comisarul mirulescu, scandal · venirea mea la gorj tv a creat mare indignare în rândul...

ScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalSingur împotriva tuturor

• Anul V•Numărul 257 (328) • 5 - 8 octombrie • 12 pagini• 90 bani (9000 lei) • Apare vineride Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorj

Comisarul Mirulescu,afaceristul ºef de la Tismana

Jupânu’ Bâlteanuîi prãduieºte pechiriaºii Rodna

BeizadeauajudecãtoruluiBãnicã, oaia neagrãa Liceului de Muzicã

Piaþa Centralã din Târgu-Jiu are în prezent doi stãpâni supremi care, acþionând caPiaþa Centralã din Târgu-Jiu are în prezent doi stãpâni supremi care, acþionând caPiaþa Centralã din Târgu-Jiu are în prezent doi stãpâni supremi care, acþionând caPiaþa Centralã din Târgu-Jiu are în prezent doi stãpâni supremi care, acþionând caPiaþa Centralã din Târgu-Jiu are în prezent doi stãpâni supremi care, acþionând caun mic cartel mafiot bagã teroare în mãrunþii comercianþi care-ºi duc existenþa în, sauun mic cartel mafiot bagã teroare în mãrunþii comercianþi care-ºi duc existenþa în, sauun mic cartel mafiot bagã teroare în mãrunþii comercianþi care-ºi duc existenþa în, sauun mic cartel mafiot bagã teroare în mãrunþii comercianþi care-ºi duc existenþa în, sauun mic cartel mafiot bagã teroare în mãrunþii comercianþi care-ºi duc existenþa în, saupe lângã, mastodonþii pe care ºi i-au construit aceºtia în zona respectivã. Dovedind ope lângã, mastodonþii pe care ºi i-au construit aceºtia în zona respectivã. Dovedind ope lângã, mastodonþii pe care ºi i-au construit aceºtia în zona respectivã. Dovedind ope lângã, mastodonþii pe care ºi i-au construit aceºtia în zona respectivã. Dovedind ope lângã, mastodonþii pe care ºi i-au construit aceºtia în zona respectivã. Dovedind o

putere financiarã extraordinarã ºi o influenþã pe mãsurã Vputere financiarã extraordinarã ºi o influenþã pe mãsurã Vputere financiarã extraordinarã ºi o influenþã pe mãsurã Vputere financiarã extraordinarã ºi o influenþã pe mãsurã Vputere financiarã extraordinarã ºi o influenþã pe mãsurã Victor Loga ºi Nicolaeictor Loga ºi Nicolaeictor Loga ºi Nicolaeictor Loga ºi Nicolaeictor Loga ºi NicolaeBâlteanu strivesc pe oricine le stã în cale ºi fac legea dupã bunul plac fãrã teama cãBâlteanu strivesc pe oricine le stã în cale ºi fac legea dupã bunul plac fãrã teama cãBâlteanu strivesc pe oricine le stã în cale ºi fac legea dupã bunul plac fãrã teama cãBâlteanu strivesc pe oricine le stã în cale ºi fac legea dupã bunul plac fãrã teama cãBâlteanu strivesc pe oricine le stã în cale ºi fac legea dupã bunul plac fãrã teama cã

ar putea pãþi ceva, cã doar ºefii poliþiei ºi autoritãþile locale pãrãsesc deseori spaþiilear putea pãþi ceva, cã doar ºefii poliþiei ºi autoritãþile locale pãrãsesc deseori spaþiilear putea pãþi ceva, cã doar ºefii poliþiei ºi autoritãþile locale pãrãsesc deseori spaþiilear putea pãþi ceva, cã doar ºefii poliþiei ºi autoritãþile locale pãrãsesc deseori spaþiilear putea pãþi ceva, cã doar ºefii poliþiei ºi autoritãþile locale pãrãsesc deseori spaþiiledeþinute de aceºtia încovoiaþi de sarsanale grele.deþinute de aceºtia încovoiaþi de sarsanale grele.deþinute de aceºtia încovoiaþi de sarsanale grele.deþinute de aceºtia încovoiaþi de sarsanale grele.deþinute de aceºtia încovoiaþi de sarsanale grele.

Scandal de Gorj5 octombrie2

SCANDAL DE GORJ

Responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilor

publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004

DirectorDirectorDirectorDirectorDirector

Redactor ºefRedactor ºefRedactor ºefRedactor ºefRedactor ºef

TTTTTehnoredactareehnoredactareehnoredactareehnoredactareehnoredactareClaudiu RadaClaudiu RadaClaudiu RadaClaudiu RadaClaudiu Rada

[email protected]

RedactoriRedactoriRedactoriRedactoriRedactori

wwwwwwwwwwwwwww.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro

Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Calea EroilorCalea EroilorCalea EroilorCalea EroilorCalea Eroilor - - - - - Hotel GorjHotel GorjHotel GorjHotel GorjHotel Gorj, , , , , et.1et.1et.1et.1et.11, cam 11, cam 11, cam 11, cam 11, cam 1101-1101-1101-1101-1101-1102102102102102TTTTTel: 0el: 0el: 0el: 0el: 02222253-53-53-53-53-222010222010222010222010222010; 0723779723; E-mail:[email protected]; 0723779723; E-mail:[email protected]; 0723779723; E-mail:[email protected]; 0723779723; E-mail:[email protected]; 0723779723; E-mail:[email protected]

ISSN1584-2630

Adrian IovanAdrian IovanAdrian IovanAdrian IovanAdrian [email protected]

Mihai PopescuMihai PopescuMihai PopescuMihai PopescuMihai [email protected]

Daniel DumitriuDaniel DumitriuDaniel DumitriuDaniel DumitriuDaniel [email protected]

Neli MateiNeli MateiNeli MateiNeli MateiNeli [email protected]

Claudiu MateiClaudiu MateiClaudiu MateiClaudiu MateiClaudiu [email protected]

Tiparul executat de Prodcom Târgu Jiu


În urmă cu o lună de zile demisionam de la televiziunea Acces TV din

cauza cenzurii, impusă, culmea, de către o manelistă a televiziunii – în

sensul că conduce (uf!) postul după ureche - cu sau fără ştiinţa patronului

acestuia. Neacceptarea unor invitaţi, pe care-i propuneam, fără niciun fel de

motiv, iar când se întâmpla să şifonez vreun prieten de-al madamei în

emisiune aceasta nu mai era difuzată în reluare, a doua zi, fără ca măcar să

fiu anunţat despre acest lucru. S-a întâmplat de câteva ori să contramandez

invitaţia, inventând diverse motive, pentru că oamenii pe care-i chemasem

nu-i erau pe plac muierii, deşi iniţial fusese de acord cu prezenţa lor, aşa că

nu aveau ce căuta în studio. Picătura care a umplut paharul a fost atunci

când am invitat o colegă de breaslă să mi se alăture într-o emisiune. A fost

deranj mare, şefa postului chemând în ajutor şi pe cel care taie şi spânzură

în postul de radio care face parte din acelaşi trust cu Acces TV. Amândoi au

încercat toată ziua să mă convingă că am făcut o alegere neinspirată, iar

ajutorul directoarei se autoinvitase în emisiune în locul nedoritei. Aproape

un an de tracasări de acest fel mi-au ajuns, aşa că am hotărât să demisionez

pentru că, printre altele, îmi era şi jenă de colega mea să-i spun că nu are

ce căuta în emisiune şi, în plus, nu aveam cum să comentez subiectul

propus în acea zi cu un dj de radio care, deşi e destul de vechi prin presa

locală, nu şi-a depăşit statutul de dijoi.

Rămas liber de contract, am început foarte repede colaborarea cu Gorj

TV pentru că, aşa cum ştiu chiar şi colegii mei răutăcioşi, eu îmi duc traiul

din presă. N-am nici firmă de construcţii aşa cum au mulţi dintre ei şi nici

nu sunt asociat cu vreun parlamentar corupt sau lider de sindicat influent.

Deci, ca să-i salvez de la vreo boală gravă cauzată de oftică, nu îmi dă

Manţog suma vehiculată ca salariu şi nici nu mi-a propus această sumă ca

leafă ca să plec de la Sarcină. M-am dus la Gorj TV ca orice om care are

nevoie de un job şi o să plec, fără reţinere, dacă nu-mi va conveni ceva. Nu-

i datorez nimic lui Manţog şi nici el nu-mi datorează, spun asta deşi colegii

mei, încurcaţi în tot felul de hăţişuri relaţionale care-i obligă, cu siguranţă

nu vor înţelege. E greu să înţelegi astfel de lucruri atunci când trebuie să

faci tot felul de compromisuri pentru că ai vila în construcţie sau leasing-uri

de plătit la maşini scumpe. Eu n-am niciuna nici alta, deci încă îmi mai

permit un pic de independenţă.

Venirea mea la Gorj TV a creat mare indignare în rândul jurnaliştilor

care s-au grăbit să mă catalogheze „sluga lui Manţog”. Indignarea lor a

crescut aproape de apoplexie atunci când, în cadrul unei emisiuni, l-am

numit „coleg” pe un fost securist intrat în presă. Am făcut acest lucru

pentru că omul scrisese la meserie un material de presă care, după

apariţie, a fost preluat de toată mass media nejenată deloc să-i preia

articolul „securistului”Daju. Puteam şi eu să mă las purtat de sentimentele

proprii, având în vedere că personajul în cauză scrisese „de rău” şi despre

mine, şi să nu recunosc valoarea materialului numindu-l pe om „coleg”, dar

am preferat să nu fac asta, dovedind astfel, zic eu, că sunt imparţial, aşa

cum cere meseria asta. Nu sunt prieten cu „securistul” şi o să scriu din nou

despre el, aşa cum am mai făcu-o – şi am fost singurul – dacă o să mai

existe informaţii. Acest lucru i l-am comunicat chiar şi lui.

Cât priveşte „sluga lui Manţog”, dacă ziariştii care m-au înfierat n-au

priceput ce am spus mai sus îi invit la o emisiune, când vor ei, „la

televiziunea lui Manţog”, să discutăm deschis despre afacerile mogulilor de

presă la care lucrăm fiecare. Tot atunci am putea discuta şi despre afacerile

şi averile noastre ale fiecăruia, dar şi despre protectori. Invitaţia rămâne

deschisă... Cred că de abia după o astfel de emisiune putem spune fiecare

ale cui slugi suntem.

Dacă unele critici le-am acceptat lejer pentru că veneau din partea unor

ziarişti vechi, profesionişti, zilele trecute m-am enervat subit după ce într-

un cotidian local, un individ, ţinut ca lucrător la ziar din lipsă de personal,

îşi permitea să scrie un editorial lamentabil pe seama mea fără a avea

măcar curajul să-mi pomeneasă numele. Slăbuţ cum e de minte a uitat că

am lucrat o perioadă împreună şi ştiu că, deşi îşi schimbase stăpânul, îi

dădea raportul zilnic lui Manţog, la telefon, câteva zeci de minute. Mai ştiu

şi altele pe care nu voi ezita să le scriu dacă individul va ţine morţiş să

devină vedetă. I-aş indica însă, înainte de a intra într-un conflict mediatic, să

mai răsfoiasă DEX-ul, pentru că vocabularul său are mari carenţe. Ar putea

începe prin a învăţa sensul cuvântului „libertin” pe care tocmai l-a folosit

total anapoda într-un material.

Slugile cui?

Hotel Gorj**Hotel Gorj**Hotel Gorj**Hotel Gorj**Hotel Gorj**

S.C. COMPLEX HOTELIER GORJUL S.A.S.C. COMPLEX HOTELIER GORJUL S.A.S.C. COMPLEX HOTELIER GORJUL S.A.S.C. COMPLEX HOTELIER GORJUL S.A.S.C. COMPLEX HOTELIER GORJUL S.A.CALEA EROILOR, NR. 6, TG-JIU, GORJCALEA EROILOR, NR. 6, TG-JIU, GORJCALEA EROILOR, NR. 6, TG-JIU, GORJCALEA EROILOR, NR. 6, TG-JIU, GORJCALEA EROILOR, NR. 6, TG-JIU, GORJ

TELEFON: 0253/214815TELEFON: 0253/214815TELEFON: 0253/214815TELEFON: 0253/214815TELEFON: 0253/214815

Scandal de Gorj5 octombrie 3

Adrian IovanAdrian IovanAdrian IovanAdrian IovanAdrian [email protected]

Jupânu’ Bâlteanu îiprãduieºte pe chiriaºii Rodna

Piaþa Centralã din Târgu-Jiu are în prezent doiPiaþa Centralã din Târgu-Jiu are în prezent doiPiaþa Centralã din Târgu-Jiu are în prezent doiPiaþa Centralã din Târgu-Jiu are în prezent doiPiaþa Centralã din Târgu-Jiu are în prezent doistãpâni supremi care, acþionând ca un mic cartelstãpâni supremi care, acþionând ca un mic cartelstãpâni supremi care, acþionând ca un mic cartelstãpâni supremi care, acþionând ca un mic cartelstãpâni supremi care, acþionând ca un mic cartel

mafiot bagã teroare în mãrunþii comercianþi care-ºimafiot bagã teroare în mãrunþii comercianþi care-ºimafiot bagã teroare în mãrunþii comercianþi care-ºimafiot bagã teroare în mãrunþii comercianþi care-ºimafiot bagã teroare în mãrunþii comercianþi care-ºiduc existenþa în, sau pe lângã, mastodonþii pe care ºiduc existenþa în, sau pe lângã, mastodonþii pe care ºiduc existenþa în, sau pe lângã, mastodonþii pe care ºiduc existenþa în, sau pe lângã, mastodonþii pe care ºiduc existenþa în, sau pe lângã, mastodonþii pe care ºii-au construit aceºtia în zona respectivã. Dovedind oi-au construit aceºtia în zona respectivã. Dovedind oi-au construit aceºtia în zona respectivã. Dovedind oi-au construit aceºtia în zona respectivã. Dovedind oi-au construit aceºtia în zona respectivã. Dovedind o

putere financiarã extraordinarã ºi o influenþã peputere financiarã extraordinarã ºi o influenþã peputere financiarã extraordinarã ºi o influenþã peputere financiarã extraordinarã ºi o influenþã peputere financiarã extraordinarã ºi o influenþã pemãsurã Vmãsurã Vmãsurã Vmãsurã Vmãsurã Victor Loga ºi Nicolae Bâlteanu strivesc peictor Loga ºi Nicolae Bâlteanu strivesc peictor Loga ºi Nicolae Bâlteanu strivesc peictor Loga ºi Nicolae Bâlteanu strivesc peictor Loga ºi Nicolae Bâlteanu strivesc pe

oricine le stã în cale ºi fac legea dupã bunul plac fãrãoricine le stã în cale ºi fac legea dupã bunul plac fãrãoricine le stã în cale ºi fac legea dupã bunul plac fãrãoricine le stã în cale ºi fac legea dupã bunul plac fãrãoricine le stã în cale ºi fac legea dupã bunul plac fãrãteama cã ar putea pãþi ceva, cã doar ºefii poliþiei ºiteama cã ar putea pãþi ceva, cã doar ºefii poliþiei ºiteama cã ar putea pãþi ceva, cã doar ºefii poliþiei ºiteama cã ar putea pãþi ceva, cã doar ºefii poliþiei ºiteama cã ar putea pãþi ceva, cã doar ºefii poliþiei ºi

autoritãþile locale pãrãsesc deseori spaþiile deþinuteautoritãþile locale pãrãsesc deseori spaþiile deþinuteautoritãþile locale pãrãsesc deseori spaþiile deþinuteautoritãþile locale pãrãsesc deseori spaþiile deþinuteautoritãþile locale pãrãsesc deseori spaþiile deþinutede aceºtia încovoiaþi de sarsanale grele.de aceºtia încovoiaþi de sarsanale grele.de aceºtia încovoiaþi de sarsanale grele.de aceºtia încovoiaþi de sarsanale grele.de aceºtia încovoiaþi de sarsanale grele.

Nu demult, Nicolae Bâlteanu, cu ajutorul amiculuiNu demult, Nicolae Bâlteanu, cu ajutorul amiculuiNu demult, Nicolae Bâlteanu, cu ajutorul amiculuiNu demult, Nicolae Bâlteanu, cu ajutorul amiculuiNu demult, Nicolae Bâlteanu, cu ajutorul amiculuiLoga, a demonstrat încã odatã cã el e jupânu’Loga, a demonstrat încã odatã cã el e jupânu’Loga, a demonstrat încã odatã cã el e jupânu’Loga, a demonstrat încã odatã cã el e jupânu’Loga, a demonstrat încã odatã cã el e jupânu’

evacuând dintr-un spaþiu chiriaºul care-ºi îndeliniseevacuând dintr-un spaþiu chiriaºul care-ºi îndeliniseevacuând dintr-un spaþiu chiriaºul care-ºi îndeliniseevacuând dintr-un spaþiu chiriaºul care-ºi îndeliniseevacuând dintr-un spaþiu chiriaºul care-ºi îndeliniseobligaþiile contractuale. Când instanþa a permisobligaþiile contractuale. Când instanþa a permisobligaþiile contractuale. Când instanþa a permisobligaþiile contractuale. Când instanþa a permisobligaþiile contractuale. Când instanþa a permis

locatarului sã se întoarcã în spaþiu, marfa ºi bunurilelocatarului sã se întoarcã în spaþiu, marfa ºi bunurilelocatarului sã se întoarcã în spaþiu, marfa ºi bunurilelocatarului sã se întoarcã în spaþiu, marfa ºi bunurilelocatarului sã se întoarcã în spaþiu, marfa ºi bunurileacestuia au dispãrut fãrã urmã din spaþiul închiriat.acestuia au dispãrut fãrã urmã din spaþiul închiriat.acestuia au dispãrut fãrã urmã din spaþiul închiriat.acestuia au dispãrut fãrã urmã din spaþiul închiriat.acestuia au dispãrut fãrã urmã din spaþiul închiriat.

„Cãmãtarul”„Cãmãtarul”„Cãmãtarul”„Cãmãtarul”„Cãmãtarul”Complexului RodnaComplexului RodnaComplexului RodnaComplexului RodnaComplexului RodnaSC Ilzor SRL a deţinut în

Complexul Rodna,

proprietatea lui Nicolae

Bâlteanu, un spaţiu

comercial închiriat de şapte

ani de zile, spaţiu pentru

care plătea o chirie deloc

mică şi penalităţi de 50 de

euro pe zi în caz de

întârziere. Deşi condiţiile de

închiriere sunt mai drastice

decât în cazul unui

împrumut de la un cămătar,

societatea le-a acceptat şi le-

a respectat vreme de şapte

ani până în luna septembrie

a.c. când, din cauza

neglijenţei salariaţilor, spun

reprezentanţii acesteia, s-a

întârziat plata chiriei. În ziua

de 23 septembrie, tartorul

Bâlteanu s-a prezentat în

spaţiu închiriat de către Ilzor

şi a atras atenţia

personalului că nu a fost

plătită chiria. În aceeaşi zi

societatea şi-a îndeplinit

obligaţiile şi a achitat

contravaloarea chiriei, dar

Bâlteanu a continuat să dea

târcoale spaţiului împreună

cu amicul său Loga, având

deja un plan pe care l-au şi

pus în aplicare în acea după

amiază. Împreună cu 15

indivizi, printre care şi

angajaţi ai lui Loga, Bâlteanu

a intrat în spaţiu închiriat

Ilzor, a făcut „inventarul”

mărfurilor şi obiectelor din

interior, a evacuat personalul

şi a pus lanţuri şi lacăte pe

uşi. În interior se afla marfă

în valoare de 15.000 de lei şi

utilaje de 97.600 de lei.

Reprezentanţii Ilzor n-au

opus rezistenţă şi nici nu au

încercat să-şi facă singuri

dreptate, aşa că au preferat

să se adreseze instanţei cu o

ordonanţă preşedenţială de

reintegrare în spaţiu,

ordonanţă care a fost de

altfel admisă. În ziua în care

magistraţii au dat câştig de

cauză Ilzor, spaţiu ce

reprezenta motivul

conflictului a fost golit de

bunuri şi marfă care au luat

o destinaţie necunoscută.

Societatea chiriaşă poate

considera deja că a

înregistrat un prejudiciu de

15.000 de lei având în vedere

că marfa care se afla în

magazin este perisabilă iar,

dacă va fi găsită vreodată, nu

mai poate fi vândută. Asta pe

lângă faptul că, de când a

fost sigilat spaţiu, pierderi s-

au înregistrat în fiecare zi din

cauza faptului că societatea

nu a mai desfăşurat

activitate. Peste toate astea

reprezentanţii societăţii

păgubite au trebuit să

suporte în tot acest timp

înjurăturile şi limbajul vulgar

al bădăranului chiabur de la

Rodna.

Poliþia refuzã sãPoliþia refuzã sãPoliþia refuzã sãPoliþia refuzã sãPoliþia refuzã sãgãseascã hoþiigãseascã hoþiigãseascã hoþiigãseascã hoþiigãseascã hoþii

Patronii Ilzor au făcut şi

de data asta apel la

autorităţile statului pentru a

fi găsiţi cei care practic au

furat marfa şi bunurile din

spaţiu închiriat. Acum n-a

mai fost însă atât de simplu

ca atunci când au obţinut

ordonanţa preşedenţială

pentru că poliţia a refuzat să

înregistreze plângerea

societăţii. Poliţistul care se

ocupă de zona Pieţei

Centrale a refuzat plângerea,

aşa că cei de la Ilzor s-au dus

cu jalba în proţap la IJP Gorj

unde au primit acelaşi

răspuns ca şi în piaţă: „nu se

poate înregistra plângerea”.

Abia la Parchetul de pe lângă

Tribunalul Gorj aceasta a fost

primită, dar, având în vedere

că va fi trimisă poliţiei

pentru a identifica hoţii, sunt

slabe şanse ca oamenii legii

să-şi facă meseria după ce au

refuzat iniţial plângerea deşi

era de datoria lor să o

primească şi să o

soluţioneze.

În timp ce proprietarii

Ilzor îşi calculează cu groază

pierderile şi se întreabă ce

rău i-au făcut lui Nicolae

Bâlteanu încât să păţească

aşa ceva, patronul Rodnei se

îmbogăţeşte pe zi ce trece

fără ca vreo autoritate să-l

deranjeze cu vreun control.

Duminică, de Ziua Recoltei,

parcarea pe care o deţine în

faţa complexului era plină

ochi, iar şoferii maşinilor

care o părăseau nu primeau

bon fiscal atunci când

plăteau staţionarea. Dacă

vreunul din ei îndrăznea să

ceară bon era deranj mare

pentru cucoana ce încasa

contravaloarea parcării. Cum

prietenul Bâlteanu scotea

bani buni din evaziune

fiscală nici Loga nu se putea

lăsa mai prejos societatea sa

deţinând monopol la

standurile cu mâncare gătită

din toată piaţa.


Liviu Andrei, instalatprefect de Gorj

Doi gorjeni au murit într-unaccident, în Argeº

Doi bărbaţi din Târgu

Jiu au murit, iar alte patru

persoane au fost

transportate la Spitalul

Judeţean de Urgenţă

Argeş, după ce

autoturismele în care se

aflau s-au ciocnit pe DN 65

Piteşti - Slatina, la ieşirea

din localitatea argeşeană

Luncă Corbului.

Potrivit şefului Poliţiei

Rutiere Argeş, comisar şef

Marian Badea, accidentul a

fost provocat de către unul

dintre şoferi, care a

circulat cu viteză pe un

carosabil umed şi a pierdut

controlul volanului, iar

maşina a derapat, a intrat

pe contrasens şi s-a izbit

de un alt autoturism care

circula regulamentar.

“Din primele cercetări

rezultă că autoturismul

Opel în care erau şoferul,

un alt bărbat şi o femeie se

deplasa dinspre Piteşti

spre Slatina, iar într-o

curbă la dreapta, la un

moment dat, şoferul a

pierdut maşina de sub

control, iar vehiculul a

intrat pe celălalt sens de

mers, unde s-a izbit de un

Volkswagen Golf, ulterior

ambele maşini oprindu-se

în parapetul drumului”, a

declarat comisarul Marian

Badea.

Din primele cercetări a

reieşit că unul dintre cei

doi bărbaţi decedaţi a fost

chiar şoferul maşinii care a

provocat tragedia, iar o a

treia persoană din Opel, o

femeie rănită grav, a fost

transportată la Spitalul

Judeţean de Urgenţă Argeş

împreună cu şoferul din

Volkswagen Golf, un tânăr

din judeţul Olt, student la

Facultatea de Pompieri din

cadrul Academiei de

Poliţie Al. Ioan Cuza,

precum şi părinţii acestuia.

Sora tânărului a scăpat

doar cu câteva zgârieturi şi

nu a necesitat internarea.

Mediafax

Subprefectul Liviu

Andrei este noul prefect de

Gorj, el a fost instalat în

funcţie vineri la orele 14.00.

Acesta a fost anunţat joi

seară târziu despre

numirea sa ca prefect al

judeţului de către

secretarul de stat din

Ministerul Muncii, Maria

Moţa, care este şefa

organizaţiei de femei a PDL

Gorj şi care a fost prezentă

la ceremonia de instalare în

funcţie.

Andrei afirmă că noul

post pe care îl va ocupa de

acum încolo reprezintă

pentru el o responsabilitate

şi mai mare decât a avut

până acum. “Când eram

subprefect mai puteam sta

în umbra prefectului pentru

că nu eram eu numărul unu

în instituţie, dar acum

responsabilitatea este

extrem de mare şi vă asigur

că voi face faţă exigenţelor

funcţiei aşa cum am făcut şi

în celelalte posturi publice

pe care le-am ocupat de-a

lungul anilor”, spune noul

prefect de Gorj.

Liviu Andrei afirmă că

după instalarea sa în

funcţie va face demersurile

oficiale pentru a îi schimba

pe directorii PSD din

fruntea instituţiilor

deconcentrate din judeţ cu

reprezentanţi ai PDL Gorj,

partid în cadrul căruia el a

fost primvicepreşedinte

până anul trecut.

“Imediat după instalare

primul lucru care îl voi

face va fi să fac

demersurile legale pentru

a schimba actuala

conducere de la

Inspectoratul Şcolar Gorj.

Am condus acea instituţie,

o cunosc foarte bine şi ştiu

că acolo se impun primele

schimbări. Veţi vedea că

instituţiile publice din

judeţ vor avea şefi noi în

scurt timp, şefi care,

evident vor proveni din

partidul care se află acum

la guvernare şi care, astfel,

îşi asumă integral actul de

guvernare”, mai spune

Andrei. Numele vehiculat

pentru funcţia de inspector

general a Inspectoratul

Şcolar Judeţean este Iustin

Paralescu, inspector de

matematică, zburat din

funcţie la venirea lui

Nicolaie Mergea.

Noul prefect a participat

la începutul săptămânii la

concursul organizat pentru

ocuparea postului de

subprefect al judeţului,

post pentru care, s-a

vehiculat acum numele lui

Horaţiu Gorun.



Comisarul Mirulescu,afaceristul ºef de la Tismana

Spirit întreprinzãtorSpirit întreprinzãtorSpirit întreprinzãtorSpirit întreprinzãtorSpirit întreprinzãtor, comisarul Ion Mirulescu,, comisarul Ion Mirulescu,, comisarul Ion Mirulescu,, comisarul Ion Mirulescu,, comisarul Ion Mirulescu,ºeful Poliþiei Tºeful Poliþiei Tºeful Poliþiei Tºeful Poliþiei Tºeful Poliþiei Tismana, s-a reorientat rapid dupãismana, s-a reorientat rapid dupãismana, s-a reorientat rapid dupãismana, s-a reorientat rapid dupãismana, s-a reorientat rapid dupã

ce afacerile cu lemne pe care le proteja au ajunsce afacerile cu lemne pe care le proteja au ajunsce afacerile cu lemne pe care le proteja au ajunsce afacerile cu lemne pe care le proteja au ajunsce afacerile cu lemne pe care le proteja au ajunsîn justiþie. Dupã deranjul provocat de „Scandal” înîn justiþie. Dupã deranjul provocat de „Scandal” înîn justiþie. Dupã deranjul provocat de „Scandal” înîn justiþie. Dupã deranjul provocat de „Scandal” înîn justiþie. Dupã deranjul provocat de „Scandal” în

rândul miliardarilor forestieri de la Trândul miliardarilor forestieri de la Trândul miliardarilor forestieri de la Trândul miliardarilor forestieri de la Trândul miliardarilor forestieri de la Tismanaismanaismanaismanaismanaprotejaþi de ºeful pãdurarilor din zonã, Ion Tãerelprotejaþi de ºeful pãdurarilor din zonã, Ion Tãerelprotejaþi de ºeful pãdurarilor din zonã, Ion Tãerelprotejaþi de ºeful pãdurarilor din zonã, Ion Tãerelprotejaþi de ºeful pãdurarilor din zonã, Ion Tãerel

ºi ºeful poliþiºtilor locali, Ion Mirulescu, gaºca s-aºi ºeful poliþiºtilor locali, Ion Mirulescu, gaºca s-aºi ºeful poliþiºtilor locali, Ion Mirulescu, gaºca s-aºi ºeful poliþiºtilor locali, Ion Mirulescu, gaºca s-aºi ºeful poliþiºtilor locali, Ion Mirulescu, gaºca s-aîmprãºtiat timp de doi ani. Tãerel a fost mutat peîmprãºtiat timp de doi ani. Tãerel a fost mutat peîmprãºtiat timp de doi ani. Tãerel a fost mutat peîmprãºtiat timp de doi ani. Tãerel a fost mutat peîmprãºtiat timp de doi ani. Tãerel a fost mutat pe

la Ocolul silvic Tg-Jiu, iar omul de afacerila Ocolul silvic Tg-Jiu, iar omul de afacerila Ocolul silvic Tg-Jiu, iar omul de afacerila Ocolul silvic Tg-Jiu, iar omul de afacerila Ocolul silvic Tg-Jiu, iar omul de afaceriVVVVValentin Mucenic s-a ales cu un dosar penal aflatalentin Mucenic s-a ales cu un dosar penal aflatalentin Mucenic s-a ales cu un dosar penal aflatalentin Mucenic s-a ales cu un dosar penal aflatalentin Mucenic s-a ales cu un dosar penal aflat

acum pe rolul judecãtoriei. Singurul rãmasacum pe rolul judecãtoriei. Singurul rãmasacum pe rolul judecãtoriei. Singurul rãmasacum pe rolul judecãtoriei. Singurul rãmasacum pe rolul judecãtoriei. Singurul rãmasneclintit din funcþie a fost comisarul Mirulescuneclintit din funcþie a fost comisarul Mirulescuneclintit din funcþie a fost comisarul Mirulescuneclintit din funcþie a fost comisarul Mirulescuneclintit din funcþie a fost comisarul Mirulescu

care, pentru a-ºi scãpa pielea, a îmbrãcat repedecare, pentru a-ºi scãpa pielea, a îmbrãcat repedecare, pentru a-ºi scãpa pielea, a îmbrãcat repedecare, pentru a-ºi scãpa pielea, a îmbrãcat repedecare, pentru a-ºi scãpa pielea, a îmbrãcat repedehaina de poliþist, pe care tocmai o dãduse jos lahaina de poliþist, pe care tocmai o dãduse jos lahaina de poliþist, pe care tocmai o dãduse jos lahaina de poliþist, pe care tocmai o dãduse jos lahaina de poliþist, pe care tocmai o dãduse jos la

orgiile sexuale de la ocolul silvic, sau atunci cândorgiile sexuale de la ocolul silvic, sau atunci cândorgiile sexuale de la ocolul silvic, sau atunci cândorgiile sexuale de la ocolul silvic, sau atunci cândorgiile sexuale de la ocolul silvic, sau atunci cândse afla în jeep-ul afaceristului ca antemergãtor lase afla în jeep-ul afaceristului ca antemergãtor lase afla în jeep-ul afaceristului ca antemergãtor lase afla în jeep-ul afaceristului ca antemergãtor lase afla în jeep-ul afaceristului ca antemergãtor la

camioanele cu lemn furat, aºa cã i-a „executat”camioanele cu lemn furat, aºa cã i-a „executat”camioanele cu lemn furat, aºa cã i-a „executat”camioanele cu lemn furat, aºa cã i-a „executat”camioanele cu lemn furat, aºa cã i-a „executat”scurt pe toþi cei care-i puteau periclita cariera ºiscurt pe toþi cei care-i puteau periclita cariera ºiscurt pe toþi cei care-i puteau periclita cariera ºiscurt pe toþi cei care-i puteau periclita cariera ºiscurt pe toþi cei care-i puteau periclita cariera ºi

s-a reorientat cãtre alte afaceri.s-a reorientat cãtre alte afaceri.s-a reorientat cãtre alte afaceri.s-a reorientat cãtre alte afaceri.s-a reorientat cãtre alte afaceri.

AfacereaAfacereaAfacereaAfacereaAfacereacomisaruluicomisaruluicomisaruluicomisaruluicomisarului

Comisarul Ion Mirulescu

a trecut destul de repede de

la protecţia afaceriştilor

foloseşte la placarea

exterioară a pereţilor

construcţiilor. În apropierea

Mănăstirii Tismana, pe

versantul dintre şosea şi

lăcaşul de cult, muncitorii

plătiţi de Mirulescu cu 30 de

lei pe zi au tăiat blocuri de

stâncă pe o lungime de peste

30 de metri. Aşa zisa piatră

de siga e depozitată peste

stradă, în curtea păstrăvăriei

deţinută de Mănăstire. Locul

nu este ales întâmplător,

acolo Mirulescu a deschis o

altă exploataţie, iar de aici o

Dacia Pickup preia materi-

alul şi-l transportă în zona

Rânca unde este vândut cu

20 de mei metrul pătrat.

Autoturismul, proprietatea

unui patron local, se află la

dispoziţia comisarului

Mirulescu şi e tot timpul

parcat în curtea păstrăvăriei.

Unul din muncitorii aflaţi

sâmbătă la păstrăvăria

mănăstirii îi îndruma pe cei

interesaţi de achiziţionarea

pietrei la patronul

responsabil de afacere pe

perioada cât Mirulescu s-a

aflat în concediu de odihnă.

Comisarul Ion Mirulescu îşi

pune subordonaţii să-i

protejeze afacerea şi să-i

elimine eventuala

concurenţă aşa că, relativ

recent, agentul Titu Băltărete

împreună cu şeful său i-au

confiscat unui localnic

căruţa încărcată cu piatră de

siga şi au dus-o în curtea

poliţistului.

Muncitorii de la vilaMuncitorii de la vilaMuncitorii de la vilaMuncitorii de la vilaMuncitorii de la vilapoliþistului, plãtiþi depoliþistului, plãtiþi depoliþistului, plãtiþi depoliþistului, plãtiþi depoliþistului, plãtiþi de

un afaceristun afaceristun afaceristun afaceristun afaceristLegătura dintre Mirulescu

şi patronii locali e veche şi

destul de trainică. După ce s-

a debarasat de Valentin

Mucenic, comisarul s-a

orintat către alţi afacerişti cu

potenţial. În afară de cel

căruia îi foloseşte autoturis-

afacerist, Ionuţ Şteaburdea.

Vila se construieşte în ritm

alert, 15 persoane din

Tismana au dat gata, într-o

singură zi, temelia acesteia.

Oamenii au fost plătiţi pentru

munca prestată de către

patronul din localitate,

prietenul lui Mirulescu.

Comisarul locuieşte de

câteva luni de zile, împreună

cu soţia, în hotelul Mănăstirii

infractori la un business

destul de profitabil cu piatră

de siga - un material care se

mele pentru afacerea perso-

nală, pe lângă Dacia Picckup

poliţistul plimbându-se şi cu

un jeep Suzuki, cu numere

de Anglia expirate, Mirules-

cu s-a „combinat” cu un

personaj căruia i-a protejat

afacerile cu lemn o bună

perioadă de timp, adminis-

tratorul sociatăţii Buic Com

SRL, iar în prezent îşi

construieşte o vilă duplex, în

zona Novaci, cu un alt

Tismana. Întreprinzătoare ca

şi soţul, doamna Mirulescu

vinde miere la borcan la

poarta mănăstirii, iar o parte

din stupii nefolosiţi se află

depozitaţi lângă hotelul

acesteia.

Despre prietenia familiei

Mirulescu cu măicuţele de la

Mănăstirea Tismana şi

despre ce trăsnăi mai fac

subordonaţii comisarului, în

numărul viitor.


Primãria oraºului Rovinari vindePrimãria oraºului Rovinari vindePrimãria oraºului Rovinari vindePrimãria oraºului Rovinari vindePrimãria oraºului Rovinari vinde12 apartamente în bloc cu 3 etaje ºi douã12 apartamente în bloc cu 3 etaje ºi douã12 apartamente în bloc cu 3 etaje ºi douã12 apartamente în bloc cu 3 etaje ºi douã12 apartamente în bloc cu 3 etaje ºi douã

spaþii comerciale la parterul acestuia. spaþii comerciale la parterul acestuia. spaþii comerciale la parterul acestuia. spaþii comerciale la parterul acestuia. spaþii comerciale la parterul acestuia. RelaþiiRelaþiiRelaþiiRelaþiiRelaþii

la sediul Primãriei Rovinari, Strada FLORILOR, nrla sediul Primãriei Rovinari, Strada FLORILOR, nrla sediul Primãriei Rovinari, Strada FLORILOR, nrla sediul Primãriei Rovinari, Strada FLORILOR, nrla sediul Primãriei Rovinari, Strada FLORILOR, nr.3.3.3.3.3

sau la tel. 0253/371095 0253/37101sau la tel. 0253/371095 0253/37101sau la tel. 0253/371095 0253/37101sau la tel. 0253/371095 0253/37101sau la tel. 0253/371095 0253/3710111111

Vrei locuinţă prinprogramul „Prima Casă“?

Condescu: Doar dacã vompierde în civil ºi la TAS vomplãti banii cãtre Dinamo

Preşedintele

clubului Pandurii

Târgu Jiu, Marin

Condescu, a declarat,

vineri, că nu va plăti

niciun ban grupării

Dinamo deşi a ajuns la

o înţelegere privind

eşalonarea plăţii unui

milion de euro, pentru

transferul jucătorului

Ilie Iordache.

Marin Condescu

intenţionează să

achite datoria din

drepturile de

televiziune. “Nu avem

de dat bani nici la

Dinamo şi nici altei

echipe sau la

altcineva pentru a

juca, avem bani doar

pentru noi. Dacă vom

pierde în civil şi la

TAS vom plăti banii

către Dinamo. Dar nu

acum, ci atunci când

vom pierde. Nu vom

da niciun ban înainte

de a se pronunţa

instanţa civilă sau

TAS dar noi sperăm

să se judece cât mai

repede în ambele

instanţe. Până în

ianuarie este timp

destul să se judece.

Dar nu vom plăti de la

club absolut niciun

ban. Încă de acum 2-3

luni am spus că doar

dacă pierdem în civil

vom plăti. Asta e

viaţa, nu întotdeauna

dacă ai dreptate

înseamnă că şi câştigi.

Asta a fost înţelegerea

făcută cu Dinamo.

Dacă vom pierde vom

plăti din drepturile

tv”, a declarat

Condescu.

Oficialul grupării

gorjene a mai precizat

că nu va face nicio

excepţie şi nu va

motiva suplimentar

jucătorii pentru

meciul cu Dinamo:

“Nu voi face nicio

excepţie. De fiecare

dată, la fel cum a fost

şi înainte de meciul

cu Steaua, că nici nu

le fixez cât le dau

primă, să bată ei şi le

dau cât cer. Şi nu pot

să spună că la Steaua

nu au putut să bată

pentru că au avut

toate condiţiile să

bată”.


Mihai PopescuMihai PopescuMihai PopescuMihai PopescuMihai [email protected]

Beizadeaua judecãtorului Bãnicã,oaia neagrã a Liceului de Muzicã

Fiul judecãtorului VFiul judecãtorului VFiul judecãtorului VFiul judecãtorului VFiul judecãtorului Valentin Bãnicã, alentin Bãnicã, alentin Bãnicã, alentin Bãnicã, alentin Bãnicã, Andrei, ºi-aAndrei, ºi-aAndrei, ºi-aAndrei, ºi-aAndrei, ºi-aînceput liceul, aºa cum îi stã bine oricãrui copil aiînceput liceul, aºa cum îi stã bine oricãrui copil aiînceput liceul, aºa cum îi stã bine oricãrui copil aiînceput liceul, aºa cum îi stã bine oricãrui copil aiînceput liceul, aºa cum îi stã bine oricãrui copil ai

cãrui pãrinþi fac parte din spuma societãþii, lacãrui pãrinþi fac parte din spuma societãþii, lacãrui pãrinþi fac parte din spuma societãþii, lacãrui pãrinþi fac parte din spuma societãþii, lacãrui pãrinþi fac parte din spuma societãþii, laColegiul Naþional „TColegiul Naþional „TColegiul Naþional „TColegiul Naþional „TColegiul Naþional „Tudor Vladimirescu” ºi, deºi, cuudor Vladimirescu” ºi, deºi, cuudor Vladimirescu” ºi, deºi, cuudor Vladimirescu” ºi, deºi, cuudor Vladimirescu” ºi, deºi, cusiguranþã, intenþia familiei a fost ca acesta sã-ºi iasiguranþã, intenþia familiei a fost ca acesta sã-ºi iasiguranþã, intenþia familiei a fost ca acesta sã-ºi iasiguranþã, intenþia familiei a fost ca acesta sã-ºi iasiguranþã, intenþia familiei a fost ca acesta sã-ºi ia

bacalaureatul ca absolvent al respectivului colegiubacalaureatul ca absolvent al respectivului colegiubacalaureatul ca absolvent al respectivului colegiubacalaureatul ca absolvent al respectivului colegiubacalaureatul ca absolvent al respectivului colegiude prestigiu, fiul va absolvi, anul viitorde prestigiu, fiul va absolvi, anul viitorde prestigiu, fiul va absolvi, anul viitorde prestigiu, fiul va absolvi, anul viitorde prestigiu, fiul va absolvi, anul viitor, ca elev al, ca elev al, ca elev al, ca elev al, ca elev al

Liceului de Muzicã ºi Liceului de Muzicã ºi Liceului de Muzicã ºi Liceului de Muzicã ºi Liceului de Muzicã ºi Arte Plastice din Târgu-Jiu ºiArte Plastice din Târgu-Jiu ºiArte Plastice din Târgu-Jiu ºiArte Plastice din Târgu-Jiu ºiArte Plastice din Târgu-Jiu ºiasta nu din cauzã cã, între timp, s-a descoperit în elasta nu din cauzã cã, între timp, s-a descoperit în elasta nu din cauzã cã, între timp, s-a descoperit în elasta nu din cauzã cã, între timp, s-a descoperit în elasta nu din cauzã cã, între timp, s-a descoperit în el

vreun geniu artistic ascuns. Ca orice copil crescutvreun geniu artistic ascuns. Ca orice copil crescutvreun geniu artistic ascuns. Ca orice copil crescutvreun geniu artistic ascuns. Ca orice copil crescutvreun geniu artistic ascuns. Ca orice copil crescutîn rãsfãþ de niºte pãrinþi fãrã griji materiale, în rãsfãþ de niºte pãrinþi fãrã griji materiale, în rãsfãþ de niºte pãrinþi fãrã griji materiale, în rãsfãþ de niºte pãrinþi fãrã griji materiale, în rãsfãþ de niºte pãrinþi fãrã griji materiale, Andrei aAndrei aAndrei aAndrei aAndrei aînceput sã-ºi arate muºchii de copil de bani gata nuînceput sã-ºi arate muºchii de copil de bani gata nuînceput sã-ºi arate muºchii de copil de bani gata nuînceput sã-ºi arate muºchii de copil de bani gata nuînceput sã-ºi arate muºchii de copil de bani gata nu

numai prin oraº în faþa amicilornumai prin oraº în faþa amicilornumai prin oraº în faþa amicilornumai prin oraº în faþa amicilornumai prin oraº în faþa amicilor, ci ºi la ºcoalã,, ci ºi la ºcoalã,, ci ºi la ºcoalã,, ci ºi la ºcoalã,, ci ºi la ºcoalã,unde, chiar din primul an de liceu venea când voiaunde, chiar din primul an de liceu venea când voiaunde, chiar din primul an de liceu venea când voiaunde, chiar din primul an de liceu venea când voiaunde, chiar din primul an de liceu venea când voia

el la cursuri ºi se comporta dupã cum îl tãia capul.el la cursuri ºi se comporta dupã cum îl tãia capul.el la cursuri ºi se comporta dupã cum îl tãia capul.el la cursuri ºi se comporta dupã cum îl tãia capul.el la cursuri ºi se comporta dupã cum îl tãia capul.Acest lucru n-ar fi fost atât de grav dacã elevul n-arAcest lucru n-ar fi fost atât de grav dacã elevul n-arAcest lucru n-ar fi fost atât de grav dacã elevul n-arAcest lucru n-ar fi fost atât de grav dacã elevul n-arAcest lucru n-ar fi fost atât de grav dacã elevul n-ar

fi mers chiar mai departe, dupã cum susþin unelefi mers chiar mai departe, dupã cum susþin unelefi mers chiar mai departe, dupã cum susþin unelefi mers chiar mai departe, dupã cum susþin unelefi mers chiar mai departe, dupã cum susþin unelesurse din liceu, ºi nu s-ar fi dedat la faptesurse din liceu, ºi nu s-ar fi dedat la faptesurse din liceu, ºi nu s-ar fi dedat la faptesurse din liceu, ºi nu s-ar fi dedat la faptesurse din liceu, ºi nu s-ar fi dedat la fapte

reprobabile, despre care însã nu este dispus nimenireprobabile, despre care însã nu este dispus nimenireprobabile, despre care însã nu este dispus nimenireprobabile, despre care însã nu este dispus nimenireprobabile, despre care însã nu este dispus nimenisã vorbeascã în mod oficial, toatã lumea fiindsã vorbeascã în mod oficial, toatã lumea fiindsã vorbeascã în mod oficial, toatã lumea fiindsã vorbeascã în mod oficial, toatã lumea fiindsã vorbeascã în mod oficial, toatã lumea fiindintimidatã de funcþia pe care o ocupã tatãl luiintimidatã de funcþia pe care o ocupã tatãl luiintimidatã de funcþia pe care o ocupã tatãl luiintimidatã de funcþia pe care o ocupã tatãl luiintimidatã de funcþia pe care o ocupã tatãl lui

Andrei. Cert este cã el n-a mai putut rãmâne elev alAndrei. Cert este cã el n-a mai putut rãmâne elev alAndrei. Cert este cã el n-a mai putut rãmâne elev alAndrei. Cert este cã el n-a mai putut rãmâne elev alAndrei. Cert este cã el n-a mai putut rãmâne elev alCNTV ºi a fost transferat la Liceul de Muzicã ºi CNTV ºi a fost transferat la Liceul de Muzicã ºi CNTV ºi a fost transferat la Liceul de Muzicã ºi CNTV ºi a fost transferat la Liceul de Muzicã ºi CNTV ºi a fost transferat la Liceul de Muzicã ºi ArteArteArteArteArte

Plastice motivul fiind situaþia ºcolarã negativãPlastice motivul fiind situaþia ºcolarã negativãPlastice motivul fiind situaþia ºcolarã negativãPlastice motivul fiind situaþia ºcolarã negativãPlastice motivul fiind situaþia ºcolarã negativãpresãratã din plin cu acte de indisciplinã ºi absenþe.presãratã din plin cu acte de indisciplinã ºi absenþe.presãratã din plin cu acte de indisciplinã ºi absenþe.presãratã din plin cu acte de indisciplinã ºi absenþe.presãratã din plin cu acte de indisciplinã ºi absenþe.

Clientul poliþiºtilorClientul poliþiºtilorClientul poliþiºtilorClientul poliþiºtilorClientul poliþiºtilorde la Rutierãde la Rutierãde la Rutierãde la Rutierãde la Rutierã

Fiul judecătorului Bănică

e considerat oaia neagră a

instituţiei de învăţământ

unde urmeză cursurile.

Scăpat destul de ieftin din

situaţia în care fusese la fosta

unitate de învăţământ,

tânărul nu s-a potolit, aşa că

a venit rândul celor de la

liceul de muzică, elevi şi

profesori, să-i suporte

ifosele, injuriile şi

comportamentul urât. Câte

un profesor, sătul până în gât

de apucăturile turbulentului,

cheamă poliţia comunitară

în ajutor, lucru care nu-l

impresionează deloc pe

Andrei Bănică pentru că ştie,

din experienţă, că”poliţia îmi

dă o amendă şi gata”. Ultima

oară, la apariţia poliţiştilor

beizadeaua şi-a arătat

muşchii la propriu,

dezbrăcându-se în clasă, iar

după plecarea acestora

acuza că poliţiştii l-ar fi lovit.

De curând, mai precis din

luna iulie a.c., Bănică junior

a devenit cunoscut şi în

rândul poliţiştilor de la

rutieră pentru că şi-a luat

permisul, iar părinţii iau pus

la dispoziţie un Volkswagen

Passat. Deşi are doar trei luni

de când este şofer, Andrei a

strâns deja patru sancţiuni

pentru diverse abateri, însă

nu a contestat nici una dintre

acestea în instanţă. Puştiul e

recunoscut printre băieţii de

bani gata din Tg-Jiu, despre

acesta ştiindu-se că de

câteva ori a plecat cu

„scârţâieli” chiar de lângă

poliţiştii care tocmai îl

opriseră în trafic. Gurile rele

spun că dacă poliţiştii vor fi

vigilenţi îl vor întâlni în trafic

şi după ce consumă ceva

licori bahice pentru că mai

obişnuieşte să se urce la

volan şi un pic ameţit.

„Dupã o orã cu el iau„Dupã o orã cu el iau„Dupã o orã cu el iau„Dupã o orã cu el iau„Dupã o orã cu el iauun pumn deun pumn deun pumn deun pumn deun pumn de

calmante”calmante”calmante”calmante”calmante”Cu toate că a fost şi este o

pacoste pentru toată lumea,

foştii şi actualii săi profesori

se feresc să-l vorbescă de

rău. Cei de la CNTV îşi aduc

aminte vag de ce anume a

plecat Andrei Bănică din

liceu şi, chiar dacă spun

ceva se referă doar la

comportamentul său negativ

şi absenteismul de la

cursuri. Însă, în ideea de a

nu deranja prea rău, pentru

absenţe au grijă să găsească

şi o scuză: faptul că pe

atunci băiatul era pasionat

de tenis şi lipsea oarecum

motivat.

La liceul de muzică, fiul

domnului judecător este la

fel de protejat. Aurelia Savu,

directorul liceului, vădit

speriată de subiectul abordat

spune că: „E el aşa... dar

când i-am spus să vină în

uniformă a venit. E o

profesoară nouă, mai tânără,

cu care a avut o discuţie că l-

a pus să-şi ia notiţe iar el a

zis că n-are caiet, dar nu face

probleme. E din familie de

intelectuali, iar tatăl său ţine

legătura permanent cu noi”.

Surse din interiorul

liceului confirmă faptul că

Valentin Bănică ţine mereu

legătura cu profesorii

odraslei sale, dar face acest

lucru obligat fiind de

boroboaţele lui Andrei, care

l-au disperat la fel de mult şi

pe el ca şi pe profesorii. Un

cadrul didactic spune că

trebuie să recurgă la

calmante după ce predă la

clasa din care face parte

Andrei: „Când plec acasă de

la serviciu iau un pumn de

calmante după o oră cu el”.

Însă, după părerea

directoarei elevul Andrei

Bănică nu face probleme. De

fapt, Aurelia Savu ar declara

orice numai adevărul nu

pentru că: „apariţia în presă

a cazului ar afecta imaginea

instituţiei”. Aşa că Andrei îşi

poate face liniştit mendrele

până la terminarea liceului şi

mai departe în vreo

universitate de prestigiu că

doar „provine dintr-o familie

de intelectuali” şi trebuie

judecat după poziţia socială

a părinţilor nu după propria

capacitate.


prof. Vprof. Vprof. Vprof. Vprof. Vasile Gogoneaasile Gogoneaasile Gogoneaasile Gogoneaasile [email protected]

Beţia puterii le ia minţile oamenilor

politici şi îi aduce în starea de a delira

în văzul tuturor, ca într-o imagine

apocaliptică a „sfârşitului istoriei”,

cum ar spune Fukuyama, pentru că

într-o lume bântuită de fantomele

crizei şi de tentaţia depăşirii oricărei

logici a unei argumentări pertinente pe

coordonatele unei comunicări

substanţiale, un preşedinte care se

îmbată cu iluzii pe „socoteala”

curvelor şi a drogaţilor, cu siguranţă va

rămâne în analele istoriei ca un

personaj emblematic al teatrului

absurdului!

Să precizăm că în urmă cu patru

luni, Traian Băsescu declara într-o

şedinţă de guvern că are convingerea

că dacă intră pe Google, orice copil

află cum e cu păpădia şi cu salata, aşa

cum poate afla despre istoria antică şi

Herodot. Cu toată pledoaria sa

“legănată”, şefului statului i-a jucat

feste tocmai memorarea cunoştinţelor,

prin care învinuia munca dascălilor,

pentru că a greşit cu…un veac, pur şi

simplu, anii de domnie ai lui Neagoe

Basarab, servindu-ne…salată de istorie,

păpădie şi altele!

Aş reaminti faptul că în ultimele

zile ale vieţii sale, Napoleon

mărturisea cu tristeţe că „puterea

omenească” i-a luat minţile, dar de

minunile credinţei niciodată nu s-a

lepădat, lucru explicabil, în ultimă

instanţă, dacă ne gândim la ceea ce ar

însemna „ sic transit gloria mundi” în

versiunea locatarului de la Palatul

Cotroceni, care doar pozează în

lăcaşurile credinţei! Ca să fim ceva mai

expliciţi, să amintim cititorilor că este

vorba de o comisie prezidenţială care

a lansat pe piaţa ştirilor de senzaţie

Raportul denumit pompos: “Riscuri şi

inechităţi sociale şi demografice în

România”, raport integral asumat de

către Traian Băsescu, la care au lucrat

specialiştii preşedintelui, apar şi două

“lucrături” controversate privind

legalizarea prostituţiei şi

dezincriminarea consumului de

droguri, într-un demers care nu se

doreşte nicidecum “o pledoarie”

pentru cauza curvelor şi a drogaţilor,

ci, un fel de “analiză ştiinţifică” a unor

soluţii miraculoase pentru ieşirea ţării

din criză!

Membrii comisiei au reuşit să

dezvăluie cu lux de amănunte şi cum

va funcţiona industria sexului pe bani,

mai ales că în momentul achitării,

clientul va primi bon fiscal, iar statul

va percepe impozitul care se cuvine,

mai ales că sumele care vor intra în

buget din acest tip de impozit, vor fi

considerabile, având în vedere că, din

estimările lor, 24.000 de românce

practică azi în vestimentaţie sumară şi

cu mult entuziasm “la şosea”, cea mai

veche profesie, prostituţia. În acelaşi

document “cu cântec” desprins parcă

din repertoriul Madonnei, se

estimează că ar exista aproximativ

28.000 de consumatori de droguri

ilegale, majoritatea lor fiind în

Bucureşti (24.000), iar dintre aceştia,

aproximativ 17.000 sunt consumatori

de droguri injectabile, aproximativ 80%

fiind de sex masculin. În acest context,

în raport se propune dezincriminarea

consumului pentru a fi aduşi “la

suprafaţa” mării înspumate şi a

talazurilor neliniştite aceşti

toxicomani. Suntem invitaţi să credem

că e vorba despre dezincriminarea

consumului de droguri, nu a traficului,

pentru a aduce la «suprafaţă»

consumatorii, mai ales că recent s-au

deschis în multe oraşe ale ţării

(Braşov, Bacău, Galaţi, Hunedoara,

Brăila, Iaşi, Bucureşti), chiar magazine

care vând produse etno-botanice cu

acelaşi efect ca drogurile ilegale

uşoare, deşi efectele lor sociale nu par

a fi vizibile!! Se apreciază că

incriminarea consumului şi a

consumatorilor ar produce efecte

secundare grave, precum refolosirea

seringilor, care conduce la

transmiterea unor boli grave, motiv

pentru care vestita comisie propune

instalarea în cartierele cu mulţi

dependenţi de droguri injectabile,

chiar a unor automate cu fise şi cu

seturi sterile de injectare, la fel ca în

unele ţări europene, pentru a preveni

refolosirea seringilor. Cealaltă

problemă arzătoare abordată de către

Comisia prezidenţială este prostituţia,

în condiţiile în care numărul celor care

practică această activitate aducătoare

de profit rămâne o enigmă pentru

propuse, poate se va încerca limitarea

consumului de droguri şi răspândirea

bolilor cu transmitere sexuală,

dovedindu-se, vezi, Doamne, o analiză

ştiinţifică a acestor grave fenomene.

Dovadă, în acest sens, o reprezintă

precizarea pe care autorii înşişi o fac

repetând obsesiv, că “o serie de studii

realizate în state care au legalizat deja

prostituţia, arată că măsura nu a avut

efectele sperate în reducerea

consecinţelor negative ale sexului

comercial asupra persoanelor

implicate”, iar în astfel de condiţii,

Preşedinţia mai precizează că

variantele propuse de către comisie

trebuie să fie dezbătute public “lucid şi

onest”, cu participarea clasei politice,

a reprezentanţilor comunităţii

medicale, ai celei juridice, ai cultelor şi

ai organizaţiilor neguvernamentale.

Unii dintre trompetiştii din dealul

Cotrocenilor sunt de părere că este

nevoie de noi reglementări în ceea ce

priveşte prostituţia şi consumul de

droguri, dar nu se hazardează să

pledeze deschis pentru legalizarea lor!

Ei apreciază că prostituţia există, nu o

creăm acum noi în România, iar, ca

orice lucru care există, este mult mai

bine să fie reglementat decât să nu fie

reglementat. Se întreabă retoric, pe la

colţurile Palatului, oare, cei care sunt

împotrivă, ce vor să facă, să se prefacă

mereu că nu există, iar bolile să se

propage cu o viteză uluitoare? Se

afişează cu cinism, dorinţa de a

propune dezbateri publice, reflecţii,

analize în vederea găsirii celor mai

bune soluţii în raportul cu specificul,

cu tradiţiile şi necesităţile României

pentru aceste chestiuni(!!), chiar dacă

marea majoritate a populaţiei se

declară împotriva legalizării

prostituţiei din considerente de ordin

etic şi respinge ferm ideea

suplimentării veniturilor statului prin

această metodă, care accentuează

procesul de degradare şi face ca o

fiinţă nobilă ca omul să reprezinte o

sursă de venit pentru afacerişti,

ignorându-se probleme mult mai grave

ale societăţii. Aşadar, în timp ce

Băsescu ne propune salata de istorie,

păpădie, droguri şi prostituate, fiecare

dintre noi simte cu amărăciune cum se

strică sufletul, mintea şi stilul, iar în

astfel de condiţii, e recomandabil ca,

măcar din când în când, să devenim

tonici, binevoitori, să recuperăm forţa

de a identifica şi a afirma binele, acolo

unde îl întâlnim, să ne bucurăm de

reuşite, pentru a mai uita ce înseamnă

promisiunile electorale!

autorităţi. Se propune cu entuziasm un

gen de legalizare a sexului comercial,

nu şi a intermediarilor de servicii

sexuale, ca o posibilitate de control a

bolilor cu transmitere sexuală.

Impunerea unei astfel de măsuri, în

absenţa unei analize bazate pe

experienţa altor state şi în funcţie de

particularităţile României, ar putea

genera, totuşi, efecte nedorite, ceea ce

înseamnă că înfiinţarea de servicii şi

centre de specialitate prin intermediul

cărora femeile care practică sexul

comercial să poată beneficia, pe lângă

serviciile de asistenţă medicală,

socială, psihologică, şi de prezervative

oferite gratis, ar ameliora situaţia

acestora şi le-ar creşte substanţial

încasările!

Dar, stimaţi concetăţeni, dacă se

întâmplă uneori să căutăm şi veşti

bune, experienţe încurajatoare,

prilejuri de optimism, poate că glosăm

mereu, exasperaţi, pe marginea

neajunsurilor, netrebniciilor,

catastrofelor mai mici sau mai mari de

care ne izbim pe scena politică, pe

stradă, în viaţa cotidiană, iar în cele

din urmă, statistic vorbind, poate

suntem îndreptăţiţi să inventariem fără

odihnă cazuri care ne sar în ochi la

fiecare pas, iar spiritul critic e mai la

îndemână şi mai bine primit decât

semnalarea cu substrat a salatei-

ghiveci, mai ales că, psihologic

vorbind, orientarea perpetuă a atenţiei

către negativitate e destrămătoare şi

chiar stresantă când avem în vedere

doar salata de istorie, păpădie, droguri

şi prostituate. În intervenţiile sale,

Patriarhia Română respinge hotărât

legalizarea prostituţiei, invocându-se,

pe bună dreptate, faptul că demnitatea

persoanei, instituţia sacră a familiei şi

moralitatea publică sunt complet

ignorate!

Ca la festivalul umorului sec, Traian

Băsescu cere ca raportul să fie

dezbătut „lucid şi onest”, pe motivul

că legalizarea prostituţiei şi

dezincriminarea consumului de

droguri „nu e o pledoarie, un atac la

valori, ci o analiză ştiinţifică”(sic??!!),

mai ales că “prostituţia există, nu o

creăm acum noi în România. Ca orice

lucru care există, este mult mai bine să

fie reglementat decât să nu fie

reglementat”, iar în astfel de condiţii,

din cauza distorsionării mediatice a

raportului comisiei deja vestite, chiar

focalizarea excesivă asupra acestor

două teme umbreşte raportul şi

multitudinea de probleme examinate

de către experţi, iar prin variantele

BÃSESCU ªI SALATA DE ISTORIE,PÃPÃDIE, DROGURI ªI PROSTITUATE!


Bugetarii sunt în grevã generalãBugetarii intră de luni în

grevă generală în semn de

protest faţă de asumarea

Guvernului a răspunderii pe

pachetul legislativ care

include salarizarea, educaţia

şi acordarea concediului fără

plată, sindicaliştii lansând un

apel şi către angajaţii din

mediul privat să li se alăture.

Vicepreşedintele

Federaţiei Sindicatelor

Libere din Învăţământ,

Simion Hancescu, a declarat

că Alianţa Bugetarilor a decis

să se declanşeze grevă

generală în 5 octombrie, în

întreg sectorul bugetar, copiii

fiind sfătuiţi să nu vină luni

la şcoală.

Concret, peste 750.000 de

salariaţi din învăţământ,

sănătate, administraţie

publică şi poliţie vor intra,

luni, în grevă generală de o

zi, asigurându-se o treime

din activitate doar în

sistemul sanitar şi poliţie.

În administraţia publică

va fi blocată, luni, activitatea

din primării, consilii

judeţene, trezorerii, finanţe,

servicii de taxe şi impozite,

case de pensii, doar în

instituţiile de asistenţă

socială va fi asigurată o

treime din activitate, aşa

cum prevede legea.

Membrii Federaţiei

Naţionale a Sindicatelor din

Administraţie (FNSA) vor

picheta, luni, sediile

prefecturilor din ţară şi

ameninţă cu greva generală

pe termen nelimitat, din 28

octombrie, nemulţumiţi de

legile salarizării şi

reorganizării instituţiilor

publice.

FNSA pichetează, luni,

prefecturilor din toată ţara,

între orele 11.00-13.00, ca

primă formă de protest

îndreptată împotriva

Guvernului, pentru

eliminarea din textul legilor

salarizării unice şi

reorganizării unor autorităţi

şi instituţii publice a

articolelor care prevăd

diminuarea veniturilor

salariaţilor din sectorul

bugetar, care fac referire la

disponibilizarea salariaţilor

din acest sector, care încalcă

principiile autonomiei locale

şi ale descentralizării

instituţiilor publice, potrivit

unui comunicat de vineri al

Federaţiei.

Sindicaliştii vor picheta

sediile instituţiilor din 27 de

judeţe, respectiv Argeş,

Arad, Bacău, Bihor,

Botoşani, Braşov, Cluj, Caraş-

Severin, Constanţa, Covasna,

Dâmboviţa, Dolj, Gorj,

Harghita, Hunedoara, Iaşi,

Maramureş, Mureş, Neamţ,

Prahova, Satu-Mare,

Suceava, Sălaj, Teleorman,

Tulcea, Timiş şi Vaslui.

Alianţa Bugetarilor a

anunţat că va participa la

mitingul organizat de

confederaţiile sindicale, cu

prilejul Zilei Internaţionale a

Muncii Decente, în 7

octombrie, precum şi faptul

că salariaţii din sectorul

bugetar nu se vor implica şi

nu vor participa la alegerile

prezidenţiale din 22

noiembrie, respectiv 6

decembrie.

FNSA va participa, de

asemenea, la mitingul din

Bucureşti, în data de 7

octombrie, va declanşa

greva de avertisment, pe 23

octombrie, urmând ca din 28

octombrie să declanşeze

greva generală pe termen

nelimitat.

Alianţa Bugetarilor a

lansat un apel la solidaritate

pentru colegii din mediul

privat care trec prin aceleaşi

probleme ca angajaţii din

sectorul bugetar.

“Ziua de 5 octombrie

trebuie să fie o dată care

înseamnă solidaritate între

angajaţii bugetari şi angajaţii

din mediul privat”, a

declarat preşedintele

executiv al Federaţiei “Spiru

Haret”, Marius Nistor.

La rândul său, Federaţia

Educaţiei Naţionale (FEN) a

decis să între în grevă

japoneză de solidaritate cu

bugetarii care vor face grevă

generală în 5 octombrie şi să

participe la mitingul de

protest din 7 octombrie

alături de sindicaliştii de la

Cartel Alfa.

“Referendumul iniţiat de

FEN, în baza hotărârii

Consiliului Naţional din 10

septembrie, pentru

stabilirea acţiunilor de

protest are ca rezultat

preliminar reprezentativ

desfăşurarea unei greve

japoneze de solidaritate cu

toţi salariaţii bugetari în ziua

de 5 octombrie, Ziua

Mondială a Educaţiei şi

participarea la mitingul de

protest din 7 octombrie

alături de colegii din CNS

Cartel Alfa cu ocazia Zilei

Mondiale a Muncii

Decente”, informa FEN, într-

un comunicat din 25

septembrie.

Consiliul naţional al FEN

a hotărât, în 10 septembrie,

reluarea conflictului de

muncă, întrucât Guvernul nu

a respectat termenii

Acordului cu sindicatele.

Mediafax


Geoanã: Prioritatea mea va ficrearea locurilor de muncã

Liderul social-democrat

Mircea Geoană, candidatul

PSD la Preşedinţie, a

transmis vasluienilor

prezenţi, duminică, în Piaţa

Civică, din municipiul Vaslui,

la Zilele Recoltei, că

prioritatea lui va fi, dacă va

ieşi preşedintele României,

crearea locurilor de muncă.

“Ceea ce însămânţăm pe

22 noiembrie vom culege în

următorii cinci ani. Cei care

au semănat sămânţa

discordiei vor culege

furtună”, a mai spus Geoană.

După terminarea

discursului, Mircea Geoană a

vizitat standurile

expoziţionale din Piaţa

rămase până la alegerile

prezidenţial e adversarii

politici vor apela “la şantaj şi

presiune” pentru că ar fi

disperaţi că pierd alegerile.

Liderul PSD a invocat în

mod sistematic această

perioadă de cincizeci de zile,

de fiecare dată când a făcut

afirmaţii critice la adresa lui

Traian Băsescu, frazele

acuzatoare la adresa

preşedintelui terminându-le

cu sintagma “ Noi trebuie să

îl oprim! “.

Geoană a spus că speră

ca aceste cincizeci de zile să

fie cele mai dinamice şi mai

de succes dintr-o campanie

electorală a PSD şi ca, de

Sfântul Nicolae, PSD să se

bucure “de eliberarea de

acest regim blestemat”.

“Pentru ţară şi pentru

România, Traian Băsescu

este o năpastă. (...) Pentru

ţară Traian Băsescu este un

pericol. (..) Mai sunt

cincizeci de zile şi scăpăm

ţara de el. (...) Noi trebuie să

îl oprim. (...) Criză, numele

tău este Băsescu. (...) Noi

trebuie să îl oprim”, a spus

el.

Geoană a afirmat că

Băsescu ar fi disperat pentru

că ştie că ar pierde alegerile.

“Şi pentru asta este în

stare să sacrifice totul,

pentru a se agăţa de putere.

Vrea să fure alegerile. Noi

trebuie să îl oprim. Acestui

om nu-i pasă de nimeni şi de

nimic. Mai sunt cincizeci de

zile şi scăpăm de el”,a

adăugat el.

Geoană l-a acuzat pe

preşedinte că ar fi

transformat guvernul “într-o

unealtă a familiei şi a

camarilei sale” şi că ar duce

România spre naufragiu şi

disperare.

“Noi trebuie să îl oprim”,

a adăugat el.

Preşedintele PSD a

afirmat că va propune, în

campania electorală, un

program pentru “o singură

Românie”.

Către final, Geoană i-a

mulţumit lui Ion Iliescu, care

şi-a exprimat, tot pe scena

Congresului, susţinerea

pentru candidatura liderului

social-democrat, deşi

afirmase că, dacă ar judeca

instictual, ar avea reticenţe

faţă de această candidatură.

“V-a plăcut cum a pus

(Iliescu - n.r.) problema cu

susţinea lui Geoană? Este un

exemplu de preşedinte şi nu

voi ezita, după ce voi câştiga

alegerile, să îi cer sfatul şi îl

rog să continue să vegheze

asupra partidului pe care l-a

fondat”, a adăugat el.

Finalul discursului lui

Geoană a făcut, de

asemenea, referire, la

sintagmele “cincizeci de

zile”, “unire”, “o singură

Românie”.

“Mai sunt cincizeci de zile

şi vă chem alături de mine

să construim o singură

Românie. Mai sunt cincizeci

de zile şi vom da României

un nou proiect naţional. (...)

Veniţi alături de mine în

acest mare proiect naţional.

Învingem împreună. Până de

Crăciun vom da României un

nou preşdinte, un nou

Guvern şi o nouă

majoritate”, a încheiat

Geoană.

Mediafax

De altfel, în discursul pe

care l-a susţinut, lângă

statuia lui Ştefan Cel Mare,

din centrul Vasluiului, în faţa

a câtorva sute de vasluieni,

Mircea Geoană a folosit în

mod repetat sintagma “locuri

de muncă”.

“Un loc de muncă este

mai valoros ca orice în

momentul de faţă. De aceea

voi face tot ce îmi va stă în

putinţă, ca, odată ajuns la

conducerea ţării, să ofer

posibilitatea creării de locuri

de muncă în această zonă

vitregită a ţării”, a declarat

Mircea Geoană.

Candidatul PSD la

Preşedinţie le-a atras atenţia

celor prezenţi în Piaţa Civică

asupra importanţei votului

din 22 noiembrie, spunându-

le că ceea ce vor vota la acea

dată va fi esenţial pentru

următorii cinci ani.

Civică, unde a gustat o

băutură de coacăze şi o

bucăţică de pastramă, făcute

în gospodăria unui localnic.

Duminică dimineaţă,

Mircea Geoană a participat

la zilele recoltei în

municipiul Bârlad şi în

comunele vasluiene Zorleni

şi Lipovăţ.

Geoanã: Mai suntGeoanã: Mai suntGeoanã: Mai suntGeoanã: Mai suntGeoanã: Mai sunt50 de zile ºi scãpãm50 de zile ºi scãpãm50 de zile ºi scãpãm50 de zile ºi scãpãm50 de zile ºi scãpãm

de Tde Tde Tde Tde Traian Bãsescuraian Bãsescuraian Bãsescuraian Bãsescuraian BãsescuPreşedintele PSD, Mircea

Geoană, a invocat, vineri, în

mod repetat cele cincizeci

de zile rămase până la

alegeri şi a apreciat, la

Congresul în care şi-a lansat

candidatura la preşedinţie,

că după această perioadă

România se va elibera de un

regim “blestemat”.

Preşedintele PSD a spus

că în cele cincizeci de zile


vinde parcele de teren conform schiþei, învinde parcele de teren conform schiþei, învinde parcele de teren conform schiþei, învinde parcele de teren conform schiþei, învinde parcele de teren conform schiþei, învecinatatea firmei, în suprafaþã de aproximativvecinatatea firmei, în suprafaþã de aproximativvecinatatea firmei, în suprafaþã de aproximativvecinatatea firmei, în suprafaþã de aproximativvecinatatea firmei, în suprafaþã de aproximativ

3,0 HA, sub preþul pieþei. Relaþii la tel.0253/3,0 HA, sub preþul pieþei. Relaþii la tel.0253/3,0 HA, sub preþul pieþei. Relaþii la tel.0253/3,0 HA, sub preþul pieþei. Relaþii la tel.0253/3,0 HA, sub preþul pieþei. Relaþii la tel.0253/226314-int 134 (Serviciul Investiþii).226314-int 134 (Serviciul Investiþii).226314-int 134 (Serviciul Investiþii).226314-int 134 (Serviciul Investiþii).226314-int 134 (Serviciul Investiþii).

ARTEGOşi prin finanţarea deficitului, a

declarat, duminică, la Luduş,

preşedintele Traian Băsescu.

“Nici eu, nici Guvernul, nici

Banca Naţională nu ne-am propus să

scoatem ţara din criza economică,

pentru că nu se poate acest lucru.

Criza e globală şi România depinde

de ceea ce se întâmplă la nivel

global. Nu există nicio ţară care să se

extragă singură din criză. Ţările ori

ies toate, ori nu iese niciuna. Chiar şi

ţările care au o mai mică eroziune a

PIB generată de criză au scădere,

nimeni nu creşte”, a afirmat Băsescu

în discursul rostit la Casa de Cultură

din Ludus, în faţa unor reprezentanţi

ai autorităţilor locale, ai oamenilor

de afaceri şi a unor agricultori.

Potrivit şefului statului, Guvernul

român şi-a propus să dezvolte

politici de diminuare a efectelor

crizei, cu doi piloni, şi anume

menţinerea ratei de schimb leu- euro

la un nivel rezonabil care să nu

erodeze veniturile populaţiei foarte

rapid, iar celor care fac export să le

permită să-l facă la costuri rezonabile

şi finanţarea deficitului bugetar, care

este mare.

“A fost minus 5,4 anul trecut (n.r. -

deficitul bugetar), anul acesta este

estimat a fi minus 7,3 - 7,6 (n.r. -

deficitul bugetar). O parte din bani

trebuie să susţină acest deficit

pentru continuarea investiţiilor,

pentru plata salariilor bugetarilor, a

pensiilor şi a obligaţiilor de asistenţă

socială. Astea au fost obiectivele

majore ale Guvernului”, a spus

Băsescu.

Potrivit acestuia, specialiştii

evaluează că undeva în trimestrul al

doilea al anului viitor România va

relua creşterea economică pozitivă.

“Până atunci, creşterea

economică negativă se va reduce o

dată cu trimestrul al patrulea al

acestui an, iar în 2010 trimestrul al

doilea trecem pe creştere pozitivă, a

mai spus Băsescu, adăugând că

România nu va trece la “asta”

înaintea Germaniei, Spaniei, Marii

Britanii, Franţei

Guvernul român nu şi-a propus

“să scoată ţara din criză”, pentru că

nu se poate acest lucru, criza fiind

globală, ci să dezvolte politici de

diminuare a acesteia, prin

menţinerea ratei de schimb leu-euro

Bãsescu: Guvernul nu ºi-a propus sã scoatã þaradin crizã, ci sã dezvolte politici de diminuare a ei

comisarul mirulescu, scandal · venirea mea la gorj tv a creat mare indignare în rândul...

Documents