Preţul unul număr 3 Lei.

Anul XX. B la j , la 23 Ianuarie 1938 Nr. 4

PORULUI A B O N A M E N T U L : an 150 Lei jumătate . . . . 75 Lei străinătate . . . 300 Lei

Adresa: „UNIREA POPORULUI", B l a j , jud. Târnava-Mică

întemeietori: f AL. LUPEANU-MELIN ş i IULIU MAIOR

Director IULIU MAIOR

ANUNŢURI ŞI RECLAME 8« primesc la Administraţie şi st plătesc un şir mărunt odată 5 Lat

a dona şl a treia oră 4 Lei.

BBBSMSBMaSMBS»«BS«gaM«IIIMIIim •

Jubileul de 25 ani de episcopie a Inaltpreasfinţitului Dr. Valeriu Trăiau Frenţiu delà Oradea Vineri in 14 Ianuarie sau împlinit 25

le ani, de când 1. P. S. Dr Valeriu Iraian frenţiu al Ordzii a primtt, prin punerea lâinilor Mitropolitului de pie memorie Dr. Hctor Mihălyi de Apşa şi a episcopului de rherla Dr. Vasile Hossu, amândoi foşti Hscopi de Lugoj, marele dar al epis-ipiei şi toiagul de arhiereu.

Era în ziua de anul nou 1913, după \tilul vechiu. Celce scrie aceste şire era \rofesor nou numit la Blaj şi atunci a \âzut mai întâi hirotonire de episcop,

'am cutremurat în toată fiinţa mea, înd am văzut frumoasele ceremonii şi

auzit din gura fieiertatului Mitro-rtit Victor cuvintele cu cari i-au predat tiagul: „Primeşte toiagul, ca să paşti xrma lui Christos, ceagîncredinţată ţie,

celor ascultători, supuşi ţie, să fii riag şi sprijinire, iară pe cei mascul Mori şi întăriţi la cerbice loveşte-i cu ţ, cu toiag de certare, cu toiag de creştere.

îmi educ aminte şi acuma de cuvin-:le rostite atunci de I. P. S. Sa: „Măr-irisesc pe ţaţă ci nici treapta înaltă a Hscopiei nu am căutat o şi n'am între­

prins nici un fel de demers pentruca să \jung la această vrednicie înfricoşată yiiar şi umerilor îngereşti11.

Bine pregătit la universităţile dela budapesta şi Viena, doctor în teologie,

P. S Sa şi-a ţinut de a sa datorie ca cea dintâi cerculară a sa dată cleru-

ii din dieceză, să arete că centrul vieţii bisericeşti este sfânta Euharistie, adecă \rupul şi sângele Domnului păstrat pe xltarele noastre. De acolo ne putem aduna \u toţii, preoţi şi Credincioşi, puterile de ipsă în lupta vieţii, însufleţirea, mângâie­rea, dragostea pentru bine, curajul şi tot \e dorim în viaţă.

I. P. S. Sa însuşi slujeşte şi a slujit, de \ând este preot, zilnic sf. liturghie şi acest \ucru l-a cerut, pe cât era cu putinţă, şi lela Preoţii săi. Apoi a luat măsuri pentru

tinerea regulată a predicilor în dumineci p sărbători în întreagă dieceza Lugojului,

introdus exerciţiile spirituale pentru preoţi, stăruit intr'una pentru catehizarea regu­

lată a elevilor, a început trimiterea pasto­ralelor arhiereşti către credincioşi la săr­bători mari, ceeace nu se obişnuia la noi *ână atuncia; a deschis Seminarul Teologic M a mijlocit dela guvernul maghiar deschi-brea celei dintâi Scoale Normale pentru

f'te; a întemeiat din banii săi fondul dis­ponibil al diecezei Lugojului, a sprijinit presa bună, a deschis la Lugoj o Librărie Diecezană şi un Atelier pentru ucenici îm­preunat cu internat, a organizat reuniunile parohiale misiunile şi pelerinajele, a apărat

drepturile neamului atât faţă de Budapesta cât şi faţă de Sârbii şi Francezii cari ocu­paseră o mare parte din Banat în anii 1918 şi 1919

Despre activitatea l P. S. Sale la Ora­dea reproduc aici unele părţi din predica 1. P. S. Mitropolit Dr. Al. Nicolescu ţinută în catedrala din Oradea duminecă in 16 lannarie 1938: ^Literatura religioasă a avut in I. P. S. Ia un sprijtnitor dintre cei mai de seamă. Ai tipărit Testamentul Nou şi ai plătit editarea manualelor teologice. Grija pentru educaţia tintretulai Ţi-o arată lăr­girea în proporţii vaste a Internatului de băieţi, noul Seminar Teologic şi grandioasa Şcoală Normală. Ţi-o arată aducerea la Oradea a Fraţilor Şcolari şi a călugăriţe­lor „Notre Dame de Sion' cărora le ai dat

în seamă creşterea tinerelor odrasle alt neamului, precum şi aducerea la Beiuş a părinţilor Asumpţionişii şi a călugăriţelor Oblate Asumpţioniste dându-le în seamă in­ternatele de băieţi şi de fete. Grija de inte­resele sufleteşti ale poporului fi-o arată aşezarea Părinţilor Minor iţi Franciscani in cuprinsul Eparhiei, dându-le în seamă vreo 4 parohii unde muncesc cu atăta rod. Grija de parohii Ţt-o arată cercetarea întregei eparhii şi multele şi grelele milioane date

pentru renovarea sau construirea din nou alor zeci de biserici cari de cari mai împodobite. Grija la de deaproa-pele o arată multele milioane date săra­cilor fie direct, fie prin mâna surorii laie Lucreţia de fericită amintire, ca să nu

„ ştie stânga ce face dreapta, şi ajutora­rea între altele multe a copiilor săraci înfometaţi ai Basarabiei. Una dintre cele mai extraordinare realizări îţi este opera înfăptuită la Stâna de Vale, unde au ră­sărit ca prin farmec palate, hoteluri, instalaţii, uzine, biserici, create toate cu gândul de a fi izvor de câştig în vreme de restrişte pentru eparhia Orăzii. Iţi doresc dela bunul Dumnezeu să mai poţi munci mulţi ani dearândul pentru mă­rirea lui Dumnezeu şi slava Sionului Românesc*.

Iată pe scurt, foarte pe scurt, ceeace a făcut Excelenţa Sa în cei 25 de ani de arhieriel

Şi acuma, să arăt frumoasele ser­bări dela Oradea cari au fost foarte re­duse în proporţii, fiindcă Excelenţa Sa este în mare jale, pierzându-şi numai a-cumade curând pe sora care l-a crescut, i-a fost ca o mamă bună şi i-a condus casa până bine de curând.

S i n o d u l Vineri dimineaţa I. P. S. Sa a adonat în

•inod pe toţi canonici), vicarii, protopopii si delegaţii preoţime), ca ziaa aceea mare sâ o poată petrece în mij'ocul cleralol sân. Dapă liturghia arhierească s'a hotărît ca preoţii să treacă cu fondul de pensiune la Stat, iară banii ce mai rămân să formeze no fond de ajutorare a preoţilor. I. P. S. Sa a făcot apoi o funda-ţlune de 5 milioane Lei pentru trebuinţele die­cezei, apoi câte o fandaţiune de 10.000 Lei la toate cele 210 parohii ale Diecezei, din venita! cărora să se slujească câte o liturghie fa fie­care an pentru episcop fi familia sa. Această fandaţiune face^laolaltă 2 milioane şi 100 mii Lei. Sâmbătă dimineaţa a armat o a dona li­turghie arhierească în care »'a dat mulţumită lai Damnezea pentru ajutorul dat în carsal s i­nodala!, apoi i 'an Iscălit actele şl s'a d a t a t doxologla cea mare.

Fag. 2 U N I R E A P O P O R U L U I

S o s i r e a c e l o r l a l ţ i a r h i e r e i

Sâmbătă Ia amiază aa sosit dinspre Arad mal întâi Excelenţa S i Dr. Ioan Bilan epis­copul Lugojului, însoţit de păr. prepozit Dr. Nicolae Brînzen. Ca acceleratul apoi aa sosit dinspre Bucureşti Excelenta S i Mitropolitul Dr. Alexandra Nlcolesca dela Blaj, însoţit de păr. prepozit şi vicar general Dr. Victor Ma-cavela, şi Excelenţa Sa Dr. Ialla Hossa epl* scopul Cluj-Gherlei. Ca trenai de dap'amisză a sosit apoi şl Excelenfa Sa Dr. Alexandra Rasa episcopal dela Baia Mare.

B a n c h e t u l I.

Tot sâmbătă la amiază I. P. S. Valeriu Traian a dat an banchet îa onoarea Preasfin­ţ i i lor Arhierei şi părinţilor sinodali. Cu acest prilej a vorbit I. P. S. Sa Dr. laliu Hossa, episcopal G a j Gherlei, arătând cât de mult se bacara întreagi Mitropolia de acest jubileu. Însuşi I. P . S. Sa este foarte placat atins de această mare sărbătoare, ca atât mai ales că i-a fost pe vremuri secretar la Lugoj sărbăto-ritului de astăzi şi de acolo dela Lagoj s'a ri- } dicat şi I. P. S. Sa la înalta treaptă a artilerie. 1

L i t u r g h i a a r h i e r e a s c ă d e I d u m i n e c ă

Marea şi frumoasa catedrală dela Oradea I era, neincăpitoare pentru mulţimea celor ce j s'au grăbit sâ aibă un loc de privit cel puţin, dacă na de şezat. Toată lumea era doară ca- 9 r loisă de slujba celor 5 arhierei, ceeace atât | de rar se întâmplă. Intrarea în catedrală a fost minunată, Iară coral vestitalai maestru, profe- Şj sorul Francisc Habic, a Intonat , P e arhiereii | şi stăpânii noştri". Na ştiai ce se admiri mai :

mult, iconostasul împodobit cu 22 bscori mir i şi sute de becuri mărunte, podoabele odăjdii-lor aurite şl a mitrelor arhiereşti, ori acordu­rile ridicătoare in slavă ale orchestrei combi- j nate cu hsrmoniu şi cu vocile femeieşti şi bărbi teşt i . Toată lumea a rămas ca înmărmu­rită de atâta plăcere sufletească.

P i r . profesor Francisc Hubic a dovedit || că este un talent de compozitor bisericesc cam noi n'sm mai avat altul. Sf. Sa are adecă, pe lângă talent, şi suflet preoţesc, aşa că ştie să împrumut? compoziţiilor sale ceeace nu prea auzi ia alţii; credinţa, nădejdea şi iubirea lui Dumnezeu şi supunerea faţă de cclce a p lăs­muit ceriul şi pămâatal. Na e mirare că vin la catedrală atâţia ortodocşi şi chiar şl de alte credinţe, pentraci ceeace ne dă p i r . Habic na ne pot d i 11(11, chiar şl mai talen­taţi decât Sf. Ss, fiindcă le lipseşte acea cre­dinţă vie. Ea unul mă închin cu admiraţie în faţa acestui mare talent şl doresc să-l cunoască fl alţii şi să-l poată admira.

Mai mult mi-a plăcut „Sfânt, sfânt, sfânt este Domnul Savaot" şl »Pre tine te lău­dăm". La acest din urmă mi-s'su ivit in ochi lacrimi de plăcere fi de admiraţie, iar pe urmă un simţământ de mândrie că ne-a învrednicit Dumnezeu ca chiar noi uniţii să ne putem făli cu el. De altfel Sf. Sa este foarte mult lâudst fi de ortodocşi, iar la radio i-s'au cântat mai multe compoziţii.

P r e d i c a I. P . S . Mitropol i t ,

rostită după evanghelie a fost de toată frumu-seţa. Arătând mai întăi, ce mari arhierei a pro­dus biserica noastră în cursul veacurilor, a trecut la meritele arhiereului jubilant, arâtân-da^I-le pe rând. O parte din această predică o dăm 1« pagina întâie. Unul dintre diaconi a citit apoi

S c r i s o a r e a d e f e l i c i t a r e a P a p e i P i u XI

iară celalalt a cardinalului Tisserant, conducă­torul Congregaţiei Orientale dela Roma. Fel i ­

citarea sfântului Pariate o dăm aici fi noi în întreg me:

Venerabilului Frate VALERIU TRAIAN FRENŢ1U

episcop român de Oradea, asistent al tronului Nostru

Papa Plus XI Venerabile Frate,

mântuire fi Binecuvântare Apostolică

Ni-s'a adus vestea foarte plăcută că, in cărând se împlinesc 25 de când ai fost înăl­ţat Ia cinstea vlădicească. La acest plăcut prilej de praznic sfânt nu putem iăsa să na-ţi vină urarea Noastră de bine, ca sl- ţ i cadă cu atât mal bine djvez' le de dragoste ale fiilor tăi cari Ne-au prevenit. Acest semn da iubire părintească Nl-1 cer credinţa şi alipirea ta către acest Scaun Apostolic; îi cere şl râvna înflăcă­rată cu care păscândharaicş i neobosit turma în­credinţata ţie mai întâi in epsrhia Lugojeni ' apoi în această renumită (epath'e) pe care o câr-

I. P . S. Sa episcopul F ren ţ iu în anul 1913

maieşti ş! acum, ţi-ai dobândit mari vrednicii pentru Biserică. Căci bine ştim, între altele, câtă grlje şl bătaie de cap ai avat ca zidirea ori cu întregirea bisericilor şi a parohiilor cu întemeierea ori cu ocrotirea aşezămin­telor de creştere şi de învăţătură, ca pre­gătirea clericilor si ca înaintarea tot mai mai malt in cele religioase a poporalul. Fo-losindu-ne aşadară ca dragă taimă de prilejul acestui prea plăcut praznic vlădicesc, pe tine, Venerabile Frate te felicităm părinteşte pentru slujba de arhipăstor împlinită atâta vreme şi cu atâta sârguinţâ şi-ţi cerem dela cel născut în Betleem toate celea fericite şi mântuitoare Iar pentruca aceste apropiate sărbîtorl să poată da roade sufleteşti mal mari, te împuternicim ca, într 'o anumită zl, în numele Nostru şl cu puterea Noastră să blnecuvintezl pe credin­cioşii cari vor veni la slujba ta arhierească, dându-le deplină Iertare de pedepsele păcate­lor, îa felal oblşnait al Bisericii. Ca chezăşie a harurilor cereşti şi ca dovadă de dragostea Noastră deosebită, cu toată iubirea în Domnul îţi dăm ţie, Venerabile Frate, derulai şi tutu­ror credincioşilor Binecuvântarea Apostolică.

Dată din Roma, la Sfântul Petru, în ziua a 6 a a Ionel Ianuarie, la arătarea Do omului, in anal 1938, al pontificatului Nostru al 16 lea.

(ss) P1US PP.XI.

B i n e c u v â n t a r e a Preafericitul Părinte Papa Pios Xi, ^

rându-66 din inimă de acest jubileu I-a \ tăşit sărbătoritului dreptul de a da blnecri tarea papală, iară celor ce au prlmit-a asigurat Indulglnţe plenare. La sfârşita] ghiei pontificale sărbătoritul a fi dat aci binecuvântare, l i ră diaconii fl întreg p ^ a zis de câte 6 ori «Tatăl nostru", ^ toare de Dumnezeu" şl „Mărire Tatălui*

A urmat pe urmă doxologla cea j adecă acea veche cântare de mulţumiţ i P e , binefacerile primite, cântată d : coral ml] pir . Habic, ca acompaniament de orchesti

D a r u r i l e p r i n

E an framos obicei ca, ca astfel de lejarl, s i se p red ia daruri sau cadouri o, toritului. Clerul i-a dăruit an minunat pot] argint intr'aurit şi împodob t cu pietri sen (rubin! fi safiri orientale), cu stea fi ca i Capltlal Eplscopesc, adecă canonicii, dăruit o v evanghelie iegatâ în argint rit şi împodobită cu rub'ne şi topazţ. Jumuli Seminarului i-au dăruit an minunii bum ca zeci de fotografii ale elevilor fl perlorilor. Iară Reunianea de cântări, eoni de pâr. profesor Francisc Habic, o Icosnă nunatâ a sfintei Cecilla, patroana reuniui de cântări.

B a n c h e t u l După sf. liturghie s'a dat un bogat I

chet la episcopie. Aa luat parte arhlej preoţii şi oaspeţii sosiţi din d e p ă r t ă r i i dintâi toast i-a rostit Excelenţa Ss Mitn# tal, arătâad efite f*pte bune cuprinde un de veac de episcopie a sărbătoritului. Mtt fapte bane ale sărbătoritului s'ar putea raăna cu scara lui Iicob care dacea de pe mânt la cer, căci la cer dac şi minunatele fi ale 1. P. S. Valeriu Traian. Celce va scrie torla bisericii unite, va trebui să-i rezervei Datoritului pagini frumoase şl luminoase, i rându 1 între marii arhierei. Ia namele I vinciei Mtropoii tane îi urează, să mal po înfăptui multe in anii ce-i va mai h i r ă z l l nia Cerească.

Excelenţa Sa Ştefan Fiedler, eplsco rom. cat. al Orăzli şi Satului Mire , vorbe apoi, recunoicâadu-i frumoasele îafâptuiri.

Dl profesor universitar Dr. Al. Borza d Cluj il felicită in numele „Agru"-lui şi al t toratulul universităţii din Cluj, cireia sărbi ritul l-a dăruit la Stâna de Vale o livadă, ai Grădina Botanică din Cluj să-fi poată colt! plantele de munte .

Le răspunde tutarora s i rbător l ta l , I aâad c i a făcut ceeace i a ajutat Daunei A'tal poate că ar fi pătat face fi mai to dar ceeace a făcut I. P. S. Ss , a făptuit dragoste curată pentru b'serica sa. Se bac că tocmai as t iz! a slujit mal îatâi I. P-MtropoHt cu paliul primit abia acuma di Pipa . (Paliul este semnal deoiebitor al ai episcopilor, pe care 11-1 dărueşte însăşi P' dela Roma). Doreşte să-l poarte ca sănâti cel puţia 25 de ani şi-1 mulţameşte peflt dragostea ce l-a arătat .

Iaaiute de ridicarea mesei cu câ teva ' nute a sosit şi telegrama de felicitare a d dinalului Pacelli, Secretarul de Stat al P" fericitolal Părinte.

I n c ă c«

La slujbele arhiereşti din cele trei ti" sărbătoare s'au cuminecat zeci de preot1

sute de credincioşi. To{i pentru fericire» i

nulai lor Părinte, a I. P. S. Sale Dr. V*l«' Traian Frenţla. 40 de minute i ţlnat cuminecarea de dumineci, deşt au cămin'1

trei arhierei din trei potire. Toate aceste '

Nr. 4 U N I R E A P O P O R U L U I Pag. 3

iclunl e ca neputinţă să na-1 mişte pe Dam-:zea şi să nn-î înduplece ca s ă i dăruiască Lei mulţi ani cu pace şi co sănătate, pentra '-şi putea dace în deplinire toate gândurile june pe cari le nutreşte pentra binele bisericii

a neamului. Ii dorim şl noi din toată inima ioastră:

Intra mulţi ani, Stăpâne Sfintei l u l i u M a i o r

J u r ă m â n t u l Cea dintâi întrebare ce ni-se îmbie,

a legătură cu jurământul, e, dacă este ngăduit jurământul, ori ba.

Răspunsul este că jurământul nu ste numai îngăduit, ci chiar reco-andat şi vrednic de toată lauda,

ând nu se poate trăi fără el. Dacă oamenii ar fi rămas în starea

fin teniei şi dreptăţii, în care se aflau nainte de păcatul strămoşesc, nu ar fi evoie de jurământ Dupăce însă credinţa

si sinceritatea au dispărut tot mai mult de pe acest pământ, pentrucă să se poată menţinea ordinea şi siguranţa în lume, avem nevoie de jurământ. Aceasta o măr­turiseşte atât de frumos sf. Ioan Gură-deaur tntr'una din predicile sale vestite: »Nu Ia început, nu in epoca de tinereţă % lamei, ci când era deja în epoca băr­băţiei, dupăce răul s'a întins tot mai de­parte şî a cuprins întreg rotogolul pămân-ului, şi dupăce nimica nu mai rămăsese a locul său şi în ordine, ci toate erau ngăimăcite de sus în jos şi, ceeace era >i mai rău, dupăce toţi oamenii au început \ se ruga către idoli, — s'a întrodus ju­

rământul în lume; pentrucă, dupăce ni-menia nu mai voia sâ creadă altuia, toc­mai în urma ticăloşiei lor, au început a-1 chema pe Dumnezeu drept mărturie*.

Fiindcă aşadară jurământul este o ne­cesitate pentru omenire, nu numai că este permis, ci este chiar de recomandat şi vrednic de toată lauda. Jurământul îşi are originea în credinţă. Celce se joară e de credinţa că Dumnezeu este izvorul ade­vărului şi că el nici nu se înşală şi nici nu înşală vreodată; că Dumnezeu toate le vede, toate le aude, toate le ştie; că el guvernează lumea aceasta. De aceea se chiamă deci mărturie Dumnezeu, ca să pună capăt pricinilor dintre oameni, dupâ-cum zice sf. Pavel în epistola sa către Evrei 6, 16: »sfârşitul la tot cuvântul de ceartă este jurământul ca întărire».

Că jurământul nu este numai permis, ci chiar de recomandat şi de lăudat, se vede şi de acolo, că însuşi Dumnezeu a poruncit să se joard oamenii, când trebue sâ se restabilească adevărul, dupăcum se vede din cartea a doua a lui Moise 22, 10—11. Mai mult, şi însuşi Dum­nezeu s'a jurat, căci când Avram, la porunca Domnului, a fost tn stare să-şi jertfească pe . singurul său fiu pe Isac, Dumnezeu s 'a jurat câ-1 va binecuvânta, d u p ă c u m citim Ia întâia carte a lui Moise 22, 16—18, ori dupăcum ne mărturiseşte sf. Pavel îa Evrei 6, 13—14: >Câad a fă­gădu i t D u m n e z e u lui Avram, deoarece nu avea pe nimeni mai m a r e p e care să se jure, s 'a jurat p e sine singur, zicând: cu adevărat binecuvântând te voi binecuvânta şi înmulţind te voiu înmulţi*. Acelas lucru 1-a făcut Avram când l-a trimis pe Eliazar să caute soţie pentru fiul său Isac, după­cum citim la cartea întâie a Iui Moise 24, 2—4. Iacob s 'a jurat p e Dumnezeu pe care l-a cinstit tatăl său p e Isac (I. Moise 31, 53). David s 'a jurat lui Semei că nu i-se va întâmpla nici un necaz în viaţă (Cartea Iî-a împăraţilor 19, 23), iară Betsabeei i s'a jurat că pe Solomon îl va face moş­tenitor al tronului.

In Testamentul Nou sf. Pavel se /oară mai de multe ori: >Câ mărturie îmi este Dumnezeu. . . că neîncetat iac pomenire de voi*. (Romani 1, 9). La II Corinteni 1, 23 zice: »Şi eu chem mărturie pe Dum­nezeu asupra sufletului meu, că pentrucă să vă cruţ nu am venit până acuma în Corint*. Şî, ca să vă convingeţi cât mai bine, de câte ori s'a jurat sf. Pavel, citiţi la Galateni 1, 20. Filipeni 1, 8 ,1 . Tesaloni-ceni 7, 5, 10.

Dacă s'a jurat aşadară Avram, Iacob, David, sf. Pavel, ba chiar şi însuşi Dum­nezeu, cum vin pocăiţii să susţină că ju­rământul nu este permis ? Ori, ei se ţin mai sfinţi decât sf. Pavel şi chiar şi decât Dumnezeu însuşi?

Dar vă spun eu îndată, pentruce susţin pocăiţii prostia aceasta. Pentrucă ei nu pricep Scriptura, de ceeace altfel nici nu ne putem mira, că pentru înţele­gerea Scripturilor mai trebue, pe lângă cap limpede, şi multă, chiar foarte multă, învăţătură.

Ei se provoacă la cuvintele Domnului dela Mateiu 5, 33—37: »Iată aţi auzit că s'a zis celor dedemult: să nu juri strâmb, ci să ţii Domnului jurămintele tale. Dară eu vă zic vouă: nici dec om să nu juraţi, nici pe ceriu, căci este scaunul lui Dum­nezeu ; nici pe pământ căci este aşternutul picioarelor lui; nici pe Ierusalim, căci este cetatea marelui împărat; nici pe capul tău sâ nu' juri, căci nu poţi să faci un păr alb sau negru. Ci să fie cuvântul vostru aşa, aşa; nu, nu, iară ce e mai mult decât acestea, dela cel rău este*.

Numai că, pentru priceperea acestor cuvinte, trebue să cunoşti istoria. Evreii cei de pe vremea Mântuitorului, dar mai ales cei dinainte, ştiau că este păcat a ex­prima numele lui Iehova. De aceea ei nici nu jurau nici când, cum jurăm noi; ci, ca se încunjure exprimarea numelui lui Dum­nezeu, se jurau fie pe ceriu, fie pe pământ, fie pe Ierusaiim, fie pe capul propriu, a-decâ pe viaţa proprie. Domnul nostru Isus

oiţa • „UNIRI! POPORULUI'-' wtaiiviiii iBMtiiiii iSHiiiatiaiiiitatigiiii i i i i i i i iHiiiii iaitiii i i i iMMiiiiniiiaii'i i i i i i ii»> iisiisnaiu

Pribeag Doamne, azi plecat, sub cruce,

De povară multă, Rugăciunea mea umilă

Acum mi^o ascultă.

Cer lăcaş şi odihnite Trupului trudit;

Pe cărarea vieţii mele Toţi m'au părăsit.

Astăzi mi'a rămas speranţa, Singurul tovarăş;

Gândul, către Tine, Doamne, Se îndreaptă iarăşi.

Vreau să T e iubesc, Isuse, Cu credinţă tare;

Suferinţei doar la Tine Este. alinare.

Sufletul, cuprins de grije, . Isuse, cu drag

Cere acum din nou odihnă Gândului pribeag.

I. B r u u i ă r e l

Amintiri Era toamna târzie. Căzuse- bruma peste

potecele hoinărelii din vară. Stragarll erau mursâ de dulci, aşteptau să fie storfi în teas­curi.

Porumbul se făcuse galben ca clara cu­rată de albină. Merele erau culese, nucii bătuţi, iar prunii aşuraţi de povară. Oamenii prinseră firal grijilor de faraă. Ici, colea, vedeai câte-o căciulă scoasă dintre foile de tutun. Bătrânii îmbrâcaserâ cojoacele.

Soarele se ascundea din zl îa zi mai mult: dormea somn din ce îa ce mai lacg. începuseră şezătorile, a se înfiripa. Cea din uliţa noastră s'a tocmit la Măriuţa Iul Bumbac. De aci pornea gazeta satului. Până nu s'a deschis, aproape îmi uitasem, că-I timpul de a m i vedea şi eu de-un rost, de a-ml căuta un loc de dăscălie.

Că bine era la tata aca iă . Nici un gând, nici o grije a zilei de mâine. De dimineaţa până seara într'o hoinăreală nebunatecă, Iar seara: ceartă cu mamă, că na a pregătit ceva mai bun de mâncare. Par'că acam aud pe biata maică-mca scazânda-se: „ d t din ce şl ca ce să fac bun de mâncare? Dă-ral bani şi-atuncia poţi să-mi ceri ce doreştil"... Dar într'o zi scăpate din şezătoare o veste prin sat; cam ar fi scăpat an câine turbat din lanţ: „oare ce-I ca a la' Vasal" —, aşa ne era pa­rata în sat — de nu mal merge dascăl"?

Şi s'a întâlnit şi bătrâna! mea tată ca o vecină rea de limbă, pe csre n'o mai încăpea de mine: „ce-I cu bâiatal, l-a ţipat din dăs ­călie?" Atâta l-a mai trebuit tatii.

— „Să-mi apa', băiete, ce-i cu tine? Când te duci la slujbă? Ds ce na te-au mai ţinut în satul cutare ?"

Şi a trebuit, pentru a ua ştia câta oară, să-i explic tatii regulamentul dapă care se numeaa de către Conzistor dascălii acelor vre­muri şi să-l fac, să nu mal creadă gării sá­fala!, care s'a deschis de -oda t i ca înfiriparea şezătorilor.

Tata, care mă iubea mai mult decât pe sine, o şl îmbuna pe maică-mea: „lasă, tu Nuţo, lomea se vorbească ce-o vrea, nu-i bâ­iatal atât de rău, să ne minţeascâ pe noi*.

Şl psr'c'a fost toete pe placul gării sa­tului. A trebuit să m i prindă şi Vinerea Mare, ca alesul oilor, în sat. Ai casei, cari mă aveau ca pe-an bulbuc de aur, începuseră a deveni neîncrezători şl bănuitori. Iar frats-meu, ca glamele lai nesărate, punea gaz pe foc: „ăsta aşteaptă Crăciunul, să se bage cn junii". Tre­buia să rabd toate; căci pe vremea aceea na erau cluburi, să papi mâini şl picioare, aici prefecţi dapă cari să te îovârţi ca cocoşai de pe hora. Pe-atancl trebuia să ai răbdare de sfânt, altcum uşor te puteai vinde necuratului, aşa cum ranlţl s'au vândut, dintre cari, azi se bat în piept, ca W o tobă de licitaţie.

Dar orice suferinţă îşi are şl sfârşitul.

P a g . 4 ;

Hristos li cunoştea foarte bine, de aceea Je spune, în vorbirea sa de pe munte, cele scrise mai sus, adecă să nu se joare nici pe ceriu nici pe pământ, nici pe Ierusalim, nici pe capul propriu, căci toate acestea ale lui Dumnezeu sunt şi prin urmare este păcat. Gă ei se jurau pentru toată nimica, in fiecare clipită, spunând: »pe pământ, pe ceriu, pe Dumnezeu, pe capul meu îţi spun că cutare şi cutare lucru este aşa*. Isus vrea să-i desbare de acest obiceiu rău, de aceea le spune ca cuvântul lor să fie ori >nu« ori >da«, nu intr'una tot ju­rământ. Gă ori vă juraţi pe una, ori pe alta dintre cele patru, tot pe Dumnezeu il chemaţi mărturie, iară.pe Dumnezeu nu­mai tn cazuri extraordinare, foarte rare, aveţi voie a-1 chema de mărturie. Un creştin adevărat nu se joară decât nu­mai când 11 provoacă judecătoria, pentrucă el nici când nu minţeşte, şi cuvântul lui numai adevăr este, deci ori »da< ori >nu«.

Astfel trebue înţelese cuvintele dela Matei 5, 33—37, căci altfel ar fi în con­trazicere cu cele din Vechiul Testament şi cu cele arătate mai înainte din Noul Testament.

Prin urmare pocăiţii greşesc foarte mult când susţin că nu este permis să ue jurăm uneori, când aşa cere legea dum-oezeească ori creştinească.

P ă r i n t e l e lul iu

Ştiri bisericeşti Din a p o s t o l a t u l P , S . S a l e lu l iu

f i o s s u . Mănăstirile snnt o adevărată binefa­cere pentru viaţa anal neam. Sunt adevărate locuri de înălţare, înviorare şl prefacere sufle­tească. P. S. luliu Hossu a înţeles însemnă­tatea acestor mănăstiri, Ie-a luat sub ocrotirea Sa şi a participat în flecare an la praznlclle lor. In anal acesta de ziua .înălţării Crucii" a fost la Mănăstirea „Strâmba", unde în faţa miilor de credincioşi veniţi din toate părţile a slujit sf. liturghie şi a rostit o înduloşetoare predică despre sf. Crace. In 10 Octomvrie neo­bosita! arhiereu a sfinţit biserica din Săcel. La liturghia arhlereascisci au luat parte câteva

Soslt-a, într'o bană zi de sfârşit de toamnă şl mult aşteptata numire dela Conzlstor, care vestea, că sunt numit de docente în Rancuri, protopopiatul Cojoceni. M'am bucurat, şi s'or bucurat toţi ai casei, deşi aveau să m i piardă dintre ei. De bucurie, a pregătit mama clătite ca brânză şl tata a pas capa! ceiai din armă butoiaş de vin. Am mâncat şi-am beat de des­părţire.

A doua zi am şi plecat la noul mea post. Aflasem, că satul Rancuri na cade departe de an oraş din inima Ardealului. Aci aveam s i afla informaţii mai deaproape. Le-am şl aflat dar na prea erau îmbucurătoare. Ba, din con­tră, triste şi puţin promiţătoare.

Cel dintâi runcurean, un ţăran între două vrftste, ca iaţa acoperită de pir , ca o gorilă, l-mi ieşi cu gol înainte:

— „Nu te mal osteni înzădar. O hotărlt a atu' s i na te primească".

— „Se poate, când am numirea în mână ?1* „Dice s i na se poată ? Noi avem dascălii

noştri, din sat, noi pe el îi vrem"... In vremea asta, în cartea hanului, unde

trăgeau runcurenil, s'a şl lăţit svonol: — O venit dascălu' ăl nou... Nici un run­

curean să nu-1 ia în code. Să se 'ntoarcă de aude-o venit".

Am rămas ca Înlemnit înaintea pornirii răutăcioase. Se 'nvârtea oraşul ca mine, din

U N I R E A P O P O R U L U I

mii de credincioşi veniţi dela,mari depărtări să a u d i cuvântul păstorului lor iubit.

Dis t inc ţ i i . Preaven. Ordinariat arhie-piscopesc din Blaj a numit de asesori consisto­riali pe păr. Ion Popu-Câmpeanu directorul li­ceului de bieţi, pe păr. Gtorge Faina profesor Ia liceul de fete şi pe păr. Dumitru Neda, profesor la Academia teologică. Protopopi onorari au fost numiţi păr. îoan Dredeţian paroh în Târgu Mureş II ; păr. George Faina profesor la liceul de fete Blaj şi pâr. Dumitru Neda, profe­sor de teologie. Au fost numiţi viceprotopopi o-norari: păr. Dr. Coriolan Suciu, directorul şcoalei normale de învăţători; păr. Dr. Ştefan Maneiulea, profesor şi director ajutor la liceu! de băeţi, p i r . Niculae Creţu, paroh în G»lda de jos şi păr. Gheorghe Simu, dela Dumbrăveni. Păr. Cornel Mateiu din. Socolul de Câmpie a fost numit paroh la Voivodeni protopopiatul Re­ghinului.

A v i z . Prin cumpărarea tipografiei , T o -doran" din Gherla, Eparhia de Cluj are azi o tipografie bogată în litere şi maşinării, aşa câ nona „Tipografic Diecezană" poate executa orice comenzi.

Generalul Ludendorf şi crucea Marele general german Ludendorf, mort

na de rauit, acela ca r ; către sfârşitul vieţii sale s'a apucat să întemeieze o nona religie pentru poporal german, o religie păgână care avea s i înlocuiască religia creştină, şi-a dat sfârşitul într'uu spital catolic.

Poate câ Dumnezeu a vrut aşa, ca ulti­mele lai zile s i şi le petreacă între călugăriţe şl preoţi catolici şi având în faţa Ini crucea lai Hristos pe care el o dorla izgonită din sn-fletul poporului săa .

Ginerele lai, baronul von Kemnitz, po­vesteşte c i fiind vizitat pe patul de boală, de cancelarul Hltler, acesta l-a întrebat, dacă nu doreşte a i fie îndepir tatâ crăcea din camera lai. Şl, spre marea mirare a lai Httler, gene­ralul Ludendorf care luptase atâta împotriva crăcii prin scrierile sale, a r i spans c i na. Şi crăcea a r imas de l-a veghlat la căpătâi pân i In ultimele lui clipe.

cauza neodlhnei, c i l i tor ind o zi şi o noapte ca trenai. Nu-mi lipsea altceva decât ceeace a venit, pentrucă să mă sdrobeasci de tot.

Ah, ideal al tinereţii, pentruce trebuia s i te lovească mişeii ca pietre!? Sau numai pentru a se adeveri proverbul: „pe cine l-a urît Damnezeu, l-a ficat dască l ? ! '

Dar ca ce eram eu vinovat, că Veneratul Conzlstor a hotărît scriind Comitetului şcolar: pentru a cârma certările din sat, dintre paro-hleni, V'am numit în postal al II de învăţător pe cel mai harnic, priceput şl energic t ln i r?!"

Lauda Conzistorulul na mi-a ajutat la nimic. Ranearen!! aveaa cinci peţitorl-înviţă-tori din sat. Flecare ca aderenţii iui, cu nea­murile lui. Rachiul curgea pârâu, făgăduellle, erau mari... Ce mal era să caut eu în Runcurl, sat aruncat peste dealuri şi păduri, cale de 25—30 chllomttrl de oraş şl sate de chilo-metri de satul mea?

Dar se mai ivise ceva în pragul des-nidejdel .

Nu mai aveam lescaie de ban în buzunar şi în oraş nu cunoşteam pe nlme.

Intre atâtea rele a trebuit s i aleg pe anul. Dupice m'am rugat, cu pălăria în mână, de toţi cari spaneau, că-s din Ranear!, abia târzia am dat de-o inimi de om, care s'a învoit s i m i ia în code , s i m i c i r a ţ ea sc i la el în sat. P â n i s i dau de creştinai i s ta , ceilalţi, v r e o

. _gr. I *-<!

Pe patul de suferinţă se arăta f o i r t j cnnosci tor călugăriţelor catolice care-] }QU jeau ca cea mai mare dragoste, şl voia cil Crăciun să facă fiecăreia în parte câte a Q l moş dar. Moarte i însă l-a împiedecat. h

Reuniunea de misiuni sfinii Luni, 10 Ian. c. s'a întrunit comitelui r|

nlunil sub prezidiul P. O. Arlton M. Popa, V| ;

preşedintele Reuniunii. Au fost de faţă: pjj Dr. Angustia Tătar , P. O. Aagastln Folea, pf'| Iallu Maior, M. O. Iulin Căpâlnean, P . o, clar. Domn Neda, Clar. Dr. Nicolae Lupo, ţ Teodor Rada, O. Grlgorle Tecşs , Clar. itf Sârba, Clar. Dr. Septimla Todoran, Clar. ^ Livia Chinezn, Clar. Dr. Ioan Socia şl Clar.D* Gavril Pop . jj

In şedinţă s'aa publicat rapoartele a>;f pra activităţii şi casse! Renniaali şi s'a coi.' morat moartea preşedintelui.

S'aa laat botâriri cu privire la: înmulţirea predicatorilor de mlilo. sfinte; | scoaterea anei broşuri ca istorio' misiunilor; I Contribairea Reanianii la fondai j ajutorarea săracilor din Blaj „Ştef/1 Roşiann"; | şi alte diferite măsor! pentru bani mers al Reuniunii). I

P a r a s t a s pentru canonicul Dr. ioan Goilor

Dumineci 9 Ianuarie în comuna LoAio-man de lângă Blaj, s'a slujit un parastas pei trn odihna sufietulai aceluia care a fest cano nicol blăjan Dr. Ioan Coltor.

Slujba a fost oficiată de păr. Ioan Bicllly la dorinţa locuitorilor acestei comune, cari ni şi-au uitat de binefacerile făcute lor de cano! nlcul Coltor şl-aa ţinat să-I cinstească amlol tlrea prin o sfântă slujbă religioasă. |

Numeri de probă din „Unirea Poporului" trimitem bucuros acelora car i ne c e r printr'o; car te poştală.

zece-doisprezece, puneau capetele în pământ, şi mă priveau ca pe-an făcător de rele.

Omul, pe care l-a lăsat daca să m i lai în căruţă, era an moşnegaţ, ca ochi de veve­riţă. El nici na locala în sat, cl la „hodâl", afară, în câmp, la moşie. De aceea na s'a prei sfiit de ce-i spuneau consătenii. Pe dram ani aflat dela el lucruri foarte curioase. Câ-i placr dohanu' şi palinca, c i şi ama îi plac muierile! pe cari le sch imbi des, de când i-a mo rit i lai, cea în lege.

Mi-aduc aminte, c i avea legat înaintea căratei an schelet de cal, numai oase şl sfori pe el. Cocia era o hărbieadă pe patra roţi* cari hodâlcâiau în toate părţile, de credeai c'acam, acam se risipesc în boci ţ i în cele patra vânturi.

Dar bine, răn, cam a fost, eram pe sai. na trebuia s i dapân din picioare ca bagajele la spinare: o ladă cât an coş de grâu.

La cina cea b a n i am fost îa casa pă­rintelui Parduţl, către care aveam o recoman­dare. Sfinţia Sa, împrenni cu preoteasa, m'*n pas în carent ca ştiri le triste şi dejositoare din sat: „avem de-aci dia sat cine! învăţători, cari se bat pentru acest post. Fiecare foloseşte tot ce-i trăsneşte îa minte pentrn a atrage satul de partea lai. Ne pare foarte răa, —î-ml spâ­ne» părintele, — c i deşi ca numirea în mână, na vel putea rămânea l i noi. Oamenii sant

í j U i r e á p o p o r u l u i r -i " ' '"i I I

Mr. %

ISfinţire de steag marian în Juriul de Câmpie

Z'.aa de 2 Ianuarie a fost D O prilej de leasă şlînălţâtoare bucurie pentru credincioşii In Jariul de Câmpie. Ia aceasta zl a avat loc flnţlrea steagului Reuniunii Mariane din loc

La acest ales praznic a fost de faţă popor ialt, In nami r de peste 800, fn frânte ca preo­

tul lor păr. Parcai şi preoţii din comaneie ve-:iue, p i r . ioanette din Iacob;ni, I. Mazăre din Deanul Mare şi Vasiie Popa dla Aruncata.

Dupi sf. Liturghie, la care predică preoţii /ecini, s'a fă cat sfinţirea steagalol, naş fiind îăr. I. Ioanette, care a dăruit Reuniunii o fru-noasâ icoană a Maicii Domnului.

S'a făcut înconjurarea bisericii ca steagul

f orţat înainte şi femeile dla Reuniune cântând ântări Mariane şl căutarea steagului.

I M u I ţ u m i t ă Pentru frumoasa şi creştineasca danie fa­

ntă sfintei biserici din Jariol de Câmpie, de :ătre dna văduvă de învăţător Sasana Tătar, sare a campira t an rând de vesminte biseri­ceşti in samă de 6000 mii iei, Oficial Parohial fi Caratoratul dla loc ii adac şi pe calea aceasta mclţumlrile lor.

Damnezea s i - i primească daroll

In ajutorul celor săraci Reanlanea Femeilor din Lapenl, care au

de an a venit în ajutorai copiilor şi oameni­lor săraci, din prllejal sărbătorilor Crâciaalal nu şl-a uitat nici anal acesta de împlinirea anei atât de creştineşti datorinţe,

Ia ziaa de 19 Decemvrie a împărţit numeroase ajutoare Ia haine, cărţi şl în căiţă -minte la copiii şl oamenii săraci.

prea porniţi pentra a se răsbana anal contra alta la. Şl tare mi-e teamă, na cumva, s i se ansaacă contra D-Tale".

Cântărind ştirile din sat, n 'aş fi rămas între astfel de oameni, nici pentra toată ave­rea lor. Totaşl na pnteam părăsi locul, fâră autorizaţia autorităţii şcolare, care a sosit abia după o aşteptare de zece zile. Io acest timp începusem a fi petit de către câţiva gospodari ca fete de măritat. Mal ca seamă anal se a-rata tare stârnitor „pan toată casa şi iosaga' pe fată, iar pe D-Ta te ţin ca dinţii dascăl în sat". Cum n'aveam lescaie în buzanar, mai că eram aplicat să cad la târg. Dar când i-am vizat fata, care era să-ml fie aleasa inimei, sa'am lipit şl mai mult de hotărîrea de-a pleca de pe aci, unde m'or dace picioarele şi mi-or arăta ochii.

Ca să nn se faci vorbă în sat până nu-i data' mâinii, preoteasa a pas la cale pe crainic să-mi arete, pe sub ascuns fata.

Pare că şi-acum simţesc ghionturile bă­trânului slujitor al altarului şl-i aud glasul ieşit din gura-1 afumată de dnhan: „ui, haia, nu l ghiozdanâ, ca clopal de paie în cap".

Apoi tot din cloci în cinci minate o altă 'Ihloldltară,— B are ao losag cât vezi ca ochii.. NI, numai Ia ea, ce ars de fată. Dă brânci ca tril deodată. Ca aia al hi cn om".

Cheltaeliie aa fost acoperite, pe lângă fon­dările Reunlanil, şi din ajutoarele primite dela credincioşii înţelegători şl ca dragoste faţă de cel s i rac l . Aşa aa dărai t :

a. Societatea „Petroşani* 4500 lei, b. Pri­măria Lupeni 1000 lei ; c. Soc. Rutenilor, Lu-peni 1000 lei; d. Dela Serbarea Pomului de de Crăciun 1150 lei; e. Membrii Caltatul Sf. Inimi 600 Iei; f. Credincioşii săteni 540 Iei; g. Alţi credincioşi 2 4 0 Iei.

împărţirea ajutoarelor a avat loc in sala Palatnlai Cultural din Lapenl, unde s'a aran­jat şl o serbare cn piesa de teatru: „Moş Cră­ciun" ca 10 co Inzi. Piesa a fost Jucată de către elevii de şcoală sub conducerea păr. Petra P. Berinde, la sfârşitul căreia păr. ca­nonic Ntcolae Zugrav a ţinut o vorbire despre sărbătoarea Crâciannlai — sărbătoarea milei şi dragostei, legând de inimă copiilor, să fie ca recunoştinţa faţă de binefăcătorii lor, iară la timpul sâa i i ajate şi pe alţii dopa poterile lor.

O tragedie în 5 acte Dăm, după minunata gazetă germană,

„Sonntagtblat" din Timişoara, următoarea în­tâmplare adevărată, dintr'an mare oraş euro­pean:

Actul 1. Uo mort eBte dus la groapă prin străzile oraşului. După sicriu văduva nemân­gâiată cu an copilaş in braţe.

Actul II. O spălătorie. La troacă o fe­mele îogâadaratâ spală dla grea. Aceasta e vlsţa de toate zilele a bietei văduve. Jertfeşte totul pentra biiat , cel paţln el s'o ducă mal bine când va fi mare.

Actul III. latr'on sanaloria an medic ti-n l r lucrează din grea. Toată lamea-1 iubeşte, fiind foarte drăguţ şi dibăcia. E Ionel, fiul vâdavei sărace. Hărnicia şi cruţările de neîn­chipuit ale mamei s a l ; şi talentul sâa I-an câş t 'g t t diploma de doctor.

Actul IV. Nantă foarte elegantă în cate­drala oraşului. Se cunună doctoral Ionel ca o americană foarte bogată. Biata văduvă insă na era de faţă, fiindcă lai Ionel i-a foit ruşine •i-l spână miresei că mama lai e namai spă­lătoreasă.

Actul V. O sală mare. Studenţii ascultă

Ce frumos şi creştineşte suna scrisoarea de slobozenie a Conzlstoruiul.

...„Constatând, că rancarenll na saat vred­nici de an atare brav docente, ÎI abiolvăm dela acel post şi obllgim scaunul şcolar să-l restituie cheltaeliie avute".»

Asta mi-a fost mântuirea. Altcum trebuia să cerşesc din sat in sat, până a ajunge acasă. Un împrumut poate aşi fi găsit la cineva, dar pe vremea aceea mai mult se gândea omul, cam va plăti împrumutul, decât cam să-I facă.

Aşa am pus mâna pe treizeci de coroane, bani ghlaţ i , ca cari am pătat ajunge, iarăşi acasă, de unde am plecat, spre supărarea pă­rinţilor şi bucuria celorlalţi creştini din sat.

Runcnrenilor totuşi le-am lăsat o mare părere de r in . Preoteasa a făcat o glumă, lă­ţind vestea neadevărată, fireşte, că „aşa cân­tăreţ n'o auzit de când îl ea, ca pe mine"...

Şl-am aflat, că multe mueri şl-au mustrat bărbaţii; .n 'o , aţi făcut şl voi o ispravă bună. Hohorâţi oameni faini, că să rămânem ca vai-delocl*,

P e f r a a D a s c ă l u l

Iubiţi cetitori! Nu uitaţi sa trimiteţi preţui

abonamentului la foaie!

- Pag. %*:

co drag explicările profesorala! iabit. Pe m a s i cadavrul anei femei, acoperit ca o pânză a lb i . Se fac pregitlrile de lipsă pentru tăierea şi studierea cadavrului. Un cadavru ca oricare altoi, aflat pe străzile oraşului, a anei temei sărace, moartă de foame. Profesoral păşeşte lângă cadavru. „Poftiţi, domniijr , mal aproape!* Apoi ridici pânza, strigă: „Mima!", şi cade mort la pământ.

Cetăţeanul liber (Cum nu frebue să fie)

Nici cetăţeanul liber, slobod, na se naşte învăţat. Adică na poate şti din sine însăşi, cam trebae să se poarte, ce trebue s i lucreze pentra a fi an mădular folositor şi s in i tos ai patriei sale. Dacă n'a văzut pe alţii lucrând, dacă au 1-a învăţat nlme, omul uşor se rătă­ceşte! Câţi r i t icl ţ i de aceştia na sunt azi în România Mare!

Oameni co învăţătură, cari mal înainte an fost advocaţi, Ingineri, doctori, învăţători, şi cari de când e România mare na mal lu­crează nimic, ci cotreeră satele şl ţin vorbiri, sao, ca deputaţi, umblă dela un minister la altul cu intervenţii! ,

Oameni de situaţie socială mijlocie, cari făceau înainte vreme o treabă, o mancă pro­ductivă, stau cu ziaa de cap In cluburile po-itice, pline de fam amar de tutun, fac Intrigi, vorbesc de răa, ş l . . . aşteaptă să vini partidul

j la patere, pentra a căpăta fiecare an os de ros. Tirani cuminţi şi harnici mat înainte,

luând apucături şl obiceiuri orâşăneşti, l isând plugul, sapa şi coasa, şi umblând pe sate s i împartă foi de propagandă politică, sao stând, ca ziaa de cap pe uliţS, ca manile subsuoară, vorbind mereu vorbe goale, cui vrea s i asculte.

Iată diferite forme subt cari se arată unii I cetăţeni liberi al României Mari. — Aceştia,

co toţii s'aa schimbat d/a pateri muncitoare folositoare, în oameni cari fac ambră pămân­tului fără nici aa folos. Toţi aceia cari t răesc firă de manei , fără de câştig, de pe alţii, sunt crengi uscate în pădure. Sunt bureţi, cari fac să putrezească şl lemnul verde. Saat o po­vară şi o primejdie pentra o ţară şl un popor.

Dacă ne punem întrebarea, ca toată s in­ceritatea, ce folos are Ţara dela asemenea ce­tăţeni liberi cari na fac nimic, va trebui s i răspundem: nici un folos. Dlnpotrivif Va treboi aă recunoaştem"că o bană parte din relele şl nemulţumirile ce ne pasc, se datorează acestui soiu nou de români cari au devenit leneşi şi nu le place să lucreze.

Pentru ci de lncrat na lucrează, dar de mâncat mănânci şi bean! Ba încă mai mult şl mai scump, decât cetăţenii muncitori.

Aceaita însemnează c i ei trăesc de pe spatele altora, mănâncă roadă câştigată de alţii şi aşa produc lipsă şi sărăcie în jurul lor.

Dela „ds/ra"

O m a m ă î ş i p ă r ă s e ş t e c o p i l u l . Gerul şl viscolul diu ultimul timp a coborît malta suferinţă şl lacrimi pe pământ. Foamea şl frigul îşi fluturi aripile lor deasupra multor locuinţe sărace. Şl în faţa lor n'a mal stârnit nici dragostea de mamă nici surâsul nevinovat de copil. Aşa din cauza foamei şi sărăciei o mamă şi-a părăsit copilul pe străzile Bucu­reştilor. El a fost găsit in gara de Nord. Dos la poliţie a spus că are 4 ani, că se numeşte Ghlţâ Gurău şi că a fost lăsat acolo de mama Iui. In hăinuţa copilului a foit găsită o scri­soare l isată de mami-se . Femeia spune c i i e afli in Bucureşti şl c i a trebuit să-fi p ă r i -s ea sc i copilul deoarece nimeni n'a voit s'o primească servitoare cu el.

O « IRE A P O P O R U L U I

Alegeri 4 noui —- întregirea partidului liberal — Declaraţiile dlui Codreanu — Ieftinirea traiului — Mari frământări

î n F r a n ţ a

In c u r â n d a l e g e r i n o u i .

Ca toată împotrivirea partidelor dia opo­ziţie, guvernul a hotărit dizolvarea parîame»-tului. Publicarea decretului de dizolvare s'a făsnt deja a ţa eă ia curând, ia 2, 4 si 6 Martie {ara va avea «oui alegeri.

In faţa aeeitei hotăriri a guvsraului de-s face Ie eu râa i noui alegeri, partidele dia opo-ziţio au şi îaaeput pregătirile şt luer*rilc peatru depunerea listelor electorale. , . Guvernul deasemeaea face toata pr«g«-tîrile pentru apropiata luptă electoral*. Ss crede să In akgs r i va avea sprijinul partidului naţioaal-dcmosrat al dlui Iorga oi sprijinul mai multor asociaţii patriotice. Dl Vaida sare ipuaea oă va sprijiai ori m guvern naţionalist a refuzat de dată esta ajutorul Dsale guvsr-Bului Goga.

O î m p ă c a r e Tn l u m e a p o l i t i c ă .

In sfârşit după grele frămflatări şi luetic-cări, partidul liberal s'a întregit. După sm de ruptură cele două partide liberale de tub con­ducerea dlui Diau Brătianu si Gheorghe Bra-tianu, m toate piedscHe «ari ie-au stat ia gale, s'au unit. Asemeni fiului rătăcit, due t atâţia aai de pribegie, dl Ghcoighe Br i îeaau a re-veait îa săaul vechiului partid. Şi pare că au spre bucuria tuturor. Multora dintre libtrali împăcarea au Ie-a fost pe plac. Astfel ss xpnc eă dl Manolcscu Struţ; ga a'a supărat foa da aceasta a pus piciorul în pr*g ai şi-» d»t de misia dela conducerea organizaţiei ds Roma». Deasemeaia şi dl Sibiciaau fostul şef ds c*bi-aet al dlui Tătărescu a demisionat din cali­tatea i e membru al somitetului central exssutiv.

Prin această uairc partidul libsral s'a în­tări t mult. După îafrângerea suferita in alege­rile trecute revenirea silui Ghtorghs Brătianu i-a fost biae venită. A fost o rsimprospătare de forţă peatru viitor. latre girsa a fost niuit discutată de oameaii politiei dela aoi şi uaii diatre ei văd ia ea o întărire a familiei Bră­tianu la coaduecrea acestui partid şi trecerea dlui Gută Tătar eseu, de sare s'e vorbit atâta pftaă aeum, pe o liaie moartă.

Ia urma hotărîrii de unire şi a primirii dlui Gheorghe Brătiaau în partid, in toată ţara se Iucrcszâ aeum la uairea organizaţiilor geor-giste cu cele vet hi liberale.

Part idu l , Totul p e n t r u ţ a r ă ş i g u v e r n u l .

Deşi amândouă suat partide aaţionaliste si cu ua program asemănător, totuşi între «1« legăturile mai ales 1a ultimul timp n'au fost din cele mai prietsaeşti.

Faţă de noul guvern dl Codrcaau, şeful mişcării legionare, a declarat eă partidul Dsale va fi stiaevoitor. Mu va ţiaea ia seamă atacu­rile suferite în trecut dia partea unor membri ai guverautui, ci va avea o atitudine demisă şi eiastitl, laaâadu-l sl-şi înfăptuiaseă îa li-aişte reformele de românizare şi aaţioaalizare pe cari şt lc-a propus. Deasemeaea îafierează

pe aeeia cari şi-au părăsit partidul îa toiul iuptoi peatru câte o slujbuliţâ şl-i socoteşte de aiste trădători.

Dar spuse că nu socoteşte de potrivita siisolvartsa parlam«ntol«'.

M ă s u r i p e n t r u i e f t i n i r e a t r a i u l u i .

Joi în 13 Iasuaria s'a ţinut ua importeat consiliu scosomie, în ©ars s'au luat î rmmnate măguri psntra ieftinirea traiului.

Astfel s'a hotărit ea sarea şi petrolul 8» fie ieftisite | i vâazarea lor se fie parrai»» Esumai Românilor. Bumteassî daasemeasa va ii ieftinit şi desfacerea lui se va face prin eco-perailve asuEîe instituite, d5,silu-se tosta acu-tirila fi redueerile de taxs.

Preţul biletelor de treia eì. IH a fost deasemeaea rsdus eu 25 la sutif.

SV- hotărit apoi desfiaţerea impozitului agricol, aşs c i deia 31 Martie agricultorii vor plăti tax* numa după essa «e vând.

C r i z ă d e g u v e r n Tn F r a n ţ a In urma dsaeior tulburări , greve,mişcăr i

ds strada, saârsspsist&roa angajamentelor ds munsi, Franţa a ajuea sa pragul unor mari îrteâatfcri . Guvernul dlui Chamempi ne tb ţ i -Eâid îasredsrsa parlamesstului şi sprijinul utsor grupări politisi» şi-a dat dsmisia. Cu formarea raouìui gnvsra a foat însareiaat dl Bona? t care ii«sssmîinia a'a reuşit s i fornuze guvaraul şi şi-a prezeatat demisia, apoi dl Blum prcşsdia-ta>« Froatului popular şi isiai dsa a'a reuşit asa eă in nimâ, a fost in ara dinţat iarâş dl Chautempa.

P r i e t e n i e î n t r e J u g o s l a v i a ş i G e r m a n i a .

Legăturile diatre aceste două ţ i ri din zi ia zi devie tot mai prieteaeşti . Intâiairea dia­tre daii vob Usurata ţ i Stoia dino vici ia Ber­ii» va adânci ţ i mai mult priet taia care leagă Germania ds Jugoslavia.

C o n f e r i n ţ a d e l a B u d a p e s t a . In Mai 1934 la Roma s'au fost iscălit de

către Italia, Austria şi Uagaria aşa Burnitele protocoale dela Roma. E ra o înţelegere latre aaeste state de a se ajuta latre elf. Ueguriior şi Austriecilor li se făceau aumeroase lalcs-airi de transport în Italia şt li-se uşura di s-faeersa produselor lor tn această ţa r i . Ia a-eetstâ înţelegere puteau iatra şi alte ţări. Pro­tocoalele erau deschise şi altor ţări dunârenr.

Mai târziu această înţelegere a luat forma unei înţelegeri politice. Adeeâ aceste ţări să se intftlaeassâ dia când în câad şt să se înţe­leagă îatre ele Ia toate ihestiuaile politice mai importaste. Prima tatâlairc a avut Ioc la Roma, a doua Ia Yieaa şi a treia s'a hotărit sâ se ţină la Budapesta.

Altfel le io, 11 şi 12 Ianuarie miaiştrii celor trei state au ţieut la Budapesta o eoas-fătuire îa care s'au luat hotăriri îassmaate.

Această eoaferiaţă a întărit şi mai mult legăturile de prieteaie dintre cele trei state.

Austria şi Ungaria tu d e c l a r a eă vor cunoaşte guvernai Fraaco şi înclină spre tcralea înţelegere Berlin-Roma.

La rândul lor Italia şi Austria au Jj nosout oa îndreptăţită cererea Uagariei cu î] vire ia egalitatea dc drepturi îst ce priyj| înarmările. S'a vorbit deasemeaea de \^ , \ gerea eu Romiaia şi d : o apropiere îatre ţ'] mâaia şi Uagaria. H

Poate câ italiei nu i-a reuşit întru trj! ceia ce a urmărit , adică intrarea Austria Uegtr iei îa iaţelegerea Berlin-Roma, itt

pregtt i t mult luerurile pentru aceasta.

V i z i t a d l u i Hiti, î n I t a l i a

la luna Mai dl Hitler, conducătorul $ manie», va' face o vizită ia Italia. I taluijj , p r tg t t c s s de aeum pentru primirea dlui Kft n m spuse e& în acest scop vor elf di gară aou*.

Misteriosul Prunc din Nazareî de A l e x a n d r u Todea student in teologie la Roma

Intre sutele de biserici ce se găsesc ia Roi este una cu numele aAracoeli'i, ceeace pe rosl. neşte înseamnă „Altarul cerului". E una diat! cele mai vechi biserici. Nici nu se ştie precis aii in care s'a zidit. De originea ei se discuta M prin anul 574. f

Istoria ne spune următoarele: Pe timpi împăratului August era o nelinişte mare în \m 1 Nedreptăţile şi-au fost ajuns culmea, destt! bălările erau la erdinea zilei, săracii erau asupriţi „cinstea şi omenia nu că erau rare dar niei't, ixistau" spune Seneca. Toată lumea aştepta schimbare spre bine. Atât cei mari, cât şi cei mici Aşa preoţiii şi scriitorii, ca Ovidiu, Virgiliu, pr« cum şiimpăratul August, aşteptau ceva semn â cer. In astfel de împrejurări Sibilele — profeţii sele — au profeţit Împăratului că Fiul Iui Don nezeu se ra pogori pe pământ şi arătând spr: altarul păgân au zis „Eece ara primogeniţi Dei „lată altarul celui întâi născut al lui Dumeze*} cuvinte cari se pot citi şi azi în biserica amintiţi:

Că de fapt Sibilele au profeţit ori nu venire: Fiului lui Dumnezeu pe pământ, se poate diseata! Totuşi biserica xAracoeli", din Roma, stă ea I amintire a frământărilor omeneşti după venire: Mântuitorului, care a şi venit, după cum au spn| cărţile sfinte eu multe sute de ani înainte. E nt Pruac, e nn copil misterios. Cum n'a mai fost înainte de El şi cum nu va mai fi nn altul. Det se naşte într'o peşteră sărăcăcioasă, (Vezi: „Pe;| tera din Betleem" — A. T. — „Unirea Pop." -I Crăciun 1933) din părinţi umili, pune în mişcar lumea întreagă: eerul şi pământul. Cei dintâi ea: dau semnalul sunt îngerii lui Dumnezeu: .Măriri întru cele de sos Iui Dumnezeu, şi pe pământ pace, Intre oameni bună voire", ca apoi însuşii Isus şi Tatăl ceresc să rostească: „Acesta este fi* meu cel iubit, Intru carele bine am voit" — Cân­tarea melodioasă îngerească nu rămâne fără răsu­net, ei după cum se citeşte in Acaftistul P. Măria: „Anzit-au păstorii pe îngeri lăudând ve­nirea lui Hristos în trup, şi ca la un păstor aler­gând, văzuţo-l-au ca pe un miel fără prihană., Dar nu numai atât. Căci vestea cea bună ajnni şi etrăbate palatele maestre ale crailor şi înap»' raţilor. Aşa: .Magii dela răsărit steaua eea co dumnezeesc drum văzându-o, mersau pe urma' 0 ' minei şi ţinându-o ca e făclie, eu dânsa căutau p« puternicul Împărat" şi au văzut „în manile Fe­cioarei pe acela ce eu mâna a zidit pe oamen'i şi Stăpân cunoscându-I, deşi a luat chip de rob, s'au aevoit cu daruri a-i sluji*.

Aceşti erai reprezintă omenirea cea fără Vx\ bană, care se va închina în toată vremea Fiului

Nr. 4 U N I R E A P O P O R U L U I Pag. 7

ui Dnmnezeu, pe când Irod, pe care Magii «l-au ăsat ca pe un mincinos, că nu ştia să cânte: Uiluia", reprezint* viclenia, necredinţa şi răuta-ea omenească faţă de Isus

Căci Isus Hristos nu e o persoană trecută e veacuri şi de care să ne amintim numai întru ât a existat cândva, Nu. Isus e viu în biserica a şi se naşte în fiecare an în mod misterios. De ceea .Pruncul" din Nazaret a fost şi este per-oana cea mai nrîtă din partea lumii, dar In a-elaş timp e şi persoana cea mai iubită. De Irozi plină lumea şi azi, însă alături de ei sunt mii şi ilioane de urmaşi ai magilor dela răsărit, cari

zi din adâncul sufletelor vor cânta: »Hristos se aţte măriţi-l..." Sunt suflete cari primesc pe

iiristos în întregime, aşa precum 11 reprezintă iserica prin mandatul Sf. Pavel: „că şi înger din er de ar veni să vă spuie altceva să nu-1 ascul­

taţi". Prancul din Nazaret şi astăzi prin biserica

Sa propovădueşte sfinţenia, prin liturghie şi sacra­mente picură în suflete comori spirituale ce for­mează merindea drumului spre veşnicie. Numele Său e din zi în zi tot mai cunoscut între popoare. Gând Irozii timpurilor au ridicat armele cele mai aefaste ca să-1 distrugă, El le-a răspuus prin bi­serica Sa cu cea mai mare iubire, întrebuinţând armele blândeţei. Pentrucă Isus o iubire şi iubirea atunci e mai pronunţată când ura îşi manifestă eoHii eei mai răpitori. Şi fiindeă ura azi e mai puternică, deasem.8nea şi focarul de iubire a lui Isus ce arde necontenit în cetatea Vaticanului Său, transmite mai mult ca oricând raze binefăcătoare de lumină în lumea întreagă. De dragul Pruncului din Nazaret Roma papilor face orice. Nu cruţă aimic, jertfeşte totul numai ca lumea să primească pe cel ce s'a născut din Preacurata F. Măria. Să ae dăm bine seama de acest lueru. Să-I primim pe Isus în întregime. Sărbătoarea Crăciunului să nu 6e petrecută în beţii şi alte lucruri slabe ci in unire cu biserica să ne renaştem sufleteşte pri­mind astfel harul sfinţitor pe care Isus $1 dă­ruieşte de Crăciun sufletelor smerite şi curate.

Să-1 primim pe Isus, Pruncul din Nazaret. Să-i ascultăm şoaptele sale divine şi să le urmăm. In felul acesta vom putea glăsui cu tot entuzias­mul sufletelor noastre cântarea VIII din Catava-liile Naşterii:.., „Bine s t cuvinteze toată făptura şa Domnul, şi să 1 preaînalţe, Intru toţi vecii".

La câte ceasuri e ? Această întrebare ni-o punem zilnic de

atâtea ori, fără de a ne da seama care este ceasul după care se îndreaptă toate celelalte. Ei bine, iată vă spunem noi:

Ceasul, după care se îndreaptă toate cea­surile lumii, se afli ia Oreenwich (citeşte: Grlnicî) în Anglia: Greenwkh este un oraş cu 100.000 de locuitori, pe râai Th imes . la acest oraş este nn observator astronomic, z'ditjde regele Carol II. din Anglia, rege care a dom­nit între anii 1649 şl 1685. Dela acest obser­vator astronomic se trimite veate în flecare zl de două or), la 10 ore înainta de amiază şi la 6 ore seara, că ia câte ceasuri e.

întreg pământul c împărţit în 24 ds zone sau părţi, in cari ceasul e mai înainte ca câte o oră decât în Greenw ch. Când e ia Greeo-wlch Ia ora 10 înainte de amiază, în Germa­nia şi Ungaria e la 11, iar Ia noi e la 12 şl aşa mal departe, fiindcă Germania cn Ungaria se află în zona întâie, iară noi în zona a doua după Greenwlch. In zona a 23-a e 1» 1 0 + 2 3 = 33, ceeace face 24+9 , adecă la 9 înainte de amiaza.

Ora oficială se spune zilnic ia radio Bu­cureşti, dimineaţa, după amiaza şi seara, iară 3« toate gările din ţară pe la amiază, adecă la ora 12 din zl.

U n d a r p e n t r u cet i tor i i n o ş t r i . A-lâturăm, la numărul nostru de astăzi, calendarul de perete al „ Unlrel Poporului". Am cam în­târziat cu el, nu din vina noastră însă, ci fiindcă Tipografia era prea ocupată cu alte lucrări. Facem această jertfa, care ne costă mulţi bani, în nădejdea că şi iubiţii noştri cetitori îşi vor şti împlini datoria faţă de noi, trimifânda-ne abonamentul acuma înainte, ca să putem face fată şi noi multelor şi marilor cheltueli îm­preunate cu tipărirea unei gazete. Calendarul de perete bateţi Ipe perete, ca sa-l vadă toată lumea fâcându-ne astfel cunoscută gazeta şt altora.

C o n f e r i n ţ ă . Duminecă 16 Ianuarie, orele 6 după masa a avut loc în localul Casinei Meseriaşilor din B sj o interesantă conferinţă a dlai Dr. Coriolzn Saciu, directorul Ş .-oalei Normale de băieţi şi preşedintele Reuniunii Meseriaşilor din Blaj, despre .Crâmpeie din epopeea noastră naţională". Conferinţa a fost însoţită de proecţiuai.

N u m ă r u l c a r d i n a l i l o r adecă al ace­lor pscojl dc sciinâ, can suat sfetnicii Papei dela Roma, este astăzi de 69 Dintre aceştia 39 ssn t italieni, iară 30 neitaiieni adecă de alt neam, şi anume 6 Francezi, 4 Americani, 3 Germani, 3 Spanioli. 2 Polonezi, 2 Cehoslovaci, 1 Bt 'gian, 1 Austriac, 1 Engitz, 1 Irlandez, 1 Ucgar, 1 Argentinian, 1 Brasiiian, 1 Cana­dian, 1 Porturghîz şi 1 Sirian. Oi re câud vom avea şi noi Românii fericirea, de-a avea un cardinal român ?

O c ă l ă t o r i e c i u d a t ă . Cea mai ciudată călătorie a făcut o fârâ îndoială an Indus (lo­cuitor din Iadla) din Manora, statul Sirmar îm­preună cu cei doi fii ai săi. El a pornit pe jos în coate şi jenunchl să facă o călătorie de peste 300 mile (o milă cam un km. şi jumă­tate) până Ia oraşul Hirdvor, în semn de mul­ţumiţi că zeii i a u vindecat pe unui din copiii săi de tifos. Călătoria era InogS, dar şl încă-oăţiaarea şi credinţa indaoulai era mare. Ns »'* dat îndărăt ci a pornit sâ-şi împlinească fjgldalala făcută. Dapă 7 zile cel mal tânăr dintre copil muri de oboseală şi foame. Cu picioarele şi manile umflate de drum, tatăl şi celalalt copil au continuat călătoria, dar în a , 58-a zi de drum pieri şi al doilea copil. După atâtea jertfe bietul tată renunţă de-a mai mul­ţumi zeilor şi încetă călătoria.

A n u l 1 9 3 7 — a n d e s c u m p e t e . Anul 1937 & fost uu an dc coamiaa senapate a vieţii. Cauza scumpete! Ia noi a fost mai alea Statul, care a sporit sarcinele fiscale (dlriie pe anumite articole) foarte mult. Cam cu zece la sută s'&u scumpit cele mal multe mărfuri iar aceşti bani a'au intrat în buzunarele pro­ducătorilor, ci într'ale mijlocitorilor şi într'ale Statalei. Noul guvern i făgăduit că va ieftini viaţa. Să vedem I

Un v â n ă t o r n o r o c o s . Brigadierul silvic Ioan A I D B din comuna Vecerd, J . Târnava-Mare, un vânător Iscusit, a plecat în după a-miaza zilei dc Bobotează la vânat de vulpi. Când a trecut râul Hârtibaclul s'a rupt ghiaţa de sub piciorul drept. Prin o săritură a scă­pat de primejdie şl trecând râul s'a aşe­zat la pândă într'un [loc cnnoicut. Dapă pnţfn timp aude sgomot în râu. Ultândn-se,

obiervă că pe unde s'a rupt ghiaţa ca dansai a Ieşit o vidră mare şi frumoasă. Fără să stea pe gânduri o calcă pe gheaţă ca arm». Dapăce işMpane vânata! in raniţă, na face 5 paşi şi observă că pe râu Ia vale vine speriată Iacă o vidră. O ocheşte şl pe aceasta. A doua zi a fost un adevărat pelerina] la casa vânăto­rului, spre a vedea norocul venit peste el. Fiindcă animalele acestea sunt atât de rari şi vânânda-se foirte greu, dar mal ales pentru biana lor sunt foarte scumpe. Brigadierul a promis că din preţul blănllor de peste 8000 de Lei va dărui o sumă bisericii gr. cat., al cărei credincios este, pentra norocul ce i-I-a dat Damnezeu.

î n g r o z i t o a r e a f a p t ă a u n e i m a m e . Ia cotauua Principele Nicoiaie de lângă Bu­cureşti, EUsabsta Miloiu trăia de mal multă vreme în neleginre cu un tânăr muncitor. Se înţelegeau bine între el. Ceea ce-! nemulţumea însă pe tânărul muncitor era o copilă a Ell-sabetei din întâia ei căsătorie. Din cauza co­pilei intre cei doi aveau Ioc zilnic mari cer­turi. Iutr'una din zilele frecate, dapăce a-maatal sâa o ameninţase din nou că o pără­seşte. Ellsabeta Măloin s'a hotărît sâ-şi omoare copila, pentra a-şi păstra amantul. In timp ce fetiţa dormla, a apucat-o Qt p i r şi atâta a lovit-o ca un lemn in cap până ce aceasta a murit. Fapta ei însă a foit descoperită şi acatn mama criminală îşi va ispăşi păcatul în înta-nerecai temniţei.

M o n e t e n o u i . In curâad vor fi pase în circulaţie uoul monete de 1 şi 2 lei, cari vor înlocui vechia monetă de 5 lei.

C u t r e m u r p u t e r n i c Tn J a p o n i a . Uu cutreiuui puternic a zguduit zskic trecute în­treaga parte de apas a Japoniei. Cutremurai a ţinut 20 minate şl a fost aşa de puternic încât locuitorii surprinşi în somn aa năvălit ca toţii desbrlcaţl pe străzi.

C a s t e l d e g h î a f ă . Un Interesant obicei de Iarnă este fa America de Nord. In fiecare an se clădesc din ghiaţa frumoase castele cari sunt de o frumuseţe rară şi ţin până primă­vara târziu. Sunt laminate de sate de becari electrice şi lămpi chinezeşti cari le dau o strălucire ca dla poveşti.

P r o g r e s ă m î n n e g u s t o r i e . Ziarul „Argus" âcix Bucureşti a ra ţ i că in cursul celor trei ani dla armă s'au înfiinţat în Bucureşti 10486 firme noni, cari reprezintă an capital de cei puţin 2 miliarde Lei. Semn ci începem si ne convingem şi noi Românii că nicăiri nu se câftigâ ca în negustorie.

P r i m u l o r a ş l u m i n a t c u p e t r o l din lumea întreagă a fost Bucureştii . Primăria a-cestai oraş a încheiat adecă an contract, înc i la 8 Decemvrie 1856, cu T. Mehedinţeanu. Lumina însă nn s'a introdus decât la auul 1859. Dar şi aşa, Bucureştii se poate l i ada c i este cel dintâi oraş din lame laminat cu petrol.

Pol i ţ i ş t i b r a v i . In ziua de 18 Decem­vrie 1937 t'aa spovedit şi cuminecat deodat i In biserica „Basillca" din Budapesta 1500 de poliţişti, în frunte cu ofiţerii lor.

E v r e i i n u m a i p o t ţ i n e a s e r v i t o a r e . c r e ş t i n e . Guvernul uomnului Goga a aat o p o r c a r i i aspră ca nici un evreu să na mai poată ţinea la casă servitoare creştine sub 40 de ani. Suntem curioşi, cum vor putea exe­cuta primăriile şi poliţiile acest ordin al gu­vernului, care, deşi este ban, este însă greu de executat, pentrucă evreii ştia ce mijloace să folosească împotriva celor ce vor incepe eă execute acest ordin. La Oradea bunăoară

Pag. 8 U N I R E A P O P O R U L U I Nr . 4

20 de servitoare creştine an trecut deja !a legea jidoveasca, pentrucă să-şi poată câştiga pânea de toate zilele.

•f E i e n a C h e ţ i a n u n ă s c . CalfanF, preuteasă văduvă In Zoreni (Lumperd), mama dlul director general Augustin Caliaui dela Bucureşti, căruia îi trimitem şi pe această cale «incerile noastre condoleanţe, a adormit în Domnul la 7 Ianuarie 1938 în al 82-lea an tl vieţii şi al 10-lea an al văduviei. Trapul său obosit de muncă s'a aşezat spre odihnă veş­nică în 9 Ianuarie 1938 în cimitirul bisericii gr.-cat. din Zoreni la ora 1 p. m. Dragostea sa faţă de biserică, grijă părintească şi traiul său modest şi nepretenţios, plin de abnegare şl jertfă faţă de ai săi, vor face ca amintirea el să rămână neşfearsă în inimele acelora, cari s'aa bacarat de ocrotirea sufletului său cinstit. Odihnească în pacel

Posta gazetei

Să ne îngrijim iarna de pă­sărelele cântăreţe

Fără de ele ni-se prăpădeşte lot ce avem la câmp

Cei mai mulţi plugari nu-şi dau seama, ce mari binefăcători le sunt păsărelele cântăreţe. De aceea ie alungă din grajduri şi de sub corliţe şi se bucură când îşi văd copiii că le strică cuiburile şi le adună ouăle.

Să nu uităm insă că păsărelele, mai ales cele cântăreţe bineînţeles, dar şi cele necântăreţe, mănâncă tot felul de goange. Aceste goange însă sunt cât se poate de vătămătoare plugarilor. Aşadară păsărelele, cântăreţe mai ales, sunt prietenii şi bine­făcătorii plugarului. Ele deci trebue ocro­tite, iarna apărate de frig şi chiar hrănite, dacă dorim să nu ne omoare în celelalte trei părţi ale anului goangele.

Dar ele ar trebui apărate şi numai pentru frumuseţa şi drăgălăşenia glasului lor minunat, care ne înviorează şi ne des-fătează atât de mult.

Un profesor german — căci numai ger­manii au atâta răbdare — a observa t o familie de sticleţi în tot timpul creşterii puilor. Atât bărbătuşul, cât şi femeiuşcă, mergea, tot la 5 minute, şi aducea puilor de mâncare câte un vierme ori câte o goangă. Aceasta într'una dela 4 dimi­neaţa până la 9 seara. Profesorul german a calculat că această pereche de sticleţi a pustiit într'o singură zi 1200 de insecte, ceeace face în timpul creşterii puilor cam 100.000 de tot felul de insecte stricăcioase nouă plugarilor.

Acelaş învăţat a observat şi o familie de rândunici şi a ajuns ia rezultatul că şi această familie pustieşte zilnic cam 1000 de gângănii.

închipuiţi-vă, cu câtă oboseală şi chel­tuială am putea omorî noi oamenii atâtea amar de insectei Ba noi credem că ar fi chiar imposibil!

Cruţaţi deci bietele păsărele iarna, ocrotiţi-le în jurul caselor, daţi-le chiar de mâncare tot telul de rămăşiţe (resturi) de mâncare, şi ele vă vor răsplăti înmiit în celelalte trei anotimpuri.

De vânzare O garnituri complectă de treierat,

cu motor cu aburi, marca „Nikolson", 6 H . P., doba 1200, în perfecţi stare de funcţiune. A se adresa la Luca Prună, Şercaia, jud. Făgăraş. 912 (1—3)

Păr . Sept imiu Avram, Cugir. Am primit 300 Lei pe cari i-am trecut în abonamentul D. Voastre pe 1931—180 Lei şi pe 1932—120 Lei. Mai restaţi pe 1932 Lei 60. iar pe 1933—1937 Lei 750, cu totul Lei 810. Vă rugăm să ni-i tri­miteţi cât mai în grabă.

P e n t r u ceice n e t r imi t bani . Vă rugăm foarte mult, scrieţi pe mandate Nr. sub care vă merge gazeta, altfel întârziem cu introducerea banilor şi nu suntem în stare sâ vă trimitem regulat foaia. Cel mai bun lucru este, dacă li­piţi adresa pe cupon. Banii de pe cupoanele fără numeri se vor introduce cu mare întârziere.

Dlui Marcu Bonaventura . Noi ţi-am publica bucuros poeziile, dacă ar fi mai b i n e lucrate. A scrie în versuri a lbe nu e toc-' mai atât de uşor cum crezi D. Ta Trebue să grijeşti a p o i la viersurile rimate, ca rima să f ie bună, nu cum ai D Ta: zburdă-zăpadă, ticsitâ-asculta, sobă-voi bâ, ceartă dojenită. Dacă ai ţi­n e a cont de acestea şi de ortografie, poeziile D. Tale ar putea ajunge la măsura de a se pu­blica. Cele mai bunişoare sunt: Iarna şi Pisica, dar şi acele-a trebuesc mult corectate. încearcă şi ne trim te altele, mai bine lucrate, şi credem că vom putea publica unele din ele.

Petrii Ferechi: Am primit lei 200, din cari am trecut pe 1937 lei 96, 1938 lei 104.

I. Batea: Am primit lei 150, din cari am trecut pe 1937 lei 90, 1938 lei 60.

Nemeş Gavrilă: Am primit lei 50, am trecut pe 1937 lei 28, 1938 lei 22.

Covoraş Dumitra: Am primit lei 300, din cari am trecut pe 1936 lei 100, 1937 lei 150, 1938 lei 50.

Vidican Nicolae: Am primit lei 600, pentru Ar­delean Florian, este achitat şi pe 1936.

Bologean Flore. Am primit lei 300. Aveţi res­tanţă pe 1932 lei 60, 1933 lei 150, 1934 lei 150, 1935 lei 150, 1936 lei 150, 1937 lei 150. Total 810 lei.

B a i loan. Am primit lei 150. Abonamentul plătit şi pe 1937.

Ursa Gheorghe: Am primit lei 200. Aveţi o res­tanţă de lei 65 pe 1937.

A m primit câte 300 Lei: Of. paroh. Vălcăul de sus, Eugeniu Anca, Dr. Ştefan Banfi, Vasile Mocan, Ia-cob Nicodin, Nemeş Petru, Rev. Victor Vamoş, Toncean Dumitru, Bologean Fiore, Saleo Gheorghel Nicodin, An­ton Marţ şi Petre Giurgi) Gheorghe "Mody, Of. parohial Pădureni, Dumitru Niculici.

Câte Lei 500: íoanMih'u, • Aug. Raţiu'adv., Ing. Liviu Codarcea, Verzeş Ioan, Pr. Traian Mârza, Porumb Ioan, Pr. Nicolae Şandru. . /

Câte 200 Lei: Coloman ( Leucan, Aron Hancu, Va­sile Demeter, Marica Pompei, Augustin Belea, Petru Ferchi, Bimbea Nicolae, Miron Sârb, Augustin Veiss, Matei Gheorghe, Ursa Gheorghe, Răduţ Ioan, Sora Ni­colae. , ¡

Câte 150 Lei: Măria Catarig, Brutus Pasca, Otravă loan, Vero Vasile, Nichia Vuţă, Adrian Nyergeş, Trif loan, Câmpian V. Petru, Victor Muntean,'Banca Patria, Blaj, Ticală loan 1. Ştefan 1. Filip, Iustin Dulău, Ioan Bălan, Victoria Dumbravă, Ioan Bochiş, Modor Ion Lup, Toma Câmpean, Mihail, Crişan, Puia Ioan, Suciu Nicolae, Pologea Nicolae, Paşcu Moldovan, Curat. bis. rom, unite Păucioara, Ioachim Langa, Băican Virgil, Ioan Bălan, Radu Bertalan Dumitru, Livia Petean, Erdei Traian, lancu Dumitraşcu, Trăian Oltean, Miron Baciu, Moi ca Todor, I. Batea, Moga loan, Ganga Ionică, Elena Comşia, Anton Iştan, Of. paroh. gr. cat. Ocna de fier, Ola Ale­xandru, Gheorghe Ştefan, Ţălan Dumitru, Ioan Stoica, Pop Chira, Lucreţia Furdui, Iulian Brânzău, Nicolae Mun­tean, Ion Băcilă, Toma Suciu, .Teodor Pănăzan, Paroh, rom. unită Cugir, Gheorghe Popa, Ioan Canciu, Popa Dumitru Dumariu, Viorel Şofron, Bouar Alexe, Artemiu Boeriu, Teglaş Ion Ghica, Stanciu Gligoir, Palade Pa­triciu, Teodor Lungu, Septîmiu Sântoma, Candit Lie, N. Ţărean, Iosif Cuteanu, Iacob Oancea, Virgil Stanciu, Gh. Bitea, Constantin Tatu, Ioan Simu, Virgil Haţegan, Ioan Neago, Nicolae Cozma, Demetriu Fârcaş, Nicolae Ţarină, Ianoş Bucioacă, Savu Ştefan, Cucerzan Romul, Pop Ilie, Ioan Pop, Ioan Şuteu, Of. paroh. Săpănţa, Of. paroh. Bistriţa, luliu V. Albini; Petru Cristea, Soc, >Agru« Galaţi, Alois Guliu, Şimon Ioan, Of. paroh. Darlos, Si-mion Cioloca, Stoia Ilie, Nicolae Berinanţiu, Măria Bucur, Victor Micu, Ghilea Mâfzai, Toma Ciolac, Blaj Vesti-mian, Telecaft Petru, Gheorghe Seicean, Silvia Bârna, Caliani Todor, Vasile Hopftrtean, Valeriu Bessu, Ioan Bozdoc, Emanoil Pop, Teodor Hérlea, Herlea Ioan, Tra­ian Lincariu.

Citiţi „UNIREA POPORULUI*

- J j Cel mai important eveniment al ultim,,'

sezon radiofonic îi constltue fără îndoială n 0 t

1

B A T E R I I D E Î N C Ă L Z I R E DURA-QPTl j f ( A c u m u l a t o r i u s c a ţ i ) . întrebuinţate de" an la aparatele de radio ele au prodns în r J dările rsdiofoniştilor cea mai mare satisfaci Nu necesita nici o încărcare san vre-o îngriji specială. Se găsesc la toţi revânzătorii. Cai muriri techaice vă stă la dispoziţie UZINElf D U R A S. A . din Timişoara. 892 (j .

Cu deosebită plăcere îmi permit a far1

cunoscut Onoratului Public din Blaj şi $ câ începând cu ziua de 14 Ianuarie al(J! am deschis un mare magazin de mani' factură sub firma 15

„Aurelia Brudariuj M a g a z i n d e m a n s i f a c t u r i

S t r a d a R e g i n a M ă r i a 3 2 J unde se va putea cumpăra cu preţuri ei trem de reduse tot felul de

m a n u f a c t u r ă ş i b u m b a c

Serviciu prompt şi conştiincicjj Rog cercetaţi magazinul şi Vă ve*

copvinge de veracitatea afirmaţiunilor mei*

(913 1 -3 ) AURELIA BRUDAWC

Biblioteca unlwer. Regele Ferdinand l. - Clf

Concurs .Rectoratul Universităţii »Regele Fe

dinand I.< din Cluj publică concurs penti ocuparea postului vacant de şef-legător Biblioteca Universităţii, cu salariu bugeti brut de Lei 3400 lunar.

Candidaţii vor depune la Direcţiune Bibliotecii Universităţii Cluj, până Ja 3j Ianuarie 1938, o cerere cu următoarele actj în original: extras de naştere, certificat o, cetăţenie, certificat medical, certificat rai litar eliberat de Cercul de Recrutare, cart de meşter sau de calfă, brevetul de rne serie şi certificate de şcolaritate (şcoal profesională, tehnică, de meserii, etc.).

Condiţiile concursului sunt afişate | Bibliotecă şi se trimit prin poştă, la cererr

Hpojîrafia Seminarului Teologic gr.-caf Bla

A n u n ţ . Se aduce la cunoştinţă generală căi Oficiul poştal de reşedinţă Blaj, în cancelaria oficiulij se va ţine licitaţie publică cu oferte închise şi sigilat în ziua de 25 Ianuarie 1938, orele 10 dimineaţa, pt!^ tru reconcesionarea antreprizei transportului coleteh, la domiciliul destinatarilor din oraşul Blaj. — Amatoijj sunt rugaţi a lua cunoştinţă de caetul de sarcini, caii se poate vedea zilnic în biroul subsemnatului, între or«| 8—12 şi 15 ;-18, când pot să ceară oricare alte lămun| asupra acestei concesiuni. Odată cu oferta, concurenţi! vor depune o garanţie provizorie în numerar sau e ' e C ' | de Lei 2000 douămii. — Diriginte de reşedinţă: siB Indescifrabil.

Anunţ D e v â n z a r e u n l o c d e c a s ă s t r a d a E p i s c o p L e m e n i ( l â n g ă p r o f e s o r N . C o m ş a ) , I n f o r m * ţ i u n i I a a d m i n i s t r a ţ i a g a z e t e i

( 2 - 2 ) ' • • • ,—A