prezent, intre 20 si 25%, anual) si a creste productivitatea acestei culturi. Aplicatii similare exista si in cazul celorlalte culturi din India.

O alta aplicatie (”Plantix”) a fost dezvoltata in colaborare cu ICRISAT (India), CABI (Elvetia), precum si cu specialistii de la PEAT (un start-up german), pentru detectarea timpurie a bolilor si daunatorilor culturilor agricole, precum si diagnoza deficientelor de nutritie ale plantelor (Srikanth Rupavatharam si colab., International Crops Research Institute for the Semi Arid Tropics (ICRISAT), Patancheru, Hyderabad, India, in lucrarea „Android application that uses artificial intelligence to diagnose diseases and monitor them real-time”). In baza de date a acestei aplicatii se regasesc 385 de boli, daunatori si simpotome ale carentei de fertilizare. Cu ajutorul aplicatiei se pot vizualiza principalele specii de daunatori sau boli de pe teritoriul Indiei precum si elaborarea de prognoze privind evolutia acestora in functie de conditiile meteorologice dintr-o anumita regiune. Aplicatia ”Plantix” si-a dovedit utilitatea in monitorizarea viermelui frunzelor de porumb (Spodoptera frugiperda), daunator invaziv, extrem de periculos, detectat recent in India. Situatia la zi cu acest daunator se poate vizualiza in timp real, accesand aceasta pagina web: https://plantix.net/en/live/fall-armyworm. Pe viitor, creatorii acestei aplicatii spera sa realizeze modele matematice pentru o mai buna prognoza a raspandirii bolilor si daunatorilor culturilor agricole, folosind in acest scop si datele de clima si sol din ultimii zeci de ani, combinati cu rezultatele cercetarilor privind evolutia agentilor de daunare din aceeasi perioada de timp, in diferite regiuni ale tarii.

Fig. 3 Fig. 4

Cercetatorii din India incearca sa vina in sprijinul fermierilor mici din aceasta tara, care practica o agricultura de subzistenta, prin elaborarea de modele matematice predictibile privind raspandirea agentilor de daunare in teren, precum si de crearea de noi metode de interpretare statistica a datelor

87

din camp, tinand cont de specificitatea acestui tip de agricultura (Sonal Bakiwala, Hyderabad, Telangana, India, in lucrarea „Spatio-temporal prediction of pest attack in India”). Autorul prezentarii a mentionat importanta acestor modele matematice, avand in vedere problemele cu care se confrunta fermierii mici, a caror hrana depinde exclusiv de ceea ce produc in propriile ferme. In India, tara cu mai mult de 1,3 miliarde de locuitori, suprafata medie a unei ferme este de 0,75 ha. Pentru a minimiza pagubele produse de catre agentii de daunare, dar si de specii invazive, cum ar fi Spodoptera frugiperda, este important a se prognoza si nivelul pagubelor pe care acest periculos daunator l-ar putea produce intr-o anumita zona, tintand cont atat de conditiile meteo, dar mai ales de particularitatile tehnologiei agricole din fermele de subzistenta. In acest scop, s-a incercat elaborarea sistemului ”Machine learning”, care consta intr-o serie de modele matematice ce au ca scop o prognoza cat mai exacta a evolutiei in timp si spatiu a agentilor de daunare. Avand in vedere ca toti algoritmii nu pot fi integrati in acelasi model, matematicienii si statisticienii din India au elaborat o interpretare multivariata autoregresiva (Multivariate Autoregressive Integrated Moving Average (MARIMA)) a sirurilor de date din camp privind atat evolutia agentilor de daunare cat si a conditiilor meteorologice. Prin aceasta noua abordare statistica, se incearca cresterea gradului de predictibilitate a raspandirii daunatorilor invazivi, cum este viermele frunzelor de porumb (S. frugiperda), cunoscut fiind faptul ca adultii acestei specii au o viteza foarte mare de deplasare. Avantajul acestei metode consta in scaderea gradului de erori medii, precum si cresterea acuratetii prognozelor in timp. Estimarile furnizate de aceste modele matematice, care au ca baza noile metode de interpretare statistica a datelor, sunt foarte apropiate de rezultatele obtinute in urma observatiilor directe efectuate in camp (calibrarea modelului matematic).

Pe viitor, aplicatii similare ar putea fi dezvoltate si in Romania, pentru principalele culturi de camp. Ar oferi o mana de ajutor fermierilor in combaterea agentilor de daunare. Combaterea de precizie a bolilor sau daunatorilor este esentiala pentru ca fermierii sa isi poata proteja cat mai bine culturile, in conditiile schimbarilor climatice, resimtite din ce in ce mai mult si in tara noastra.

Explicatii figuri:

Fig. 1 – Folosirea aplicatiilor de pe telefonul mobil pentru identificarea timpurie a agentilor de daunare (sursa foto: https://pragmatic-net.eu/product-name/plantix/ );

88

Fig. 2 – Pentru o cat mai buna acuratete in identificarea agentilor de daunare, aplicatiile de pe telefonul mobil au o importanta baza de date (sursa foto: https://cen.acs.org/food/agriculture/App-developing-world-farmers-attracts/97/i47 );

Fig. 3 – Pe baza fotografiei facute cu telefonul mobil se poate identifica agentul de daunare (sursa foto: https://krishijagran.com/farm-mechanization/use-plantix-app-to-spot-plant-disease/ );

Fig. 4 – Aplicatiile pot fi utilizate in camp cu usurinta de catre fermieri (sursa foto: https://agfundernews.com/breaking-crop-disease-recognition-app-plantix-raises-e6-6-million-series-a-led-by-rtp-global.html ).

Dr. ing. Georgescu Emil, INCDA Fundulea

* * *

Delegate™ – noua solutie de combatere a larvelor de lepidoptere (omizi), a minatoarelor, tripsilor si puricilor meliferi din pomiculturav, Redactia Sanatatea Plantelor , feb. 11, 2021

Tuturor ne plac fructele si toti le consumam sub diferite forme. Dar tuturor ne plac fructele sanatoase. Ei bine, in ultimii ani se observa o preocupare a consumatorului roman fata de hrana sanatoasa si o crestere a dorintei de a consuma fructe din tara noastra.

Dar, pe langa aceste aspect, cresc si cerintele referitoare la standardele europene de calitate a marfii. Astfel, se insista foarte mult sa avem fructe in consum, care sa respecte minimum de reziduuri admise, cu un anumit standard calitativ si eliminarea alimentelor contrafacute.

Toate aceste reglementari Europene vizeaza consumul fructelor si al alimentelor sanatoase.

Din cauza modificarilor climatice din ultimii ani, creste si pericolul atacurilor de daunatori in livezi. Viermii, moliile, insectele minatoare si puricii sunt din ce in ce mai multi.

In ansamblu, incalzirea climei cu 3-6°C poate conduce la deplasarea granitei de raspandire a unor daunatori in Europa cu peste 1000 km spre Nord si la aparitia unei generatii suplimentare de daunatori in decursul unui an.

Moliile, cum ar fi Adoxophyes orana, provoaca pagube insemnate, intrucat ataca fructele, consumand pielita acestora, dar si frunzele, mugurii si florile.

89

In urma atacului moliilor, fructele sunt mai predispuse atacului cauzat de unele ciuperci, cum ar fi Monilinia, care accelereaza putrezirea fructelor.

Viermii merelor, precum Cydia pomonela, sunt foarte periculosi, cauzand pagube de importanta economica majora, frecvente fructelor atacate, ajungand in plantatiile netratate pana la 80-90%. Viermii fac galerii in fructe, mai ales in zona pedunculului, depreciindu-le calitativ. Fructele tinere atacate cad premature, ori la maturitate prezinta pete umflate, bombate, in dreptul caliciului, care diminueaza valoarea comerciala.

Puricele melifer al parului (Psylla pyri) este daunatorul care prin intepaturile provocate de larve si nimfe la nivelul mugurilor, lastarilor, frunzelor, florilor si fructelor, determina o dezvoltare anormala a acestora. Lastarii se usuca si se rasucesc, frunzele se incretesc, se deformeaza, raman mici si au aspect clorotic, iar florile avorteaza. Suprafata organelor atacate este acoperita cu excremente dulci, “roua de miere” pe care se dezvolta “fumagina”, care da o culoare brun negricioasa partilor atacate.

Solutia pentru toti acesti daunatori vine de la compania Corteva Agriscience, noul insecticid DELEGATE™ pe baza de spinetoram, cu aplicare dupa inflorit, la doza de 0.3 kg/ha.

DELEGATE™ are la baza o substanta activa noua, denumita spinetoram, care face parte din clasa SPINOSINELOR, cu o actiune rapida asupra viermilor, moliilor si puricilor meliferi.

90

In conditii meteo dificile are o eficacitate foarte buna, datorita modului unic de actiune.

Produsul DELEGATE™ este un instrument nou pentru Programul de Management Integrat al Daunatorilor si nu reprezinta un pericol pentru mediu si entomofauna utila.

Cele mai importante caracteristici ale produsului sunt:

Face parte din clasa spinosinelor, alaturi de Spinosad, aceste doua substante active fiind singurele insecticide din grupul 5 pe piata fructelor si legumelor

DELEGATE™ are un mod de actiune care controleaza insectele in doua moduri: prin contact si ingestie, avand o actiune rapida, de soc, si o activitate reziduala in planta, ceea ce ii confera o perioada mai lunga de actiune

Spinetoram penetreaza prin frunze in tesuturi si ofera un control eficient al insectelor minatoare.

DELEGATE™ combate o varietate larga de daunatori, dar dintre insectele cu aparat bucal de intepat si supt combate doar puricile melifer al parului.

DELEGATE™ este un partener ideal pentru alternarea tratamentelor cu insecticide din alte clase chimice pentru imbunatatirea managementului rezistentei si nu prezinta rezistenta incrucisata.

Spre deosebire de alte produse de pe piata, DELEGATE™ are actiune asupra tuturor stadiilor de dezvoltare a daunatorului, ceea ce reprezinta un mare avantaj in combaterea lor. Astfel, se limiteaza cresterea si inmultirea generatiilor urmatoare.

DELEGATE™, noua solutie pe baza de spinetoram, este cel mai eficient insecticid din piata, cu numeroase premii, un spectru larg de combatere si eficient pe mai multe stadii de dezvoltare, limitand astfel dezvoltarea si inmultirea generatiilor urmatoare. Deci, o solutie completa pentru pomicultura din Romania, o solutie care sa faciliteze obtinerea de fructe sanatoase, de calitate, care sa indeplineasca standardele comerciale.

Ana Maria Pascariu, Category Marketing Manager Fungicides & Insecticides , Corteva Agriscience Romania & Moldova

* * *

91

Combaterea buruienilor, o veriga importanta pentru obtinerea unor productii ridicate de porumb, Publicat de Redactia Sanatatea Plantelor pe feb. 11, 2021

Una din cele mai importante lucrari de intretinere ale culturii de porumb este combaterea buruienilor, aceasta cultura fiind sensibila la imburuienare, mai ales in primele faze de vegetatie. Combaterea chimica a buruienilor din cultura porumbului asigura importante sporuri de productie. Pentru tratamente in perioada de vegetatie, specialistii ALCEDO recomanda:

CEREDIN FORTE 464 SL se aplica atunci cand porumbul are 4-6 frunze, iar buruienile dicotiledonate sunt in faza de rozeta. Doza recomandata este de 1 l/ha.

VECTOR se recomanda pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale si perene, cu aplicare pana cand porumbul este in faza de 4-6 frunze. In doza de 0,4 l/ha combate in procent mai mare de 95% buruienile aflate in primele faze de vegetatie. Pentru combaterea buruienilor perene si a celor aflate in stadii avansate de dezvoltare se recomanda doza de 0,6 l/ha.

ASTRAL 40 OD in doza de 0,8 l/ha, se aplica pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale, in faza de 2 frunzulite, iar in doza de 1,5 l/ha cand costreiul (Sorghum halepense) din rizomi are 15-20 cm, iar porumbul 4-6 frunze.

Pentru mai multe detalii despre oferta noastra va rugam sa apelati la reprezentantii ALCEDO din zona dumneavoastra. Informatii gasiti si in aplicatia ALCEDO, disponibila in AppStore sau Google Play: https://aplicatia.alcedo.ro/ Echipa ALCEDO

https://youtu.be/01D4bBQMnFY

* * *

92

Mana cartofului la timpul trecut, Ferma, 11 februarie 2021

Mana cartofului poate fi un adversar de temut. Ce trebuie să facem ca să o prevenim? Utilizăm combinația PRESIDIUM® + BANJO 500 SC - etalon european pentru eficiență la nivel înalt.

Despre mana cartofului s-a vorbit mult. Și aceasta deoarece fiecare fermier se confruntă cu această boală de temut în cultura sa de cartof. Ce știm cu siguranță este că ea apare. Ce trebuie să facem este să o prevenim, chiar dacă e greu să estimăm exact când o să își facă apariția, din cauza incertitudinii factorilor care o cauzează: condițiile climatice sau prezența infecției în culturile vecine de cartof. Se instalează pe nevăzute, se declanșează brusc și cotropește rapid suprafețe mari, distrugând întreaga plantă: frunze, tulpină, tuberculi.

 Prevenție în loc de tratament

 Cea mai bună soluție este să nu îi dăm ocazia să atace. Cum frunza este principalul difuzor de propagare a bolii către întreaga plantă, iar transmiterea către restul organelor (inclusiv tubercul) este foarte rapidă, tratamentul trebuie să asigure protecția aparatului foliar față de presiunea infecției și să anihileze imediat germinarea sau producerea de spori. Astfel, performanța produsului trebuie să fie prioritară în alegerea fungicidelor din fermă și apoi considerentele economice.

Conform EuroBlight 2020 - scala de referință comparativă privind calculul ratei de eficacitate a fungicidelor împotriva Phytophtora infestans (mană), utilizarea combinată a substanțelor active zoxamidă + dimetomorf + fluazinam, respectiv tratamentul în tandem al produselor PRESIDIUM® și BANJO®, a obținut ratingul de 4,2 din 5 puncte posibile, situându-se chiar în topul listei europene ca eficiență. Acest calificativ a fost primit după testarea unei game vaste de fungicide în mai multe loturi experimentale cu risc mare de atac, pe parcursul a cel puțin 2 ani, pentru a măsura rezistența frunzei la presiunea bolii în urma efectuării tratamentului.

 Fungicid de ultimă generație

PRESIDIUM®(zoxamida 180g/l + dimetomorf 180g/l) este utilizat de fermieri pe suprafețe considerabile în zonele de cultură a cartofului din România, datorită acțiunii preventive dovedite împotriva manei la cartof. Sinergia dintre cele două substanțe justifică includerea produsului în schema tehnologică:

93

• Zoxamida - substanță activă foarte lipofilă, non-sistemică, ce inhibă dezvoltarea și germinarea sporilor, cu rol de protecție a tuberculului de cartof împotriva acestora.

• Dimetomorf - acțiune sistemică translaminară, care inhibă formarea pereților celulelor fungice și are un puternic caracter antisporulant.

Tratamentul se face preventiv, înainte de apariţia bolii, ca parte a programului de control al manei, în cazul unei culturi cu risc ridicat de infectare.

Mana cartofului este un patogen foarte versatil. În timp, capătă rezistență la anumite substanțe, din acest motiv, schema tehnologică include aplicarea alternativă de fungicide din mai multe grupe, cu mod de acțiune diferit. O combinație dintre cele mai performante este cea formată din PRESIDIUM® +

BANJO 500 SC. Aceasta pentru că noul BANJO 500 SC (fluazinam 500 g/l) are acțiune preventivă de contact, cu activitate reziduală parțială, cu efect antisporulant și risc scăzut de apariție a rezistenței, fiind recomandat ca prim tratament, înainte de închiderea rândurilor şi ca ultim tratament în vegetaţie, pentru protecția tuberculilor.

Pentru detalii suplimentare, contactați reprezentanții de vânzări Kwizda Agro Romania. KWIZDA AGRO ROMANIA www.kwizda-agro.ro

* * *

* * *

94