Anulu VI. — Nr. 107. Pesta, vineri in 31 dec. 1871, 12 ian. 187Ş.

EM de dóue ori in septemana : Joi-a si Do-mínec'a ; éra candu va pretinde importanti'a avaterieloin, va eei de trei séu de patra ori

in septemana.

Pretiulu de prenumeratiune. p.ntru Austrii;

pe ana intregu 8 fl. v. , diumetate de anu . . . . 4 fl. v. a. ,, patrariu 2 fl. v. ».

intuirii Ronwni'i tl t l r . l n . t . t . :

ţie anu intregu . . . . . . 12 fl. v. a. ., diumetate de anu . . . . 6 fl. v. a.

ALBINA Prenumeratiuni se fatm la toti dd. corespun­dinti ai nostri, si de-adreptulu la Redaetiuna Stationsgasse Nr. 1, unde sunt a se adresa si corespondintiele, ce privescu Redactiunea, administratiunea sén speditur'a; câte vor fl aefrancate, au se vor primi, éra cele anonime

nu se vor publici.

—HXXH--Pentru annncie si alte comunicatiuni de in­teresa privatu — se respunde câte 7. cr. de linia; repetările se faou cu pretiu soadiutu. Pretiulu timbrului câte 80 cr. pentru una dat*

•e anteoipa.

Invitare de prenumeratiune

„ A L B I NA," (fóia politica natiunale pentru tóte inte­

resele romane.

) Apropiandu - se anulu nou 1872, LAlbina" are sè intre in alu VII-lea ţceriodu alu vietiei sale, luptandu si mai (departe pentru sustienerea intereseloru nóstre.

Deschidemu deci abonamentu nou, in conditiunile de pana acuma, adeca :

JA) Pentru pàrtile austro-ungare : Cu 8 fl. val. austr. pre anulu intregu,

4 fi. val. austr. pre V* de anu, 2 fl. val. austr. pre 7« de anu. B) Pentru România si străinătate •

Cu 24 de lei nuoi seu franci pre anu, 12 lei nuoi bou franci pre 2A de anu. Abonementele se facu séu la poste,

séu la cunoseutii colectanti si corespun­dinti ai nostri, séu de a dreptulu prin epistole francate si prin asemnate poştali.

Rogàmu a nu uita nici de fói'a umo­ristica „Priculiciu." Red.

Pesta, in 11 ian. 18/2,/30 dec. 1871. Avemu se facemu cea din urma re­

vista de dia in acestu anu. .astfeliu ar trebui se dicemu unu bunu „adio !u mă­car, — unu cuventu placutu celu putienu — acestui pocitu anu, de grele lupte fora succesu, de cercàri si necasuri fora nu­meru.

Au mai fostu — mulţi ani pociţi; nu ani, secii mulţi nefericiţi au trecutu preste naţiunea romana ; dar consciin-ti'a natiunei romane atunci nu erá de­şteptată, si naţiunea deci semtiá atunci amarulu, asprimea lovitureloru — mai multu trupesce : astadi sufletulu ei este persecutatu si torturatu, si iuca preto­tindenia, de la o margine a .^amentului locui tu de ea, pana la cealaltă'.

Neuitabilu va fi deci natiunei ro­mane acestu anu 1871! In acestu anu a ingenunchiatu Francia cea nobile si generósa, si si-a redicatu capulu cultur'a nemtiésca cruda si bruta, impilatoria si despoietoria de popóra, fora sfiala si fora ruşine !

In acestu anu ungurulu insolinte, si-a essecutatu legile sale, ucidatórie de li­bertate si de natiunalitati !

In acestu anu România cea batjocu-rita „libera," prin lege, votata de insisi fiii sei, s'a datu finantialminte legata in man'a strainiloru, dusimani de mórte ai ei !

In acestu anu romanulu Bucovinénu, in patri'a sa străbuna, prin străinii vene­tici, cu ajutoriulu pastoriului seu sufle-tescu, devenitu lupu, a fostu scosu afora din legelatiunea tierei salei

In acestu anu ceriulu, ca de incoro-nare a tuturoru nefericiriloru, a mai tra­misu si o cumplita fómete preste o mare parte de poporu alu nostru !

In acestu anu demoralisarea, ca o lepra spurcata a cuprinsu tóte clasele societatei !

In acestu anu pana si biseric'a,—nu ; càci acést'a sânta este si va fi! ci mulţi din cei ce stau in fruntea bisericei, s'au apucatu a derimá biseric'a, a invràjbi si corumpe si trăda turm'a l

Hui t Ce anu afurisitu. Sè gatàmu iute cu elu aici, si se-i dicemu in facia atât'a bine, cà : nu ne-a omoritu ; si — nici de curagiu in lupta, si de sperantia in viijtoriu nu ne-a potutu despoia. Pre cei slabi de angeru, ce e dreptu, ii-am

perdutu ; dar — nu plangemu dupa ei ; am scapatu prin ei de — partea cea slaba si pecatósa a corpului si spiritului nostru natiunale, si in fine n'am perdutu ci am cascigatu ! —

Din strainetate avemu sè amintimu la acestu locu, cà firulu electricu mai alalta-ieri ni adusa din Londra si Ber­linu prin Viena, seriós'a si fatalea scire, despre o încordare din dia in dia totu

! mai crescenda intre Francia si Italia. Caus'a ne'ntielegeriloru si superàriloru reciproce sè fia : aj intaritàrele la cari lucra Italia contra Franciéi ; b) nemultiu­mirea Franciéi cu ambasadorulu Italiei caval. Nigra, pre carele totuşi guver­niulu seu ar refusa a-lu înlocui cu alta persona mai plăcuta. —Atât'a ni-ar mai trebui, ca aceste duoue sorori latine, spre marea bucuria a nemtiloru si slavi­loru, sè se necagiasca séu dóra si sfasie ele intre ele! —

In Francia mai dilele trecute se esse-cutara prin diferite de partemente 17 ale geri completatórie pentru adunarea na­tiunale. Lumea cu mare curiositate aştepta resultatulu ; pentru cà, fiindu in Francia alegerile câtu mai generali, ele pururia caracterisédia spiritulu po­porului ; ér de vr'o presiune séu influintia-re nemorale a guverniului presinte, nu s'a auditu nici o data. Re-sultatulu alegeriloru este deci : 8 republicani de principiu, insa moderaţi, 4 radicali, 4 conservativi, adeca pentru Încercare cu republic'a si — unulu napoleonistu. Va sè dica, si asta data poporulu in precum-peniutia s'a pronunciatu pentru repu­blica. —

Intr'aceea monarchistii, ca muscele tómn'a, candu 'si présem tu aprópe perirea se arunca a supr'a si in ochii republicei. La tóta ocasiunea ei desvólta o cntesare si obrasnicia órba, ca dóra li va succede a asiediá pre vr'o papusia miserabile de a loru pre tronulu Franciéi, sub a cărei maiestritu nimbu vampirii de aristocraţi sè póta impilá si despoiá poporulu. Dar bine le cunósce si minunatu scie sè le infrene si paralisedie aceste obrasnice incercàri ilustrulu Leone Gambetta, du­pa cum aretàmu mai in diosu intr'unu articlu speciale.

In siedinti'a adunàrei natiunale de sambata in 6 ian. legitimistulu Longerie, avendu a face reportu despre mai multe petitiuni. intre cari unele, dóra chiar in-scenate de intriganţii acestei partite, cereau intruducerea numai de câtu a monarchiei ; altele érasi prochiamarea definitiva a Republicei, — numituiu re­portere 'si permise chiar insultatiuni a supr'a republicei, apostrofand'o de repe­tite ori numai ca „provisoria ér d'alta parte spunendu cà, curendu monarchi'a se va intruduce cu Henricu de Bourbon înfrunte! Lucrulu deveni pana la scan-dalu ; dar atitudinea republicaniloru si a presiedintelui Grevy puse stavila des-freului si -- se trecu simplu la ordinea dilei. —

Din colo preste Laita la ordinea di­lei, de o camdata in diaristica, sunt pro­ieptele de respunsu a ambeloru case ale Senatului imperiale — la cuventulu de tronu. Se intrecu domnii situatiunei a face la planuri si propuneri, si a-si oferi tronului concursulu loru spre legare in cantusia a natiuniloru negermane. Multe asemenea planuri s'au facutu prin des-potii lumei, in contra progresului geniu­lui omenescu, dar — Ddieu li-a denegatu sancţiunea, si ele curendu-tardiu, au fa­cutu fiasco ! Totu acést'a va fi sórtea si a planuriloru dniloru nemţi. —

Din pàrtile sudo-vestice ale Banatului, despre Dunăre, primim u imbucuratóri'a scire, càromanismulu de acolo, despre carele se cre­de» cumca ar fi amortitu séu ar dormi unu Bonnu de mórte, de o data s'a desteptatu ; i inoepe a dá cele mai învederate semne de viétia.

A nume avemu sè amintimu aci despre o mulţime de comune din confiniele militari, asia-n; miţe germano- si serbo-banatice, unde roma-AS ameateoat« cu serbii, ici mai mulţi, coliá mai putieni, prin politic'a de Viena, duşimana ele­mentului nostru, deveniseră cu totulu subju­gaţi unei ierarchie si natiunalitati străine, in câtu nu mai aveau nici scóla, nici biserica, nici vr'o conducere si mangaiare natiunale ; — ér a-cuma de curendu, intielegendu de despărţirea ie rarchiei nóstre si de posibilitatea si de modulu de despărţire sl pentru comunele mestecate, de o data sarira ca deşteptaţi din somnu prin vó­cea facetória de minuni a mantuitoriului si — cerura cu intetire viétia natiunale romana, spre acestu scopu despărţire de şerbi si incor­porare in metropoli'a romana !

In decursulu lunei lui ianuariu in 9 atari comune, cu o poporatiune romana de aprópe 13,000 de suflete, facia de abia oam 8000 şerbi, are sè se urme prin comissiunile delegatiunali miste pertractarea de despărţire, a nume : in Satulu-nou, unde avemu aprópe 6000 de ro­mani, facia de abiá 1260 de şerbi, pertractarea este pusa pre diu'a de 9 ian.; in Dolóve, unde avemu aprópe 2000 de romani facia de 3700 şerbi, pertractarea este pusa pre 11 ian.; in Mramoracu, unde sunt 1250 de romani, per­tractarea este la 13 ian. ; in Cubinu, unde avemu ca la 1000 de suflete, pertractarea va avé locu in 15 ian. ; in Jasenova, cu 826 de romani, in »18 ian.; in Naidasiu, unda — facia de abiá vr'o 50 de şerbi, poporatiunea romana este a-própe 1600 de suflete, pertractarea se va tiené in 19 ian.; in Posejena-romana, unde facia de 3—4 familie serbe,totalitatea de 500 de suflete este romana, in 23 ian. ; in fine in Dobritia, cu 4100 de romani, facia de 1016 şerbi, in 25 ian.

Ce cascigu pentru sant'a nóstra biserica si natiunalitate romana, revindicarea acestoru dulci frati ai nostri, de asâti'a ani smulşi de la peptulu nostru — prin intriga si sil i, barbare uneltiri !

Una suta cinci-dieci de ani si mai bine? aceşti genuini si numeroşi fii romani au fostu perduti si sugrumaţi in gbiarele străine; totuşi ei n'au peritu : si tu, magiarulenebunu, tu credi cà in diece ani pre toti vei sè ne inghiti ! ?

Romanulu nn pere. Marele Traianu, ur-mandu impulsului, prieependit degetulu pro-

I vedintioi, nu pentru ca sè péra — l'a adusu in ^ bineeuventatulu Canaanu alu Daciei, ci — ca sé-lu cuprindă si sè-lu stepanésca ! fsbitu de

. sorte, coplesitu de désastre, romanulu póte sè fia culcatu, dripitu, turtitu la pamentu ; dar elu sl asiá, totu pre pamentulu seu, viu roma­ne, si candu i vine timpulu se scóla cu maie­state romana si si afirma dreptulu natiunalu, dreptulu romanu, dreptulu de — celu mai ve­chiu si mai adeveratu stepanu !

Invetidti minte, domiloru unguri ! intie-j leptiti-ve si fi-ti drepte romanului - - tóte se-I mentiele, giuru irapregiiiru de elu ! ! î

Si acele comune, cu acele mii de romani, nu sunt tóte câte mai avemu in acele parti, le­gate inca de ierarchi'a serbésca. Iaca altele vr'o 30 mai sunt mestecate cu şerbi pre terito­riulu numiteloru duóue regimente ; dar in ace­lea mai preste totu romanii sunt in minoritate facia de şerbi si man'a sortii si piciorulu bar­bara alu despotismului strainu si astadi greu apésa a supr'a-le ; — totuşi speràmu, si nu fo­ra temeiu speràmu cà sl acelea ourendu se vor deştepta ! Avemu sl 'a acelea preste 10,000 do suflete romane, cari nici ele nu dorescu si — nu se vor lasá sè péra in nomolulu unui ele-mentu — ce nici n'are viétia pre saorulu pa­mentu alu Daciei ripense.

Astfeliu astadi, candu tâlharii civilisatiu-

nei moderne, pre facia facu planuri cum sè ne omóra si sè ne inghiU, viéti'a in noi la nóua potere s'a desteptatu, si dulcea mama na­ţiune 'si cauta si-si aduna si consolida pre fii1

sei — de sute de ani perduti. Ddieu tatalu din ceriu sè ni ajute, si —vomu scapá si vomu ride de cursele si planurile cele rele ale pigmeiloru antagonisti de pre pamentu !

La finea anului. Câte-va mominte inca — »i vechiulu anu

1871 si-a finitu cursulu seu caloulatu cu acu-ratétia pana la unu minutu, — câte-va palpi-tatiuni inca — si moribundulu va trecs la eter­nitate pentru ca sè-si ocupe loculu in rondulu predecesoriloru sei de pia, séu — afurisita me­moria.

In aceste mominte serióse, candu anul moribundu are sè-si iee ultimulu seu adio de la presinte si viitoriu. pentru ca sè se unósca cu trecutulu, — acuma, candu suntemu aprópe a pasi in er'a anului nou, sfe meditàmu putienu a supr'a fapteloru si atitudinei nóstre politice din acestu anu, pentru ca pe cari er'a anului viitoriu paşii nostru sè fia cu atât'a mai siguri si vederile nóstre mai luminate.

E bine a ni essaminá noi in sine faptele nóstre, — insa pentru ca essaminarea acést'a sè ni póta fi intr'adeveru salutaria, e ne aperatu de lipsa, ca judecările nóstre sè fia juste in tóta privinti'a, càci optiniismulu séu pessimiamulu eschisivu, séu ne-ar adormi cu fumulu préiu-crederei, séu ne-ar aruncá in braciele indolen-tiei din desperatiune, — si asiá viéti'a nóstra individuale — séu natiunale — ne-avendu unu adeveratu criteriu luminatoriu si indreptatoriu, incetu cu inoetulu — ar trebui sè amortiéaca, sè se prep adesea.

Noi nici candu n'am avutu datin'a, cam de comunu usitata, ca sè lingusimu, sè Uma-iàmu slabitiunile nóstre natiunali ; din contra totdeun'a le-am sciutu combate dupa afectulu amórei nóstre sincere, in diferite moduri si la diferite ocasiuni, mai cu blandétia, de câtu cu asprime; da" pe langa acést'a totu de o data scimu sè apretiaimu adeveratele insusiri bune si carap-teristice ale natiunei nóstre, — dreptu aceea o carapteristica trumósa natiunale, fia aceea ori câtu de neesentiaie in aparintia, pre noi mai multu ne incanta de câtu virtuositatile spirite-loru mari umani tarie, de óre ce acea însuşire carapteristica natiunale este eschisivâ proprie­tate spirituale a nóstra.

Sè fimu dara justi in apretiuirile fapteloru si atitudinei nóstre politice-natiunali din anulu curinte, —càci numai asiá ne vomu poté orien­ta si îndrepta pentru o adeverata activitate na­tiunale ia anulu viitoriu ce ni sta la usia.

înainte de tóte dara sè punemu manele pe peptu si cu fruntea înclinată sè marturisimu, cà in decursulu anului 1871 romanii peste totu, si specialu noi cei din imperialu austro-ungaru : forte putieua energia am sciutu desvoltá intru interesulu nostru natiunale, atâtu material­minte, câtu si spiritualminte.

Sè ne splicàmu ; càci mulţi onorabili ce­titori póte cà vor crede cumca intr'adinsu am voitu sè ignoràmu unele caşuri esceptiunali, cari cu contribuitu multu la sustienerea inte­reseloru nóstre natiunali, — noi insa nici ace­stea nu le ignoràmu, si cu celu mai sinceru de-votamentu ni aduceam tributulu nostru de recu-uoscintia acestoru esceptiuni, demne de tóta laud'a, si chiar ca „esceptiuni" atâtu de rare, — privi ndu insa preste totu activitatea nóstra natiunale repetimu cà aoeea mai nici intr'o privinti'a nu ne pote. multiami.

Ce e dreptu, la totu momentulu si la totu pasulu audimu se use cu „impregiurarile fatali — insa chiar aci este bub'a, ohiar iu acesta privintia nu ni place a recunósce nici câtu e negru sub unghia cà am comisu pecatu séu măcar erórea cea mai mica, — prin pro-priele nóstre slabitiuni ; ci totdeun'a derivàmu de la noi ori ce vina —, séu candu ne ve­demu strimtoriti in cornu de capra si nu mai

pof emu sustiene imtnaculata a nóstra inocintia, atunci ni luàruu refugiulu ia - souse eu „im-pregiurarile fatali."

Nici candu ca in anulu acest'a nu s'au esecutatu atâte fapte mari si mai mici dupa ca-lopodulu ,,impregiuràriloru fatali," — si éra nici candu n'am fostu atâtu de înclinaţi inte-reseloru eschisive personali, ca in anulu acest'a.

In România libera — cum se dice, — am vediutu representatiunea natiunale împre­una cu guverniulu aplecandu-si capulu influin-tieloru străine neamice si primindu si votandu o conventiune străina, care amenintia chiar si essistinti'a statului Romanu. Si motivulu a fostu, — pentru cà asia au fostu — „impregiurarile fatali/'

Aici la noi éra — in tó te partilu se fecera pactâri ou contrarii si inamicii essistintiei nóstre natiunali, — dar aceste pacte n'au nici unu principiu de ecuitate, frăţietate si dreptate, — nu, càci domnii stepanitori dispunu do t ó t e — funcţiunile, si prin urmare — pentru interese momentane, n'ai in cotra, trebue sè te supuni dupa cum ti dictédia •—„impregiurarile fatali."

Totu asia si ér asia, ori si unde vomu căuta.

Mărturisirea e cam dorerósa si amara — ca tóte medicinele bune, insa trebue sè o spu­nemu apriatu si cu vóce 'nalta, cà in anulu a-cest'a intieleginti'a nóstra mai preste totu a fostu coudusd mai — asiá dicendu — eschisivu numai de interesele particulari momentane, pe cari le identifica intr'adinsu cu ale natiunei si chiar cu ale poporului in intielesulu celu mai strinsu, pe candu dieu sl orbulu póte vedé cà pentru poporu in anulu acesta nu s'a facutu vre-o imbunatatire nici câtue negrulu sub un­ghia,—dnii acestea insa cári au ajunsu la vre-o domnia, cascigata de buna séma prin mari sa-crificia, credu cà déca domnialoru traiescu, si au cevasi multiamiri, apoi si — poporulu inca trebue sè se semta forte bino, Celu putienu asia se buciná prin foile romane guvernemen-tali, cari inca sunt creaţi unile frumóse ale cu-noscuteloru — „impregiurari fatali; — totu binecuventarile anului 1871.

Dar' am disu, cà vomu fi justi in apre-tiurile nóstre; trebue dara sèamintimu si părţile mai frumóse ale anului curinte, — si apoi adio! — pentru totdeun'a anului 1871.

Ca unu ovenimentu de buna sperantia trebue sè am'ntimu inainte de tóte aceea, cà incei carea guvernementaliloru de a conchiamá pre romani la unu congresu pentru d'a declara in numele natiunei (!) o politica cum ar dori-o ei, a suferitu naufrangiu, prin ce s'a consta­tatu de nou, cà guverniulu actuale cu politic'a sa de pana acuma, nu póte contá pre naţiunea romana, carea deja are consciintia despre ade-veratele sale interese si despre dusimani'a in-tentiuniloru guverniului faci* de acelea, si pri­cepe cà, pentru ca sè silimu moralminte pre guverniu pentru recunóscerea drepturiloru nó­stre de essistinti'a, uniculu medilocu e opositiu­nea natiunale, „activa", unde se póte dupa lege si cu demnitate, si „passiva," unde legea infa­ma nu ni permite o activitate cu onóre. —

Mai departe avemu sè inregistràmu nu­mai inca dóue eveniminto imbucuratório ce s'au petrecutu totu in anulu acest'a.

A nume in România, pe langa tóte greu­tăţile „impregiurariloru fatali,1' la inceputulu lunei lui oct. s'a infiintiatu congresulu pressei romane, care desbatendu principiale cele ma ;

importante si Ualutarie pentru naţiune, a con-tribuitu multu la chiarificarea ideicloru con-ducetorie pentru viéti'a nóstra politica-natiu-nale. In urmarea acestui congresu, astadi este generalminte recunoscutu cà, unu diariu onora-bilu romanu numai o politica curatu romanésca póte sustiene, ce din colo déjà s'a st introdusu in practica. —

In fine, din cóci la noi mai sunt demne, de amintire lucràrile fatigóse ale delegatiunei congresuali in privinti'a despartirei finali de ierarchi'a serbésea, cari au fostu încoronate de unu resultatu, mare parte multiamitoriu pentru ambele bisericé natiunali.

Si acuma, dicendu unu „remasu bunu !" anului acestuia 1871, — lasàmu sè-si urmedie calea spre eternitate, — unde-lu ascépta jude-cat'a drépta a timpului, carele sè-i fia — multu induratoriu !

Politic'a magiara facia de natiu-nalitati.

Promiseramu in nrulu 104 cà Ia acesta rubrica vomu mai cita si glosa si espeptoratiuni-le lui „Hon", astfeliu precum le fecé densulu

ocasiunalminte, in urin 'a graveloru i nputatiuni deákistice pentru pretins'a simpatia a sa si a partitei sale cu Babesiu si consocii acostuia. Imbuldiél'a materieloru ne impedecá a ni îm­plini promisiunea in cei duoi nri nemedilocitu următori ; venimu deci acuma a ni-o împlini. Alta data apoi vomu reproduce unele din cele-ce ni se tramisera ín acéstasi materia de prin dife­ritele provincie si cu atât'a vomu încheia acestu incidinte memorabile.

,,Hon" in nrulu seu 294 din 22 deoemvre 1871, asemenea la loculu de onóre, intr'unu articlu intitulatu „Csendes polémia", adeca: „polémia lina", intre multe altele cari putienu ne interesédia, respunde lui „P. Napló"— mai antaiu de tóte, cá nu este adeveratu cumca o-positiunea magiara ar cocheta, cu agitatorii natiunali.

„Hon" pururiá si-a avutu opiniunea sa: ,,A dd natiunalitatiloru tóte cale se receru spre desvoltarea loru atâtu cea culturale, câtu si cea economica cetatienésca si confesiunale ! a li la­ti autonomi'a loru sociale si a estinde a supr'a loru egalitatea de dreptu in cea mai mare me­sura posibile. Cu unu cuventu, a li implini tóte dorintiele, pentru ca astfeliu natiunalii se se semta a casa, sè se semta fiii dulcei patrie comune, sè-si afle satisfăcute interesele in mai mare mesura de câtu ce le-ar poté afld ori unde aiurid." — -•-

- — - „Acést'a de garanţia cà, astfe­liu natiunalitatile ar gravita in intru, ér nu in afora, si cà intr'adeveru ar iubi, si déca s'ar recere, ar aperá cu sângele loru acésta patria, despre care n'ar poté negá cà li este mama dul­ce adeverata." —

Dar — sub o conditiune. „Acésta condi-tiune e: ca intregitatea teritoriale si unitatea de statu a imperiului sântului Stefanu sè fia recunoscuta." —

Se mai póte o limba mai frumosa, mai loiale, mai íratiésca?.' — Intr'adeveru diu Jo-kay in organulu seu „Hon", nu o daia s'a spri-matu in acestu intielesu; insa — la atât'a, la vorbe frumóse a remasu. Nici vr'o data in di­et'a tierei, nici aiuríá prin fapte, acele vorbe frumóse nu s'au adeveritu. Din contra, de câte ori ele s'au pusu prin noi la proba, totu de un'a s'au constatatu de — false ; ba de multe ori ele prin acelaşi organu alu dlui Jokay si prin co­rifeii partitei sale s'au desavuatu!

Sè bagàmu bine séma, sí — sè ié a mi'n-to diu Jokay si partit'a sa.

Diu Babesiu prin intorpelatiune a sa n'a atinau nici maear cu o lina suflare intregitatea teritoriale si unitatea de statu a patriei ; elu a pretinsu pentru romani proportiunalminte ase­mene medilóce de cultura si da desvoltare pa cele ce iéu magiarii pentru sine din visterí'a comuna a tierei ; — adeca tocmai aceea ce „Hon" dice in cuvintele mai susu citate, cà — a fostu pururiá opiniunea sa , si — espresa, tocmai spre scopnlu celu frumpsu, pre carele atâtu de elocinte ilu descrie „Hon." Ei bine, de ce „Hon" si partit'a lui nu spriginira pro Babesiu ? —Nu, nu numai nu-lu spriginira, ci mistificandu-i cuvintele si argumintele de a dreptulu ilu atacară, combătură, calumniara!

Respunsulu dlui ministru dr. Pauler la interpelatiunea dlui Babesiu, prin carele cu câte-va soiisme si neadeveruri vol a amăgi lu­mea ca cum guverniulu s'ar ingrigi de cultu­r'a popóraloru nemagiare, si replic'a dlui Ba­besiu, prin carea acest'aaretà chiaru si limpede cà dnii stepanitori magiari nu facu absolutu nemic'a pentru cultur'a popóralotu nemagiare, — s'au intemplatu in 5/17 decemvre, si „Hon" de a duóu'a dia, de luni sér'a, grabí a se pro­nunciá fora tóta reserv'f; oà, de si raru pote so­fia de o opiniune cu diu ministru de culte si instrucţiune, r privintia respunsului ce a datu lui Babesiu es \e de celu mai deplinu acordu !

Cum se potrivesco acést'a cu frumósele promissiuni ce citaramu mai susu ? Nu se ma­nifesta aci fariseismulu pre facia ? !

Dar sè audimu mai departe. Dupa ce „Honi( in „polemi'a lina'' a sa,

ni spuse conditiunea sub carea opositiunea spriginesce pre natiunalitàti, continua ast­feliu :

„Séu dóra „P. Napló1' nu-si aduco a minte cà, de câte ori ultraistii natiunali au pasitu la medilocu cu vr'o pretensiune, carea mă­car numai de departe ar fi potutu sè atingă unitatea de statu a Ungariei: totu de atâtea ori Ghiczy si Tisza au fostu aceia cari catra cele mai agere arguminte au alesu cele mai a-spre cuvinte p entru respingerea aceloru preten-siuni. De câte ori partit'a lui „Napló" a aplau­

daţii la astfeliu de ocasiuni corifeiloru nostri !" Aci dumelui „Hon" spune adeverulu, in-

tr'atât'a adeverulu, in câtu este deplinu asiá cà, veri de câte ori partit'a natiunale a formatu in dieta vr'o pretensiune natiunale, pururiá Tisza si Ghyczy au fostu cari, cu o falca in ceriu cu alt'a in pamentu s'au seulatu a supr'a-i Dar tocmai acést'a li d ivedesce fariseismulu, dove-desce pre ciarlatanii politici, cari coliá vreu sè figure de liberali si democraţi, ér oandu ii puni la cercare, ii afli aristocraţi si magiari pu-silanimi !

De pretestu aceşti iesuiti politici pururiá aducu „intregitatea teritoriale si unitatea de statu ;" dar - ce pricepu ei prin aceste conoepte ale loru, nedefinite prin nici o lege, — inca s'a dovedi tu deja din destulu ; ei pricepu : niayiarismulu absolutu. Numai acestu intielesu admitu cuvintele lui „Hon" despre pretensiuni natiunali, cari „măcar numai de departe ar fi potutu se atingă unitatea de statu a Ungariei."

,,Ce se tiene de acea minoinósa imputa-tiune" — scrie mai departe „Hon," „ca — Babesiescii si ceiatalti siedu in partea nóstra, apoi noi, de câte ori din ei a graitu pruritulu de agitaţiune, ur'a s eu interesulu personale pre cont'a intereseloru camune ale tierei, pururiá ne-am lapedatu de ei; si déca si in astfeliu de mominte siedu intre noi, acést'a atâtu de pu­tienu este a nóstra vina, câtu de putienu este vin'a dreptei pentru cà in partea ei siedu con-ducetorii musualiloru. Cu cotulu dóra nu-ii po­temu sè-ii impingemu de la noi."

„Fia deoi linisaitu „P. Napló càci di-ferint'a intre noi este numai atât'a cà, noi in amici'a natiunalitatiloru privimu numai o ga­ranţia principale din partea loru, ér partit'a din drépt'a privesce in amici'a loru, pretiulu lo ru 8

Acést'a va sè dica : celai suntemu sl noi opositiunalu, si voi guvernemontalii ; numai câtu noi insieîàmu cu vorbo frumóse, ér voi cumperati cu bani, oficia, ranguri.

Intr'adeveru frumoşi domni BÍ fraţi ai nostri aceşti unguri, caroru Imperatulu li-a da­tu potere discretiunaria preste noi !

Noi am disu din capulu locului, cà inter­pelatiunea lui BabeBiu va trage larva de pre faci'a tuturoru ciarlataniloru si-ii va aretá lu" mei in adeverat'a loru facia monstrósa. Acest'a s'a adeveritu, si de aci este oà de atunci to­ti aceşti ciarlatani nu mai au ochi sè véda pre Babesiu, l'ar inghiti sè-lu póta intr'o lingura de apa ! —

Ca de incheiare mai citàmu si din „Hon" nr. 300, de sâmbăta in 30 dec. 1871, unde asemenea in frunte-si, vorbindu despre incercà-rile de impacatiune cu partit'a natiunale oposi-tiunale a croaţi loru, fariseulu vine a-si bate jocu de guverniu si de partit'a lui — pentru cà a intratu in pactâri chiar ou Mrazovic, Kres­tic si Jakic, pre cari mai ieri ii batjocuriau de nu li lăsau unu peru intregu in capu, si-ii pre-scriau ca pre nisce agitatori si trădători de pa­tria ! In fine apróba păşirea lui Lonyay si dà partitei guverniale unu svatu celu mai rafina-tu BÍ iesuiticu.

„Essistu da," dice „Hon" — „pretensi­uni natiunali esagerate si aceste pretensiuni 'si au pre representii loru esagerati, precum este unu Mrazovic, Babesiu, Mileticiu, — dar esa­gerat iunea inca nu e trădare de patria si facia de atare esageratiune celu mai reu remediu este esageratiunea de cealaltă parte. Cine vor­besce, inca nu face, si ca sè nu faca reu, mai usioru se póte ajunge prin vorba dulce, prin svatu si capacitare, ba si prin tăcere, de câtu prin — anatemisare !"

Sè traiésca iesuitii de la „Hon" ! !

Ungaria sub domni'a de astadi. Ungaria, pre care marii nostri patrioţi

magiari, in faci'a Europei si cu spriginulu sim-paticu alu popóraloru o reclamară si primiră de la Austria pentru ca s'o faca „unu statu de dreptu si de cultura," o binecuventare pentru naţiunile sale si in generalu pentru umanitate : abiá devenita in manele aceloru domni magia­ri, paraşi pre vediute tendintiele spre dreptulu si cultur'a 3Í libertatea comuna, si — din tóte poterile este impinsa si tereita pre calea reacti-unei, ea a inceputu a se forma ca statu de poli­tia, statu de tirania rafinata, intru carele ade­ca sub masc'a unui parliamentarismu falsu, domnesce, se desvolta si inghite tóte folósele pu­blice o oligarchia magiara degenerata, o idra ou mii de capete !

„Zukunft" din Viena in nrulu 3 alu anu­

lui nou, ni présenta cu date positive pre aceşti Ungaria ca „statu de politia;11 dar totu de data ni aréta intr'aeestu statu duóue aparitiuii — oâtu se póte de remarcabili si memorabili, prt cari omenii culturei si ai dreptului trebue se si-li însemne bine, déca e ca sè nu retacésca in com binatiunile si lupt'a loru morale si patriotica „Zukunft" constata cà ras'a magiara, din firea e are o aversiune, unu despretiu, o ura chiar ca tra totu ce este politia si sémena a spionagiu si denunciatiune ; magiarulu celu adeveratu de­ci niei o data n'ar fi fostu in stare a forma si a desvoltá in patria o astfeliu de institutiune uri-tiósa, cu atâtu mai putienu elu ar fi primitu d'a face din tiér'a s'a unu statu politialu. „Renegaţii" deoi sunt prin cari se introduoe politia, oi sunt cari oblu lu ra a face din statu­lu ungurescu „statu de politia." Do aci este cà renegaţii sunt atâtu de căutaţi si remuneraţi in Austro-Ungaria !

A duóu'a remarcabile impregiurare este oà, politi'a ce se introduoe cu atât'a solicitudine, ca unu principale faptoro de «tatu, nu se intro­duce pentru d'a preveni lotriele si talhariele ordenarie, nici pentru d'a feri statulu publicu de comploturi si miscàri revolutiunarie contra tronului si statului publicu, ci — de a dreptulu contra natiunalitatiloru nemagiare, spre impe-decarea desvoltàrei si organisàrei si progresu­lui loru ca atari ! De aceea intre nemagiari, in sinulu si centrulu poporatiuniloru nemagiare s'a facutu inceputulu, s'a instalâtu politie — publice si secrete, deplinu organisate, a nume pentru şerbi in Neoplanta, ér pentru slovaci in San-Martinu. —

Despre romani „Zukunft" nu scie sè spu­nă nemic'a positiva ; noi insa avemu indicia destulu de semnificative despre asemenea insti­tute — in Sibiiu si Temisióra, in Brasiovu si Lugosiu si inc* pre aiuriá. Retiau'a mereu se estinde si oompletedia si — mane o sè ne po-menimu cà statulu magiaru este celu mai colo-, salu institutu politiale din lume, intrecendu si lasandu departe inderetru pre Neapolea Bour-boniloru si pre Roma papale, si servindu de modelu Turciei barbare. Resultatulu finale — firesce nu póte sè fia altulu, decâtu perirea tie­rei, atâtu de sicuru, pre câtu de adeveratu a peritu Neapolea Bourboniloru si Roma papale, si pre câtu de ne-aperatu are sè péra Turcia barbariloru moamedani ! Pentru cà consciinti'a popóraloru nu pote sè sufere lungu timpu sta­turi publice nemorali.

Gambetta in sudulu Franciéi. Caletorf'a lui Leone Gambetta in sudulu

Franciéi a atrasu a supr'a-si atenţiunea cercu-riloru politice si mai vertosu a regimului fran-cesu. Escelintele oratore, adeveratulu demo-cratu si celu mai mare patrioţii francesu de astadi, folosindu-se deferiele aerbatoriloru, per-curse pàrtile de sudu ale Franciéi, tienendu vorbiri si emitiendu proclamatiuni patriotice catra poporu; tóte in favorea Republicei. A-césta caletoria a marelui barbatu totu mereu s'a formatu intr'unu adeveratu triumfu, nici unu principe si nici unu imperatu din mil'a lui Ddieu, n'a fostu intempinatu in Francia vre o data ca Ia acesta ocasiune Gambetta, pre­tutindeni pre unde s'a aretatu; celu putienu nu cu atâtu de calduróse si sincere simpatii. — „Acestu oratore fora parechia" — dice core-spundintele din Parisu alu fóiei nemtiesci. „N. Fr. Pr."— „a devenitu idolulu poporului fran­cesu." — Dar unu adeveratu geniu cum este Gambetta, nu face esoursiuni pentru ea se se­cere manifestatiuni de simpatii si pentru ca se fia inâltiatu si prémaritu de poporu, cum facu im­becilităţile domnitoriloru si fanfaroniloru ; su­fletulu seu sublimu are scopuri sublime, idealulu seu este Republic'a si prin acést'a emanciparea poporului si - redicarea Franciéi.

In orasiulu Toulon i se închinară tóte au-toritàtile si organisara unu grandiosu bmehetu. Sal'a de banchetu — de 3 ori mai mare de câtu sal'a reduteloru din Pesta, precum spune unu corespundinte alu lui„U.Ll." nu potea cuprinde in sine mulţimea de aderinti, ce au acursu din orasiu si din pregiuru, si asiá a trebuitu sè se mai deschidă dóue sale mari. Gambetta tre-cendu prin midiloculu multimei, isi redicà pote-ric'a voce, invetiandu si ZMmmanaî?i,accentuandu moral'a Republicei si sbiciuindu nemoral'a, pe­catele Monarchiei in Francia. Interesante si chiar memorabile este împărţirea discursului ce a rostitu in trei sale. Prim'a sala, essordiu: Regeneratiunea tierii pre base adeveratu demo­cratice. „Eu nu pretindu o încercare cu Repu­blic'a, ci sustienu Republic'a insasi pentru tot-

deuna." Pricepemu acésta sacra dorintia a unei inime invapaiate si resolute, a unui geniu mare; càci numai monarchistii cei egoişti si servili, tindu a esperimenta ou Republic'a, la totu pa-sulu vrendu n o compromite, a demonstra prin blastematíele loru — nepossibilitatea ei. — A dóu'a sala, espositiunea : Lui Gambetta i pare reu cà Republic'a s'a introdusu prin poterea referintieloru si nu prin nisuintiele spontane ale natiunei. „Ar fi fostu moralii, bine si nece-sariu, ca noi insine s e fimu espulsu acela afu-risitu regimu (alu lui Napóleoné.) Lucru prin-cipalu acuma este" — continua oratorele — „ca poporulu se alega cu raţiune si prudintia pre representantii sei. Afora de convicţiunea si confessiunea politica — audi sl tu poporule romanu ! — poporulu trebue sè «ssamine sciin­ti'a candidatiloru, facultăţile si productele loru spirituali. Mai departe sè se puna capetu pro-testatiuniloni sterile. Inca o admoniţiune si pen­tru noi romanii. „Mandatarii voştri trebue sè pricépa a vré, a pretinde, a cascigá ! — A trei-a sala, incheiarea : Ce a u sè pretindă represen­tantii poporului? Nain'.e de tóte : dissolverea Adunării natiunale, alu carei mandatu espira pe fie-care di, carea isi are essistinti'a de la o cutropire, si prin cutropire ar dori sè-si sustiena poterea usurpata." — Prin câteva cuvinte in favórea Parisului docapitalisatu, Gambetta 'si incheia improvisatiunta, prin carea 'si demustrà nu numai elocinti'a sa necomparabila ci si cu-ragiulu si tactulu seu politicu, opiniunile sale practice, cari a desteptatu si entusiasmatu po­porulu pentru caus'a Republicei. —

In Marsilia 1 s'au facutu sl mai mari ono­ruri, astfeliu, in câtu diu Thiers incepe a vedé in densulu unu „periculosu" (!) rivalu, éra mu-nJele Monarchistiloru vreu se faca in Aduna­rea natiunala o interpelatiune oatra regimu in privinti'a „agitatiuniloru" esdictatorelui !

Tóte insa in daru càci semtiurelo, corpulu celu sanatosu alu natiunei, este pentru Gam­betta, acestu Demosthene si regenerátoré alu nefericitei Francié. Gambetta scopulu si a ajunsu. Elu prin manifestatiunile provocate a insuflaţii guverniului republicanu curagiu, ér pisiciloru monarchisti — frica si cutremuru. Obrasnici'a loru pentru unu timpu este infre-nata. Astfeliu unu omu adeveratu mare — im­pune unei intrege lumi de blastemati ! —

multa resolutiune si «egatiune, respectarea ecuitabile a egalei ineptatiri ; a nume déca vice-comitele erá romii, mai alesu pentru cà in fruntea acestui cfltatu romanu corniţele supremu inca e — uncu.

Se dice insa, càigurii prin pactarea fă­cuta cu ai nostri, s'amgrigitu sl in privinti'a viitorieloru alegeri (deputaţi dietali, pentru cari s'au luatu numaie acei barbati in combi­natiune, cari nu aparnu la partitulu opositiu-nale-natiunale, ci laîelu deachistu guverna­mentale ! !

De aceea, — uurii, ca sè-si póta réalisa tendintiosele scopuriantru viitoriele alegeri, dar mai cu séma fac cu alegerea dedeputatu dietale in eercidwlectoralu alu Bute-

niloru, care esterdenata dupa anulu nou, - au conditiunatu actulu loru cu ingagia-mentulu matadorilo Reuniunei politice na­tiunali in partea lor

Este vorb'a càindidatulu in acestu cercu electorale sè fia curupu si sufletu de partit'a deachista, apoi nu mtu li pasa stepanitoriloru, déca acel'a chiar manu si factoru principalu alu Reuniunei politi-natiunali — ar fi (sic!!)

Destulu oà ait in Aradu, in asia numi-tulu ,,oceanu alu Roanismului," tréb'a cu com­patrioţii magiari s'aomplanatu bine, in câtu transactiunea realita binisioru a intrecutu pre fraţii activişti cla Brasiovu cu infratirea cea faimosa ! „Tie Domne totu asia; apoi nu te teme Romanu, că acuşi vei prosperál!

Totu decursu oongregatiunei se celebra cu mara si imposita pompa, dupa chipulu si asemenarea Iui ta'a Deák ; in limb'a ma­giara sa deschisa cigregatiunea, totu in aceia­şi limba decurseră esbaterilo si alegerile am-ploiatiloru ; numaci-eolia se audia câte o vo­ce blamatoria de„sè traiêsca [* nimicu mai multu. — Sè multinimu Domnului si de atât'a!

Speru, cà diiparte mai competinte se va reporta p r e t i u i t u i diariu Albina cu mai multa positivitate^tâtu despre urdirea si plă­mădirea pactului, âtu sl despre alte menunte si mari apucaturi.poi in detaiu si mai vertosu

parte mare din publicu nu le intielege. In fine credu oà nu e ccnsultu a merge in intrebuintia-rea neologismiloru asia de departe, in oâtu «è incungiuràmu intrebuintiar^a celoru mai fru­móse cuvinte romanesci, cunoscute in poporu. Sè nu imitàmu orbiu pre cei din tiéra, nici chiar lessioonulu academicu.

A dóu'a prelegere publica a tienut'o diu profesore Stefanu Josifu „despre Eposulu lui Homeru." Cine cunósce vastitatea acestui ma­tériáin, va sei cà ce greutate are sè devinga intreprindietoriulu unei disertatiuni publice, ca­rele intr'o óra sè ni spuna ce e eposu, si sè ni in3i ' re si talmacésca cuprinsulu Iliadei si alu Odisseei, asia, in câtu sè interesedie sl p e unu publicu, ce partea mai mare, este nedeprinsu la acosta tema. Dlui profesoru Josifu i-a suc­cesu tem'a alésa, cu deosebire morita amintire démna de lauda alegerea potrivita a pasagieloru cetite din Homeru pe romanesce. Si cele cetite — in asemenare — din „Mihaida" lui Eliadu, erau forte b u n e , déca erau cetite cu intonarea receruta. Dnulu Josifu insa a alesu unu tonu pré linu.

A trei-a prelegere a fostu tienuta de diu profesore Joane Popea „despre cultur'a adeve­rata." Tóte momintele principali au fostu trac­tate dupa inaemnetatea loru. Tonulu ne'ndati-natu de altmintrelea, cu care a propusu dnulu Popèa, a insuflatu temei viétia, éra publicului interesare. —

A patr'a prelegere a tienut'o diu Dr. Popp „despre istori'a Ardeiului." Acésta materia va fi tractata inca in alte dóua prelegeri, de aceea mi reservu a vi refera intr'un'a despre intré­g'a tema.

Afora de acést'a tinerimea din Brasiovu cultiva art*a musicei vocale intr'o reuniune, oare e s B i s t a de mai mulţi ani. Despre resultatele acestei reuniuni, care essista intr'unita cu cea de gimnastica, nu potu a vi refera de câtu ca unu laicu, càci nu sum musicalit. Acesta reu­niune a datu s i dilele acestea o representatiune publica, unu feliu de concertu, la care s'a ese-cutatu mai multe piese, cantate in choru, duetu

despre planurile şirete, făurite in privinti'a ale- • si solo. Chorulu, in câtu privesce partea feme-

Aradn, 18/30 de-embre 1871.

{Pactulu Reuniunei politice-natiunali cu deachistii guvernamentali. — Congregatiunea si restaurarea municipala in comitatulu Aradu­lui.) Reuniunea politiea-natiunale a tuturoru romaniloru din comitatulu Aradului, avendu in vedere nefavorabilulu resultatu de alegeri a membriloru comitetului rnunioipale, — n'a pre-getatu a negotiá in ajunulu restauraţi unei cu | partit'a omnipotinte „deachiana* cu scopu de a poté reesí — baremu cu unii individi nece­sitaţi de a-si asecurá panea de tóte dilele, — ocupandu câte vr'unu postu, — precum binr s'a pronunciatu „Albina" in nrulu penultimu „ca de poména!"

Negociatiunile pactantiloru nostri natiu­nali eu partit'a deachista au decursu aprópe trei dile, pana ce corifeii deachiani ou multa ane-voia, abiá se înduplecară si resolvira a pacta cu matadorii Reuniunei nóstre politice-natiunali, [— pe bas'a «aruia paotu resultatulu rest&ura-tiunei esecutate in congregatiunea generale tie­nuta in 29 1. c. pe scurtu amintindu, e acel'a, cà dintre functiunarii mai principali din centru numai protofiscalulu si protonotariulu e romanu, éra dintra 11 pretori cercuali romani s'au alesu numai 4 — 5.

Metamorfosele despre acestu pactu in ge­neralu, si despre restauratiunea municipiului in specialu, sunt diferite ; compatrioţii magiari u supremulu loru comite erau înclinaţi a se ilege unu romanu, — dar se intielege de par-,it'a „deachiana" —de vice-comite ; insa mata-loriloru Reuniuneî politice-natiunali acést'a pentru acea nu li-a venitu la socetéla, càci ttunci „protofiscalulu" si mai vr'o duoi trei di •egatorasi nu erau romani, adeca cei alesi.

Unii membri ai Reuniunei politice-na-.anali bine informaţi despre iniciele pa tului, firma cà motivulu principale la acésta pactare

n'a fostu nici interesulu natiunale alu romani­loru, nici principiulu de libertate, egalitate si oportunitate, ci puru numai interesulu óre-care personale, — adeca aspiratiunea singuraticiloru la posturi cu ori ce pretiu

Caus'a si interesulu natiunale, precum sl alu poporului, profita mai multu, déca romanii de la Reuniunea politica pretindeau — cu mai

geriloru dietali petru anii viitori. Miscaminte electorali vor fi prim'a oca­

siune binevenita entru nuoii domni amploiaţi municipali, ca s e i cascige merite pentru gra-tiosii si generosiioru protectori, ca prin ace­lea sè manifeste, a sunt demni de încrederea ce o au pusu in {induratorii pactanti, — ade-rinti si fideli sateti ai lui taic'a Deák.

Seraca cam natiunala, cum dispari prin afurisitele de int»ese materiale — pungali ! — (Diu corespundite vede pré negru. Nu tóte sunt, cum impariele la prim'a vedere !—Red.)

Basiovu, in 28 dec. 1871. Am afirmsu in corespundinti'a mea de

deunadi cà : Braiovenii facu si tacu. Eu ace­sta procedura nuo potu incuviintià intru tóte cele ce se petrea, càci cele mai multe între­prinderi publice le loru, sunt de o natura, in câtu ar merita a i impartasîte publicului, déca nu din alta caus, celu putienu pentru de a fi imitate sî in alteikrti.

Au fostu ataati Brasiovenii din mai multe parti, dar acést'a p omulu cu consciintia ourata nu-lu genédia, u-lu descuragiédia. Ce dice Brasiovénulu ? Ninte pre tóte căile cari ni stau deschise ! Mai antáu de tóte sè ne ingrigimu de scólele nostre, d< şcolarii nostri, de cultivarea poporului celui mtiiru. Ingrigirea de seóle este cunoscuta mai d multu. Ce intielegu ei sub ingrigirea de sclari, am impartesitu in core­spundinti'a mea dn urma. Acuma voiu in pu­tiene cuvinte sè v comunicu, cà toti cărturarii de aici s'au oferiţi gafa a tiené prelegerî pentr adulti. Dorere insa, cà pana acuma nici pro fesorii n'au destui ascultători séu mai bine disi şcolari.

Acum trei sejtemani s'a inceputu tieuerea de prelegeri public« in fie-care dumineca de la

i 11 O r e cam pana la i2 Va- Patr.i din aceste prele­geri s'au tienutu deja. Cea d'antaiu a fostu a dlui Dr. Lapedatu „despre lupt'a Romaniloru din Dacia Aureliana y entru essistintia si liber­tate." Nu s'au asteptitu de la acesta prelegere descoperiri nóue, càci nu esto scopulu unei ase­meni prelegeri a face ceroetàri scientifioe. Am asceptatu insa istorisirea fapteloru istorice asia, in câtu ele s è compună unu intregu mititelu,alu căruia centru sè fia ceea-ce dice titul'a. Acésta aşteptare — dupa părerea mea — nu s'a rea-lisatu deplinu. Mai departe asi fi doritu, ca conceptele geografica s e fia fostu spuse si cu nu mir a lom de astadi, càci altui intr cf. . o

iésca, este binisioru representatu, in câtu despre barbati in privinti'a numerului remane forte multu de doritu, si acést'a cu atâtu mai multu, okoi sunt o mulţime de tineri intre ei cu ta-lentu musicalu emininte, cari s'au retrasu de câtu-va timpn.

Chorulu de altmintrelea face progrese în­semnate in ceea-ce privesce eseoutarea pioseloru. A facutu efectu pana la entusiasrau duetulu esecutatu de diu Dr. Popp si dómn'a Lengeru ; solo: de diu Dr. Popp, si piesele musicali pro­duse pe violiaa de tinerulu George Baiulescu, studinte in cl. VII gimnasiala, tiiulu parochului romanu din cetate. Publiculu nu se mai potea satura de dulcéti'a tonuriloru produse de ar-culu acestui june. —

In fine nu potu sö nu amintescu ceva si despre cele ce ati notatu sl DVóstra intre va­rietăţile „Albinei." Da! omenii nostri umbla a funda unu diurnalu, dar de feliu nu guverna-mentalu, cum se crede prin Pesta, ci unu diur­nalu romanescu, carele va lucrá a se conchiamá unu congresu natiunalu, va pleda pentru impar-tasire la alegerile dietali, si va stărui ca cei a-lesi la dieta sè lucre in intielesulu concluseloru congresului natiunalu.*) Ce e dreptu nu se po-menosce de autonomi'a Transilvaniei, pentru oà autonomi'a este si va fi numai unu medi-locu,**) pentru essistinti'a natiunala nici o data scopu. Dar si altfeliu celu ce tace astadi auto­nomi'a, nu va sè dica cà s'a lasatu de dens'a.***) De altmintrelea congrosulv ge va p ,má si i spre acé3ta agenda a deputatilo'

i

credu cà nu e dréptu a afirma cà este guverna, mentala ; cu atâtu mai pecatósa mi se pare de­ducerea de mai de unadi a unui diurnalu ro­manescu, ce argumenta — éca asiá : fiindu cà nu amintesce de autonomi'a Transilvaniei, o tradă. Vai de óse, si de logica ! ! Vi mai oo-municu sl aceea, cà pana la infiintiarea acestui diurnalu va mai trece multu timpu. — Poteti fi linisciti cà romanii din Brasiovu nu vindu naţiunea,*) au insa convicţiuni diverginti de ale Mercureniloru, si eu credu, cà ca sè abaţi pe cineva de la o convicţiune, mai bine este a-lu convinge de ceva mai bunu, de câtu cum facu buna óra unele diurnale batjocorindu pe cei mai oneşti ómeni, si pe cei mai buni si ne­obosiţi romani ; dar acéit'a noa nu ni strica, càci ele pe alta cale nu se potu face mai impo­sibile, de câtu pe acést'a.

Asia dara ar fi bine sè nu suspitionàmn pe tóta lumea, care nu este de convingerea nostra, si Redactiunile sè aibe corespundinti demni de tóta încrederea, càci mulţi croiescu câte o mintiuna ad captandam benevolentiam redactorelui, pote sl din alte cause; in scurtu: precautiune, si atunci se vor curma sl proce­sele diurnalistice.

Publiculu nostru are mare sperantia in fetulu celu nou „Priculiciu," dar cu tóte ace­stea vré sè-lu véda. (Si altii, de pre aiuriá vréu sè-lu véda si — tocmai de aceea grabescu a se aboná câtu mai m ulti 1 Ér o micutia divergintia. — Red.)

Giula in 20 deeembre 1871.

(Respunsu la corespundintia despre „alegerea de parochu in Giula,") publicata in nrulu 102 alu fóiei Albina. Cine va fi cetitu cu atenţiune amintit'a corespundintia despre alegerea de parochu din Giula, din cuprinsulu ei va fi observatu de locu, cà scrietoriulu pseu-donimu „Eniu" nu multu se pricepe la d'astea.

In timpulu de facia, candu tóta bab'a scie procedur'a la alegeri, a dice : cà in Giula pe cei primiţi in candidatiune, ii-a publicatu no­tariulu adunàrii, — a dice rmai departe, cà membrii comitetului s'au indignatu pentru es-miterea unoru recurenţi din candidatiune, oandu candidatiunea o facu ei, adecà comite­tulu insusi, — si in urma, a afirma cà Ia nu-mit'a alegere, unde au fostu 4 partide, nici protopopulu, ou tóte fortiele intrebuintiate, nu a fostu in stare de a turbura ordinea,—ajunge aprópe de absurditate !

Aci de la diu Eniu am fi asceptatu ba­remu atât'a, ca mai nainte sè pipaiésoa lucrulu bine, si apoi sè se apuce de scriere ; càci a vorbi despre aceea ce nu scie si nu a vediutu, nu în­semna alt'a, de câtu o intipiuire rea a omului. Déca dóra dsa a vrutu a vatemá pre proto­populu care adi-mane are sè-i fia superióre, apoi cu acést'a inca nu a facutu nici o bravura de intieleptiune, ba e si remane o slabi tiu ne mare. Diu protopopu prin portarea sa n'a meri-tatu nici cea mai mica învinovăţire, si atacurile ce i se fa«u, i se facu fora tóta dreptatea.

Unu martore oculatu la alegere.

i

• ULLI <>1J

m:, io*J »

I ne ípeí u i » u e

oelelalte asiacredr ****) Din aceea nani nu afla r e i

cotiţi cà noi dór. su natiunale ? Ni' urile si la imp-i avemu unu iu respecta chiav

de «••a ' Mvte V . i

t t i ï e .

io con^ vern^

moralitate si volnic*

Rogare catra venerab. Consisto­riu Aradanu!

Antisti'a comunale si comitetulu parochi­alu din Comitatu, intr'una lunga scriere cu si-gilulu locului, si cu numerose subscrieri, vo-tandu mai antaiu multa si mare lauda preotului loru de mai nainte Petru Dimitrescu, carele in timpu de 4 ani ii-a condusu de si-au redicatu o scóla frumósa, ér capitalulu bisericei l'au in--uultitu de la 300 fl. la 1200 fl. si día-nóptea

invetiatu cum sè fia creştini si romani buni si O m e n i de omenia, — vinu apoi a se vaierá

• T U a supr'a portărei — necaiificabile a B li s'a datu interimalminte si de 9

se sustiene in capu spre mare ba chiar desperatiune pu-

3ntru ferirea comunei -<are ce amenintia, sè

-ntru împlinirea de — pasto-

4« rou .de

»* ) Sè-i dicemu pre nume . tocmai precum

m .nea" si este magiaribu

„egemonia,' de cari — o di. , cu capulu nu vor sè se lapede ! Ah, dar noi suntemu ms' intielepti !!! Cum o sè-i mai pacalimu ! —

R e d . ***) — pre cine óre vré sè insièle unulu

ca acû'a ?! — R e d . «***) A.sia — intre „Albina,"„Federatiunea,"

„Gaz. Trans.," „Telegraful*" d i „Patria" -• cam uade credeţi ca ar rag á? — Noi, do~:mu din inima sè o vedemu câtu mai curendu —

R e d .

ca -

wicui surii i intai d.' Conaîp trebuintio-perati ! - -

ig'a scriere este, aiale facut'a paşii

a pentru deschiderea are óre pote sè fia caus'a

iu convinşi insa càven. ni indata si va f ce cele

•.angaiarea c r e ş t i n " i m su-

*) Nici n'am crediutu, BÍ n :"i n'am pronunciatu atare temere vre o data ! — R e d .

V a r i e t ă ţ i . «a (Pretotindenia — înarmări.) Câtu de

miuoinóse sunt cabinetele europene in asecura-rile loru de pace, dovedeseu ele iusesi prin re­formante si reorganisàrile araateloru. Fana si Svedia liberala, temendu-se de colosnlu prus-sescu, incepe cu tóta seriositatea a-si réorga­nisa si completa poterile armate. Despre Rus­sia se scie cà.este tiépena de arme.

— (Dora d'Istria,) acésta celebra prin­cipesa romana (Elena Ghica), care este recu­noscuta ca un'a din cele mai erudite femei ale lumei, dupa cum ni spunu diariele străine — acestea se ocupa de dens'a mai multu decâtu noi romanii ! — vorbesce cu perfecţiune cin-ci-spre-diece limbe si este membra onorifica a diece mari societàti literarie din diferite tieri europene, Si — multi romani nici nu sciu, cà acésta regina intre femeile literarie este fiic'a Moldovei! — dice „Cur. romanu", si noi cu dorere i confirmámu acésta aserţiune, adau-gendu insa, cà acésta neinteresare a nóstra de iluBtr'a principesa este numai consecinti'a na­turala a neinteresarii, a nepăsării densei — fa­cia de noi. Cine e vin'a ? !

ss= (Insurectiune in Mexico.) Perice de America republicana, — eschiama poporale asuprite ale Europei, candu 'si aducu a minte de Republic'a stateloru americane unite. Cum­ca insa nici din colo de Oceanu nu sunt tóte mere si pere, dovedescu desele revolutiuni ce s'au intemplatu si se intempla. Dupa scirile din Mexico, preste siese state ale acestei repu­blice sunt in manele revoluţiunariloru. La de­schiderea Congressului in 10 dec. presiedintele luarez a esoperatu de s'a datu guvernatoriloru stateloru resculate — drepturi dictatori ce pen­tru suprimerea revolutinei. Dar caus'a rescolo-loru in Messico — este totu coruptiunea ce a lasat'o dupa sine monarchi'a ! —

=• (Băi de ierna,) In orasiulu Reichen­berg din Boemia, unu omu in versta de 65 de ani, in dî'a de anulu nou a tienutu o produc-tiune de scalda. Interesantulu betranu adeca, sanatosu si tare ca unu voiniou, s'a scaldatu, in pelea góla, in riulu localu naintea publicului pe care l'a insciintiatu elu insusi prin placate. Dupa scalda betranulu omu se mai rostogoli de câteva ori prin néua, totu in pelea góla. Acesta productiune a betranului eroicu se in­templa mai in fie-care domineca si di'a de ser­batore. —

—(Lampe pentru serbatorile unguriloru.) Din Vascohu ni se scrie, cà acolo arangiandu-se unu baiu cu scopu de interesu comunu, s'a produsu unu venitu curatu friimosielu, din oare s'au cumperatu dilele trecute câteva lampe pen­tru luminarea opidului, — si acést'a ar fi de laudatu, insa e curiosu cà aceste lampe se in-trebuintiédia de judele opidauu Alessandru Po­poviciu numai pentru a-si esprime devota-mentulu seu facia cu putienii unguri din locu, spre a fi bine rccomendatu inaltei stepaniri ; anume dsa cu tóte cà are pretensiunea a trece de romanu bunu, totuşi a comisu acea fapta cu-riósa, cà laCratiunulu si anulu nou alu unguri­loru, cu tóte cà lun'a inca lumina, a lasatu ca sè se aprindă lampele, — éra la serbatorile nóstre, fiindu si mtunerecu fora luna, n'a a-prinsu nici o lampa.

= (Bogathi,) despre care se vorbesce cà ar fi unu agentu politicu alu principelui Ales­sandru Cuza, dilele trecute la recercarea din partea guverniului romauu a fostu detienutu la Brasiovu, sub motivu cà ar fi planuitu o re-scóla pentru detronarea lui Carolu I. - Guver­niulu magiaru va avé dóra atâta minte ca sè nu estradee pre Bogathi guverniului României, déca nu sunt alte motive decâtu acesta eoui-promitere politica, càci la din contra numai pre sine s'ar compromite mai tare.

s= (Unu copilu moriu s'a furatú) dilele trecute in Debretinu. Unu tieranu de Ia satr avendu unu copilu bolnavu, a plecatu sè-lu duca la Debretinu la cura. Bar -» a muritu pe cale sl fora a ; ' ' medicu séu baba vragite, tieranu a bagatu pre cr sacu si ajungendu in pi gura pe unu momentu copilului seu unu cosciugu rea si spaim'a bietului tiera natu la trăsura si a vediutu saculu in care erá si copilulu. Lotrulu insa trebue sè se fia spaimentatu si mai tare candu a deschisu saculu.

A p e l n ! Pe langa gimnasiulu rom. gr. or. de aici

din Bradu, la care pana acum s'au deschisu 4 classe, prin staruinti'a unoru bărbaţi luminaţi si zeloşi, precum si a corpului profesoralii, s'a infiintiatu sl o biblioteca mica, ce numera a-stadi pana la 200 bueati de cârti. Fiindu cà acestu numeru este pré micu de a poté satisface cerintieloru pentru cari s'a infiintiatu acésta biblioteca, si gimnasiulu inca fiindu seracu : ne vedemu indemnati a apela la generositatea onoratului publicu romanu spre a concurge cu ajutorie in bani si opuri pentru înmulţirea biblio­tecii, dara mai vertosu apelàmu la toti autorii de ori ce feliu de scrieri, atâtu romani, câtu si de alte natiunalitàti, rogandu-ii ca sè nu re­fuse a ne tramite câte unu essemplariu din car­iile séu scrierile dloru in favorulu bibliotecii nóstre gratis.

Sciindu cu toţii cà scopulu si misiunea unei biblioteci este de o parte a aprinde faci'a luminării si a culturei, atâtu in tin<u-hne,câtu sl in poporu, desceptandu gustulu cetirei, — sin-gurulu medilocu mai insemnatu — prin care se póté nasce si desvoltá simtiulu natiunalu si consciinti'a de sine; éra de alta parte luandu in considerare cumca tocmai in aceste parti, afora de gimnasiu, nu essiste nici unu feliu de societate seu institutu pentru promovarea cul­turei si umanitate!, si cumca provinci'a acést'a este Un'a din cele mai serace, locuita mai nu­mai de romani, —ne magulimu dara in speran­tia, cà toti romanii bine simţitori si zeloşi pen­tru cultura, ou bucuria vor contribui la sporirea si înmulţirea bibliotecei nóstre oferindu ajutorie dupa potintia.*)

Bradu, in decembre 1871. Direcţiunea gimnasiului.

Nieolau J. Meheltianu, directore.

Socóta si multiamita publica. Se scie din publicatiunea ce s'a facutu

la timpulu seu in pretiuitulu diariu „Albina," oà in comun'a Bocsia-montana, intieleginti'a romana, voindu a aduce si ea o petricica la clădirea maretiului edificiu natiunalu, a aran-giatu o petrecere, premérsa de o piesa teatrala „Nunía tieranésca", infavórea fondului pentru teatrulu natiunalu romanu si celui pentru o a-cademia de drepturi. Comitetulu arangiatoriu vine acum a reporta onorabilului publicu ur-matoriele despre resultatulu acelei petreceri :

La casa in sér'a petrecereî s'au contribuitu prin dnii :

Stef. Antonescu, protojude 8 fl., Hedvig Bö <z, proprietariu, Dómn'a Weber, Mih. Fra-cictt, comerciante si Vas. Diaconoviciu, cojo-cariu,câte 2 fl., Aug. Sandor, ferariu 1 fl., Alf. Taimeru si Ales. Fracica, câte 2 fl., Mih. Pa-najotu 1 fl., Nie. Avramu 2 fl , Dómn'a Mukits, Forgáts, Vuia si Tanai, câte 1 fl., Petru Neda 2 fl., Herrn. Ring 1 fl., Dim. Mustatia 2 fl., Nie. Panajotu 3 fl., Ujvárosy, Jova Stancoviciu, Nie. Brosteanu si Bas. Nemoianu, par. câte 2 fl., Dsiór'a Em. Diaconoviciu, Dómn'a E. Po­pescu si Patriciu Dragalina, câte 1 fl., Moldo­vanu 2 fl., Joane Bolovegea, not. 3 fl., Moise Crina, docinte 2 fl., Reiskitl 1 fl., D. Pilderu 2 fl., M. Demetroviciu 1 fl., Neuser 2 fl., Mih. Velcele'nu si Georg. Nemoianu, câte 1 fl., Vach-linger 3 fl., N. Vulpe, doc, Petru Brosténu, Nieolseviciu, Mihailu Jianu, par., Mihailn De­metroviciu si Mihailu Petcoviciu, câte 1 fl., Za-haria Botosiu, parochu 2 fl., Hoszu Sándor si Stich Herrn, câte 1 fl., Popoviciu, G. 2 fl., Cservenka, Celestinu si Dsior'a Terezia Mihai-loviciu, câte 1 fl., Mihailu Dajoviciu 2 fl., Rss. d. Alessandru Popoviciu 1 Jul. Vuia comis, de dr., Dion' "Petri, Bas. Opra, Lerchu din Bocaia-rc A Joanu Mustatia, câte 2 fl., Mih. Puin jlaschuty, câte 1 fl., Ales. Popos ,',

, Juga Georg, si L. Klebovits, adi i.

a"

_ÍÍO

n-• H

pere i mira-

a re'ntur-iva a furatu

d. Rusz F., not. 2 fl., Mart. Tiapu Jfc Zoner, Danilu Popescu, Gasparits fej a,

nazi, Jos. Scb-jpp si Schmidt Torna, câte 1 .., Eremia Furîugeanu, Glig. Oncea, jude corn.

si Alessandrovits, câte 2 fi., Biber Kol. 1 fl., Glig. Balanescu 4 fl., Nemoianu si G. Perénu, câte 1 fl., Gredinár Petru si Mih. Jivoinoviciu, câte 2 fi., Georg. Jivoinoviciu, Nicolaeviciu si Nie. Jianu, câte 1 fi., Bösz Ig. 2 fl., Stieh Ant. si Schneider, câte 1 fl., Krist Herrn., Nie. Po-crojanu si Joanu Cioranu, câte 2 fl.

*) Cele lalte diurnale romane asemenea sunt rogate a reproduce acestu apelu.

Dupa petrecere mai incursu : De la II. Sa L secretariu de statu G.

Joanoviciu 20 fl., De l[l. Sa d. Joane Fauru 10 flor.

Din Bafna, prinHu Vasiliu Georgevi-ciu, proprietariu:

De la dd : Vas. Veorgeviciu 5 fl., J-Velceleanu, preotu, VaTieranu, preotu, Biro Lud., notariu, Nie. Popou, studinte si Steits Svet. neg. câte 2 fl.

Din Jravitia, pri Diu dr. A. M. Ma-rienescu :

De la dd : Dr. A. 1 Marienescu, G. Mi­leticiu, M. Munténu, J< Novacu, doc, Sim. Mangiuca, Traianu Mies^ Elia TrailasiDem. Popoviciu, câte 1 fl.

Din Soceni de la: D. Andreiu Urschit not. si G. Ciuipo-

noriu, docinte in Ternovasâte 2 fi., Julia Pe­tricu, ablegatu dietalu fl., Jos. Bontila din Duleu 3 fl. Laz. Tiapu, a Zortentiulu-mare 1 fl., Nieolau Rancu, din uraniu 2 fl., Duda Aless juristu 4 fl. Solom.)psia si D. Gele-sianu, câte 1 fl., Csiky Mi 5 fl.

Din Temisióra prir u Nie. Cosiariu v.-notariu comit. :

De la dd : Nieolau Ciariu, Petru Cer-mena, G. Ardeleanu, Piv. otariu, Laz. Tiapu si J. E. Tieranu, câte 1 fl.

Mai departe de la da \ Craciunu si Joachim Frentiu, par. gr.

cat. in Resitia, câte 3 fl., f>. Cimponeriu, te-legr. 1 fl., Aless. Herklo z, ot. 3 fl., J. Zim­mermann 2 fl., toti din Resia, si Mih. Rusu, negoţ, in Bocsia-mont. 3 fl.

Din Eisenstein prin lu Joach. Miteru, invetiatoriu :

De la dd : J. Miteru, lexa si Joanu Pe­rénu, si inca doi ne-numiti fl.

Din Recitia-montana,prin diu Adolfu Diaconoviciu :

De la dd : Ad. Diaeonriciu 5 fl., Marta Nieolau, Ales. Crenianu, Bisesanu Cristianu, Chiritia Petru si Baltesanu Js., câte 2 fl.

Du la diu Titu Hrtiegi;advoo.atu 2 fl. — Din Colnicu, prin dl notariu Georgiu

Craciunu : De la dd : Craciunu 1 ., Moise Crina,

docinte, G. Beciueagu, econ Mart. Petricu, econ. si Laz. Ujhely, e.omereiate, câte 2 fl.

De Ia dd. Julianu Jancies u 2 fl., Mor. Grell 5 fl., Otto Hausfrandt sO. Scheda, cate 2 fl., Paulu Roseu —?—

De la dd» I. Marcu penti D. Ring 2 fl., Joanu Matesareanu 1 fl., Joa» Demeteru, not. iu Valeapaiu 10 fl., fiiulu M w Corneliu, Pil. Zorlentianu, jude, Georgiu htzku si Petru Pau, câte 5 fl., Popoviciu A!e»andru 1 fl., Du-dinszky, not. 3 fl., Nie. Carbuariu lfl . , Joami Popoviciu 40 cr., Vas. Traila 0 cr., Victoru

' Milencu l fl., — toti din Secam;— Petru Be-' loja si Al. Pavloviciu, din Jniova, cftte 1 fl., j Mih. Veloeanu, par. si Franc, irdanu, câte 1 fi. 50 or. Const. Lazaru 2 fl. —

' Sum'a intréga face 3351. 90 cr. v. a. si

' unu galbenu; acest'a vendiend-se cu 6 fl. v. :i. j venitulu presto totu este 341 I. 90 cr. *) Din ! acésta suma substragendu-se arogatiunele cu ] 85 fl. 90 cr. remane venitu curatu 246 fi. v. a. diumetate, adeca 123 fl. p'a tramisu ca-

! tra diu Josifu Vulcanu, pre sén'a fondului tea-I trului natiunalu romanu, ér calalta diumetate de 123 fl. se tramite catra reactiunea „Albi­nei," spre a se transpună la loulu sou pe sém'a fondului academiei de dreptur. *)

Comitetulu arangiatoriu si I lene do strin-sa si plăcuta detoriniia, a espime prin acést'a profund'a sa multiamita, atâtudloru colectanti, câtu si dloru contribuitori, car binevoira a ni spriginl întreprinderea noştri si prin trens'a caus'a nóstr? natunala, rogandi-ii, ca sl pe vii­toriu se binevoiéaca a spriginl astfeliu de sco­puri filantro dec cu asemenea kudabilu zelu.

Totu de o data comitetilu arangiatoriu cu viua plăcere vine prin acés/a a esprime cal-durós'a sa multiamita junimei -omane din locu, carea voindu a dá semne si dovóda do viétia natiunala, s'a nisuitu a face nmi servitiu placu-tu stimatului publicu partecipitoriu le petrece­rea susu amintita, prin productiunea piesei te­atrale „Nunt'a tiorenésca", ce fù esecutata câtu se pote de bine si spre multiamiroa tuturoru.

Bocsia-montana, ji 14/26 dec 1871. Pentru comitetulu arangiatoriu :

Ştefani Antonescu, m. p. presiedinte.

*) Cu 1 fl. ati socotitu mii multu, fiindu cà galbenulu l'ati adausu sl ca 1 fl. si in urma cu 6 fl. Dar nu face nemic'a ; mai bine mai multu de câtu mai putienu ! R e d .

*) In corespundinti'a catra noi, aceşti bani se dieu ai fondului de teatru. Care deci este adeverulu? Asteptàmu respunsu. R e d .

Concursu. Pentru ocuparea posturiloru de inveti

tori suplinti din comunele Muraniu si Bene culu-romann, precum sl pentru posturile de j vetiatori din comunele Bodrogulu-vechiu si Vi ga, se escrie concursu pana in 15 ianuariu v. 1872.

Emolumintele : Salariulu anualu la [ stulu invetiatorescu din comun'a Muraniu in l ni 120 fl. v. a. 2 jugere de arătura, 2 jugere fenótia, 60 meti de grâu, 80 lb. Bare, 100 clisa, 25 lb. luminări, 9 orgii de lemne,din ci se incaldiesce si scol'a, cuartiru liberu cu dó odai si Vi de jugeru gradina. Din tóte acest invetiatoriului suplinte i-se compete dóua 1 tialitati.

La postulu invetiatorescu din comut Benceeulu-romanu salariulu in bani 84 fl.;

jugere de fenétia, 48 meti grâu, 80 lb. sa 100 lb. clisa, 15 lb. luminări, 8 orgii do lem si patru de paie, cuartiru liberu si y 2 jugere gradina. Din tóte acestea invetiatoriulu suplii capeta dóua tertialitati.

La postulu invetiatorescu din oomui Bodrogulu-vechiu, emolumintele sunt : salarii anualu in bani 50 fl., 4 jugere de arătura jugeru de fenétia, 12 meti grâu, 8 meti cui rudiu, 10 lb. de luminări, 4 orgii de lemi cuartiru liberu si l / t jugeru de gradina.

Emolumintele pentru postulu invetiat rescu din comun'a Vinga suut : in bani 70 si 12 meti de grâu.

Doritorii de a fi aleşi ste posturi invetiatoresci sunt avisati, pre li ga alte recerintie prescrise de „Statutulu orj nieu," a produce testimoniu de calificatiune.

Recursurile astfeliu instruite sunt a se t mite subscrisului pana in diu'a susu atinsa.

Temisióra, in 23 decembre 1871. In contielegere ou comitetele parochia

Nieolau Cosiariu, inspect. cerc. de scóle.

ja suut : in bani 70

esi intr'unulu din a

Concursu. Pentru ocuparea statiunei invetiatore

la scól'a confessiunala gr. orient, romana ( comun'a Cuiasiu, cottulu Aradu, protopra teratulu Totvaradiei, se escrie concurau p la 8 ianuariu v. 1872, in care dia se va fac» plegerea.

Emolumintele sunt: in bani 100 fl. v. in naturalie, 10 meti grâu, 10 meii cueurut 1 metiu mazera, J0 centenari» de fênu si orgii de lemne.

Doritorii de a ocupá postulu acest'a s> avisati a-si tramite recursele, instruate eoni mu Statutului organicii, catra oficiulu insp torain de s-Ole alu cercului Totvara'ia Giulitia.

Tocu, 5/17 decemvre 1871. Comitetulu parochialu

fu contielegere cu ; Vasiliu Belesiu va. p

3 3 inspectore cerc. de sc<!

Concursu. Pentru ocuparea postului de preotu la

parochnlu Joane Porumbu, oarele din C E I unui morbu eumplitu a recesu de diurnei din beneficiulu parochialu si '/s sesiune.

Emolumintele Bunt : diumetate din st si birulu do la 150 case, si diumetate sesii pamentu, fora cortelu si gradina, cari romi

in beneficiulu eschisivu alu dlui parochu n bosu. Cei ce voiescu se ocupe acestu postu preotu, an a si tramite recursele pana in 15 de la prima publicare a acestui concursu dreptulu catra Comitetulu parochialu.

Sipetu, la 10 deoomvre 1571. Ilie Is'.vanu

presied corn. parochia cu soirea si învoirea domni

Alessandru Joanovicii 3.— 3 protopros. alu Jabeliu

Cursurile la burs'a de Viena. (Dupa insciintiarea telegrafica din Îl ian. n.

Imprum. de statu convortatu cu 63.70 Imprum. natiunalu 67.20 ; Acţiunii creditu 343.50;—sortiurile din 1860: 11 sortiurile diu 1864: 144.— ; Oblegatiunile sarcinarii de pamentu, cele ung. 80.25; natice 78. ; transilv. 77.25 - bucov. 7̂ argintulu 113 25; galbenii 5.40 nap oni 9.18.

IN TIPOGRAFIA LUI Em. Bartalits. CoNDucETOKiu POLIT. Vinceutiu Babe^ncADEM 'A R.S!R. Ï FILIALA CLUJ

B I B L I O T E C A I

REDACTORU RESPUNDIETORIU Julianu Grozescu.