realizat conform H.G. nr. 28 din 09.01.2008

“REABILITARE SISTEME DE INSTALATII SANITARE SI TERMICE PENTRU CENTRUL CRRN VARADIA DE MURES PRIN PROGRAM CASA VERDE”

Elaborat de: S.C. EST GAZ S.R.L. Adresa: str.T.Vladimirescu, nr.4, ap.15 Arad, 310010, jud. Arad ROMANIA C.U.I. 6648460 J02/1798/1994 tel.:0357 42 64 50 fax: 0356 46 99 44 mobil: 0723 15 45 83 email: info@estgaz.ro website: www.estgaz.ro

2

Beneficiar D.G.A.S.P.C. ARAD Denumirea lucrării REABILITARE SISTEME DE INSTALATII SANITARE SI TERMICE PENTRU

CENTRUL CRRN VARADIA DE MURES PRIN PROGRAM CASA VERDE Faza STUDIU DE FEZABILITATE Număr proiect 104 / 2016

EXEMPLARUL …/3

Elaborat de: S.C. EST GAZ S.R.L. Adresa: str.T.Vladimirescu, nr.4, ap.15 Arad, 310010, jud. Arad ROMANIA C.U.I. 6648460 J02/1798/1994 tel.:0357 42 64 50 fax: 0356 46 99 44 mobil: 0723 15 45 83 email: info@estgaz.ro website: www.estgaz.ro

3

CUPRINS

A. PIESE SCRISE ................................................................................................................................... 5

1. DATE GENERALE .............................................................................................................................. 5

1.1. Denumirea obiectivului de investiţii ............................................................................................ 5

1.2. Amplasamentul (judeţul, localitatea, strada, numărul) ................................................................. 5

1.3. Adresa investiţiei ........................................................................................................................ 7

1.4. Beneficiarul investiţiei ................................................................................................................. 7

1.5. Elaboratorul studiului .................................................................................................................. 7

2. INFORMAŢII GENERALE PRIVIND PROIECTUL.................................................................................. 8

2.1. Situaţia actuală şi informaţii despre entitatea responsabilă cu implementarea proiectului .......... 8

2.2. Descrierea investiţiei ................................................................................................................... 8

2.2.a) Concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investiţii pe termen lung (în cazul în care au fost elaborate în prealabil) privind situaţia actuală, necesitatea şi oportunitatea promovării investiţiei, precum şi scenariul tehnico-economic selectat; ................... 9

2.2.b) Scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investiţii pot fi atinse (în cazul în care, anterior studiului de fezabilitate, nu a fost elaborat un studiu de prefezabilitate sau un plan detaliat de investiţii pe termen lung) .................................................... 9

2. ANALIZA COST-BENEFICIU ............................................................................................................. 11

3. DATE TEHNICE ALE INVESTIŢIEI .................................................................................................... 18

3.a) Zona şi amplasamentul ............................................................................................................. 18

3.b) Statutul juridic al terenului care urmează să fie ocupat ............................................................. 19

3.c) Situaţia ocupărilor definitive de teren: suprafaţa totală, reprezentând terenuri din intravilan/extravilan ......................................................................................................................... 19

3.d) Caracteristicile principale ale construcțiilor din cadrul obiectivului de investiții. ...................... 19

3.e) Studii de teren .......................................................................................................................... 19

3.f) Caracteristicile principale ale construcţiilor din cadrul obiectivului de investiţii, specifice domeniului de activitate, şi variantele constructive de realizare a investiţiei, cu recomandarea variantei optime pentru aprobare ..................................................................................................... 19

3.g) Situaţia existentă a utilităţilor şi analiza de consum .................................................................. 20

3.h) Concluziile evaluării impactului asupra mediului ...................................................................... 20

4. DURATA DE REALIZARE ŞI ETAPELE PRINCIPALE. GRAFICUL DE REALIZARE A INVESTIŢIEI ..... 23

5. COSTURILE ESTIMATIVE ALE INVESTIŢIEI ..................................................................................... 24

5.1. Valoarea totală cu detalierea pe structura devizului general ...................................................... 24

5.2. Devizul obiectelor ..................................................................................................................... 25

6. CERTIFICAT ENERGETIC ................................................................................................................ 26

B. PIESE DESENATE ........................................................................................................................... 27

4

5

A. PIESE SCRISE 1. DATE GENERALE 1.1. Denumirea obiectivului de investiţii

”REABILITARE SISTEME DE INSTALATII SANITARE SI TERMICE PENTRU CENTRUL CRRN VARADIA DE MURES PRIN PROGRAM CASA VERDE” va reprezenta soluția optimă pentru înlocuirea sistemelor locale de încălzire existente (sobe de teracotă) din sediul CRRN Vărădia de Mureș și va consta în utilizarea unui cazan pe combustibil solid (alimentare dubla – cu peleti sau lemne) ce va realiza încălzirea pe durata sezonului rece, precum și prepararea apei calde de consum. În vederea ridicării randamentului sistemului de preparare al apei calde de consum prin intermediul cazanului pe combustibil solid, se va utiliza și un sistem de panouri solare termice amplasate in vecinătatea centralei termice ce va transfera energia termică la un boiler bivalent. 1.2. Amplasamentul (judeţul, localitatea, strada, numărul)

Obiectivul de investiție este amplasat in Județul Arad și este aflat în administrarea D.G.A.S.P.C. Arad.

Județul Arad este situat in partea de Vest a României si cuprinde teritorii din Crișana și din Banat. Județul se întinde de o parte și de alta a Mureșului și a Crișului Alb. Se învecinează cu Bihorul la nord și nord-est,cu Alba la est, Hunedoara la sud-est, Timiș la sud și cu Ungaria la vest. Suprafața pe care se întinde este de 7754 kmp. Din punct de vedere administrativ cuprinde, 10 orașe (din care 1 municipiu), 68 de comune și 270 de sate. Străbătut de râul Mureș, teritoriul său este cuprins în proporție de aproximativ 3/4 în regiunea Crișana, restul fiind în cadrul regiunii Banat.

Conform datelor statistice pe anul 2003, Aradul are o populație de 461.744 și o densitate de 59,5 locuitori pe kilometru pătrat, sub media națională de densitate (93/km²), dintre care 221.907 bărbați și 239.837 femei. Durata medie a vieții pe perioada 2001-2003 a fost de 70,35(66,92 la bărbați, respectiv 73,85 la femei). Populația la diferite recensământuri: 1930=488.360 loc.; 1948=476.210 loc.; 1956=418.248 loc.; 1966=418.250 loc.; 1972=494.828 locuitori. Din punct de vedere al apartenentei etnice pe teritoriul județului Arad sunt români in proporție de 82,2%, maghiari - 10,7% maghiari, rromi (țigani) - 3,8%, slovaci - 1,3%, germani - 1,0%, ucrainieni - 0,4% si sârbi - 0,3%.

Situat in vestul tarii județul Arad se întinde pe sectoarele estice ale Campiei Pannonice (Campia Aradului, Campia Inalta a Vingăi, Câmpia Crisurilor, Campia Cermeiului) cat si ca formatiune orografica apare depreiunea golf specifica Munțiilor Apuseni (Deprsiunea Zarandului). O particularitate o constituie trecerea brusca de la campie la munte, nuantata in mod special prin contactul dintre Muntii Zarandului cu Campia Aradului si a Campiei Cermeiului cu Muntii Codru-Moma in vest. Coordonatele 20°45’ long. E (Nădlac la vest) și 22°39’ (Târnăvița la est) long.E, respectiv 45°58’ (Labașinț la sud) și 46°38’ (Berechiu la nord) latitudine nordică, reprezintă punctele extreme ale județului.

Relieful din punctul de vedere al regimului inaltimii coboară în trepte dispre est spre vest: - Munții Zărand, Munții Codru-Moma și porțiuni din Masivul Bihor (Găina)

6

- Altitudinea maximă: vf. Gaina 1486 m (aflat la intretaierea a 3 judete in Masivul Bihor, vf. Pleșu 1112 m in M-tii. Codru-Moma - Dealurile de Vest (Dealurile piemontate ale Zarandului si Beliu-Cermei, Dealurile Lipovei)

Localitatea VĂRĂDIA DE MUREȘ. Comuna Vărădia de Mureş face parte din punct de vedere administrativ din judeţul Arad, fiind situată în partea de est a acestuia. Localitatea are urmatoarele vecinatati : – la nord-vest, comuna Barzava – la sud, comunele Bata si Birchis – la est, cornuna Savarsin. Din punct de vedere geografic, partile centrala si nordica a comunei sunt incluse Muntilor Zarandului, care se prezinta ca o regiune deluroasa cu altitudini modeste de 300 – 600 m si bine impadurite. Partea sudica apartine in intregime luncii Muresului (145 m). În punctul numit cetate, urme arheologice diverse, parţial cercetate, pun în evidenţă o continuitate de locuire de cca două milenii şi jumătate. Aici a fost descoperită o aşezare hallstatiană (mileniul I i. Hr.), o

fortificaţie dacică (sec. III. i.Hr. – I d. Hr.), care continuă să existe şi în sec. III d. Hr. şi să intreţină relaţii strânse cu Imperiul Roman din sudul Mureşului. Tot aici a fost şi prima vatră medievală a satului, menţionat documentar în 1369, denumirea de “Varady” fiind motivată fie de memoria vechi cetăţi antice, fie de o nouă fortificatie. Cetatea medievală apare documentar mult mai târziu (în 1479) şi nu e sigur legată de punctul “cetate”. La poalele înălţimii, este descoperită ruina bisericii ortodoxe din sec. XIV-

XV, a satului “Varady”, amintit mai sus. Este important de observat că şi noua biserică ortodoxă, de lemn ( ulterior reconstruită din zid), a fost ridicată in apropierea acestui sit, ocupat acum parţial de cimitir. Axa principală. a satului (pe care în ultima perioadă s-au edificat o serie de dotări ale satului), însoţind drumul de tranzit al satului, este de asemenea orientată spre situl respectiv, astfel încât aici trebuie cautată zona cea mai veche a satului, peste care a intervenit sistematizarea austriacă.

Până in 1552, anul primei ocupaţii turceşti, istoria satului este legată de cea a cetăţii – castelului, care este implicat în majoritatea evenimentelor locale. Castelul are mulţi proprietari. Către sfârşitul sec. XV, Vărădia devine târg, demonstrând un anumit nivel de dezvoltare şi atractivitate. Ocupaţia otomană nu a adus schimbări importante. Cetatea – castel şi-a menţinut funcţiile şi prin aceasta, a fost ţinta unor atacuri şi distrugeri. Descrierea lui Evilia Celebi este foarte concludentă: cetatea fiind suficient de mare pentru a include câteva locuinţe (poate nu 150, dat fiind că sunt cunoscute exagerările călătorului turc) şi reşedinţa dizdarului. Pe de altă parte, este plauzibil ca o parte din aşezare (centrul) să fi fost fortificată cu palisada (de aici denumirea de “palanca”, pe care o utilizează Celebi), astfel încât numărul de case poate fi apropiat de realitate.

Din punct de vedere economic, agricultura este ramura de bază, cultivarea plantelor și creșterea animalelor fiind principalele preocupări ale locuitorilor precum și exploatarea și prelucrarea lemnului. Potențialul turistic al așezării este unul de excepție. Elementele fondului turistic natural se îmbină armonios cu cele de natură antropică: Valea Mureșului și Cetatea medievală de la Vărădia de Mureș.

7

1.3. Adresa investiţiei

DIRECTIA GENERALA DE ASISTENTA SOCIALA SI PROTECTIA COPILULUI ARAD CENTRUL CRRN VARADIA DE MURES Județul Arad, Str. Principala, nr. 40, Varadia de Mures Telefon: +40 257 41 74 64 Email: cp_varadia@dgaspc-arad.ro Web: http://www.dgaspc-arad.ro/

1.4. Beneficiarul investiţiei

DIRECTIA GENERALA DE ASISTENTA SOCIALA SI PROTECTIA COPILULUI ARAD Județul Arad, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 14 Telefon: +40 257 21 00 55 Email: secretariat@dgaspc-arad.ro Web: http://www.dgaspc-arad.ro/

1.5. Elaboratorul studiului

S.C. EST GAZ S.R.L. Adresa: str.T.Vladimirescu, nr.4, ap.15 Arad, 310010, jud. Arad ROMANIA C.U.I. 6648460 J02/1798/1994 tel./fax: 0357426450 mobil: 0723154583 email: info@estgaz.ro website: www.estgaz.ro

8

2. INFORMAŢII GENERALE PRIVIND PROIECTUL 2.1. Situaţia actuală şi informaţii despre entitatea responsabilă cu implementarea proiectului

Entitatea responsabila cu implementarea proiectului este DIRECTIA GENERALA DE ASISTENTA SOCIALA SI PROTECTIA COPILULUI ARAD.

In prezent încălzirea obiectivului se realizează cu ajutorul surselor de încălzire locală (sobe de teracotă) și prepararea apei calde menajere se realizează cu ajutorul unui boiler electric: Denumire Obiectiv Preparare a.c.m Încălzire

CENTRUL CRRN VARADIA DE MURES

Boiler electric Surse locale de încălzire (sobe de teracota)

NUMARUL DE UTILIZATORI SI NECESARUL DE APA CALDA MENAJERA OBIECTIVE:

Denumire obiectiv Număr utilizatori estimat

Necesar apa calda menajera rezultat

(litri/zi)

CENTRUL CRRN VARADIA DE MURES – CORP A, CORP B SI CORP C

35 1750

NECESARUL DE INCALZIRE:

Denumire obiectiv Suprafata incalzită (mp) Necesar incalzire (kW)

CENTRUL CRRN VARADIA DE MURES - CORP A

287,30 34,48 kW

CENTRUL CRRN VARADIA DE MURES - CORP B

362,42 43,49 kW

CENTRUL CRRN VARADIA DE MURES - CORP C

498,26 49,83 kW

2.2. Descrierea investiţiei

Investiția „REABILITARE SISTEME DE INSTALATII SANITARE SI TERMICE PENTRU CENTRUL CRRN VARADIA DE MURES PRIN PROGRAM CASA VERDE”, se referă la:

- reducerea dependenței de combustibili solizi, protecția mediului prin reducerea emisiilor poluante și combaterea schimbărilor climatice, diversificarea surselor de producere a energiei, tehnologiilor si infrastructurii pentru producția de energie termică, modernizarea capacităților de producere a energiei din surse regenerabile.

- reducerea cheltuielilor bugetului societății afectate de consumul de combustibili si îmbunătățirea echilibrului bugetar, întrucât, in prezent, sistemul actual implica o slaba independenta financiară.

9

O previziune simpla, in contextul anticipării unor creșteri ale tarifelor la combustibili clasici - urmare, pe de o parte, a caracterului lor administrat, dar si al eforturilor de aliniere la preturile internaționale, iar pe de alta, tendințele generale de creștere a preturilor la energie pe plan mondial - conduce la concluzia unei sporiri considerabile a acestor cheltuieli publice in viitorul apropiat, dar si o dinamica aproape imposibil de estimat pentru un orizont de 15 – 30 de ani.

De asemenea, valoarea mare a cheltuielilor publice destinate acoperirii consumului public de combustibili face prohibitiva extinderea in viitor, problema care este exacerbata si de dimensiunile reduse ale veniturilor bugetului in condițiile in care acestea au surse limitate de creștere.

Suplimentar, nivelul actual al acestor cheltuieli, creșterea lor in viitor, arondarea către D.G.A.S.P.C. ARAD de noi cheltuieli, in special sociale (fără sa se cedeze către autoritățile locale si sursele de venit pentru efectuarea acestor cheltuieli) si limitele veniturilor bugetare pun problema limitării in viitor a consumului de combustibil convențional.

Concluzia care rezulta, pentru a continua funcționarea in limitele consumului actual de combustibili, dar si de multiplicarea acestuia in viitor este creșterea independentei energetice a obiectivelor din cadrul Centrului CRRN prin producerea de energie termică, utilizându-se surse de energie regenerabila. 2.2.a) Concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investiţii pe termen lung (în cazul în care au fost elaborate în prealabil) privind situaţia actuală, necesitatea şi oportunitatea promovării investiţiei, precum şi scenariul tehnico-economic selectat;

Nu a fost realizat un studiu de prefezabilitate si nici un plan detaliat de investiții pe termen lung privind situația actuala, necesitatea si oportunitatea promovării investiției, precum si scenariul tehnico-economic selectat. 2.2.b) Scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investiţii pot fi atinse (în cazul în care, anterior studiului de fezabilitate, nu a fost elaborat un studiu de prefezabilitate sau un plan detaliat de investiţii pe termen lung)

10

11

2. ANALIZA COST-BENEFICIU 1 Identificarea investitiei si definirea obiectivelor 1.1 Identificarea investitiei Denumirea investitiei este "Reabilitare instalatii sanitare si termice pentru centrul CRRN Varadia de Mures prin programul CASA VERDE". Investitia este realizata in Varadia de Mures, judetul Arad si consta in inlocuirea sistemului de incalzire cu sobe de teracota si preparare a apei calde menajere cu boiler electric cu sistem de incalzire centrala cu cazan cu combustibil solid cu alimentare automata. Necesarul de apa calda menajera va fi asigurat partial prin panouri solare cu tuburi vidate. 1.2 Definirea obiectivelor Obiectivul general al investitiei este asigurarea centrului CRRN cu energie termica si apa calda menajera Obiectivele specifice sunt: -diminuarea costurilor de operare -facilitarea intretinerii si exploatarii -asigurarea energiei cu minimizarea amprentei de CO2 1.3 Perioada de referinta Conform HG 28/2008 perioada de referinta pentru proiectele de acest tip durata de referinta este de 10 ani. 2. Analiza opţiunilor şi alegerea alternativei optime Proiectantul a avansat urmatorele variante: -Varianta 1-cazan cu lemne cu alimentare automata -Varianta 2 -cazan cu lemne cu alimentare manuala Alegerea variantei a fost facuta prin analiza multicriteriala, criteriul de departajare fiind facilitatea in exploatare, date fiind resursele umane reduse de care dispune centrul

12

Din analiza rezulta ca fiind acceptabila varianta 1. 3 Analiza financiara 3.1 Veniturile si costurile de exploatare Veniturile proiectului au fost considerate ca fiind economiile realizate din trecerea de la incalzire cu sobe de teracota si prepararea a.c.m. cu boiler electric la incalzirea cu cazan cu combustibil solid, alimentat automat, si prepararea a.c.m. partial cu panouri solare si partial folosind cazanul cu combustibil solid. Ipotezele de calcul sunt: -randamentul termic al sobelor de teracota este de 65% in medie -randamentul termic al cazanelor cu lemne este de 90% -perioada de incalzire este de 180 zile/an -consumul de apa calda este 50 l/zi/persoana cf. normative -dupa efectuarea investitiei producerea a.c.m. va fi asigurata in proportie de 30% din energie solara -numarul de persoane (asistati+personal) este de 40 -costul unitar al energiei electrice este cel comercial actual

Criteriu Pondere Varianta 1 Varianta 2Eficienta 20% 4 4Facilitarea exploatarii 60% 4 2Cost 20% 3 4Punctaj 3.8 2.8

Estimare costuri incalzireCazan Sobe

Putere calorica lemn (Kwh/kg) 4.2 4.2Necesar termic perioada (Kwh) 280,800 280,800Cantitate combustibil consumata (tone) 67 84Pret unitar (lei/t) 210 210Costuri/sezon (lei) 14,040 17,550Costuri unitare combustibil (lei/kwh) 0.05 0.0625

Estimare energie necesara prepararii a.c.m.Consum unitar de acm ( l/zi/persoana) 50Nr. persoane 40Total consum zilnic (mc) 2Energie consumata/zi (Kwh) 10Energie consumata /an (Kwh) 3714

13

3.2 Costurile investitiei Valoare totala a investitiei este de 326.319 lei (inclusiv TVA), defalcata astfel: -Constructii si instalatii 145.202 lei -Utilaje si echipamente tehnologice cu montaj 126.730 lei ------------------------------------------------------------------------ Total fara TVA 271.932 lei Devizul detaliat se gaseste in anexa studiului de fezabilitate 4 Fluxuri de numerar, rata de rentabilitate si sustenabilitatea proiectului Analiza fluxurilor de numerar s-a facut pentru varianta fara investitie si pentru varianta cu investitie. Calculul valorii financiare nete actualizate (VFAN) si a ratei de rentabilitate financiara (RRF ) s-au facut in urmatoarele ipoteze: -perioada de referinta 10 ani -rata de actualizare 3% -la sfarsitul perioadei de referinta valoarea reziduala este de 20% din valoarea actuala -veniturile pt. cazul cu investitie sunt reprezentate de economiile realizate

Estimare costuri preparare a.c.m.

Necesar energie pt. a.c.m. /an Kwh 3714 3,714Cost energie lei/kwh 1.65 0.035Total costuri anuale cu energia a.c.m. 6127 130

Boiler electric

Panouri solare+boiler

Estimare venituri (lei)Actual Dupa investitie

Costuri incalzire 17,550 14,040Costuri a.c.m. 6,127 130Total costuri anuale 23,677 14,170Economie realizata (venituri) 9,507

VARIANTA CU INVESTITIE

A1 A2 A3 A4 A5 A6 A7 A8 A9 A10Fluxuri operationaleVenituri 9,507 9,507 9,507 9,507 9,507 9,507 9,507 9,507 9,507 9,507Cheltuieli 14,170 14,170 14,170 14,170 14,170 14,170 14,170 14,170 14,170 14,170Flux net din operatiuni -4,662 -4,662 -4,662 -4,662 -4,662 -4,662 -4,662 -4,662 -4,662 -4,662Fluxuri din investitiiCheltuieli cu investitiaValoarea Investitiei -326,319Valoarea reziduala a investitiei 65,264Fluxuri totale din activitatea de investitii -326,319 65,264Fluxuri din activitatea de finantareFinantare din program CASA VERDE 293,687Finantare buget local 32,632Credite bancareCredit furnizorRambursari crediteDobanziFluxuri nete activitatea de finantare 326,319Fluxuri nete -4,662 -4,662 -4,662 -4,662 -4,662 -4,662 -4,662 -4,662 -4,662 60,601Fluxuri cumulate -4,662 -9,325 -13,987 -18,650 -23,312 -27,975 -32,637 -37,300 23,301VFNA 8,791RRF 7.3%

14

Dupa cum se observa realizarea investitiei se obtine o rentabilitate pozitiva. 5 Surse de finantare Finantarea proiectului va fi asigurata astfel: -90% din finantare asigurata prin programul CASA VERDE -10% din finantare asigurata din bugetul local 6 Analiza de risc si senzitivitate Analiza de senzitivitate urmareste determinarea variabilelor critice si a valorilor de comutatie. Ca si variabila a fost luata in considerare cresterea pretului la lemnul de foc.

VARIANTA FARA INVESTITIE

A1 A2 A3 A4 A5 A6 A7 A8 A9 A10Fluxuri operationaleVenituri 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Cheltuieli 23,667 23,667 23,667 23,667 23,667 23,667 23,667 23,667 23,667 23,667Flux net din operatiuni -23,667 -23,667 -23,667 -23,667 -23,667 -23,667 -23,667 -23,667 -23,667 -23,667Fluxuri din investitiiCheltuieli cu investitiaValoarea InvestitieiValoarea reziduala a investitieiFluxuri totale din activitatea de investitiiFluxuri din activitatea de finantareFinantare program CASA VERDEFinantare buget localCredite bancareCredit furnizorRambursari crediteDobanziFluxuri nete activitatea de finantareFluxuri nete -23,667 -23,667 -23,667 -23,667 -23,667 -23,667 -23,667 -23,667 -23,667 -23,667Fluxuri cumulate -47,333 -71,000 -94,666 -118,333 -141,999 -165,666 -189,332 -212,999 -236,666VFNA -201,880RRF -150.0%

15

Se observa sensibilitatea investitiei la cresterea pretului la lemnul de foc. Totusi, avand in vedere amplasarea beneficiarului intr-o zona in care costurile de transport ale lemnului sunt scazute consideram ca impactul este minim.

Categoria de risc Descrierea riscului Consecintele aparitiei riscului

Masuri de eliminare a riscului

Responsabil cu gestiunea riscului

Riscuri de natura tehnica

Constructie Riscul de aparitie al unui eveniment pe in perioada de implementare care conduce la imposibilitatea incadrarii in normele de timp

Intarzirea in finalizarea proiectului in termen sau intarzierea unor etape determinante

Controlul in faza de contractare a capacitatii tehnice si a resurselor constructorului Controlul permenent al termenelor si penalizarea oricaror depasiri in perioada de imlementare

Solicitantul Managerul de proiect

Receptie finala Risc fizic si operational care poate conduce la receptia cu intarziere a investitiei

Poate intarzia inceperea utilizarii serviciulu public

Nu se va efectua plata transei finale decat la receptia finala a investitiei functionale

Solicitantul Managerul de proiect

Cresterea pretului lemnului de foc 0.00% 1.00% 2.00% 3.00% 4.00% 5.00%VFNA 8791 6373 3956 1538 -879 -3297

0% 1% 2% 3% 4% 5%

-4000

-2000

0

2000

4000

6000

8000

10000

Senzitivitatea investitiei la variatia pretului la lemnul de foc

Cresterea pretului la lemnul de foc

VF

NA

16

Resurse estimate gresit

Riscul ca resursele necesare executarii proiectului, exprimate cantitativ, sa fie mai mari decat s-a estimat initial

In general apar cresterile de cost provenite din cantitati suplimentare de lucrari solicitate de constructor

Pot fi impuse clauze speciale in faza de contractare care se refera la aprobarea cantitatilor suplimentare numai cu interventia si instiintarea managerului de proiect sau a beneficiarului

Constructorul Antreprenorul general Managerul de proiect

Capacitate tehnica Riscul ca executantul sa nu aiba capacitatea tehnica de executie a lucrarilor in integralitate lor

Imposibilitatea furnizarii serviciulu public promis populatiei comunei

Examinarea in faza precontractuala a capacitatii tehnice a constructorilor vizati si selectarea celui mai bun

Solicitant Manager de proiect Diriginte de santier

Solutii tehnice Solutile tehnice propuse de proiectant nu sunt cele mai potrivite, sunt vechi sau inadecvate scopului investitiei

Toate beneficiile estimate ale proiectului se pot dovedi gresit estimate

Verificarea incucisata in faza de receptie a proiectului Interventia verificatorilor de proiecte sau a drigintilor de santier

Solicitant Manager de proiect Diriginte de santier Antreprenor general

Riscuri financiare

Evaluare incorecta a costurilor investitiei

Valoarea investitiei si costurile de exploatare sunt subevaluate

Solicitantul nu poate asigura finantarea finalizarii investitiei

Verificarea evaluarilor in faza de fezabilitate cu mare atentie, controlul strict al costurilor in faza de executie

Solicitantul Managerul de proiect Consultantul

Preturile materialelor

Valoarea costurilor de investitie si a costurilor operationale sunt afectate de cresteri neasteptate ale preturilor in faza de executie

Imposibilitatea asigurarii finantarii sau cofinantarii investitiei sau a anumitor etape ale acesteia

Transferul contractual al riscului de fluctuatii ale preturilor catre antreprenorul general Stabilirea de solutii alternative in faza

Solicitantul Proiectantul Consultantul Antreprenorul general

17

de proiectare Riscuri de exploatare

Cresterea costurilor

Risc operational ca urmare a cresterii pretului la lemnul de foc

Necesitatea cresterii alocarilor suplimentare de la buget

Negocierea unor preturi mai bune la transportul lemnului de foc

Solicitantul

SCENARIUL RECOMANDAT DE CATRE ELABORATOR

Varianta recomandata de catre elaborator este VARIANTA 1, in vederea producerii de energie termica și preparare a apei calde de consum pentru valorificarea potentialului surselor regenerabile de energie Prin realizarea acestor instalatii se vor obtine economii importante de energie termica ceea ce va conduce la micsorarea semnificativa a cheltuielilor anuale; ARGUMENTE

Solutiile prezentate la VARIANTA 2 conduc la cheltuieli anuale importante si tinand cont de reglementarile UE pe care si Romania va trebui sa le respecte privind utilizarea resurselor energetice regenerabile se considera necesara si oportuna implementarea instalatiilor moderne bazate pe energii regenerabile: a panourilor solare pentru prepararea apei calde menajere care sa conduca la eficientizarea consumurilor de energie existente.

SOLUTIA PROPUSA PENTRU INCĂLZIREA OBIECTIVULUI PRECUM ȘI SOLUTIA PROPUSA PENTRU PRODUCEREA APEI CALDE MENAJERE

Pentru acoperirea consumului zilnic de apa calda menajera precum și pentru realizarea incalzirii

obiectivului se propune utilizarea unui cazan pe combustibil solid (peleti) cu alimentare automata, aceasta fiind un utilaj modern foarte fiabil și economic. Cazanul va furniza si energia termica necesara pentru prepararea apei calde de consum. Baza de proiectare: La baza realizării Studiului de fezabilitate stau urmatoarele documente: - Releveele efectuate pe teren cu sprijinul personalului D.G.A.S.P.C. Arad;

Lucrarea urmareste continutul cadrul al studiilor de fezabilitate, conform legislatiei in vigoare, adaptat specificului investitiei, si legislatia tehnica de referinta: - STAS 1478-90 Alimentarea cu apa la constructii civile si industriale - STAS 1846-90 Determinarea debitelor de apa de canalizare - STAS 6002-88 Alimentari cu apa. Camine pentru bransamente de apa - NGPM -2002 Norme generale de protectia muncii - GP 043-99 Ghid pentru proiectarea si executia exploatarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare utilizand conducte PVC, polietilena si polipropilena - I9/ 2009 Normativ pentru proiectarea instalatiilor sanitare - C 300-1994 Normativ de prevenire si stingerea incendiilor pe durata executiei lucrarilor de constructii si instalatiilor aferente acestora - Legea 10/ 1995 Calitatea in constructii - C 56-02 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente

18

- C 150-99 Normativ privind calitatea imbinarilor sudate - P118-95 Norme tehnice de proiectare si realizarea constructiilor privind protectia la actiunea focului. Norme de protectia muncii in activitatea de constructii montaj (aprobate cu Ordinul MC Ind. Nr. 1225 din 1980) - Manualul instalatorului. 3. DATE TEHNICE ALE INVESTIŢIEI 3.a) Zona şi amplasamentul Relieful Relieful prezintă interfluvii uşor ondulate, separate prin văi cu adâncimi diferite, mai adânci în partea estică a teritoriului, unde apare o diferenţă de nivel (între platou şi văi) de 30-50 m şi mai puţin adânci în partea vestică, unde diferenţele de nivel sunt de 10-20 m. Altitudinea zonei este cuprinsă între 120-150 m, iar platourile sunt acoperite cu o serie de microdepresiuni provenite din tasarea luturilor carbonatate şi a loessurilor. Tasarea s-a făcut fie local (prin acumularea apei meteorice care prin dizolvarea liantului carbonatic a condus la conturarea de crovuri circulare), fie pe areale extinse (datorită pânzei freatice care, în circulaţia ei înspre principalele colectoare, a dizolvat şi antrenat carbonatul de calciu din rocile subiacente - loessuri, luturi, argile roşcate -, favorizând formarea unor crovuri alungite, orientate dinspre NE spre SV). Zona seismica si adâncimea de îngheț

STAS-ul 11100/77 încadrează zona jud. Arad în zona gradului 7 macroseismic, după scara Richter.

Normativul P100/92, referitor la zonarea teritoriului României după valorile coeficientilor seismici de colt Ks şi Tc include zona Arad în zona D căreia îi corespunde ca valoare ag = 0,16 şi Tc= 0,07 sec.

STAS-ul 6054/77 indică adâncimea de îngheț egală cu 0,7-0,8 m. Clima Climatul este temperat-continental moderat, cu o temperatură medie multianuală de 10,80oC şi o valoare medie multianuală a precipitaţiilor de 552,0 mm (staţia Arad), înregistrări efectuate în intervalul 1931-1975. Arealul localităţii se caracterizează printr-o diversitate redusă a condiţiilor fizico-geografice determinate de prezenţa unui relief piemontan cu evidente implicaţii în dispunerea solurilor şi a vegetaţiei. Valorile temperaturilor medii lunare sunt centralizate in tabelul de mai jos:

Luna θe [oC]

Qh [MJ]

I -1,6 28127,676 II 1,2 20071,027 III 5,8 11503,255 IV 11,2 877,544 V 16,3 0,000 VI 19,4 0,000 VII 21,1 0,000

19

VIII 20,4 0,000 IX 16,5 0,000 X 11,0 435,001 XI 5,6 12568,544 XII 0,8 23309,471

Diversitatea geografica teritoriala a județului Arad este o consecință a etajării climatice care se

suprapune unităților de relief. Frecvent media precipitațiilor anuale depășește 900 mm. Temperaturile sunt in general mai ridicate decât în restul regiunilor montane din tara (2-4

grade) fapt care explica si durata relativ redusa de persistenta a zăpezii. La altitudini de 400-800 metri zăpada persistă 55-60 zile anual si ajunge la 100-120 zile la altitudini de 800m. Oscilații termice pregnante se resimt si in culoarele de vale unde apar si inversiuni de temperatura.

Etajul dealurilor si al piemonturilor este diversificat din punct de vedere climatic după poziția pe care o ocupă. Dealurile care însoțesc rama înaltă a depresiunii Zarandului au un climat asemănător muntelui, pe când suprafețele piemontane larg dezvoltate la contactul cu câmpia sunt mai apropiate caracterelor climatice de câmpie.

Caracteristic pentru dealuri sunt in versiunile termice părțile mai înalte fiind invadate de brumă și ceață. Primăvara și vara încălzirea aerului se face treptat, valorile maxime apropiindu-se de 30-35 de grade. 3.b) Statutul juridic al terenului care urmează să fie ocupat

Statutul juridic al terenului care urmează sa fie exploatat 100% in administrarea Primăriei Comunei Varadia de Mures. 3.c) Situaţia ocupărilor definitive de teren: suprafaţa totală, reprezentând terenuri din intravilan/extravilan

Nu sunt propuse construcții definitive noi care sa conducă la ocupări suplimentare de suprafețe de teren. 3.d) Caracteristicile principale ale construcțiilor din cadrul obiectivului de investiții.

Nu sunt necesare noi suprafețe construite pentru realizarea instalațiilor urmând a se realiza doar construcții speciale.

3.e) Studii de teren

S-au utilizat confruntări ale situației existente cu planurile de arhitectura ale locatiei.

Masuratorile din teren au urmarit atat starea fizica a cladirilor, dar si echipamentele de instalatii existente (sanitare, electrice, termice). De asemenea s-au stabilit locatia de amplasare ale sistemelor de preparare a apei calde in cadrul locatiei respective.

S-au stabilit, de asemenea numarul de beneficiari, precum si numarul de personal de asistenta, stabilindu-se consumul mediu si maxim orar de apa calda. 3.f) Caracteristicile principale ale construcţiilor din cadrul obiectivului de investiţii, specifice domeniului de activitate, şi variantele constructive de realizare a investiţiei, cu recomandarea variantei optime pentru aprobare

Nu este cazul. Anexele in constructie din curtea sediului CRRN Varadia de Mures vor asigura amplasarea utilajelor.

20

3.g) Situaţia existentă a utilităţilor şi analiza de consum

ASIGURAREA CU UTILITATI Apa potabila Apa potabila necesara prepararii apei de adaos in circuitele calde cat si prepararii apei calde

menajere se preia din reteaua de potabila din fiecare obiectiv in parte. Apa necesara instalatiilor cu sursa regenerabila se asigura printr-un racord de ½ (pentru

umplere si adaos) si printr-un racord de alimentare a sistemului de preparare al apei calde menajere. Apa industriala (de racire) Nu este cazul Energie electrica Alimentarea consumatorilor electrici se face prin racordarea dulapului electric si de utomatizare

specializat la tabloul electric general din fiecare locatie. Principalii consumatori de energie electrica vor fi: - utilajele centralei termice; - automatizari;

Telefonie si alarmare PSI Nu este cazul.

3.h) Concluziile evaluării impactului asupra mediului

Lucrarile de constructie si amenajare a retelei presupun desfasurarea de activitati care nu utilizeaza apa in scop tehnologic. Pentru aceasta etapa, consumurile de apa vor asigura folosintele igienico-sanitare ale personalului de lucru. In acest sens, pentru organizarea de santier se propune utilizarea toaletelor ecologice. Activitatile de constructie desfasurate vor atrage dupa sine efectuarea unor lucrari pregatitoare pentru investitia ce se urmareste a fi realizata prin mutarea unor volume de sol vegetal si pamant. Prin perturbarea solului se vor genera surse de sedimente susceptibile de a fi antrenate prin intermediul precipitatiilor si scurgerilor de suprafata.

Ca masuri de protectie a apei in faza de executie se recomanda: - in timpul lucrarilor de executie a retelelor in faza de sapatura, transeele si gropile pentru imbinari si camine se vor pastra uscate (apa va fi eventual epuizata). - se va verifica etanseitatea conductelor facandu-se probe cu apa - dotarea organizarii de santier cu europubele pentru colectarea deseurilor menajere si cu toalete ecologice. Protectia aerului

Emisiile din timpul desfasurarii lucrarilor de edificarea a obiectivelor sunt asociate in principal cu miscarea pamantului, cu manevrarea altor materiale, precum si cu construirea in sine a unor facilitati specifice.

Emisiile de praf variaza adesea in mod substantial de la o zi la alta, in functie de nivelul activitatii, de operatiile specifice si de conditiile meteorologice dominante. Praful generat de manevrarea materialelor si de eroziunea vantului este, in principal, de origine naturala (particule de sol, praf mineral). Principalele faze de activitate care se constituie in surse de emisie a prafului in atmosfera sunt: - lucrari in amplasamentul obiectivului; - lucrari cuprinzand manipulari de pamant (sapaturi, umpluturi), in special manuale la realizarea

21

santurilor pentru pozarea conductelor si acoperirea cu pamant; - lucrari colaterale; - traficul auto de lucru.

Natura temporara a lucrarilor de constructie le diferentiaza de alte surse nedirijate de praf, atat in ceea ce priveste estimarea, cat si controlul emisiilor. Realizarea lucrarilor de construire si reabilitare a tronsoane de conducte consta intr-o serie de operatii diferite, fiecare cu durata si potentialul propriu de generare a prafului.

Executia lucrarilor implica folosirea utilajelor specifice diferitelor categorii de operatii, ceea ce conduce la aparitia unor surse de poluanti caracteristici motoarelor cu ardere interna. In plus, aprovizionarea cu materiale de constructie necesar a fi puse in opera implica utilizarea de autovehicule pentru transport care, la randul lor, genereaza poluanti caracteristici motoarelor cu ardere interna. Posibilitati de diminuare sau eliminare a impactului sunt: - Umectarea permanenta a suprafetelor neasfaltate. Procesele tehnologice care produc mult praf cum este cazul umpluturilor de pamant vor fi reduse in perioadele cu vant puternic. - Utilajele si mijloacele de transport vor fi verificate periodic si intretinute corespunzator si vor fi puse in functiune numai dupa remedierea eventualelor defectiuni. Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor

Sursele de zgomot sunt reprezentate de traficul rutier destul de redus (de asemenea sursa de vibratii), precum si de o serie de activitati gospodaresti din zonele locuite. In ceea ce priveste incadrarea nivelelor inregistrate de zgomot si vibratii in legislatia nationala, avand in vedere traficul existent, nu se poate pune problema depasirii limitelor impuse.

Principala sursa de zgomot in faza de realizare se datoreaza masinilor si utilajelor necesare pentru amenajarea terenului. Realizarea proiectului implica efectuarea unor lucrari importante cu utilaje si personal (lucrari de excavare/umplere, transport/ descarcare conducte, materiale de constructii, etc).

Procesele tehnologice de executie a acestor lucrari implica folosirea unor grupuri de utilaje cu functii adecvate ce reprezinta tot atatea surse de zgomot si vibratii. La utilajele propriu-zise de lucru se adauga autobasculantele care transporta materialele necesare executarii lucrarilor. Acestea atat incarcate cat si goale au mase importante si constituie la randul lor surse importante de zgomot si vibratii. Generarea de vibratii este favorizata si de calitatea drumurilor din zona (adesea cu denivelari).

Avand in vedere durata limitata de timp a lucrarilor de constructii si montaj al echipamentelor, precum si amploarea redusa a acestor lucrari se considera ca impactul zgomotului va fi nesemnificativ. Masurile de diminuare a zgomotului presupun: - Revizia si buna functionare tehnica a utilajelor de constructii si a celor de transport; - Respectarea orelor de program si evitarea prelungirii activitatii dupa ora 18. Protectia solului si a subsolului

Sursele de poluare specifice lucrarilor de constructii pentru realizarea obiectivului studiat sunt diverse si necesita decopertarea, transportul si punerea in opera a unor volume de materii prime si materiale.

Pe timpul executarii lucrarilor de reabilitare, factorul de mediu sol va fi influentat, impactul manifestandu-se prin: - degradarea fizica superficiala a solului pe arii foarte restranse adiacente traseelor de conducte in zona excavarilor - se apreciaza o perioada scurta de reversibilitate dupa terminarea lucrarilor si refacerea acestor arii; - scoaterea potentíala din circuit a unor suprafete pentru organizari de santier, zone de parcare a utilajelor etc;

22

- restrictionarea temporara a circulatiei pentru tronsoanele adiacente drumurilor. Impactul lucrarilor in timpul executiei este determinat de volumul lucrarilor de reabilitare si de

modul de organizare a lucrarilor. Posibilitati de diminuare sau eliminare a impactului:

- Colectarea, depozitarea si eliminarea corespunzatoare a tuturor categoriilor de deseuri (lichide, menajere, tehnologice); - Alimentarea cu carburanti a mijloacelor de transport sa se faca numai in statii centralizate (furnizori).

Se va exercita un control sever la transportul de beton din ciment cu autobetoniere, pentru a se preveni in totalitate descarcari accidentale pe traseu sau spalarea tobelor si aruncarea apei cu lapte de ciment in parcursul din santier sau drumurile publice. Protectia ecosistemelor terestre si acvatice

Pentru edificarea constructiilor propuse in proiect se vor executa operatiuni de excavare, nivelare, impermeabilizare etc, cu efect de: - Inlaturare totala a plantelor din zona constructiei propuse si a amenajarilor anexe; aspectul cantitativ al acestei pierderi de biomasa ara un caracter temporar daca tinem cont ca este prevazuta amplasarea de spatii verzi la sfarsitul perioadei de executie; - Inlaturarea totala a efectivelor de nevertebrate din perimetrul analizat si limitarea dispersiei populatiilor din zonele invecinate (o fragmentare a habitatelor naturale); - Modificari structurale ale profilului de sol prin operatiile de excavare, nivelare etc;

Pe ansamblu se poate afirma ca existenta santierului in perioada de realizare a obiectivului va produce modificari structurale si functionale nesemnificative in cadrul biocenozei locale, o scadere a biodiversitatii, o modificare a fluxurilor de energie si materie, in principal la nivelul solului, ceea ce intr-un cuvant inseamna o scadere a productivitatii ecosistemului local, dar care va fi compensat ulterior prin intermediul amenajarii spatiilor adicente si remodelarii circuitelor. Gospodarirea deseurilor generate pe amplasament

Deseurile produse ca urmare a realizarii lucrarii se estimeaza separat pe cele doua etape astfel: - Deseuri inerte si nepericuloase. Pentru realizarea lucrarilor proiectate va fi ncesara excavarea si indepartarea din amplasament a egventualelor de conducte necorespunzatoare si a molozului rezultat din in urma lucrarilor de realizare a investitiei. - Deseurile menajere rezultate in amplasament de la personalul de executie hartie, pungi, folii de plastic, butelii, resturi alimentare vor fi depozitate in conteinere la locurile de munca in continua miscare si ele se estimeaza a fi de ordinul a 0,3 kg/om si zi deci fata de numarul de personal de 25 vor reprezenta cca. 0,6 t anual. Eliminarea lor se va efectua periodic prin grija executantilor, la prestatorul deservicii de salubritate din localitate. Gospodarirea substantelor toxice si periculoase

Substantele toxice si periculoase pot fi: buteliile de clor gazos si sau oxigen, carburantii (motorina) si lubrifiantii, necesari pentru punerea in opera a instalatiei. Alimentarea cu carburanti a utilajelor va fi efectuata in statii PECO autorizate, ori de cate ori va fi necesar.

Utilajele cu care se va lucra vor fi aduse in santier in perfecta stare de functionare, avand facute reviziile tehnice si schimburile de lubrifianti, iar lucrarile de intretinere si reparatii se vor executa in ateliere service specializate.

23

4. DURATA DE REALIZARE ŞI ETAPELE PRINCIPALE. GRAFICUL DE REALIZARE A INVESTIŢIEI

GRAFIC DE EXECUTIE

Crt. Descriere activitate Luna

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 A. COMPONENTA DE INVESTITIE

A 1. Faza de pregatire a implementarii

A 1.1. Constituirea si operationalizarea echipei de management de proiect

A 2. Faza de proiectare

A 2.1. Detalii de execuție, caiete de sarcini, liste de cantitati, documentatie valorica, verificare tehnica

A 2.2. Achizitiile publice (contractarea lucrarilor de executie, contractarea dirigentiei de santier)

A 2.3. Obtinerea avizelor si autorizatiilor necesare

A 3. Faza de constructie

A 3.1. Organizare de şantier şi amenajare teren

A 3.2. Amenajarea pentru instalarea centralei termice si a panourilor solare

A 3.3. Montaj echipamente

A 3.4. Racordarea centralei termice la intalatiile de incalzire si apa calda ale corpurilor de cladire

A 3.5. Efectuarea de probe tehnologice de functionare si programarea automatizarilor

B. Pregătirea personalului

C. Informare şi conştientizare

D. Audit si raportare

24

5. COSTURILE ESTIMATIVE ALE INVESTIŢIEI 5.1. Valoarea totală cu detalierea pe structura devizului general

25

5.2. Devizul obiectelor

26

6. CERTIFICAT ENERGETIC

27

B. PIESE DESENATE 1. Plan de situatie relevat 01 T 2. Plan parter Corp A – instalatii termice existente 02 T 3. Plan parter Corp B – instalatii termice existente 03 T 4. Plan parter si etaj Corp C – instalatii termice existente 04 T 5. Plan de situatie – instalatii termice propuse 05 T 6. Plan parter Corp A – instalatii termice propuse 06 T 7. Plan parter Corp B – instalatii termice propuse 07 T 8. Plan parter Corp C – instalatii termice propuse 08 T 9. Plan etaj Corp C – instalatii termice propuse 09 T 10. Plan infirmerie si poarte – instalatii termice propuse 10 T 11. Schema functionala centrala termica 11 T