PROGRAMUL SECTORIAL ADER 2020Obiectivul general 5. MRCBS

Obiectivul specific 5.3.

PROIECTUL nr. 369/2011 (ADER 5.3.3.)

ÎMBUNĂTĂȚIREA OFERTEI DE PRODUCȚIE A ECOSISTEMELOR PE PSAMOSOLURI PENTRU

CREȘTEREA GRADULUI DE SECURITATE ALIMENTARĂ ȘI DE CALITATE A PRODUSELOR AGRICOLE PRIMARE

Coordonator proiect: CCDCPN DăbuleniParteneri: 1 - ICDLF Vidra

2 – SCDC Tg. Secuiesc

Director de proiect: Date contact: Dr. ing. Rățoi Iulian e-mail: ccdcpndabuleni@yahoo.com,

Tel./fax: 0251 334 402; 0745 429 135

Perf Obiectivul general: Perfecționarea managementului resurselor agro-ecosistemelor în vederea conservării biodiversității și gradului de sustenabilitate economică a sistemelor de exploatare agricolă și zootehnică.

Etapele de derulare a proiectului1.Elaborarea componentelor de îmbunăţăţire a ofertei de producţie a agroecosistemelor pe psamosoluri în contextul schimbărilor climatice2.Realizarea şi testarea componentelor de îmbunăţăţire a ofertei de producţie a agroecosistemelor pe psamosoluri în contextul schimbărilor climatice 3.Optimizarea componentelor de îmbunăţăţire a ofertei de producţie a agroecosistemelor pe psamosoluri în contextul schimbărilor climatice4. Verificarea şi demonstrarea îmbunăţăţirii ofertei de producţie a agroecosistemelor pe psamosoluri în scopul creşterii gradului de securitate alimentară şi a calităţii produselor agricole primare

Principalele schimbări climatice în perioada analizată

• Creșterea temperaturii medii anuale cu până la 2,0°C• Cresterea frecventei anuale a zilelor cu arșiță (max. zilnica > 35°C)

si descresterea frecvenței anuale a zilelor de iarnă (max. zilnica ≤0°C)

• Creșterea semnificativă a mediei temperaturii minime de vară și atemperaturilor maxime de iarnă si vară

• Repartizarea foarte neuniformă a precipitațiilor in timpul perioadeide vegetație a culturilor (aprilie și mai cu precipitatii peste 100mm/lunar, urmate de perioade lungi fară precipitații)

• Aparitia in lunile iulie si august a unor intervale de timp (mai scurtesau mai lungi) cu temperaturi caniculare (35-40°C) lipsite deprecipitații, care contribuie la instalarea fenomenului de secetăexcesivă.

REZULTATE OBȚINUTECercetările efectuate au vizat următoarele specii:

- plante legumicole (tomate, ardei gras, pătlăgele vinete, morcov, ceapă,pepeni verzi și pepeni galbeni)

- plante tehnice (floarea soarelui)- cereale (grâu, porumb, sorg, triticale)- leguminoase (arahide, fasolița)- cartof timpuriu- viță de vie- pomi fructiferi

La cultura de tomate a fost testat un sortiment care a cuprins 10cultivare. S-au remarcat soiurile Romec 54 j (60 t/ha), Darsirius (36,6t/ha) și Maratonus (34,3 t/ha).

În ceea ce priveşte producţia de ardei gras totală realizÎn ceea ce priveşte producţia de ardei gras totală realizată s-au remarcat soiurile Galben superior cu o producţie totală de 35,5 t/ha şi soiul Opal cu o producţie totală de 34,4 t/ha (tabelul 6). La celelalte soiuri s-au obţinut producţii de 33,7 t/ha la soiul Ducu, 31,4 t/ha soiul Karola şi 29,9 t/ha de 35,5 t/ha şi soiul Osoiul Buzău 10.ată s-au remarcat soiurile Galben superiorcu o producţie totală pal cu o producţie totală de 34,4 t/ha (tabelul 6). La celelalte soiuri s-au obţinut producţii de 33,7 t/ha la soiul Ducu, 31,4 t/ha soiul Karola şi 29,9 t/ha soiul Buzău 10.

La cultura de ardei gras s-au studiat soiurile și Galben superior,Ducu, Karola, Buzău 10 și Opal. S-au remarcat din punct devedere al producţiei totale soiurile Galben superior cu 35,5 t/ha şisoiul Karola cu 34,4 t/ha.

La specia pătlăgelele vinete au fost urmărite 7 soiuri şihibrizi: Belona, Contesa, Daniela, Drăgaica, Eleonora, Luiza,Aragon F1.

Prima recoltare s-a efectuat la data de 23 iulie, producţiilerealizate la această dată fiind cuprinse între 2,8 – 13,3 t/ha. S-auremarcat prin timpurietatea și cantitatea producţiei soiul Luiza(50,2 t/ha) și hibridul Aragon F1 (60,9 t/ha)

La cultura de morcov au foat urmărite soiurile Florin, Nabuco,Triumf F1, Danvers, Nantes 2. Cel mai bine s-a comportat soiul Nantes 2care a realizat o produc’ie de 30,5 t/ha, urmat de hibridul Triumf F1 cu oproducţie de 29,5 t/ha, soiul Nabuco cu o producţie de 29,0 t/ha, soiulDanvers cu 23,7 t/ha şi soiul Florin cu 20,7 t/ha.

La cultura de ceapă din sămânţă au fost urmărite 5 cultivare: DeBuzău, Andrada, Delicioasă, Stuttgarter, Round of Florance. Soiul DeBuzău a valorificat cel mai bine condiţiile zonei realizând cea mai mareproducţie, respectiv 40,1t/ha cu un spor de producţie 11,1 t/ha, faţă demedia soiurilor luate în studiu.

La cultura de pepeni verzi s-a studiat un număr de 14 cultivare. S-auremarcat prin mărimea producţiei timpurii, obţinută la prima recoltare,cultivarele Bontha F1, (43,0 t/ha), Manitou F1, (28,6 t/ha), CRX 10007,(24,3 t/ha), Katherine F1, (20,6 t/ha), la care s-au recoltat primele fructe înprima decadă a lunii iulie (9 iulie), comparativ cu soiurile Oltenia, DeDăbuleni şi Dulce de Dăbuleni, CRX 10049 F1 şi ACX 5429 F1, la careprima recoltare a fost făcută după 6 zile.S-au remarcat prin valoarea producției totale soiul Oltenia (103,9 t/ha),creat la CCDCPN Dăbuleni și hibridul ACX 5428 (95,1 t/ha).

Dulce de Dăbuleni Oltenia

La cultura cartofului s-au luat în studiu 14 soiuri provenite din diferitezone ecologice: Tresor, Riviera, Carerra, Magic, Astral, Tentant,Artemis, Sante, Robusta, Redsec, Gared, Coval, Nemere, Evolution.Particularităţile de tuberizare a soiurilor arată o precocitate foartesemnificativă asigurată statistic la soiul Riviera, cu un randament de start(la 45 de zile de la răsărire) de 928 g/cuib, precocitate semnificativă darneasigurată statistic la soiul Tresor cu un randament de start de 545g/cuib. S-au remarcat și soiurile Carera, Robusta, Gared care valorificăfoarte bine condiţiile climatice din zona de stepă din sudul ţării,înregistrând un ritm intens de acumulare la primele recoltări.

La cultura de fasoliță s-au studiat în cultură comparartivă deconcurs 15 genotipuri care au parcurs perioada de vegetaţie în 98-116 zile, prin acumularea a 2189-2618,4 oC. Comparativ cu soiulJiana (1571 kg-ha), s-au evidenţiat prin diferenţe de producţieasigurate statistic ca foarte semnificative genotipurile: Ofelia, D1-3a,Aura, D4-4, D8/2000, D2-b/93, D3/93.

La cultura de arahide materialul biologic studiat a fostreprezentat de 29 de genotipuri, autohtone şi străine. S-au impusprin producţia de păstăi soiurile Ning ( 5476 kg/ha) cu un spor de1588 kg/ha faţă de soiul martor Dăbuleni, soiul Turceşti cu 5473kg/ha și soiul Sadovo cu 5400 kg/ha.

La cultura de viță de vie s-au studiat:-soiuri pentru cu struguri de masă;S-au remarcat prin productivitate: Transilvania (28410 Kg/ha), Otilia, (27652Kg/ha) și Muscat de Hamburg Cl. 202 (23106 Kg/ha) și prin precocitate soiulPrima Cl. 1022, care și-a maturat strugurii în perioada 15-24 iulie și a realizato producție de 20076 Kg/ha, struguri.

PRIMA SELENA NOVAC-soiuri pentru vinuri albe;S-a evidențiat soiul Selena (35986 Kg/ha).-soiuri pentru vinuri roșii. S-au remarcat soiurile Amurg, (23106 Kg/ha) și208 g/l zaharuri totale, Codană (22728 Kg/ha) și 188 g/l zaharuri și Novac(21212 Kg/ha) și 220 g/l zaharuri totale.

La cultura de pomi fructiferi s-a studiatun număr de 13 soiuri de piersic,inclusiv nectarine și piersic cu fructul plat,care realizează producții de fructe timpuriicuprinse între 15-20 t/ha,și un număr de 14 soiuri de cais.

La cais s-au remarcat soiurileFortuna, Cristal, Goldrich şi Amiral cuproducții de fructe de 12-18 t/ha.

- La cultura de sorg s-au efectuat studii la hibrizii Armida, Arlys,Aquilon, Mistral, Arakan și Solarius. Cele mai mari producții deboabe s-au înregistrat la hibrizii Arlys, Arakan și Aquilon (8104-8014kg/ha).

- La cultura de floarea soarelui s-a urmărit comportarea a 8 hibrizi:Sandrina, Favorit, Performer, Romina, Venus, HS 4001, Hs 4004,HS 4005.

S-a impus prin sporul semnificativ de producţie hibridul Sandrina – 3028kg/ha).- La cultura de triticale s-a studiat un număr de 8 soiuri. Cele maimari producții s-au obținut la soiurile Oda – 4287 kg/ha, Negoiu –4253 kg/ha, Cascador 1 – 4236 kg/ha.

Partenerul 1, ICDLF Vidra, a efectuat studii cu privire laoptimizarea însuşirilor de calitate la sol şi produsele agricole încorelaţie cu factorii tehnologici.

Principalele particularități biochimice ale unor cultivarecreate la Vidra (substanța uscată totală, substanța uscatăsolubilă, zahărul total, aciditatea liberă, acidul ascorbic) seînscriu în cadrul valorii medii menționate în literatura despecialitate.

Soiurile de gogoşar, Cornelşi Meteorit, au un conţinut desubstanţă uscată totală de 8,05%respectiv 8,92%, un conținut dezahăr total 4,14% și respectiv4,85%, aciditate liberă 0,32%şi respectiv 0,34%. L

a Meteorit.

Partenerul 2, SCDC Tg. Secuiesc, a efectuat cercetărireferitoare la comportarea unor soiuri de cartof, creații proprii: Gared,Nemere, Coval, Milenium și Redsec. Aceste soiuri au manifestat ocapacitate bună de producţie, cuprinsă între 38,1 t/ha la soiulMilenium și 47,8 t/ha la soiul Coval. Rezistenţa de degenerarevirotică, determinată prin testări de specialitate pentru virusurile PLYşi virusul răsucirii frunzelor, PLRV, fac posibilă înmulţirea acestora operioadă mai lungă de timp şi obţinerea de producţii medii profitabile.

În ceea ce privește influența factorilor climatici asupra proceselorbiochimice la plantele din sortimentul solurilor nisipoase, la pepenii verzi s-auevidențiat cultivarele din grupa CRX (100 49 F1 și 10041 F1) cu un conținut maimare de substanță uscată totală și solubilă, glucide și vitamina C.Celelalte specii de plante legumicole ardei gras, tomate, pătlăgele vinete,ceapă, morcov rămân o sursă de vitamina C și în această zonă, acumulândcantități medii de 78,14 mg/kg, iar la unele cultivare a depășit și 100 mg/kgprodus (cultivarul de ardei gras Ducu).

La cartof, soiurile Riviera, Gared, Sante și Carrera s-au remarcatprintr-un conținut mai mare vitamina C.

Rezultatele cu privire la calitatea fructelor obținute la cais șipiersic, evidențiază buna comportare a acestor specii pe solurilenisipoase.

La cultura grâului în condițiile climatice ale anului 2013, cutemperaturi foarte ridicate și precipitații foarte puține în perioada deformare a bobului și cu precipitații în perioada recoltatului toate soiurilestudiate au prezentat un conținut ridicat de proteină, gluten, indiceZelleny, dar cu valori scăzute ale masei hectolitrice și ale indicelui decădere. S-a semnalat fenomenul de încolțire în spic, care a influențatpregnant germinația boabelor la grâul de sămânță.

În ceea ce privește evaluarea potenţialului bioenergetic alproducţiei primare, secundare şi a deşeurilor la fasoliță, arahide șisorg s-au desprins următoarele concluzii:

- Producţia de energie obţinută din producţia principală la cele 15genotipuri de fasoliţă a înregistrat valori cuprinse în limitele 5947-11465Mcal/ha, cu cele mai bune rezultate la genotipurile: Ofelia, D2-3a, D4-4şi Aura. Alegerea corectă a genotipului poate conduce la reducereaconsumului de energie pe kg cu pâna la 46,5%, comparativ cu martorulJiana, evidenţiindu-se în acest sens soiul Ofelia.

Sub aspectul conţinutului energetic al biomasei de fasoliţă, aceastaa variat în limitele: 33695-71283 Mcal/ha, remarcându-se prin valoriridicate genotipurile: D12/2000, D12/2001, Jiana şi D4-4. La

- La arahide conținutul de energie brută determinat la producţia depăstăi, la 9 soiuri luate în studiu, a prezentat valori cuprinse între 11331Mcal/ha la soiul Venus şi 20042 Mcal/ha la soiul Ning.

- La cartof, conţinutul de amidon şi producţia ridicată situeazăcartoful printre culturile favorabile din punct de vedere energetic, putândfi transformat în bioetanol (tuberculii) sau biogaz (tuberculii și vrejii).

Transferul rezultatelor și principalii beneficiari

Rezultate obținute Direcții de utilizare a rezultatelor obținute

Potențiali beneficiari

- Evaluarea influenței factorilor climatici asupra calității produselor agricole

- Calitatea și randamentul producției la culturile de plante legumicole, cereale, plante tehnice, cartof timpuriu, viță de vie și pomi fructiferi

- Conținutul în principalele macroelemente și nitrați la produsele primare obținute

- Monitorizarea reacțiilor fiziologice și biochimice la cartoful timpuriu

-

- - Îmbunătățirea sortimentului la toate speciile de plante studiate- Elaborarea și editarea tehnologiilor de cultură- Editarea și prezentarea de lucrări științifice- Organizarea de mese rotunde și simpozioane - Publicarea unei cărți

- Societăți comerciale cu profil agricol, producători individuali, facultăți de profil