c1- apa. resurse de apa

49
Gestiunea Gestiunea resurselor de resurselor de apă apă

Upload: mihaelatimofti1

Post on 20-Feb-2016

128 views

Category:

Documents


4 download

DESCRIPTION

gestiunea resurselor de apa

TRANSCRIPT

Page 1: C1- APA. Resurse de Apa

Gestiunea Gestiunea resurselor de apăresurselor de apă

Page 2: C1- APA. Resurse de Apa

Plan de curPlan de curss1. Apa. Resursa de apApa. Resursa de apăă a a TerreiTerrei2.2. Resursa de apResursa de apăă a Rom a Româânieiniei3.3. Gospodarirea apelor atmosfericeGospodarirea apelor atmosferice și de și de suprafasuprafațăță4.4. Gospodarirea apelor subteraneGospodarirea apelor subterane5.5. Gospodarirea apelor oceanice Gospodarirea apelor oceanice șși maritimei maritime6.6. Strategii pentru exploatarea durabilStrategii pentru exploatarea durabilăă a resurselor de ap a resurselor de apăă7.7. GospodGospodăărirea apelorrirea apelor în România. în România. 8.8. Captarea Captarea șși alimentarea cu api alimentarea cu apăă9.9. OperaOperațții de tratare a apelor naturale pentru potabilizareii de tratare a apelor naturale pentru potabilizare10.10. Sistemul de distribuSistemul de distribuțție aie all ape apei.i.11.11. DeDeșșeuri solideeuri solide12.12. Managementul deManagementul deșșeuriloreurilor13.13. Ape uzateApe uzate14.14. LegislaLegislațțieie Gestiunea resurselor de apa - GRAGestiunea resurselor de apa - GRA 22

Page 3: C1- APA. Resurse de Apa

GestiuneaGestiunea resurselor de apăresurselor de apă

Curs 1: Apa. Curs 1: Apa. Resursa de apa a TerreiResursa de apa a Terrei

Page 4: C1- APA. Resurse de Apa

Bibliografie Bibliografie

Gestiunea resurselor de apa - GRAGestiunea resurselor de apa - GRA 44

1. Ion Teodorescu, Radu Antoniu, Tehnologia folosirii apei în industria alimentară şi în centrele mici populate, Edit. Tehnică, Bucureşti, 1980;

2. Gary W. VanLoon, Stephen J. Duffy, Environmental chemistry, Oxford University Press, 1999;

3. J. Glynn, Gary W. Heinke, Environmental Science and Engineering, Prentice-Hall International, Inc, 1996;

4. V. Chiriac, Vl. Ionescu Siseşti, Veturia Ghederim, C.A.L. Negulescu, Epurarea apelor uzate şi valorificarea reziduurilor din industria alimentară şi zootehnie, Edit. Ceres, Bucureşti, 1977;

5. ***, LEGE nr. 107 din 25 septembrie 1996, actualizată la data de 30 iunie 2004, emisa de PARLAMENTUL ROMANIEI;

6. ***, ORDIN nr. 275 din 11 aprilie 1997, Normele metodologice privind instituirea regimului de supraveghere specială în caz de nerespectare a măsurilor stabilite pentru asigurarea condiţiilor înscrise în autorizaţia de gospodărire a apelor, prevăzute în anexa nr. 1 ce face parte integrantă din prezentul ordin.

Page 5: C1- APA. Resurse de Apa

Apa – Scurt istoricApa – Scurt istoricMulte secole apa a fost considerată un element de sine stătătorelement de sine stătător. o N. CavendishN. Cavendish ( (17811781)) a arătat că apa se formează prin combinarea explozivă a hidrogenului cu oxigenul o L. LavoisierL. Lavoisier ( (17831783)) a realizat pentru prima dată sinteza cantitativă a sinteza cantitativă a apei apei precum şi descompunereadescompunerea - la trecerea vaporilor peste un fier înroşito G. Monge (1786), J. J. Berzelius şi P. L. Dulong (1820)G. Monge (1786), J. J. Berzelius şi P. L. Dulong (1820) - compoziţia în greutate a apei – raportul masic H:OH:O este de este de 1:8 1:8 o J. L. Gay Lussac şi A. von Humboldt (1805)J. L. Gay Lussac şi A. von Humboldt (1805) - compoziţia în volume a apei - 11,1%H11,1%H22

şi 88,9%O88,9%O22

Apa naturală Apa naturală este fomată din 18 specii de molecule de apă 18 specii de molecule de apă rezultate prin combinarea speciilor de izotopi:

1H 16O 2H sau D 17O 3H sau T 18O

SSpecia predominantă pecia predominantă are formula HH22O O Gestiunea resurselor de apa - GRAGestiunea resurselor de apa - GRA 55

Page 6: C1- APA. Resurse de Apa

Apa – StructuraApa – Structura

Structura moleculei de apa: H2O (intre OO si HH exista legaturi covalente polareOxigenOxigen

HidrogenHidrogenGestiunea resurselor de apa - GRAGestiunea resurselor de apa - GRA 66

Page 7: C1- APA. Resurse de Apa

Apa –compus fundamentalApa –compus fundamentalApa, in conditii normale, exista in natura in toate starile de agrgare

In stare de lichidalichida-moleculele asociate prin punti de hidrogen - max.8, în proporție de 40-50% ; în stare solidăsolidă peste 90% iar în stare de vapori vapori sub 2%.

Punte de hidrogenPunte de hidrogen

Gestiunea resurselor de apa - GRAGestiunea resurselor de apa - GRA 77

Page 8: C1- APA. Resurse de Apa

Apa –compus fundamentalApa –compus fundamental

In apa în stare solidă – gheagheațțaa - moleculele sunt asociate in proportie de 90-95%, fiecare atom de oxigen formează doua punți de hidrogen cu moleculele vecine

Gestiunea resurselor de apa - GRAGestiunea resurselor de apa - GRA 88

Page 9: C1- APA. Resurse de Apa

Imagini fulgi de zapadaImagini fulgi de zapada

Gestiunea resurselor de apa - GRAGestiunea resurselor de apa - GRA 99

Page 10: C1- APA. Resurse de Apa

ClasificaClasificarea apelor rea apelor

DDupa modalitatea upa modalitatea de de administradministraarree

ape internaţionaleape teritoriale ape naţionale navigabileape interioareape costiere ape tranzitorii

Dupa poziția geografică ape de suprafaţă

ape subterane

Dupa destinaţieapă destinată consumului uman

apă pentru irigaţii

apă de desecare - drenaj

ape uzateGestiunea resurselor de apa - GRAGestiunea resurselor de apa - GRA 1010

Page 11: C1- APA. Resurse de Apa

Definirea resursei de apa a planeteiDefinirea resursei de apa a planeteiOceanul planetar Oceanul planetar reprezintă învelişul unitar de apă al Terrei.

Suprafaţa oceanului planetar Suprafaţa oceanului planetar este de 361 milioane km²361 milioane km², ceea ce constituie ¾ din suprafaţa Globului p¾ din suprafaţa Globului păămmâântesc. ntesc.

Volumul apelor oceaniceVolumul apelor oceanice este de 1370 milioane km³ şi constituie 95 % din volumul hidrosferei.95 % din volumul hidrosferei.

AdAdââncimea medie a oceanului planetarncimea medie a oceanului planetar este de 3790 m 3790 m (max. 11516 m Groapa Marianelor).

Dacă apa ar fi repartizată uniform pe suprafaţa terestră, ea ar forma un strat cu grosimea de 2700 m.

Explorarea ştiinţifică a oceanului a evoluat de la nave cu pânze până la submersibile - capabile să se scufunde până la cele mai mari adâncimi – ceea ce a permis dezlegarea multor enigme legate de oceanul planetar. Astăzi, oamenii de ştiinţă pot descrie marea majoritate a proceselor din ocean, procese de care depinde foarte mult şi clima planetei.

Gestiunea resurselor de apa - GRAGestiunea resurselor de apa - GRA 1111

Page 12: C1- APA. Resurse de Apa

Oceanul planetar, Oceanul planetar, supranumit „oceanul mondialoceanul mondial” este compus din:

5 oceane 5 oceane

Pacific Atlantic Indian Arctic Antarctic

mmăărilerile si golfurilegolfurile care se leagă prin strâmtori sau direct cu Oceanul.

Oceanul planetar oferă omenirii: numeroase resurseresurse necesare industriei mondiale, atât biologice cât şi energetice o imensă diversitate de minerale marine diversitate de minerale marine rezultate în urma diferitor procese geologice.

Diversitatea resurselor în diferite zone ale oceanului planetar este asigurată de proprietăţile fizice (transparenţa, temperatura, culoarea apei etc.) şi chimice (salinitatea, gazele dizolvate ş.a.) ale apei.

Gestiunea resurselor de apa - GRAGestiunea resurselor de apa - GRA1212

Page 13: C1- APA. Resurse de Apa

Gestiunea resurselor de apa - GRAGestiunea resurselor de apa - GRA 1313

Page 14: C1- APA. Resurse de Apa

Oceanul Pacific - Oceanul Pacific - partea de vest partea de vest

Oceanul PacificOceanul Pacific

Gestiunea resurselor de apa - GRAGestiunea resurselor de apa - GRA 1414

Page 15: C1- APA. Resurse de Apa

Oceanul Pacific - partea de est

Oceanul PacificOceanul Pacific

Gestiunea resurselor de apa - GRAGestiunea resurselor de apa - GRA 1515

Page 16: C1- APA. Resurse de Apa

Oceanul PacificOceanul PacificAAșșezareezare : între Asia, Americi, Australia şi Antarctica.

Se leagă cu Oceanul Arctic Oceanul Arctic prin strâmtoarea Bering, iar cu Oceanul Oceanul AtlanticAtlantic prin strâmtoarea Drake. Hotarul cu Oceanul Indian trece pe linia care uneşte peninsula Malacca, insulele Sumatera, Djawa şi ţărmurile de răsărit ale Australiei şi insulei Tasmania.

Suprafaţa :Suprafaţa : 160 milioane km²160 milioane km², iar împreună cu mările mărginaşe – 178,7 milioane km²178,7 milioane km², ceea ce constituie ½ din suprafaţa oceanului ½ din suprafaţa oceanului planetarplanetar. . Volumul de apă Volumul de apă este de 707,1 milioane km²707,1 milioane km².Adâncimi mari sunt situate în apropierea ţărmurilor muntoase:

groapa Chile 8063 m8063 m groapa Kurilelor groapa Kurilelor 10542 m10542 m groapa Japoniei groapa Japoniei 10347 m10347 m groapa Marianelor 11022 m11022 m groapa Tonga groapa Tonga 10882 m10882 m

Gestiunea resurselor de apa - GRAGestiunea resurselor de apa - GRA1616

Page 17: C1- APA. Resurse de Apa

Peste ⅜ din suprafaţă are adâncimi mai mari de 4000 m, iar ⅛ ⅛ are adâncimi de peste 5000 mare adâncimi de peste 5000 m.Relieful fundului este foarte variat - regiunile adânci alternează cu înălţimi care formează lanţuri şi grupuri de insule. Între aceste formaţiuni ale reliefului oceanic se află depresiuni submarine cu adâncimea de 4500 – 6700 m - Pacifică Centrală, - Pacifică de Nord-Est şi - Pacifică de Nord-Vest - Marianelor - Filipinelor - Malaeziei - Pacifică de Sud - Peruană - Chiliană etc.

Din suprafaţa totală a Oceanului Pacific 18,7 milioane km² revin 18,7 milioane km² revin mărilor şi golfurilormărilor şi golfurilor.

Oceanul Pacific

Gestiunea resurselor de apa - GRAGestiunea resurselor de apa - GRA1717

Page 18: C1- APA. Resurse de Apa

Oceanul AtlanticOceanul Atlantic

Gestiunea resurselor de apa - GRAGestiunea resurselor de apa - GRA 1818

Page 19: C1- APA. Resurse de Apa

AsezareAsezare : între Europa, Africa, America şi Antarctica. La sud-vest se uneşte cu Oceanul Pacific prin strâmtoarea Drake, iar la sud-est se contopeşte cu apele Oceanului Indian de la Capul Acelor până în Antarctica (pe meridianul 21 °C). În partea de nord, Oceanul Atlantic se uneşte cu Oceanul Arctic. Hotarul dintre aceste două oceane trece pe linia insulelor Norvegiei (Stadt), IslandaIslanda, Shetland, GroenlandaGroenlanda. Aici sunt situate praguri submarine cu adâncimea de 200 – 600 m, care separă apele Oceanului Atlantic de apele Oceanului Arctic.

Suprafaţa este de 83,132 milioane km², iar împreună cu mările – de 91,7 milioane km².

VVolumolumulul de apă de apă este de 330 milioane km³330 milioane km³.

Adâncimea medieAdâncimea medie este de 3602 m3602 m, iar cea maximămaximă – de 8742 m8742 m (groapa Puerto-Rico). Oceanul Atlantic are forma literei latine „S” are forma literei latine „S” sau a unei văi lungi cu ţărmurile aproape paralele

Oceanul AtlanticOceanul Atlantic

Gestiunea resurselor de apa - GRAGestiunea resurselor de apa - GRA 1919

Page 20: C1- APA. Resurse de Apa

Oceanul Oceanul IndianIndian

Gestiunea resurselor de apa - GRAGestiunea resurselor de apa - GRA 2020

Page 21: C1- APA. Resurse de Apa

Suprafaţa Suprafaţa -- 76,2 milioane km² 76,2 milioane km², volumul de apă volumul de apă – 284,6 milioane km³284,6 milioane km³. Adâncimea medieAdâncimea medie este 3736 m3736 m. La nord, Oceanul Indian este mărginit de ţărmurile sudice ale Asiei, la vest – de continentul Africa. De la Capul Acelor (pe linia meridianului 21°E) până în Antarctica se uneşte cu apele Oceanului Atlantic. La est, Oceanul Indian este delimitat de peninsula Malacca, insulele Sumatera, Djawa, Flores, Australia, iar de la Insula Tasmania (pe meridianul 147°E) până în Antarctica se uneşte cu apele Oceanului Pacific.

Relieful fundului eRelieful fundului este împărţit de dorsala submarină în două bazine: Indian de VestIndian de Vest şi Indian de EstIndian de Est.

Bazinul Indian de Vest are un relief complex şi o serie de insule ce ies la suprafaţă: Madagascar, Seychell, Amirante ş. a. În acest bazin se disting mai multe depresiuni: Arabiei, Somaliei, Madagascar, Mozambicului, Crozet, Australo-Antarctică, care au adâncimi cuprinse între 5000 şi 6400 m.

Oceanul Oceanul IndianIndian

Gestiunea resurselor de apa - GRAGestiunea resurselor de apa - GRA 2121

Page 22: C1- APA. Resurse de Apa

Oceanul AOceanul Arcticrctic

Gestiunea resurselor de apa - GRAGestiunea resurselor de apa - GRA 2222

Page 23: C1- APA. Resurse de Apa

AsezareAsezare: emisfera boreala emisfera boreala şi este delimitat de coastele nordice ale Americii, Asiei şi Europei.

Oceanul Arctic face legătură cu Oceanul Pacific prin strâmtoarea Bering, iar cu Oceanul Atlantic – prin Marea Norvegiei şi Marea Groenlandei.

Suprafaţa mult mai mică - 14,7 milioane km²14,7 milioane km², volumul de apă volumul de apă fiind 16,4 milioane km³16,4 milioane km³.

Adâncimea maximăAdâncimea maximă este 5449 m5449 m.

Relieful fundului Oceanului Arctic este foarte complicat. Platforme continentale vaste trec în depresiuni, despărţite fiind de dorsale submarine.Între Groenlanda şi insulele Spitzberg se află pragul Nansenpragul Nansen, care separă oceanul în bazinul Nord-European şi bazinul Nord-Polar (arctic)

Oceanul AOceanul Arcticrctic

Gestiunea resurselor de apa - GRAGestiunea resurselor de apa - GRA 2323

Page 24: C1- APA. Resurse de Apa

MărileMărileMărileMările reprezintă părţi separate ale oceanului planetar, care se deosebesc de suprafeţele oceanice prin anumite proprietăţi fizice şi proprietăţi fizice şi chimice ale apei chimice ale apei (temperatură, salinitate, densitate, dinamica apelor etc.).

Mările au legătură cu apele oceanelor prin porţiuni înguste, deseori prin strâmtori puţin adâncistrâmtori puţin adânci, care nu permit un schimb intens cu apa din zonele abisalezonele abisale ale oceanelor. Majoritatea mărilor sunt situate pe platforme continentale fiind Majoritatea mărilor sunt situate pe platforme continentale fiind înconjurate de insule şi peninsule înconjurate de insule şi peninsule (Marea Nordului, Marea Kara, Marea Baltică etc.). Există mări mai puţin adânci, dar se întâlnesc şi mări adânci (7000 m – Marea Banda). După regimul hidric şi aşezarea geografică regimul hidric şi aşezarea geografică mările se clasifică în o Mări interioare (continentale), o Mări semideschise, o Mări deschise o Mări interinsulare.

Gestiunea resurselor de apa - GRAGestiunea resurselor de apa - GRA 2424

Page 25: C1- APA. Resurse de Apa

Mările interioare sunt înconjurate de uscat şi comunică cu oceanul prin strâmtoristrâmtori. Marile interioare sunt:

Marea Albă Marea Mediterană

Marea Baltică Marea Azov

Marea Neagră Marea Roşie etc.

Mările interioareMările interioare

Gestiunea resurselor de apa - GRAGestiunea resurselor de apa - GRA 2525

Page 26: C1- APA. Resurse de Apa

Mările semiînchiseMările semiînchise sunt separate de ocean prin insule sau peninsule.Marile semiinchise sunt:

Marea Bering Marea Nordului Marea Ohotsk Marea Galbenă

Marea Chinei de SudMarea Caraibilor etc.

Mările semiînchiseMările semiînchise

Gestiunea resurselor de apa - GRAGestiunea resurselor de apa - GRA 2626

Page 27: C1- APA. Resurse de Apa

Mările deschise sunt situate la marginea bazinelor oceanice marginea bazinelor oceanice şi au legătură cu apele oceanelor. Marile deschise sunt:

Marea Barents Marea Kara

Marea Laptev Marea Siberiei de Est

Marea RossMarea Bellingshausen.

Mările deschiseMările deschise

Gestiunea resurselor de apa - GRAGestiunea resurselor de apa - GRA 2727

Page 28: C1- APA. Resurse de Apa

Mările interinsulare sunt înconjurate de insuleinsule. Acestea sunt:Marea Celebes

Marea Sulu Marea BandaMarea Djawa.

Mările interinsulareMările interinsulare

Gestiunea resurselor de apa - GRAGestiunea resurselor de apa - GRA 2828

Page 29: C1- APA. Resurse de Apa

Proprietăţi fizice şi Proprietăţi fizice şi chimice ale apeichimice ale apei

Fizice:TemperaturaDensitatea Transparența și culoareaPresiunea Chimice:Salinitatea Conţinutul gazelor din apă

Gestiunea resurselor de apa - GRAGestiunea resurselor de apa - GRA 2929

Page 30: C1- APA. Resurse de Apa

TemperaturaTemperatura

Gestiunea resurselor de apa - GRAGestiunea resurselor de apa - GRA3030

Datorita compozitiei sale, apa de mare are o caldură specifică mare si deci o capacitate mare de a reține căldura.

Apa poate fi considerata un acumulator de caldura pe care o distribuie zonelor învecinate si determina micsorarea amplitudinilor din zonele litorale.

Încalzirea si racirea apelor este influentata de urmatorii factori:

radiatia solara – între suprafata marii si 1m adâncime, este absorbita 80% din cantitatea de radiatie, restul de 20% încalzeste stratul pâna la aproximativ 50m;

curentii – cei orizontali transporta apele dintr-o zona calda, iar cei verticali omogenizeaza apele prin amestec;

vânturile;

latitudinea;

apele de pe continent.

Page 31: C1- APA. Resurse de Apa

Gestiunea resurselor de apa - GRAGestiunea resurselor de apa - GRA 3131

Temperatura apei la suprafață variaza între –2˚÷32˚C, putând ajunge în marile tropicale pâna la 36˚C.Temperatura medie pe glob a apelor oceanice este de 17,2˚C. Pe emisfere:În emisfera N, temperatura medie este de 19˚CÎn emisfera S temperatura medie este de 16˚C.Pe latitudine:Ø      zona ecuatoriala : 25˚C÷27˚C;Ø      zona temperata : 9,5˚C÷13˚C;Ø      zona circumpolara : –1,7˚C.Cele mai calde mari sunt : G. Persic cu 35˚C, M. Rosie cu 34˚C, G. Mexic cu 32˚C.

TemperaturaTemperatura

Page 32: C1- APA. Resurse de Apa

Gestiunea resurselor de apa - GRAGestiunea resurselor de apa - GRA 3232

Variatiile zilnice se caracterizeaza printr-o maxima între orele 15h÷17h, si o minima între orele 4h÷8h.Amplitudinea are valori mici : 1˚C la ecuator si 0,1˚C la poli.Variatia anuala se caracterizeaza printr-o maxima la sfârsitul lunii august si o minima la sfârsitul lunii februarie.

Amplitudinea anuala maxima se întâlneste la latitudini de 40˚N si este de 10˚C, datorita suprafetei mari ocupata de uscat în aceasta zona.

Se observa anomalii deosebite datorita curentilor, anomalii pozitive în vestul oceanelor si negative în est.          

TemperaturaTemperatura

Page 33: C1- APA. Resurse de Apa

Gestiunea resurselor de apa - GRAGestiunea resurselor de apa - GRA 3333

Temperatura apei pe verticala

Amplitudinea temperaturii scade cu adâncimea, de la 10˚C la suprafata la 5˚C la 100m adâncime.

În mod normal, temperatura ar trebui sa scada cu adâncimea, dar sunt si exceptii.

Functie de temperatura si variatia temperaturii în diferite straturi, se întâlnesc mai multe tipuri de stratificare termică:

Stratificare termica directa

Este caracteristica latitudinilor tropicale.Temperatura apei influenteaza clima suprafetei învecinate.Temperatura apei influenteaza vietatile din ea.

TemperaturaTemperatura

Page 34: C1- APA. Resurse de Apa

Densitatea apelor marineDensitatea apelor marine

Gestiunea resurselor de apa - GRAGestiunea resurselor de apa - GRA 3434

Densitatea reprezinta raportul dintre greutatea unitatii de volum de apa de mare la temperatura sa si greutatea unitatii de volum de apa distilata având temperatura de 4˚C.           Densitatea se exprima în [g/cm3].           Densitatea variaza în functie de temperatura, salinitate si presiune hidrostatica (adâncime) astfel : la fiecare 10m presiunea creste cu 1atm.

Densitatea creste proportional cu salinitatea si adâncimea si scade proportional cu temperatura.

Apele cele mai dense sunt apele reci, sarate si adânci. Densitatea în ocean variaza între 1,0220÷1,0275, iar în mari între 1,0040÷1,0280.

Page 35: C1- APA. Resurse de Apa

Densitatea apelor marineDensitatea apelor marine

Gestiunea resurselor de apa - GRAGestiunea resurselor de apa - GRA 3535

La suprafata densitatea creste cu latitudinea, dar în zonele în care se varsa ape continentale si în marile interioare valoarea densitatii este mica.

Fiind un element important, au fost intocmite harti cu izopicne (liniile care unesc punctele de egala valoare de densitate se numesc).

Variatia densitatii pe verticala este inversa temperaturii. Diferenta de densitate creeaza o miscare de convectie care tinde sa omogenizeze apa.Este caracteristica mai ales anotimpului de iarna si anotimpurilor de tranzitie.

Stratul de la suprafata se raceste, este mai dens, mai greu si coboara, locul lui fiind luat de ape mai putin dense.

Page 36: C1- APA. Resurse de Apa

Transparenta si culoarea apei Transparenta si culoarea apei de marede mare

Gestiunea resurselor de apa - GRAGestiunea resurselor de apa - GRA 3636

Transparenta este un indicator care depinde gradul de dispersie și de absorbție al razelor de lumină datorat cantității de materie organica si anorganica aflata în suspensie, curenților, temperaturii și salinității.

Substantele organice si anorganice provin din sedimentele fine aduse de apele continentale sau din descompunerea microorganismelor.

Transparenta creste odata cu cresterea salinitatii si temperaturii.Materiile în suspensie se depun mai repede în apa calda decât în cea rece.

Deoarece transparenta are valori relativ mici, apa de mare nu este un mediu optic pur; poate fi patrunsa de razele luminoase pâna la adâncimi mici. Limita se considera a fi valoarea de 220m adâncime. Sub aceasta valoare apa devine opaca.

Page 37: C1- APA. Resurse de Apa

Transparenta si culoarea apei Transparenta si culoarea apei de marede mare

Gestiunea resurselor de apa - GRAGestiunea resurselor de apa - GRA3737

Transparenta se poate determina cu ajutorul discului Secchi – care este un disc cu diametrul de 30cm, de culoare alba, prins în trei puncte cu ajutorul unei saule si având o greutate în partea inferioara. Acest disc se lasa în bordul umbrit al navei, atunci când nava se afla în deriva.Cea mai mare transparenta se întâlneste în:M. Sargaselor – 79m. Valoarea medie pentru Oceanul Atlantic este de 66m,

Oceanul Pacific – 50m, Oceanul Indian – 42m, Oceanul Înghetat – 20m.

Page 38: C1- APA. Resurse de Apa

Gestiunea resurselor de apa - GRAGestiunea resurselor de apa - GRA 3838

Transparenta si culoarea apei Transparenta si culoarea apei de marede mare

Discuri Secchi

Page 39: C1- APA. Resurse de Apa

Gestiunea resurselor de apa - GRAGestiunea resurselor de apa - GRA

3939

În Marea Neagra vizibilitatea variaza între 1÷25m.Valoarea transparentei este influentata si de curenti, astfel ca în regiunile calde, la latitudini mici, datorita curentilor reci, transparenta este scazuta.Culoarea apei de mare este legata de transparenta si este determinata de culoarea cerului, înaltimea Soarelui deasupra orizontului, ora observatiei, gradul de agitatie al marii, materiile în suspensie si structura si adâncimea fundului marii.

În mod normal, culoarea marii ar trebui sa fie albastra, pentru ca din spectrul solar al razelor care intra sau ajung la suprafata marii, radiatiile albastre sunt reflectate si difuzate în apa marii.

Transparenta si culoarea apei Transparenta si culoarea apei de marede mare

Page 40: C1- APA. Resurse de Apa

Gestiunea resurselor de apa - GRAGestiunea resurselor de apa - GRA 4040

În unele mari sau regiuni oceanice, culoarea este determinanta în functie de microorganismele sau sedimentele de o anumita culoare :Ø în Marea Rosie, algele rosii sunt cele care dau culoarea;Ø la Capul Horn, aceeasi culoare rosie se datoreaza unor crustacei mici;Ø în Golful Californiei, apa are culoarea bruna datorita diatomeelor;Ø în Marea Galbena, apa are culoarea galbena datorita löess-ului adus de Fluviul Huang He;Ø în zonele coraligene, apa are culoarea verde;Ø culoarea Marii Negre difera de la tarm spre larg, trecând de la galben-cenusiu, verde-masliniu la albastru spre larg.

Transparenta si culoarea apei Transparenta si culoarea apei de marede mare

Page 41: C1- APA. Resurse de Apa

Determinarea culorii se face cu scala Forel sau fotometric.Scala Forel este formata dintr-o cutie cu 21 de eprubete, pline cu solutii în culori de la albastrul marii la brun (21), solutii care au fost obtinute din amestecul a doua solutii extreme : sulfat de cupru si cromat de potasiu.

Metoda a fost pusa la punct de François-Alphonse Forel si perfectionata de catre Willi Ule.

Scala Forel se foloseste cu ajutorul discului Secchi, pe care se aseaza. La jumatate din valoarea transparentei, una dintre eprubete nu se va mai vedea atunci când se vizualizeaza cu o luneta speciala.

La transparente mari, corespund numere mici ale solutiei din scala Forel, iar la transparente mici, corespund numere mari.

Apele tropicale au întotdeauna culoarea albastra, iar apele polare au culoarea verde datorita fitoplanctonului. 4141

Transparenta si culoarea apei Transparenta si culoarea apei de marede mare

Page 42: C1- APA. Resurse de Apa

Presiunea Presiunea

Gestiunea resurselor de apa - GRAGestiunea resurselor de apa - GRA 4242

Pe 1 cm2 de suprafață a oceanului planetar atmosfera exercită o forță egală cu 1 kg (1 atmosferă).

Aceeași presiune o exercită o coloană de apă de 10,06 m.

Cu alte cuvinte, la fiecare 10 m adâncime presiunea se mărește cu 1 atmosferă.

Toate procesele care au loc la adâncime decurg î condițiile unei presiuni ridicate.

Acest fapt nu împiedică dezvoltarea lumii organice la adâncimi mari.

Page 43: C1- APA. Resurse de Apa

1.

Gestiunea resurselor de apa - GRAGestiunea resurselor de apa - GRA 4343

SALINITATEASALINITATEA

Page 44: C1- APA. Resurse de Apa

Apa marină reprezintă o soluţie mineralăApa marină reprezintă o soluţie minerală. Ea conţine 96,5 % apă pură şi 3,5 % săruri dizolvate, gaze şi particule în suspensie. În apa marină se găsesc toate elementele chimice cunoscutetoate elementele chimice cunoscute până în prezent. În cantităţi mai maricantităţi mai mari se gasesc elementele: clor, sodiu , magneziu, sulf clor, sodiu , magneziu, sulf şi înşi în cantităţi mai micicantităţi mai mici: : brom, strontiu, bor brom, strontiu, bor etcetc. . Celelalte elemente chimice se găsesc în cantităţi foarte mcantităţi foarte mici şi alcătuiesc mai puţin de 1 % din conţinutul chimic al apeimai puţin de 1 % din conţinutul chimic al apei.

În apa marină există şi elemente chimice biogeneelemente chimice biogene: azot, fosfor şi alte microelemente necesare întreţinerii vieţii organismelor vii.

Cantitatea de săruri dizolvată Cantitatea de săruri dizolvată în apele oceanului planetar este de 50 × 1050 × 101616 t t Ea poate să acopere: fundul Oceanului cu un strat de 60 m grosime suprafaţa uscatului cu un strat de 153 m toată suprafaţa Pământului cu un strat de 45 m grosime. Gestiunea resurselor de apa - GRAGestiunea resurselor de apa - GRA 4444

SALINITATEASALINITATEA

Page 45: C1- APA. Resurse de Apa

Elementele componente ale sărurilor oceanelor şi procentajul în apa oceanicăGestiunea resurselor de apa - GRAGestiunea resurselor de apa - GRA 4545

Page 46: C1- APA. Resurse de Apa

Salinitatea mediului marin s-a format în decurs de 2,5 – 3 miliarde ani2,5 – 3 miliarde ani - - odată cu formarea oceanului planetarodată cu formarea oceanului planetar. Acumularea sărurilor Acumularea sărurilor se datorează dezagregarii topiturilor magmatice din dezagregarii topiturilor magmatice din scoarţa terestră în decursul timpului geologicscoarţa terestră în decursul timpului geologic.

Un rol important în formarea salinităţii apelor marine revine apelor fluvialeapelor fluviale, care transportă de pe continente cantităţi mari de săruritransportă de pe continente cantităţi mari de săruri.

Salinitatea medie a oceanului planetarSalinitatea medie a oceanului planetar este 35 ‰35 ‰, variind de la 32‰32‰ la la 37‰.37‰. În mări, variaţia salinităţii este foarte mare. În golfurile Mării BalticeMării Baltice - 3 – 5 ‰,3 – 5 ‰, iar în Marea Roşie – 42 ‰. Diferenţierile se datorează climei (cantitatea de precipitaţii şi evaporarea), curenţilor, aportului de ape continentale.

La EcuatorEcuator ea atinge 34,5 – 35,5 ‰,34,5 – 35,5 ‰, la tropicetropice atinge 36 – 37 ‰36 – 37 ‰ (din cauza evaporării intense). În regiunile temperate şi nordiceÎn regiunile temperate şi nordice scade până la 32 ‰.32 ‰.Variaţia zonală a salinităţii în unele cazuri este influenţată de curenţii maritimi curenţii maritimi şi apele scurse de pe continente.şi apele scurse de pe continente. În partea de nord a Oceanului Atlantic salinitatea creşte (35,5 ‰) datorită curentului cald Gulf-Stream.

Gestiunea resurselor de apa - GRAGestiunea resurselor de apa - GRA4646

SALINITATEASALINITATEA

Page 47: C1- APA. Resurse de Apa

Salinitatea mărilor depinde de legătura lor cu oceanul planetar, de condiţiile climatice şi de particularităţile regimului hidrologic.

Se disting bazine marine cu salinitatea mai mică decât a oceanului planetar, de exemplu:Marea Baltică 6 - 22 ‰ Marea Albă 25 - 26 ‰ Marea Azov 11 ‰Marea Neagră 17 - 18 ‰ Marea Caspică 12 - 13 ‰. Aceasta se datorează gradului redus de evaporare în timpul anului gradului redus de evaporare în timpul anului şi şi aportulaportului ui apelor dulci continentaleapelor dulci continentale..În unele bazine salinitatea apelor este mai mare decât în ocean, de exemplu:Marea Mediterană 37 - 38 ‰ Marea Roşie 41 - 42 ‰Golful Persic 38 - 40 ‰. Aceasta poate fi o consecinţă a cantităţii mici de precipitaţii şi a gradului ridicat de evaporare. Gestiunea resurselor de apa - GRAGestiunea resurselor de apa - GRA

4747

SALINITATEASALINITATEA

Page 48: C1- APA. Resurse de Apa

1. Salinitatea apelor marine şi oceanice este influenţată de variaţia temperaturii, repartiţia curenţilor oceanici şi asupra dezvoltării vieţii.

2. Sărurile care se găsesc în cantitate mare au importanţă economică pentru industrie şi alimentatie.

3. În regiunile secetoase asigurarea cu apa potabila se

face prin desalinizarea apei de mare.

4. Anual din apele marine se extrag 6 milioane tone de NaCl.

Gestiunea resurselor de apa - GRAGestiunea resurselor de apa - GRA 4848

SALINITATEASALINITATEA

Page 49: C1- APA. Resurse de Apa

Gaze dizolvate în apă Gaze dizolvate în apă În apele oceanului gazele gazele dizolvate provin dizolvate provin din:- atmosfera- apele aduse din râuri- descompunerea substanţelor organice- activitatea vulcanilor submarini.

Capacitatea apei marine de dizolvare a gazelor Capacitatea apei marine de dizolvare a gazelor depinde de: - temperatură- salinitate- presiune.

Principalele gaze dizolvate sunt:- oxigenuloxigenul- dioxidul de carbon- hidrogenul sulfurat- amoniacul- metanul ş. a. Gestiunea resurselor de apa - GRAGestiunea resurselor de apa - GRA 4949