“Rareori ne gândim la ceea ce avem, dar mereu la ceea ce ne lipseşte.” (Schopenhauer)

Decembrie 2013 anul 2 numărul 20Publicaţie lunară de informare, opinie şi atitudine

stefan 20:Layout 2 14/12/2013 10:37 PM Page 1

Cum am lipsit puţin din post, cumN.A.T.O. a început să-şi dea în petec. Cursaaceasta a înarmărilor nu se va termina nicio-dată! Cine a reînceput? Ruşii sau americanii?Unde se termină şi unde încep graniţele mari-lor puteri? Evident, unde doresc ele. Ca să nuse plictisească, copiii aceştia oligofreni,  pur-tători de puşti S.F., se pregătesc în perma-nenţă pentru un viitor război! De atîtea orii-am spus lui Obama să dea înapoi Nobelulpentru pace! El nu şi nu! Şi atunci, cum să nunu-i sară ţandăra lui Ivan, cînd în apropiereagraniţelor sale are loc cea mai importantădesfăşurare de forţe din istoria AlianţeiN.A.T.O. pe timp de pace (6.000 de militaridin cele 28 de state ale Alianţei Atlanticuluide Nord, plus soldaţi din alte trei ţări aşa-zisneutre: Suedia, Finlanda şi Ucraina. 350 devehicule blindate, 60 de avioane şi elicoptereşi 12 nave de luptă iau parte la antrenament).

Să ne gîndim un pic şi la descoperirea„gadget-urilor” modificate, oferite în dar deruşi oficialilor din ţările participante la G20din septembrie, incident care marchează re-venirea oficială a unui conflict între serviciilesecrete din întreaga lume. Pe acest aspect nuprea s-a bătut presa internă, doar ceva şoptitşi cu frica în sîn în presa internaţională. Îm-potriva ţărilor participante la G20 (europene,sud-americane, arabe şi asiatice) s-a declanşato operaţiune de spionaj menită să tensionezeşi mai mult atmosfera între diferitele serviciisecrete şi diplomaţii. Ancheta tehnică, în-credinţată germanilor, este încă în desfăşu-rare. Nu se ştie dacă toţi participanţii lasummit, şefii de stat şi de guvern din cele maiimportante 20 de ţări, cît şi lideri ai U.E. auavut aceleaşi gadget-uri „modificate”. De lasine înţeles că, cea mai mare parte a acestor

chei U.S.B. au fost folosite de către unii dele-gaţi la summit. Vigilenţa serviciilor secretegermane, care au descoperit operaţiunile despionaj ale ruşilor în Sankt Petersburg, vinepe fondul noii furtuni „Datagate”, povestecare pare fără sfîrşit şi prognozează răsturnăride situaţie.

Cînd vine vorba de noi, ne socotesc niştefurnici pe carîmbul unei cizme. Atunci cumsă-şi mai recapete România suveranitatea?Am avea o şansă la anul, cu condiţia să nedezmeticim înaintea alegerilor prezidenţialeşi a celor pentru Parlamentul European. Dacăalegem să tremurăm ca varga, vom trăi încontinuare la mîna americanilor, a Bruxelles-ului sau a ruşilor. Ce-mi sînt americanii, ce-mi sînt ruşii sau integratorii europeni?Niciunii nu ne vor binele. Au interesele lorde realizat!  Am văzut noi vreodată ceva de laei? Cum frica este legea care guvernează înEstul Sălbatic, România rămîne în continuareo piesă pe tabla de şah. Anul viitor ar trebuisă decidem dacă vrem să trăim cu firimiturilede la masa străinilor sau cu mâncarea noastrădin traistă, într-o ţară suverană. Haideţi să fimatenţi la viitorul „pretindent”! Ceea ce măşochează este că niciunul din postdecem-brişti, absolut niciunul n-a fost preşedintepentru România, iar noi ne-am uitat la ei cala Biblie sau ca la Învăţăturile lui Neagoe Ba-sarab. Dacă erau preşedinţi pentru România,nu dădeau ce li s-a cerut şi nici nu luau ce lis-a băgat pe gît şi... în buzunare.

Dacă tot a venit vorba de Rusia, uitaţi-văcum stă la pîndă cam în toate propoziţiile in-ternaţionale, încercînd să manipuleze laBruxelles anumite state membre ca să votezeîmpotriva semnării Acordului dintre U.E. şiUcraina. Aşadar, cea mai importanta bătăliegeopolitică a anului se va consuma în urmă-toarele zile chiar la graniţa de nord-est a Ro-mâniei,  toate ţările din regiune fiind fărădiscuţie afectate de decizia finală. Yanukovicinu-şi doreşte cu adevărat o apropiere de U.E.Dar n-are de ales, din moment ce e interesatde conservarea puterii sale şi a grupării pecare o coordonează împreună cu Oleksandr,fiul său. Cum Ucraina este în pragul uneigrave crize economice, iar Yanukovici stăprost în sondaje şi are teamă că nu va cîştigaprezidenţialele din 2015, a hotărît să se în-soare cu cine dă mai multă zestre. A aşteptatcît a aşteptat de la Putin o ofertă (relaţia ten-sionată dintre cei doi a făcut deja carieră,fiind alimentată de fantomele trecutului:Ianukovici a fost condamnat în tinereţe pen-tru tîlhărie, iar Putin a fost ofiţer KGB),  darîn loc de asta a primit ameninţări şi sancţiuni.Iritat de încăpăţînarea Ucrainei, a cărei inde-pendenţă înseamnă pentru ruşi o „trădare îndragoste” (Soljeniţin), Putin i-a impus unpreţ piperat pentru gaze. Explicabil, de ceYanukovici face tot posibilul  să obţină gazieftin şi credite ieftine de la Uniune. Haideţisă ne imaginăm un tîrg între un fost puşcăriaşşi un kaghebist. Se ştie că ruşii  nu-i vor iertaîn veci pe ucraineni dacă se apropie de U.E.

Deja le pregătesc o spînzurătoare economicăşi energetică.

La final, o ştire extrem de importantă,prin gravitatea ei: România a devenit primaţară din Europa care şi-a cedat Pavilionul destat. Anul trecut, un grup de oameni de afa-ceri şi funcţionari ai statului român, nelinştiţişi plini de imaginaţie în arta furatului, au pusla cale un contract fără precedent internaţi-onal – cedarea/vînzarea pavilionului Româ-niei (Pavilionul naţional indică statul sub acărui protecţie se află nava şi de ale cărei legieste guvernată în apele naţionale şi inter-

naţionale. Protecţia cuprinzînd nava care îlarborează, dar şi încărcătura mărfurilor pecare le transportă. Protecţia, dar şi responsa-bilitatea!) Imaginaţi-vă! Au vîndut tricolorulcare se arborează pe navele statului românpentru 30 de ani unui Off-shore din Cipru.Pare greu de crezut, dar e o poveste ade-vărată. Un contract mai puternic decît legea,încheiat împotriva oricăror interese aleRomâniei. O afacere  penală,  de care nu sîntdeloc străini aleşii noştri care au ocupat fo-tolii de miniştri.

Redactor șef: Ștefan Costea. Senior editor: Mircea Răchită. Redactori: Cristiana Cristea, Lucia Bichiș,Andrada Mare, Daniela Niste, Daniela Suciu, Marius Iosif, Marius Moldovan, Doina Medeșan, VioricaSecetă, Ioan Medeșan, Cristina Mosora, Viorica Crucin, Maria Mureșan, Nicolae David, Bădică Nicola,Ileana Costea, Maria Anghelina, Maria Diaconu, Alin Pora, Nicolae Tudor Cristea, Brigitte Păcală, ElenaOprea, Maria Ivan, Demirel Herman, Dorinel Bichiș. Corespondenți: Ştefăniţă Regman, Maria DianaPopescu, Horia Constantin Alupului Rus, Valentin Bălănescu, Virgil Lazăr, Chivuţa Trif, CameliaMoldovan, Mihai Naşca. Foto: Doina Medeşan.Tehnoredactare: Ştefan Costea, Lucia Bichiş.

actualitatea.danaseana@yahoo.comTelefon: 0762 393 445

ISSN 2285 – 1291 ISSN-L = 285 – 1291 Publicaţie editată de SC Maris Edi Pro SRL

Vrei să-ți faci cunoscute opiniile și părerile?Sună la 0762-393.445 sau

contactează-ne pe adresa de e-mail: actualitatea.danaseana@yahoo.com

Fiind de interes general, publicaţia noastră urmăreşte atâtangrenarea a cât mai multor cetăţeni în realizarea acestei

publicaţii cât şi formarea unei imagini corecte a vieţii lor, aproblemelor cu care se confruntă, a realizărilor şi proiectelor

de viitor.

Târgul dintreun fost

puşcăriaş şi unK.G.B.-ist şi

vânzarea Tricolorului

Din Stuttgart, Maria Diana Popescu

2 ANALIZĂ ŞI OPINIE

-Nu poţi îngenunchea un popor deprinssă se târâie.  

-Nu-i greu să ademeneşti soţia altuia.Greu e să i-o dai înapoi.  

-Prietenia care nu cunoaşte hotare secheamă expansiune.

-Când vrei să te arunci pentru o femeiede pe bloc, aminteşte-ţi că n-ai aripi, cicoarne.  

-Oficierea căsătoriei este o formalitateabsolut necesară pentru pronunţarea di-vorţului.

-Al coolism eatunci când nuvrei să bei, dartrebuie. (fili-era ruseasca)

-Bărba-ţii şi femeilesunt de acordîntr-o singurăprivinţă:n-auîncredere în femei.

-Dacă mun-ceşti din greu şi te re-marci opt ore zilnic, ajungi şef şi munceştişaisprezece ore.

-Banii pentru salariile şi pensiile mariajung întodeauna.

Nu ajung banii pentru salariile şi pensiilemici.  

-În viaţă, e loc şi pentru eroism. Totul esă te ţii departe de el.  

-Omul care crede că dragostea poate ficumpărată cu bani n-a avut niciodată câineîn casă.

-Avem un singur fel de a ne naşte şi mili-oane de feluri de a muri.  

-Oglinda este lucrul care o ajută pe fe-meie să întârzie.

-Cei mai buni zece ani din viaţa uneifemei sunt între 28 şi 30.

-Computerele rezolvă toate problemelepe care nu le-am avea dacă n-ar exista com-puterele.  

-Fiecare om are dreptul să trăiască atât

cât poate.  -Ţara noastră a avut nevoie de când e ea

de alt popor.  -Furtul ideilor unei persoane e plagiat,

iar al mai multor persoane, cercetare ştiinţi-fică.  

-Toţi ne naştem uzi, goi şi flămânzi. Şiacesta e doar începutul.  

-Copilăria grea nu se termină niciodată.  -Un prieten adevărat nu poate fi cum-

părat, dar poate fi vândut. -Cumpără deodată trei sticle de votcă şi

n-o să te trimită nimenidupă a doua.

-Dacă n-arpune întrebări,co piii n-ar aflaniciodată cât de

puţin ştiupărinţii.  

-O ţigarăscur- tează

viaţa cu o oră, osticlă de votcă o

scurtează cu trei, iar ozi de muncă o scurtează cu opt

-Viaţa se compune din zilele pe care le ţiiminte, nu din zilele care au trecut.  

-De orice fel ţi-ar fi sănătatea, ea îţi ajun -ge până la sfârşitul vieţii.

-Dacă vrei să ai o nevastă deş teaptă, fru-moasă şi bogată trebuie să te însori de treiori.  

-Posibi li tăţile medicinii sunt nelimitate,li mi tate sunt doar posibilităţile pa cienţilor.

-Burta mare nu e de la bere, e pentrubere.

-Femeia poate să-l facă repede milionarpe orice miliardar.  

-Între primul şi al doilea pahar, e destultimp ca să mai bei vreo şase.

-Un semn rău de tot e când îţi taie caleao pisică neagră cu căldările goale.  

-Ignoranţa e de trei feluri: când nu ştiinimic, când ştii numai prostii şi când ştii cenu trebuie.

AM PRIMIT LA REDACŢIE

Aforismele cinicului, filiera rusească

stefan 20:Layout 2 10/12/2013 07:57 PM Page 2

La 23 august 1939, viitoarea zi naționalăa României!, Germania nazistă și URSS-ulcomunist semnau celebrul Pact Ribben-trop-Molotov, prin care România pierdeaBasarabia. Ca o consecință firească a ve-

nit,în 1940, Diktatul de la Viena, prin careo mare parte din Transilvania era cedată Un-gariei. A urmat Al doilea Război Mondial.Ostașii români au murit cu sutele de mii, șipe frontul din Răsărit, și pe cel din Apus, însperanța recuperării Basarabiei și a Transil-vaniei. România a primit înapoi Ardealul, cujertfa instaurării comunismului, care a dis-trus o țară și a decimat elita românească din

politică, economie, industrie, agricultură șicultură. Basarabia a rămas la urmașii luiMolotov, care au transformat-o apoi în Re-publica Moldova, pe bucăți, iar restul a in-tegrat în Ucraina sovietică.

Am făcut acest recurs la istorie pentruînțelege mai ușor unde putem încadra pozi-ția Germaniei din zilele noastre, exprimatăde un reprezentant al partidului AngeleiMerkel care ne-a vizitat recent țara. PhilippMissfelder, președintele organizației detineret a CDU, în discuțiile oficiale cu au-toritățile de la București, a cerut imperativsă semnăm tratatul de frontieră cu Repu-

blica Moldova. Practic, ni se cere să recu-noaștem Pactul Ribbentrop-Molotov, princare am pierdut această parte de țară în1939. Junele „utecist” nu face altceva decâtsă exprime o dorință a Rusiei actuale, care,aparent, este incomodată de „românismul”tot mai mult simțit și manifestat peste Prut.Nu că s-ar teme Rusia că limba română ar firecunoscută drept limbă oficială a Moldo-vei. Nu pentru că nu se pot lipsi de renu-mitele vinuri din podgoriile lui Ștefan cel

Mare. Și nici pentru că sunt peste 25% rușistabiliți în acest teritoriu. Nici pentru că s-ar teme de intrarea acesteia în UE patronatăde Germania. Ci, pur și simplu, pentru căpolitica țarului Petru I este de a cuceri și nude a ceda nimic din ceea ce a luat, indiferentde mijloace. Și pentru că Moldova și Româ-nia sunt excelente obiecte de troc interna-țional.

Prof. Constantin Horia ALUPULUI RUS

A fost iniţiat ca proiect în anul 2002,voindu-se o concretizare a vocaţiei Bisericiide întrajutorare a copiilor aflaţi în dificultate.Înscriindu-se în orizontul proiectat de legis-laţia actuală a Statului Român, modulul ini-ţiat la Criş, urmând exemplele altor moduleidentice implementate la Vingard, AlmaşuMare, Târsa, Dumbrava din judeţul Alba şiReghin din judeţul Mureş, care şi-au doveditviabilitatea până în momentul de faţă, do-rindu-se a fi o reuşită în domeniul protecţieidrepturilor copilului.

Primul pas înainte s-a făcut în anul 2002prin cumpărarea unui imobil de către ParohiaCriş, bucurându-ne atunci de sprijinul fun-daţiei "Stichting Bredewiede Helpt Roeme-nie" din Olanda care a suportat 50% din va-loarea de cumpărare (50% fiind acoperită decătre Arhiepiscopia Ortodoxă Alba Iulia),fundaţia amintită implicându-se ulterior şi îndotarea aşezământului cu o parte din mo-bilierul necesar. Tot în acest an, Parohia Or-todoxă Criş a obţinut autorizarea, din parteaComisiei pentru Protecţia Copilului Mureş,să desfăşoare activităţi în domeniul protecţieicopilului, pe teritoriul judeţului Mureş.

Au urmat apoi lucrările de optimizare aspaţiilor imobilului cumpărat, lucrări ce auconstat în demolarea unor anexe gospo-dăreşti care nu corespundeau scopului ur-mărit şi ridicarea, în locul acestora, a unorspaţii noi (bucătărie, grup social de serviciu,cămară, dormitor, baie), introducerea apeicurente, construirea sistemului de canalizare,etc. Pentru efectuarea activităţilor susmen-

ţionate ne-au sprijinit mai multe societăţi dinSighişoara şi din comuna Daneş, judeţulMureş. Pentru finisarea interioarelor imo-bilului, un aport substanţial şi l-au adus Pri-măria Comunei Daneş şi Mănăstirea "Scho-enau" din Strut, Germania.

Concomitent cu derularea activităţiloramintite au avut loc şi activităţi de pregătirea personalului care urma să asigure fun-cţionarea aşezământului la parametri optimi,prevăzuţi în domeniu, obţinându-se atestatede calificare în domeniu, recunoscute deStatul Român.

În 20 iunie 2005, Parohia Ortodoxă Crişa încheiat un parteneriat cu "Asociaţia Fi-lantropia Ortodoxă Alba Iulia- FilialaSighişoara", în vederea eficientizării activităţii

de atingere a obiectivelor propuse. Mai apoi,pe 30 noiembrie 2005, se încheie o Con-venţie de Parteneriat între Cosiliul JudeţeanMureş, prin Direcţia de Asistenţă Socială şi

Protecţia Copilului Mureş, ArhiepiscopiaOrtodoxă Alba Iulia, Asociaţia FilantropiaOrtodoxă Alba-Iulia-Filiala Sighişoara şiParohia Ortodoxă Criş. În data de 17 martie2006 sunt primiţi în Casa Familială primii 4copii instituţionalizaţi, proveniţi din alte cen-tre. Acum funcţionează la capacitate maximă,cu 7 copii.

De subliniat este faptul că, factorii dedrept agreează într-un mod cu totul aparteiniţiativa luată la Criş cât şi tot ceea ce s-a re-alizat până acum din acest proiect, care are cascop principal ocrotirea copiilor aflaţi în di-ficultate, din diferite motive (abandon, vio-lenţă, îngrădirea unor drepturi funda-mentale), în sistem rezidenţial, şi dezvoltarea,pe perioada ocrotirii, a deprinderilor de viaţăindependent, în vederea reinserţiei sociale, înmomentul când, conform legii, copilul numai face obiectul programului de ocrotire so-cială.

Coordonator, Pr. Marius MOLDOVAN

3ÎNSEMNĂRI DIN VIAŢĂ

Casa de tip familial "Sf. Nicolae" din Criş

Pactul Ribbentrop-Molotov, ediție revizuită?

stefan 20:Layout 2 10/12/2013 08:26 PM Page 3

Într-o atmosferă plăcută, pe o zi însorită,în acordurile Orchestrei „Ţara CântecelorMele” şi ale Fanfarei din Rupea, s-a sărbătorit

Duminică, 1 Decembrie 2013, Ziua Naţio-nală a României, la Daneş. Cu frumosul alaiînsoţit de călăreţi, s-a defilat de la Troiţă pânăla Monumentul Eroilor. Preotul paroh alParohiei Ortodoxe Daneş, Dăngulea Vichen-te, a oficiat o slujbă religioasă de pomenire aeroilor neamului, după care a urmat unamplu program artistic susţinut de copiiiŞcolii Gimnaziale „Cornel Regman” Daneş,Iiuţă şi Chivuţa Trif, grupurile vocale „Floride nalbă” şi „Stejarul”, Fanfara din Rupea şiinterpretul Costel Popa.

Prin depunerea de coroane la Monu-mentul Eroilor şi Troiţă, autorităţile localeşi-au exprimat recunoştinţa faţă de toţi

românii, din toate veacurile, martiri şi eroi,oameni de stat sau soldaţi în slujba patriei,care au făcut realizabil idealul naţional.

Ca şi în anii precedenţi, ceremonia s-adesfăşurat sub patronajul autorităţilor localeşi în prezenţa Poliţiei Locale.

Ştefan Costea

4 DE SUFLET

În localitatea Mălăncrav, comuna Laslea,judeţul Sibiu, se află un castel care a aparţinutfamiliei Apafi. Nu foarte demult, acest castela fost restaurat de către Mihai Eminescu Trust,o fundaţie care a luat fiinţă la Londra „înaintede 89”, cu scopul de a îmbunătăţi relaţiile cul-turale şi diplomatice dintre cele două ţări(Marea Britanie şi România). Această fun-

daţie are filiale în foarte multe ţări, cea dinRomânia bucurându-se de sprijinul luiCharles, Prințul de Wales. La Mălăncrav seaflă şi o casă care a fost cumpărată de cătrePrinţul Charles.

Conacul a fost construit in secolul al XV-lea pentru familia Apafi, iar prezenţa lui esteuna neobişnuită pentru această zonă curădăcini saxone. Până a ajunge să arate ca înprezent, conacul a suferit multe modificări,iniţial fiind o casă simplă, probabil doar dinsecolul al XVII-lea a primit această formă. Eleste atestat în documente din Ungaria, în care

s-a ţinut şi inventarul amănunţit din diferiteperioade. Toate acestea pentru faptul că aaparţinut prinţului Apafi de Transilvania şiulterior puternicei familii Bethlen.

Ultmii 50 de ani au fost grei pentru co-nac, el fiind confiscat de către comunişti şitransformat în cămin cultural, iar spre sfârşi-tul veacului al XX-lea era complet lăsat în

paragină. În 1993, la prima sa vizită în Româ-nia, Prinţul Charles ajunge şi la Mălăncravunde află povestea conacului. În 2002, Fun-daţia Mihai Eminescu ajută comunitatealuterană să revendice construcţia, pe atuncio ruină, şi o cumpără cu 5000 de lire. Lu-crările de renovare încep în vara anului 2004sub conducerea arhitectului Jan Hülsemannşi a meşterilor Fritz Klutsch şi Ernst Linzing.

Acum arată ca un adevărat conac, lângă elaflându-se şi o livadă cu meri, în apropiereacăreia a fost construită şi o fabrică care pro-duce suc de mere ecologic. În faţă se află unparc liniştit cu o fântână ce aşteaptă să fie por-nită, iar aleile îţi lasă spaţiu destul pentru oplimbare. Toate obiectele din casă sunt făcuteîntocmai cum erau şi originalele acum câtevasecole. Pereţii sunt împodobiţi cu cărţi şitablouri vechi, printre care şi harta CetăţiiSighişoarei, de pe vremea când era paşalăcturcesc.

"Conacul Apafi din Mălăncrav", este in-clus în circuitul turistic şi oferă spre cazare 4camere duble şi o cameră single, fiecareavând baie proprie, o cameră de zi superbdecorată, o bibliotecă mare, în cinci limbi,bucătărie şi două terase.

„Castelul Pinţului Charles”Ziua Naţională a României

sărbătorită la DaneşSĂ NE CUNOAŞTEM ÎMPREJURIMILE!

stefan 20:Layout 2 11/12/2013 11:08 AM Page 4

Bradul de Crăciun, ca pom ce tre-buie îmbodobit înainte de Naş-terea Domnului, a fost ales datorităfaptului că el rămâne tot timpulverde. Îl simbolizează pe Hris-tos, veşnic viu. Obiceiulfolosirii bradului de Cră-ciun este de origine ro-mană. Amintim că întimpul sărbătorilor,romanii antici îşi îm-podobeau locuin-ţele cu un brad.Interesant este căbradul era prinsde tavan, cuvârful în jos.

Potrivit cer-cetătorilor, pâ-nă în secolul alXII lea, braziide Crăciun nuerau împodo-biţi. Cu timpul,bradul de Cră-ciun a fost împodobit cu fructe, flori dehârtie, biscuiţi, ca mai târziu, să se ornezecu lumânări şi globuri colorate. Globurileconfecţionate din sticlă argintată deThuringia au apărut abia în anul 1878.Exista obiceiul ca în vârful bradului deCrăciun să se aşeze o stea, simbol al aceleistele care i-a călăuzit pe magi până înBetleem.

Primul brad de Crăciun împodobit aapărut în anul 1510, în Lituania. În Franţaapare în 1521, după ce prinţesa Helene deMecklenburg s-a căsătorit cu ducele deOrleans, iar în Anglia în 1841. Însă, bradulde Crăciun, aşa cum îl vedem împodobit

în zilele noastre, a apărut pentru primadată la Breslau, datorită ducesei DorotheaSybille von Schlesian.

Bradul de Crăciun ajungeîn Statele Unite în

anul 1749, odată cucoloniştii ger-

mani stabi-liţi în

Pennsylvania şi cu mercenarii plătiţi să lup-te în Războiul de Secesiune. Dar îm-bodobirea bradului a fost legalizată pentruprima dată în 1836, în statul Alabama.

La noi, primul brad împodobit cucâteva zile înainte de sărbătoarea NaşteriiDomnului, a fost prezent în palatulprincipelui Carol I de Hohenzollern, înanul 1866. Începând cu această dată,românii au preluat obiceiul de a îmbodobibradul în apropierea Crăciunului. Men-ţionăm că bradul era prezent la români şiîn anumite momente importante ale vieţii:naştere, căsătorie şi moarte, ca pom alvieţii.

5DE SUFLET

Bradul deCrăciun

Prin munca şi strădania a două familiiexemplare, familiile lui Toader Emil şi Hun-dorfean Vali, s-a ridicat la Daneş un frumosşi luxos hotel numit Hotel „Denis”. Hoteluldispune de 23 de camere, camere single,

duble precum şi apartamente spaţioase (4single, 16 duble şi 3 apartamente). Dotareaeste deosebită şi cu mult bun gust; toatecamerele sunt dotate cu baie, TV şi telefon,minibar etc. Fiecare colţ este amenajat în cel

mai mic detaliu, fiind decorat cu minuţiozi-tate. Confortul de trei stele se îmbină cu ra-finamentul şi bunul gust. Se poate spune,fără exagerare, că este un complex care poa-te satisface până şi cele mai rafinate gusturi.Atmosfera este originală şi călduroasă, ca-racteristica fiind ospitalitatea românească.Nu foarte demult au fost amenajate un parc

de joacă pentru copii şi piscină.La restaurantul localului oaspeţii pot

savura specialităţi culinare gătite după reţetealese, în compania vinurilor de viţă nobilă,atent selecţionate. În restaurant se pot servicele mai variate creaţii culinare, oferind oatmosferă ideală pentru întâlniri de afacerisau pentru evenimente de orice fel.

Un hotel la standarde europene-Hotel Denis

Castelul Bethlen este unul dintre celemai frumoase castele din România. A suferitfoarte mult de-a lungul timpului, trecândprin multe încercări, iar astăzi, chiar dacă nueste restaurat total, încă își păstrează far-mecul și încearcă să readucă la viață vremuri

demult apuse. Acesta a aparținut familieiBethlen și se spune că a fost construit îna-inte de anul 1300. Iată câteva din perioadeleprin care a trecut: în jurul anului 1949,castelul a fost naționalizat și a trecut în pro-prietatea statului; apoi a devenit sediu alCAP-ului; în 1976 începe restaurarea cas-telului; se desființează Direcția Monu-mentelor Istorice în 1977 și castelul rămâne

în același stadiu; în anii ’90 se încep lucrăride restaurare; în anul 2007, înainte de ter-minarea lucrărilor, castelul este retrocedatfamiliei Bethlen ce face eforturi și astăzipentru reabilitarea ansamblului și valorifi-carea acestuia în turismul cultural.

Este trist să privești cum se distruge pezi ce trece un monument atât de frumos șide important. Sperăm că se vor face eforturiîn continuare și castelul își va schimba în-fățișarea. Inițial, castelul a fost construit înstil gotic și ulterior i-au fost adăugate ele-mente renascentiste. Se spune că, în vre-murile bune, castelul avea apă curentă, chiarși toalete și saune.

Castelul Bethlen din Criș

stefan 20:Layout 2 11/12/2013 03:06 PM Page 5

Acest rebus porneşte, după cum spune şititlul lui, de la parabola semănătorului (Luca8,5-15). Vă invităm să o citiţi înainte de a în-cepe rezolvarea rebusului.

“Semănătorul a ieşit să-şi semene să-mânţa. În timp ce semăna, o parte a căzut de-a lungul drumului, dar a fost călcată înpicioare şi păsările cerului au mâncat-o. Oaltă parte a căzut pe piatră şi, după ce a răsărit,s-a uscat pentru că nu avea umezeală. Altăparte a căzut între spini, dar spinii, crescuţi înacelaşi timp, au înăbuşit-o. Iar altă parte acăzut în pământ bun şi, crescând, a dat rod

însutit”. După ce a spus acestea, a strigat:“Cine are urechi pentru a asculta, să asculte!”Atunci l-au întrebat discipolii săi ce ar puteasă însemne această parabolă. El le-a spus:“Vouă v-a fost dat să cunoaşteţi misterele îm-părăţiei lui Dumnezeu, celorlalţi [li se vor-beşte] în parabole. Pentru ca văzând să nuvadă şi auzind să nu înţeleagă.

Această parabolă înseamnă: sămânţa estecuvântul lui Dumnezeu. Cei de-a lungul dru-mului sunt aceia care ascultă, apoi vine dia-volul şi ia cuvântul din inima lor, ca nucumva, crezând, să fie mântuiţi. Cei de pe pia-tră sunt aceia care, când ascultă cuvântul, îlprimesc cu bucurie, dar aceştia nu au rădă-cină: ei cred pentru un timp, dar în momen-tul încercării, dau înapoi. Ceea ce a căzutîntre spini sunt cei care ascultă, dar, cu tim-pul, sunt înăbuşiţi de griji, bogăţii şi plăcerilevieţii şi nu ajung să rodească. Iar ceea ce acăzut în pământ bun sunt aceia care, ascul-tând cuvântul cu inimă curată şi generoasă, îlpăstrează şi aduc roade în răbdare.

1. Spinii sunt..., bogăţiile şi plăcerilevieţii.

2. Sămânţa din parabolă este... luiDumnezeu.

3. Sămânţa căzută între... este blocatăşi nu poate creşte.

4. Aceste povestioare prin care Isus îiînvăţa pe oameni se numesc şi ...

5. Plantele au nevoie de ... adânci ca să

crească bine.6. Solul la care se referă parabola este

... mea.7. Când seminţele cad printre ... nu pot

să prindă rădăcini.8. Seminţele căzute în pământ bun,

crescând, au adus ...9. Ce meserie are personajul para-

bolei?

10. Seminţele căzute lângă drum le-aumâncat ... cerului.

Citiţi textul cu parabola semănătoru-lui (Luca 8,5-15). Care sunt cele patrutipuri de soluri (pământuri) despre carevorbeşte această parabolă? Ce fel de soltrebuie şi ne dorim să fie inima noastră?

6 DIVERSE

O nouă erezie întunecă mintea unoradintre credincioşii de astăzi. Parcă tot maimulţi se declară lipsiţi de forţă, neputincioşişi incapabili de a trăi conform cu Evanghelialui Hristos. Noua erezie care caută sălipsească de cinste Biserica lui Hristos estenecredinţa celor "care vin la Biserică" în pute-rea lor de a trăi precum sfinţii şi credincioşiidin vechime.

Zic mulţi: "Pe vremea Apostolilor seputea trăi in sfinţenie!" Sau: "Pe vremea buni-cilor noştri era credinţă, era viaţă curată, erafrică de Dumnezeu!" Şi, zicând acestea,răman robi ai necredinţei în puterea lor de atrăi la înălţimea acelora.

Este greşit a crede şi a spune că acum estecu neputinţă ca, acela care vrea, să ajungă peculmile virtuţii şi să trăiască precum sfinţiidin vechime. În această privinţă, SfântulSimeon Noul Teolog spune: "Tot cel ce în-vaţă cele potrivnice dumnezeieştilor Scrip-turi, acela dogmatizează celor ce-l ascultă onouă erezie."

Sunt întunecaţi de această nouă erezie ceicare cred că, astăzi, omul este incapabil de apăzi Evanghelia precum cei din vechime.Această erezie este o boală sufletească de-osebit de gravă, mai ales pentru faptul că celcuprins de ea nu-şi dă seama că este bolnavşi, ca atare, nu caută tămaduire.

Sfântul Simeon Noul Teolog este foartecategoric în privinţa celor care cugetă îninima lor astfel de lucruri, zicând: "Îi numesceretici pe aceia care zic că nu există cineva întimpurile noastre şi în mijlocul nostru care săpoată păzi poruncile evanghelice şi să devinăasemenea Sfinţilor Părinţi: adică, întâi detoate, credincios şi făptuitor (căci credinţa searată prin fapte, asa cum se arată asemanareafeţei în oglindă), apoi contemplativ şi văzătorde Dumnezeu, pentru faptul de a fi fost adică

luminat şi a fi primit Duhul Sfânt şi de-a fivăzut, prin El, pe Fiul, împreună cu Tatăl. Ceice zic, deci, că aceasta e cu neputinţă, nu aunumai o anume erezie, ci, dacă se poate

spune aşa, au toate ereziile la un loc, aceastadin urmă depăşindu-le şi acoperindu-le, prinlipsa ei de evlavie şi excesul blasfemiei ei, petoate acelea."

Când i-a certat pe cărturarii şi fariseii dela Templu, printre altele, Mântuitorul Iisusle-a spus: "Vai vouă, că închideţi împărăţiacerurilor înaintea oamenilor; că voi nu in-traţi, şi nici pe cei ce vor să intre nu-i lăsaţi"(Matei 23, 13); "Vai vouă, învăţătorilor deLege! Că aţi luat cheia cunoştinţei; voi înşivă

n-aţi intrat, iar pe cei ce voiau să intre i-aţiîmpiedecat" (Luca 11, 52).

Asemenea acestora sunt cei care spun(propovăduiesc) că astăzi nu se mai poate

trăi creştineşte la înălţimea de odinioară.Deci, împreună cu Sfântul Simeon, zicem des-pre aceştia: "Cei ce spun acestea închid cerulpe care ni l-a deschis Hristos şi taie calea spreAcela, pe care El Însuşi ne-a înnoit-o. (...)Cine spune aceasta răstoarnă toate dum-nezeieştile Scripturi."

Să ne ruşinăm de viaţa sfinţilor celor dinvechime, precum şi de a celor din vremurilerecente, şi să nu îndrăznim să primim gândurieretice, care au puterea să ne despartă de

Dumnezeu. Să ne vedem slabi şi incapabilide sfinţenie din pricina lipsei de voinţă, iar nudin pricina vremurilor sau a altor lucruri.

Iisus a zis: "Veniţi la Mine toţi cei osteniţişi împovăraţi şi Eu vă voi odihni pe voi"(Matei 11, 28). Cum am putea crede căaceastă chemare nu mai este valabilă sau cănu i se mai poate răspunde cu adevărat, prinschimbarea vieţii şi prin sfinţire?!

Sfântul Simeon le adresează celorcuprinşi de erezia necredinţei în putinţasfinţirii propriei vieţi următoarea întrebare:"Deci, dacă este cu neputinţă a face cu lucrulşi a păzi neîncetat cele pe care le spune Dum-nezeu şi pe care toţi sfinţii le-au făptuit maiîntâi ei înşişi toate, iar apoi, scriindu-le, ni le-au lăsat spre povăţuirea noastră, pentru ce s-au mai ostenit aceia să le scrie şi se mai citescacum în biserici?"

Şi, iarăşi: "Pentru ce e cu neputinţa, spu-ne-mi? Prin ce alt mijloc au strălucit pepământ sfinţii şi s-au făcut luminători înlume? Dacă ar fi fost cu neputinţă, nici aceian-ar fi putut realiza vreodată acestea. Căci oa-meni erau şi aceia, ca şi noi, şi n-aveau nimicmai mult decât noi, decât voinţa spre bine,sârguinţă, răbdare, smerenie şi iubire deDumnezeu. Acestea, deci, câştigă-le şi tu, iarsufletul care acum îţi este de piatră ţi se vaface izvor de lacrimi."

"Aduceţi-vă aminte de mai-marii voştri,care v-au grăit vouă cuvântul lui Dumnezeu;priviţi cu luare aminte cum şi-au încheiatviaţa şi urmaţi-le credinţa. Iisus Hristos, ierişi azi şi în veci, este acelaşi. Nu vă lăsaţi furaţide învăţăturile străine cele de multe feluri;căci bine este să vă întăriţi prin har inimavoastră" (Evrei 13, 7-9).

Teodor Danalache-www.crestinortodox.ro

O nouă erezie în Biserică!

Parabola semănătorului

stefan 20:Layout 2 13/12/2013 01:08 PM Page 6

Albinăritul sau apicultura are o tradiţie înRomânia din cele mai străvechi timpuri. Tracii şidacii vestiţi pentru creşterea albinelor, vindeausurpulsul de miere, ceară şi faguri chiar şi în aur.Tot ei îşi primeau oaspeţii de seamă cu pâine,miere, faguri, vin şi sare.

Einstein a spus că ,,dacă dispar albinele, în 4

ani va dispare şi omenirea”, deoarece albinele auun rol important în viaţa plantelor, contribuind lapolenizarea florilor, iar mediul acestora trebuie săfie nepoluat pentru ca să poată rezista. Este im-portant de ştiut că o albină lucrătoare culege îndecursul vieţii sale doar 1 g de miere, o familie dealbine este formată vara din circa 40.000 - 60.000de albine, iar iarna este formată din 10.000 -15.000 albine. O albină lucrătoare trăieşte 40 - 60de zile, regina (matca) trăieşte până la 4 ani, iartrântorul trăieşte 40 – 60 de zile.

Produsele apicole sunt folosite în alimentaţieşi în remediile naturiste, cel mai cunoscut produsapicol fiind mierea - primul îndulcitor naturalfolosit de om. Alte produse apicole utilizate dintrecut sunt ceara, polenul, propolisul, păstura, lăp-tişorul de matcă, apilarnilul şi veninul de albine.Culoarea şi gustul provin de la plantele sau arboriide unde a fost cules nectarul şi polenul.

Mierea de salcâm se păstrează lichidă în modnatural, fiind foarte bogată în fructoză. Are pro-prietăţi calmante psihice, calmant gastric şi stimu-

lent pentru activitatea cardiacă. Mierea de manăeste obţinută de pe frunzele de fag, de frasin şi destejar. Are proprietăţi laxative mult mai puternicedecât celelalte tipuri de miere, are efect antiin-flamator asupra tubului digestiv, favorizează elimi-narea toxinelor din corp. Mierea de tei are aromăfoarte plăcută şi puternică fiind recunoscută dreptcalmant psihic, somnifer, anafrodiziac. Mierea defloarea soarelui are proprietăţi tonice psihice şitonice generale, stimulează imunitatea. Mierea debrad şi de alte conifere este foarte rară, randamen-tul de culegere al albinelor fiind mic. Are propri-etăţi excepţionale asupra plamânilor şi sistemuluirespirator, antiinfecţioase, expectorante, antitu-sive şi atunci când este consumată cu tot cufagure, bronhodilatatoare. Mierea de zmeură esteun soi de pădure. Are o culoare albicioasă, speci-fică, după care poate fi recunoscută. Reglează ac-tivitatea ovarelor, ajută la întinerire, previneapariţia unor afecţiuni ca osteoporoza, scleroder-mia. Mierea de mentă este culeasă de albine dinculturile de mentă întinse pe zeci de hectare. Sefoloseşte ca antitusiv, bronhodilatator, calmantgastric, analgezic, antispastic. Uşurează digestia şicombate balonarea. Mierea de trifoi este obţinutăde albine, atunci când sunt ţinute în pastorală, înpreajma lanurilor cultivate cu soiurile de trifoi.Are o acţiune diuretică foarte bună, ajutând laeliminarea apei în exces din ţesuturi şi mai ajutăla fixarea calciului în oase, iar la femei favorizeazaaccentuarea caracterelor feminine şi are efect deîntinerire. Mierea polifloră diferă ca proprietăţi dela o zonă la alta, mierea de la câmpie are o acţiuneantiseptică şi sedativă mai puternică, spre deose-bire de mierea polifloră din regiunile muntoaseînalte, la care efectul antiinfecţios este în specialpentru aparatul respirator, iar efectul sedativ esteînlocuit cu unul tonic nervos. În general miereapolifloră este considerata cel mai complex tip demiere ca acţiune terapeutică, ea însumând nec-tarul de la câteva zeci sau sute de specii de plantemedicinale. Tot din vechi timpuri s-a dovedit fap-tul că mierea este singurul aliment care nu se

strică niciodată, dar trebuie păstrată în vase în-chise ermetic, de culoare închisă şi la temperaturiîntre +4 şi -10 grade. Lumina zilei distruge enzi-mele albuminoase antibacteriene din miere. Mie-rea nu se fierbe şi nu se adaugă în ceai sau cafea latemperaturi mai mari de 40ºC pentru că îşi pierdeproprietăţile chimice. În sezonul rece, vă reco-mand să folosiţi miere cu lămâie şi scorţişoară sauusturoi, miere cu nucă şi stafide, miere cu aluneşi tot felul de alte produse cu miere care ajută larevigorarea întregului sistem uman.

Lucia Bichiş

Vizitele de lucru ale lui Ceauşescu înjudeţele ţării presupuneau un scenariu ex-trem de elaborat. Din momentul stabiliriidatei de vizită se deplasau în judeţul respec-tiv echipe complexe de activişti, culturnicişi propagandişti, însoţiţi de tehnicieni, care,

împreună cu activiştii locali ai partidului şicu cei din  organele administrative de stat,elaborau, până în cele mai mici amănunte,desfăşurarea vizitei. Adică, cine apare să-l în-tâmpine la aeroport, cine îi oferă tradiţiona-la pâine şi sare, unde şi ce vizitează, ora şicine-l primeşte în fabrici, la facultăţi, şcolietc.; ce lozinci se afişează în instituţiile ceurmau a fi vizitate, dar şi în spaâţiul urbanunde va avea loc mitingul de final, consid-erat, de fapt apogeul manifestărilor.

Cu organizarea vizitelor lui Ceauşescuse mergea până acolo, încât se stabilea am-plasamentul şi numărul de oameni pe caretrebuia să-l ocupe în timpul mitingului fie-care instituţie, în aşa fel stabilit încât să nurămână nici un loc gol sau spaţii prea răritede oameni. Străzile limitrofe pieţii unde era

programat mitingul destinat discursului şe-fului partidului şi statului, trebuiau ocupateochi de oameni. Totul trebuia să arate dra-gostea pe care poporul român o purta “ge-nialului” său conducător. După un timp, deaceste vizite se foloseau şi cei aflaţi, dindiferite motive, în dificultate şi, culmea, demulte ori reuşeau.

IMOBILIAREVÂND pământ intravilan cu suprafaţa de

1.100 m², situat în loc. Daneş, nr. 189, str. SMA-lui. Informaţii la tel. 0757309282. Preţ negocia-bil.

CUMPĂR teren agricol sau pășune, minim1 ha, între Daneș și Criș. Telefon: 0744203801

VÎND apartament în Daneş, str. Gării, ap. 3,jud. Mureş. Preţ negociabil. Apartamentul esteproaspăt renovat, semidecomandat, confort II.Relaţii la telefon: 0749816275.

VÎND casă în Daneş cu 4 camere, baie,bucătărie, camară şi alte dependinţe. Preţ nego-ciabil. Informaţii la telefon 0749819322.

Cumpăr 2 hectare teren arabil extravilan înDaneş, pe Valea Crişului, km 3-4, de preferat unsingur lot sau loturi apropiate. Informaţii la tele-fon 0265762035.

VÂND casă în Seleuş, nr. 454 . Tel: 0766-639.823.

VÂND pamânt intravilan în Daneş. Infor-maţii la telefon: 0745-622.880

VÂND teren extravilan în Daneş. Tel: 0753-681082.

VÂND 8.800 mp teren la Podul Vechi la E60,2.900 mp sub Hula Daneş şi 5.800 mp în Şercheş.Tel: 0743-037252.

CUMPĂR teren arabil, în Daneş sau Seleuş.Tel.: 0762-918499.

VÂND teren extravilan, 13.000 mp, întabulatcu C.F., zona Hula Daneş. Preţ negociabil. Tel.:0757-325889.

VÂNZĂRI DIVERSEVÂND rochie de mireasă SOTTERO AND

MIDGLEY, ,,Tip Sirenă”, mărimea 36, preţ 1.000lei. Informaţii la tel: 0752071307

ÎNCHIRIEZ schelă metalică pentru lucrări

construcţii sau termoizolări, import Italia, pi-cioare reglabile. Executăm lucrări termoizolaţii,53 lei/mp. Tel: 0752-978625.

-Ofer calculator Pentium 4+, Monitor LCDpentru cupon Euro 200. Informaţii la telefon:0742-084.587.

-VÂND Laptop şi monitor LCD la preţurinegociabile. Telefon: 0742-084.587.

DIVERSE

Poliția Daneș-0265 762155(fix); 0730 188809

(mobil)Primăria Comunei Daneș

-0265 762112Grădinița Daneș

-0625 762298Școala Gimnazială

”Cornel Regman” Daneș-0265 762250

Școala Gimnazială Seleuș-0265 762150

Școala Criș-0265 713 405

Informații CFR-0265 771886

Farmacia Daneș-0265 762041

Dispensar Uman Daneș-0265 762027Poșta Daneș-0265 761866

Notar Public Daneș-0740 503932

Vulcanizare Daneș (Mija Gheorghe)-0265 761963

Atelier Mecanic Daneș (Onea Mihai)-0743 828294

Pizzeria Daneș-0748 538223

Hotel Dracula-0265 772211Hotel Denis

-0265 762299Autogara Sighișoara

-0265 771260Apel de urgență

-112(poliție, salvare, pompieri)Protecția Consumatorilor

- info consumator - -0800 080 999- telefon gratuit din

reţeaua Romtelecom (Telefon Târgu-Mureș: 0265/254.625)

Telefoane utile

MICA PUBLICITATE

AGENT AUTORIZAT DE ASIGURĂRI- BICHIŞ LUCIA, vă oferă servicii completede asigurare şi reasigurare: asigurări auto RCA,CASCO, asigurări de LOCUINŢĂ, asigurăride călătorie, asigurări mărfuri CMR, asigurărianimale şi albine, asigurări culturi agricole, asig-urări de RĂSPUNDERE CIVILĂ profesio-nală, asigurări medicale MALPRAXIS, asi-gurare privată de SĂNĂTATE, etc. Informaţiila tel. 0749 819322, Daneş.

7

Mierea şi beneficiile ei

TABLETALUI

VIRGIL

Vizitele luiCeauşescu

stefan 20:Layout 2 11/12/2013 03:59 PM Page 7

Sărbătoarea Crăciunului vine la numaitrei zile după solstiţiul de iarnă, moment încare soarele se ocultează cel mai mult, lăsândloc nopţii celei mai lungi. Este momentul săne orientăm către lumina din interior, pentrua ne redescoperi pe noi înşine. Deloc întâm-plător, naşterea lui Ioan Botezătorul se sărbă-toreşte la două zile după solstiţiul de vară, în24 iunie. Acesta este momentul de maximăexpansiune a luminii, de culminaţie a Soare-lui în drumul său anual. Sunt două momentecomplementare, Crăciunul şi Naşterea Bote-zătorului, cele două extreme pe care ziua şinoaptea, lumina şi întunericul le ating înjocul lor etern. "Lumina luminează în în-tunerec, şi întunerecul n-a biruit-o.” (Ioan, 1,5). Aici evenimentul naşterii are amploareaunui act cosmic de coborâre a lui Dumnezeuîn manifestare. "La început era Cuvântul, şiCuvântul era cu Dumnezeu, şi Cuvântul eraDumnezeu.” (Ioan, 1, 1) "Şi Cuvântul s-afăcut trup, şi a locuit printre noi, plin de harşi de adevăr. Şi noi am privit slava lui, o slavăîntocmai ca slava singurului născut din Tatăl.”(Ioan, 1, 14) Putem privi acum naşterea luiHristos ca reprezentând, la cel mai profund

nivel, întruparea Logosului Divin, procestainic prin care Tatăl îşi revarsă iubirea ne-mărginită asupra tuturor copiilor săi. El vineîn întâmpinarea noastră luând chip de om.Dar pentru a-l primi cu adevărat în inimilenoastre, trebuie să ne purificăm în prealabilde necredinţă, de îndoială, de gânduri rele şide dorinţe infe- rioare. Din această perspec-tivă, soarta oamenilor se aseamănă cu cea aseminţelor din parabola semănătorului(Matei, 3, 13-23). Un ţăran seamănă boabede grâu care cad în diferite locuri: pe drum,pe un teren stâncos, printre mărăcini şi,unele, pe un teren fertil. Seminţele sunt defapt învăţătura despre Adevăr a Domnului,iar diversele locuri unde acestea au căzut îireprezintă pe receptorii acestei învăţături.Astfel, seminţele care au căzut pe drum ilus-trează analogic situaţia acelor oameni al cărorsuflet nu s-a trezit deloc şi care trăiesc numaiprin intermediul şi pentru satisfacerea sim-ţurilor. Ele nu vor da roade, fiind în finalciugulite de păsări. La fel, oamenii care audCuvântul despre Împărăţia Cerurilor şi nu-lînţeleg, vor sfârşi prin a fi înghiţiţi de o exis-tenţă banală, ignorându-şi adevărata naturădivină până la sfârşitul vieţii. Seminţele careau căzut pe terenul pietros nu vor trăi, ci sevor usca din cauza pământului puţin care nupoate nici hrăni şi nici susţine rădăcinile lorfirave. Această situaţie corespunde oame-nilor care au o oarecare deschidere faţă deadevărurile spirituale, pe care le urmează,însă doar până la primul obstacol. În final,singurii oameni în care învăţătura despre Îm-părăţia divină rodeşte sunt aceia care aud Cu-vântul şi-l înţeleg. Ei sunt asemenea pă-mântului fertil în care seminţa rodeşte. Au ini-mile pure, credinţă, umilinţă şi stăruinţă încele bune. Să fim şi noi aidoma lor, pentru a-L întâmpina cum se cuvine pe Pruncul ce ni-L aduce pe Dumnezeu!

DIVERSE8

Lângă Primărie, în faţa Casei ParohialeOrtodoxe Daneş, se află o Troiţă din lemn,sculptată frumos şi un Monument la bazacăruia curge o apă curată şi limpede ca şicristalul. Mulţi trecători îşi ostoiesc setea cuaceastă apă cu proprietăţi aparte. Unii vinspecial, cu recipiente, din Sighişoara şi locali-tăţile învecinate.

După Revoluţie, în anul 1990, părinteleDăngulea Vichente a luat iniţiativa constru-irii unei fântâni. Astfel încât, în anul 1992 seridica Troiţa şi fântâna cu icoanele pictate înulei. Fiind fixată în beton, baza Troiţei a pu-trezit în timp, astfel încât, după unsprezeceani, în anul 2003, Troiţa a fost refăcută. Preo-tul paroh Dăngulea Vichente i-a trecut spre

pomenire pe toţi eroii căzuţi în luptele celuide-al Doilea Război Mondial, cercetând ar-hivele primăriei. Pe vechiul monument erautrecuţi de către regimul communist doareroii căzuţi după 23 August 1944. Toţi auluptat pentru ţară, indiferent de ce parte afrontului. Tot în anul 2003, icoanele pictateîn ulei de pe fântână au fost înlocuite cu mo-zaic pictat şi placate în marmură. În acelaşian, cu ocazia sărbătoririi Fiilor Satului şi a655 de ani de la prima atestare documentarăa Daneşului, icoanele de pe fântână şi Troiţaau fost sfinţite de către un sobor de preoţi, înfrunte cu Î.P.S Andrei Andreicuţ.

Informaţii culese de la preotul parohDăngulea Vichente

Semnificaţia profundă a Crăciunului

Vineri 6 decembrie 2013, porţile ŞcoliiGimnaziale “Cornel Regman” din Daneş aufost larg deschise tuturor reprezentanţilor co-munităţii locale: părinţi, preşcolari, dascăli,foşti colegi şi elevi, invitaţi, cu ocazia ZileiPorţilor Deschise. Privită din exterior insti-tuţia este una frumoasă, impunătoare, darcâţi dintre dănăşeni alţii decât părinţii actu-alilor elevi cunosc şi ceea ce se petrece înăun-tru? Din dorinţa de a face cunoscută activi-tatea noastră de zi cu zi ne-am propus săprezentăm şcoala aşa cum este ea acum: oşcoală modernă, care are ca scop principalasigurarea unui nivel ridicat de educaţie pen-

tru fiecare elev prin:•Baza materială (Săli de clasă, cabinet de

informatică, sala de sport, bibliotecă, muzeu);•Un colectiv de cadre didactice cu o bo-

gată experienţă profesională, pasiune, dăruire;•Organizarea unor demersuri educative

şi experienţe de învăţare variate, desfăşurateîn clasă şi în afara ei şi care oferă oportunităţide a participa la activităţi artistice, culturaleşi sportive;

Crearea unui mediu educaţional pri-etenos, în care fiecare elev să se simtă în sigu-ranţă, participând activ la propria formare.

Am dorit să arătăm că prin activităţile pecare le desfăşurăm continuăm tradiţia unităţiide învăţământ, aceea de bună pregătire şi edu-caţie, de a-l ajuta pe copil să se formeze caOM. Pe parcursul câtorva ore, musafirii au

vizitat şcoala recent renovată, sălile de clasă,dotate cu mobilier nou, cabinetul de infor-matică, au putut asista şi participa la lecţiiledesfăşurate, s-au informat asupra activităţiişcolare şi extraşcolare desfăşurate de elevianul trecut, au privit lucrările plastice şi celede abilităţi practice realizate de copii, precumşi expoziţia de ornamente de Crăciun reali-zată de elevii ciclului primar.

Toti cei prezenţi au putut constata con-diţiile deosebite în care se desfăşoară activi-tatea instructiv-educativă din şcoală, au fostplăcut impresionaţi de clasele frumos pavoa-zate, de lucrările expuse, de materialele di-dactice folosite la clasă şi au consultat pliantul

care conţine informaţii despre unitatea de în-văţământ şi activităţile instituţiei.

Oaspeţii au aflat că în şcoala noastră se or-ganizează activităţi specifice, care pun în va-loare rigoarea ştiinţifică, disciplina, perfor-manţa, dar şi spiritul de echipă, imaginaţia,inventivitatea. Activităţile extracurricularecompletează conţinutul instruirii şi sunt or-ganizate în funcţie de interesele copiilor,având o influenţă benefică în dezvoltareacopiilor, acestea având un caracter ştiintific,cultural-artistic, umanitar ecologic, moral-civic, tehnico-aplicativ, sportiv şi recreativ.

Momentul ales pentru acest eveniment

nu a fost unul întâmplător: “Moş Nicolae”este o zi de sărbătoare pentru toţi, dar maiales pentru copii, iar bucuria din sufletul lora fost dublată de bradul frumos împodobitdin holul şcolii. Manifestarea a fost un prilejde întâlnire cu foşti elevi ai şcolii din generaţiirecente sau mai îndepărtate, care au trăit bu-curia şi emoţia provocată de forfota vie aşcolii, mai ales că unii dintre ei sunt azi şi eidascăli: prof. Cristea Nicolae, Răileanu Mi-nodora, Săveanu Ana, Platon Cătălina, Ko-vacs Anca, Niste Dana. Şcoala noastră a fostgazda tuturor dascălilor de pe raza comunei,prilej cu care au discutat despre condiţia edu-catorului în societatea actuală şi implicarealui în viaţa comunităţii.

Felul în care se prezintă şcoala din Daneşastăzi, condiţiile pe care le oferă elevilor săi,

se datorează sprijinului şi implicării perma-nente a Consiliului Local şi a domnului pri-mar, Mosora Nicolae.

Ziua Porţilor Deschise a fost cu adevărato sărbătoare pentru noi toţi, profesori şi elevi,sărbătoare care ne face să gândim la o urmă-toare zi de decembrie... Până atunci, cu spe-ranţa că ceea ce am realizat până acum laŞcoala Gimnazială “Cornel Regman” Daneşreprezintă un pas spre mai mult şi spre maibine. Colectivul cadrelor didactice vă urează“La mulţi ani!”

Director, prof . Răileanu MinodoraÎnv. Gaşpar Ana

Ziua porţilor deschise

stefan 20:Layout 2 14/12/2013 10:32 PM Page 8