Apa element esential al vietii

Are o propietate ce a permis in decursul anilor perpetuarea speciilor si a supravieturii vietii pe pamant .densitate

maxima atinge la 4 grade,unde isi mareste Vcu aproape 9%.

In organismul uman apa e distribuita in compartimente si reprez la un adult eutrofic 60%din

greutate.compartimentul intracelular -reprez 40 %din g si extracelular -20%.comp extracel prezinta 2

subcompartimente vitale ce trebuie luate in considerare .apa intravasculara 5 %(plasma cu proteine fibrinogen

elem celulare) si apa interstitiala -spatiu care delimiteaza celulele (spatiu delimitat de memb capilara si memb

celulara) intre ele 15%din g si are cea mai mare importanta in juecarea mecanismelor adaptative cand se produc

pertubari .Nu toate tesuturile au acelasi procent de apa :

Tesuturile cu putina apa -osos,in special smalt

Cu procent mare de apa -tesut pulmonar,tesut nervos

Excesul de tesut adipos care este hidrofob va duce la scaderea procentului de apa.

Presiunea osmotica guverneaza schimburile intercompartimentale.ea este forta ce se opune trecerii apei din

compartimentul cu o c% electrolitica mai mica catre mai mare atunci cand cele 2 comp sunt separate de o memb

semipermeabila

Valoare :280- 290 m osm /l.in toate comp organismului are aceeasi valoare .

Punctul de inghetare -o.56 pana la -0.58 grade celsius

Aceasta izotonie corespunde unei solutii de nacl e 9g la mie .=solutie izotona

Schimburile intercompartimentale sunt datorate si fortelor de filtrare (presiune hidrostatica si coloid

osmotica).noi avem o memb semipermeabila la nivel capilar (acel loc de delimitare a spat vascular de

interstitiu).nu trec :albumine globuline trece liber uree gaze glucoza

Presiunea hidrostatica (o da coloana de sange la capatul arteriolar );ea este mai mare la capatul arterioral fata de

venular 25-35 si faciliteaza trecerea apei din capilar in intersitiu ;trec astfel gaze subst nutritive, dar la un

moment dat de a lungul capilarului ,apa trecand in interstitiu》presiunea hidrostatica scade in schimb intrand in

acest spatiu de nulitate 》 creste presiunea hidrostatica in interstitiu

Presiunea coloid osmotica se opune iesirii apei din capatul arteriolar si atrage apa la capat venular ;valorile

minime din interstitiu scad pe masura ce intra apa astfel ca acest punct dpdv al presiunea hidrostatice e usor

depasit si in sens invers fortele care trag apa spre vas sunt mai mari la capat venular si apa care a trecut in

interstitu se reintoarce in capilar preluand produsii de metabolism si exces de apa .nu aceeasi cant de apa care a

trecut este reabsorbita .

In interstitiu ramane in permanent o cantitate de apa .exista un sist de drenaj reprez de vase limfatice care preiau

apa din interstitiu si o duce in atriul drept.

Deshidratari:Nu se pierde apa pura ,ci apa si sare .In functie de raportul dintre ele in interstitiu va ramane o anumita tonicitate

.Tonicitatea poate sa fie izotona (egala cu cea initiala)sau mai mare decat cea initiala cand se pierd proportional

cantitati mai mari de apa decat de sodiu 》deci lichidele pierdute sunt hipotone,iar interstitiul ramane hiperton

sau interstitul poate sa fie hipoton, in conditiile in care se pierd cantitati mai mai de na decat de apa 》deci

pierderile sunt hipertone

Etichetarea deshidratarilor se face pe baza tonicitatii nu a cantitatii de lichide pierdute (Intre tonicitatea

interstitiala de dupa deshidratare si cea a lichidelor exista o inversare)

Deshidratari hipertone( hiperosmolare)

!Ca interstitiul sa devina hiperton ,pierderile trebuie sa fie hipotone/ca interstitiul sa devina hipoton, pierderile

trebuie sa fie hipertone

Se intalnesc la pierderi proportionale mai mult de apa decat Na ,apare o tonicitate crescuta in interstitiu care va

stimula secretia de ADH, pe de o parte apare o scadere a V sanguin circulant care va stimula la niveulul

juxtaglomerular secretia de renina cu declansarea lantului renina -angiotensina-aldosteron

Aldosteronul-creste retentia de Na si Adh -secretat de hipofiza post ,creste reabsorbtia de apa

Adh secundar este cel care scade secretia sudorala si produce vasoconstrictie periferica .Prin aceste mecanisme

se corecteza tonicitatea.Hipertonicitatea interstitiala conform difuziunii guvernate de osmoza, va face ca apa

care se gaseste in celule sa treaca in interstitiu ,pt ca intre interstitiu si celula se afla o membrana

semipermeabila .in celula avem o tonicitate fixa, iar in interstitiu o tonicitate mai mare 》ca sa egalizeze

presiunea osmotica apa pleca din celula catre interstitiu ,la fel se intampla si cu vasul ,de aceea scade volumul

sangiun circulant si creste secretia de aldosteron

Din cele 2 compartimente izotone apa fuge in interstitiu unde s a creat hipertonia ca sa egalizeze toncitatile de o

parte si alta a membranei.

Cand scade volumul de apa celulara (deshidratarea celulara)》sete.

Factorul declansator e tonicitatea celulei care incepe sa creasca .receptorii de sete sunt niste osmoreceptori

Cauze de pierderi de lichide hipotone:

-Aport hidric insuficient

-Pierderi de apa si electroliti prin hipersudoratie

-Pierderi de apa si electroliti prin sucuri digestive

-Pierderi hidroelectrolitice hipotone de origine renala

Deshidratari hipotone sau hipoosmolare

Pierderi de lichide hipertone ( se pierde mai mult Na decat apa )

-pierderi de na

-sechestrarea de na in tesuturi sau lichide transcelulare

Duce la scaderea tonicitatii interstitiale ,nu avem secretie de ADH, din contra e inhibata si apare o poliurie

apoasa care continua pierderile, se instaleaza o hipovolemie care daca e semniticativa poate sa imbrace aspect de

colaps hipovolemic sau chiar soc

Mediul interstitial fiind hipoton 》 apa se va duce in celula ca sa egalizeze tonicitatile .

Este insotita de hiperhidratare celulara si absenta setei.Are semne de deshidratare dar nu si sete

Apare o senzatie de greata datorita edemului cerebral, apar cefalee ,confuzie ,vertij, edem ,coma

Apa fuge catre vase in mica masura ca sa corecteze toncitatea care e mai mare decat in interstitiu,

va dilua tonicitatea vasului si vom gasi o usoara hiponatremie .

Apar in insuf renala ,in insuf corticosuprarenaliana,in inflamatii exudative, atunci cand in spatiile transcelulare

sunt sechestrate cant mari de na si apa .un ex particular e sindromul de zdrobire unde in interstitiu afectat de

zdrobire se acumuleaza na si apa ,motiv pt care nu este un soc normovolemic ci este hipovolemic- gangren

Deshidratari izotone izoosmolare

Pierderi de apa proportionale cu cele de na ,pierderi izotone,interstitiu izoton

Nu exista schimburi intre compartimente ;ele sunt severe deoarece elementul esential e hipovolemia si se

manifesta ca stari hipovolemice

Cauze

Hemoragii

Pierderi plasmatice

-localizate :pancreatita acuta, peritonita generalizata

-difuze:arsuri intinse,soc caloric

Diuretice prost administrate

Transpiratii abundente la bolnavi cu mucoviscidoza

-Apar semnele de hipovolemie :tahicardie ,vasconstrictie,reducere diureza

-semne de deshidratare putin accentuate

!Insuf cardiaca -hiperhidratari .subiect hiperhidratare izotona care este fizopat din insuf cardiaca drpt