"ADEVÃRUL nu este dincolo de NOI !"

Director, Teodor Abagiu

* Informaþii * Opinii * Atitudini ** Anchete * Dezvãluiri *

Obiectivmehedinþean

Scaneazã codul QR ºi descarcã GRATUIT 

Obiectiv mehedinþean în format electronic

ww

w.o

biec

tiv-m

ehed

inea

n.roAnul XX Nr. 928

17 Mai 2018 16 pagini * 1,00 leu

ROMÂNII DE LÂNGÃ NOI – CENTENARUL ÎN IMAGINI

Expoziþie ineditã la Palatul Culturii “Teodor Costescu”! Fotografii vechi, unelte ºi costumepopulare ale fraþilor români de peste Dunãre au fost expuse în foaierul sãlii Virgil Ogãºanu.Expoziþia a fost organizatã de Romeo Crîºmaru, bun cunoscãtor al mediului românesc din ValeaTimocului, fiind susþinutã de Palatul Culturii “Teodor Costescu” ºi Primãria Drobeta Turnu-Severin. Vezi ce au declarat participanþii la eveniment!

Vizita Ambasadorului Poloniei,Marcin Wilczek, în Mehedinþi

CONTINUARE ÎN PAGINA 11

Lideri liberali - prezenþi la ColegiulDirector Judeþean al PNL Mehedinþi

pag. 4

AMÃNUNTE ÎN PAGINILE 2 ºi 9

Expoziþie culucrãrile deatestat aleelevilor Liceuluide Arte „I.ªt.Paulian”

5pag.

APIA a încheiat etapa depuneriicererilor unice de platãpentru anul 2018

AFIR, sprijinpentrucomunitãþile rurale

pag. 7

pag. 15

Fetele PetroneleiNaum au ratatpodiumul

pag. 8A fost odatã...

pag. 6

Solemnitãþi înaforisme...

PAGINA 9Niºte þãrani de Teleorman, faþãcu diplomaþia

social - politicOBIECTIV mehedinþean 17 - 23.05.2018pag. 2

Editorial de Sorin Vidan

Vineri,11 mai, a avut locColegiul Director Judeþean al PNLMehedinþi, având ca invitaþi dinconducerea partidului pe preºedintelePNL, Ludovic Orban, vicepreºedinteleGigel ªtirbu, europarlamentariiCristian Busoi, Marian-JeanMarinescu, Siegfried Mureºan ºideputatul Nicolae Giugea care aucriticat actuala coaliþie de guvernare,care “a demonstrat clar cã esteincapabilã sã-ºi atingã promisiunilecu care i-au minþit pe oameni pentrua câºtiga voturile”.

Lucrãrile ºedinþei au fost precedatede o întâlnire informalã cueurodeputatul Marian-JeanMarinescu, întâlnire la care acesta adiscutat despre bugetul UniuniiEuropene, în calitatea sa devicepreºedinte al Grupului PPE.

Începând cu ora 17:00, liberalii s-au întâlnit în cadrul unei ºedinþe încare au discutat strategia pentrutrimestrul mai-august 2018.Discursul preºedintelui a fost celcare a ridicat sala în picioare: „Dacã ne uitãm la promisiunileelectorale vedem milioane de românicare au fost pãcãliþi, au fost minþiþi,cã aproape nimic din ceea ce aupromis cei care au câºtigat alegerilenu se îndeplineºte. Au promismediului de afaceri, acþionarilor lafirmele private zero impozit pedividende. Toþi cei care aveþi acþiuniputeþi ºti cã nu numai cã a rãmas 5 lasutã impozitul pe dividende, dar s-amai adãugat ºi contribuþia de asigurãride sãnãtate, adicã fiscalitatea a

crescut. Tot actuala coaliþie deguvernare a promis în campanie zeroimpozit pe terenurile agricole. Mulþifermieri probabil ºi-au fãcut speranþacã aceºti mincinoºi vor face zeroimpozitele pe terenurile agricole, dardacã au avut naivitatea sã-ºi facãplanul de afaceri pe baza acesteipromisiuni nu cred cã le merge foartebine pentru cã în continuare toþiproprietarii de terenuri agricoleplãtesc impozitul pe teren. Aceeaºiindivizi lipsiþi de scrupule au promiszero impozit pe veniturile sub 2.000de RON. Sigur cã ºi aceasta este ominciunã gogonatã, care nu fost pusãîn practicã”, a declarat Victor Orban.

Liderul liberal a amintit ºi desprepromisiunile celor aflaþi la guvernarelegate de anularea supraccizei lacombustibil ºi despre creºterilesalariale în sectorul bugetar:

„În campanie au promis anulareasupraccizei la combustibil ºi aufãcut-o, numai cã în august-septembrie au reintrodus acciza pecombustibil dupã ce s-au vãzut cusacii în cãruþã la putere. Aproape înorice domeniu de activitate în carete uiþi au fãcut numai nenorociri. ªidacã ne uitãm în sectorul bugetar neaducem aminte cã au promiscreºterea salariilor în sectorul publiccu 25 la sutã de la ianuarie 2018.Ca urmare a transferurilorcontribuþiilor, aceastã creºtere de 25la sutã a dus numai la creºtereasalariului brut, salariul net înrealitate a crescut cu maxim 4 la sutã.

Mulþi, grupuri de prieteni ºichiar familii întregi, obiºnuiesc sã meargãla sârbi, peste Dunãre, în Kladovo, sãmãnânce ºi sã se simtã bine. Trecemvama ºi, la scurtã distanþã, în micul oraºcu care ne „încuscrim” de multã vreme,încã de pe vremea lui Tito, gãsim osumedenie de terase ºi restaurante undene aºteaptã niºte bucate pe cinste ºi oservire ireproºabilã. Nu e în joc, cum arputea unii crede, la o judecatã rapidã,doar magia traversãrii graniþei ºi situãriiîntr-o altã þarã (spaþiul sârbesc ne estefoarte familiar nouã, severinenilor) cichiar realitatea aceasta a bucãtãrieisârbeºti, foarte bunã. Se mãnâncã bine,mult ºi la preþuri foarte rezonabile. Kladovo e deja celebrã pentruaceste lucruri. Bravo lor, sârbilor, cãau reuºit sã impunã aºa ceva, într-osituaþie generalã destul de precarã cucare se confruntã ºi ei. Ei mai abitir canoi, acesta e adevãrul. Rãzboiul,blocada economicã, izolarea politicã,faptul cã nu au intrat în UE – toateacestea au lãsat urme vizibile în Serbia.Mai ales în Serbia. Alte republiciexiugoslave stau mult mai bine. Croaþia de exemplu, e la o sutã de anidistanþã, în faþã, economic vorbind. Îmi amintesc cu nostalgie perioadaîn care Serbia (Iugoslavia, pe atunci)era pentru noi toþi un reper, un modelspre care ne-am fi dorit sã neîndreptãm. Bogaþi, liberi, modernisârbii erei post titoiste ne aduceau, laSeverin, aerul unei lumi de neatinspentru mulþi dintre noi, o lumeoccidentalã, sonorã ºi... gustoasã.

Dragoste ºibucãtãrie Istoria, ingratã cum o ºtim, i-a adus pesârbi, azi, într-o situaþie geopoliticã destulde ingratã. Noroc cã, având deopotrivãîndãrãtnicie ºi un dezvoltat gust pentruviaþã, sârbii au reuºit, iatã, sã rãmânãatractivi. Nu încape comparaþie între cese poate mânca în restaurantele dinKladovo ºi ce se poate mânca la noi. Am fost acum vreo douã luni la un localproaspãt deschis ºi când m-am uitat înmeniu nu mi-a venit sã cred ce sortimenteaº fi putut alege (fructe de mare, deexemplu – evident congelate, cã doarnu eram pe malul mãrii Egee) ºi la cepreþuri astronomice. Bucãtãria noastrã,de care suntem mândri, pe bunãdreptate, e excelentã doar acasã la noi,în familie ºi în cadrul chefurilor cuprietenii. Când ajungem la un restaurant,oferta e sãracã, lipsitã aproape de oriceºarm, ºi scumpã. Te gândeºti cã fie numai avem bucãtari, fie ei, cei care neservesc, pornesc de la ideea cã mâncãmorice, doar cu cartofi pai (vãrsaþi din pungadin supermarket) sã fie. Rareori mai gãseºticeva cu adevãrat bine gãtit, ºi acceptabilca preþ. De aceea ne ducem la sârbi. Am stat cu un prieten, la o cârciumã înKladovo, vreo jumãtate de orã pentru asavura o ciorbã de peºte. Cred cã mulþidintre dumneavoastrã ºtiu deja desprece e vorba: absolut delicioasã.Cârciumile din Kladovo sunt pline ochi,mai tot timpul, ceea ce spune de la sinedespre calitatea servirii ºi a mâncãrii. Lanoi, nu prea, bate vântul. Dar am puteaînvãþa ceva din acest exemplu foarte bunpe care ni-l dau sârbii pe liniegastronomicã. Am putea învãþa multe.Poate cã într-o bunã zi ºi malul nostruva fi plin de consumatori, în numãr mare.Trebuie „doar” o bucãtãrie bine pusã lapunct, cu elemente autohtone, constante,ca ºi produse, o servire de bun simþ,coerenþã ºi... dragoste. Sã nu pãþim ceam vãzut ºi auzit eu la o tarabã de fripturi,asaltatã de clienþi, unde bucãtarul era iritatde asaltul clienþilor ºi le reproºa cã „îibagã stres”. Auziþi ºi dumneavoastrã halde expresie: a bãga stres.

CONTINUARE ÎN PAGINA 9

* Informaþii * Opinii * Atitudini * * Anchete * Dezvãluiri *

EDITOR: SC PROFIN SRL; ISSN 1454 - 7058

TELEFAX: 0252 - 326.143

Potrivit art. 206 Cod Penal, responsabilitatea juridicã pentruconþinutul articolelor revine în întregime autorilor.

E-mail: teodor_abagiu@yahoo.com;obiectivmehedintean@yahoo.com

ABONAMENTE - prin Oficiile Poºtale. Poziþie de catalog: 12203

Cost abonament lunar: 4,00 lei + taxe poºtaleDIFUZARE prin DISTRIBUITORII

PARTICULARI

Drobeta Turnu - Severin,str. Orly nr. 82A

Mobil: 0722351161

Obiectivmehedinþean

www obiectiv-mehedintean.ro

Lideri liberali - prezenþi laColegiul Director Judeþean al

PNL Mehedinþi

evenimentOBIECTIV mehedinþean 17 - 23.05.2018 pag. 3

Ambasadorul Poloniei,domnul Marcin WILCZEK a vizitatluni, 14 mai a.c., judeþul Mehedinþi. La sediul Prefecturii Mehedinþiexcelenþa sa a avut o întâlnire cuprefectul judeþului, domnul NicolaeDRÃGHIEA, preºedintele ConsiliuluiJudeþean Mehedinþi, domnul AladinGEORGESCU, primarul municipiuluiDrobeta Turnu Severin, domnulMarius SCRECIU ºi preºedinteleCamerei de Comerþ ºi IndustrieMehedinþi, domnul NicolaeTUDORESCU. Pe parcursul întâlnirii au fost

Ambasadorul Poloniei la Prefectura Mehedinþiabordate subiecte referitoare lacooperarea bilateralã româno-polonã fiind vizate în mod specialdomeniile economic ºi cultural. Domnul Nicolae DRÃGHIEA afãcut o scurtã prezentare ajudeþului, a arãtat care suntoportunitãþile economice, cuaccent pe potenþialul FluviuluiDunãrea, dar ºi oportunitãþile decooperare culturalã, Mehe-dinþiul fiind un judeþ cu bogatetradiþii ºi obiceiuri. La finalul întâlnirii,ambasadorul a scris în cartea de

onoare a Instituþiei Prefectului –Judeþul Mehedinþi, dupã care agendaa continuat cu vizitarea unor edificiiculturale, istorice ºi economice dinmunicipiul Drobeta Turnu Severin. Un moment deosebit al vizitei l-aconstituit depunerea, de cãtreexcelenþa sa Marcin WILCZEK, dinpartea Ambasadei Poloniei, domnulNicolae DRÃGHIEA, din parteaInstituþiei Prefectului ºi domnul Aladin Biroul de presã

GEORGESCU, din partea ConsiliuluiJudeþean Mehedinþi, a unor coroanede flori la mormintele polonezilorrefugiaþi, în timpul celui de-al DoileaRãzboi Mondial, în judeþul nostru. Ambasadorul a fost plãcutimpresionat de gazde ºi obiectivelevizitate, promiþând cã va promovajudeþul în Polonia ºi va reveni cuplãcere ori de câte ori va avea ocazia.

În deschiderea vizitãrii expoziþiilor au luatcuvântul: Managerul instituþiei, prof. drd. DoiniþaMariana Chircu, cercetãtor secþia Istorie - Arheologie,Neagoe Marian ºi ºef secþie Etnografie ºi Artã Popularã,Florentina Pleniceanu. La eveniment au participat ºi reprezentanþi aiautoritãþii publice locale: Aladin Georgescu,preºedintele Consiliului Judeþean Mehedinþi, NicolaeDraghiea, prefectul Judeþului Mehedinþi, Ionicã Negru,vicepreºedintele Consiliului Judeþean Mehedinþi.

Muzeul Regiunii Porþilorde Fier s-a bucurat devizita Ambasadorului

Poloniei, Marcin Wilczek

La invitaþia Academiei Navale“Mircea cel Bãtrân”, prefectul NicolaeDRÃGHIEA, împreunã cu preºedinteleConsiliului Judeþean Mehedinþi, AladinGEORGESCU ºi senatorul Liviu MAZILU auvizitat, în Portul Drobeta Turnu Severin, douãnave aparþinând flotei militare a României,scopul fiind acela al promovãrii acesteiarme în rândul tinerilor. Comandanþii celor douã nave au prezentatcaracteristicile tehnico-tactice ale acestora,clasificate ca având cea mai mare putere defoc din flota fluvialã româneascã ºi o dotare

În vizitã “acasã”modernã cuechipamenteºi tehnicã decomunicaþii,orientare ºicamuflaj. DomnulN i c o l a eDRÃGHIEA adeclarat cãviziteazã navelecu o plãcere ºin o s t a l g i ed e o s e b i t e ,având în

vedere faptul cã acestea au fost construite înªantierul Naval Drobeta Turnu Severin ºi cãdomnia sa chiar a putut da o mânã de ajutorla realizarea acestui proiect, prin funcþia ºicalitatea pe care o deþinea la acea vreme. Navele ºi echipajele acestora s-au bucuratde o atenþie deosebitã ºi din parteapublicului, dar mai ales a tinerilor care,vizitându-le, deja se gândesc cum sã devinãmarinari în marina militarã. Navele au pãrãsit “portul natal” ºi aucontinuat cãlãtoria spre alte porturi dunãrene.

Biroul de presã

evenimentOBIECTIV mehedinþean 17 - 23.05.2018pag. 4

Expoziþie cu lucrãrile de atestat ale elevilor Liceului de Arte „I.ªt. Paulian”19 elevi de la prestigiosul liceu de artã „I. ªt. Paulian” din Drobeta-TurnuSeverin ºi-au expus lucrãrile de atestat în cadrul unei expoziþii colective la

Palatul Culturii „Teodor Costescu”.

Luni, 14 mai a.c., ora 10.00,în foaierul sãlii „ªtefan Popa Popa’s”a Palatului Culturii „TeodorCostescu”, a avut loc vernisajullucrãrilor de atestat ale elevilor claseia XII-a, secþiile graficã ºi picturã dela Liceul de Arte „I.ªt. Paulian” dinDrobeta Turnu Severin, având caprofesori îndrumãtori pe MinodoraIanãºi ºi Dan Cepeºi. “Aceastã expoziþie este expresiadeopotrivã a unei strãdaniipedagogice admirabile, dar este ºiexpresia talentului vostru extraordinarºi a sensibilitãþii voastre. Este semnulpe care acum îl lãsaþi uneicomunitãþi, care va avea ºansa ca timpde o lunã sã vinã sã vã admirelucrãrile. Am fost impresionat de

diversitatea, curajul, sensibilitateaexpresiilor artistice, personalitãþii atâtde diferite, contrastante. E unspectacol extrem de interesant, darunul foarte instructiv pentru cã vãd otânãrã generaþie cu o expresivitate atâtde puternicã. Vã felicit pentru acestcuraj de a expune lucrãrile aici, sperºi sunt convins cã ele vor aveapublicul cunoscãtor ºi iubitor de artãpe care ºi-l meritã”, a declarat SorinVidan, managerul Palatului Culturii„Teodor Costescu”. Atestatul pentru calificareaprofesionalã artisticã esteobligatoriu, la încheierea liceului dearte. Testul cuprinde probele practicãºi scrisã, în care fiecare elev îºiprezintã lucrarea realizatã, în funcþie

de specialitate. „Avem în faþã pe ºevalete lucrãrilede atestat ale promoþiei 2018. Am alesîmpreunã cu elevii dintr-o tematicã mailargã câteva teme de care ei au fostinteresaþi prin faptul cã mai departe ºi-au ales un anumit traseu educaþional.Se vor îndrepta cãtre instituþii de artã,bineînþeles cu specializãri diferitefiecare, unii merg cãtre graficã, picturã,design ambietal, design vestimentar,arhitecturã. Aceste lucrãri reprezintãefortul lor nu doar de acum, de la fineleclasei a XII-a, ci reprezintã de faptmunca lor de-a lungul tuturor anilorde ºcoalã. Vreau sã-i felicit, sunt niºtelucrãri foarte frumoase, au fostsusþinute ºi teoretic în cadrulexamenului de atestat”, a spus

profesorul Dan Cepeºi. Expun: Gãlãþeanu Alexandra,Cãpraru Ana, Niþu Gabriela, BãloiDiana, Fleancu Ioana, Maftei Izabela,Ureja Michaela, Tãnasie Victorian,Popescu Diana, Popescu Nicolae,Popescu Valentin, Moraru Miruna,Enescu Tifany, Dragavei Ioana,Constantinescu Andrei, DiaconescuCorina, Alexandru Mihai, LunguClara, Pufan Andreea. Lucrãrile vor rãmâne expuse încadrul expoziþiei din foaierul sãlii„ªtefan Popa Popa’s”, pânã în datade 14 iunie. Programul de vizitã alexpoziþiei este urmãtorul: de luni pânãjoi în intervalul orar 10.00 – 18.00ºi vineri de la 10.00-16.00.

Aceastã expoziþie reprezintã o premierã deoarece este prima datãcând lucrãrile de atestat ale elevilor liceului severinean sunt expuse

într-un spaþiu public.

Marþi, 15 mai 2018, cândBiserica Ortodoxã îl prãznuieºte peSfântul Cuvios Pahomie cel Mare,mãnãstirea mehedinþeanã Coºuºtea– Crivelnic ºi-a serbat hramul. Sfânta Liturghie a fost sãvârºitã decãtre Preasfinþitul Pãrinte Nicodim,Episcopul Severinului ºi Strehaieiînconjurat de un sobor de preoþi ºidiaconi, rãspunsurile liturgice fiinddate de protopsalþii CatedraleiEpiscopale din Drobeta Turnu Severin. În cadrul Sfintei Liturghii, PreasfinþitulPãrinte Nicodim a acordat titulatura dearhimandrit pãrintelui protosinghelCalinic Drãghici, exarhul mãnãstirilor dinepiscopia noastrã ºi duhovniculmãnãstirii Coºuºtea-Crivelnic ºi a fost

Hramul mãnãstiriiCoºuºtea Crivelnic

instalatã noua stareþã a acesteimãnãstiri, în persoana maiciiValentina Pintilie, vieþuitoare lamãnãstirea Sfânta Ana-Orºova,timp de aproape ºaisprezece ani. Vechea mãnãstire Coºuºtea –Crivelnic ºi-a început activitateaîn timpul Sfântului Nicodim dela Tismana, care a stat operioadã în zona Ilovãþului.Prima atestare documentarã dateazã dinanul 1493. A funcþionat pânã în secolulal XVIII-lea, când apare consemnatã înCatagrafiile Mânãstirilor Oltene înrândul „capelelor” cu denumirea de“Sfânta Mânãstire Crivelnicul”. În temeiul prevederilor statutare,Consiliul Eparhial al Episcopiei

Severinului ºi Strehaiei, în ºedinþa delucru din data de 22 aprilie 2005, adezbãtut ºi aprobat reînfiinþarea mãnãstiriiCoºuºtea Crivelnic, iar SinodulMitropolitan al Mitropoliei Olteniei, înºedinþa din data de 5 iulie 2005, a aprobatreînfiinþarea acestei mãnãstiri cu hramul“Cuviosul Pahomie cel Mare” (15 mai),

în cadrul Protoieriei Baia de Aramã. Prin redeschiderea acestei vetremonahale în locurile pitoreºti pe undea trecut Sfântul Nicodim de la Tismanase va construi un centru de spiritualitateºi de întãrire a activitãþii misionare.Reporter: Aurel-Marian-Augustin

Gherghinescu

Biroul de presã

actualitateOBIECTIV mehedinþean 17 - 23.05.2018 pag. 5

Muncã ºi investiþii Tradiþia producerii legumelor în solars-a transmis de la generaþie la generaþieºi a devenit ocupaþia de bazã a multoradintre localnicii din Cioroboreni. Esteºi cazul familiei Pompilia ºi Ion Bãdâi,care se ocupã de 18 ani cu agricultura.În zonã nu aveau unde sã gãseascã unloc de muncã, aºa cã s-au gândit sãfacã ceea ce ºtiau cel mai bine de lapãrinþi, legumiculturã. ªi nu au greºitpentru cã acum rãsadurile ºi legumelepe care le cultivã sunt foarte apreciateºi cãutate în piaþa din Drobeta-TurnuSeverin ºi nu numai. Au grijã ca deochii din cap de cinci solarii, carese întind pe o suprafaþã de 1.000 demp. Este o muncã istovitoare, dar

Roºiile de Cioroboreniajung mai târziu pe piaþã

Anul acesta, iarna grea le-a dat de furcã producãtorilor de legume de solar dinMehedinþi. Dacã în anii trecuþi, la mijlocul lui martie se vindeau primele tomate,

acum trufandalele vor ajunge pe tarabe dupã 10 iunie.Odinioarã celebrã în Mehedinþi pentru legumiculturã, localitatea Cioroboreni mai numãrã

puþini fermieri, cei mai mulþi preferândsã ia calea strãinãtãþii. Cei care se

încãpãþâneazã sã ducã tradiþia maideparte ºi sã trãiascã din aceastã

activitate spun cã producþia de anulacesta le-a fost grav afectatã devremea capricioasã din martie.Aºa se face cã dacã într-un an

obiºnuit primele tomate produse înserele de la Cioroboreni ajungeau înpieþele din Drobeta Turnu Severin la

mijlocul lunii mai, anul acestaseverinenii vor mai aºtepta cel puþin o

lunã sã mãnânce roºii româneºti.sunt sunt bucuroºi când oamenii leapreciazã produsele. „Munca începe la 6.00 dimineaþa ºipânã la 21.00-22.00 nu mai ieºim dinsolarii, abia facem faþã fiindcã sunt70.000 de fire de care trebuie sã avemgrijã. În afarã de noi, membrii familiei,nu avem alt ajutor fiindcã în sat nugãseºti oameni care sã se priceapã laaºa ceva”, spune Pompilia (37 de ani). Într-o ordine perfectã, nemþeascã,poþi sã vezi în solariile familiei Bãdâirãsadurile de tomate, ardei gras, ardeiiute, gogoºar, capia, lubeniþã, vinete,castraveþi, leuºtean, busuioc º.a. Suntcrescute natural, fãrã chimicale, cubãlegar putred de animale amestecatcu turbã de pãdure.

Cheltuieli imense Numai grija ºi experienþa soþilorBãdâi au fãcut ca aceste rãsaduri sãfie salvate de la îngheþ în condiþiile încare sfârºitul acestei ierni au creat mariprobleme legumicultorilor dinCioroboreni. Anul acesta abia îºi vorscoate cheltuielile. Numai cu lemneleºi brichetele de paie necesare încãlziriiau cheltuit aproape 10.000 lei. „Greu am trecut peste iarnã. Iniþial afost o iarnã blândã, dar a venit frigulcând nu ne aºteptam, aºa cã am

consumat combustibil prea mult. Lângãsolarii era zãpada de un metru ºi pesolarii, era cât pe aici sã ni le rupã. Roºiine-am hotãrât sã punem pentru culturaa doua, deci în iulie. Dacã ne-a întârziatvremea, nu ne-am mai încadrat, nu amavut timp sã ne ocupãm ºi de roºii”,spune Ion Bãdâi (46 de ani). Alþi legumicultori din Cioroboreni auavut pierderi mult mai mari fiindcãzãpada le-a distrus solariile, iarculturile au fost compromise.

Alexia M.

În aceastã Campanie 2018 la niveluljudeþului Mehedinþi au depus Cereri Unicede Platã un numãr de 21.980 fermieri dintr-un total de 22.603 fermieri programaþi, pentruo suprafaþã totaþã de 134.353,71 ha faþã desuprafaþa estimatã de 126.900 ha, având unprocent de realizare a suprafeþei pentru cares-a depus Cerere Unicã de Platã, de 105,87%.

APIA a încheiat etapa depuneriicererilor unice de platã

pentru anul 2018Agenþia de Plãþi ºi Intervenþie pentru Agriculturã anunþã cã marti, 15 mai 2018, ora24:00, a încheiat Campania de primire a cererilor unice de platã pentru anul 2018.

Precizãm cã sprijinul financiar aferentCampaniei 2018 este finanþat din FondulEuropean de Garantare Agricolã (FEGA),din Fondul European Agricol pentruDezvoltare Ruralã (FEADR) ºi de labugetul de stat, prin bugetul MinisteruluiAgriculturii ºi Dezvoltãrii Rurale.

RESPONSABIL COMUNICARE

opiniiOBIECTIV mehedinþean 17 - 23.05.2018pag. 6

Frecþii cu odicolon ____________ de Bibicu’

* “Dintre toþi proºtii – spuneaCorneliu Vadim Tudor, într-unaforism, altminteri foarte cunoscut –cel care nu are nicio ºansã sã-ºi revinãe prostul solemn”. Eu, unul, pevremuri, încercând sã detectezniscaiva prototipuri pentru aceastãinteresantã tipologie, mã oprisem,niþel nesigur, la un cunoscutpolitician – azi, ºef al unui importantpartid politic. Dacã am avut ezitãri laînceput, a fost doar pentru cã omulmai lãsa sã se vadã câteva ticuri dejolie - jocker (cântãtor din balalaikã,trâmbiþaº pe la mitingurile electorale,degustãtor fruntaº etc.). Ei bine, dupãce l-am vãzut, recent, în urbeanoastrã, cuvântând la nu’º ce sindrofie

Solemnitãþi în aforisme...politicã, dar mai ales, dupã ce a apãrutîntr-o fotografie alãturi de coanaAngelika Merkantila, toate ezitãrileiniþiale mi-au dispãrut ca prin farmec:EL ESTE, prieteni! Priviþi-l din toateunghiurile ºi spuneþi ºi domniile-voastre dacã n-am dreptate! Drepte cã nu puþini ºi-ar disputa, la oadicã, titlul, nu-i aºa, suprem, lacategoria “prostul solemn”. Vãpropunem câteva iniþiale? Voila:A.L., M.J.M., K.I.W., R.T.,R.B., C. G.,ºi enumerarea ar putea continua. CuE.C., de pildã. Sau cu G.L. Dar sãne oprim aici, pentru cã riscãm sãdãm prea mult de lucru celor cupasiuni rebusistice… * Ca ºi cum nu erau, ºi pânã

acum, suficientemotive de discordieîntre români, îngeneral, ºi politicieniiromâni, în special, amai intervenit, de cevavreme, problemamutãrii sediuluiambasadei românedin Israel, de la TelAviv, la Ierusalim.Dacã o mutãm,suntem consideraþiproamericani ºiantieuropeni, dacã nuo mutãm suntemc o n s i d e r a þ iantiamericani ºiproeuropeni! Ne-amprocopsit! Ei, asta nemai lipsea! S-adeclarat Guvernul înfavoarea mutãriiambasadei la

Ierusalim? Imediat, locatarul de laCotroceaua Mov s-a poziþionat lapolul opus, ameninþând-o pe biataV.V. Dãncilã cu demisia. Într-untârziu, mai exact acum douã zile,cei doi s-au întâlnit, mã rog, spre aajunge la un acord. În ce limbã s-or fi înþeles? Fiindcã, din comuni-catele pe care ºi unul ºi celãlalt le-au dat publicitãþii, nu înþelegenimeni nimic. * O figurã nu atâtciudatã, cât penibilã face, în toatãaceastã… încurcãturã, ministrul deExterne român, nimeni altul decâtmult cântatul ºi lãudatul diplomat

de carierã, Teodor Meleºcanu. Carenu a fost în stare sã emitã o pãrere,nu-i aºa, avizatã în aceastãchestiune, dând-o, cum se spune,din colþ în colþ. Sau din gard în gard.Sã-i fi dispãrut, peste noapte ºtiinþa decarte ºi experienþa diplomaticeascã?Sau îl (con)strâng de momiþe anumiteservicii ºi omul preferã sã înduresuferinþa fizicã decât pe cea moral-profesionalã?! Cine mai ºtie?!Interesant de ºtiut este ºi pe unde vascoate cãmaºa actualul locatarcotrocean în faþa parteneruluistrategic, câtã vreme ºi el este, nu-iaºa, (con)strâns de superioara luiberlinezã sã joace într-un anumit fel.ªi ritm… * Ciudãþenii ceva mai aparte sepetrec ºi pe ogorul Justiþiei, nu-iaºa, independente. În timp ce fostasoþie a lui Liviu Dragnea esteabsolvitã de orice vinã, el, liderulabsolut al PSD a avut ultimultermen de judecatã la începutulacestei sãptãmâni. Procurorii DNAau cerut o pedeapsã de ºapte ani ºiceva cu executare. Pentru cevinovãþii? Ei, asta nimeni nu-ºiaminteºte prea bine. Important e caomul sã fie bãgat dupã “the brele”,mãcar pânã trec prezidenþialele deanul viitor. Dupã aia, nu prea maiconteazã. Cum s-a vãzut, recent, ºiîn cazul lui Victor Viorel Ponta. Sau,cu ceva mai mult timp înainte, în celal lui Adrian Nãstase. Aºa se (mai)scrie, pe la noi, istoria... * A trecut la cele veºnice ºiCristian Þopescu… Avea 81 deani ºi o boalã cu care s-a luptat

din greu în ultimii ani. Indiscutabil– cel mai mare, mai valoros, maicharismatic comentator sportiv pecare România l-a avut în ultimii50- 60 de ani. Ca orice om devaloare, a avut ºi el destule de tras,de-a lungul vieþii. ªi-a purtatcrucea cu mare demnitate, cu unabsolut admirabil caracter. A fostun stelist nedezminþit, dar nu untaliban, cum sunt destui astãzi, ºinu doar în tabãra stelistã. E inutilsã-i evoc marile lui calitãþi: ele

sunt cunoscute de toatã lumea.Þopescu îþi lãsa senzaþia cã joacãpe teren, pe aparate, alãturi de ainoºtri. În plus, avea marele har dea ne face ºi înfrîngerile maisuportabile. Patriotismul cald ºisincer, care emana din glasul sãuatât de familiar, de învãluitor, cugreu poate fi uitat. Cu atât mai multcu cât el este legat de toate marilesuccese ale sportului românescdin cea de-a doua jumãtate asecolului trecut. Odihneºte-te înpace, domn’ Crist i! BunulDumnezeu sã te aibã de-a pururiîn paza Sa!

actualitateOBIECTIV mehedinþean 17 - 23.05.2018 pag. 7

Iulia Mitrache, elevã în clasa a XII-a laColegiul Naþional „Gheorghe Þiþeica” din

municipiul Drobeta Turnu Severin, va participaîn perioada 23-27 mai 2018 la Olimpiada

Internaþionalã de Filosofie, care în acest an sedesfãºoarã la Bar, în Muntenegru.

La Bar, în Muntenegru, eleva Iulia Mitrache vareprezenta România la cea de-a 26-a ediþie aOlimpiadei Internaþionale de Filosofie, alãturi deîncã un elev, cel care a obþinut Premiul II laOlimpiada Naþionalã de Filosofie. La astfel decompetiþii internaþionale, elevii români participanþise deplaseazã împreunã cu reprezentanþi aiMinisterului Educaþiei Naþionale. Iulia Mitrache a obþinut în perioada 2-6 aprilie laIaºi Premiul I la Olimpiada Naþionalã de Filosofie,unde a participat alãturi de cunoscutul ºi apreciatuldascãl, Sergiu Anastasescu, profesor la ColegiulNaþional „Gheorghe Þiþeica” din municipiul DrobetaTurnu Severin, cel care a pregãtit-o pentru aceastãcompetiþie ºcolarã. Olimpiada Internaþionalã deFilosofie este o competiþie extrem de dificilã, undeparticipa elevi de pe toate continentele. Pe site-ulhttp://www.philosophy-olympiad.org/ sunt publicaþicâºtigãtorii ediþiilor anterioare ºi lucrãrile premiate. Olimpiada Internaþionalã de Filosofie a fost înfiinþatã

O elevã din Mehedinþi va reprezenta România lao competiþie internaþionalã importantã

Deputata PSD de Mehedinþi, Alina Teiº,a participat duminicã, 13 mai 2018, la“Sãrbãtoarea Liliacului” din satul Nadanova,comuna Isverna, judeþul Mehedinþi, osãrbãtoare câmpeneascã de tradiþie care seorganizeazã în fiecare an la jumãtatea lunii maiîn nordul judeþului. Alina Teiº spune cã arãspuns invitaþiei de a participa la acesteveniment, unde a discutat atât cu oamenii dinaceastã localitate, cât ºi cu reprezentanþi aiadministraþiei publice locale, pe care i-aasigurat cã le va acorda tot sprijinul. “Amrãspuns cu drag invitaþiei de a participa laSãrbãtoarea liliacului de la Nadanova ºi astfelam revenit, dupã o sãptãmânã, printre oameniidin zona de nord a judeþului. A fost o întâlnirecu oameni minunaþi la Nadanova, oameni careau împrumutat din frumuseþea unor locuriinegalabile. Am discutat cu mai mulþi cetãþeni,de la care am înþeles ce ºi-ar dori pentru aceastãzonã. De asemenea, am discutat ºi cu primarulcomunei Isverna, domnul Ionuþ Stoican, pe carel-am asigurat de tot sprijinul meu caparlamentar în derularea unor proiecte careprivesc dezvoltarea acestei comunitãþi”, adeclarat Alina Teiº.

Deputata Alina Teiº:“O întâlnire cu oameniminunaþi la Nadanova”

Mircea Popescu

în anul 1993, la iniþiativaunui grup de profesori dinBulgaria, Germania,Polonia, România, Turciaºi Ungaria, ºi este oficialrecunoscutã de UNESCO.România a participat latoate ediþiile organizatepânã acum ºi a gãzduit dedouã ori olimpiada: în1998, la Braºov, ºi în 2008, la Iaºi. Competiþia esteorganizatã pentru elevii de liceu. Fiecare þara poateparticipa cu unul sau doi elevi, cu excepþia statuluigazdã, care îºi poate înscrie maximum 10 liceeni. Secalificã la Internaþionalã elevii care au obþinut primelelocuri la olimpiadele organizate de fiecare þarã, la nivelnaþional. Regulamentul prevede cã în cazuriexcepþionale se acceptã ºi alte moduri de calificare,dar acestea trebuie aprobate de comitetul director alcompetiþiei internaþionale. Olimpicii trebuie sã scrieun eseu pe tema datã, în englezã, germanã, francezãsau spaniolã. Regulamentul precizeazã cãlucrarea nu trebuie scrisã în limba oficialã astatului din care provine elevul.Mult SUCCES, Iulia! Sã te întorci cu o medalie!

Mircea Popescu

Grupul de AcþiuneLocalã “Câmpia Blahniþei”a selectat 11 proiecte învaloare totalã deaproximativ 1 milion deeuro pentru a fi realizate înperioada imediaturmãtoare. Este vorbadespre opt primãrii dinjudeþul Mehedinþi careau depus cereri de

finanþare. Contractele desubvenþie au fost semnateluni, 14 mai a.c., la sediulOficiului Judeþean pentruFinanþarea InvestiþiilorRurale (O.F.I.R. Mehedinþi),în prezenþa domnului DorelStãicuþ, director generaladjunct al CentruluiRegional pentruFinanþarea InvestiþiilorRurale 4 Sud - VestOltenia (C.R.F.I.R. Craiova). Finanþarea este deaproximativ 70.000 euro

AFIR, sprijin pentru comunitãþile rurale

per proiect, iar contribuþia primãriilor în vedereaimplementãrii acestor proiecte este de zero la sutã. În total au fost semnate 11 proiecte de finanþare,iar sumele atrase sunt dupã cum urmeazã:Comuna Corlãþel - dotarea SVSU cu un tractor,tocãtor de resturi vegetale, lamã pentru zãpadãºi o vidanjã; Comuna Livezile - achiziþie tractorºi accesorii pentru dotarea SVSU, ºi Renovareclãdire primãrie; Comuna Vînãtori - modernizaresediu primãrie; Oraºul Vînju Mare - dotareaSVSU cu un tractor ºi accesorii, miniexcavator;Comuna Vînjuleþ - achiziþie buldorexcavator ºimodernizare spaþiu expunere obiecte de artã;Comuna Vlãdaia - achiziþie utilaj multifuncþional;Comuna Pãdina

Continuare în pag. 10

opiniiOBIECTIV mehedinþean 17 - 23.05.2018pag. 8

Industria secretã a lui Ceauºescu,adusã în paraginã Rachete care ajung în spaþiu,avioane supersonice, reactoarenucleare sau baterii pentru telefoanelemobile. Pe scurt, tot ce înseamnãtehnologie de ultimã generaþie sefabricã, în prezent, cu metale rare. Astapentru cã titanul, zirconiul, telurul,germaniul, litiul ºi molibdenul suntmai rezistente decât metalele clasiceºi transportã mai rapid cãldurã ºielectricitate. România este una dintrepuþinele þãri din Europa care deþineresurse naturale de titan ºi de zirconiu.Nivelul rezervelor a fost ºi este secretde stat. Reporterii emisiunii „Dininterior” au aflat cã numai în judeþulArgeº rezervele de aluviuni care conþintitan ºi zirconiu însumeazã 370 demilioane de metri cubi. România a avut, în timpul regimuluicomunist, o industrie secretã, amextras ºi am prelucrat titan ºi zirconiuîn scop militar ºi nuclear. Minereul afost scos din nisipul litoral de la GrinduChituc ºi din carierele Merisani ºiGlogova. Titanul era folosit în industriaaviaticã. Din zirconiu s-au fabricatcapsulele în care se depoziteazãuraniu radioactiv, adicã combustibilulnuclear pentru centrala de laCernavodã. România era a ºasea þarãdin lume, dupã S.U.A, U.R.S.S., China,Japonia ºi Franþa, capabilã sã producãzirconiu pentru centralele nucleare. Se lucra greu, era o muncã titanicã,se fãcea cu mari sacrificii. Seîntâmplau accidente. Dupã ‘90, dincauza dezinteresului autoritãþilor,industria metalelor grele a decãzut.Guvernanþii care s-au perindat pe laPalatul Victoria au oprit producþia

A fost odatã... Pânã în 1990 am fost o Þarã suveranã. Acum suntem o colonie sub ocupaþie militarã strãinã, otarabã unde multinaþionalele vând „mãrgele” românilor ºi îºi însuºesc bogãþiile Neamului Românesc.

România de astãzi este plinã de ruinele industriei ceauºiste, pustiitã ºi cu bãtrâni însinguraþi,abandonaþi de statul român în locuri unde altãdatã erau localitãþi. Reportajul pe care vi-l prezentãm

meritã toatã atenþia, concluziile fiind lãsate la alegerea Mãriei Sale cititorul. (Ion Mãldãrescu)

de avioane ºi au amânat construcþiareactoarelor de la Cernavodã. Acestedecizii au îngropat mineritul ºimetalurgia în domeniul titanului ºizirconiului. Aºa se face cã, înprezent, România importã titan ºizirconiu în valoare de milioane deeuro, iar Guvernul, paradoxal, alocãsute de mii de euro ca sã închidãcarierele bogate în minereu. Amrãmas doar cu ruinele fostelorexploatãri ºi cu destule probleme demediu despre care autoritãþile refuzãsã vorbeascã.Programul Nuclear Naþ ional .Ceauºescu îºi dorea o þarã înarmatã În anii ’60, comuniºtii au elaboratcel mai ambiþios proiect al lor,Programul Nuclear Naþional.Proiectul a prevãzut, în prima fazã,construcþia unei centrale nuclear-electrice la Cernavodã, cu tehnologieimportatã din Canada. FloreaDumitrescu a fost ministru de Finanþeîn anii ’70 ºi a negociat atunci cuguvernul canadian. Ambiþiile þinteaudeparte. România trebuia sã devinão mare putere nuclearã. Dupã ce auintrat în posesia licenþei deconstrucþie a centralei nucleare,autoritãþile au decis sã fabricereactoare în þarã. Planul era cainginerii români sã câºtige destulãexperienþã ca sã poatã construicentrale nucleare în þãrile din lumeaarabã bogate în petrol. Obiectivul finalal Programului Nuclear era, de fapt,unul militar. În plin rãzboi rece, deºiaparent milita pentru pace ºi prietenieîntre popoare Ceauºescu îºi dorea o

þarã înarmatã. Programului Nuclearavea însã nevoie de resurse uriaºe.Ca sã funcþioneze, reactoarele de laCernavodã necesitã combustibil, adicãuraniu, ºi zirconiu. Din zirconiu sefabricã capsulele în care este introdusuraniul radioactiv. În ’73 comuniºtii auînfiinþat Întreprinderea de Metale Rare,o structurã condusã direct deSecuritate. Scopul era sã descoperezãcãmintele de metale rare.Uzina de la Vadu. Nisipurile dinDelta Dunãrii, bogate în minereu detitan ºi zirconiu Satul Vadu, judeþul Constanþa. Înapropierea plajei, un colos de betondominã peisajul. Este tot ce-a mairãmas din uzina de metale rare. În anul1984 însã aici se extrãgea titan ºizirconiu din nisipurile din GrinduChituc, o limbã de pãmânt de la malulmãrii. Uzina a fost construitã la Vadudupã ce geologii au descoperit cãnisipurile din Delta Dunãrii suntbogate în minereu de titan ºi zirconiu.Mineralele au fost aduse, de-a lungulvremii, de curenþii litorali, ºi cu timpulau format grinduri. Descoperirea afost pur întâmplãtoare. Geologiicãutau apã potabilã pentru oameniiDeltei. Nicolae Panin este consilier încadrul Institutului de Cercetarepentru Geologie Marinã. În anii ’70 alucrat, ca geolog, la proiectele deforaj din Deltã. „S-a fãcut un programîntreg de foraje ºi s-a constatat, înanumite locuri, cã existã acesteminerale grele. Primul loc descoperita fost Sãrãturile ºi al doilea loc a fostChitucul”, povesteºte acesta. Întreprinderea a fost dotatã cutehnologie unicat, din Australia, ºiputea sã prelucreze pânã la 2,5milioane de tone de nisip. Nisipul dinGrindul Chituc a fost extras de o dragã,adusã la faþã locului pe mare. ªanþulsãpat, lung de 8 kilometri, este vizibilºi astãzi. Nicolae Tomuº, directorultehnic al Institutului de Cercetarepentru Metale Rare, a fost implicat înproiect. Proiectul de la Vadu a rãmassecret. Nicolae Galbinasu, primarulcomunei Corbu de care aparþine satulVadu, îºi aminteºte cum satul sãu adevenit, peste noapte, un obiectiv deinteres naþional. Zona era împânzitã de

ofiþeri de Securitate. Reporterii emisiunii „Din Interior” i-augãsit pe foºtii angajaþi ai uzinei.Surprinzãtor, aceºtia nu ºtiu la ce aulucrat de fapt nici în ziua de azi. Dupã1990, de uzinã s-a ales praful.Întreprinderea de Metale Rare a fostreorganizatã de trei ori. Mai întâi adeveni Centralã Industrialã, apoi RegieAutonomã, iar în anul 1997 s-atranformat în actuala CompanieNaþionalã a Uraniului. În acelaºi an,Guvernul a tãiat subvenþiile pentruminerit, iar uzina de la Vadu a fostseparatã ºi trecutã pe linie moartã.Consecinþele abandonului se vãd la totpasul. Conductele care transportaunisipul de la malul mãrii, spre uzinã, aufost demontate bucatã cu bucatã pentrufier. Hoþii au furat pânã ºi firele din cuprude pe stâlpii de înaltã tensiune. În anul 2000, o firmã din Constanþaa cumpãrat uzina cu aproape douãmilioane de euro. Prosidex Rom Srla preluat clãdirile ºi o parte din utilaje.Acum, fabricã materiale pentruconstrucþii. În anul 2012, firma a datfaliment dar, în mod ciudat, în planulde reorganizare, susþine cã arecontracte pentru minereu titanifer.Agenþia Naþionalã pentru ResurseMinerale, instituþia de statresponsabilã cu gestiunea resurselornaturale, crede cã acest lucru nu esteposibil. Administratorul firmei, ªtefanCrãciunescu este de negãsit. În urma exploatãrii miniere aurãmas patru lacuri de steril, iarautoritãþile au dispus ca GrindulChituc sã intre în reconstrucþieecologicã. Grindu aparþine de judeþulConstanþa, dar este administrat deRezervaþia Biosferei Delta Dunãrii.Reporterii emisiunii Din Interior auîntrebat Agenþia pentru ProtecþiaMediului Constanþa, Garda de MediuConstanþa ºi Administraþia RezervaþieiBiosferei Delta Dunãrii dacã auverificat nivelul radioactivitãþii înzonã. În timpul sezonului estival, laVadu se face plajã chiar lângã lacurilede steril. Pânã acum, autoritãþile nuau fãcut niciun control ºi îºi paseazãrãspunderea de la una la alta.

Redacþia Art-emis - www.art-emis.ro continuare în numãrul urmãtor

opiniiOBIECTIV mehedinþean 17 - 23.05.2018 pag. 9

Soarta României fuse crudã pentruca într-o epocã de pace ºi fãrã rãsboiusã aibã parte de o aºa clasã politicãslabã, cum ar zice Conu Iancu. Parecã tot ce a fost mai de prisos în PSD afost scos în faþã. Tot ce e mai fãrã decoloanã vertebralã sau cu spinarea maiflexibilã sau aplecatã a ajuns în funcþii,pe bazã de obedienþã în faþa ºefului departid ºi în funcþie de ce executã pentruºef sau pentru partid. Adicã, aºa-zisulprogram de guvernare. A fost atât deabramburit programul de guvernare,încât nici pesediºtii nu mai ºtiu ce ºi-au propus. Singurul lucru cert care seprezintã ca un leit motiv al guvernãriieste majorarea salariilor ºi legilejustiþiei.Nu existã una fãrã alta ºi esteclar cã au o legãturã intrinsecã.Legile justiþiei trebuie sã fie maiblânde pentru clasa politicã. Aceastale socoate mult prea dure ºi prealimiteazã libertate de „acþiune” apoliticianului în funcþia publicã. Mai este ºi povestea cu DNA ºi custatul paralel care este plimbatã întrepartide în funcþie de interese. Aproapecã nu existã politician de vazã care sãnu fi intrat mãcar o datã în statul paralel,sã vadã cum funcþioneazã. Adicã estestatul care ar fi fost fundat depoliticieni, de unii, dacã nu cumva detoþi ºi în care ar mai intra binomul DNAºi SRI. Problema este cã instituþiilerespective sunt controlate de puterilestatului ºi nimeni nu este mai presus

Niºte þãrani de Teleorman, faþã cu diplomaþiade lege. Adicã politicul a numit-o ºi peºefa DNA în funcþie, pe vremea luiBãsescu, iar apoi Victor Ponta a pus ºiel ºtampila. Chiar ºi Liviu Dragnea atãiat porcul pentru statul paralel, iargura care urlã în pustie - Sebi Ghiþã afost la butoane în statul paralel la unmoment dat, dupã care s-a ales prafulde lanþul de iubire. Politicienii aveau posibilitatea de acontrola DNA ºi SRI pe cale legalã prininstrumentul puterii legislative. Pânã laurmã puterile se controleazã ºi seechilibreazã ºi se tempereazã reciproc.Nimeni nu ºtie acum sau se face cã nuºtie cum a scãpat DNA în pãpuºoi sauSRI în plantaþia cu orez. ªi politicieniiþipã cã sunt prigoniþi de statul paralel,dar unii dintre aceºtia au pus umãrulsã îl clãdescã, gândul fiind acela dea-i þine la respect sau la zdup peduºmanii politici. Mai este ºi varianta în care statul paralelnu mai este condus de români, ci estela ordinul unor puteri sau servicii dinafara þãrii ºi s-a ajuns la controlulpoliticienilor ºi al instituþiilor statului prinintermediul celor douã organe de forþã.Cam asta este teoria duºmanilor statuluiparalel. Politicienii devin mironisiþe ºichiar mimoze, fãcând scandal acum cãnu ºtiu ce se întâmplã, deºi au pusumãrul ºi au profitat ani de zile deexistenþa statului paralel. Pânã la urmã, SRI ar avea sau nuvoie sã îºi deschidã firme, sã se

racordeze la bugetele unor instituþiide stat, din sãnãtate sau din altesectoare de activitate!? Pânã la urmã,DNA nu ºi-ar pune în ramã toatecapetele de boºi din þarã, mai alesdacã are ºi dovezi sã îi salte.Problema este cã nu mai zice niciunDNA nimic în momentul în care dupãani de zile politicienii inculpaþi suntachitaþi. Atunci este nasoalã treaba. ªi chiar nu mai bagã nimeni mânaîn foc pentru toate dosarele depoliticieni de la DNA. Sigur cã uniiar spune cã lucreazã cu materialulclientului, dar depinde ºi când ºi dupãcâþi ani ºi cine rãspunde dacã dosarul

e fãcut praf în instanþã ºi politicieniisau funcþionarii sunt achitaþi definitiv. Cam încurcate statele între ele în þaranoastrã. Acum se vede foarte clarrãsboiul româno-român. Probabil cãeste ºi asta o strategie a vreunor grupuride interese din afara þãrii sau e doarprostie autohtonã. În loc sã fimpreocupaþi sã construim drumuri ºiautostrãzi din greu ne legãm la cap custatul paralel sau cu mutarea Ambasadeila Ierusalim. Dacã te legi la cap atuncicând nu te doare, ori eºti prost ori eºtinebun. Ori eºti un actor foarte prost.Oricum nu ai cu cine. Niºte þãrani deTeleorman, fac diplomaþie ºi economie.

ªtefan Bãeºiu

urmare din pagina 2

Biroul de presã

Au aruncat în aer spitalele, au fost pe punctulde a genera o grevã generalã în sistemul de sãnãtate pentru cã nu au avut atâtaminte sã-ºi dea seama cã un spital nu funcþioneazã numai cu medici”. În opinia lui Ludovic Orban Deci ºi „pensionarii au fost þepuiþi, care auavut cele mai multe aºteptãri faþã de actualul partid de guvernãmânt ºi careau primit praful de pe tobã, dupã ce li s-a promis luna de cer”. „Au promis ca legea pensiilor sã fie adoptatã pânã la 1 octombrie 2017. Suntemîn mai 2018 ºi încã nu existã nicio formã care sã fie lansatã în dezbatere publicã.Mai mult decât atât. Au anulat dreptul fiecãrui pensionar de a beneficia de creºtereade pensie care era prevãzutã în legea aflatã în vigoare. De la 1 ianuarie punctulde pensie ar fi trebuit sã creascã cu 8 procente, fiecare pensionar ar fi trebuit sãbeneficieze de o majorare de pensie, de care nu a beneficiat pentru cã Guvernulºi majoritatea parlamentarã guvernamentalã, prin legea bugetului de stat, a anulatacel articol de creºtere, promiþând cã o sã le creascã de la 1 iulie cu 10 la sutãpunctul de pensie, adicã o creºtere mult mai micã decât creºterea la care ar fiavut dreptul prin legea în vigoare. Deci au fost þepuiþi ºi pensionarii,care au avut cele mai multe aºteptãri faþã de actualul partid deguvernãmânt ºi care au primit praful de pe tobã, dupã ce li s-a promisluna de cer”, a mai spus Ludovic Orban.

Lideri liberali - prezenþi la ...

diverseOBIECTIV mehedinþean 17 - 23.05.2018pag. 10

Poeta, excelenta traducãtoareºi eseista Emanuela Buºoi ºi-aîmbogãþit deja apreciabila bibliografie,cu un nou volum de versuri bilingv,„Caii Roz”/„Les Chevaux Roses”,apãrut recent, la prestigioasa editurãtimiºoreanã „Brumar”. În bunã mãsurã, discursul liric dinacest volum evolueazã marcat deautentice trãiri, convingãtor, sub semnultimpului în inexorabilã trecere: „Ce vafi va fi, glob de cristal curat,/ Soarelesus va fi ºi fãrã tine,/ Luna intrã-n noriºi fãrã mine,/ Nu te mira în van: ce e date dat.”(„Ce va fi va fi”, p.4) De remarcat atitudinea mioriticã aeroului liric, de liniºte ºi superioarã,impresionantã înþelegere a rosturilorºi legilor nescrise ale firii, ale vieþii ºimorþii, de acceptare cu deplinechilibru lãuntric a destinului. O foarte originalã reprezentare atrecerii anilor tineri („ora de foc”) seconstitue în elementul imagistic

Un galop liric cu „Caii Roz” ai Emanuelei Buºoidominant, în jurul cãruia esteconstruitã întrega poezie „Te duci”(titlu explicit în legãturã cu conþinutulideatic al poeziei), ale cãrei versurise îmbinã, în final, într-o singurãimagine amplã, sugestivã, a unei„eºarfe nesfârºite”, à la Isadora/ Înjurul unui uriaº gât unic, invizibil”,(„gâtul” lumii întregi n.n.), eºarfã ceeste alcãtuitã din „batistele înnodate,pe care le fluturã/ Cele o mie de feþe/Ale tinereþii”: „Cele o mie de feþe/Ale tinereþii/ κi fluturã una câte unabatistele/ Înnodând regrete acolo întãrie./ Fascinatã urmãresc/ Zborul deacum spre unde?/ Al panglicilormulticolore,/Transparente persistente./Vãd cum se adunã una lângã alta, / Vãdcum se desfãºoarã acolo sus/ ªi apoicum se înfãºoarã/ Eºarfa nesfârºitã à laIsadora/ În jurul unui uriaº gât unic,invizibil./ Te duci tinereþe cu o mie defeþe.../Adio, orã de foc !” Sensibil, substanþial epicizat,

demersul liric poate fi citit ºi ca oremarcabilã alegorie despre curgereaimplacabilã a timpului, ca o „Eºarfãnesfârºitã”, ce „înfãºoarã” a ºtrangulare„gâtul unic, uriaº, invizibil” al lumiiîntregi ºi al fiecãrui muritor, în parte. O viziune a timpului ºi a destinuluiomenesc, în raport cu el, la fel deoriginalã ºi revelatoare, transcrisã ºipusã în paginã tot prin apel la virtuþileexpresive ale unei alegorii de unapreciabil rafinament stilistic, face capoezia „Poduri” sã se înscrie,indubitabil, printre reuºitele volumului:„Între prezentul prim ºi prezentul ultim/Avem atâtea poduri de strãbãtut:/ Poduride piatrã,/ Romane, vechi, solide;/Poduri de lemn,/ Rare, tot mai rare,/ Cãvine apa ºi le ia/ ªi iar vom construi.../Unul mai mare ºi mai frumos/ Pe râu,în jos;/ Poduri de fier,/ Dantelãriiîntunecate, semeþe;/ Poduri moderne/De fibrã de sticlã... ”

Dupã câte se poate lesne înþelege,podurile sunt metafora-cheie, metafora gene-ratoare a întreguluidiscurs liric, podulfiind metafora uneianume etape, sau aunui moment apartedin viaþa omului,succesiunea podurilorpe care le avem „destrãbãtut”, simbolizândmeandrele ºi întregulparcurs al unei vieþi. „...Poduri peste ape,când leneºe, cândchihlimbarii, /Cândtumultoase, nãvalnice,/Când întunecate,absconse”, scrie maideparte poeta

conferindu-le versurilor acestea, uºordetectabile, implicaþii de ordin simbolicºi parabolic, cu trimiteri clare la starea despirit, la atmosfera unor diferite momenteale unei vieþi, care curge ca „râurile ºifluviile “, „între izvor ºi vãrsare”, „cândleneºe/Când tumultoase, nãvalnice /Când întunecate, absconse...” Versurile acestea pot avea valoareaunei mici alegorii în alegoriaintegratoare a întregului poem. Sau,poate, valoarea unui subtil paralelismtematic? Dar metafora cea maipercutantã, cu cel mai puternic impactemoþional, este cea finalã, a „râurilorºi fluviilor” care „sunt/ Tot un fel depod lichid, curgãtor, (ca viaþa n.n.)/ Unpod umblãtor/ Între izvor ºi vãrsare”. Finalul poeziei „Poduri” poate fi citit,din nou, ca o micã alegorie a vieþiiomului, ca „Un pod umblãtor/ Întreizvor ºi vãrsare”, adicã între naºtere ºiinevitabilul, firescul sfârºit. Celelalte motive tematiceabordate de poeta Emanuela Buºoi,în volumul recenzat, vor fiidentificate ºi evidenþiate analitic înurmãtoarele secvenþe alecomentariilor noastre critice.

Victor RUSU

urmare din pag. 7AFIR, sprijin pentru...

- dotarea SVSU cu unbuldoexcavator cu anexe; Comuna Rogova - dotareaSVSU cu un buldoexcavator multifunþional ºi amenajaretrotuare ºi spaþii verzi limitrofe trotuarului în zonacentralã a localitãþii Rogova. Alãturi de programul naþional de dezvolatre localã, etapaa doua, agenþia pentru finanþare investiþiilor rurale esteprincipala instituþie care finanþeazã investiþiile în mediulrural. În Mehedinþi, aproape cã nu este primãrie care sãnu fi implementat cel puþin un program finanþat prinProgramul Naþional pentru Dezvoltare Ruralã (P.N.D.R.).

evenimentOBIECTIV mehedinþean 17 - 23.05.2018 pag. 11

Concursul - Simpozion regional de creaþie „DINSUFLET DE COPIL... PENTRU PACE!” a debutat înamfiteatrul Colegiului Naþional “Traian” cu simpozionul“Centenarul Marii Uniri”. Simpozionul s-a desfãºurat îndata de 10 mai 2018, ora 1310. Profesori ºi elevi din judeþul Mehedinþi ºi alte judeþe auprezentat comunicãri ce au avut ca temã Marea Unire. Aufost prezentate personalitãþi ce s-au implicat în MareaUnire: Lucian Blaga, Elena Cãpâlneanu etc. Liceul “Traian” s-a implicat în realizarea unirii curomânii din Banat ºi Transilvania anterior rãzboiuluimondial. “Profesorii traianiºti au cultivat naþionalismulprin activitãþi culturale precum corul “Doina” condus deI. ªt. Paulian, cor ce a fost invitat în mod repetat în Banat,sau prin construcþia palatului cultural. Uniforma ºcolarãavea model uniforma militarã, elevii erau instruiþi deofiþeri militari, exista ºi orchestra ce avea în repertoriumarºuri militare sau naþionaliste. Drapelul liceului a fostfolosit în campania militarãdin rãzboiul împotrivaBulgariei (1913)”. (PrunãNicolae, Traianiºtii în primulrãzboi mondial). Un rolimportant a revenittraianiºtilor ºi în timpulrãzboiului, astfel, în anul1919, unele strãzi au primitnumele acestor eroi: Eroii dela Cerna, Nicu Cernãianu,Matei Vasilescu etc. Simpozionul s-adesfãºurat de ziuaIndependenþei României ºieste o continuare aactivitãþilor ce se desfãºoarãla Colegiul Naþional “Traian”cu ocazia CentenaruluiMari i Uniri . Acestsimpozion este o primãetapã a proiectului, etapaa doua f iind dedicatãelevilor cu tema “PentruPace din Prietenie”, înperioada 18-25 mai 2018.

Centenarul Marii Uniri „ROMÂNII DE LÂNGà NOI – CENTENARULÎN IMAGINI” este o expoziþie ineditã dedicatãAnului Centenarului ºi deschisã oficial într-ozi cu semnificaþii deosebite, Ziua Europei.Expoziþia a fost organizatã cu sprijinulPalatului Culturii „Teodor Costescu” ºiinauguratã în foaierul Sãlii „Virgil Ogãºanu”. Expoziþia conþine 40 de fotografiireprezentative, culese din satele româneºti dinzona Kladovo ºi Negotin, la care se adaugãcostume populare româneºti aduse de laromânii din Valea Dunãrii, precum ºi uneltetradiþionale folosite de români, unelte careastãzi nu mai existã. Exponatele au fost culesedin zona Kladovo – Negotin de cãtrepreºedintele Asociaþiei pentru Tradiþia ºiCultura Românilor „Dunãrea” din Kladovo,Tihan Matasarevici. Organizatorii sunt:ASOCIAÞIA FORUMM PENTRU CULTURà ªIIDENTITATE; ASOCIAÞIA PENTRU TRADIÞIAªI CULTURA ROMÂNILOR „DUNÃREA” DINKLADOVO, PALATUL CULTURII „TEODORCOSTESCU” ºi portalul jurnalromanesc.ro. Deschiderea oficialã a expoziþiei a avut locîncepând cu ora 12.00 ºi a reunit un publiclarg ce s-a arãrat impresionat de acesteadevãrate mãrturii ale tradiþiilor comuneromâneºti de pe cele douã maluri ale Dunãrii.Centenarul Marii Uniri reuneºte astfel româniicare ºi-au pãstrat tradiþiile ºi identitatea ºi care

ºi-au iubitdeopotrivã þaram a m ã ,

ROMÂNII DE LÂNGÃ NOI – CENTENARUL ÎN IMAGINIURMARE DIN PAGINA 1 indiferent cã s-au aflat între graniþele României

mari sau în afara lor. Obiectivele principale urmãrite de organizatoriau fost punerea în valoare a potenþialului nesecatal românilor din comunitãþile istorice,rememorarea istoriei centenare a poporuluiromân de dincolo de graniþe ºi aducerea amintea vieþii românilor din Valea Dunãrii, din Serbiade Rãsãrit. Realizarea unei expoziþii inedite defotografie veche de aproape o sutã de ani, adezvãluit publicului larg crâmpeie din viaþaromânilor din Valea Timocului ºi modul în carecredinþa, iubirea de þarã ºi conºtiinþa româneascãau însoþit fiecare generaþie de români din dreaptaDunãrii, din Republica Serbia. Prezenþa la eveniment a primarului ºiviceprimarului municipiului a demonstrat încão datã faptul cã în Anul Centenarului, instituþiilede culturã aflate în subordinea municipalitãþiisunt preocupate de punerea în valoare aelementelor fundamentale ale identitãþiiromâneºti ºi de pãstrarea lor cu sfinþenie, derespectarea istoriei noastre naþionale. „Este foarte important sã aducem în atenþiaseverinenilor situaþia fraþilor noºtri din Serbia,sunt lucruri importante, pe care trebuie lã leaducem în conºtiinþa oamenilor. Sunt oamenicare au suferit de-a lungul secolelor pentrua-ºi pãstra tradiþiile ºi identitatea. Poategãsim resurse pe viitor pentru un proiect maimare, poate chiar un muzeu al tradiþiilorromâneºti de dincolo de Dunãre”, a declaratprimarul municipiului Drobeta TurnuSeverin, Marius Screciu. O. M.

informaþiiOBIECTIV mehedinþean 17 - 23.05.2018pag. 12

Zilele oraºului Strehaia, ediþia a XV-a - eveniment desfãºurat în zilele de 20-21 MaiInvitaþi:Duminicã 20 Mai:

Ora 19:00 Ansamblul Folcloric“Danubius” ºi invitaþii:GEORGE VULCÃNESCUDELIA BARBU

EMILIA DOROBANÞUANICA GANÞUOLGUÞA BERBECSANDA ARGINT

ORA 22:00 Delia

Luni 21 Mai:ora 19:00 Ansamblul Folcloric“Danubius” ºi invitaþii:NICULINA STOICANANGELICA STOICANMARCELA FOTAIONELA BÃDÃLAN

ANGELA MAGHERUCLAUDIA CATANÃPETRICÃ MÎÞU STOIANCONSTANTIN ENCEANU

Ora 23:00 Dj ProjectOra 23:45 Lidia Buble

Zodia Berbec(21 Martie - 20 Aprilie)

Sãptãmâna aduce un amalgam de situaþii ºidiscuþii controversate greu de înþeles ºicontrolat. Cheltuielile se pot înteþi, de aceea fiiprudent ºi evitã excesele. Sunt ºanse sã þi semãreascã veniturile, dar nu atât cât ai dori.Totuºi te poþi descurca foarte bine cu ceea ceai. Persoanele din anturajul apropiat îþi suntalãturi, dar unele au interese ascunse ºidefavorabile þie. Foarte importantã este ziua de17 mai, deoarece anunþã schimbãri partenerialemajore. Stabileºte un plan de acþiuni comunecu partenerul de viaþã, dar ºi cu cei de afaceri.

Zodia Taur(21 Aprilie - 20 Mai)

Începutul sãptãmânii este favorabil alcãtuiriiplanurilor personale ºi profesionale pe termenlung. Atenþia ºi eforturile îþi sunt atrase în modspecial de cãtre segmentul muncii, pentru cãaici bate vântul schimbãrii. Reþine ce se petrecepe 18 mai, atât la locul de muncã, cât ºi însegmentul sãnãtãþii. Unele persoane dinanturajul apropiat îþi sunt alãturi ºi ai puteadiscuta pe îndelete cu cineva, ales bine, despreintenþiile tale profesionale de viitor. Evitãexagerãrile ºi ai încredere cã totul se desfãºoarãîn favoarea ta.

Zodia Gemeni(21 Mai - 22 Iunie)

Sunt zile bune pentru a te ocupa de sufletulºi trupul tãu. Ai nevoie de odihnã, retragere dinforfota cotidianã ºi dialog interior. Se potevidenþia unele afecþiuni legate de segmentelesistemului renal, sistemul respirator ºi gât, însãîþi vin ajutoare deosebite, dacã eºti atent ºideschis mental. De evitat analizele, consultaþiilemedicale ºi intervenþiile chirurgicale în intervalul17 – 18 mai. Odihna, alimentaþia corectã,plimbãrile uºoare în aer liber, te însãnãtoºescºi-þi limpezesc gândurile. Vin bani, dar ºicheltuieli!

Zodia Rac(23 Iunie - 22 Iulie)

Dialogurile cu prietenii sau cu cineva dinsegmentul profesional te vor pune pe gânduri.Totuºi, informaþiile primite sunt de bun augurºi, cu siguranþã, le vei folosi, undeva, cândva.În zilele de 17 ºi 18 mai ai nevoie de interiorizare,detaºare de cotidian ºi alcãtuirea unor planuride viitor, atât în plan personal, cât ºi profesional.Primeazã planul personal, în special segmentuldomestic ºi relaþiile parteneriale. Îngrijeºte-þisãnãtatea, care este destul de vulnerabilãîntreaga sãptãmânã.

Zodia Leu(23 iulie - 22 August)

Se contureazã multe evenimente sociale, lacare trebuie sã joci rolul principal. ªefii, figurileautoritare din plan personal ºi familial te vorprovoca la discuþii sau îþi vor propune sarciniprofesionale noi. Analizeazã bine dacã accepþi,pentru cã va fi dificil sã duci la bun sfârºit,indiferent despre ce este vorba. În preajma dateide 17 mai te vei gândi sã-þi reevaluezi relaþiilecu prietenii ºi cele profesionale. Relaþiiparteneriale dinamice, dialoguri cu lume diversãºi contradicþii sufleteºti. Odihneºte-te, pentru cãsãnãtatea este vulnerabilã.

Zodia Fecioarã(23 August - 22 Septembrie)

Dacã începutul sãptmânii îþi aduce gânduri ºipreocupãri spirituale, influxurile energetice dina doua parte a sãptãmânii te ancoreazã puternicîn planul material, prin situaþii deosebite. Separe cã eºti susþinut de cãtre ºefi sau depersoane cu autoritate. Însã depinde de tine cumgestionezi relaþiile ºi situaþiile în care eºtiimplicat. Evitã discuþiile aprinse ºi criticile laadresa altora. Prietenii îþi sunt alãturi ºi tesfãtuiesc de bine. Dar, analizeazã pe îndelete totce vine dinspre alþii ºi decide în consecinþã.Schimbãri relaþionale la locul de muncã!

Zodia Balanþã(23 Septembrie - 22 Octombrie)

Sãptãmânã importantã în plan profesional,deoarece apar modificãri salariale. Vei fi nevoitsã achiþi facturi, taxe sau sã te implici în relaþiicu instituþii financiare. Recomandabil este sãverifici toate documentele cu care ai de-a faceºi sã te informezi corect ºi la timp cu privire latot ce þine de bani ºi bunuri comune cu alþii.La serviciu eºti în vizorul ºefilor, fiind posibilsã participi la reuniuni socio-profesionalimportante. Prudenþã ºi mãsurã pentru cã existãriscul sã-þi pierzi reputaþia sau locul din cadrulunui colectiv de lucru.

Zodia Scorpion(23 Octombrie - 21 Noiembrie)

Colaborãrile ºi relaþia cu partenerul de viaþãse vor evidenþia încã din primele zile alesãptãmânii. Este nevoie sã asculþi ºi sã þii contde sugestiile ºi doleanþele celorlalþi, altfel existãriscul sã izbucneascã conflicte. Cumva la tineeste hiba, în sensul cã eºti nerãbdãtor ºi cu greuîþi intrã cineva sau ceva în voie. Controleazã-þireacþiile ºi ai încredere cã lucrurile se desfãºoarãîn favoarea ta. Îndreaptã-þi atenþia ºi sprecheltuielile comune cu alþii, în speþã achitareadatoriilor de orice fel. Finalul sãptãmânii îþiaduce veºti din ºi despre strãinãtate.

Zodia Sãgetãtor(22 Noiembrie - 21 Decembrie)

Mult de lucru la serviciu, însã este vorbadespre activitãþi de rutinã destul de plictisitoare.Dozeazã-þi eforturile, întrucât sãnãtatea estevulnerabilã ºi se pot evidenþia afecþiuni maivechi sau mai noi. Relaþiile parteneriale suntconflictuale în zilele de joi ºi vineri, deci fiiprudent, evitã discuþiile contradictorii ºiangrenarea în activitãþi care nu te privesc.Colegii te susþin prea puþin, iar cu ºefii nu serecomandã un contact. În paralel apar câºtiguridin activitãþi suplimentare sau cei dragi îþi oferãbani, bunuri sau favoruri.

Zodia Capricorn(22 Decembrie - 20 Ianuarie)

Interesante zile pentru relaþiile sentimentale ºicele cu copiii. Se întrezãresc activitãþi sociale,recreative cu cei dragi, chiar ºi implicarea înhobby-uri comune. Totuºi ai grijã sã þii cont ºide nevoile sau doleanþele celorlalþi. Þi se poatereproºa faptul cã faci totul numai pentruîmbunãtãþirea imaginii tale publice sau pentrua obþine favoruri din partea unor persoaneoficiale importante. Sãnãtatea este vulnerabilã,dar nu se recomandã consultaþii, analizemedicale ºi intervenþii chirurgicale, decât încazuri ce nu suportã amânare.

Zodia Vãrsãtor(21 Ianuarie - 18 Februarie)

Prima parte a sãptãmânii este favorabilãsegmentului domestic, astfel cã ar fi bine sã-þiprogramezi activitãþi necesare casei, împreunãcu membrii familiei. Sunt momente bune pentruînfrumuseþarea spaþiului de locuit ºi pentrudialoguri pe teme patrimoniale. Persoana iubitãsau copiii te vor solicita sã le fii alãturi, fie într-o chestiune personalã delicatã, fie în activitãþidistractive. Dozeazã-þi eforturile, astfel încât sãrezolvi totul corect, la timp ºi împãcând pe toatãlumea. Sãnãtatea este vulnerabilã în a doua partea sãptãmânii.

Zodia Peºti(19 Februarie - 20 Martie)

Ai multe drumuri de fãcut, pentru a rezolvadiverse chestiuni personale sau profesionale.De asemenea se vor evidenþia întâlniri ºidialoguri cu persoanele din anturajul apropiat.Mulþi te vor provoca la discuþii indiscrete,dorind, sub o mascã binevoitoare, sã afle câtmai multe din viaþa ta personalã ºi dinplanurile profesionale. Fii prudent ºi nu te lãsaademenit de vorbe ºi gesturi mieroase. Aiputea avea senzaþia cã participi la un dialog alsurzilor. Eºti destul de solicitat ºi acasã de cãtremembrii familiei.

OBIECTIV mehedinþean 17 - 23.05.2018 pag. 13Horoscop

Autor: AstroCafe.ro

(17 - 23 mai 2018)Horoscop

OBIECTIV mehedinþean 17 - 23.05.2018 pag. 14diverse

În perioada 11-13.05.2018în Austria la ZELTWEG a avut locun puternic Turneu Internaþionalcare a adunat la start în douã zilede concurs 800 de sportivi de la98 de cluburi din 18 þãri. C.S.M. Drobeta ºi-a verificatcâþiva dintre sportivii sãi care s-au clasat dupã cum urmeazã:

Loc I-VLADU ANA MARIA -40 kg -U18-ARGINT DIANA -52 kg -U18

Loc II

800 de sportivi au concurat laZELTWEG, în Austria

- ARGINT DIANA -52 kg -U16Loc III

-MITAR REBEKA -48 kg -U18-OPREA MARIO -46 kg -U18-VLADU ANA MARIA -40 kg -U16 A fost o competiþie care a completatpregãtirea pentru CampionatulBalcanic de cadeþi U18 ºi U15, undesportivele Vladu Ana Maria ºi ArgintDiana vor reprezenta România.

Lena STEREA,Purtãtor de cuvânt al CSM

Drobeta Turnu Severin

Anunþ publicprivind decizia etapei de încadrareBãrbulescu Constantin Î.F., titular al proiectului “Spãlãtorie

auto” anunþã publicul interesat asupra luãrii deciziei etapei de încadrarede cãtre Agenþia pentru Protecþia Mediului Mehedinþi, în cadrulprocedurii de evaluare a impactului asupra mediului, pentru proiectulmenþionat, propus a fi amplasat în intravilanul comunei Corcova, satCorcova, judeþul Mehedinþi. Proiectul deciziei de încadrare ºi motivele care o fundamenteazãpot fi consultate la sediul Agenþiei pentru Protecþia Mediului Mehedinþidin str. Bãile Romane, nr. 3, Drobeta Turnu Severin, în zilele de luni -vineri, între orele 8.00 – 14.00, precum ºi la urmãtoarea adresã deinternet: http://apmmh.anpm.roPublicul interesat poate înainta comentarii/observaþii la proiectul decizieide încadrare în termen de 5 zile de la data publicãrii prezentului anunþ.

Perioada analizatã a fostmarcatã de decizia BNR de amajora dobânda sa de politicãmonetarã de la 2,25 la 2,50%, carea avut darul de a aprecia leul dar aîmpins indicii ROBOR la noimaxime ale ultimilor patru ani. Cursul euro a început perioadala 4,6454 ºi a încheiat-o la 4,6283lei, minim al ultimelor patru luni,într-o ºedinþã în care cotaþiile auscãzut de la 4,636 lei, la deschidere,la 4,622 lei. În partea a doua a zilei,aprecierea semnificativã a dolaruluipe pieþele internaþionale adeterminat ieºiri de pe activeleconsiderate riscante, cum sunt ºimonedele de la marginea zonei euroiar cotaþiile au crescut la 4,64 lei. Media dolarului american acrescut la începutul intervalului la3,9170 lei, maxim care nu a mai fostatins din decembrie trecut. A urmato scãdere la 3,8640 lei, finalulperioadei aducând un curs de3,8797 lei, când cotaþiile din piaþãau fluctuat între 3,874 ºi 3,921 lei. Moneda elveþianã s-a miºcat pepieþele internaþionale între 1,187 ºi1,198 franci/euro, iar media a scãzutde la 3,9057 la 3,8643 lei, cel maimic nivel din 14 ianuarie 2015, atuncicând Banca Naþionalã a Elveþiei adecis sã renunþe la plafonul de minim1,20 franci/euro. La sfârºitulperioadei. Cursul a urcat la 3,88 lei. Aprecierea monedei naþionale faþãde euro este consecinþa majorãrii

Radu Georgescu

Euro a scãzut la minimulultimelor patru luni

dobânzii-cheie, care a atras fondurilespeculative interesate de randamentecât mai mari, ce pot fi obþinute prinplasamente în depozite bancare în lei,ceea ce a majorat oferta de valutã. Un grup de analiºti chestionaþi deagenþia Reuters considerã cãinstabilitatea provocatã de creºtereadobânzilor de cãtre Fed, evoluþieînsoþitã de aprecierea dolarului vorprovoca deprecierea leului ºi adinarului sârbesc, care vor pierde înurmãtoarele 12 luni din valoarea lor0,9%, respectiv 1,3%. În schimb, încazul celorlalte monede din regiuneefectul nu va fi de lungã duratã. Majorarea dobânzii-cheie a fostînsoþitã de creºterea rapidã aindicilor ROBOR, care au atins noimaxime ale ultimilor patru ani. La sfârºitul perioadei, indiceleROBOR la trei luni, utilizat lacalcularea ratelor la creditele deconsum în lei cu dobânda variabilã,se situa la 2,74%. Cel la ºase lunia urcat la 2,88%, iar indicii la nouãºi 12 luni au crescut la 2,91%,respectiv la 2,97%. Dupã o apreciere la 1,1823,perechea euro/dolar a crescut aproapede 1,20, dar la finalul intervalului, acoborât la 1,20 dolari, valoare care amai fost atinsã în decembrie. Indicele compozit al bitcoincalculat de Bloomberg a încheiatperioada la 8.811 dolari.Analiza cuprinde perioada 9 – 15 mai.

În perioada 27 aprilie –25 mai 2018, în Secþia de Împrumut Cartepentru Copii a Bibliotecii Judeþene Mehedinþi, se desfãºoarã cea de-a V-aediþie a Concursului de lecturã“Dacã citeºti, câºtigi!’’. Concursul se adreseazãcopiilor din clasele a V-a ºi a VI-a. Premierea câºtigãtorilor acestei ediþii aconcursului va avea loc, ca în fiecare an, în cadrul evenimentelor desfãºurate cuocazia zilei de1 iunie - Ziua Internaþionalã a Copilului (31 mai 2018).

Regulament de organizare ºi desfãºurare a concursului Înscrierea la concurs se face la Secþia – „Împrumut Carte pentru Copii” aBibliotecii Judeþene Mehedinþi- Sediul Pogany, str. ªtefan Odobleja nr. 59.Perioada de înscriere: pe toatã perioada concursuluiCondiþii de participare. Poþi participa la concursul de lecturã dacã:- eºti cititor al Secþiei - “Împrumut Carte pentru Copii” (sau te înscri peperioada desfãºurãrii concursului);- citeºti cel puþin o carte din cele propuse în concurs;- completezi fiºa de lecturã pentru cartea cititã. Fiºele de lecturã completate vor fi depuse la Secþia - “Împrumut Cartepentru Copii” pânã la data de 25 mai 2018, urmând a fi anunþatã datacând va fi desemnat câºtigãtorul. Lista cãrþilor propuse pentru lectura participanþilor la concursul “DACÃCITEªTI, CªTIGI!”:1. Lewis, C.S.- Cronicile din Narnia; 2. London, Jack - Colþ Alb; 3. Renard,Jules - Morcoveaþã; 4. Saint-Exupery, Antoine de - Micul prinþ; 5.Sântimbreanu, Mircea - Recreaþia micã; 6. Stevenson, R.L. - Comoaradin insulã; 7. Swift, Jonathan - Cãlãtoriile lui Gulliver; 8. Teodoreanu,Ionel - Uliþa copilãriei; 9. Twain, Mark - Prinþ ºi cerºetor; 10.Verne, Jules- Ocolul Pãmântului în 80 de zile.

“Dacã citeºti, câºtigi!” ediþia a V-a

Biroul de presã

sportOBIECTIV mehedinþean 17 - 23.05.2018 pag. 15

Repartizate în Seria B a turneuluifinal, de la Sfântu Gheorghe, fetelepregãtite de Petronela Naum au remizatcu, în primul meci, cu CSS Bacãu (29-29), dupã care au fost învinse cu 28-21de Corona Braºov, iar în ultimul joc,decisiv pentru locul secund, au încheiatla egalitate cu Grupul ªcolar EnergeticRâmnicu Vâlcea, scor 27-27. Cu 2 puncte, severinencele s-auclasat pe locul al III-lea în grupã ºi aujucat, pentru locurile 5-6, cu ACSPegas Târgu Mureº, de care au dispuscu 31-28. Finala a fost câºtigatã deACS Corova Braºov, care a trecut deCSM Bucureºti cu 29-28. Medaliile debronz au fost adjudecate de CS ChimiaRâmnicu Vâlcea, care a trecut, la pas,

Fetele Petronelei Naumau ratat podiumul

Lupta pentru câºtigarea Ligii aIV-a Mehedinþi devine tot mai

strânsã. În etapa a II-a din play-off, ocupanta primului loc

Viitorul ªimian a remizat, scor1-1, la Dãnceu, ºi a fost egalatã

la puncte de CS Strehaia. Liderul Viitorul ªimian ºi-apãstrat avansul de 2 puncte faþã

M. O.

Handbalistele de la CSS Drobeta Turnu Severin au încheiat pe locul al V-asezonul 2017-2018 al Campionatului Naþional, rezervat juniorilor III.

de Energetic RâmnicuVâlcea, scor 29-15. “Cupuþin noroc, puteam luptapentru o medalie. Dacã, înloc de 2 remize, obþineam ovictorie în faze grupelor, necalificam în semifinale. A fost un turneu cu emoþii,cu stres, dar fetele au avut oevoluþie foarte bunã. Vreau sãle felicit pentru ceea ce audemonstrat în acest sezon.Pot avea un viitor strãlucit în handbal,fiindcã dispun de talentul necesarpentru a face performanþã. Deexemplu, Amalia Butaliu a fostdesemnatã cea mai bunã extremãstânga a competiþiei”, a precizat

antrenoarea Petronela Naum. CSS Drobeta a mizat la SfântuGheorghe pe Cristina Sipoteanu,Amelia Cotoroianu - Ani Baroga,Gabriela Istratie, Amalia Butaliu, Raluca

Baghina, Alexandra Adam, AdelinaMitroi, Mãdãlina Perju, Alexia Pîrjan,Denisa Iordache, Alexandra Chilom,Alexandra Sfiea, Roxana Gheorghi-ceanu ºi Andreea Puica.

Liga a IV-a - Play-off - Etapa a II-aRecolta Dãnceu - Viitorul ªimian 1-1Dierna Orºova - CS Strehaia 0-1Clasament1. ªimian 2 1 1 0 9-2 282. Strehaia 2 2 0 0 3-1 283. Dãnceu 2 0 1 1 2-3 264. Orºova 2 0 0 2 1-9 16Etapa viitoareViitorul ªimian - CS StrehaiaDierna Orºova - Recolta DãnceuPlay-out - Etapa a II-aReal Vânju Mare - Dunãrea Pristol 3-3Inter Salcia - Viitorul Cujmir 1-2Decebal Eºelniþa a statClasament1. Cujmir 1 1 0 0 2-1 172. Pristol 2 2 1 0 9-5 163. Vînju Mare 2 0 1 1 7-9 94. Eºelniþa 1 1 0 0 6-4 85. Salcia 2 0 0 2 3-8 6Etapa viitoareDunãrea Pristol - Decebal EºelniþaViitorul Cujmir - Real Vânju MareInter Salcia - stã

Remizã înderby-ul de la

Dãnceu

de Recolta Dãnceu, dupã egalulconsemnat în meciul direct.Recolta a condus cu 1-0 la pauzã,prin golul marcat, în finalul primeireprize, de Constantin Negrescu,iar Robert Vãcuþã a egalat înminutul 84. De rezultatul de laDãnceu a profitat CS Strehaia,care s-a impus cu 1-0 la Orºovaºi a egalat ªimianul la puncte.Golul victoriei a fost marcat deCostel Pontu, în minutul 59. Etapaviitoare, Strehaia joacã, sâmbãtã,de la ora 18:00, pe terenul echipeidin ªimian. Meciul Dierna Orºova- Recolta Dãnceu a fostreprogramat ºi se va disputamiercurea viitoare, cu începerede la ora 18:00.

În play-out, Dunãrea Pristol aremizat, scor 3-3 la Vânju Mare,ºi a pierdut prima poziþie, pe carea urcat Viitorul Cujmir, care s-aimpus cu 2-1 la Salcia.

Liderul ia avans

Dupã etapa a XVIII-a din Liga a V-a Mehedinþi, liderul ªtiinþa Broºtenis-a distanþat la 5puncte deurmãritoarea InterCrãguieºti. Dacãocupanta primulloc s-a impus cu4-3 la Corlãþel,deºi în minutul 30era condusã cu 3-0, echipa dinCrãguieºti aremizat, pe terenpropriu, scor 3-3,cu ViitorulFloreºti. Învinsãcu 2-1 laC ã z ã n e º t i ,Dunãrea Hinova arãmas pe locul alIII-lea, dar a ieºitdefinitiv din luptapentru apãrareatitlului cuceritsezonul trecut.

Liga a V-a - Etapa a XVIII-aAS Corlãþel - ªtiinþa Broºteni 3-4Inter Crãguieºti - Viitorul Floreºti 3-3Coºuºtea Cãzãneºti - Dunãrea Hinova 2-1Voinþa Vrata - Unirea Gârla Mare 2-3Real Vînãtori - AS Ghiciulescu Hinova 2-2Voinþa Opriºor - AS Obârºia de Câmp 4-3Clasament1. Broºteni 18 15 1 2 77-22 462. Crãguieºti 18 13 2 3 59-34 413. D. Hinova 18 11 1 6 50-34 354. Cãzãneºti 18 9 3 6 52-39 305. Gârla Mare 18 9 2 7 39-32 296. Obârºia de Câmp 17 6 5 5 35-34 237. Floreºti 18 5 3 9 38-48 218. Corlãþel 18 5 4 9 40-52 199. Vrata 17 5 3 9 38-41 1810. Opriºor 18 5 3 9 37-40 1811. ASG Hinova 18 4 4 10 39-68 1612. Vânãtori 18 2 1 15 30-90 7Etapa viitoareUnirea Gârla Mare - Voinþa OpriºorAS Obârºia de Câmp - Coºuºtea CãzãneºtiDunãrea Hinova - Inter CrãguieºtiViitorul Floreºti - Real Vânãtoriªtiinþa Broºteni - Voinþa VrataAS Ghiciulescu Hinova - AS Corlãþel M. O. M. O.

publicitateOBIECTIV mehedinþean 17 - 23.05.2018pag. 16

pamflet

Mã nepoate, dacã data trecutãveneam di la Craiova ºi aflai de ce sãmai întâmplã pin Strehaia ºi vãpovestesc mai încolo, acuma sã vãspui cã tocmai veneam di la Timiºoaraºi fãcui io popas pi la Orºova. Zisei sãvãz cum mai curge gârla, ce mai e pinport, pi la falezã, cine sã mai plimbã ºicu cine, dacã mai umblã maidaneziicu covrigi în coadã, de astea, de alelocului. Bine, pe nea primarele,Mariusicã, nu-l mai vãzui, cã de cânddete soarele e mai scump la vedere,cã trebe sã-ºi schimbe ochelarii ºi nuprea avu timp. Pã da, cã omu’ sã agitã,sã vadã oamenii cã nu l-au votatdegeaba ºi bine face. Cã e pãcat deoraº, mai ales acuma, cã tot reveni ºiºantieru’ naval pe profit, poate sã maigãseºte cineva sã sã uite ºi spreOrºova, vreun investitor. Da nu înterase ºi alte cârciumi, cã e plin oraºu.ªi trebe sã sã mai ºi munceascã. Cã ete, nea Giura, primarele deStrehaia, e pus pe treabã, când nu ela shopping pi la Craiova, sãpreocupã sã punã becuri pin oraº.Pã da, cã cicã predominã întunericu

Sucã ºi schimbãrile di la Strehaia pãnã la Orºova,nea Daea, cãmaºa udã ºi nea Gherghe pi la mall

pi la Strehaia ºi norocu’ strehãienilore cã veni ‘mnealui la primãrie ºi faceluminã. Acuma dacã mai aduce ºineºte proiecte europene ar fi tamanbine sã sã mai schimbe lucrurile pinurbe, nu de alta da cu câteva roabede asfalt nu e treaba rezolvatã. Oraºgreu, la drum european, aºa cã neaGiura trebe sã sã preocupe dacã vreao schimbare. Dacã nu, o sã vreastrehãienii, probabel. Cã între timpnea primaru’ sã plimbã între

televiziuni, nu mai ºtiela care sã sã împartã,probabel o fi gãsit vreolinie directã depromovare ºi îºipregãteºte al doileamandat. Da care nu sãcâºtigã la televizor. Mã fraþilor, între timp,gãsi alu Zbanghiu neºteplicuri di la Finanþe, cicãnumai bune sã rezolvitotul on-line. Ei aº, þi-aigãsit altã pierdere de

timp. Pã stai ºi înscrie-te, aºteaptãconfirmãri, intrã iar sã te înregistrezi,primeºti neºte coduri, ca în final sã vezicã nu gãseºti nicio informaþie decontribuabil. Pãi ce ai fãcut, mãi nene?!Iarã neºte bãieþi dãºtepþi sã trezesc cuconturile doldora de bani, cu un clik. Acuma, dacã stãm sã ne gândim,pi la noi pin urbe avem o zonã pecare severinenii o ºtiu La Nuci. Pãda, cã aºa-i zice, o zonã pin caretrecem cu toþii, numai nea Gherghesã pare cã nu prea trecea, cã ‘mnealuiavea ºofer. Cã altfel s-ar fi îngrijit maibine de zona asta, cã ºi aºa lu’‘mnealui îi plãceau gãrduleþele,pomiºorii, beculeþele, floricelele îngeneral. Da acuma trebe sã-lmenajãm o perioadã, cã-l vãzuMarghioala lu’ Fleaºcã iarã pi la mallpi la Craiova, cam ºchiopãta, o fi dila tenis, di la ceva bag samã. Pãacuma ºi ‘mnealui, dacã joacã ladublu, sã mai poate accidenta, c-aºa-i în tenis. Da revenind La Nuci,Sucã zise cã trebe sã sã ia tauru de nea Mãrin

coarne ºi zona sã devinã maiatrãgãtoare ºi mai interesantã decâte acuma, mai ales cã zona e unacentralã ºi ar fi pãcat sã nu fie pusãbine în valoare. Mã nepoate, îi fãcurã irigaþiile de haclu’ nea Daea, tocmai când detea interviu.Pã da, cã lu’ ‘mnealui îi place sã deainterviuri ºi îl luã pin surprindereaspersoru, de ziceai cã nea ministruparticipã la concursul de cãmãºi ude peogoarele patriei. Da om hotãrât, nea Daeasã fãcu cã plouã ºi nici nu sã miºcã dinaspersor, pãnã nu terminã fãtuca din faþa‘mnealui toate întrebãrile. Ce bãrbat,domne, mai rar în ziua de azi. Mã fraþilor, da dacã tot sã deschisãºtrandu di la Schela, e un motivnumai bun sã vã ureze ºi Sucã unscãldat pe cinste vara asta, cã tot sãapropie sezonu. Bine, grijã mare lainsolaþie, mai ales cã dacã nimeriþivreo grevã la Ambulanþã, s-ar puteasã vã prãjiþi rãu de tot. Da pãnã data viitoare, hai sã fiþiiubiþi ºi optimiºti!