"ADEVÃRUL nu este dincolo de NOI !"

Director, Teodor Abagiu

* Informaþii * Opinii * Atitudini ** Anchete * Dezvãluiri *

Obiectivmehedinþean

Scaneazã codul QR ºi descarcã GRATUIT 

Obiectiv mehedinþean în format electronic

ww

w.o

biec

tiv-m

ehed

inea

n.roAnul XX Nr. 940

9 AUGUST 2018 16 pagini * 1,00 leu

ªcoala de Varã laMuzeul Regiunii Porþilor de Fier

pag5

Porcii din þarcul puterii,mai porci decît cei mãcelãriþi

pag. 8

pag. 9

pag. 6

pag. 3

1,5 miliarde de euro þinute într-o pivniþã din Severin. Româniaa fabricat „apã grea” ºi acumse îmbatã cu apã chioarã (2)

Demenþa „in nuce”

Nu mai scapã nimeni decreºterile ºi de bunãstarea

lui Dragnea. Va mãri pensiilecu forþa la toatã planeta.

Palatul Culturii „TeodorCostescu” a oferit anulacesta tinerei LaviniaZselnyan un premiu specialpentru interpretare laFestivalul Naþional Concursde Folclor “Ponoare,Ponoare”, care a avut loc lasfârºitul sãptãmânii trecute.Premiul a fost înmânat deprof. Nicolae Drãghia,dirijorul Orchestrei “LãutariiMehedinþiului”, care aasigurat acompaniamentulconcurenþilor participanþila festival.

Premiu special pentru interpretare oferit de PalatulCulturii „Teodor Costescu” la Festivalul de la Ponoare

Alexia M.

social - politicOBIECTIV mehedinþean 09 - 15.08.2018pag. 2

Editorial de Sorin Vidan

* Informaþii * Opinii * Atitudini * * Anchete * Dezvãluiri *

EDITOR: SC PROFIN SRL; ISSN 1454 - 7058

TELEFAX: 0252 - 326.143

Potrivit art. 206 Cod Penal, responsabilitatea juridicã pentruconþinutul articolelor revine în întregime autorilor.

E-mail: teodor_abagiu@yahoo.com;obiectivmehedintean@yahoo.com

ABONAMENTE - prin Oficiile Poºtale. Poziþie de catalog: 12203

Cost abonament lunar: 4,00 lei + taxe poºtaleDIFUZARE prin DISTRIBUITORII

PARTICULARI

Drobeta Turnu - Severin,str. Orly nr. 82A

Mobil: 0722351161

Obiectivmehedinþean

www obiectiv-mehedintean.ro

Deputata PSD de Mehedinþi,Alina Teiº, a participat pentru prima datãîn calitate de parlamentar al judeþului laFestivalul Naþional Concurs de Folclor“Ponoare, Ponoare”, care a avut loc lasfârºitul sãptãmânii trecute în aceastãlocalitate a judeþului Mehedinþi. Cu aceastã ocazie, Alina Teiº a avut maimulte discuþii atât cu primarul comuneiPonoarele, Iulian Cerbu, cât ºi cu cetãþenidin zonã ºi nu numai, participanþi la acestfestival devenit deja de tradiþie. Pe toþi i-aasigurat cã, în calitate de parlamentar, vaface toate eforturile ºi va sprijini oriceproiect care privesc promovarea ºidezvoltarea acestei zone a judeþuluide o frumuseþe aparte.

Totodatã, Alina Teiº s-a reîntânit ºi aavut o discuþie cu marea artistã dinaceastã parte a judeþului Mehedinþi,Domnica Trop, cântãreaþa de muzicãpopularã care a fost declaratã deUNESCO “Tezaur uman viu”. În urmaacestei discuþii, deputata Alina Teiºspune cã va face demersuri necesarepentru posibilitatea organizãrii unuifestival de folclor pentru copii în zona

de nord a judeþului Mehedinþi, festivaldedicat interpretei Domnica Trop ºicare sã se constituie într-o punte delegãturã între generaþii, având dreptscop perpetuarea tradiþiilor, acântecului popular românesc. “La Ponoarele, la invitaþia domnuluiprimar Iulian Cerbu, am fost onoratãsã particip la Festivalul NaþionalConcurs de Folclor “Ponoare,

Deputata Alina Teiº:“La Ponoarele am discutat cu doamna

Domnica Trop despre modalitatea în careputem organiza un festival de folclor

pentru copii în aceastã zonã a judeþului”

Ponoare”, acolo unde cântecul popularºi bucuria oamenilor s-au unit cusãrbãtoarea ºi dragostea pentru tradiþiileromâneºti. A fost pentru prima datã cândîn calitate de deputat de Mehedinþi amparticipat la acest festival ºi m-am bucuratcã am revenit în mijlocul oamenilor dinaceastã parte a judeþului. Prin aceastãmanifestare, Consiliul Local Ponoarelea propus mehedinþenilor o alternativãspiritualã, o scenã pe care s-au întrecutfrumuseþea, eleganþa, emoþia autenticãºi valorile confirmate în timp, identitateanoastrã ºi credinþa cã Dumnezeu ne esteîntotdeauna alãturi, amintindu-ne cinesuntem ºi de unde am plecat. Amdiscutat atât cu primarul Iulian Cerbu,cât ºi cu cetãþeni veniþi în numãr foartemare la acest eveniment, pe care i-amasigurat de tot sprijinul meu caparlamentar al judeþului în demarareaºi susþinerea oricãrui proiect carepriveºte promovarea ºi dezvoltareaacestei minunate zone a judeþuluinostru. De asemenea, la Ponoarele amavut ocazia de a vorbi cu mareainterpretã a judeþului Mehedinþi,doamna Domnica Trop, un artistdesãvârºit, un glas rar întâlnit atât înRomânia, dar ºi în Europa. Împreunã amdiscutat despre muzica popularã dinnordul judeþului Mehedinþi, despregreutãþile prin care a trecut de-a lungulvieþii ºi despre modalitatea în care putemorganiza un festival de folclor pentru copiiîn aceastã zonã”, a declarat Alina Teiº.

Zilele trecute am vãzut ungrup numeros de turiºti strãini,mai precis din Germania, sosiþi înoraºul nostru cu frumoasele vasede croazierã pe care le vedem ande an trecând pe Dunãre. Un grupnumeros, constituit din oameni învârstã dar energici ºi de evidentãbunã condiþie socialã. Prezenþa lorîn oraºul nostru e nu doar unsemn bun (al revitalizãriiturismului) ci ºi un motiv,întemeiat, de mândrie. Turiºtilor strãini le-a plãcut la noi,din ce am înþeles în urmadiscuþiilor cu ghidul. Le-a plãcutcãldura cu care au fost primiþi ºicurãþenia oraºului. Cu osãptãmânã în urmã am discutat ºicu alþi turiºti, de data aceastaromâni, aflaþi ºi dumnealor întrecere admirativã prin Severin.Ascultau concertele estivale desâmbãta seara ce se þin la Fântânacineticã ºi se vedea cã le plãcea. Îngeneral se simte în aerul serilor dela noi un “ce” mai plãcut, maimodern, o alt tip de relaþionareinterumanã, mult mai relaxatã. ªicei veniþi pe la noi din alte oraºeapreciazã faptul cã avem un oraºcurat, îngrijit, cu multe spaþii verzi.ªi adevãrul e cã suntem unul dintrepuþinele oraºe reºedinþã de judeþcare au o dimensiune a spaþiilorverzi excelentã, de invidiat. Sigur cã ar mai fi multe de fãcut

O problemãmãruntã

ºi sub acest aspect. ParculDragalina, de exemplu, (parculfostei Maternitãþi) aºteaptã de multtimp o intervenþie energicã: aleilesunt distruse, arbuºtii cresc îndevãlmãºie etc. Dar chiar stãmbine la capitolul parcuri ºi spaþiiverzi, ºi ar trebui sã ne mândrimcu acest lucru. Mai ales pecãldurile de acum, irespirabileaproape, e vital sã avem copaciºi plante în jurul caselor ºiblocurilor noastre. Pe de altã parte însã la capitolulcurãþenie stãm ºi nu stãm bine. Caunul ce se trezeºte foarte devremevãd zi de zi, în fiecare dimineaþã,eforturile lãudabile ale celor de lacurãþenie. Mãturã în lung ºi lataleile parcului din centru, udã, tragde furtun ºi de tomberoane. Nu echiar simplu, deºi ai crede cã e.Nu e simplu pentru cã, din pãcate,volumul gunoiului urban e mare,chiar mare. Când majoritatea dintrenoi traversãm oraºul, dupã oraºapte ºi ceva, spre serviciu, nu semai vede mare lucru. Dar înaintede ºapte e jale ce gãsim prinparcuri, pe trotuare. E incredibil celãsãm în urma noastrã dupã cestãm pe bãnci, în rãcoarea serii: dela mucuri de þigarã pânã la sticleºi cutii de bere, de la resturi de fast-food la ambalaje de tot felul. Deºisunt, slavã Domnului, coºuri degunoi, unora pur ºi simplu nu lepasã, aruncã resturile pe jos. Îmi imaginez o grevã a celor de lasalubritate: cred cã în douã-trei zileoraºul ar fi sufocat de resturi ºi degunoaie. Un oraº curat, admirat decei ce-l tranziteazã, trebuie sã fie, înprimul rând, un oraº respectat detoþi locuitorii sãi, mic sau mare.

Mircea Popescu

dezvãluiriOBIECTIV mehedinþean 09 - 15.08.2018 pag. 3

1,5 miliarde de euro þinute într-o pivniþã din Severin. România afabricat „apã grea” ºi acum se îmbatã cu apã chioarã (2)

Mihnea-Petru Pârvu Teodor Abagiu

ªtie tot satul ce nu ºtie bãrbatul Directorul Ervin Watzlawek nupoate sã spunã exact numãrul demii de tone de apã grea care a rãmaspe inventarul sãu, dupã cecombinatul ºi-a încetat producþia.Este strict secret. Atât de secret cãºi portarii ºtiu. În „pivniþele” de laSeverin sunt peste 3.000 de tonede apã grea. Poate chiar mai multe.„Un litru de apã grea costã 2.140de lei, fãrã TVA, preþ stabilit deOficiul Concurenþei”, a fostsingura declaraþie pe aceastãtemã datã de Ervin Watzlawek.Dar calculele le poate faceor ic ine. O tonã costã 2,14milioane lei, fãrã TVA. 1000 detone sunt echivalentul al 2,14milioane de lei noi. Iar 3.000 de tone ar însemna6,42 miliarde de lei noi, tot fãrãTVA. Adicã fix 1,5 milarde de euro!Evident, aceastã cifrã esteestimativã, chit cã în presã s-a maivehiculat aceastã valoare.Doi proprietari, un custode ºi oentitate incertã Toatã apa grea aflatã la Severinare doi proprietari, în prezent.Unul e sucursala Romag a RAANºi, al doilea, cel mai important,este Agenþia Naþionalã aResurselor Strategice ºi ProblemeSpeciale (ANRSPS). Prima arepe acte, doar 130 de tone, iar adoua restul.Panarama este cã principalulproprietar, ANRSPS, nu poate sã-

ºi pãzeascã averea care este încustodia RAAN. La întrebareadacã toatã aceastã uriaºã avuþiestrategicã a României este înper icol sã se deter ioreze ,directorul Romag se enerveazã:„Bineînþeles! Noi facem eforturi,dar dacã nu se asigurã personalspecia l i za t º i condi þ i i dedepozitare adecvate atunci apagrea îºi pierde calitatea nuclearãpentru care a fost produsã!”. De abia acum un an, în 2017,Guvernul României a înfiinþat o altãstructurã, intitulatã Centrul Naþionalde Management al Apei Grele, careva prelua, nu se ºtie când, întreagacantitate de oxid de deuteriu. Pânãuna-alta, la Severin, apa grea riscãsã se facã apã de ploaie.De ce nu vindem dacã putemproduce? Întrebat dacã nu cumva exportulapei grele aflate pe stoc, care nu eneapãrat necesarã centralei de laCernavodã, ar fi o soluþie devalorificare a acestei bogãþii,domnul Watzlawek se declarãperfect de acord: „S-au mai fãcutexporturi. În 2001 în Coreea deSud - zece tone, în 2002, în China– 20 de tone ºi cantitãþi mai miciîn SUA, Germania ºi Franþa”.Cu toate cã legislaþia prevedeexpres cã apa grea este destinatãexclusiv centralei atomo-electricede la Cernavodã, fabrica a avutacceptul de expor t , dar cuobligaþia de a produce în pluscantitatea exportatã. „Or, dinmoment ce am încetat producþia,

acest lucru nu mai e posibil”, dãdin umeri custodele oxidului dedeuteriu. Culmea este, spune specialistul,cã tot volumul aflat pe stoc arajunge pentru toate cele patrureactoare de la Cernavodã, dincare acum funcþioneazã doardouã, pe o perioadã de 30 de ani.Pãi, nu e o prostie sã þii pe stoc,atâta amar de vreme, o marfãoarecum perisabilã, în loc sã ovinzi pe bani grei cã-i apã grea,vorba aia ºi, dacã ai nevoie, sãrepui fabrica în funcþiune?Managerul Romag vine culãmuriri. „Expl ica þ ia eurmãtoarea: în perspect iva,incertã, de punere în funcþionarea grupur i lor 3 º i 4 de laCernavodã, numai pent rupornirea lor se vor consumapeste 1000 de tone, iar restulsunt completãrile anuale peîn t reaga dura tã de v ia þã areactoarelor. Practic, Cernavodãare „hidratarea” asiguratã pânã lasfârºitul vieþii ei. Altfel ar intra însevraj”, râde directorul.Mai bine þuicã decât apã grea Dar, pericole existã? ErvinWatzlawek se relaxeazã: „Apa greae uºor toxicã pentru mediulambient deoarece poate provocadezechilibre în proceselemetabolice ºi hormonale, în sintezahormonilor atât la animale cât ºi laoameni. Dar principalul pericoleste, acum, pierderea calitãþii

nucleare!”.Concluzia pe care am tras-o, ºicu care directorul Romag a fostde acord, es t e cã , p las t icvorbind, România are trei sacicu prune în cãmarã, care au fostplãtiþi de soacra ei ca sã facãþuicã. Doar cã baba nu ºtie cândo sã porneascã alambicul. Aºacã þara s tã cu prunele înmagazie ºi astea riscã sã prindãmuscã ºi sã facã viermi.Apa super-uºoarã Puþinã lume ºtie cã, pe timpulcând încã se mai producea, laSeverin, apa grea, mai se fãceaun produs secundar, extrem devaloros. Este vorba de aºa-numita„apã super-uºoarã”. În momentulde faþã ea este apreciatã enorm caun adjuvant medical ºi nutriþional,mai ales în zona celor care suferãde cancer. „Este singurul produsde pe platforma noastrã careeste de vânzare . Noi î lcomercia l i zãm, vrac .Comerciantul î l îmbuteliazã,ulterior. La poarta noastrã iesecu un euro litrul, dar în farmaciise vinde cu 18 lei sticla. Noivindem câte douã-trei tone pelunã ºi mai avem câteva zecide tone”, se confeseazã domnuldirector. Ironia sorþii. Ceauºescua fãcut un combinat de apã greacare, acum, vinde apã super-uºoarã.

evenimentOBIECTIV mehedinþean 09 - 15.08.2018pag. 4

Uzdin este o comunã foartecunoscutã din Serbia care a devenitcelebrã în toatã lumea datoritãpicturii naive realizate de Pictoriþelede aici. Actuala Galerie de Artã dinUzdin a devenit cea mai importantãpentru pictura naivã, peste o sutãde lucrãri de acest fel, reprezintãtezaurul cultural ºi artistic alcomunei. De a lungul timpului, aiciau venit foarte multe personalitãþi,artiºti, oameni de culturã, ºi numaidin toate zãrile atraºi decelebritatea picturilor ºi a moduluiacestora naiv de creearea uneirealitãþi idilice. Uzdinul nu este cunoscut doarpentru celebrele pictoriþe naive, aiciexistã o comunitate româneascãpentru care pãstrarea identitãþii ºi amoºtenirii naþionale a devenit un crezºi un ideal. Societatea literar artisticã“Tibiscus” condusã de VasileBarbu reprezintã nucleul acestuilegãmânt de credinþã faþã deidentitatea româneascã. Zilele Uzdinului, ediþia din acest an,a avut ca o parte foarte importantã amanifestãrilor, sau poate cea maiimportantã manifestare desfãºuratãde Zilele Uzdinului a fost Festivalulinternaþional de Poezie “Drumuri deSpice” despre care Vasile Barbu,principalul organizator spune cã este“o mândrie nestãvilitã a românului deaici, un rezultat al iubirii poeziei

Zilele Uzdinului - Ediþia a X -aDelegaþia Centrului Cultural“Nichita Stãnescu” laFestivalul Internaþional de Poezie“Drumuri de Spice”

G. P.

românilor, al întãririi iubirii de neama românilor, cã iatã atât de des a fostmartorul clipei istorice, alãturi dePetre Cârdu, Leonida Lari, Ion Miloº,Ana Niculina Ursulescu, GrigoreVieru, Slavco Almãjan, Petre Stoica,Adam Pusloici, Milan Nenadici,Cezar Ivãnescu, Ioan Baba, AdrianPãunescu, Ileana Roman, FlorianCopcea, Mircea Dinescu, GrigoreLeºe, Vasile Morar nume sonore aleinstituþiei noastre”. Centrul Cultural “Nichita Stãnescu”al Consiliului Judeþean Mehedinþi,instituþie de culturã condusã demanagerul Emilia Mihãilescu are olungã colaborare cu oamenii deculturã, scriitori, poeþi, dinVoievodina, din Uzdin. De-a lungultimpului Centrul Cultural “NichitaStãnescu” a dezvoltat foarte multeprograme culturale ºi a sprijinit,inclusiv prin tipãrirea de cãrþi alepoeþilor sârbi de origine românã,au organizat împreunãmanifestãri cultural artistice, ºicolaboreazã la scrierea ºieditarea revistei “Tibiscus”. Conform acestei tradiþii, ºi colaborãriculturale ºi anul acesta CentrulCultural “Nichita Stãnescu” a participatcu o delegaþie de oameni de litere dinjudeþul Mehedinþi, condusã deEmilia Mihãilescu, la manifestãrilededicate “Zilelor Uzdinului” ºiFestivalului Internaþional de Poezie

“Drumuri de Spice”. Premiaþii de la aceastã ediþie au fost;Marele Premiu al Festivalului, “Sf.Gheorghe ºi titlul de laureate –Grigore Leºe, Marele Premiu alCulturii Românilor, “Podul lui Traian”Augusta Anca (Timiºoara), VangheaMihai Sterghiu (Macedonia), VasileMorar (România). Managerul Emilia Mihãilescu a fostpremiatã cu Premiul Cultural “CasaRomâneascã”, în semn de preþuire ºilaudã pentru ataºamentul faþã devalorile cultural-spirituale a Uzdinului,precum ºi cu titlul de “Membru deOnoare” a Societãþii “Tibiscus”. Premiul Cultural “Tibiscus” -poetul mehedinþean Victor Rusu,

cel pentru care slovele ºi cuvintelemai au puþine taine, Premiul “ProFidelitas” Titu Dinuþ - poetulcântãtor al Plaiurilor Coºuºteistihuitor neîntrecut, alãturi deun alt reprezentant de frunte alelitei meºterilor de stihuri ºiparabole– Florian Copcea.

Cele mai frumoase gânduri despreUzdin au fost rostite de AdrianPãunescu “ultimii strãjeri ai neamuluiîn orizontul dinspre vest sunt româniidin Uzdin, încât dacã, printr-o absurdcatastrofã, nouã românilor dintregraniþele de azi s-ar întâmpla cevala ei, românii din Uzdin, ar puteaîncepe neamul românesc”.

actualitateOBIECTIV mehedinþean 09 - 15.08.2018 pag. 5

Palatul Culturii „TeodorCostescu” a primit marþi dupã-amiazã vizita unui grup de 117turiºti germani. Aceºtia cãlãtorescpe Dunãre cu „PrincesseProvence”, un vas de croazierã depatru stele. La întoarcere din DeltaDunãrii spre punctul final alcãlãtoriei, oraºul Passau(Germania), vaporul a fãcut oescalã la Drobeta Turnu Severin,unde turiºtii au þinut sã vizitezePalatul Culturii „Teodor Costescu”.Cetãþenii germani au fãcut un mictur prin clãdirea teatrului, au aflatdetalii despre ctitorii acestui

Turiºti strãini în vizitã laPalatul Culturii

„Teodor Costescu”edificiu emblematic aloraºului nostru, dar ºidespre faptul cã a fostreabilitat recent cufonduri europene. „Eu vin de foarte multãvreme la Drobeta TurnuSeverin ºi fãrã sãexagerez ºi fãrã a facecomplimente gratuite afost cea mai frumoasãexperienþã pe care am trãit-o înoraºul acesta. Am peste 20 de anide turism în spate ºi la Severinveneam, ca sã zic aºa cu inima îndouã, dar am senzaþia acum cã

trãiesc aici cea mai bunã perioadãdin 1990 încoace din punct devedere turistic”, a declarat la finalulvizitei în Palatul Culturii „TeodorCostescu” ghidul unei agenþii de

turism din Sibiu, care a însoþitgrupul de turiºti germani. De aici, vizitatorii au plecat spreCastelul Artelor ºi CetateaMedievalã a Severinului.

O schimbare de atitudine. Aceasta a fost miza ªcolii deVarã ºi din acest an. Muzeele trebuie sã devinã interactive,trebuie sã vinã în întâmpinarea tinerilor ºi sã îi determine peaceºtia sã pãºeascã spre culturã, spre viitor. ªi în acest anMuzeul Regiunii Porþilor de Fier a organizat douã sesiuni aleªcolii de Varã, la care s-au înscris aproximativ 200 de copii cuvârsta cuprinsã între 5 ºi 12 ani. Douã sãptãmâni pline de evenimente, cu ateliere care mai decare mai interesante, cu multã voie bunã, dans, muzicã ºidistracþie. O altfel de abordare a ºcolii de varã, mult maiatractivã, mai incitantã, cu o altfel de atitudine din parteaorganizatorilor. Atenþi cu toþi copiii, sensibili la nevoile lor,angajaþii muzeului au dat dovadã de profesionalism ºi preþ dedouã sãptãmâni s-au transformat în pãrinþi adoptivi. A fostca într-o mare familie, în care am învãþat cu toþii câte ceva.Vacanþã plãcutã tuturor ºi vã aºteptãm cu drag la muzeu!

ªcoala de Varã la Muzeu

Panait Istrati (numele lanaºtere: Gherasim Istrati, n. 10august 1884 Brãila – d. 16 aprilie1935, Bucureºti) a fost un scriitorromân de limbã românã ºi francezã. Primele încercãri literare dateazãdin 1906, debutând cu articolulHotel Regina în revista Româniamuncitoare. Între 1910-1912 îºi publicã, înaceeaºi revistã, primele povestiri:Mântuitorul, Calul lui Bãlan, Familianoastrã, 1 Mai. Colaboreazã ºi la alteziare: Viaþa socialã, Dimineaþa,Adevãrul etc. Trãind în sãrãcie, bolnav ºi singur, aîncercat sã se sinucidã în 1921 pe când

Autorul sãptãmânii

- Panait Istrati -

era la Nisa, dar a fost salvat, iar înbuzunar i s-a gãsit o scrisoarenetrimisã, adresatã lui RomainRolland. Acesta este avertizat ºi îirãspunde imediat încurajându-l sã

urmeze cariera sa de scriitor.Povestirea Chira Chiralina a fostpublicatã în 1923 cu o prefaþã semnatãchiar de Romain Rolland. A publicatromanele: Ciulinii Bãrãganului, LesRécits d’Adrien Zograffi („Povestile luiAdrian Zograffi”). Prozele ºi romanele sale descriulumea proletariatului, pe care a avutocazia sã o cunoascã de aproape,mirificele þinuturi ale Brãilei natale,Delta Dunãrii, un amestec de rase ºireligii ºi diverse oraºele din Europaprin care a trecut de-a lungul vieþii. Opera lui Panait Istrati, scrisã înlimbile francezã ºi românã, a fosttradusã în peste 30 de limbi. Operele sale pot fi citite deutilizatori în toate locaþiile BiblioteciiJudeþene Mehedinþi.

Biroul de presã

Poliþiºtii mehedinþeni,împreunã cu studenþii Academiei dePoliþie “Alexandru Ioan Cuza” dinBucureºti, aflaþi în stagiul depracticã la Inspectoratul de PoliþieiJudeþean Mehedinþi, s-au alãturatcampaniei “O carte pentru un frate”,iniþiatã de cãtre Asociaþia “Eudava”din Drobeta Turnu Severin. Astfel, peste 200 de volume decarte vor fi donate românilor dinUcraina ºi din Republica Moldova. Literaturã românã, manuale saucãrþi istorice, cãrþi de specialitate,vor forma de acum încolobiblioteca românilor din Ucraina ºidin Republica Moldova. Biroul de presã al IPJ Mehedinþi

„O cartepentru un frate”

A. M.

opiniiOBIECTIV mehedinþean 09 - 15.08.2018pag. 6

Frecþii cu odicolon ____________ de Bibicu’

* A trecut la celeveºnice DUMITRU

FÃRCAª, cel care atransformat un instrument

– taragotul – într-oautenticã legendã, prin

harul sãu, dãtãtor de nouãºi înnobilantã dimensiune

folclorului românesc. Adio,Dumitru Fãrcaº, adio

românule bun ºi profund,adio, frate întru idealuri! Te

salut în nemurire! * La recenta rectificare bugetarã,Administraþiei Prezidenþiale i s-au tãiat,prin proiectul guvernamental respectiv,unsprezece milioane de lei. Vai, vai,vai! Ce rãsunau vãile patriei de durereºi de jale! Mai ales dupã ce madamePuºcalãu – purtãtoarea de palavre aDulapului Sãsesc, de! – a ieºit sã-ºismulgã pãrul de necaz în locul ºefului.Nu ºtim dacã la mijloc era chiardurerea ei personalã sau, dimpotrivã,oftica ºefului cã nu mai poate cãlãriatât de des cursele aeriene spreTenerife sau Miami, de pildã, ca sã numai vorbim de cursele de serviciu înGermania, spre a primi ordine diversede la Matroana Europei. Sau demofturile „Rãvãºitoarei”. De parteacealaltã, Guvernul zice cã sunt banisuficienþi pentru activitãþile curente aleAdministraþiei Prezidenþiale, inclusivpentru nu’º ce conferinþã a „Celor TreiMãri” sau cam aºa ceva, care ar urmasã se desfãºoare la Bucureºti. În sfârºit,un nou prilej de gâlceavã între celedouã palate. De parcã nu erau, ºi pânãacum, destule ºi nerezolvate. De parcãnu vor mai veni ºi altele. Cum ar fi celecare, în mod sigurissim, vor izbucni

Demenþa „in nuce”

cu ocazia mitingului mamut aldiasporezilor, programat sã sedesfãºoare chiar mâine. * Evident cã, ºi în legãturã cu acestmiting, la care este anunþatãparticiparea a un milion de români dinstrãinãtate au circulat ºi circulã tot felulde istorii, de grozãvii suprarealiste, casã nu le zicem, pur ºi simpludiversiuni. De pildã, mai zilele trecute,o purtãtoare de mãciucã micofonizatãde la o televiziune de ºtiri a luat un felde interviu unui golan care fãcea degardã ameninþãtor la locuinþa primuluiministru Viorica Dãncilã, din care amînþeles cã manifestanþii nu vor respectanicio lege, cã se vor lupta cu jandarmii,cã vor rãspândi sânge ºi groazã pestrãzi, cã au dreptul sã batã ºi sã ucidã,întrucât ce vor face ei nu va fi un simplumiting, ci o revoluþie! Sã mori tu,teteo?! Cine vã credeþi voi? Teroriºtifãrã frontiere? Detaºamente de asalt?Gardiºti pe stil nou? Toate astea ne facsã ne gândim la existenþa unui centrude comandã ocult, care, prinînscenarea acestui absurd rãzboiromâno-român, nu urmãreºte altcevadecât sã provoace haos, dezordine

absolutã ºi, în cele dinurmã, o gravã crizã politicãîn România, o crizã cusemnificaþii ºi cu efectedeosebit de grave, cu câtne aflãm în anul sãrbãtoririiCentenarului Marii Uniri.Cine „iubeºte” foarte tareacest eveniment? Ei, cine!D E ª T E A P T Ã - T E ,ROMÂNE!!

* La sfârºitulsãptãmânii trecute, a avut

loc, la Bucureºti, o reuniune aorganismelor de conducere alePartidului Naþional Liberal, la care aparticipat ºi cine nu trebuia, prinstatutul sãu, sã participe, nedemnulpreºedinte al României, Klaus WernerIohannis. De la tribuna acesteimanifestãri, nenea Werner a fãcut ceºtie dumnealui mai bine – adicã sã-ºi exerseze vocaþia de complotist deduzinã, incitând la urã, la dezbinare,la revoltã, la haos generalizat. Þintelelui au fost PSD ºi Guvernul, în care,ca orice preºedinte... echidistant, atras cu toate armele din dotare. Sigur,am putea spune cã omul atâta ºtie,atâta face. Mai ºtim ºi cã atmosferade haos social îi este deosebit deprielnicã. Dar o fãrâmã de judecatã i-o mai fi rãmas mastodontului îndovleacul proprietate personalã?Greu de spus. El ar mai vrea, cicã, unmandat la Cotroceaua Mov, dar, dacãîn 2014, l-a scos preºedintecalculatorul... prestidigitator, la anuls-ar putea sã fie scos în ºuturi devotul popular din competiþiaelectoralã, dacã va continua sã semanifeste ºi pe mai departe ca un

duºman învederat al poporuluiromân. Al aceluiaºi popor care, înnemãrginita-i credulitate, s-a lãsatsedus de sloganurile penibile aleacestuia din campania electoralã deacum patru ani („România lucruluibine fãcut”, „România educatã”, „Pascu pas” º.a.m.d.). * Vorbeam de mega-mitinguldiasporezilor. Orchestratorul acesteimanifestaþii este unul Cioacã,rezident la Londra, care ar fi fost cicãmembru al PSD, partid pe care l-arfi pãrãsit fiindcã n-a primit ce-adorit, în favoarea partiduleþului luiGhiþã, pe care, fireºte, l-a abandonat,cocoþându-se acum în fruntea uneifantomatice Federaþii a Românilor dePretutindeni. Care nu ar avea decâtcâteva mii de membri. Câteva mii sãpunã la cale un miting de un milionºi mai bine? ! În fine, acum tânãrulCioacã se leapãdã deresponsabilitatea organizãriimitingului (mã rog, „revoluþiei”), pemotiv cã Primãria Capitalei nu i-arfi trimis în timp util protocolul deorganizare a mitingului. Un protocolpe care dumnealui ar fi trebuit sã seprezinte pentru a-l semna ºi, desigur,a-l ridica. Ceea ce n-a fãcut. * Prin urmare, în aceastã situaþie,de miting ori se alege praful, orinimeni nu mai doreºte sã-ºi asumevreo responsabilitate pentru ceea ces-ar putea întâmpla. Este posibil chiarca neasumarea vreuneiresponsabilitãþi sã fi intrat în calculde la bun început. În acest caz ipotezainducerii deliberate a haosului înRomânia rãmâne singura în picioare.Doamne, apãrã ºi pãzeºte!

actualitateOBIECTIV mehedinþean 09 - 15.08.2018 pag. 7

Festivalul Naþional Concurs deFolclor „Ponoare, Ponoare”, ediþia2018, a avut loc la sfârºitul sãptãmâniitrecute. Organizat de Primãria ºiConsiliul Local Ponoarele, ConsiliulJudeþean Mehedinþi, prin CentrulCultural “Nichita Stãnescu” s-a dovedit,încã o datã, a fi un eveniment marcantfolcloric din zona de munte aMehedinþiului ºi punct de reper pentrufestivalurile – concurs din þarã. Unnumãr mare de candidaþi s-au înscrisla concursul de folclor, destul de mulþinu au reuºit sã treacã de faza depreselecþie. De aici se vede cã un premiuobþinut la Ponoarele este foarteimportant, el cântãreºte foarte multpentru cariera artisticã a oricãrui solistde muzicã popularã. Dar sigur înseamnãceva ºi faptul cã premiile oferite deConsiliul Judeþean Mehedinþi, prinCentrul Cultural “Nichita Stãnescu”sunt consistente.

Ponoare, Ponoare 2018

Cu un juriu extrem de exigentprezidat de cunoscuta interpretã acântecului popular mehedinþean,Niculina Stoican ºi cu specialiºti deexcepþie precum profesoruluniversitar Gabriela Rusu Pãsãrin,realizator de emisiuni, Doina Durdan,profesor de canto, ºi laureatã a“Crizantemei de Aur” de laTârgoviºte, etnologul CornelBoteanu, specialist ºi mare iubitor alfolclorului mehedinþean, cel care aadus la luminã legendele din PlaiurileCloºanilor, dar ºi Cîntecul Zorilor,Doina Ploscaru sau managerulCentrului Cultural “Nichita Stãnescu”Emilia Mihãilescu, a existat garanþiacã premiile au fost acordate celor maibuni dintre cei buni.TROFEUL FESTIVALULUI:

MÃNUELA BÃLAN;PREMIUL I 

COSMIN BÎRLAN,

ªTEFAN NEGRU;PREMIUL II

ALEXANDRADULGHERU,

OCTAVIAN ZIDARU. La sãrbãtoarea ponorenilor auparticipat prefectul Nicolae Drãghia,deputatul Alina Teiº, preºedinteleConsiliului Judeþean Mehedinþi,Aladin Georgescu dar ºi ministrulsecretar de stat, Alin Chirilã. De asemenea, au participatvicepreºedintele Consiliului LocalMajdanpek, Slaviºa Bozinovic, ºialþi invitaþi din Serbia. Cele douã zile de sãrbãtoare au fostfoarte apreciate de oamenii locului,ºi nu numai, deoarece festivaluldevenind o tradiþie, sunt din ce în cemai mulþi turiºti care vin în acestelocuri binecuvântate de Dumnezeu, cu

locuri de o frumuseþe unicã, în aceastãperioadã tocmai datoritã Festivalului“Ponoare, Ponoare”, manifestareartisticã deosebitã care alãturi de“Sãrbãtoarea Liliacului” promoveazãfoarte bine zona. Festivalul a fost o reuºitã ºi nu aveacum sã nu fie. Pe scenã au evoluatfoarte mulþi artiºti, maeºtri aicântecului popular, de asemeneadin Serbia, de la Majdanpek auprezentat un spectacol folcloric“KUD Majdanpek”, iar organizareaa fost impecabilã. Echipa Primãriei Ponoarele,primarul Iulian Cerbu, viceprimarulVasile Gherghescu, consilierii locali s-au mobilizat, aºa cum o fac de fiecaredatã, având ºi sprijinul ConsiliuluiJudeþean Mehedinþi ºi al CentruluiCultural “Nichita Stãnescu”. G.P.

Juriul de preselecþie ºi-aîncheiat activitatea în aceastã sãptãmânãºi a decis pãstrarea, în selecþia oficialãa Festivalului Internaþional alTeleviziunilor ºi ProducãtorilorIndependenþi SIMFEST, a 85 deproducþii realizate de televiziuni localeºi naþionale, producãtori independenþisau case de producþie din 14 þãri. Sunt acoperite toate secþiunile dinregulamentul festivalului. Conformaºteptãrilor, cele mai numeroase prezenþesunt înregistrate la secþiunileDOCUMENTAR (24) ºi REPORTAJ (16).Sunt înregistrate ºi elemente inedite,

COMUNICAT DE PRESÃ

Simona BoantãPR Manager SIMFEST România

85 de producþii în selecþiaoficialã, la SIMFEST

precum producþiile de la secþiuneaMIJLOACE NECONVENÞIONALE ºi unEVENIMENT MULTIMEDIA prezentatlive în timpul festivalului. Lista producþiilor selectate va fipublicatã pe site-ul festivalului:www.simfest.ro. Realizatorii sunt rugaþisã trimitã organizatorilor, în cel maiscurt timp, kit-ul de presã: o fotografiecu rezoluþie bunã ºi o autoprezentareîn 5 – 6 rânduri, în limbile românã ºienglezã pentru catalog ºi un trailer alproducþiei (sau mai multe fotografii derezoluþie înaltã, dacã nu existã trailer). Cei care doresc sã participe la

festival ºi sã-ºi prezinte lucrãrile înfaþa publicului, sunt rugaþi sã ialegãtura cu organizatorii, telefonicsau prin e-mail: office@simfest.ro,simfestmures@yahoo.com. Toate producþiile selectate vor fiproiectate pentru public, cu acces

gratuit, în perioada 28 august – 1septembrie, în Cetatea medievalã dinTîrgu Mureº. Duminicã, 2 septembrie,la Cinema ARTA, între orele 10.00 –15.00, vor fi proiectate producþiilepremiate.

opiniiOBIECTIV mehedinþean 09 - 15.08.2018pag. 8

Porcii, vitele ºi gãinilenoastre nu mai sînt bune de mîncat.Zootehnia româneascã e în toiag!Asta au dorit colonizatorii României.ªi cît s-au luptat unii sã intrãm înU.E.!, de parcã n-am fi fostdintotdeauna fizic, istoriceºte ºiculturaliceºte în Europa. Ca ºi cumam fi intrat într-un bar, minori fiind,ne-am falsificat buletinele, am ºpãguitla intrare pe cei cît uºa ºi am dat debãuturã tare, dansatoare la barã, fum,droguri, pistoale ºi transpiraþie. Mãgîndesc cu jale cã dacã uniunea n-armai fi, aºa dintr-odatã, din ce ar maitrãi europarlamentarii sau finanþiºtiiputrezi de bogaþi, care nu vor mai aveavadul din care sã pescuiascã. Vor fiizolaþi în rezerve speciale ca purtãtoriai gripei porcine. Cu cîþiva ani în urmã, fermieriiromâni au fost obligaþi de legislaþiaeuropeanã sã pãstreze liniºtea învecinãtatea fermelor de porci, sãrespecte odihna lor, sã nu-i þinã înîntuneric, în curent, sã le asigureluminozitate opt ore pe zi, iar acumau rãmas fãrã porci. Poate cã fermieriiromâni n-au pus pernã sub capporcilor, nu le-au dat apã cu paharulºi hranã din farfurie! De-aia s-au alescu pesta africanã! Asemenea condiþiiar trebui legiferate ºi în spitalelepentru oameni, nu doar pentru gãiniºi porci. Bunicii noºtri creºteau porciiîn cocini. ªi ce gust bun avea carneade porc!, nu ca aceasta din import,cu gust de iascã. Aºa-zisele norme,de fapt, binecunoscute manevrepolitice, dar ºi pestele porcineplantate anume vor rade fermeleautohtone, pentru cã unii muºterii auprimit comisioane sã importe carnede porc de unde vrea Bruxellesul.Fermierii sînt, chipurile, despãgubiþi,în bãtaie de joc, dar nimeni nu

Porcii din þarcul puterii,mai porci decît cei mãcelãriþi

grãieºte cã „despãgubirea” nu-ialtceva decît faliment sigur. U.E. n-are legi pentru oameniisimpli, care încã mai trãiesc ca înEvul Mediu, în colibe, fãrã luminãelectricã, în mizerie ºi foame. Însãprestidigiteazã cu ordonanþeavantajoase pentru marii producãtori,sponsori ai partidelor ºi campaniilorelectorale. Aºadar, pãstraþi liniºtealîngã þarcul porcilor, cum s-ar ziceadio, manifestaþiilor zgomotoase înfaþa Parlamentului! Legile sînt fãcutesã apere doar de faþadã animalele dinferme ºi gospodãrii, ºi sã le omoarela comandã. Purceluºii integraþi înuniune nu pot sta nici în frig, nici încãldurã excesivã, cocina trebuie sãfie antifonatã, purceluºii trebuie sãasculte muzicã ambientalã, împotrivastresului. Cînd se fac reparaþii laacoperiº, e obligatoriu sã ducemporcii la film, la terasã, la bazin cumasaj, asta în cazul în care echipa dereparaþii nu ºtie sã batã cuiele înºoaptã. Adaug ºi eu un paragraf legii,prin care fermierii trebuie sã legeporcul la ochi înainte de sacrificare,excepþie fãcînd cazul în cazul cãporcul refuzã, desigur, în scris. Cum vedem, prin þarã bîntuie unvirus inexpugnabil ºi letal: virusulprostiei. Nu porcii sînt infestaþi cupesta africanã. Cele mai multe cazuride pestã africanã sînt în cocinapoliticii româneºti. De acolo li setrage porcilor uciºi! Sînt gata sã oferrecompensã specialiºtilor care vordemara eradicarea porcilorradioactivi din þarcul sus amintit. Cicãpesta porcinã s-a rãspîndit de laporcul mistreþ radioactiv care a venit,sãracul, pe jos, tocmai de la Cernobîl,ca sã fie vînat la Suceava, în data de23 noiembrie 2017. Cadavrulanimalului a fost investigat cuaparatura Direcþiei Sanitar Veterinare,aflîndu-se cã nivelul radiaþiilor deCesiu detectate în cadavru ar fi fostmult peste valoarea admisã denormele acceptate în spaþiul porcineuropean. Vedem deci performanþaunui porc: a bãtut pe jos atîta drumde la Cernobîl la Suceava, a fostîmpuºcat fãrã somaþie, dar a rãspîndit

pesta africanã de anul trecut de laTulcea pînã în inima zootehnieiromâneºti, a marilor fabrici de carneautohtone. Doar porcii din„porcãriile” potentaþilor sînt sãnãtoºiclinic. Depozitele Europei sînt plinede stocuri de carne din plastic,jumãtate, apã, euri ºi sare, care vorlua calea României dupã mãcelulporcilor româneºti! Efectele falseipeste porcine se vãd: nenumãrateafaceri, fabrici, ferme închise ºimuncitori pe drumuri. Aceeaºi poveste ca ºi în cazul gripeiaviare. Nu se salveazã nimic, se ucidetot, chiar ºi din gospodãriile þãrãneºti.„Fenomenul pestei porcine africanea fost provocat”, a declarat DragoºFrumosu, preºedintele FederaþieiNaþionale a Sindicatelor din IndustriaAlimentarã. Autoritãþile noastre ºi-arfi dat foc la cãciulã ºi le-ar fi dîrdîitpantalonii în faþa ordinatoriloreuropeni, dacã nu ar fi acceptat pestaîn marile ferme româneºti. Deci, sîntvinovate pentru falsele focare, undeau fost uciºi zeci de mii de porci fãrão analizã prealabilã. Ce mairãmãseserã ale noastre? Morãritul ºicarnea de porc ºi trebuiau eliminate!Bravo mã urecheaþilor! Afacerilefermierilor români sînt ruinateprogramat. Încercând sã explicedezastrul, dar þinînd partea porcilor,ministrul Daea care iubeºte oaia, s-aales cu o verificare din parteaConsiliului pentru CombatereaDiscriminãrii, deoarece a afirmat: „Nuexistã antidot, nu existã vaccin, nuexistã medicamente, singura metodãeste sacrificarea. Porcii seincinereazã, este o muncãextraordinarã. Acolo este ca laAuschwitz. Efective de porci care seasomeazã, trec în partea cealaltã ºise pun pe foc, o fac medicii veterinaricare sunt la limita rezistenþei, sã staicu 2.000-3.000 de porci caretrebuie sacrificaþi zilnic”. E drept,Consiliul ãsta cam amestecãuntura cu prefectura. Oare cine va fi viitorul norocosimportator de carne de porc ºi cît estecomisionul oferit porcilor trãdãtoridin „Ferma animalelor” autohtone?

Vã mai amintiþi de gripa aviarã cîndarmata ºi poliþia ºi veterinariicostumaþi ca astronauþii intrau încurþile oamenilor ºi le omorau gãinilecare nu aveau niciun semn de boalã.ªi atunci ca ºi acum schema eraaducerea cãrnii din import. Nu e nicio pesta porcinã africanã! Se vrea caþãranii sã nu mai creascã porci încurte ºi sã fie obligaþi sã cumpere dela supermarcheturi carne de porcinjectatã cu apã ºi chimicale la preþde lux. Faptul cã þãranii nu cumpãrãcarne de porc pentru cã îºi cresc porciîn propriile gospodãrii, e o marepierdere financiarã supermarcheturi.Indubitabil, aceastã pestã porcinã afost introdusã intenþionat în Româniapentru a face vînzare cãrnii din importdin lanþurile de magazine. Probabil,va veni ºi o lege care va interzicecreºterea porcilor în gospodãriileprivate. Ar fi culmea ca pesta porcinãsã umble, halandala, de capul ei, prinRomânia. Are ºi ea pãrinþii ei, nu?Orice pestã sau gripã are program fixde masã ºi responsabilitãþi. Atuncivrem ºi noi sã ºtim cu ce avion avenit, cîte victime sînt stipulate înprotocolul de gãzduire ºi cîte doze deantidot e obligat sã cumpereMinisterul Sãnãtãþii. Chiar aºa!Colonizatorii se gîndesc tot timpul cudragoste la noi ºi nu mai ºtiu cum sãne administreze gratuit Popamin,Gropamin ºi Amin-Amin. Dupã cetoate gripele ºi virusurile AH1N1,AH3N2, au fost puse pe fugã, a venitdirect de pe lamela laboratoarelebuclucaºe pesta africanã. Cum leprogrameazã ei pe toate, într-ofructuoasã complicitate deontologicã!ªi cît de grijulii sînt cu þãrile sãrace!Mã întreb ºi eu, aºa, de ce gripeleastea aviare ºi pestele porcine ocolescîntotdeauna þãrile europenedezvoltate. De ce doar noi am ajunscobai în laboratoarele super-puterilor!

Cu cîþiva ani în urmã, cercelulstrãin, care infectase de-a bineleaurechea sãnãtãþii româneºti, strigape toate posturile t.v. naþionale cã„porcina va face peste douãzecide mii de morþi”.

continuare în pagina 10

opiniiOBIECTIV mehedinþean 09 - 15.08.2018 pag. 9

Liviu Dragnea, ºeful PSD, einsidios ºi e foarte periculos ºi chiarimplacabil în ceea ce face. LiviuDragnea mai are puþin ºi creºtepensiile la toatã planeta. Sunt douãexplicaþii la mijloc în ceea ce priveºteascensiunea la putere a lui Livache:ori a dat peste o oalã cu galbeni prinTeleorman sau prin Videle ºi de acoloscoate pentru plata pensiilor ºi asalariilor mãrite din sectorul bugetarori merge la cacealma ºi atunci nu vafi deloc bine pentru România. Sigurcã toatã lumea îºi doreºte venituri ºipensii mai mari, dar, ca în oricecãmin, în funcþie de banii disponibili,se contureazã ºi cheltuielile familiei. Adicã nu ai cum sã cheltuieºti maimult decât produci. Poate dacã maiai alte surse la nevedere ºi nu suntimpozitate. Poate prin Brazilia. Sauoala cu galbeni din fundul grãdinii,dar în mod cert oala are fund. Nu aicum sã creºti peste noapte salariileîntr-o þarã de lumea a treia, fãrã sã seproducã un ºoc undeva, în altbuzunar al economiei. Adicã ar fi depreferat salarii cât de cât, iar banii sãse foloseascã pentru construirea unordrumuri impecabile, a unui sistem detransport feroviar impecabil, pentru

ªtefan Bãeºiu

Nu mai scapã nimeni de creºterile ºi de bunãstarea lui Dragnea.Va mãri pensiile cu forþa la toatã planeta.

transport public electric, modernizareailuminatului public, modernizareaturismului ºi a altor sectoare care potaduce ºi produce dezvoltare ºi locuride muncã bine plãtite. Ulterior vii ºi cu banii pentru creºtereade venituri. Adicã încã suntem neaLivache mult în urmã la modernizareadrumurilor ºi a transportului pe caleaferatã, la dezmãrãcinarea câmpiilor, laîmpãduriri, la reabilitarea termicã ablocurilor, la introducerea de apã ºicanalizare ºi electricitate, la autostrãzi,la turism civilizat. Adicã, slavãDomnului cã avem în ce investi banii,înainte de a începe creºterea pensiilorºi a salariilor. Nu cã ar fi ceva rãu înasta, dar sã vedem mãcar în paralelcum se asfalteazã în draci ºi cumconstruiesc nemþii o fabricã auto înRomânia, nu în Ungaria. Apropos, bã, nea Iohannis, matastai în genunchi la toþi ºi nu ai reuºitsã o convingi pe mamaie Merkel sãaducã fabrica aia mare, în România,în Timiºoara sau la Alba sau la Arad,undeva pe lângã graniþã? Sau înSibiu? Tot aia era. Nu, tu doar vreiîncã un mandat ºi concedii în Miami.Te doare în gaura primarã de vreodezvoltare economicã a þãrii ºi mai eºti

ºi pe labã cu Dragnea, pentru cã altfelnu se explicã ridicarea la Putere aºade tare a boierului de Teleorman. PNLa semidecedat ºi a mimat oriceopoziþie. Sau nu a putut, iar dacã nua putut, atunci sã se dea la o partedin faþa boierului Dragnea CelDegrabã Mânuitoru de Flipchart-uri. Dragnea îi bate la fund pe toþi lideriieuropeni populiºti ºi extremiºti cupopulismul sãu molipsitor, deTeleorman. Dragnea poate deveni unpericol la adresa democraþiilor de peBãtrânul Continent ºi pentru întreagaplanetã pentru cã bãºtinaºii dinPapua se vor întreba cum de înRomânia Dragnea poate ºi la ei, întrepalmieri, fãrã iarnã grea, nu se potmãri pensiile bãtrânilor din sfatulbãtrânilor. Dacã nu va fi dat jos deromâni, Dragnea va fi dat jos de maimarii planetei care îºi vor vedeajoburile puse în pericol. Soros fugemomentan pe orbitã în staþiaspaþialã internaþionalã. Dacã stai bine sã te gândeºtiDragnea ºi cu Olguþa nu au fãcutnimic altceva decât sã mãreascãsalariile bugetarilor ºi pensiilepensionarilor. Acum Teodorovicivrea sã aplice lovitura de graþieDreptei ºi sã elimine obligativitateasalariului minim în mediul privat.Adicã sã se treacã la bonusuri, adicãdirect la sclavie. Aºa meritã cei de

pe partea dreaptã ºi majoritateasectorului privat care ar fi anti-PSD.Pãi nu se pune Dragnea cu mãririlepe sectorul privat ºi sã vezi atuncibairam. Nu mai pleacã de laGuvernare decât în mausoleu. Va fiîmbãlsãmat alãturi de Viorica în2090 sau cât o reuºi sã mai stea laguvernare, cu PNL în opoziþie. Ce a fãcut recent Dragnea cuFlipchart-ul nu e de bine. Omul dãbine la alegãtori când e cu carioca înmânã. Mesajul sãu a fost clar cã vrealocul lui Iohannis. Acolo poate pozacel mai bine în Tãtuc al naþiunii ºi areºi voie chiar dacã are condamnarepenalã. Problema populismului estefãcutã. Oricum România va înregistrao premierã la nivel mondial: sãraci,dar cu salarii mãrite. La ce ne trebuieautostrãzi, cã oricum românul mergeîn concediu în Grecia ºi Bulgaria.Bunã treabã. Dragnea e pe val ajungeºi lider ATP sau WTA cu Viorica.Number 1. Totuºi, când a prezentatcifrele Bunãstãrii avea o faþã deschimbarea la faþã ºi nu era deloc faþalui. Avea o faþã de ex-preºedinte laPSD. Strigoi rãu de tot. Poate revineîn PNL-PDL, dupã ce iese din PSD.Sã îi înveþe ºi pe liberali cum e cuBunãstarea. Cum se face calculelele,cum spunea Horaþiu Mãlãele într-unmoment vesel despre un beþiv.

opiniiOBIECTIV mehedinþean 09 - 15.08.2018pag. 10

ªi n-a fost aºa! Decesele naturale dinspitale în acea perioadã erau fals pusepe seama gripei, tocmai pentru aîntreþine efectul de panicã în rîndulpopulaþiei, care trebuia sã dea fuga laporþia injectabilã de mercur de calitate.Strãinul de cauza României reuºiseatunci sã întreþinã o psihozã în masãcu „porcina”. Am vãzut cu toþii latelevizor cum prin sate umblau„extratereºtrii” în combinezoane ºiglugi albe, cu mãºti pe faþã ºi le sãltaubieþilor români orãtãniile din ogradã,ca sã le gazeze în tomberoane. Aºa auridicat piaþa de carne de pasãre acomersanþilor din afarã, îmbuibatã cuantibiotice. Pe atunci, strãinul curajosrecomanda, ca pe o contracepþiefemeilor, medicamentul Tamiflu, unantigripal fabricat de un concernfarmaceutic, unde principal acþionareste Donald Rumsfeld - membrumarcant al ideologiei care are ca obiectde activitate reducerea termenilorasemenea în lume. Adicã a oamenilor. Pînã ºi tãiatul porcului la români adevenit politicã europeanã! Recomandca la întoarcere din vacanþã, membrii„Porcãriei” din Casa Poporului ºiguvernanþii noºtri sã beneficieze de oscanare cu antivirus ºi vaccinare

urmare din pag. 8

Porcii din þarcul puterii...împotriva pestei porcine. Iatã cumgripa aviarã, porcinã, mexicanã,AH1N1, ovinã, cabalinã, cãpuºele,tînþarul uriaº, E.coli ºi ouãle stresates-au pensionat pe caz de boalã înRomânia, locul în teren fiind luat depesta porcinã. Opinez cã este vorbadespre terorismul diplomatic, despreperpetuarea fricii, implicit aparticipaþiunii prin supunerenecondiþionatã. Mã întrebam lavremea aceea cu ce instrumente aumãsurat autoritãþile gradul de stres aloului românesc? Probabil l-au ascultatcu urechea, pentru cã aºa a ordonatmoºul Juncker, împleticitul CurþiiEuropene, pe care l-am vãzut cu toþiibeat, abia þinîndu-se pe picioare,dupã un summit. Dupã aceastã pestã, greu va maiieºi porcul românesc în lume. Se vorîntocmi legi ºi programe pentruporci, fermierii îºi vor angajatraducãtori pentru bietele animale,care trebuie sã grohãie în limbaj U.E..Colonizatorii europeni trebuie fãcuþisã priceapã cã nu-i pasãre ca porculromânesc ºi nici pui mai sãnãtos caal nostru, deºi, prin gospodãriileromânilor, porcul asiatic l-a camdetronat pe Ghiþã al nostru. Româniitrebuie sã aibã în curte gãini „euro 5”ºi sã consume ouã nestresate, stresul

gãinilor fiind motivul unei crizeartificiale care ar justifica scumpireaoului. Circ grandios! Nu mai ºtie cum s-o mai dearomânul, atîta timp cît dulãii strãininu pleacã de la mãcelãrie, de lîngãciolane. Aºa cã, rãmînem, încontinuare, gazdele unor agresorilipsiþi de scrupule! Cine iubeºtejocurile lor? Dar jocurile Uniunii, careaduc profit numai þãrilor mari,precum Germania ºi Franþa? Secuvine sã mai ºtim un lucru: n-a muritnimeni de boala vacii nebune, degripa aviarã, porcinã. Nici demuºcãtura de cãpuºã, nici deînþepãtura þînþarului ucigaº. E vorbade manipulãri în serie, cu profituriuriaºe ºi rapide, mai tari ca înindustria hollywoodianã, pentrucompaniile farmaceutice. De treidecenii sîntem sabotaþi cu tot felul degripe, vaccinuri periculoase,medicamente ºi alimente burduºite cusubstanþe cancerigene. România estesabotatã din interior ºi din afarã,pentru cã instituþiile de ordine ºicontrol iau cina cu mafia autohtonãºi externã. Pesta porcinã n-a ajunsea, aºa de capul ei, în excursie înRomânia! A avut bilet de avioncumpãrat din vreme! Sigur, ºi porcii sînt animale

domestice folositoare, dar dintre toateanimalele porcii de la putere sînt cei maiporci. Porcii ãºtia cu douã picioare careguiþã în fel ºi chip ca sã ne smulgã votul,au fãcut viaþa românului o troacã ºi încãnu s-a descoperit un antibiotic care sãne vindece de mizerie, batjocurã ºisclavie. Este aceasta o poveste de lungãduratã ºi de dureroasã aducere-aminte,consemnatã ºi de politicianul IonGigurtu, fost prim-ministru al Românieiîn anul 1940: „În cele patru graniþe aleþãrii, ºi pînã sus, totul e numai corupþie.Singurul lucru organizat în RomâniaMare este jaful ºi ºperþul”. E lipsit deumor, dar mã întreb dacã Legeasiguranþei naþionale mai funcþioneazã?Puþin cîte puþin, societatea a devenit unspectacol de pantomimã, un haos cucare împieliþaþii vor sã ne obiºnuiascã.Zicînd odatã cu Pascal, celebrul filosoffrancez de acum trei secole, „nu trebuieca întregul univers sã se înarmezepentru a strivi ceva”, vã spun, sînt deajuns manipulãrile administratemetodic. Demnitatea a devenit o formãde maladie, tratatã, vedem, înconsecinþã cu o gripã porcinã,agenþii morþii fiind cei care comitperiodic cîte un mãcel, menit sãdesfiinþeze tot ce este românesc.

Maria Diana Popescu, Art-emis www.art-emis.ro/editoriale

comunicatOBIECTIV mehedinþean 09 - 15.08.2018 pag. 11

diverseOBIECTIV mehedinþean 09 - 15.08.2018pag. 12

Zodia Berbec(21 Martie - 20 Aprilie)

La începutul sãptãmânii eºti mai mult pedrumuri. Întâlnirile ºi dialogurile cuneamurile ºi prietenii apropiaþi pot fifrecvente. Ai putea afla veºti neplãcutelegate de cineva drag, dar nu lua de bunchiar tot ce auzi. Alþii se pot ocupa de studiipe termen scurt. Zilele de 9 ºi 10 Augustsunt propice activitãþilor gospodãreºti.Relaþiile cu membrii familiei sunt destul decontroversate. Un membru al familiei îþipoate oferi sfaturi preþioase vizavi de drumultãu în viaþã. Creativitatea este la cote înalte.Ocupã-te de domeniile dragi sufletului tãu.Fii atent la relaþia cu persoana iubitã ºi înfuncþie de caz ºi la copii! Spre finalulsãptãmânii organizeazã o petrecere pentrucei dragi. De reþinut cã relaþiile cu prieteniiºi protectorii se aflã într-un con de umbrã.

Zodia Taur(21 Aprilie - 20 Mai)

Capitolul financiar este prioritar pentrutine la începutul acestei sãptãmâni. Poþiprimi cadouri, recompense sau veºti legatede salariul de la un loc de muncã. Totuºi,în domeniul profesional existã restricþii, aºaîncât fii atent la cheltuirea banilor. Relaþiilecu ºefii sunt tensionate, în schimb colegiiîþi sunt alãturi. Pe de altã parte, veselia teînsoþeºte în permanenþã, reuºind sãdepãºeºti toate problemele vieþii cotidiene.Zilele de 9 ºi 10 August le poþi dedicastudiului. Ori te înscrii la cursuri, orifinalizezi unul deja început. O discuþie detainã cu o rudã apropiatã te poate pune pegânduri. S-ar putea sã fii nevoit sã faci maimulte drumuri pentru cineva drag. Înultimele zile ale sãptãmânii, astrele teîndeamnã sã te ocupi de casã ºi familie.Curãþeniile generale, reparaþiile curente sauplanurile de achiziþionare a unei locuinþenoi sunt bine susþinute.

Zodia Gemeni(21 Mai - 22 Iunie)

Primele zile ale sãptãmânii îþi aduc multãenergie ºi dorinþã de a te implica în toateaspectele vieþii. Vizitele la saloanele deîntreþinere corporalã sau cursurile dedezvoltare personalã þi-ar fi de mare folos.Poþi primi cadouri ºi recompense mãrunte,dar de folos. Relaþiile cu strãinãtatea se aflãîntr-un con de umbrã. Cãlãtoriile în afaragraniþelor þãrii se pot amâna pentru o altãperioadã mai bunã. În a doua parte asãptãmânii se întrezãresc întâlniri ºidialoguri interesante cu persoanele dinanturajul apropiat. Mentalul cotidian estela cote înalte, ai idei bune, iar ceilalþi vor fifascinaþi de vorbele tale. Totuºi, fii prudentºi nu îþi divulga planurile de viitor. S-arputea sã cãlãtoreºti pe distanþe scurte. Oexcursie în naturã alãturi de cei dragi ar fifoarte potrivitã stãrii tale de moment.

(9 - 15 august 2018)

CONTINUARE ÎN PAGINA 13

SVSU Bâcleº s-a clasat pe locul V la EtapaNaþionalã a Concursurilor Serviciilor Voluntare ºiPrivate pentru Situaþii de Urgenþã, desfãºuratã, înperioada 01-03 august a.c., în Poiana Braºov. Timp de trei zile, salvatorii voluntari care auobþinut locul I la etapele interjudeþene s-au luptatpentru titlul de campioni ai Concursurilor ServiciilorVoluntare ºi Private pentru Situaþii de Urgenþã. În cadrul celor trei probe ale concursului: „Pista cuobstacole pe 100 m”, „ªtafeta 4 x 100 m” ºi

SVSU Bâcleº în competiþie„Dispozitivul de intervenþie”,pompierii voluntari ºi-au testatabilitãþile practice, dând dovadã decuraj, echilibru ºi spirit de echipã. ªi în acest an, judeþul nostru afost reprezentat de SVSU Bâcleº,care ºi-a dovedit pregãtirea,profesionalismul ºi determinarea,reuºind sã se impunã la proba“Dispozitivul de intervenþie”, undea obþinut locul I, iar la proba „Pistacu obstacole pe 100m”, a urcat pe

cea de–a treia treaptã a podiumului. În clasamentul general, pompierii voluntarimehedinþeni au ocupat locul V, însã ghidaþi de ambiþieºi de o pregãtire asiduã, sunt convinºi cã anul viitor,vor demonstra cã meritã un loc pe podium. Pompierii militari mehedinþeni îi felicitã pentrurezultatele obþinute ºi apreciazã implicarea acestoraîn misiunile de protejare a comunitãþilor.

COMPARTIMENTUL INFORMAREªI RELAÞII PUBLICE

Cãtre COLEGIULMEDICILOR MEHEDINÞI

DOMNULE PREªEDINTE,

Subsemnatul DR. BOEANGIU MARIAN, prinprezenta vã solicit sprijin juridic în rezolvarea uneisituaþii stranii în care suntem puºi mai mulþi medicide familie de cãtre SE BORTNETZE S.R.L. prin avocatCRUDIU PETRU SORIN. Ataºez notificarea primitã. Termenii folosiþi de avocatul Crudiu PetruSorin în notificarea trimisã sunt inacceptabili ºineuzuali în practica juridicã. Concret, se referãla: „concedii medicale acordate în mod abuziv” ºi„nu reprezintã realitatea cu privire la afecþiunilesau problemele medicale ºi au fost inserateafecþiuni ireale, care nu au legãturã cu cele de caresuferã persoana în cauzã” motiv pentru care neinvitã la o întâlnire „în vederea soluþionãrii pe caleamiabilã a problemelor”.

Concluzii: 1. SE BORNETZE ºi avocat CRUDIU PETRUSORIN nu au pregãtire medicalã de specialitatesau acte doveditoare ale afirmaþiilor lor pe carenu le prezintã organelor abilitate în a rezolva astfelde probleme ºi aleg calea „amiabilã” a ºantajului. 2. Se poate înþelege ºi faptul cã o eventualãsoluþionare „amiabilã” a acestor probleme se poate faceºi prin încãlcarea legii de cãtre medicii de familie,neeliberând concedii medicale persoanelor angajate laSE BORNETZE, chiar dacã conform examenului medicalacestea ar trebui sã beneficieze de aceste drepturi legale. Ca urmare a acestor considerente, vã rugãm ca înurma analizei COLEGIULUI MEDICILOR, dacã consideraþinecesar, sã trimiteþi notificãri atât SE BORNETZEpentruexcederea cadrului legal în raport cu medicii de familiela care sunt arondaþi angajaþii lor, cât ºi Barouluiavocaþilor din care face parte avocat CRUDIU PETRUSORIN pentru termenii cel puþin neuzuali folosiþi.

Dr. MARIAN BOEANGIU

Elevii aflaþi în practicã la Jandarmeria Mehedinþiau terminat primul modul al stagiului

15 elevi de la ªcoala Militarã deSubofiþeri “Grigore Alexandru Ghica”Drãgãºani au efectuat primul modul alstagiului de practicã pe segmentul deordine ºi siguranþã publicã ºi vor parcurgecel de-al dolilea modul, în domeniul pazeiºi protecþiei instituþionale.

În perioada 09.05-03.08.2018,elevii jandarmi au fost repartizaþi încadrul

primim la redacþie * primim la redacþie Continuare în pag. 15

OBIECTIV mehedinþean 09 - 15.08.2018 pag. 13Horoscop

Autor: AstroCafe.ro

HoroscopZodia Rac

(23 Iunie - 22 Iulie)

La începutul sãptãmânii nu prea te faciremarcat în anturaj. Dorinþa de interiorizareeste la cote înalte ºi bine ar fi sã îi dai curs.Personalitatea ta are o dozã mare de mister,fapt ce va fi observat de cei din jur.Recomandabil este sã fii prudent cu stãriletale, deoarece te poþi amãgi foarte uºor.Sfaturile unui psiholog sau specialist îndezvoltare personalã ar fi binevenite. Poþicunoaºte oameni noi, interesanþi, ce îþi vorrãmâne alãturi multã vreme. Capitolulfinanciar este foarte dinamic. Rãsturnãrile desituaþie pot fi frecvente, aºa încât fii prudentla cheltuieli. Discordia îþi pândeºte din umbrãacest segment de viaþã ºi îþi poate creaneplãceri oricând. La finalul sãptãmâniiverificã pe îndelete situaþia bugetului devenituri ºi cheltuieli. Energia vitalã estescãzutã. Plimbã-te în aer liber ºi odihneºte-temai mult.

Zodia Leu(23 Iulie - 22 August)

În prima parte a sãptãmânii eºti preocupatde prieteni. S-ar putea ca unele relaþii sã sesfârºeascã, dar se face loc pentru altele noi.Evitã discuþiile contradictorii, fii mai rezervatºi primeºte cu inima deschisã sfaturile sauîndemnurile celorlaþi. Unele informaþii pot fialarmante, dar beneficiezi de suficientãsusþinere astralã pentru a rezolva oriceproblemã. Intervalul 8 – 12 August estedelicat pentru sãnãtate. Nu se recomandãconsultaþii, analize medicale ºi intervenþiichirurgicale. Pe de altã parte, existã persoaneîn anturajul tãu care nu prea te privesc cu ochibuni. Indicat ar fi sã-þi reevaluezi atitudineafaþã de tot ce te înconjoarã, dar mai ales faþãde tine însuþi. Frecventeazã cursuri dedezvoltare personalã, relaþionalã sau decomunicare. Se pare cã îþi surâde norocul lacadouri ºi recompense. La finalul sãptãmâniite vei simþi excelent, reuºind sã-i bucuri peceilalþi cu prezenþa ta.

Zodia Fecioarã(23 August - 22 Septembrie)

Toate eforturile tale se îndreaptã în aceastãsãptãmânã cãtre sufletul tãu. Se pare cã esteo perioadã bunã de a-þi croi noi planuri deviitor, de a face curãþenie în toate tipurile derelaþii, dar mai ales de a te gândi pe îndeletela ce îþi doreºti cu adevãrat. Profitã deîndemnurile astrelor de a-þi reconfigura drumulvieþii. În zilele de 8 ºi 9 August, cariera ºirelaþiile cu ºefii sunt destul de rãscolite.Relaþiile colegiale sunt conflictuale. Fiiprudent, nu îþi divulga intenþiile ºi bazeazã-tedoar pe forþele tale. Prietenii ºi protectorii tepot sfãtui de bine. Existã multã confuzie ºiiluzie în acest segment de viaþã. Evitã pe câtposibil consultaþiile, analizele medicale ºiintervenþiile chirurgicale, mai ales în a douaparte a sãptãmânii. În ultimele zile, dorinþa deretragere din cotidian va fi la cote înalte.Plimbã-te în aer liber, lasã grijile deoparte ºiodihneºte-te mai mult.

Zodia Balanþã(23 Septembrie - 22 Octombrie)

În primele zile ale sãptãmânii se va faceremarcatã la tine dorinþa de rafinaresufleteascã. Vizionarea pieselor de teatru,ascultarea concertelor de muzicã, lecturareaunei cãrþi deosebite sau participarea laseminarii cu teme spirituale îþi pot fi de marefolos. Te poþi gândi la cãlãtorii în strãinãtatesau la studii pe termen lung. Zilele de joi ºivineri îþi aduc în atenþie cariera ºi imaginea taîn ochii celorlalþi. Sunt posibile discuþii aprinsecu un ºef. Nemulþumirile existente în carierã tevor duce la ideea de a-þi schimba domeniulprofesional. În relaþii se pare cã oscilezi întreprieteni ºi persoana iubitã. Acest balans tepoate obosi destul de mult ºi îþi poate stricarelaþii bune. Majoritatea prietenilor actuali nuîþi sunt de bun augur ºi bine ar fi sã te pregãteºtipentru alþii noi, mult mai folositori þie înaceastã etapã de viaþã. La finalul sãptãmâniise întrezãresc agape alãturi de cei dragi.

Zodia Scorpion(23 Octombrie - 21 Noiembrie)

Debutul sãptãmânii îþi aduce în atenþie taxele,impozitele, relaþiile cu instituþiile financiare sauchestiuni legate de moºteniri. În funcþie de caz,poþi întâmpina dificultãþi în semnarea unordocumente sau poþi descoperi ceva nereguli.Sunt aspecte pasagere ce se pot rezolva cuprudenþã ºi discernãmânt. Pe 8 ºi 9 August,relaþiile cu strãinãtatea sunt în prim-plan. Suntvizate cãlãtoriile sau studiile pe termen lung.Bine ar fi sã reþii ºi sã aplici sfaturile ºiîndemnurile primite de la prieteni, mai ales dela femei. Spre sfârºitul sãpãtãmânii, astrele îþitrimit provocãri în zona carierei ºi a imaginii înochii celorlalþi. Existã multã forfotã în domeniulprofesional, conflicte, dar ºi posibilitãþi deavansare socialã. Sunt posibile invitaþii laevenimente sociale deosebite ce vor avearepercursiuni asupra vieþii tale pentru mulþi anide acum încolo.

Zodia Sãgetãtor(22 Noiembrie - 21 Decembrie)

Relaþiile parteneriale ºi colaborãrile îþideschid sãptãmâna. Sunt momente bune de arezolva diverse animozitãþi cu partenerul deviaþã sau de a rediscuta etapele unui proiect.Zilele de Miercuri ºi Joi îþi aduc în atenþiechestiunile financiare ce vizeazã banii ºibunurile altora. Este vorba despre taxe,impozite, datorii de orice fel, dar ºi aspectelegate de partaje sau moºteniri. Existãpersoane în jurul tãu care te sfãtuiesc lacapitolul bani ºi vegheazã atent asuprafinanþelor tale. Este posibilã îmbunãtãþireapoziþiei sociale. Spre sfârºitul sãptãmânii,astrele te sfãtuiesc sã te ocupi de relaþiile custrãinãtatea sau de studiile pe termen lung. Poþicãlãtori în interes de serviciu sau de agrement.S-ar putea ca unele cãlãtorii sã fie suspendate.Bine ar fi sã ai în vedere ºi activitãþile culturale.

Zodia Capricorn(22 Decembrie - 20 Ianuarie)

Activitãþile de la locul de muncã îþi deschidsãptãmâna. Sãnãtatea fluctueazã destul demult. Evitã conflictele cu ceilalþi ºi ocupã-tedoar de activitãþile de rutinã. Zilele de joi ºivineri sunt interesante la capitolul relaþiiparteneriale ºi colaborãri. Sunt posibilediscuþii contradictorii. Tempereazã-þi dorinþade a te alãtura altora în colaborãri sauproiecte pe care nu le cunoºti foarte bine. Separe cã în preajma ta este un partenerimportant ce îþi poate ghida paºii într-unproiect de lungã duratã. Fii prudent lacapitolul financiar! Sunt restricþii ºi întârzierilegate de plata salariilor sau a altor drepturi.Verificã-þi în permanenþã situaþia bugetului devenituri ºi cheltuieli. Discordia sãlãºluieºteîn sectorul banilor ºi bunurilor de la alþii,astfel încât prudenþa ºi discernãmântul te potscãpa de neplãceri.

Zodia Vãrsãtor(21 Ianuarie - 18 Februarie)

Tu începi sãptãmâna cu chef de distracþii ºiaventuri. Cu toate cã în sufletul tãu existãnemulþumiri legate de propria-þi persoanã saude propriul drum în viaþã, reuºeºti sã tedetaºezi pentru câteva momente. Relaþia cupersoana iubitã poate cunoaºte neplãceri, darsunt momente pasagere. Zilele de joi ºi vineriîþi aduc multã forfotã în sfera muncii. Relaþiilecolegiale sunt dinamice ºi înconjurate deneprevãzut. Existã varianta sã te gândeºti laschimbarea domeniului profesional,orientându-te cãtre domenii avangardiste.Sãnãtatea este vulnerabilã. Foloseºte doarremedii naturiste pentru îmbunãtãþireasãnãtãþii ºi odihneºte-te mai mult. Spresfârºitul sãptãmânii, astrele îþi trimit raze însectorul relaþiilor parteneriale ºi al proiectelor.Sunt posibile situaþii conflictuale, reproºuridin partea partenerului de viaþã sau reevaluãride poziþie într-o colaborare.

Zodia Peºti(19 Februarie - 20 Martie)

Activitãþile gospodãreºti dau startul acesteisãptãmâni. Poþi face cu succes curãþeniigenerale, reparaþii curente. Nostalgia copilãrieite va cuprinde pe neaºteptate. Recomandabileste sã-i aduni pe cei dragi la o ºuetã pentru adepãna amintiri. Relaþiile cu membrii familieisunt destul de fluctuante, dar se poate cãdea lapace pe orice subiect. Pe de altã parte suntposibile oferte de colaborare profesionalã noiºi foarte bune. Fii foarte atent la sãnãtate ºi lalocul de muncã! Relaþiile colegiale sunttensionate. Nu îþi este pe plac ce se petrece însfera muncii, dar ai rãbdare ºi nu rãspunde laprovocãri. Bazeazã-te doar pe tine însuþi!Sãnãtatea este vulnerabilã. Evitã, pe cât posibil,consultaþiile, analizele medicale ºi intervenþiilechirurgicale pe toatã durata sãptãmânii. Înultimele zile ale intervalului analizat plimbã-teîn aer liber, detaºeazã-te de tot ce te înconjoarãºi odihneºte-te mult.

URMARE DIN PAGINA 12

OBIECTIV mehedinþean 09 - 15.08.2018 pag. 14informaþii

În mod tradiþional luna august este una încare leul se apreciazã, în condiþiile creºterii oferteide valutã la nivelul caselor de schimb, primitã de laromânii care se întorc în þarã pe perioada concediilor.August a debutat cu o medie a euro de 4,6255 lei,pentru a scãdea apoi pânã la 4,6206 lei, un cursmai mic fiind atins în 8 noiembrie 2017. Intervaluls-a încheiat la 4,6428 lei când tranzacþiile s-auefectuat în culoarul 4,64 – 4,652 lei. Deprecierea leului de la sfârºitul perioadei a fostprovocatã de decizia BNR de a menþine dobândasa de politicã monetarã la 2,5%, nivel stabilit înmai, oferind astfel un semnal cã inflaþia va scãdeaspre 3 – 3,5%, chiar dacã analiºtii de la UnicreditBank anticipeazã pentru iulie un nivel al inflaþieide 5,2%, faþã de 5,4% în iunie. Cursul dolarului american a crescut de la 3,9610la 4,0055 lei, la sfârºitul intervalului, când cotaþiileau fluctuat între 4 ºi 4,019 lei. Moneda elveþianã a fluctuat pe pieþeleinternaþionale între 1,15 ºi 1,16 franci/euro, iarmedia ei a crescut de la 3,9915 la 4,0255 lei. Pentru a tempera creºterea dobânzilorinterbancare, BNR a decis la începutul perioadeisã facã o injecþie de 10,5 miliarde lei, printr-ooperaþiune de tip repo, la o dobândã de 2,5%. Afost prima operaþiune de acest tip din 2018. Indicele ROBOR la trei luni, utilizat la calculareadobânzilor la majoritatea creditelor în lei, a scãzutde la 3,40 la 3,36% iar cel la ºase luni, folosit lacalcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborâtde la 3,49 la 3,46%. La rândul lor, indicii la nouãºi 12 luni au scãzut la 3,52%, respectiv la 3,57%. Perspectivele pozitive ale economiei americaneau fost subliniate în comunicatul de presã alRezervei Federale care a urmat ºedinþei sale depoliticã monetarã de la jumãtatea perioadei, semnalpentru investitori cã va urma o nouã majorare adobânzilor din SUA. Conform datelor preliminare,economia SUA a crescut în al doilea trimestru cu4,1% în ritm anual, stimulatã de reducereaimpozitelor operatã de Administraþia Trump, iarºomajul a coborât la 3,9%. Pe acest fond optimist pentru monedaamericanã, euro a scãzut de la 1,1698, la debutulperioadei, pânã la 1,1546 dolari, la finalul ei. Entuziasmul arãtat de investitori dupã anunþul cãbursa din New York se pregãteºte sã lanseze oplatformã pentru tranzacþionarea bitcoin, s-atemperat la finalul intervalului. Indicele compozit al bitcoin calculat de Bloomberga încheiat perioada 7.036,35 dolari dolari, dupã ocreºtere la aproape 7.400 dolari. La scãderea bitcoina contribuit ºi aprecierea monedei americane. Analiza cuprinde perioada 1 – 7 august.

Euro a atins un nouminim al acestui an

Radu Georgescu

Având în vedere avertizãrile meteo privindtemperaturile extreme din aceastã perioadã,Inspecþia Muncii a demarat o campanie la nivelnaþional care constã în verificarea de cãtreinspectorii de muncã din cadrul ITM Mehedinþi,prin controale tematice, a condiþiilor de muncãºi a modului în care sunt respectate prevederilelegale de securitate ºi sãnãtate în muncã aplicabilepe perioadele cu temperaturi extreme –temperaturi exterioare ale aerului care depãºesc+37o C sau când indicele temperatura-umiditatedepãºeºte pragul valoric de 80. Obiectivele acestor verificãri constau în:- Asigurarea de cãtre angajatori a mãsurilorprevãzute de legislaþia de securitate ºi sãnãtateprivind microclimatul la locul de muncã;- Verificarea respectãrii de cãtre angajatori aprevederilor Ordonanþei de Urgenþã nr. 99/2000privind mãsurile ce pot fi aplicate în perioadelecu temperaturi extreme:- reducerea intensi tã þ i i ºi r i tmuluiactivitãþilor fizice;- alternarea perioadelor de lucru cu perioadelede repaus în locuri umbrite, cu curenþi de aer;- asigurarea apei minerale adecvate, câte 2-4 l/persoanã/schimb;- asigurarea ventilaþiei lalocurile de muncã;- alternarea efortului dinamiccu cel static;- asigurarea de duºuri; În cazul când nu se pot asiguracele de mai sus, de comun acordcu reprezentanþii sindicatelor saucu reprezentanþii aleºi aisalariaþilor, se vor lua mãsuriledispuse de OUG nr. 99/2000(reducerea programului de lucru,eºalonarea pe douã perioade azilei de lucru, etc.) Pentru prevenirea unorîmbolnãviri profesionaledeterminate de lucrul în condiþii

COMUNICAT DE PRESÃ

de temperaturi extreme angajatorul trebuie sã iaurmãtoarele mãsuri:- asigurarea de cãtre angajator a examenuluimedical la angajare ºi a controlului medicalperiodic, urmãrind depistarea precoce acontraindicaþiilor pentru muncã la temperaturicrescute;- asigurarea primului ajutor ºi a transportuluila cea mai apropiatã unitate sanitarã apersoanelor afectate;- trecerea dupã posibilitãþi în alte locuri de muncãsau reducerea programului de muncã pentrupersoanele cu afecþiuni, care au contraindicaþiiprivind munca la temperaturi extreme.

Deºi pânã în prezent nu au fost cazuri deatingere a parametrilor de temperaturã ºiumiditate cuprinºi în ordonanþã, cu ocaziacontroalelor efectuate, inspectorii de muncã auinclus în tematicile de control ºi verificareamodului în care angajatorii din judeþulMehedinþi cunosc ºi sunt pregãtiþi sãrespecte prevederile OUG nr. 99/2000.

Gheorghe Florian Simcea, Inspector ºefCompartiment CCRP, Mãdãlina Aurora Gîrlea

Avertizãrile meteo privind temperaturileextreme din aceastã perioadã

SC COTTONTEX SRL Drobeta-Turnu Severincompanie producãtoare deechipament sportiv

AngajeazãMUNCITORICONFECÞIONERICerinþe: bune cunoºtiinþe de utilizare a maºinii de cusut;Descrierea jobului:- salariu net motivant; - tichete de masã;- condiþii de muncã la nivelul standardelor UEPentru cei din afara localitãþii (Orºova, Motru, Floreºtietc.) se asigurã transportul.CV-urile se depun la sediul firmei dinDrobeta-Tr. Severin, (vis-a-vis de Hotel CONDOR)Relaþii la Tel.: 0720.530.520

Anunþ publicprivind depunerea solicitãrii de emitere a acordului de mediu

UAT JUDEÞUL MEHEDINÞI anunþã publicul interesat asupra depunerii solicitãrii de emiterea acordului de mediu pentru proiectul „EXTINDEREA ªI DOTAREA AMBULATORULUI DESPECIALITATE INTEGRAT DIN CADRUL SPITALULUI JUDEÞEAN DE URGENÞÔ, amplasatîn municipiul Drobeta Turnu Severin, Bulevardul Mihai Viteazu, nr. 6D, judeþul Mehedinþi. Informaþiile privind proiectul propus pot fi consultate la sediul Agenþiei pentru ProtecþiaMediului Mehedinþi din municipiul Drobeta Turnu Severin, str. Bãile Romane, nr. 3, în zilelede luni – joi între orele 8.00 – 16.00; vinerea între orele 8.00 – 14.00. Observaþiile publicului se primesc zilnic la sediul Agenþiei pentru Protecþia Mediului Mehedinþi.

sportOBIECTIV mehedinþean 09 - 15.08.2018 pag. 15

Severineanca Larisa MariaNiþu a cucerit bronzul la CampionatulEuropean de lupte pentru juniori, dela Roma. În Capitala Italiei, sportivalegitimatã la CSM Drobeta TurnuSeverin ºi-a adjudecat prima samedalie continentalã, dupã ce, laediþiile anterioare, ratase podiumul lacadeþi. La Roma, Niþu s-a mobilizat ºia izbutit sã urce pe treapta a treia apodiumului de premiere, dupã ce aînvins-o în meciul decisiv pe KamilaKulwicka, din Polonia, cu 3-2, înlimitele categoriei 72 kg. “Sunt foartefericitã pentru acest rezultat. Am fost 8fete la categoria mea ºi am reuºit sãiau bronzul. Aceastã medalie mã face

Dupã ce a câºtigat la “masa verde” meciuldin primul tur al Cupei României - faza naþionalã,deoarece adversara FC Internaþional Bãleºti s-adesfiinþat, FCU Craiova 1948 va juca, în turul secundal competiþiei, cu CSM Slatina. Meciul eliminatoriuse va disputa miercurea viitoare, cu începere de laora 17:30, pe terenul echipei care activeazã în Liga aIV-a Olt. Cele 2 echipe s-au întâlnit, la sfârºitulsãptãmânii trecute, pe Stadionul “1 Mai” de pe malulOltului, într-un joc de verificare, câºtigat de CSMSlatina cu scorul de 1-0.

Campionatele Naþionalerezervate Juniorilor U19 ºi U17debuteazã la sfârºitul acesteisãptãmâni, cu etapa preliminarã. Dacãsezonul trecut au fost repartizate înserie cu Pandurii Târgu Jiu, CSSCaransebeº, CSM ªcolar Reºiþa ºiCSS Lugoj, cele douã cluburimehedinþene înscrise în competiþie auadversare, în actuala ediþie, doar echipedin Craiova. Astfel, CSS Drobeta TurnuSeverin ºi ACS Luceafãrul Drobeta vorlupta, în seria a XI-a preliminarã, cuCSS Craiova, CSU Craiova, CFRRomgaz Craiova ºi Dinamyk Craiova.În prima etapã, echipele severinene vorfi adversare, derby-urile urmând sã sejoace sâmbãtã, pe Stadionul Termo,cu începere de la ora 16:00 (JunioriiU19) ºi ora 18:00 (Juniorii U17). Dupãdisputarea celor 10 etape, care se

Niþu a prins podiumul europeansã am mai multã încredere în mineºi mã ambiþioneazã înainteaMondialelor, care vor avea loc spresfârºitul lunii viitoare, în Slovacia”,a declarat Niþu. La fel de bucuros s-a arãtat ºi antrenorul sãu MarinDobrescu. “Larisa avea marenevoie de acest rezultat. Medalia avenit la fix. În fiecare an, se clasa pelocul 5 sau 7. De precizat cã Niþumai are un an de juniorat, iar în 2019poate lua chiar aurul. Pânã atunci,urmeazã Mondialele pentru Larisa”,a spus Dobrescu. Acesta aºteaptãun rezultat bun ºi de la cealaltã elevãa sa, Roxana Capezan, care va fisingura luptãtoare ce va reprezenta

România la Jocurile Olimpice pentruTineret, programate în luna octombrie,în capitala Argentinei, Buenos Aires. La Europenele de la Roma, lotulfeminin al României a fost alcãtuitdoar din 3 sportive. Pe lângã LarisaMaria Niþu (CSM Drobeta TurnuSeverin, 72 kg), în concurs au maifost ªtefania Priceputu (50 kg) ºiAndreea Beatrice Ana (53 kg),ambele legitimate la CSA SteauaBucureºti. În timp ce Priceputu,campioanã europeanã anul trecut,s-a clasat de-abia pe locul al V-lea, Ana a luat ºi ea medalia debronz la competiþia gãzduitã decapitala Italiei.

Echipele severinene,adversare în prima etapã

încheie pe 22 septembrie, primaclasatã se va califica în Liga ElitelorU19, respectiv Liga Elitelor U17, iarocupantele locurilor 2-6 vor continuasã joace într-un alt campionat, alãturide alte 5 echipe din seria a XII-a. Anultrecut, CSS Drobeta Turnu Severin acâºtigat seria a X-a preliminarã ºi s-acalificat în Liga Elitelor U17, pe care aîncheiat-o însã pe ultimul loc, dupãun parcurs lamentabil, în care a bifatdoar o victorie în 16 etape. În schimb,juniorii U19 de la Clubul Sportiv ªcolarseverinen au ratat calificarea în LigaElitelor, dar au reuºit ulterior sã câºtigeseria a VII-a naþionalã, din care au maifãcut parte ASU Politehnica Timiºoara,Ripensia Timiºoara, LPS BanatulTimiºoara, CFR Simeria, CSS Lugoj,CSS Caransebeº ºi ACS LuceafãrulDrobeta. M. O. M. O.

M. O.

Echipa lui Mititelu joacã la Slatina Seria a XI-a preliminarã - Etapa ISâmbãtã, ora 16:00 (Juniori U19), ora18:00 (juniori U17)ACS Luceafãrul Drobeta - CSS DrobetaTurnu SeverinCFR Romgaz Craiova - CS U CraiovaCSS Craiova - Dinamyk Craiova

Câºtigãtoarea CupeiRomâniei - fazajudeþeanã Mehedinþi,ACS Viitorul ªimian, apãrãsit deja competiþia,dupã ce a fost eliminatãîn primul tur al fazeinaþionale de PetrolulÞicleni, care s-a impuscu scorul de 1-0.

Reprezentanta Gorjului a accesat astfel în turul secund,unde va întâlni CSO Filiaºi. Anul trecut, câºtigãtoarele Cupei României de laMehedinþi - Recolta Dãnceu ºi de la Gorj - ªtiinþaTurceni se întâlniserã tot în primul tur al fazeinaþionale. Meciul eliminatoriu s-a jucat pe terenulechipei mehedinþene ºi a fost câºtigat de echipagorjeanã, care s-a impus cu 4-3, la loviturile dedepartajare, dupã ce scorul la finalul celor 120 deminute a fost egal, 1-1. În turul secund, ªtiinþa Turcenia fost învinsã cu 3-0 de ACS ªirineasa.

structurilor de ordine ºi siguranþã publicã,participând la misiunile specifice subcoordonarea tutorilor profesionali. De pe datade 6 august ºi pânã pe 31 august a.c., ei vorfi repartizaþi la detaºamentele de pazã ºiprotecþie instituþionalã ale inspectoratului. Lafinalul stagiului de practicã urmeazãevaluarea din cele douã specializãri parcurse,iar media notelor reprezintã calificativulgeneral obþinut. Aceastã apreciere are opondere semnificativã în stabilirea medieifinale de absolvire, pe baza cãreia viitoriijandarmi vor fi departajaþi ºi repartizaþi înunitãþile Jandarmeriei Române.

Elevii aflaþi în practicã... Urmare din pag. 12

publicitateOBIECTIV mehedinþean 09 - 15.08.2018pag. 16

pamflet

Mã fraþilor, mã mehedinþeniimei cetitori de Obiectiv, care sunteþila mare, aveþi grijã pe unde vãplimbaþi, cã poate aveþi parte de maimult spectacol. ªi o sã vã întâlniþi ºicu mulþi dintre concitadini, cã doarde aia le plãtiþi perfecþionarea, ca sãvã daþi bineþe pe faleza Mãrii Negre.Mã nepoate, stau strâmb ºi poatejudec drept, da aºa destrãbãlare maigreu vãzui. Unde mai pui cã, undenu era de ajuns cã funcþionarii di la

judeþ sã perfecþioneazã pe cerceaf,sã mai convocã ºi ºedinþa CJMehedinþi la Marea Neagrã. ªiacuma sã vezi trãsnaie, cã pe ordineade zi au pus ºi scoaterea PicioruluiPodului Muzeului Regiunii Porþilorde Fier din proiectul de reabilitare,de la Dunãre, cã dacã tot erau laMamaia, ce rost mai are ºireabilitarea asta. Dã-l încolo depicior de pod, la ce ne trebuie, lacâtã istorie s-a distrus, ne maiîmpiedicãm de un picior de pod.Bine, o sã vinã ºi explicaþiile, cã sãvezi cã sã pregãtesc alte proiecte nea Mãrin

Sucã ºi vara, ºedinþa de consiliu de pe cearceafºi rãzmeriþa din PSD Mehedinþi

pentru reabilitarea lui, mult maicomplexe, mai mãreþe, maiaducãtoare de bunãstare, deºinimenea n-a vãzut-o pãnã acuma.Pe ea, bunãstarea. Bine, între timp e rãzmeriþã marepi la PSD Mehedinþi, unde din cândîn când sã umple paharu’. Acuma,ori nu sã prea înþelege cum staulucrurile într-un partid, ori cinevaare impresia cã e mereu sabotat ºiatuncea vrea sã þinã partidu în

sertar. Da, da vezi cã asta nu sã preapoate. ªi la asta sã adaugã ºi neºtepersoane importante, nu doarpentru partid, da ºi pentrualegãtori. ªi printre ei ar fi neaScreciu, nea Truºcã, neaRogoveanu, nea Dunãrinþu, neaCoandã, nea Bontea, nea Stoica,nea Vamvu, nea Nistor, ºi or mai fiºi alþii, da nu sã aratã. Încã. Adicãnu e prea bine ºi deja se simtemiros de alegeri. ªi dacã nu sãstrâng rândurile mai repede, s-arputea ca rezultatele din 2016 sãrãmânã istorie. Da aºa s-a

întâmplat ºi cu alþi lideri di la PSDMehedinþi, cã doar istoria se repetã,cum ar zice al lu’ Zbanghiu. Unapeste alta, lucrurile ar trebuitranºate cât mai repede. Mã nepoate, descãlecarã fro douãsute de turiºti strãini în portulDrobeta, de-i ierea mai mare dragulu’ Sucã, sã vadã cum sã înºirãstrãinii pe falezã, sã intre înmândreaþã de oraº. Pã cândspuneam cã asta e a mai mare

ºansã pe care o areoraºul ãsta?! Ia gândiþiacuma, cu o strategie pe10-20 de ani, cuproiecte de modernizarea infrastructuriiportuare, cu reabilitareafalezei, cu dotarea cuechipamente, cu ostrategie de promovarea Drobetei, în rândulmarilor touroperatorieuropeni, cum ar stanavele la rând, sãancoreze la Severin?!

Faceþi un exerciþiu de imaginaþie ºiapoi gândiþi cam câþi bani ar intrala bugetul local ºi câte locuri demuncã ar fi create?! Da, pânã ancoreazã navele, da aleamari, de 3-4.000 de pasageri,avusãrãm un nou festival, de dataasta cu bere. Bine, parcã a mai fostcu mici ºi bere, da nu conteazã, cãpentru cine nu s-a dus la Mamaia, aprins bine mirosul de carne tocatãºi prãjitã cu muºtar. ªi dacã totvorbim de mici, sã aducem aminteºi de nea Daea, care vorbeºte iarãdespre oaie, ca despre aceastã

combinã vie a agriculturii româneºti.Auzi domnule ºi noi ne bazam pecombinele altora. Da poate vine neaDaea pe acasã, la ªiºeºti, la OALEºi SARMALE, în septembrie ºi neexplicã, cã doar sã pricepeºiºeºteanu nostru. Sã pricepe la detoate. Aºa cum sã pricepe ºi neaMâþu, care a ajuns ºef la Casa deAsigurãri de Sãnãtate Bucureºti. Pãidacã n-a mai avut loc la vreo funcþiepublicã pin Mehedinþi. Cicã ierea dila alt partid, ca ºi cum n-ar fi atâþia dila alte partide care au rãmas conectaþiîn fruntea unor deconcentrate... deparcã le-ar fi moºtenit. Pãi dacã-l auºef pe Bobiþã. Cum care Bobiþã? NeaAndrei care nu mai vru ambasador,de doru de acas’. Mã nepoate, da poliþiºtii au fãcutprotest cu tobe în faþa IPJMehedinþi, timp de douã ore, pentrususþinerea unor colegi cercetaþidisciplinar pentru cã i-au criticatpe ºefi. Pãi dacã nu ºi-au þinutgura. Aºa o fi? Protest au fãcut ºicei di la medicina legalã. Cicã aucherdut vreo 4.000 de lei noi,adicã patruzeci de milioane de leivechi, la salariu. Nu mai poþi zicenimica când ieste vorba de bani. Daa mai supãratã ieste Tanþa lu’Pecingine cã mai chierde dincucoanele la care le fãceacurãþenie. Da, cã gãsise de lucrudupã program ºi nu a mai plecatpin strãinãtãþuri. Acuma a zis cãse alãturã ºi ea protestelor, cã sãplictiseºte acasã. Aºa cã, pãnã data viitoare, haisã fiþi iubiþi ºi optimiºti!