Nr. 14 Anul 2008 Fundația “Baylor – Marea Neagră”

“Implică-te pentru a deveni o persoană mai bună”Tabăra Viața, Straja 2008

Invitatul ediției ......................................1Info medical ..........................................2Info psihologic ......................................3Educație pentru sănătate .......................4Reflecții în oglindă ................................5Mesaje beneficiari ..................................6Centrele de Excelență ............................7Actualități despre HIV-SIDA ................8Activități ale fundației ...........................9

Sumar

1

Invitatul ediției

Această revistă este intitulată „Optimism” şi, prin urmare, am decis să dedic acest editorial optimismu-lui. Totuşi, optimismul ar trebui să fie întotdeauna precaut şi bazat pe fapte şi date. Şi, totodată, trebuie să ne păzim de cel mai aprig duşman al optimismului, şi anume negarea.

Înainte de a scrie depre optimism şi HIV/SIDA, voi folosi o analogie. Recent, lumea a asistat la un exem-plu şocant de optimism neprecaut, care nu s-a bazat pe fapte şi date reale şi a fost efectiv negat printr-o mare doză de negare. Vorbesc de activităţile instituţiilor fi-nanciare la nivel mondial. Practic, aceste instituţii au acordat împrumuturi neacoperite unui număr de mili-oane de clienţi pentru a-şi cumpăra locuinţe pe care nu şi le permiteau. Instituţiile financiare au jucat la noroc, ca şi cum, citând o declaraţie recentă a unui politician britanic, Tony Benn, s-ar fi aflat într-un cazino. Apoi, pentru o perioadă de timp nedefinită, aceştia şi-au ne-gat lor şi tuturor celorlalţi faptul că ar fi existat o pro-blemă. Rezultatul este cea mai mare criză financiară de la Marea Depresiune care a început în anul 1929.

Toţi cei care sunt afectaţi sau infectaţi de HIV/SIDA au motive să fie optimişti referitor la multe as-pecte. Terapia activ antiHIV (HAART) a transformat HIV într-o boală cronică. Un articol din cotidianul „Lancet” din luna iulie 2008 a arătat faptul că o per-soană de 20 ani, care îşi începe terapia HAART azi, are o speranţă medie de viaţă de 43 ani. Dar haideţi să vă spun de ce sunt precaut. Aceasta este speranţa medie de viaţă. Pacientul care nu este aderent la terapie nu va trăi atât de mult. Fireşte, pacienţii pot crede că nu mai au nevoie de terapie antiretrovirală când încep să se simtă din nou bine, dar aceasta reprezintă o ne-gare a faptelor. Virusul poate fi suprimat, dar procesul nefiind complet, acesta va reapărea, iar statusul imu-nitar al pacientului va reveni rapid la cel dinainte de începerea terapiei.

La începutul acestui an, s-au publicat date din Elveţia care au arătat că este foarte puţin probabil ca pacienţii aderenţi şi cu nivel viral nedetectabil să transmită virusul pe cale sexuală. Aceste veşti ar tre-bui să ajute multe persoane infectate să se simtă ca toţi ceilalţi, dar, încă o dată, trebuie să tratăm lucrurile cu precauţie! O persoană HIV+ se poate reinfecta în continuare cu o tulpină virală rezistentă, dacă el sau ea face sex neprotejat cu o persoană infectată, al cărei

nivel viral este detectabil.Pentru aceia dintre noi implicaţi în îngrijirea şi

tratamentul în zona Africii Sub-Sahariene, unde tră-ieşte majoritatea pacienţilor HIV+, perspectiva este mult mai optimistă decât acum nu mai mult de 6 ani. S-a arătat faptul că, chiar şi în zonele cu resurse limita-te, HAART poate fi oferit cu succes unui număr imens de pacienţi, cu rezultate clinice similare celor observate în tările dezvoltate. Până la sfârşitul lui 2007, peste 3 milioane de oameni la nivel mondial primeau terapie ARV salvatoare. Progresul ar fi putut fi şi mai rapid dacă nu s-ar fi izbit de negarea guvernului Sud African referitoare la faptul că HIV evoluează către SIDA şi că terapia ARV este utilă.

Optimismul meu este temperat atunci când mă gândesc la nivelul înalt de stigmă şi discriminare la care sunt expuse persoanele HIV+. În final, stigma şi discriminarea sunt tot nişte forme de negare. Acestea sunt şi mai periculoase în cazul grupurilor de pacienţi vulnerabili, cum ar fi utilizatorii de droguri intrave-noase, lucrătorii de sex comercial şi homosexualii. Guvernele greşesc atunci când neagă accesul acestor pacienţi la programele de protecţie, diagnostic şi trata-ment, în ciuda faptului că acestea sunt eficiente.

Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt adesea de vină. Auzim prea des faptul că pacienţii HIV+ nu beneficiază de acelaşi nivel de îngrijire precum ceilalţi pacienţi. Acest lucru nu se bazează pe fapte, întrucât pacienţii cu terapie ARV monitorizaţi răspund la ma-joritatea tipurilor de tratament în acelaşi mod ca paci-enţii seronegativi. Precauţiile universale, care ar trebui aplicate de fiecare dată tuturor pacienţilor indiferent de statusul HIV, oferă protecţie personalului medical, la fel ca în cazul oricărei alte afecţiuni cum ar fi hepa-tita virală.

Nu sunt calificat să prevăd viitorul stării finan-ciare a lumii, dar ceea ce ştiu este că aceasta nu va fi niciodată „sănătoasă” atâta timp cât este supusă men-talităţii de „cazino”.

Acestea fiind spuse, sunt multe motive pentru ca pacienţii HIV+ şi îngrijitorii acestora să fie optimişti, cu condiţia ca acest optimism să se bazeze pe fapte şi ca noi să rezolvăm problema negării la toate nivelurile.

Sebastian Wanless, Vice-preşedinte BIPAI

Director Medical FBMN

În cinstea optimismului

2

Conform rezultatelor unui studiu, aciclovirul poa-te ajuta la controlul infecţiei HIV, dar exclusiv în ţesu-turile coinfectate cu virusul herpetic. Această constatare poate explica de ce anumite studii au arătat faptul că persoanele care iau aciclovir au niveluri virale HIV mai mici, în timp ce alte studii au indicat faptul că acest medicament nu previne transmiterea HIV.

Cercetătorul Leonid Margolis de la Institutul Na-ţional pentru Sănătatea Copilului şi Dezvoltare Umană a spus că virusul herpetic modifică aciclovirul într-o for-mă care poate acţiona împotriva HIV. “Dacă se suprimă herpesul, HIV este atacat concomitent,” a spus Margo-lis. Aciclovirul nu devine activ până când nu întâlneşte virusul herpetic, iar virusul determină o reacţie chimică numită fosforilare, care transformă medicamentul într-o componentă activă.

Conform Reuters, a spus Margolis, câteva studii care au vizat prevenirea infecţiei HIV prin tratarea pa-cienţilor pentru herpes genital au eşuat fiindcă testarea “aciclovirului împotriva HIV în linii celulare pure nu aduce rezultatele scontate”. De asemenea, cercetătorii au încercat să suprime herpesul complet în studiile de pre-venire. “Dacă virusul herpetic este suprimat complet, nu mai are loc fosforilarea,” a adăugat Margolis. Tot el a declarat că dozele mai mici sau mai rar administrate ar putea fi mai eficiente, dar aceasta este o posibilitate care va trebui verificată.

Margolis a spus că speră ca rezultatele echipei sale să ajute cercetătorii să găsească modali-tăţi mai bune de folosire a aciclo-virului împotriva HIV/SIDA şi să dezvolte noi produse precum microbicidele. De asemenea, adăugarea aciclovirului la com-binaţiile terapeutice antiretro-virale ar putea cataliza terapiile, a declarat Margolis.” Conform studiului, oamenii nu trebuie să aibă neapărat virus herpetic sau herpes sim-plex-2 pentru a beneficia de efectele aciclovirului. Orice virus herpetic – inclusiv tulpinile HHV6 si HHV7, care cauzează o infecţie infantilă aproape universală numită ozeola – ar putea avea aceleaşi efecte, conform Reuters (Fox, Reuters, 9/10).

Sursa: http://www.news-medical.net/?id=41446Traducere Cristina Puşcaşu

În prezent, sunătoarea este cunoscută pentru efec-tele sale în tratarea depresiei uşoare şi anxietăţii. Hipe-ricina, substanţă activă a acestei plante, are efect asupra câtorva viruşi, printre care: cytomegalovirus, papilloma-virus şi herpesul. Această activitate antivirală s-a demon-strat în laborator şi în studii pe animale, dar încă nu s-au

făcut teste pe su-biecţi umani. Sunătoarea acţi-onează împotriva viruşilor prin oxi-dare. Efectul an-tiviral al plantei este mai puternic prin expunerea la lumină.

În anul 1991, s-a studiat efectul sunătoarei şi asu-pra virusului HIV. Dozele administrate au fost mult mai mari, comparativ cu cele necesare în tratarea depresiei. Pacienţii primeau intravenos doze de hipericină purifi-cată. Studiul a fost oprit când toate persoanele de culoa-re albă implicate în studiu au devenit foarte sensibile la lumină. Acestea au dezvoltat urticarie şi nu au putut ieşi afară până când nu au renuntat la hipericină. O singură persoană, de culoare, nu a avut această reacţie.

Un alt studiu publicat în februarie 2000 a arătat faptul că sunătoarea afectează ficatul şi reduce nive-lul de indinavir (Crixivan) din sânge. Chiar şi dozele scăzute de sunătoare au redus cu peste 50% nivelul sangvin de indinavir. Acest lucru a făcut indinavirul ineficient împotriva virusului HIV şi a determinat in-stalarea rapidă a rezistenţei la terapie. De asemenea, este posibil ca sunătoarea să modifice şi nivelul sangvin al altor medicamente, inclusiv inhibitorii non-nucleo-zidici de revers transcriptază şi inhibitorii de protea-ză. Aşadar, NU FOLOSIŢI SUNĂTOAREA DACĂ LUAŢI MEDICAMENTE ANTIRETROVIRALE (ARV). Asiguraţi-vă că medicul curant ştie că folosiţi sunătoare.

Se ştie faptul că sunătoarea acţionează în sensul anulării efectului pilulelor contraceptive şi poate inter-acţiona cu o gamă destul de largă de medicamente. Asi-guraţi-vă că medicul curant ştie că folosiţi sunătoarea în combinaţie cu ORICE medicament.

Sursa: http://www.aidsinfonet.org/fact_sheets/view/729Traducere: Cristina Puşcaşu

Info medical

Un medicament împotriva herpesului poate ajuta la controlul HIV

Interacţiunea dintre sunătoare şi terapia antoretrovirală

3

Info psihologic

Un beneficiu adus tinerilor seropozitivi îl repre-zintă taberele. Acestea vin în spijinul lor, având efecte pozitive. Unul dintre lucrurile cele mai evidente pe care le face tabăra este de a aduna tineri, care ulterior ajung să se cunoască, să comunice, să relaţioneze. Este un pas important, tinerii seropozitivi având nevoie să cunoască alte persoane care se confruntă cu situaţia lor, dar în acelaşi timp să aparţină unui grup din care fac parte şi persoane seronegative. Beneficiarii au devenit tineri adulţi, şi s-a vrut schimbarea specificului taberelor, ast-fel că de la cele de relaxare să se treacă la cele de educare-învăţare. S-a vrut organizarea unei tabere care să aibă ca specific aceleaşi activităţi pe care şi tinerii seronegativi de aceeaşi vârstă le desfăşoară.

Aş vrea sa pun accentul pe ultima tabără, o tabără de supravieţuire, unde tinerii au fost atraşi în activităţi în care se învăţau valori ca: încrederea, compasiunea, răbdarea, munca în echipă. Aici au fost puşi în situaţii în care au trebuit să se autodepăşească, să nu se mai subaprecieze. Nu toate exerciţiile au fost facute fară dificultate, au fost încurajaţi să le facă, iar după multe insistenţe din partea colegilor de grupă care strigau că este uşor şi merită încercat, aceştia nu regretau sub nici o formă că au facut şi exerciţiul x. Au fost puşi în situa-ţii inedite, în care trebuiau să gândească, să relaţioneze şi să empatizeze. Aceste lucruri te ajută în relaţiile pe care le dezvolţi pe viitor, mai ales ca tânăr seropozitiv, unde există teama de apropiere faţă de altă persoană.

Comentariile de după fiecare exerciţiu ne ajută să vedem ce am avut de învăţat şi cu ce putem rămâne dar şi ce am schimba. Aici ne-am putut asculta propriile accep-ţiuni, ne-am expus dorinţe. Faptul că ne-am imaginat cu toţii în diferite situaţii de viitor, i-a făcut pe tineri să se gândească pozitiv la ceea ce va urma, lucru refuzat de cele mai multe ori de cei seropozitivi.

Diplomele primite la final însoţite de o scurtă ca-racterizare te fac să te gândeşti la tot ceea ce a fost şi la modul în care ai fost perceput de alţii. Faptul că toate persoanele participă în mod activ la activităţi este un lucru bun, fiind ascultate şi încurajate ideile fiecăruia în parte.

Veselia şi buna dispoziţie au fost mai mereu pre-zente. Evident a existat şi tensiune, deoarece cu toţii am fost nevoiţi să lucrăm pentru a soluţiona un exerciţiu, readucând în discuţie importanţa muncii în echipă. În-tâmplările amuzante erau trăite de toţi cu zâmbetul pe buze.

Mulţi percepem taberele ca pe o simplă relaxare, dar de fapt ele reprezintă, pentru tinerii seropozitivi, o escapadă din situaţia cu care se confruntă. Consider că într-un mod indirect taberele reprezină un exerciţiu te-rapeutic. Încrederea de sine a crescut pe măsură ce exer-ciţiile erau efectuate. Libertatea de mişcare şi de idei i-a facut pe tineri să se simtă bine şi să-şi dorească o viitoare astfel de tabără. Acestă tabară a avut un “efect terapeu-tic” pe mai multe planuri: învingerea fricii de înălţime, teama de a-ţi exprima ideile, de a încerca lucruri noi. În continuare ar trebui organizate tabere, care au la bază valori fundamentale ce ne ghidează în viaţă.

Ruxandra Diaconiţă,Psiholog

Taberele - un exerciţiu terapeutic

4

Vă propun să reluăm câteva informaţii simple despre HIV – SIDA, deoarece de ceva vreme încoace există tendinţa de a crede că toti pacienţii au cunoştin-ţe suficiente despre infecţie. Eu voi presupune că, deşi aveţi aceste cunoştinţe, puţină reamintire nu strică. Aşadar, ştim că în sânge există multiple feluri de celule, printre care, foarte importante sunt limfocitele, ce pot fi de două feluri: limfocite de dimensiuni mari (numite celule NATURAL KILLER care luptă împotriva tu-morilor prin eliberarea unor substante toxice – granule citotoxice) şi limfocite de dimensiuni mici numite celule B si celule T. Celulele B sunt producătoare de anticorpi atunci când în corp apar bacterii sau virusuri. În cazul infecţiei cu HIV, ne interesează cel mai mult celulele T, care sunt, de asemenea, de două feluri:• celule CD4 – ele încep procesul de luptă contra viru-

surilor şi bacteriilor• celule CD8 – ele distrug celulele infectate şi produc

substanţe antivirale Ce se întâmplă când suntem infectaţi HIV? Lim-

focitele din sânge devin din ce în ce mai puţine, deoa-rece virusul HIV atacă şi distruge celulele T, mai ales celulele CD4, cele care detectează infecţiile. Fără aceste celule CD4, corpul nu se mai poate apăra de infecţii obişnuite, deoarece aceste infecţii profită de „neatenţia” celulelor CD4 - ele se numesc infecţii oportuniste şi pot fi candidoze, TBC, hepatite.

De ce se măsoară CD4 cu ajutorul analizelor?

A face analizele CD4 înseamnă a afla câte celule CD4 mai circulă în sângele nostru. De obicei, oamenii sănătoşi au CD4 între 600 şi 1200/mmc sânge. Persoa-nele cu infecţie HIV pot avea valori mai mici de 500, iar cele cu SIDA au CD4 sub 200.

Procentul de CD4 - o altă analiză importantă

Uneori este important să aflăm cât la sută din lim-focitele din sângele nostru sunt limfocite CD4. Persoa-nele sănătoase trebuie să aibă 40% celule CD4 , iar per-soanele cu HIV pot avea 25% sau mai puţin.

Ca să înţelegem mai bine de ce sunt importante ambele calcule, am să vă dau un exemplu. Să spunem că limfocitele unei persoane sunt reprezentate de 10 mere într-un coş. Merele roşii sunt celulele CD4, iar cele verzi sunt celule CD8. Dacă avem câte 5 mere de fiecare cu-loare, atunci procentul de CD4 este de 50% , iar numă-rul de CD4 este de 5.

Uneori, dacă măsurăm doar numărul de CD4, fără procent, putem crede că imunitatea noastră este bună, când, de fapt, nu este aşa. Să revenim la exemplul cu merele. Dacă în coş se află 25 de mere, dintre care 5 sunt roşii şi 20 verzi, se vede că deşi numărul de CD4 este acelaşi ca în exemplul de mai sus, adică 5, totuşi procentul este mult mai mic (20% nu 50% ca mai sus) ceea ce înseamnă că sistemul imunitar e mai slab. Astfel, persoane cu acelaşi număr de CD4 pot avea procente diferite de CD4, iar sistemul imunitar poate fi mai slab sau mai puternic decât credeam, dacă socotim doar va-loarea absolută CD4.

V-am scris toate aceste clasificări pentru a vă încu-raja să aflaţi cât mai multe despre ce se petrece în corpul vostru, pentru a pune întrebări medicului, pentru a nu fi doar simpli „înghiţitori” de pastile, ci pentru a deveni colaboratori cu noi pentru a controla infecţia.

Ana-Maria Schweitzer,Director Executiv

Să întelegem mai bine CD4

Educație pentru sănătate

5

Un prizonier federal şi activist pe probleme de sănătate este câştigătorul Premiului Canadian pentru Acţiune împotriva HIV/SIDA şi Drepturile Omului, au anunţat Canadian HIV/AIDS Legal Network şi Human Rights Watch. Premiul recunoaşte persoane şi organiza-ţii excepţionale care protejează drepturile şi demnitatea persoanelor infectate/afectate de HIV şi SIDA şi a fost de-cernat într-o ceremonie publi-că care a avut loc în Ottawa, în data de 16 iunie 2008.

În calitate de consilier de la egal la egal (peer) pe pro-bleme de sănătate, Peter Col-lins face educaţie pe preveni-rea HIV în închisori din anii ’80. Eforturile sale au inclus şi oferirea de suport către pri-zonierii care trăiesc cu HIV şi hepatită C în închisori. Col-lins îşi îndeplineşte sentinţa la Institutul Bath, o închisoare federală de securitate medie din Ontario, care adăposteşte peste 300 prizonieri.

“Premiul recunoaşte eforturile de luptă împotri-va epidemiei şi evidenţiază ce mai trebuie făcut pentru respectarea drepturilor omului în rândul prizonierilor şi protejarea lor de HIV şi hepatită C” a declarat Richard Elliott, directorul executiv al Legal Network. “O prio-ritate imediată este de a restabili un program de tatuaj mai sigur; o altă prioritate constă în implementarea unor programe de distribuire de ace de seringă în închisorile canadiene.”

Prizonierii din Canada nu au încă acces la ace de unică folosinţă. Studii efectuate în Canada şi în afara ei indică procente mult mai ridicate de HIVşi hepatită C în rândul prizonierilor, decât în rândul populaţiei gene-rale şi faptul că folosirea în comun a echipamentelor este o practică curentă în rândul prizonierilor. Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi Asociaţiile Medicale Canadiene au recomandat implementarea pogramelor de distribui-re a acelor de seringă în închisori.

“O sentinţă la închisoare nu ar trebui să echivaleze cu contactarea unei boli incurabile,” a afirmat Elliott. “Pogramele de distribuţie de seringi au funcţionat cu

succes ani de zile în închisori din alte tări; cu toate aces-tea, guvernul federal a refuzat categoric să acţioneze, respingând recomandările experţilor medicali, ale agen-ţilor Naţiunilor Unite şi a propriei Agenţii de Sănătate Publică.”

“Peter s-a implicat în lupta pentru sănătate şi res-pectarea drepturilor omului în rândul prizonierilor, inclusiv accesul la programe de protec-ţie, de 25 de ani de când este în închisoare,” a spus Giselle Dias din partea HIV/AIDS Support Action Network (PASAN), or-ganizaţia care l-a nominalizat pe Peter Collins pentru premiul anului. “Suntem extrem de în-cântaţi că munca i-a fost recu-noscută şi sperăm că reprezintă o formă de conştientizare a fap-tului că sănătatea şi drepturile prizonierilor sunt adesea încăl-cate.”

În timp ce acţiunile de ad-vocacy iniţiate de Peter Collins l-au pus adesea în situaţii difi-

cile în faţa autorităţilor penitenciare, expertiza acestuia în calitate de educator de la egal la egal a ajutat sistemul din interior să facă paşi importanţi, cum ar fi proiectul pilot de „tatuaj mai sigur” iniţiat de CSC în şase insti-tuţii, după ce din sondaje a reieşit că mulţi prizonieri îşi fac tatuaje în timpul încarcerării. Proiectul pilot a fost sistat mai târziu de către Public Safety Minister Stock-well Day, în decembrie 2006, înainte să se fi încheiat evaluarea primului an.

“Prizonierii au dreptul la servicii medicale adecva-te, dar accesul lor la astfel de servicii este restricţionat de către autorităţile penitenciare,” a spus Rebecca Schleifer, avocat pentru programul HIV/SIDA al Human Rights Watch. “Refuzul accesului prizonierilor la măsuri de prevenire HIV cum ar fi programele de distribuţie de ace de seringă care sunt disponibile în afara închisorilor nu doar ignoră bunele practici de sănătate publică dar încalcă, în egală măsură, drepturile de bază ale omu-lui.” Sursa: http://www.hrw.org/english/docs/2008/06/16/canada19138.htm

Traducere: Cristina Puşcaşu

Un activist în domeniul HIV/SIDA încarcerat câştigă Premiul pentru Drepturile Omului 2008

Reflecții în oglindă

6

Programul Viaţa în tabăra de la Straja

Mesaje beneficiari

Programul Viaţa are la bază educaţia prin aven-tură, o metodă  ce foloseşte activităţi de aventură (al-pinism, curs de frânghii la mare şi la joasă înălţime, trasee montane, etc.). Scopul principal este influenţarea atitudinilor şi abilităţilor tinerilor, de a dezvolta valori morale precum solidaritatea, compasiunea şi încrederea. Programul Viaţa este o tabără educaţională care are loc în Masivul Straja încă din anul 1999 şi de care, până în prezent, au beneficiat peste 3500 de tineri. 

Obiectivele programului:• Dezvoltarea aptitudinilor fizice în aer liber (prin asi-

milarea unor noţiuni de bază cu privire la alpinism şi a unor cunoştinţe elementare cu privire la viaţa într-o tabără);

• Dezvoltarea personalităţii (înfrângerea pesimismului; creşterea dorinţei de a asuma riscuri; dezvoltarea gân-dirii reflexive; stabilirea unor obiective realiste);

• Dezvoltarea relaţiilor inter-umane (tehnici de rezolva-re a conflictelor; tehnici de comunicare; dezvoltarea capacităţii de a formula şi de a primi critici construc-tive);

• Responsabilizarea cu privire la protecţia mediului în-conjurător (dezvoltarea respectului  faţă de Pământ şi

natură; învăţarea unor metode de conservare a me-diului şi conştientizarea importanţei acestora);

• Dezvoltarea morală (respect şi asumarea responsabi-lităţii; compasiune; implicare în dezvoltarea comu-nităţii; adaptabilitate la o viaţă mereu în schimbare; învăţarea unor principii generale ale cetăţeniei demo-cratice; activităţi structurate pentru a avea un efect concret asupra vieţii din familie şi din comunitate; capacitatea de a lucra în echipă, ca egali).

„- Gata, Dănuţa? Gata.Pot să urc, Dănuţa?Poţi să urci.”

„Acesta este doar unul dintre exemplele de asigura-re înainte de executarea unui exerciţiu la unul dintre ele-mente. Cât despre urcat, cred că am plecat cu toţii puţin mai „bogaţi” decât am ajuns în tabăra Straja, dar despre mine sunt sigură că am avut de învăţat în săptămâna petrecută alături de persoane pe care le cunoşteam mai mult sau mai puţin la începutul călătoriei.

Am urcat, aşadar, atât la propriu pe „centiped”, pe buştean, pe hi-mohawk şi, nu în cele din urmă, pe vâr-ful Straja, cât şi la figurat, în ceea ce priveşte comunica-rea în cadrul grupului, încrederea şi prietenia.

A fost, pentru mine, o experienţă de învăţare, de relaxare şi de autocunoaştere. Şi ştiu că nu greşesc când spun că pentru mulţi dintre noi, cei din grup, a fost cea mai frumoasă tabără la care am participat până acum.” (Mariana Constantinescu, voluntar în cadrul proiectu-lui Picturing Hope)

Mihaela Mocanu,Coordonator Departament Voluntari

7

Guvernul Tanzaniei încheie un parteneriat cu BIPAI pentru înfiinţarea a două noi centre clinice SIDA

Datorită parteneriatului public-privat cu guvernul Tanzaniei, Baylor International Pediatric AIDS Initiati-ve (BIPAI) îşi va extinde semnificativ reteaua centrelor de excelenţă în Africa Sub-Sahariană prin construirea a două clinici în Tanzania, o ţară lovita puternic de HIV/SIDA.

Planul de Urgenţă al Preşedintelui SUA pentru SIDA (PEPFAR) a aprobat acordarea sumei de 22,5 mil-lioane de dolari în curs de 5 ani pentru a susţine constru-irea a două centre de excelenţă şi clinici satelit aferente.

Excelenţa Sa, Dl. Jakaya Kikwete, Preşedintele Republicii Unite Tanzania, a participat la ceremonia de acordare a acestor fonduri în Washington D.C. Guver-nul Tanzaniei lucrează în parteneriat cu BIPAI pentru înfiiințarea a două centre în Mbeya şi Mwanza şi integra-rea acestora în programele de sănătate publică existente. Se aşteaptă ca centrele să ofere îngrijire directă pentru cel puţin 15.000 copii. Alţi 4.400 de copii vor primi îngrijiri în clinicile satelit.

Noile centre din Tanzania vor fi al şaptelea şi, res-pectiv, al optulea centru construit de BIPAI în Africa. Dr. Mark Kline, Preşedintele BIPAI, a spus că această ţară întinsă din estul Africii adăposteşte 1,4 milioane de oameni cu HIV/SIDA.

“Suntem extrem de încântaţi de parteneriatul cu guvernul Tanzaniei pentru înfiinţarea acestor noi cen-tre de excelenţă pentru copii. Suntem profund recunos-cători către PEPFAR, Agenţia SUA pentru Dezvoltare Internaţională şi Centrele de Control al Bolilor pentru sprijin, precum şi generoşilor donatori privaţi care au fă-cut posibile toate aceste lucruri,” a declarat Mark Kline, Profesor de Pediatrie la Baylor College of Medicine şi Şef al Secţiei de Retrovirologie din cadrul Texas Children’s Hospital.

Este pentru prima dată când BIPAI a amplasat două centre de excelenţă în aceeaşi ţară. Celelalte centre africane se află în Botswana, Malawi, Uganda, Lesotho, Burkina Faso şi Swaziland. BIPAI a înfiinţat şi clinici satelit, precum şi programe comunitare în fiecare ţară pentru a maximiza accesibilitatea şi impactul centrelor de excelenţă. Primul centru de excelenţă BIPAI s-a înfi-inţat în Constanţa, România, în anul 2001.

Centrele de excelenţă oferă îngrijire şi tratament complex HIV/SIDA pentru copii şi familiile acestora. BIPAI oferă sprijin continuu fiecărui centru, inclusiv in-struire medicală şi consolidare a sistemului de sănătate.

Centrele BIPAI deja existente din Kampala, Uganda şi Lilongwe, Malawi, vor fi conectate cu noile centre din Mwanza şi Mbeya în scopul susţinerii implementării tu-turor programelor clinice.

Cele două noi centre de excelenţă vor fi afiliate Centrului Medical Bugando din Mwanza şi, respectiv, Spitalului Mbeya.

Personalul fiecărui centru de excelenţă BIPAI con-stă preponderent în cadre medicale locale, suplimentate de medici americani din cadrul Pediatric AIDS Corps (Copului Pediatric Anti SIDA), program finanţat de către Baylor College of Medicine în colaborare cu Bris-tol-Myers Squibb. Şaizeci de medici din cadrul Pediatric AIDS Corps lucrează în prezent în şapte ţări din Africa.

Abbott Fund contribuie cu 2,65 milioane dolari pentru programul BIPAI din Tanzania, care vor fi folosiți pentru susţinerea construcţiei şi demararea funcţionării centrului din Mbeya. Bristol-Myers Squibb Foundation finanţează acest program cu 2 milioane dolari, care vor fi folosiţi pentru construirea centrului din Mwanza. Am-bele fundaţii sunt susţinători de lungă durată ai progra-melor BIPAI pentru copiii HIV+ din Africa şi din lume.

Donatorii Jan şi Dan Duncan şi organizaţia Sisters of Charity of the Incarnate Word din Houston oferă su-port financiar substanţial pentru înfiinţarea programului BIPAI din Tanzania. Contribuţiile acestora au făcut po-sibil parteneriatul public-privat cu PEPFAR şi guvernul SUA.

Acest proiect este în egală măsură susţinut de in-stituţiile mamă ale BIPAI, şi anume BCM şi Texas Children’s Hospital, fiecare contribuind la acest program cu fonduri consistente.

“Ca urmare a dăruirii şi implicării Dr. Mark Kli-ne, BIPAI s-a dezvoltat imens, incluzând acum o clinică în România, şase în Africa şi alte clinici în construcţie în Tanzania,” a declarat Mark A. Wallace, Preşedintele Texas Children’s Hospital. “Dr. Kline şi echipa sa au in-struit şi detaşat cadre medicale tratând mai mulţi copii cu HIV decât orice altă organizaţie din lume. Suntem extrem de mândri că facem parte din această iniţiati-vă inegalabilă şi convinşi că eforturile neobosite ale Dr. Kline vor continua să vindece copiii bolnavi din întreaga lume.”

Sursa: http://www.bcm.edu/news/item.cfm?newsID=1197Traducere: Cristina Puşcaşu

Centrele de Excelență

8

Noutăți despre HIV-SIDA

Nigerienii infectaţi cu HIV sunt încurajaţi de stat să se căsătorească • Nigerienii infectaţi cu HIV sunt încurajaţi de autorităţile statului Bauchi să formeze cu-pluri şi să se căsătorească, pentru a împiedica răspândi-rea maladiei, potrivit BBC. În ultimele săptămâni, în jur de 70 de cupluri s-au format în acest fel, au anunţat autorităţile din Bauchi. În Nigeria, se estimează că sunt infectate cu HIV 2,4 milioane de persoane, ceea ce re-prezintă trei la sută din populaţia adultă. Potrivit repre-zentanţilor Comitetului de acţiune contra HIV din Ba-uchi, de vină pentru răspândirea maladiei ar fi cultura poligamică din nordul Nigeriei. Organizaţiile interna-ţionale de HIV/SIDA îi sfătuiesc pe nigerienii infectaţi să folosească mijloace de contracepţie, pentru a nu avea copii care riscă să rămână orfani de ambii părinţi. Statul Bauchi funcţionează însă după legile islamice, care nu încurajează folosirea prezervativului.

Sursa: www.sfatulmedicului.ro, News In, 8 septembrie 2008

Poliţia Indiană lansează programul de sensi-bilizare despre HIV/SIDA • Poliţia indiană a lansat o campanie de sensibilizare despre HIV/SIDA pentru ofiţeri şi soldaţi. Poliţia va furniza personal instruit în

domeniul SIDA şi a metodelor de prevenire şi va face disponibile auto-mate care vând prezervative. “Dat fiind că oamenii sunt adesea stân-jeniţi şi timizi să cumpere prezerva-

tive, ne-am gândit să le protejăm intimitatea, oferindu-le oportunitatea de a folosi aceste automate,” a spus M.V. Rao, Director Medical în cadrul Poliţiei. De asemenea, această instituţie intenţionează să realizeze şi un cen-tru de consiliere şi testare voluntară şi confidenţială. În 2007, Ministerul Afacerilor Interne al Indiei a raportat un număr de 2205 ofiţeri şi soldaţi care trăiesc cu HIV/SIDA.

Jamaica lansează un nou prezervativ pentru femei • Comisia Naţională Jamaicană de Planificare Fa-milială pregăteşte lansarea unui nou prezervativ feminin care să sporească controlul femeilor cu privire la preve-nirea infecţiei HIV/SIDA. Această a doua generaţie de prezervative pentru femei este o formulă îmbunătăţită, în aşa fel încât să ofere protecţie împotriva HIV/SIDA, altor boli cu transmitere sexuală sau sarcini nedorite. Noua versiune este făcută din polimer nitrilic, care este

subţire şi mai rezis-tent decât latexul folosit la fabrica-rea prezervativelor pentru bărbaţi. De asemenea, noua gamă de prezerva-tive este mai puţin “zgomotoasă”, hi-poalergenică şi su-ficient de lejeră pentru a nu jena. Acesta poate fi folosit cu lubrifianţi pe bază de ulei sau apă, inserat cu maxim 8 ore înainte de actul sexual şi este valabil până la 5 ani, fără să necesite condiţii speciale de păstrare.

Centrul din Botswana promovează testarea HIV la domiciliu • Centrul Clinic de Excelenţă Baylor din Botswana a oferit recent teste HIV pentru testarea la domiciliu a copiilor orfani şi vulnerabili, precum şi a părinţilor şi aparţinătorilor acestora. Conform unui sondaj, testele HIV la domiciliu sunt acceptate de majo-ritatea populaţiei din Botswana. Peste 28% dintre par-ticipanţi au spus că nu şi-ar fi efectuat nici un test HIV dacă echipa nu ar fi venit la domiciliu. Echipa a vizat 1.000 copii orfani şi vulnerabili, părinţi şi aparţinători; s-au înregistrat mai mult de 1.000 persoane şi s-au testat aproape 700. Dintre aceştia, 63% au spus că nu-şi mai făcuseră niciodată testul HIV, iar 97% au spus că ar re-comanda testarea HIV la domiciliu şi altora. Conform spuselor lui Gabriel Anabwani, directorul executiv al centrului, numărul de copii cu rezultate pozitive la tes-tul HIV a scăzut datorită eforturilor sporite de prevenire a transmiterii materno-fetale. Mai puţin de 5% dintre copiii testaţi la centru au fost depistaţi HIV+, iar ado-lescenţii rămân o problemă prioritară datorită nevoilor suplimentare de îngrijire şi suport.

Sursa: http://www.globalhealth.org/publications/article.php3?id=1792

Traducere: Cristina Puşcaşu

9

Conferința Mondială HIV din Mexic

Activități ale Fundației

Conferinţa Mondială HIV reuneşte din 2 în 2 ani atât profesionişti, cât şi persoane infectate HIV şi reprezentanţi ai mass-media, oameni politici, finanţa-tori şi activişti care îşi prezintă în faţa lumii reuşitele, dificultăţile, estimările privind problemele şi provocă-rile viitoare.

În 2006, la Toronto s-a pus accentul pe nevoia de combinare a prevenirii cu tratamentul infecţiei HIV, arătându-se că un efort ferm fără celălalt este lipsit de sens, cele două direcţii fiind de egală importanţă.

Anul acesta, conferinţa s-a desfăşurat pentru pri-ma dată într-un stat din America Latină, mesajul con-ferinţei fiind prevenirea transmiterii infecţiei HIV şi nevoia de respectare a drepturilor omului şi a grupu-rilor speciale, cum ar fi: lucrători sexual profesionişti, utilizatori de droguri, femeile dezavantajate social. Chiar dacă eforturile anterioare de oprire a infecţi-ei HIV prin campanii şi marşuri au eşuat, eforturile trebuie continuate, prin abordări bazate pe dovezi şi implicarea persoanelor infectate şi afectate.

Cei peste 25.000 mii de participanţi la conferin-ţă au lucrat cu secţiuni paralele pe tematici medicale, psihosociale, deontologice.

O reuniune de deosebit interes a privit analiza ghidului privind iniţierea terapiei ARV de către In-ternational AIDS Society din SUA. Au fost atinse următoarele puncte cheie:

1. Recomandarea iniţierii terapiei ARV cât mai devreme posibil în stadiile precoce ale bolii.

2. Individualizarea terapiei în funcţie de pro-cent.

3. Stabilirea unui deziderat de scădere a încăr-căturii virale până sub pragul detectabilităţii (acest scop ar trebui să fie realizat cu terapiile noi, chiar şi pentru pacientul la care boala este mai avansată şi încep terapia mai târ-ziu).

4. Prevenirea rezistenţei la terapie.

S-a discutat în mod deosebit şi despre HIV şi TBC. Medicii au arătat faptul că înainte de începe-rea terapiei este recomandabil să se verifice şi prezenţa TBC-ului, pentru că rata mortalităţii şi numărul pa-cienţilor cu HIV şi TBC este foarte mare. De aseme-nea, s-a accentuat faptul că terapia anti-HIV trebuie începută mai repede, chiar dacă pacientul are TBC. De asemenea, terapia trebuie prescrisă în aşa fel încât să se evite posibilele interacţiuni negative dintre tera-pia anti-HIV şi anti-TBC.

Hepatita C a fost amintită cu multiple studii, monitorizarea permanentă a ficatului, chiar şi după tratarea cu succes a hepatitei, fiind amintit, mai ales şi contextul în care riscul de re-îmbolnăvire poate fi semnificativ.

În general, conferinţa a demonstrat că trăim în-tr-o epocă în care supravieţuirea de lungă durată a pa-cienţilor cu HIV este o realitate şi că pacienţii trebuie ajutaţi să înţeleagă în continuare importanţa medica-mentelor anti-HIV şi tratarea cu seriozitate a celorlalte probleme medicale: hepatice, cardio-vasculare, renale sau pulmonare.

Ana-Maria Schweitzer,Director Executiv

10

Activități ale Fundației

Încercând să „profităm” cât mai mult de prezenţa lectorilor străini sosiţi cu ocazia Şcolii Internaţionale, în zilele de 4 şi 5 septembrie am organizat alte câteva cursuri pentru asistente medicale şi medici din judeţul Constanţa.

Astfel, au avut loc două cursuri de medicină de urgenţă la copii, susţinute de Dr. Heather Crouse de la Texas Children’s Hospital, Houston, SUA. Ambele au avut atât o componentă teoretică cât şi una practică, axându-se pe managementul căilor respiratorii, puncţii intraosoase, puncţii intravenoase şi intubare. Prezenta-rea teoretică a fost însoţită de vizionare de filmuleţe şi urmată de lucru practic pe manechine medicale. Cursul a fost creditat atât de OAMMR cât şi de CMR, iar cei 99 de participanţi şi-au dovedit interesul în subiectul abordat prin exersarea îndelungată a metodelor învăţate pe manechinele puse la dispoziţie de lector.

În aceeaşi perioadă, profesioniştii din domeniul să-nătăţii (cu precădere specialiştii infecţionişti şi oncologi) din judeţul Constanţa s-au bucurat şi de prezenţa doam-

nei Prof. Brigitta Mueller, profesor de pediatrie la Baylor College of Medicine din Houston, SUA, şi Director al Secţiei de Oncologie din cadrul Texas Children’s Hos-pital. Prezentările acesteia s-au axat pe cancerul la copii iar participanţii au fost invitaţi să dezbată pe marginea studiilor de caz propuse de dumneaei.

Toate aceste sesiuni au avut un caracter interactiv accentuat, ceea ce a facilitat transmiterea de informaţii, găsirea de soluţii medicale în comun şi stabilirea unor modalităţi de lucru între diverse specialităţi medicale în folosul pacientilor HIV+.

Cristina Puşcaşu, Coordonator Proiecte Educaţie

Cursuri de educaţie medicală continuă

Pe data de 15 mai 2008 s-a finalizat Campania “2% - Un plus pentru persoanele seropozitive”, campa-nie care a avut ca scop direcţionarea de către persoane fizice a unui procent din impozitul pe venit către Funda-ţia Baylor Marea Neagră, prin completarea cererii 230 sau a declaraţiei 200.

Aproximativ 200 de constănţeni şi tulceni au optat pentru a direcţiona 2% din impozitul pe venitul reali-zat în anul 2007, în scopul achizitionării unui ecograf necesar cabinetului de obstetrică şi ginecologie al Centru-lui de Excelenţă din Constanţa.

Până la sfârşitul anului 2008 sumele respective vor fi virate de către Administraţiile Financiare în contul Fundaţiei şi sperăm să acoperim suma necesară. Vă vom informa despre această sumă totală, cât am mobilizat din resursele comunităţii pentru a se întoarce, în final, în folosul comunităţii.

Mulţumim tuturor celor care ne-au susţinut în această campanie şi sperăm să continue ajutorul dumne-voastra şi în 2009!

Transmiterea infecţiei HIV de la mamă la copil poate fi controlată şi cu ajutorul dumenavostra! Vă mulţumim pentru implicare!

Nicoleta Iacob – Coordonator de proiecte speciale

11

Activități ale Fundației

În perioada iulie - august 2008, voluntarii FBMN au derulat activităţi de instruire adresate personalului angajat al instituţiilor publice locale. Activităţile au constat în vizionarea unui film educativ pe tema in-fecţiei HIV, prezentarea celor mai importante aspec-te legate de infecţia HIV, posibilitatea testării rapide, moderarea a 2 grupuri de discuţii privind atitudinea faţă de o persoană infectată din două perspective: şi a persoanei infectate şi a unui coleg al acesteia. Prin-tre obiectivele campaniei s-au numărat: identificarea atitudinii angajaţilor faţă de persoanele cu deficienţă, elaborarea unui cod etic privind atitudinea angajaţilor faţă de colegi/clienţi ai instituţiei cu anumite deficien-ţe, oferirea posibilităţii de consiliere şi testare rapidă HIV în cadrul instituţiilor.

De aceste sesiuni au beneficiat 80 de angajaţi ai Instituţiei Prefectului Constanţa, Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Constanţa, Inspectoratului de Po-liţie al Judeţului Constanţa, Gruparea de Jandarmi Mobilă „Tomis” Constanţa, Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Dobrogea” şi Direcţiei Genera-le a Finanţelor Publice Constanţa. Aceştia au apreciat sesiunile ca fiind interesante şi necesare, un program oprtun şi util, care i-a ajutat să devină conştienţi că HIV este un adevărat pericol. Au propus extinderea activităţii la un grup mai numeros de angajaţi.

Proiectul a fost derulat în parteneriat cu Inspec-toratul Şcolar Judeţean şi Instituţia Prefectului Con-stanţa.

Mihaela MocanuManager Proiecte

Sesiuni de informare HIV Vizita voluntarilor Peace Corps la Centrul de Excelenţă

În zilele de 28 şi 29 mai 2008, Centrul de Excelen-ţa a avut activităţi cu un grup de voluntari Peace Corps, aflaţi într-o vizită de 1 lună în diferite locaţii din Româ-nia, printre care şi Constanţa. Scopul vizitei voluntarilor a fost de a acorda asistenţă organizaţiilor non-guverna-mentale, şcolilor şi autoritaţilor locale pentru a se pro-mova cunoaşterea şi înţelegerea inter-culturală printr-un transfer reciproc de cunoştinţe şi atitudini.

Miercuri, 28 mai, cei 11 tineri originari din zona New York, au făcut un tur al Spitalului de Boli Infec-ţioase, iar după aceea au venit la Centrul de Excelenţă. După o vizită a centrului, voluntarii au vizionat filmul “Liniile Sângelui” şi au dorit să li se facă o testare HIV.

Însoţindu-i în aceste activităţi am avut ocazia de a discuta cu ei despre HIV, de a-i consilia pentru tes-tare, şi am observat, cu surprindere, că nivelul general de cunoştinţe al acestor tineri despre HIV – SIDA nu este prea ridicat, iar problemele semnalate de aceştia, ca lipsa de protecţie în cupluri stabile cât şi în relaţiile de scurtă durată, sunt aceleaşi întâlnite şi în rândul tineri-lor români.

A doua zi voluntarii au participat la o activitate de promovare a Centrului de Testare Baylor prin împărţire de fluturaşi la Grupul Şcolar de Electrotehnică şi Tele-comunicaţii, unde au avut ocazia de a discuta cu tineri de vârsta lor despre diferite teme de interes comun, de la transmiterea virusului HIV până la muzică, politi-că şi posibilităţile de studiu în Statele Unite. În a doua parte a zilei, voluntarii PC au revenit la COE unde au participat la o activitate de desenare de quilt în memo-ria tinerilor decedaţi de SIDA. În final tinerii au primit diplome de mulţumire pentru participarea la activităţile de voluntariat.

Ioana Stochiţă,Psiholog

12

Activități ale Fundației

Şcoala Internaţională „Bune practici în îngrijirea tinerilor HIV+”

În perioada 1-4 septembrie 2008, Centrul Clinic de Excelenţă HIV-Constanţa a organizat prima edi-ţie a Şcolii Internaţionale intitulată „Bune practici în îngrijirea tinerilor HIV+”, manifestare organizată sub egida Baylor College of Medicine-Houston şi Univer-sitatea „Ovidius” Constanţa.

Centrul Clinic de Excelenţă HIV – Constanţa este rodul parteneriatului dintre Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Constanţa - Fundaţia Baylor-Marea Neagră, Texas Children’s Hospital şi Abbott Fund. Baylor International Pediatric AIDS Initiative susţi-ne peste 21 000 copii şi adolescenti cu HIV la nivel mondial şi asigură acces la terapie antiretrovirală unui număr de peste 10 000 pacienţi.

Actualele servicii multidisciplinare, oferite prin intermendiul Centrului de Excelenţă Clinica HIV din Constanţa au fost recunoscute de către EUROPEAN CENTRE OF DISEASE CONTROL în 2007 ca mo-del de “îngrijire ambulatorie integrată” oferind “îngri-jire şi tratament complex primar şi de specialitate”.

În acest context Centrul de Excelenţă serveşte în prezent drept element de referinţă pentru iniţiative de îngrijire şi educaţie. În spiritul educaţiei medicale continue şi a promovării experienţei româneşti în do-meniu, Centrul de Excelenţă a iniţiat această şcoala intenaţională vizând bune practici în domeniul HIV/SIDA.

Lucrările evenimentului s-au desfăşurat pe par-cursul a trei zile în cadrul Hotelului Ibis şi au vizat orientări actuale în optimizarea îngrijirii pacienţilor HIV+ (standarde clinice, ghiduri terapeutice, nevoi acute de servicii clinice HIV în România şi în lume

şi strategii de îmbunătăţire a aderenţei), afecţiuni aso-ciate HIV (hepatite, TBC, cancer), prevenirea trans-miterii materno-fetale şi aspecte psiho-sociale asociate HIV/SIDA. Prezentările au fost intercalate cu semina-rii organizate sub forma unor sesiuni simultane, la care participanţii au fost angrenaţi în diverse aplicaţii şi ac-tivităţi privind medicina de urgenţă la copii, toolkit BIPAI, monitorizarea şi evaluarea programelor pentru adolescenţi şi metode optime de testare HIV în diverse medii.

Toate aceste activităţi au fost posibile datorită contribuţiei celor 24 lectori invitaţi, provenind din SUA, Anglia, Franţa şi România.

Evenimentul s-a adresat participanţilor locali, na-ţionali şi internaţionali care lucrează în domeniul HIV/SIDA sau desfăşoară activităţi colaterale acestui dome-niu. Astfel, printre cei 71 de participanţi (cadre medi-cale, psihologi, asistenţi sociali, avocaţi) s-au numărat profesionişti internaţionali din Tajikistan, Kyrgyzstan, Slovacia, Bulgaria şi SUA, precum şi specialişti din Bucureşti, Giurgiu, Piatra-Neamţ, Braşov, Târgovişte, Tulcea, Brăila, Galaţi, Sibiu, Bacău şi Constanţa.

Ultima zi a Şcolii Internaţionale a fost dedicată vizitei Centrului de Excelenţă şi a Spitalului Clinic de Boli Infecţioase Constanţa, unde participanţii au putut observa îndeaproape serviciile oferite pacienţilor HIV+ din Constanţa.

Aprecierile participanţilor referitor la conţinutul şi organizarea Şcolii au fost extrem de favorabile, ceea ce ne încurajează să reedităm acest eveniment în viito-rul apropiat.

Cristina Puşcaşu, Coordonator Proiecte Educaţie

Şcoala Internaţională „Bune practici în îngrijirea tinerilor HIV+”

Constanța, 1-4 septembrie 2008

14

FundațiaBaylor-Marea Neagră

Bld. Aurel Vlaicu nr. 3,Bl. D2, Et. 2, Ap. 7

900055 Constanța, RomâniaTel: +40 241 691 730 +40 788 522 492

e-mail: office@baylor-romania.ro

ConstanțaSpitalul Județean

Policlinica nr. 1, cabinetul 243Telefon: 0241 691 730

TulceaSpitalul Județean de Urgență

Secția de Boli Infecțioase - ParterTelefon: 0240 532 345

Centrele Baylorde Asistență şi Testare Rapidă HIV