anul xvii • nr. 14 (824) • 26 iulie 2006 • 24 pagini • 1 ...„am \ncredere \n capacitatea...

$: ANUL XVII • NR. 14 (824) • 26 IULIE 2006 • 24 PAGINI • 1 ...„Am \ncredere \n capacitatea lor de a produce schimbarea!“ afirm` inspectorul general al Poli]iei Rom#ne, domnul$
Tinere]eaunei echipeperformante

Un alt mod de a

„vinde“ servicii

comunit`]ii

Devotamentul

[i noble]ea

profesiei

de poli]ist

F`r` derapaje

de la

profesionalism

[i onestitate

Poli]i[ti \n

jude]ul de la

cap`tul ]`rii

Municipiul Arad

– un ora[ sigur

Un poli]ist

la 500 de

locuitori

O „familie“

special`

Editorial

ccyyaann mmaaggeennttaa yyeellllooww bbllaacckk

BILUNAR EDITAT DE INSPECTORATUL GENERAL AL POLI}IEI ROMÂNE

ANUL XV I I • NR . 1 4 ( 8 24 ) • 2 6 I U L I E 2 006 • 2 4 PAG IN I • 1 , 5 0 L E I

|ndeplinirea criteriilor de integrare \n Uniunea Euro-pean`, siguran]a cet`]eanului, reforma institu]ional`, opti-mizarea structural` [i func]ional`, schimbarea mentalit`]iisunt numai c#teva dintre temele de interes major pentruPoli]ia Rom#n` \n aceast` perioad`, precum [i proiec]iiimportante pentru viitor. Unul mai apropiat sau mai\ndep`rtat.

Prezentate \ntr-o ordine aleatorie, toate aceste teme, careau suscitat interesul nu numai celor direct implica]i \n ges-tionarea lor, ci [i al majorit`]ii cet`]enilor, pot fi considerateca fundamente pentru o evolu]ie ulterioar` sigur` \ntr-un sis-tem de valori real, autentic, democratic.

Aflate \n corela]ie direct` [i \ntr-o complementaritate sinequa non, ceea ce numim, \ndeob[te pe scurt, aderare, sigu-ran]a cet`]eanului, reform` sau optimizare reprezint` numaio parte a elementelor, nu at#t cantitative, c#t, mai ales, ca -

litative, menite s` fac` diferen]a \ntre ieri [i azi, dar, \n spe-cial, \ntre ce a fost [i ceea ce va fi.

Atingerea obiectivelor propuse, finalizarea proiectelor,\ndeplinirea menirii fiec`rui poli]ist \n parte [i a Poli]ieiRom#ne \n ansamblul s`u nu pot fi realizate la \nt#mplare,dup` vrerea unuia sau a altuia, indiferent de treapta ierarhic`pe care se afl` la un moment dat. Toate acestea sunt dezide -rate normale, pentru o institu]ie normal` func]ional` \ntr-osocietate normal`. |n rest, orice \ncercare de monopolizare asolu]iilor pentru \ndeplinirea misiunilor [i atribu]iunilor, pre-cum [i orice \ncercare de deviere a sensului \n care trebuies` ne desf`[ur`m activitatea sunt factori perturbatori pe caresistemul normal articulat \i va \ndep`rta mai devreme saumai t#rziu.

NNiiccuu[[oorr DDUULLGGHHEERRUU

Priorit`]i [i normalitate

Pag. 4

Pag. 7

Pag. 8-9

Pag. 10-11

Pag. 13

Pag. 14

Pag. 16

Pag. 3

"Suntem \n fa]a unei promo]ii de absolven]i care se poate autoin-titula Promo]ia Europei. Este promo]ia cu care Rom#nia va intra \nUniunea European` la \nt#i ianuarie 2007“

Traian B`sescu

Infuzie de tinere]e \n structurile M.A.I.

cyan magenta yellow cyan magenta yellow black

Director onorificChestor principal Dan-Valentin F`tuloiu

Colegiul [tiin]ificChestor Bujor FlorescuComisar-[ef Gabriel }îruComisar Cornel Gabriel CiocoiuComisar Lauren]iu Mircea Sobu

IInnaa BB~~LLAANN,, VViioorreell TTUURRCCUU{{,, RRooxxaannaa GGHHEEOORRGGHHIIUU--PPAAPP,, LLeennaa MMIITTRROOII,,

AAnnttooaanneettaa DDAARRIIEE,, MMaarriiuuss TTOOMMAA,, ((rreeddaaccttoorrii));;

MMaarriiuuss PPOOPPEESSCCUU ((tteehhnnoorreeddaaccttoorr));; VViioorriiccaa MMAARRTTIINN,, EElleennaa IISSPPAASS ((ooppeerraattoorrii PPCC));;

MMiihhaaii DDOORROOBBAANN}}UU ((tteehhnniicc));; VVaassiillee AARRSSEENNEE ((ffoottoorreeppoorrtteerr))

RReepprroodduucc eerreeaa iinntt eegg rraa ll `̀ ss aauu ppaarr ]] ii aa ll `̀ aa mmaatt eerr ii aa ll ee lloo rr ,, ff `̀ rr `̀ aacc oorrdduu ll pp rreeaa ll aabb ii ll aa ll ccoonndduucc eerr ii ii rreeddaacc ]] ii ee ii ,, eess ttee iinn tteerrzz ii ss `̀ !!

||nncchhii ddeerreeaa eedd ii ]] ii ee ii :: oo rraa 1144 .. 0000

TELEFONTELEFON: 311.15.75, 311.27.45, 311.07.29DIFUZAREDIFUZARE: 311.09.02 sau int. 10298CENTRALACENTRALA: 303.70.80 INTERIOAREINTERIOARE 10284, 10283, 10286, 10290, 10298

PPUUBBLLIICCAA}}IIEE ||NNRREEGGIISSTTRRAATT~~ LLAA OO..SS..II..MM.. SSUUBBNNRR.. 003344001111//11999955 ;; CCAATTAALLOOGG PPRREESS~~ --NNrr.. 22005599,,

II..SS..SS..NN.. -- 11222233 -- 22882233TTiippaarr <<<<FFEEDD PPRRIINNTT SS..AA..>>>> BBuuccuurree[[ttii

AAddrreessaa rreeddaacc]]iieeii:: MMiihhaaii VVoodd`̀,, nnrr.. 1177,, EEttaajj 44,, SSeeccttoorr 55,, ccoodd 7700662222,, BBuuccuurree[[ttii..

RReess ppoonnssaabb ii ll ddee nnuumm `̀ rrMMaarr iiuuss TTOOMMAA

CCaapp ll iimmpp eeddeeMMaarriiuuss PPOOPPEESSCCUU

E -m a i l : p o l r om@ma i . g o v. r o

www. p o l i t i a r om a n a . r o / r e v i s t a _ p o l i t i e i /

C o n t : D . T. C . P. - M . B . R O 0 4 T R E Z 7 0 0 5 0 0 9 X X X 0 0 11 5 3C o d f i s c a l : 4 4 5 3 1 4 4

RReeddaaccttoorr -- [[eeff NNiiccuu[[oorr DDUULLGGHHEERRUU

3P O L I } I A R O M Â N ~P O L I } I A R O M Â N ~2 P O L I } I A R O M Â N ~P O L I } I A R O M Â N ~

„Este promo]ia cu careRom#nia va intra

\n Uniunea European`...“Pre[edintele Rom#niei, domnul Traian B`sescu,

le-a adresat absolven]ilor un cuv#nt de felicitare."Suntem \n fa]a unei promo]ii de absolven]i care se

poate autointitula Promo]ia Europei. Este promo]ia cucare Rom#nia va intra \n Uniunea European` la \nt#iianuarie 2007“ - a spus domnia sa.

{eful statului [i-a exprimat \ncrederea f`r` rezerve \n aceast`

promo]ie, convingerea c` viitorii profesioni[ti au fost educa]i \n spiri-tul datoriei fa]` de societate [i vor sluji cu credin]` cet`]eanul. Le-acerut tuturor s`-[i confirme brevetele [i gradele primite \n rela]ia cu

cet`]eanul, \n rela]ia cu societatea. "Avem nevoie de poli]istul euro-pean, avem nevoie de jandarmul european, avem nevoie de pom-

pierul care s`-l fac` pe cet`]ean s` fie lini[tit c` are cines` intervin`, cu promptitudine, cu spirit de sacrificiu,pentru a-i salva bunurile".

Pre[edintele ]`rii, f`c#nd aluzie la evenimenterecente, a condamnat faptul c` exist` \nc` structuritic`lo[ite ale statului: "|nc` ne juc`m cu infractori carene scap`, \nc` avem tenta]ia s` r`spundem la comenzipolitice, \nc` exist` \n institu]iile statului tenta]ia de a seconsidera clanuri. Ave]i obliga]ia s` respinge]i o astfel deabordare, chiar prin Jur`m#ntul pe care l-a]i depusast`zi. Nu ave]i a servi pe nimeni altcineva, dec#tpoporul rom#n, cet`]eanul, comunitatea!" - a subliniatpre[edintele Traian B`sescu. Asigur#ndu-i de faptul c`\[i pune mari speran]e \n ei, i-a felicitat, \n final, pentruperforman]ele din anii de studii, garant#ndu-le c` Pu -terea le va acorda tot sprijinul pentru a putea r`spundenevoilor societ`]ii.

La terminarea timpului petrecut \n Academie, pre[edintele a cioc-nit un pahar cu tinerii aduna]i \n sala de mese spre a-[i s`rb`toriabsolvirea.

Infuzie de tinere]e \n ssssttttrrrruuuuccccttttuuuurrrriiii lllleeee MMMM....AAAA.... IIII ....

Inspectorul general al Poli]iei Rom#ne, domnul chestor principal DanValentin F`tuloiu, s-a \ntre]inut, la finalul ceremonialului de depunere aJur`m#ntului de credin]`, cu o parte dintre absolven]ii [i p`rin]ii lorr`ma[i pe platou. Ace[tia [i-au exprimat bucuria de a face fotografii [i dea discuta despre viitorul lor, \n aceast` zi mare, chiar cu [eful institu]iei \ncare vor lucra. Am profitat de moment pentru a-i adresa c#teva \ntreb`ri:

� CCrreeddee]]ii \\nn aacceeaasstt`̀ pprroommoo]]iiee,,ddoommnnuullee iinnssppeeccttoorr ggeenneerraall,, mmaaii aalleesscc`̀ PPoollii]]iiaa RRoomm##nn`̀ eessttee bbeenneeffiicciiaarraacceelloorr mmaaii mmuull]]ii ddiinnttrree aabbssoollvveenn]]ii??- Da, cred. {i aceasta deoarece am

investit foarte mult \n preg`tirea stu-den]ilor. Am adus speciali[ti forma]i\n Uniunea European` care i-aupreg`tit la standardele impuse deU.E.�CCee aa[[tteeppttaa]]ii,, \\nn mmoodd ssppeecciiaall,, ddee llaaaaccee[[ttii ttiinneerrii??- A[tept s` pun` \n practic` tot ceea

ce au \nv`]at \n perioada de studii.A[tept s` devin` vectori de imagineai Poli]iei Rom#ne [i s` merite titlul

acordat azi de pre[edintele ]`rii, acela de prima promo]ie european`.� VVoorrbbii]]ii mmeerreeuu ddeesspprree pprroommoovvaarreeaa ttiinneerriilloorr.. DDaacc`̀ aaccee[[ttii ttiinneerrii aarr

ddeevveennii cc##nnddvvaa dduupp`̀ cchhiippuull [[ii aasseemm`̀nnaarreeaa ggeenneerraa]]iieeii nnooaassttrree,, cceeaa ccaarree \\iipprreegg`̀ttee[[ttee [[ii \\ii ccoonndduuccee aasstt`̀zzii,, aa]]ii ffii mmuull]]uummiitt??

- Dac` [i-ar selecta modele dintre cei mai buni, da, spun c` a[ vrea sèvoluzeze ca noi. Dar, eu cred c` nu mai conteaz` genera]iile. Existòameni \n v#rst` care ac]ioneaz` [i au un mental t#n`r, modern, precum[i tineri supu[i unor mentalit`]i \nvechite. Eu cred c` omul, individul con-teaz`, nu neap`rat genera]ia din care face parte.

� PPeennttrruu ttiinneerriiii ppoollii]]ii[[ttii ccaarree aauu aabbssoollvviitt aasstt`̀zzii aavvee]]ii uunn mmeessaajj??- |i a[tept cu bra]ele deschise. Am \ncredere \n ei, am \ncredere \n capa -

citatea lor de a produce schimbarea!

PPaaggiinn`̀ rreeaalliizzaatt`̀ ddee IInnaa BB~~LLAANNFFoottoo:: VVaassiillee AARRSSEENNEE

Mesaj pentru cei mai tineri poli]i[ti:

„Am \ncredere \n capacitatea lor de a produce schimbarea!“afirm` inspectorul general al Poli]iei Rom#ne, domnul chestor principal Dan-Valentin F`tuloiu

21 iulie 2006.21 iulie 2006. Acade-mia de Poli]ie "Alexan-dru Ioan Cuza". At -mosfer` incendiar`,la propriu [i la figu-rat. |n prezen]a pre -[edintelui Rom#niei,domnul Traian B`sescu,o nou` promo]ie deabsolven]i ai presti-gioasei institu]ii de\nv`]`m#nt superiora M.A.I. a depusJur`m#ntul de cre -din]` fa]` de ]ar` [i aprimit gradul deofi]er. |n tribuna ofi-cial` au luat loc, cuacest prilej, ministrulAsministra]iei [i In ter -nelor, domnul VasileBlaga, [efii [i coman-dan]ii structurilorcare beneficiaz` detinerii preg`ti]i, [efide di rec]ii generale,oa meni politici.Inspectorul gene -

ral al Poli]iei Rom#ne,domnul chestor prin-cipal Dan-ValentinF`tuloiu, a urm`rit,cu viu interes [im#ndrie nedisimu-lat`, momentele cere-moniei organizate, \ncare prezen]a celor248 de absolven]i aiFacult`]ii de Drept,specialitatea Poli]ie,a fost remarcat` [i\ndelung aplaudat`.La finele celor

patru ani de studii auajuns, \n aceast` var`canicular`, 316 bìe]i[i 78 de fete, c`rora lis-au acordat grade [iau primit reparti]ii \ndiverse structuri aleM.A.I. - Poli]ie, Poli]iede frontier`, Jan-darmerie, Pompieri [iArhive.Dintre ace[tia, 248

de tineri, respectiv 52de fete [i 196 bìe]i,sunt a[tepta]i \nstructurile Poli]iei Ro -m#ne din toat` ]ara.Ca \n fiecare an,

publicul acestui fru-mos ceremonial a fostnumeros. P`rin]ii, ru -dele [i prietenii tiner-ilor absolven]i auaplaudat, au f`cutfotografii, au filmat,s-au bucurat \mpre-un` cu s`rb`tori]ii.Oficialii din tri-

bun`, \n frunte cupre[edintele ]`rii, auf`cut un tur al cam-pusului universitar.Primul popas s-a f`cutla noua capel` a cen-trului, al c`rei slujitoreste minunatul p` -rinte Radu Felix,care, suntem siguri,\[i va pune peceteade optimism [i bu -curie cre[tin` asuprapromo]iilor viitoarede studen]i - enoria[i.

{ef de promo]ie - un poli]istMomentul de glorie al fiec`rei promo]ii, \l constituie, f`r` \ndoial`, cel al feli -

cit`rii [efului de promo]ie. Nici t#n`rul poli]ist Samoil` Bogdan nu va uita, vreodat`,aceast` zi. Absolvind cu media 9,85, el a primit r#vnitul titlu de „{ef al Promo]iei2006".

Pre[edintele Rom#niei i-a str#ns m#na felicit#ndu-l, iar platoul Academiei dePoli]ie "Alexandru Ioan Cuza" a izbucnit \n ropote de aplauze. Ca semn de cinstirepentru performan]a lui, ca \ndemn de a sluji cu credin]` [i profesionalism Poli]iaRom#n` [i, implicit, comunitatea.

La sf#r[itul anului 2005, Ministerul Administra]iei[i Internelor a realizat achizi]ia, prin licita]ie public`deschis`, \n sistem de leasing financiar, a 6.000 deautospeciale din produc]ie intern` pentru toate struc-turile M.A.I. Contravaloarea contractului este de258.214.531,85 RON, 5.000 de autoturisme fiind desti-nate Poli]iei, cele mai multe, pentru structura deordine pu blic` din mediul rural.

Toate ma[inile sunt destinate suprave gherii [iinterven]iei operative at#t \n mediul urban, c#t [i \nmediul rural.

Mar]i, 18 iulie 2006, la sediul M.A.I. din Pia]a Re -volu]iei, ultimul vehicul achizi]ionat \n acest an a intrat\n dotarea Poli]iei Rom#ne, cheile acestuia fiindu-i\nm#nate ministrului Administra]iei [i Internelor, dl.Vasile Blaga, de c`tre directorul general AutomobileDacia, dl. François Fourmont.

La acest eveniment au mai fost prezen]i, din partea M.A.I., chestorulgeneral Nicolae Berechet, secretar general, inspectorul general al Poli]ieiRomâne, dl. chestor principal Dan-Valentin F`tuloiu [i [eful Direc]iei Eco-nomico-Administrative, dl. chestor MateiSt`nciuc.

Ministrul Administra]iei [i Internelora precizat c` achi zi]ionarea acestorautovehicule a r`spuns unei necesit`]imarcante a for]elor de ordine public`, iarrezultatele investi]iei s-au reflectat deja\ntr-o reducere a infrac]io nalit`]iistradale.

„Am convingerea, a spus domnia sa,c` aceast` reducere a fenomenuluiinfrac]ional va continua, av#nd \n vederec` Poli]ia este acum mai vizibil` pe str`zi,deplas#ndu-se mai repede [i mai u[or. "

Vara asta Poli]ia poart`… Logan!- 6.000 de automobile achizi]ionate de c`tre M.A.I. au intrat \n dotarea Poli]iei Rom#ne -

Joi, 20 iulie a.c., la sediul Inspectoratului General alPoli]iei Rom#ne, la briefingul cu presa, au participatdirectorul Direc]iei de Investiga]ii Criminale dl. chestorde poli]ie Bujor Florescu, [i dl. comisar de poli]ie C`t`linDragot`, din cadrul Direc]iei Generale de Combatere aCrimei Organizate.

A fost analizat` evolu]ia infrac]iunilor comise cuviolen]` [i a traficului de persoane din prima jum`tate aanului curent [i au fost oferite detalii legate de "cazulHaisam".

Cu aceea[i ocazie a fost anun]at` \nfiin]area, lanivelul Poli]iei Na]ionale, a unui compartiment care vaac]iona pentru prevenirea [i combaterea rasismului, xenofo-biei [i extremismului, urm`rindu-se, totodat`, descurajareapersoanelor cu astfel de atitudini [i comportamente.

Poli]i[tii din acest compartiment, care va func]iona \ncadrul Direc]iei de Investiga]ii Criminale, vor colabora cucelelalte institu]ii de aplicare a legii din Rom#nia [i dinstrìn`tate, pentru asigurarea unui climat de siguran]` a pa -trimoniului public [i privat.

P#n` \n prezent, poli]i[tii rom#ni au \nregistrat 15pl#ngeri cu referire la fapte de desacralizare sau cu caracterantisemit cum ar fi furtul din l`ca[uri de cult [i cimitire, pro-fanarea [i distrugerea de morminte [i monumente funerare,s`v#r[ite \n cadrul unor ritualuri sataniste. |n Rom#nia, \ns`,faptele de acest tip sunt izolate, reduse ca num`r, neav#nd uncaracter organizat.

A[a cum spu neam, la \nt#lnirea cu ziari[tii bu cure[teni a

fost prezentat [i unbilan] pe primele[ase luni ale aces-tui an, a activit`]iipoli]i[tilor de la"crim` organizat`" specializa]i \n prevenirea [i combatereatraficului de persoane. Ace[tia au depistat 618 trafican]i [i auidentificat aproape 1.000 de victime ale acestora.

O etap` important` a activit`]ii poli]i[tilor specializati \ncombaterea traficului de persoane a fost declan[area, lanivel na]ional, la 1 iunie a.c., a opera]iunii „Fata Mor-gana", care are ca scop prevenirea [i comba terea trafi-cului intern [i interna]ional de persoane, a prostitu]iei [iproxenetismului. |n cadrul acestei opera]iuni suntangrenate mai multe structuri ale Poli]iei Rom#ne:Direc]ia de Combatere a Crimei Organizate, Direc]ia deInvestiga]ii Criminale, Direc]ia Poli]iei de Ordine Pu -blic`, sub coordonarea procurorilor D.I.I.C.O.T.

Au fost desf`[urate 1.020 de ac]iuni, razii, controale\n locuri favorabile comiterii de fapte antisociale conexetraficului de persoane, fiind identifica]i 170 de trafican]i[i 71 de proxene]i. Totodat`, au fost solu]ionate 79dosare penale, fiind constatate 358 infrac]iuni de trafic

de persoane, pro xenetism, prostitu]ie, cer[etorie [i trafic demigran]i.

Despre aceste rezultate vom mai avea ocazia s` afl`m, \ndetaliu, [i \n numerele viitoare ale revistei.

PPaaggiinn`̀ rreeaalliizzaatt`̀ ddeeMMaarriiuuss TTOOMMAA

Criminalitatea sub lupa Poli]iei

ccyyaann mmaaggeennttaa yyeellllooww bbllaacckkccyyaann mmaaggeennttaa yyeellllooww bbllaacckk


Vorbeam, \n numerele anterioare, de rea -liz`rile noii echipe manageriale de la Inspec-toratul de Poli]ie Jude]ean Suceava. |n conti -nuare, vom afla detalii tot despre o structur` ainspectoratului, Serviciul Criminalistic.

Cel mai mare serviciu de acest tip din

Moldova, cuprinz#nd 25 de func]ii, [i printrecele mai mari din ]ar`, Serviciul Criminalisticdin cadrul I.P.J. Suceava are \n componen]a saun birou [i dou` compartimente, unde, ne-aspus [eful acestuia, ddll.. ccoommiissaarr--[[eeff SSoorriinnPPaassccaarrii, “oamenii sunt \mp`r]i]i pe categoriiprofesionale, studii, talente [i chiar pasiuni”.

|ncep#nd din acest an, activitatea sa a fostreorganizat`, dup` unul dintre principiile [efu-lui sù, un fin cunosc`tor al caracterelorumane, cu solide cuno[tin]e psihologice,“omul potrivit la locul potrivit”, adic` “dac` \i

pl`cea [urub`ria, l-am pus s` [urub`reasc`, s`se ocupe de lucruri tehnice, de exepertize, \ncazurile de infrac]iuni silvice, dac` puteasuporta cadavrele, cu lejeritate, l-am specia -lizat \n acest domeniu”. Comisarul-[ef SorinPascari, un la fel de bun cunosc`tor al tehni-cilor de management a resurselor umane, areu[it crearea unui echilibru \n ceea ceprive[te componen]a pe v#rst`, pasiunile [iexperien]a: patru lucr`tori au v#rsta de peste50 de ani, [ase \ntre 40 [i 50 de ani, [ase \ntre30 [i 40 de ani [i nou` sub 30 de ani.

Rezultatele se v`d, deja. Agentul de poli]ierealizeaz`, \n mod c#t se poate de firesc,expertize. Cei \n v#rst` au fost tra[i \n sus, \nceea ce prive[te tehnica nou`, de c`tre ceitineri. Comisarii-[efi, de peste 50 de ani, \nva]`s` opereze pe computer, tehnica din dotareeste utilizat` la nivel maxim.

Tehnica a fost [i ea adus` \n pas cu vre-murile. |n proprietatea serviciului sunt sis-teme ce pot fi, continuu, \mbun`t`]ite dinpunct de vedere tehnic [i al programelorfolosite; investi]ia \n criminalistic` este una cufinalitate imediat`, dar, \n acela[i timp, toat`dotarea tehnic` este bine fructificat` de c`trepersonalul serviciului. Autospeciala Labora-torului Criminalistic Mobil a fost completat`cu o trus` pentru prelevarea urmelor ADN,doi ofi]eri particip#nd, pentru a o exploata, laun curs pentru cercetarea la fa]a locului [i ridi-carea de urme biologice \n vederea valori -fic`rii lor la Institutul de Criminalistic`.

Pasiunea pentru profesie [i-a pusamprenta pe majoritatea lor. Oamenii \[icump`r`, f`r` a li se impune, [i nu din cauzaunei eventuale lipse, calculatoare noi sauaparate foto pentru utilizarea profesional`.“To]i angaja]ii Serviciului au \n]eles c`, dac`din partea conducerii au g`sit sprijin, trebuies` munce[ti. Dac` vrei s` munce[ti, cau]imijloace, dac` vrei s` chiule[ti, cau]i scuze”,ne-a mai spus comisarul-[ef Sorin Pascari.

To]i poli]i[tii de la Ordine Public` dinjude] au participat la cursuri unde li s-auprezentat tehnici de investigare criminalistic`,un \ndrumar de specialitate.Cei care vin aici,la preg`tire, vin cu un singur g#nd, s` “fure”

meserie de la “bìe]ii de la Criminalistic`”. “Criminalistica rom#neasc`, \n ansamblul

sù, ne-a mai spus [eful Serviciului, a \nregis-trat, \n ultimii doi ani, un progres enorm, prinimplementarea [i utilizarea unor programecum ar fi Image Trak, aplica]ia Lucia Forensic,a tehnicii foto [i video digitale, a sistemelornoi de calcul. Din toamn` va intra \n utlizare [ila Suceava Sistemul Printek Motorola Bis.”

Un caz deosebit, [i rar \nt#lnit, a fost unulrecent, la care au lucrat cadrele ServiciuluiCriminalistic, o cauz` a Serviciului de Investi-ga]ii Criminale, din cadrul I.P.J., [i anume,cùtarea, dezgroparea [i ridicarea ose -mintelor unui cadavru al unei persoanedisp`rute de 12 ani, din localitatea Moara, li -mitrof` municipiului Suceava. Printr-o bun`colaborare \ntre poli]i[tii mai multor structuri,s-a reu[it rezolvarea acestui caz, un adev`rattest profesional.

Tehnica poligraf, noutate \n activitatea

Poli]iei suceveneLaboratorul de detec]ie a comportamentu-

lui simulat este cea mai nou` “component`” aServiciului Criminalistic sucevean. Poligraful,cum este cunoscut \n bran[`,“detectorul deminciuni”, pe \n]elesul tuturor, recent intrat \nutilizare, la 25 mai 2006, este folosit, deja, lacapacitate maxim`. P#n` \n prezent au fost tes-tate 27 de persoane, agenda de lucru fiindcompletat` p#n` la sf#r[tiul acestei luni.

De “scaunul electric” [i de tot ce ]ine deutilizarea sa se ocup` ddnnaa.. ssuubbiinnssppeeccttoorrEElliissaabbeettaa AAddiinnaa CCiiuuttaacc, o prezen]` extrem deagreabil`, pe care te a[tep]i, mai degrab`, s` og`se[ti atunci c#nd deschizi u[a unui cabinetde consulta]ii psihologice, cu tarife prohibi-tive, din filmele hollywoodiene. Elegan]a [irafinamentul sù, care te “izbesc” de la intraresunt, \n scurt timp, dublate de un calmdes`v#r[it [i de un profesionalism pe m`sur`.

Domnia sa a avut amabilitatea s` nedezv`luie c#teva detalii, f`r` a avea preten]iac` am p`truns, exhaustiv, \n toate dedesup-turile meseriei. Testarea cu poligraful, nu sesubstituie celorlalte metode de investigare [ide cercetare ci func]ioneaz` paralel cu aces-tea. Are for]` probatorie \n instan]` dar trebuiecoroborat [i cu alte mijloace de prob`.

|n func]ie de anamnez` (date personaledespre subiect), de trecutul infrac]ional alsubiectului, de calitatea procesual` a acestuia,se realizeaz`, personal, c#te o baterie de testecare con]ine dou` - trei \ntreb`ri relevante [iunele neutre. Acestea sunt formulate astfel\nc#t subiectul s` r`spund` cu “da” sau “nu”,nu con]in termeni juridici, sunt scurte, con-cise, pe \n]elesul subiectului.

Primul pas este realizeazarea unui inter-viu “pre-test”, care este urmat de testareapropiu-zis` [i de un interviu “post-test”.

Evaluarea se realizeaz` \n timpulfiec`rei etape, concluziile acestora,

cumul#ndu-se la final. Majoritatea testelor sefac, a[a cum este [i specificul jude]ului, pentruinfrac]iuni la regimul silvic, infrac]iuni judicia-re, t#lh`rii sau v`t`m`ri corporale.

Orice tip de infrac]iune, “mic`” sau “mare”poate fi testat` la poligraf, rezultatele fiindcurpinse \ntr-un raport de expertiz` tehnico-[tiin]ific` ce se anexeaz` dosarului cauzei,contur#nd strategia ulterioar` de anceht`.

Rolul test`rii este de a elimina suspec]ii cese dovedesc neimplica]i \n cauz`, de a identifi-ca autorii infrac]iunilor, s` verifice declara]iilepersoanelor suspecte, s` depisteze caracterulcalomnios al unor pl#ngeri penale [i s` clari-fice eventualele declara]ii contradictorii.

“Biodetec]ia judiciar` - a precizat doamnasubinspector Adina Ciutac - nu \[i poate va -lorifica poten]ialul dec#t lucr#nd cu pacien]is`n`to[i din punct de vedere fizic [i psihic, cenu au fost supu[i unei anchete excesiverecente. Pentru aceasta este necesar con-sim]`m#ntul scris al persoanelor testate.”

Procedura nu poate fi aplicat ̀ oricum [ioric#nd. Persoanele testate trebuie s ̀fie majore,s ̀fie odihni]i, f̀ r ̀a fi aduse din arest sau s ̀ficonsumat alcool. De asemenea, nu se testeaz`femei \ns`rcinate sau lehuze, bolnavii cronici sauorice alt ̀persoan ̀pe care examinatorul nu oconsider ̀apt ̀pentru a suporta testarea.

Doamna subinspector ne-a povestit [idespre unul dintre cele mai dificile cazuri alesale, un accident auto, \n care un [ofer \n starede ebrietate, conduc#nd o autoutilitar`, \n tim-pul nop]ii, a ag`]at, cu lama utilajului, o per-soan` adormit`, \n stare avansat` de ebrietate[i c`zut` \n z`pad`. Abia dou` oprirea utilaju-lui acesta a realizat ceea ce s-a \nt#mplat. “Afost cea mai epuizant` testare, subiectulrefuz#nd, cu obstina]ie, s` recunoasc`. Adurat peste trei ore, fiind <<ajutat>> [i de uncoeficient de inteligen]` sc`zut, dar, p#n` laurm`, am reu[it. Caz \nchis.”

PPaaggiinn`̀ rreeaalliizzaatt`̀ ddee::MMaarriiuuss TTOOMMAA

FFoottoo:: MM..TT..

Tinere]ea unei echipe performante

C#t despre func]ia de pre[edinte al A.T.O.P., domnul sub-prefect Coman ne spune:

"Faptul c` am fost ales pre[edinte al A.T.O.P. m-a onorat[i am descoperit cu pl`cere - v` spun la modul cel mai sincer- c` poli]i[tii \mi sunt parteneri va -loro[i, one[ti, competen]i, \ncep#ndcu [eful I.P.J. C`l`ra[i, domnulcomisar-[ef Vasile U]ic`. Avem unreal parteneriat, prin care am ob]inutrezultate foarte bune.

A.T.O.P., \n concep]ia mea, este ointerfa]` \ntre Poli]ie [i societateacivil`. Avem posibilitatea s`detect`m, s` identific`m problemelecomunit`]ii [i s` le propunem pentrusolu]ionare Poli]iei [i, de asemenea,de la Poli]ie am transmis, am popu-larizat m`surile pentru prevenireacriminalit`]ii, pe care le-am prelucratreprezentan]ilor comunit`]ii. Cu toat`modestia, prin A.T.O.P. am ob]inutrezultate spectaculoase, desf`[ur#ndfoarte multe ac]iuni. |n primul r#nd,i-am identificat pe to]i cei care locuiau\n jude]ul C`l`ra[i, f`r` forme legale.I-am abordat pe nuclee: S`rule[ti, Dragalina, G`lbina[i, deci,\n special, \n zonele unde comunitatea este, \n majoritate, deetnie rrom`, sarac` [i care nu avea posibilitatea s`-[i fac` do -cumente de identitate. Inacceptabil, am descoperit un b`rbat\n v#rst` de 37 de ani care nu avusese vreodat` certificat dena[tere. Prin aceast` ac]iune, am [i "scanat", \n sensul c` amdescoperit un "focar", concret, cet`]eni care lucrau f`r` formelegale \n localit`]ile respective. Totodat`, am avut posibilitateas` detect`m urm`ri]i general. |n consecin]`, dup` ce le-amperfectat multor localnici actele, scutindu-i de costurile

deplas`rii, aduc#nd noi S.E.I.P.-ul acolo, am mai identificat totfelul de nereguli. Pe termen lung, aceast` m`sur` are efectebenefice, mai precis, cei care au acum acte \n regul` se simt,prin aceast` identificare, responsabiliza]i [i sunt convins c` nu

vor fi tenta]i s` comit` fapte antiso-ciale, nemaifiind la ad`postul anoni-matului. O alt` ampl` ac]iune, rea -lizat` cu ajutorul colegilor no[tripoli]i[ti, a avut ca scop combatereafurturilor de fier vechi. I-am convocatpe reprezentan]ii a 37 de societ`]icomerciale din zona gri a jude]ului,unde existau asemenea fenomene"crepusculare". |ncep#nd cu rromiicare colectau asemenea materiale cuc`ru]ele, p#n` la marii achizitori, custatut juridic, le-am pus \n vederepedepsele prev`zute de lege, maiales c` acest fenomen a ajuns laforme acute, c#t [i faptul c` vom tìa\n carne vie. Sunt mul]umit c` acestlucru a avut efect, infrac]iunilediminu#ndu-se.

Am \ndeplinit \nc` un obiectiv:acela de a angrena un parteneriat pu -

blic - privat pentru combaterea furturilor din buzunare,infrac]iuni s`v#r[ite \n mijloacele de transport \n comun. Prinacest parteneriat -, av#nd ca participan]i operatori locali detransport \n comun privat, poli]ia comunitar`, reprezentan]i aiI.P.J. C`l`ra[i, respectiv segmentul de Ordine Public`, [i aiI.J.J. C`l`ra[i, am realizat o strategie, \n primul r#nd insist#ndasupra prezen]ei vizibile a poli]i[tilor, dar am [i expusfotografiile ho]ilor, pe numeroase afi[e. Efectul a fost unul po -zitiv. Cu ajutorul Poli]iei, av#ndu-i al`turi [i pe cei din cadrulInspectoratului de Jandarmi Jude]ean [i din cadrul Inspec-

toratului pentru Situa]ii de Urgen]` - invita]i permanen]i, dar [icu statut de colaboratori - am realizat, \n premier`, unparteneriat cu media, bref, redactorii au primit legitima]iiA.T.O.P., consider#ndu-i vectori de opinie ai societ`]ii civile.I-am rugat s` ne semnaleze toate neregulile constatate zi de zi,pentru ca noi, la r#ndul nostru, s` le cuantific`m [i s` le trans-mitem Poli]iei spre solu]ionare, iar apoi s` le facem cunoscuterezultatele. Deci avem al`turi de noi [i al]i "investigatori", iaracest lucru m` bucur`. Avem un dialog permanent [i cureprezentan]ii asocia]iilor de proprietari, am explicat comu-nit`]ii problematica specific` a Poli]iei de proximitate, amexplicat conceptul de Security Marketing, am avut \nt#lniri cuagen]ii comerciali reprezentativi din jude] pentru comba tereamicii infrac]ionalit`]i "de vitrin`". Poli]i[tii sunt extrem dedinamici [i ac]ioneaz` permanent pentru prevenirea unorasemenea fapte.

Despre calit`]ile deosebite ale colegilor din cadrul I.P.J.C`l`ra[i, am avut ocazia s` m` conving pe viu \n momenteextrem de dificile, c#nd jude]ul a fost lovit de inunda]ii [iaveam, \n tabere improvizate, peste 3.000 de refugia]i. A fost oexperien]` foarte dur`, peste care am trecut cu brio, desigur[i cu sprijinul M.A.I., [i m` refer at#t la Poli]ie, c#t [i la Jan-darmerie. Poli]i[tii au men]inut ordinea [i, pentru c` aveamde-a face cu un real exod, situa]ia a fost foarte bine gestionat`.De asemenea, \n dou` localit`]i, \n care erau peste 2.000 derefugia]i, i-am triat [i i-am \ndep`rtat pe aceia care veniser`,\ntr-un num`r mare, s` profite de ajutoare, colabor#nd extremde eficient [i cu colegii de la D.P.I.R. Dup` ce m-am consultatcu prefectul jude]ului C`l`ra[i, i-am propus domnului ministrude interne, spre a fi avansa]i, recompensa]i mai mul]i oamenideosebi]i din M.A.I., poli]i[ti care au fost al`turi de noi 48 deore din 24, ca s` m` exprim astfel, oameni devota]i care nus-au limitat la ceea ce le prevede fi[a postului. Pentru c` auintervenit cu toat` experien]a lor, nu ne-am confruntat cu fur-turi, violuri, ac]iuni de natur` criminal`, dezordine. Totul s-adesf`[urat \n ordine. Ferm, calm [i eficient. Sunt impresionatde modul \n care s-a ac]ionat, de felul \n care am reu[it s`rela]ion`m, secund` cu secund`, cu Poli]ia.

Foarte important, am propus o modificare a legisla]ieiviz#nd A.T.O.P.-ul, respectiv s` se modifice statutul, astfel\nc#t s` ob]inem personalitate juridic`. Concret, s` putematrage fonduri, s` ob]inem sponsoriz`ri de la asocia]ii similaredin strìn`tate, pentru a face tot ce se poate \n sprijinul Poli]iei[i, inerent, \n beneficiul comunit`]ii.

Avem numeroase proiecte, pe care, cu certitudine, le vommaterializa".

|n beneficiul comunit`]ii

Poli]ia - A.T.O.P., un parteneriat bazat pe onestitate [i competen]`J

urnalist, director de televiziune, [ef de marketing, director de firm` cu specific agricol,[ef de compartiment comercial la o firm` de telecomunica]ii, absolvent a dou` facult`]i,domnul Cornel Coman, \n prezent subprefect al jude]ului C`l`ra[i, \[i dore[te s`-[i

des`v#r[easc` studiile (de[i este [i economist, [i inginer), mai precis, s` mai ob]in` o spe-cializare \n managementul proiectelor. De la bun \nceput, i-am remarcat stilul flexibil, av#ndo adev`rat` art` a comunic`rii, onestitatea, bunele inten]ii. Pentru multele sale calit`]i, dom-nul subprefect Cornel Coman a fost ales - ne spune cu m#ndrie - pre[edintele A.T.O.P. Toto-dat`, ne reliefeaz` satisfac]iile pe care doar munca \n echip` i le-a oferit. N`scut \n Brìla, pentru prima oar` \n C`l`ra[i, cu ocazia numirii sale \n func]ia de sub-

prefect, a avut surpriza de a constata o primire c`lduroas` din partea comunit`]ii de aici.

Din momentul \n care a devenit [ef alInspectoratului de Poli]ie al Jude]uluiC`l`ra[i (acum un an [i c#teva luni), ddoomm--nnuull ccoommiissaarr--[[eeff VVaassiillee UU]]iicc`̀ a socotitaceast` func]ie o provocare. Provocarea dea eficientiza activitatea inspectoratului, de aaplica o strategie de modernizare conceptu-al`, structural` [i func]ional`, astfel \nc#ttoate structurile din subordinea sa s` func -]ioneze perfect, performan]a fiind obiectivulprimordial. |n consecin]`, domnul comisar-[ef Vasile U]ic` a reu[it s` modernizezemanagementul institu]ional, cu accentasupra perfec]ion`rii preg`tirii profesionale,continu#nd modernizarea managementuluiresurselor umane \n domeniul recrut`rii [idezvolt`rii carierei. Dintre numeroaseleobiective pe care le-a atins enumer`m, pescurt: cre[terea eficien]ei coordon`rii [ireducerea birocra]iei (cursuri de preini]iere\n carier`, de preg`tire profesional` supli-mentar`, tutela profesional`); stabilireaunui sistem coerent de colectare [i analiz` adatelor privind emiterea unor statistici realecu privire la criminalitate, prin activit`]i deprevenire [i de combatere a fenomenuluiinfrac]ional, realiz#ndu-se un program infor-matic care colecteaz` datele statistice cuprincipalii indicatori ai muncii de poli]ie;\nt`rirea capacit`]ii structurilor de comba -tere a crimei organizate [i antidrog, \n prim-plan afl#ndu-se combaterea migra]iei ilegalea traficului de persoane [i de ma[ini furate."Referitor la traficul interna]ional cu fiin]e

umane - apreciaz` dl. comisar-[ef VasileU]ic` -, acesta s-a manifestat [i \n jude]ulC`l`ra[i la un nivel ridicat, fiind constatatetot mai multe grup`ri de prostitu]ie, dirijatede proxene]i, \n locuri propice, respectivrestaurante, discoteci, c#t [i la intersec]iaDrajna. S`r`cia, ignoran]a, lipsa educa]iei [ia informa]iei, dorin]a de c#[tig indiferent demijloc, mirajul Occidentului sunt c#teva din-tre cauzele care au dus la proliferarea aces-tui fenomen. Destina]iile victimelor traficu-lui de persoane se men]in, respectiv:Spania, Italia (pentru exploatarea sexual` [icer[etorie), Germania, Austria, singura des-tina]ie \n afara spa]iului Uniunii Europenefiind Turcia. Cu sprijinul [i \n colaborare cuD.G.C.C.O. [i D.I.I.C.O.T., am reu[itdestr`marea unei ample re]ele de trafic depersoane, care ac]iona at#t pe raza jude]uluiC`l`ra[i, dar [i \n alte jude]e din ]ar`. Aufost aresta]i [ase membri ai grup`rii con-dus` de Vlad Costel, lider local al lumiiinterlope, \n urma perchezi]iilor lalocuin]ele acestora poli]i[tii descoperindbunuri de peste 300.000 euro (autoturismede lux, bijuterii etc.) [i importante sume debani. |n privin]a traficului [i a consumuluide droguri, ne-am orientat activitatea \nprimul r#nd asupra prevenirii, organiz#ndac]iuni la discoteci [i restaurante, viz#nddescurajarea poten]ialelor dealeri [i con-sumatori.

|nt`rirea capacit`]ii de culegere,colectare [i analiz` a informa]iilor \n sistem

informatic a fost un alt obiectiv important,unitatea teritorial` de analiz` a informa]iilorC`l`ra[i av#nd ca sarcin` principal` creareaunui sistem centralizat de colectare, stocare[i procesare a tuturordatelor [i informa]iilorde]inute de structurilede poli]ie din jude]ulC`l`ra[i, elaborareaunor analize ope ra -]ionale pe cazuri con-crete, astfel \nc#t s` ben-eficieze toate structurilede investigare a crimi-nalit`]ii, dar [i celelaltestructuri cu care coo -per`m \n combatereafenomenului.

Am ac]ionat con-stant pentru prevenirea criminalit`]ii, \nparteneriat cu administra]ia public`, insti-tu]ii [i organiza]ii neguvernamentale, cucare am \ncheiat protocoale, av#nd ca scopat#t cre[terea gradului de comunicare [icooperare interinstitu]ional`, c#t [idesf`[urarea unor activit`]i comune. Con-cret, am ac]ionat pentru prevenirea [i com-baterea t#lh`riilor, a infrac]iunilor comisecu violen]`, \n genere, a furturilor dinlocuin]e, a violen]ei stradale, pentru pre-venirea victimiz`rii cet`]enilor, \n acest sensreprezentan]ii media fiindu-ne partenericonstan]i prin realizarea a numeroase emi-siuni [i articole care au relatat activit`]ile

noastre. Pentru a releva modul \n carefunc]ioneaz`, c#t [i eficien]a Poli]iei deproximitate, amintim vizita \n jude]ulC`l`ra[i a domnului Stephan Vaney, expert

\n analiz` tranzac]ional`,adjunct al [efului Poli]iei dinGeneva, av#nd ca scop infor-marea asupra modului deac]iune a poli]i[tilor dinacest domeniu, c#t [i apli-carea conceptului de Securi-ty Marketing. |n cadrulvizitei de lucru au avut loc\nt#lniri cu reprezentan]i aiPrefecturii Jude]ului C` -l`ra[i, Autorit`]ii Teritorialede Ordine Public`, Inspec-toratului {colar Jude]eanC`l`ra[i, fiind reliefate coo -

perarea acestor institu]ii [i bunele rezultateob]inute, domnul Stephan Vaneyexprim#ndu-[i mul]umirea pentru activi-tatea Poli]iei de proximitate".

La nivelul I.P.J. C`l`ra[i am mai remar-cat eforturile constante \n lupta \mpotrivacorup]iei interne [i a conduitei necores -punz`toare a poli]i[tilor, prin numeroasem`suri, c#t [i realizarea unui sistem modernde rela]ii cu publicul, fiind amenajate spa]iimoderne de primire [i de consiliere a vic-timelor.

PPaaggiinn`̀ rreeaalliizzaatt`̀ ddeeRRooxxaannaa GGHHEEOORRGGHHIIUU PPAAPP

Performan]a, obiectiv primordial

SSeerrvviicciiuull CCrriimmiinnaalliissttiicc II..PP..JJ.. SSuucceeaavvaaAgentul principal Bogdan B`nic`, agen]ii Sergiu {tir, Andrei Time[, Radu Moha,

Marius Ursu, Ionu] Musc`, inspectorul Gheorghe Oniu, agen]ii [efi adjunc]i

Andrei David Petriuc [i Emilian Hreniuc, agent [ef principal Viorel Magazin, comi -sar Dan Nechifor, comisar-[ef Adrian Pojor, dna. Mioara Haure[, personal civil [i[eful serviciului domnul comisar-[ef Sorin Pascari.

AAggeennttuull MMaarrggaarreettaa NNii]]ii[[oorr,, ddee nnoouu`̀ lluunnii llaaII..PP..JJ.. SSuucceeaavvaa,, aabbssoollvveenntt`̀ aa {{ccoolliiii ddee aaggeenn]]ii VVaassiilleeLLaasscc`̀rr,, ddiinn CCoommppaarrttiimmeennttuull IIddeennttiiffiicc`̀rrii JJuuddiicciiaa--rree,, aarree ddeejjaa ““lluuccrraa]]ii”” [[aassee aauuttoorrii ddee iinnffrraacc]]iiuunnii,, ssttaa--bbiillii]]ii pprriinn ccoommppaarraa]]iiii ddaaccttiilloossccooppiiccee..

AAggeennttuull [[eeff pprriinncciippaall IIooaann MMiirr`̀uu]]...... ttuuttoorreellee..



Sondajul de opinie- un instrument

agreatDespre poli]i[tii d#mbovi]eni [i eficien]a

serviciilor lor, managerul Aurel Vl`dulescudiscut` numai cu sondajele pe mas`. Nu c`nu ar avea \ncredere \n oameni: dimpotriv`.

Elimin` subiectivismele \n evaluare cu„armele“ [tiin]ei sondajului, realizat profesionistde c`tre exper]ii \n cercetare [i pro g noz` ai Insti-tutului pentru Cercetarea [i Prevenirea Crimi-nalit`]ii din I.G.P.R., cu implicarea speciali[tilorlocali nou \ncadra]i, respectiv psihologul [i socio-logul institu]iei.

Un astfel de sondaj, efectuat \n r#ndulpoli]i[tilor d#mbovi]eni, s-a referit la percep]iaactului managerial [i a celor \ndritui]i s`-l exercitela nivelul I.P.J. S-a mers pe indici de performan]`\n domenii privind: competen]a profesional`,corectitudinea, moralitatea, claritatea \n luareadeciziilor, fermitatea, prestan]a [i autoritatea,respectul fa]` de subordona]i [i capacitatea demunc`. Rezultatele sondajului intern au reliefat ati-tudini [i percep]ii care au impus luarea unorm`suri imediate [i radicale chiar. Inspectorul [ef afost nevoit s` fac` schimb`ri \n echipa managerial`[i planuri de reevaluare a oamenilor. A numit, pebaz` de concurs, cadre tinere \n func]ii decomand`, cadre care au venit cu o ofert` manage -rial` ce cuprinde elemente de noutate [i moderni-tate \n ceea ce prive[te eficientizarea muncii.

Rezultatele evalu`rilor au impus schimbareaconducerii poli]iilor din [apte ora[e, a trei [efi deserviciu [i a doi [efi de birou. A desfiin]at un biroude poli]ie (Crevedia) [i a restructurat, pe principiide actualitate, Poli]ia din R`cari.

|n ceea ce-l prive[te, a cùtat s` acorde o maimare \ncredere subordona]ilor, dar s` le [i c#[tigeacestora, prin fapte [i comunicare desigur, \ncre -derea. „Nu m` r`stesc, nu \nchid u[a nim`nui - nespune. |n schimb, nu tolerez nici o abatere!“

{eful I.P.J. D#mbovi]a a luat „taurul corup]iei“

de coarne. Declar`: „Am o foarte bun` colaborarecu Biroul Anticorup]ie \n cadrul programului delupt` \mpotriva corup]iei. |n acest sens, au fostrealizate dou` ac]iuni de prindere \n flagrantdelict, iar doi poli]i[ti au fost da]i afar` disciplinar,dosarul lor fiind \naintat Parchetului“.

Nu se teme s` aib` \n vizor domeniile [i oameniicu predispozi]ie la fapte de corup]ie [i promite c` vaac]iona cu fermitate acolo unde constat` abateri.

{i totu[i, imaginea conteaz`

Am l`sat la urm` realiz`rile I.P.J.D#mbovi]a \n ceea ce prive[te schim-barea de imagine [i, implicit, schim-barea \n rela]ia direct` cu cet`]eanul.

„Am vrut s` \mbun`t`]esc ima -ginea Poli]iei, la propriu [i la figurat,ni s-a destìnuit comisarul [ef

Vl`dulescu. Am promovat mai mult` deschidere \nrela]ia cu presa [i am abordat dialogul direct cu pop-ula]ia. Am r`mas surprins de ceea ce mi-au spusoamenii \n cadrul \nt#lnirilor avute \n campania pecare am declan[at-o \n 27 februarie a.c. P#n` \nprezent am f`cut cinci asemenea ac]iuni \n care amdus mesajul institu]iei noastre: <<Poli]ia este [i tre-buie s` fie \n slujba cet`]eanului!>>. Am fost \n micro-raioanele VI [i XI din municipiul T#rgovi[te, \ncomunele Aninoasa, Odobe[ti, \n municipiul Moreni,la colegiul <<Constantin Cantacuzino>>. Oameniiau d i s cu t a t d e s c h i s , a f i rm # n du - [ i b u c u r i a

[i \ncrederea. Multe dintre problemele sesizate aufost rezolvate de noi, altele, \ns`, care nu ]ineau decompeten]a Poli]iei, au fost aduse la cuno[tin]a

administra]iei locale. Am sim]it, \n aceste\nt#lniri, dorin]a comunit`]ii de a ac]iona,\mpreun` cu noi, pentru mai mult` sigu-ran]`.“Tot \n aceast` perioad`, de c#nd echipa

managerial` este condus` de c`tre comi -sarul-[ef Aurel Vl`dulescu, s-au f`cutschimb`ri, chiar de la poarta institu]iei.Dup` 30 de ani, Poli]ia are o alt` intrare. Deasemenea, a fost reorganizat [i modificatPavilionul B, unde, prin eforturi uria[e, aufost amenajate birouri moderne pentru struc-turile de crim` organizat`, anticorup]ie [iarme. „V#ntul“ schimb`rii a „b`tut“ [i prinsala de conferin]e unde, tot dup` 30 de ani,au fost aruncate b`ncile cu sc#r]#it sinistru,fiind montate sisteme de radioconferin]e [ide aer condi]ionat. Momentan, echipa ma -nagerial` vrea s` amenajeze o sal` destinat`\nv`]`m#ntului la distan]`, un proiect mo -

dern, european, care va prinde contur pe baza uneicolabor`ri cu poli]i[tii elve]ieni [i olandezi. Lunaseptembrie trebuie s`-i „prind`“ cu o nou` sal` dea[teptare [i una de consiliere, amenajate la stan-darde europene.

„Schimb`rile survenite, \n imagine [i \n men-talitate, ca urmare a promov`rii unui nou tip depoli]ist [i unui nou tip de munc` au primit un plusde vizibilitate [i datorit` prezen]ei mai vii a

poli]i[tilor \n teren - a ]inut s` ne spun` interlocu-torul. Prezen]` impulsionat` datorit` celor 120 deautoturisme Logan primite \n acest an, care au <<pen-sionat>> 30 de ma[ini vechi [i uzate. Cu excep]ia a[apte care au mers spre Poli]ia Rutier`, toate acestema[ini au ajuns \n mediul rural, \n special spre pos-turile de poli]ie situate pe drumurile na]ionale. Maiurmeaz` s` primim de la I.G.P.R. \nc` 120 de ma[ini“.

Inspectoratul de Poli]ie al Jude]ului D#mbovi]a aavansat \n proiectul de schimbare. Comunitatea nu maiaccept` Poli]ia dec#t ca serviciu \n slujba sa. {i „ce -rerea“ se simte pe zi ce trece. Acolo unde Poli]ia nu]ine cont de menirea sa, apare, inevitabil, „sanc]iunea“din partea contribuabililor.

Proiectul managerial al comisarului [ef Vl`dulescu]ine cont de „cererea“ comunit`]ii [i prezint` „oferte“viabile.

|n fond, [i aici, ca peste tot, este vorba despre o...pia]` de servicii. Servicii care „se cump`r`“ numai dac`sunt de calitate.

IInnaa BB~~LLAANNFFoottoo:: MMaarriiuuss PPOOPPEESSCCUU

Un alt mod de a „vinde“ servicii comunit`]iiComisarul-[ef Aurel Vl`dulescu, inspec-

torul [ef al I.P.J. D#mbovi]a, este poli]ist dela 18 ani. A \nv`]at meseria \ncep#nd cu\nceputul firesc. Gradele [i func]iile [i le-acucerit prin educa]ie, prin practic`, pas cupas, acumul#nd experien]` profesio -nal` [i uman`, care i-a permis, \n mai2005, s` ocupe cea mai \nalt` func]ie \ncadrul I.P.J. D#mbovi]a. Desigur, nueste pentru prima oar` \n cariera sac#nd devine managerul unei asemeneastructuri. A mai absolvit un stagiu -

2004-2005 - la c#rma I.P.J. Ialomi]a. A venitla T#rgovi[te pentru c` a prezentat un pro-gram de manageriat menit s` revigorezeaceast` institu]ie \n care, prin unele locuri,timpul \ncremenise...

O parafraz` „gustat`“ de poli]i[ti:

„Codrule, codru]ule, te-ap`r`m, dr`gu]ule!“ CC##nndd ttooppoorruull lloovvee[[ttee ppeerrffiidd \\nn ""iinniimmaa ccooddrriilloorr"",,

ppoollii]]ii[[ttiiii PPoossttuulluuii ddee PPoollii]]iiee RRuurraall`̀ VVll`̀ddeennii,, jjuuddee]]uullBBoottoo[[aannii,, iinnttrr`̀ \\nn rreezzoonnaann]]`̀ ssiimm]]iinndd rr`̀nniillee ccaa \\nn pprroopprriiaaiinniimm`̀!! AAggeennttuull [[eeff aaddjjuunncctt IIooaann AAnnii]]eeii,, [[eeffuull aacceessttuuii ppoossttddee ppoollii]]iiee rruurraall`̀ ddeemmnn ddee uunn <<ttoopp>> aall eeffiicciieenn]]eeii,, [[ii--aaff`̀ccuutt ssttaaggiiuull \\nn ccoommuunnaa ""MMiihhaaii EEmmiinneessccuu"" ((cceeaa ccuu cceellee--bbrruull IIppoottee[[ttii!!)) [[ii ccrreeddee cc`̀ pp`̀dduurreeaa eessttee ""ssff##nntt`̀"",, dduupp`̀aarrhheettiippuull ccoonnssaaccrraatt ddee mmaarreellee nnooss--ttrruu ppooeett nnaa]]iioonnaall,, EEmmiinneessccuu,, cceellccaarree aa ccuuttrreeiieerraatt \\nnttrreegg llaabbiirriinnttuullvveerrddee ddiinn zzoonn`̀ ccaa ppee uunn ssppaa]]iiuummeerreeuu ddeesscchhiiss rreevveellaa]]iiiilloorr [[ii ll--aattrraannssffiigguurraatt,, rriiddiicc##nndduu--ll \\nn ssffeerraaiiddeeaa]]iieeii ppuurree.. AA[[aa ssee eexxpplliicc`̀ pprrooffuunn--ddaa iimmpplliiccaarree aaffeeccttiivv`̀ ccuu ccaarree aacceeaasstt`̀eecchhiipp`̀ tt##nn`̀rr`̀ ddee ppoollii]]ii[[ttii ddiinn ccaarreemmaaii ffaacc ppaarrttee:: aaggeenntt IIooaannaa PPooppoovviiccii,,aabbssoollvveenntt`̀ ""pprroommoo]]iiaa 22000055"" aa {{ccoolliiii""VVaassiillee LLaasscc`̀rr"" -- CC##mmppiinnaa [[ii aaggeennttMMaarriiuuss OOvviiddiiuu JJaacchheell,, pprrooaasspp`̀ttaannggaajjaatt ddiinn ssuurrss`̀ eexxtteerrnn`̀,, eesstteemmeerreeuu ccuu oocchhiiii ppee hhoo]]iiii tteennttaa]]ii ss`̀ccoommiitt`̀ iinnffrraacc]]iiuunnii ssiillvviiccee.. UUrrmm##nnddllooggiiccaa ppooeettuulluuii,, ppeennttrruu eeii,, aarrbboorriiii""ppooaarrtt`̀ ssuufflleettee ssuubb ccooaajj`̀,,"" iiaarr cceeiiccaarree \\ii mmuuttiilleeaazz`̀ [[ii pprr`̀dduuiieesscc,, ccoommiittnnuu ddooaarr uunn ddeelliicctt ccii [[ii uunn...... ssaaccrrii--lleeggiiuu.. ||nn ooffeennssiivvaa lloorr pprrootteeccttiivv`̀,,ppoollii]]ii[[ttiiii aauu uunn <<aalliiaatt ddee nn`̀ddeejjddee>> \\nn pprriimmaarruull ccoommuunneeiiVVll`̀ddeennii,, ddoommnnuull VVooiiccuu MMuurraarriiuu.. DDoommnniiaa ssaa nnee--aaddeeccllaarraatt:: ""LLaa oorriiccee oorr`̀ ddiinn zzii ssaauu ddiinn nnooaappttee aamm aappeellaattllaa ppoollii]]ii[[ttii ppeennttrruu aa ccrreeaa oo ggrruupp`̀ ooppeerraattiivv`̀ ccaarree ss`̀--iippoottoolleeaasssscc`̀ ppee lloottrriiii ccooddrriilloorr,, aaccee[[ttiiaa aauu rr`̀ssppuunnss::<<pprreezzeenntt!!>>,, ccuu mmuulltt`̀ pprroommppttiittuuddiinnee.. DDeesseeoorrii,, aamm \\nnttrree--pprriinnss aassttffeell ddee aacc]]iiuunnii \\nn wweeeekk--eenndd,, \\mmbboogg`̀]]iinndd aaggeennddaaccoonnssttaatt`̀rriilloorr ddee ddeelliiccttee ssiillvviiccee..""

|n contrast cu opiniile eminamente pozitive desprepoli]i[ti, primarul are, totu[i, o mare „durere“: "Dac`poli]i[tii sunt foarte dinamici [i realizeaz` multe prinderi\n flagrant, instan]ele m` dezam`gesc. Este de-a drep-tul revolt`tor faptul c`, p#n` \n prezent, niciunul dintreho]ii <silvici> n-a fost pedepsit, nu i s-a confiscat atelajul.A[a se face c` ace[tia au tupeul [i insolen]a s` ne r#d`\n nas. Poli]i[tii \i prind \n flagrant, dar instan]ele decids`-i ating` doar cu o... floare. Adic` s` le aplice amenziadministrative. A[a se face c` delictele silvice audevenit, pentru unii, o afacere m`noas` [i un izvor nese-cat de profituri ilicite. Cei care judec` vorbesc doar depre judiciul \n sine, care, uneori, dac` nu este preamare, f`r` a ]ine seama de recidiv`, \n sensul acelui"perseverare est diabolicum", nici de pericolul de adezechilibra flagrant ecosistemul... |n mass-media, dis-cursul piloteaz`, cum este de altfel firesc, \n jurul ideiide drepturi ale omului, iar infractorii speculeaz` asta.Una - dou`, sunt dispu[i s` taxeze atitudinea ferm` apoli]i[tilor drept <abuz>. Din fericire, oamenii legii dela Postul de Poli]ie Rural` Vl`deni ac]ioneaz` cu destul`

pruden]`, discern`m#nt [i tact." Demn` de remarcat este [i receptivitatea cu care

Direc]ia Silvic` Jude]ean` a \nceput s` ac]ioneaze com-plementar, asigur#nd paza p`durilor proprietate privat`.Poli]i[tii sper` c`, astfel, marja de manevr` a ho]ilor dematerial lemnos se va reduce considerabil. Dup` o"gril`" de evaluare \n perfect` concordan]` cu coman-

da social` [i cu exigen]ele puse \n fa]a poli]i[tilor dinmediul rural de c`tre conducerea Inspectoratului Ge -neral al Poli]iei Rom#ne, at#t domnul comisar [ef DanRo[u, [eful I.P.J. Boto[ani, pe care l-am g`sit \n controlla Vl`deni, c#t [i comisarul [ef Ilie P#nzariu, [eful Ser-viciului Ordine Public`, consider` activitateapoli]i[tilor de aici, drept foarte bun` la to]iparametrii. Ei apreciaz`, mai ales, num`rulmare de activit`]i preventive desf`[urateat#t la "centru" c#t [i \n satele Brehue[ti,Hu]ani, M#ndre[ti [i Hri[cani, multiplelerela]ion`ri ale poli]i[tilor cu popula]ia,numeroasele prinderi \n flagrant, c#nd evorba de infrac]iuni silvice, controalelecorective privind calitatea sistemelor depaz` [i materialele incisive afi[ate la gazeta:"Poli]ia v` informeaz`>"

Tot foarte bun` este considerat` activi-tatea de supraveghere a traficului rutier peDrumul European 58, care face leg`tura cu Jude]ulSuceava, dar [i cu localit`]ile din zona Ardealului, Mara-mure[ului [.a. Din acest punct de vedere s-a remarcat \nmod deosebit, agent Ioana Popovici (pe care o pute]ivedea ac]ion#nd \ntr-una din imaginile al`turate.Abilit`]ile pentru activitatea de cercetare penal` o reco-mand`, de asemenea, |n ceea ce-l prive[te pe agentulMarius Ovidiu Jachel, el se str`duie[te s` se adapteze lamarea schimbare: de la condi]ia de profesor de sport lacea de...poli]ist. Metodic, experimentat, ini]iatorul sù,

agentul [ef adjunct Ioan Ani]ei \l \nso]e[te \n teren, \iinduce buna cunoa[tere a legisla]iei \n vigoare, precum[i tacticilor de ac]iune adecvate.

Integri, au refuzat oricecompromis cu un

contrabandist de armeUnul dintre succesele cu care se m#ndresc poli]i[tii

din Vl`deni este prinderea unui contrabandist de arme,Boicu Viorel, 38 de ani, din jude]ul Suceava. {eful Pos-tului Rural de Poli]ie Vl`deni se afla \n serviciu de patru-lare, mult dup` miezul nop]ii, \mpreun` cu un fost aju-tor (care, \n prezent, este agent de siguran]` public` \nmunicipiul Boto[ani!), c#nd \ntre Hu]ani [i Bucecea, auv`zut un autoturism rul#nd cu vitez` redus`. {oferulavea "pitite" \n ma[in` un iepure \ns#ngerat (braconat!),o cutie cu muni]ie [i o arm` "brici" ( semi-automat`foarte performamt` cu 12 cartu[e!), pe care o introdus-ese ilegal \n Rom#nia. Ulterior, s-a dovedit c` BoicuViorel, era un cinico - sadic cu abilit`]i speciale. |mpu[cav#natul din mersul ma[inii. La perchezi]ia domiciliar`,poli]i[tii au mai descoperit o arm` de v#n`toare [i maimulte piei de animale ucise. Insolen]a nem`surat` ainfractorului s-a manifestat prin aceea c` i-a propusagentului [ef adjunct Ioan Ani]ei un t#rg: bani \n schim-bul libert`]ii. Ca [i cum cinstea s-ar putea negocia ca latarab`! De[i avea \n fa]` un individ periculos, [eful pos-tului de Poli]ie din Vl`deni [i-a asumat curajos riscul. Arefuzat orice compromis cu infractorul. |n prezent, aces-ta se afl` dup` gratii, pentru contraband` cu arme, bra-

conaj [i ... altele. |n ceea ce-i prive[te pe poli]i[tii postului,ace[tia evolueaz` pe coordonate fire[ti, stabile, oneste.Organiza]i, cu fermitate [i perseveren]`, iar cet`]enii dincomun` \i privesc cu mult` \ncredere, \ntruc#t, au trecut<proba integrit`]ii>. Ceea ce, din punctul lor de vederereprezint` o garan]ie suplimentar` [i un atuu \n plus.

AAnnttooaanneettaa DDAARRIIEEFFoottoo:: VVaassiillee BBEEDDRRIIAAGG~~

Prin activit`]i specifice \n domeniulsilvic, structurile de ordine public` alePoli]iei Rom#ne s-au implicat \n pre-venirea [i combaterea tìerilor [i sus-tragerilor ilegale de arbori, ac]ion#ndasupra cauzelor care au dus la prolife -rarea fenomenului infrac]ional [i contra-ven]ional \n paguba de]in`torilor legali.

|n primele 6 luni ale acestui an,poli]i[tii au solu]ionat peste 5.000 dedosare penale la regimul silvic, dintrecare 2.340 pentru tìere ilegal` de arbori,2.805 pentru furt de arbori.

|n jude]ul Vrancea, de exemplu, aufost aplicate 376 contraven]ii pe linie desilvicultur` \n valoare de 22.7203 RON.Totodat` au fost constatate 328 infrac]iuni

la regimul silvic, respectiv - infrac]iuniprivind furtul [i tìerile ilegale de arbori,precum [i infrac]iuni la O.G. 96/1998.

Ca urmare, poli]i[tii vr#nceni au\nceput cercetarea \mpotriva lui M. Gigel,P. Octavian, C. Constantin, V. Marieta, V.Dumitru, P. Gheorghe, C. Ionic`, B.Doru, G. C`t`lin, E. Petric` [i V. Alexan-dru, \nvinui]i pentru s`v#r[ireainfrac]iunii de tìere ilegal` a 5.683 m.c.de arbori. Prejudiciul cauzat de ace[tia\nsumeaz` peste 900.000 RON.

Totodat`, se desf`[oar` cercet`ri fa]`de M. Florin, P. Constantin [i T. Marius,care prin tìerile ilegale a 3.046 m.c.dearbori, au provocat un prejudiciu de peste570.000 RON.

Poli]i[ti din comuna Dofteana, jude]ulBacù l-au prins \n flagrant pe M. Ioan, de67 ani, din ora[ul D`rm`ne[ti, jude]ulBacù, care a tìat [i sustras 13 arboriesen]` arin din p`durea administrat` dePrim`ria Comunei Dofteana, cauz#nd unprejudiciu de 464 RON. |n cauz` s-a\ntocmit dosar penal, conform prevede -rilor art. 32 din O.G. nr. 96/1998 [i art. 98din Legea nr. 26/1996.

La ini]iativa conducerii I.G.P.R.,\ncep#nd cu data de 19.06.2006, au fostorganizate [i efectuate \nt#lniri de lucrucu to]i reprezentan]ii institu]iilor statuluice au atribu]ii \n asigurarea integrit`]iifondului forestier, respectiv MinisterulAgriculturii, P`durilor [i Dezvolt`rii

Rurale, Inspectoratele Teritoriale deRegim Silvic [i V#n`toare Regia Na]ionalà P`durilor - Romsilva, Parchetul Gener-al, Garda Financiar`, Garda de Mediu,Imprimeria Na]ional` [i reprezentan]i aiproprietarilor particulari de p`duri.

Astfel, au avut loc \nt#lniri de lucru \njude]ele Cara[ Severin, Sibiu, Covasna,Buzù, \n urma c`rora au fost abordateproblemele [i disfunc]iile \nregistrate \nac]iunile comune desf`[urate, fiind sta-bilite modalit`]i de interven]ie, \n planorganizatoric, conceptual, dar mai aleslegislativ.

RRaammoonnaa DDAABBIIJJAA

Peste 5.000 dosare penale la regimul silvic solu]ionate \n primul semestru al anului 2006



Devotamentul [i noble]ea"Suntem \n slujba comunit`]ii, iar prin

activitatea noastr` trebuie s` ne sprijinimsemenii s`-[i rezolve orice problem`, s`facem tot ceea ce depinde de preg`tirea[i menirea noastr` pentru a asigura nece-sarul de siguran]` [i de a garantarespectarea drepturilor fundamentaleconsfin]ite prin Constitu]ie. Am credin]ac`, pentru un poli]ist adev`rat, acesteasunt coordonate \nscrise \n natura firiisale [i c` face cu pasiune acest serviciude o mare responsabilitate, dar, \n acela[itimp, [i de o mare noble]e. |n acest con-text, cred \n efortul poli]i[tilorconst`n]eni de a face ca legea s` fierespectat`, de a reface ordinea impus` denorme, acolo unde aceasta a fost\nc`lcat`" - ne spune domnul comisar-[efVictor Popescu, [eful Inspectoratului dePoli]ie al Jude]ului Constan]a. Un poli]istexperimentat, devotat profesiei sale, carea reu[it implementarea unui concept ma -nagerial modern, european, performan]afiind cuv#ntul de ordine. Iar atunci c#ndne m`rturise[te c` pentru fiecare poli]isttrebuie s` fie clar c` datoria fa]` decet`]eni este mai presus de orice, esteevident c` domnia sa, manager prin exce-len]`, a identificat [i cìle eficiente viz#ndrandamentul presta]iei serviciuluipoli]ienesc. Pe care nu \l poate concepeastfel dec#t la standardele de calitate [ieficien]` ale institu]iilor europene simi-lare. {i pentru c` ne refeream la perfor-man]`, \n prim-plan, la nivelul I.P.J. Con-stan]a sunt urm`toarele obiective:cre[terea gradului de siguran]` public` acet`]eanului; \mbun`t`]irea calit`]ii servi-ciului poli]ienesc; cre[terea nivelului de\ncredere a popula]iei \n poli]ie; comba -terea criminalit`]ii organizate, c#t [ireducerea fenomenului criminalit`]ii.

|n ceea ce prive[te modernizareamanagementului institu]ional la nivelul

inspectoratului, c#t [i la nivelul poli]iilormunicipale [i or`[ene[ti, s-a elaboratorganigrama I.P.J. Constan]a, \n func]iede situa]ia operativ`, s-au \nfiin]at struc-turile "Poli]ie urban`" [i "Poli]ie rural`",s-au \nfiin]at [i opera]ionalizat comparti-mentele "Apeluri de urgen]` 112" [i"Analiza informa]iilor". Totodat`, s-acompletat schema Compartimentului"Analiza [i prevenirea criminalit`]ii" cu

func]iile de psiholog [i sociolog. Extremde importante au fost sondajele de opinierealizate privind percep]ia poli]iei dec`tre comunitate, c#t [i realizarea unorstudii [i a unor focus-grupuri pe diferiteteme.

Am remarcat dotarea cu sistemevideo de monitorizare a perimetruluiinspectoratului, faptul c` accesul \n sediu

se face pe baz` de cartele magnetice, peniveluri de securizare, un arest ultramo -dern, european, poligonul acoperit detragere, complet automatizat, antifonat [irenovat. Au fost amenajate spa]ii de pri -mire a publicului, dup` standardeeuropene, tot la nivelul inspectoratuluifiind prev`zut un scroll electronic, prinintermediul c`ruia se mediatizeaz` mate-riale preventive, precum [i alte informa]iide interes public. Iar spa]iul de con-siliere a victimelor, amenajat cores -punz`tor [i dotat cu tehnic` de cal-cul performant`, distruge oricebarier` a reticen]elor. A fostopera]ionalizat` [i o linie telefonic`direct`, care func]ioneaz` nonstop,pentru sesizarea faptelor de oricenatur` (corup]ie, comportamentinadecvat) s`v#r[ite de c`trepoli]i[ti.

"|n domeniul prevenirii crimi-nalit`]ii - afirm` ddoommnnuull ccoommiissaarr--[[eeff VViiccttoorr PPooppeessccuu - am reu[it s`reducem infrac]iunile de natur`judiciar`, \ndeosebi t#lh`riilestradale, confirm#ndu-se eficien]aactivit`]ilor noastre. Totodat`, amderulat proiecte/programe par -teneriale, respectiv <<Siguran]a taconteaz`>>, \n care au fostangrenate \n activit`]ile preventivetoate structurile operative cuatribu]ii \n combaterea crimi-nalit`]ii, autorit`]ile publice locale,

unit`]ile de \nv`]`m#nt, media, societateacivil` \n genere. Alte programe au vizatprevenirea criminalit`]ii stradale \n sis-tem integrat, contracararea dinamiciiascendente a accidentelor de circula]ie,combaterea abuzurilor sexuale \mpotrivaminorilor, protec]ia persoanelor dev#rsta a III-a , prevenirea [i combatereatraficului [i a consumului ilicit de

droguri, prevenirea [i combaterea trafi-cului intern [i interna]ional de persoane\n scopul practic`rii cer[etoriei. Ac]iunicomplexe am desf`[urat pentru pre-venirea [i combaterea violen]ei, c#t [ipentru protec]ia patrimoniului, impor-tant` fiind \nfiin]area compartimentuluipentru prevenirea [i combatereainfrac]iunilor comise de c`tre cet`]eniirom#ni \n strìn`tate. Prin aplicarea<<Programului sectorial \mpotrivacorup]iei, fraudei [i sp`l`rii banilor>>, amreu[it implementarea conceptului deac]iune <<cumul de competen]e prinlucrul \n echipe mixte, poli]i[ti-inspectorifiscali, poli]i[ti-comisari ai G`rzii Finan-ciare>>, activit`]ile fiind orientate \n sferafaptelor ce constituie surse ale economieisubterane, pentru a documenta [i con-tracara infrac]iunile cu prejudicii mari."

Dintre obiectivele majore ale I.P.J.Constan]a mai amintim, pe scurt:cre[terea fluen]ei circula]iei [i a sigu-ran]ei rutiere pe drumurile publice, \nspecial acum, \n plin sezon estival;realizarea cooper`rii judiciare integrate\n materie penal`; prevenirea [i comba -terea corup]iei interne; optimizareacooper`rii regionale; optimizarea ma -nagementului resurselor umane; dez-voltarea [i modernizarea sistemului decomunica]ii [i informatic` la nivel local,interconectarea inspectoratului cu cele-lalte structuri ale Poli]iei Rom#ne [i aleM.A.I. La nivelul financiar-logistic,putem afirma, f`r` exagerare, c` au fostasigurate condi]ii optime de lucru pen-tru to]i poli]i[tii, prin renovarea unorposturi de poli]ie, c#t [i a camerelor deproximitate de la toate sec]iile, de lapoli]iile municipale [i or`[ene[ti. Iar pen-tru c` au condi]ii optime, rezultateleacestor profesioni[ti sunt foarte aproapede superlativ.

A r h i t e c t u r aA r h i t e c t u r aima g i n i iim a g i n i i

De la începutul acestui an [i p#n` \n prezent,Compartimentul Informare [i Rela]ii Publicedin cadrul IPJ Constan]a a mediatizat 339 mate-riale, dintre care 193 buletine de pres` zilnice,92 buletine informative, 14 comunicate, 38 [tiride pres`, dou` drepturi la replic` [i a organizat19 conferin]e de pres`. Toate aceste mediatiz`ris-au materializat într-un num`r de 13.619 mate-riale scrise [i audio-vizuale, la nivelul mass-media locale [i centrale, un num`r de 2.937 din-tre acestea fiind neutre, 10.621 favorabile [i 61cu caracter de sesizare pe marginea unor eveni-mente ce ]in de competen]a institu]iei. Câtprive[te modul de mediatizare, ponderea ode]in articolele din presa scris` - 9.533, urmatede TV - 2.380 [i radio - 1.706.

De asemenea, în acest interval, poli]i[tiiconst`n]eni au participat la 82 emisiuni difuzatela posturile de televiziune locale [i centrale, pre-cum [i la 74 emisiuni la radiourile locale [i cen-trale.

Începând cu data de 01.06.2006, s-a asiguratprezen]a ofi]erilor de pres` deta[a]i de lainspectoratele jude]ene de poli]ie din ]ar` la unnum`r de 6 emisiuni TV ale postului local deteleviziune Neptun, precum [i 68 interven]ii în

direct la Posturile de Radio Sky [i RadioVacan]a.

Un argument pentru o activitate des`v#r[it`,la data de 8.06.2006, subinspectorul SarmiziaFetcu, ofi]er de pres` al I.P.J. Constan]a, a pri -mit premiul INFOPRO din partea PRO TV Con-stan]a, pentru cel mai bun ofi]er de pres`.

Evenimentele mediatizate în aceast`perioad` au avut ca subiect activitatea de zi cuzi a poli]i[tilor const`n]eni în ceea ce prive[tecercet`rile în cauze penale, promovarea unorac]iuni care s` conduc` la îmbun`t`]irea ima -ginii institu]iei în rândul cet`]enilor prin relie-farea m`surilor întreprinse la nivelul I.P.J. Con-stan]a pentru implementarea strategiei dereform` [i a standardelor europene, a ac]iunilorreferitoare la programul de modernizare alPoli]iei Române, precum [i a rezultatelorob]inute în plan operativ, promovarea campani-ilor [i ini]iativelor institu]iei, nout`]i organiza-torice [i legislative, poli]i[ti care s-au remarcatîn activitate, activit`]i poli]iene[ti de interes,demersurile pentru apropierea de cet`]ean etc.

Au fost promovate, de asemenea, m`surileîntreprinse de c`tre I.P.J. Constan]a în cadrulAc]iunii „Litoral 2006", pe linia prevenirii [icombaterii faptelor infrac]ionale, recomand`rila adresa turi[tilor afla]i în vacan]` pe litoral [imediatizarea cazurilor deosebite petrecute dela deschiderea sezonului estival în sta]iunilelitoralului românesc al M`rii Negre, p#n` \nprezent.

Sezonul estival, cuprins în mod oficial în intervalul 1iunie - 15 septembrie, cunoa[te o afluen]` mare deturi[ti români [i strìni în toate sta]iunile de pe litoralulM`rii Negre. Este momentul în care nu doar sta]iunileînregistreaz` cote maxime de turi[ti, ci îns`[i popula]iamunicipiului Constan]a ajunge s` se dubleze. În acestsens, în conformitate cu Strategia Ministerului Admi -nistra]iei [i Internelor de asigurare a ordinii [i lini[tii pu -blice, precum [i Planul de cooperare între InspectoratulGeneral al Poli]iei Române [i Inspectoratul General alJandarmeriei Române a fost elaborat un plan comun deactivit`]i, cu participarea tuturor componentelor deordine [i siguran]` public`, precum [i implicareaautorit`]ilor locale [i a reprezentan]ilor Autorit`]ii Teri-toriale pentru Ordine Public` Constan]a, în vedereacre[terii siguran]ei cet`]eanului, prevenirea [i comba -terea oric`ror înc`lc`ri ale legii, a faptelor care lezeaz`via]a, integritatea corporal` [i avutul persoanei,men]inerea unui climat de siguran]` civic` în rândulturi[tilor sosi]i s`-[i petreac` vacan]a la ]`rm de mare.

M`surile de asigurare a climatului de ordine [i sigu-ran]` public` în zonele [i localit`]ile de pe litoral suntasigurate cu efective ale poli]iei în sta]iunea Mamaia,Eforie, Neptun [i Mangalia, iar în municipiul Constan]a,N`vodari, Costine[ti, 2 Mai [i Vama Veche, în coope -

rare cu efective aleInspectoratului Ju de -]ean de JandarmiConstan]a [i Grup`riiMobile de JandarmiConstan]a.

Efectivele de po -li]i[ti [i jandarmiac]ioneaz` pentrupre venirea [i comba -terea tuturor infrac ]i -unilor specifice aces -tei perioade, respec-tiv furturilor de pe plaje,din camerele de hotel, din buzunare, de [i din auto,infrac]iuni cu violen]` ce se s`vâr[esc în localurile pu -blice [i în preajma acestora, tâlh`rii stradale, comer]neautorizat, pentru protejarea legii dreptului de autor,împotriva faptelor de prostitu]ie [i proxenetism, a micu-lui trafic [i consum de substan]e stupefiante, a furturilordin societ`]i comerciale [i a altor infrac]iuni care aducatingere convie]uirii sociale.

Poli]i[tii dispun de mijloace auto din dotare, datorit`faptului c` baza logistic` a I.P.J. Constan]a s-a îmbun`t`]itrecent cu 52 de autoturisme pentru Poli]ia Rural`, 50 pen-

tru siguran]a public` urban` [ialte 11 pentru Poli]ia Rutier`,precum [i autovehiculedeta[ate. O noutate pentrusezonul din vara aceasta oreprezint` motoscuterele, înnum`r de 20, ce sunt prezenteîn toate sta]iunile, precum [icele 9 ATV-uri, în ambelesitua]ii inscrip]ionate conformspecifica]iei tehnice a I.G.P.R.,cu sta]ie RTM [i girofar.

Pentru consilierea tu -ri[tilor, pe plajele din sta]iunisunt amplasate corturiinscrip]ionate Poli]ia de Pro -ximitate [i au fost alc`tuitepatrule mixte de elevi(fat`/bìat).

Poli]ia Rutier` desf`[oaràctivit`]i de fluidizare a traficu-lui pe cele trei drumuri

na]ionale (DN 2A, DN 22C [i DN 39), precum [i pe toatecelelalte artere de circula]ie, înc` de la intrarea în jude][i pân` în sudul litoralului românesc, ac]ionând cu pri-oritate împotriva dep`[irii normelor legale de vitez`, a

conducerii sub influen]a bùturilor alcoolice, pentru dis-ciplinarea conduc`torilor auto în trafic, dar [i apietonilor, în vederea prevenirii accidentelor de circu-la]ie grave [i a oric`ror evenimente rutiere.

Având în vedere experien]a anilor trecu]i în care s-auînregistrat permanent cote în sc`dere ale situa]ieiinfrac]ionale, poli]i[tii const`n]eni asigur` turi[tiiromâni [i strìni care au ales s`-[i petreac` vacan]a pelitoralul românesc, c` sunt preg`ti]i s` le ofere lini[tea [isiguran]a de care au nevoie. „Suntem al`turi de cet`]eni[i vrem ca [i ace[tia s` ne fie al`turi, comunicând înmod deschis, manifestând o atitudine preventiv` [i con-tribuind împreun` pentru binele [i siguran]a fiec`ruia" -ne asigur` domnul comisar-[ef Victor Popescu, [efulI.P.J. Constan]a.Opera]iunea

„Fata Morgana"Recent, la ini]iativa Direc]iei de Investiga]ii Criminale din cadrul

Inspectoratului General al Poli]iei Române, poli]i[ti din cadrul struc-turilor de Investiga]ii Criminale [i Ordine Public` ale I.P.J. Constan]aau organizat [i desf`[urat ac]iuni pentru prevenirea [i combatereaprostitu]iei [i proxenetismului, în mai multe loca]ii de pe teritoriulmunicipiului Constan]a, precum [i în sta]iunile de pe litoral.

Aceste ac]iuni fac parte dintr-un program amplu desf`[urat la nivelna]ional, intitulat „Fata Morgana", ce are drept scop prevenirea [i com-baterea traficului de persoane, a prostitu]iei [i proxenetismului.

Pe lâng` categoriile de persoane men]ionate mai sus, poli]i[tii i-auavut în vedere [i pe minorii „copii ai str`zii", precum [i pe cer[etori.

Cu prilejul activit`]ilor desf`[urate s-au întocmit trei dosare penale,în care sunt cerceta]i 5 proxene]i; au fost depistate 85 persoane careacostau b`rba]i în vederea practic`rii prostitu]iei, pentru 7 dintre aces-tea fiind întocmite dosare penale sub aspectul s`vâr[irii infrac]iunii deprostitu]ie, iar pentru celelalte 78 s-au luat m`suri de sanc]ionare con-traven]ional`, au fost constatate alte 5 infrac]iuni din care o tâlh`rie,trei furturi în dauna avutului privat [i o tentativ` de furt din auto; au fostdepista]i 41 cer[etori [i 36 copii ai str`zii, din care trei au fost interna]iîn Centrul de Primire Minori în Regim de Urgen]`; au fost depistatepatru persoane urm`rite general, între care [i un minor (urm`rit ge -neral, din Piatra Neam]); s-au aplicat 172 sanc]iuni contraven]ionale.

În aceea[i perioad`, [i lucr`torii Brig`zii de Combatere a CrimeiOrganizate au ac]ionat în baza unui plan propriu de ac]iune, întocminddou` dosare în care se efectueaz` acte premerg`toare la Legea678/2001, privind traficul de persoane în vederea practic`rii prosti-tu]iei, urmând a fi declinat spre competent` solu]ionare D.I.I.C.O.T.

Posibil` pruncucidereDe cur#nd, Sec]ia 1 Poli]ie a fost sesizat` cu

privire la faptul c` la o adres` de pe strada Petru Vul-can a fost g`sit de c`tre {. Raina, proprietara imo-bilului, în lada de la pat a camerei în care g`zduie[tecu chirie o student`, cadavrul unui nou-n`scut, într-o pung`.

A fost constituit` o echip` operativ` sub coor-donarea procurorului criminalist, care a stabilit c` încamera respectiv` locuie[te C. Angelica, de 22 ani,din M`cin, jude]ul Tulcea, student` la o universitatedin Constan]a. Din cercet`ri a rezultat faptul c` tân`raacuzase o stare de rù, se retr`sese în baia locuin]ei,unde a n`scut un copil pe care l-a b`gat într-o pung`,ascunzând-o ulterior în lada de la pat. C. Angelica nua spus nim`nui despre starea sa de graviditate, neex-is tând nici semne vizibile în aceast` privin]`.

Cadavrul a fost transportat la Morga CimitiruluiCentral Constan]a în vederea efectu`rii necropsiei,urmând ca, în func]ie de rezultat, s` se fac`încadrarea juridic` a faptei [i s` fie luate m`surile cese impun împotriva celei în cauz`.

Poli]i[tii avertizeaz`:

Marea poate fi periculoas`!Vremea capricioas`, cu ploi [i vânt puternic, s-a f`cut remarcat` [i la nivelul m`rii, unde va lurile mari, deter-

minate de furtuna din larg, au m`turat întreg litoralul.În ciuda acestei situa]ii, exist` înc` foarte multe persoane, c`rora am putea s` le spunem teribili[ti, care

ignor` semnalele clare de avertizare, aventurându-se în valurile agitate ale m`rii. Acest aspect a fost remarcat înzilele sfâr[itului de s`pt`mân` pe întreg litoralul românesc, unde lucr`torii de siguran]` public` afla]i în dispo -zitivele de pe plaj`, împreun` cu salvamarii, au intervenit insistent pe lâng` asemenea persoane, cu precizareac` se supun riscului de a-[i pune în pericol chiar via]a.

Facem pe aceast` cale un apel general c`tre turi[tii [i, deopotriv`, cet`]enii care ]in s`-[i satisfac` dorin]a uneibì în mare, s` fie pruden]i [i s` ia în seam` avertismentele persoanelor competente.

Nu uita]i c` marea este în[el`toare [i c`, din pricina curen]ilor puternici [i a valurilor mari, chiar [i cei maiexperimenta]i înot`tori pot deveni cifre într-o statistic` a victimelor pe care Marea Neagr` le face an de an,speculând tocmai teribilismul [i incon[tien]a de care vorbeam.

În acest sens, v` facem cunoscut un caz de dispari]ie a unui minor, care, din datele de]inute pân` acum, celmai probabil s-a înecat. Astfel, la data de 01.07.2006, in jurul orei 21,30, Poli]ia Costine[ti a fost sesizat` de N.Marin, din Costine[ti, cu privire la faptul c` fiul sù Robert, în vârst` de 13 ani, nu a mai venit acas`.

Din verific`ri s-a stabilit c` minorul a fost la plaj` împreun` cu un prieten, iar în jurul orei 14,00 acesta adisp`rut. Ultima dat`, Robert a fost v`zut în ap`, aproape de mal.

În continuare se fac verific`ri [i investiga]ii în vederea identific`rii minorului disp`rut. De asemenea, s-a soli -citat darea în urm`rire local` a minorului N. Liviu Robert, dat fiind faptul c` nici pân` la momentul acesta nu afost g`sit.

PPaaggiinnii rreeaalliizzaattee ddee RRooxxaannaa GGHHEEOORRGGHHIIUU PPAAPP

profesiei de ppppoooo llll iiii ]]]] iiii ssss tttt

AC}IUNEA „LITORAL 2006“



F`r` derapaje de la profesionalism [i onestitate„Sunte]i interfa]a dintre comunitate

[i Poli]ie“|n nota exigen]ei, mesajul echipei

manageriale a Poli]iei Rom#ne, rostitde c`tre domnul chestor dr. GheorghePopa, poate fi caracterizat ca f`rèchivoc, opiniile ulterioare alepoli]i[tilor fiind convergente cu ideea dereform` acce lerat` \n domeniu.

Adjunctul inspectorului general alPoli]iei Rom#ne a reliefat necesitatea

\n]elegerii [i implement`rii noului Con-cept de Ordine Public`, invit#nd audito-riul la reflec]ie asupra rezultatelor\nregistrate. Domnia sa a spus: "Recent,la nivelul conducerii InspectoratuluiGeneral al Poli]iei, s-a formulat o Dis-pozi]ie a c`rei aplicare vizeaz` cre[tereagradului de rela]ionare dintre Poli]ie [icomunitate, \ntre altele [i prin inter-mediul \nt#lnirilor cu cet`]enii, organi-zate pe sectoare de siguran]` public`.Prin urmare, poli]istul de proximitatetrebuie s` devin`, \nainte de toate, prin-cipalul exponent \n culegerea de infor-ma]ii, astfel \nc#t, pe baza datelorfurnizate de el, s` se poat` recurge lademersurile ce se impun pentru prote-jarea popula]iei de elementele infrac-toare. Totodat`, protocoalele de colabo-rare, de ac]iune \n sistem integrat tre-buie s` existe nu doar conceptual, ci s`devin` func]ionale \n a[a fel \nc#t to]ipartenerii implica]i s` ia act de acestdocument, s`-[i asume respon -sabilit`]ile [i s` aplice m`surile nece-sare".

Domnul chestor dr. Gheorghe Popaa subliniat c` de[i efectele micii crimi-nalit`]i s-au estompat, fa]` de aceea[iperioad` a anului trecut, sub ac]iuneafor]elor de Ordine Public`, fenomenulse situeaz`, \n continuare, pe un trendascendent. O alt` constatare s-a referitla translatarea criminalit`]ii din mediulurban \n cel rural, ceea ce impune o maibun` organizare a muncii de poli]ie lasate [i gestionarea zonelor de compe-ten]` pe principiile rentabilit`]ii [i vi -zibilit`]ii. |n acest sens, directorulDirec]iei Poli]iei de Ordine Public` areiterat necesitatea utiliz`rii autove-hiculelor, repartizate \ndeosebi lacomune, la capacitate maxim` [i cuefecte imediate \n planul imaginii, astfel

\nc#t cet`]enii s` se simt` \n siguran]`.|n aceea[i m`sur`, aceast` investi]ief`r` precedent de care a beneficiatPoli]ia Rural`, a mai subliniat domnulcomisar Cornel Ciocoiu, trebuie s` sereg`seasc` la nivelul calit`]ii serviciuluipoli]ienesc, ceea ce presupune ca vec-tori: comportament adecvat, ]inut` regu-lamentar` [i reac]ie prompt` la solic-it`rile popula]iei.

|n planul muncii efective de poli]ie,s-a cerut participan]ilor, \n repetater#nduri, s` solicite imperativ cadrelordin structurile subordonate \nregis-trarea corect` a fenomenului in -

frac]ional [i, implicit, renun]areala reflexul p`gubos de mascare ainfrac]ionalit`]ii. "Nu acoperi]icifra neagr` a criminalit`]ii - aadùgat domnul chestor dr.Gheorghe Popa - pentru c` astfelnu ve]i putea gestiona situa]iaope rativ`. Dumneavoastr`, ca -drele de la Ordine Public`,sunte]i interfa]a dintre comuni-tate [i Poli]ie, veriga cea maiimportant`, deci, v` cerem s` v`face]i datoria".

Lipsa preg`tirii personalului,a recunoscut vorbitorul, duce lainfrac]iune [i comiterea de aba-teri. S-a mai ar`tat c` exist`, de

altfel, o rela]ie direct propor]ional` \ntrecriminalitate [i manifestarea unui com-portament \n afara rigorilor impuse destatutul poli]istului. De aceea, trebuiegeneralizat` experien]a pozitiv`, \nacord cu principiile deontologiei profe-sionale.

|ntre bune practici[i bun`-credin]`|n contextul demersurilor ini]iate de

c`tre conducerea Poli]iei Rom#ne \n pri -vin]a moderniz`rii standardelorpreg`tirii de specialitate [i a uneiselec]ii riguroase a poli]i[tilor din sis-tem, domnul comisar Cornel Ciocoiu aaten]ionat c` nu va accepta nici un fel decompromis cu cei ce nu [tiu, nu vor saunu pot s`-[i \ndeplineasc` atribu]iunilede serviciu cu profesionalism [i onesti-tate.

Efortul Direc]iei Poli]iei de OrdinePublic` \n sus]inerea acestui gen dedemersuri este remarcabil. De pild`, \nluna ianuarie a fost finalizat procesul deselec]ionare [i preg`tire a ofi]erilor for-matori, la {coala de Agen]i de Poli]ie"Vasile Lasc`r" - C#mpina, ofi]eriiDirec]iei au asigurat specializareacadrelor din aceast` categorie, care vorpune bazele preg`tirii continue apoli]i[tilor de Ordine Public` din mediulurban [i rural. La Centrul de Formare [iPerfec]ionare a Preg`tirii Agen]ilor dePoli]ie "Nicolae Golescu" Slatina, spe-ciali[tii D.P.O.P. au monitorizat cursu -rile de preg`tire [i ini]iere \n carier` aagen]ilor de poli]ie proveni]i de la Jan-darmeria Rom#n` [i a celor \ncadra]idin surs` extern`, \n 2005. Conducerea

Direc]iei s-a \nt#lnit cu toate seriile decursan]i, at#t la \nceputul stagiului, c#t[i la revenirea din activitatea practic`.

|n centrele jude]ene Timi[, Cluj,Dolj, Prahova, Arge[, Gala]i, Ia[i [i \nmunici piul Bucure[ti, s-au desf`[uratseminarii cu poli]i[tii responsabili \ndomeniul pazei bunurilor [i cureprezentan]ii societ`]ilor de protec]ie[i paz`.

|n domeniul Poli]iei de proximitate,s-au realizat proiecte practice de Securi-ty Marketing la jude]ele: Alba, Arge[,Bacù, Bra[ov, C`l`ra[i, Constan]a, Co -vasna, D#mbovi]a, Gala]i, Gorj, Harghi-ta, Ilfov, Mure[, Prahova, Teleorman,Tulcea, V#lcea [i \n municipiulBucure[ti, la care au participat 350 depoli]i[ti, s-au desf`[urat cursuri de Ana -liz` Tranzac]ional`, \n 27 de jude]e, ceau reunit 492 de cadre [i cursuri Ma -nagementul Schimb`rii, derulate laI.P.J. Arge[ [i \n municipiul Bucure[ti,cu participarea a 100 de poli]i[ti.

|n cadrul Programului Matra "Sigu-ran]` integral` \n marile ora[e", au fostdesf`[urate patru seminarii pe problemede management, minorit`]i, delincven]`juvenil` [i prevenire.

P#n` \n prezent, 512 [efi de post suntbeneficiarii cursurilor de Analiz` Tran-zac]ional`, iar, cu sprijinul ATOP sau alunor firme specializate, se afl` \n deru-lare cursuri de informatic` pentrupoli]i[tii posturilor comunale.

|mpreun` cu Studioul de Film dincadrul M.A.I., s-au realizat documentare

cu caracter didactic privind tactica inter-ven]iei poli]istului de Ordine Public` [idespre Poli]ia de proximitate, la care seadaug`, cu aportul speciali[tilorelve]ieni, finalizarea Manualului debune practici.

Cu toate aceste ini]iative de excep]ieale D.P.O.P., \ntre bunele practici ce artrebui s` intre \n presta]ia de zi cu zi [ibuna-credin]` a unora dintre poli]i[tiexist` un defazaj nedorit. Prin urmare,domnul comisar Cornel Ciocoiu a atrasaten]ia participan]ilor c` vor urma veri -fic`ri ale gradului de preg`tire acadrelor, ce se vor sus]ine pe calculator,sub forma unor teste gril`. Domnia sa ainvocat experimentul de la I.P.J. Arge[,

unde au fost sus]inute asemenea probe de... foc,rezultatele fiind edificatoare.

Protec]ie prin preven]iePrezent` la \nt#lnire, doamna comisar-[ef

Margareta Fle[ner a vorbit despre necesitateapartene riatului \n activitatea de prevenire a crimi-nalit`]ii \ntre poli]i[tii de Ordine Public` [i spe-ciali[tii I.C.P.C. [i ai structurilor teritoriale.

La nivel teritorial, se desf`[oar` 320 proiecte [iprograme parteneriale în contextul Poli]iei de pro -ximitate, în care sunt angrena]i peste 400 parteneridin cadrul administra]iei publice locale, ONG-urilor, mediilor de afaceri, altor institu]ii ale statu-lui. Aceste programe se refer` în principal la pre-venirea violen]ei în zona [i \n incinta unit`]ilor deînv`]`mânt, la protec]ia copiilor [i tinerilor, inte-grarea cet`]enilor de etnie rrom`, prevenirea [i

combaterea traficului [i consumului de droguri,precum [i a violen]ei de orice fel.

La nivel na]ional, structurile de Ordine P ublic`sunt implicate în derularea a numeroase programe.

Programul pentru prevenirea criminalit`]iistradale în sistem integrat angreneaz` Poli]ia,Admi nistra]ia public` local`, Jandarmeria, Poli]iaComunitar`, Autoritatea Teritorial` de Ordine Pu -blic`, societ`]i private de paz` [i protec]ie [i soci-etatea civil`, pentru adoptarea unor m`suri spe-ciale, determinate de amplificarea unor fapte anti-sociale, degradarea climatului de siguran]` a comu-nit`]ii [i proliferarea unor grupuri care deranjeazòrdinea [i lini[tea pu blic`.

|n baza acestui document, la nivelul majorit`]iijude]elor, s-au realizat întâlniri ale reprezentan]ilorinstitu]iilor implicate, finalizate cu încheierea deprotocoale sau planuri de m`suri comune mediati-zate în mass-media locale.

|n perioada urm`toare, se va realiza o evaluare amodului de implementare a acestui program [i aeficien]ei m`surilor dispuse în planul evolu]ieicriminalit`]ii.

|n baza Programului cadru „Siguran]a ta con-teaz`", unit`]ile de poli]ie jude]ene pun \n mi[care,în activit`]ile preventive, toate structurile operativecu atribu]ii în combaterea criminalit`]ii, autorit`]ilepu blice locale, unit`]ile de înv`]`mânt, societateacivil` [i mass-media.

|n municipiile re[edin]` de jude] cu o situa]ieoperativ` complex` din acest punct de vedere(Bucure[ti, Timi[oara, Ia[i, Constan]a, Gala]i [iCluj-Napoca), sunt constituite grupuri de lucruconduse de ofi]eri din cadrul Institutului pentruCercetarea [i Prevenirea Criminalit`]ii, Direc]ieiPoli]iei de Ordine Public` [i Direc]iei de Investi-ga]ii Criminale.

Programul „Siguran]a integral` în marile ora[e"a fost realizat în parteneriat cu Olanda [i imple-

mentat la jude]ele Bihor, SatuMare, Arad [i Timi[. S-audesf`[urat patru seminarii peparcursul c`rora exper]ii olan-dezi au prezentat unele aspectereferitoare la realizarea pre-venirii.

Programul „S` exmatricul`mviolen]a" pentru prevenirea [icombaterea delincven]ei juvenile în unit`]ilede înv`]`mânt reune[te institu]iile guvernamen-tale [i neguvernamentale, autorit`]ile publicelocale, unit`]ile de înv`]`mânt, societatea civil` [imass-media.

Planul de m`suri pentru contracararea evolu]ieinecorespunz`toare a dinamicii accidentelor de cir-cula]ie în mediul rural, precum [i pe tronsoanele dedrum din afara localit`]ilor este destinatimprim`rii unui trend descresc`tor num`rului [iconsecin]elor evenimentelor rutiere, pentru a c`reiaplicare ac]ioneaz` structurile teritoriale de Poli]ieRutier` [i de Ordine Public`. |mpreun` cuDirec]ia Poli]iei Rutiere, ofi ]erii Direc]ieimonitorizeaz` activit`]ile desf`[urate [i m` surileluate.

Planul de comba tere [i prevenire a traficului [iconsumului ilicit de droguri este destinat monito -riz`rii permanente a zonelor de risc în vedereaprevenirii vân z`rii [i consumului de droguri,adopt`rii [i implement`rii unor proceduri detestare rapid` a condu c` to rilor auto pentrudepistarea consumatorilor dedroguri, dezvolt`rii parteneriatu-lui social cu institu]ii guverna-mentale [i organiza]ii neguverna-mentale care activeaz` în acestdomeniu.Planul de ac]iune pentru pre-

venirea [i combaterea traficuluiintern [i interna]ional de per-soane, în scopul practic`riicer[etoriei a fost conceput pentrurealizarea unui sistem eficient decircula]ie a datelor de interes ope -rativ între forma]iunile de OrdinePublic`, investiga]ii criminale [icombatere a criminalit`]ii organi-zate [i antidrog, identificarealocurilor [i mediilor de interesoperativ, identificarea [i monito -rizarea victimelor acestor infrac]iuni, a re]elei detrafican]i, semnalarea [i oprirea la punctele de tre-cere a frontierei a persoanelor ce sunt transportateîn strìn`tate în vederea practic`rii cer[etoriei.

Programul de prevenire [i combatere aabuzurilor sexuale împotriva minorilor este nece-sar cre`rii unui sistem de comunicare real [i efi-cient între factorii cu atribu]ii în domeniu,

preg`tirii antivictimale a minorilor [i eficientiz`riiactivit`]ii de combatere a infrac]iunilor de abuzsexual.

Planul de ac]iune pentru desf`[urareaopera]iunii „Fata Morgana" constituie un utilinstrument \n prevenirea [i combaterea traficuluiintern [i interna]ional de persoane, a migra]iei ile-gale, prostitu]iei [i proxenetismului, pentruculegerea [i schimbul de informa]ii privind traficulintern [i interna]ional de persoane, migra]ia ile-gal`, prostitu]ia [i cer[etoria, va lorificarea acestoraîn prevenirea [i combaterea acestor genuri defapte, precum [i pentru identificarea [i monito -rizarea victimelor traficului de fiin]e umane,audierea acestora [i asigurarea asisten]ei de spe-cialitate cu sprijinul O.N.G.-urilor în domeniu.

La grani]a dintre parteneriat [i competi]ie

|n opinia domnului generalmaior Iosif Panduru, Poli]ia [iJandarmeria sunt dou` struc-turi aflate \n parteneriat [i,nicidecum, \n competi]ie. Cutoate c` s-a renun]at la echipamixt` poli]ist-jandarm, \n bazaPlanului de cooperare, celedou` for]e ac]ioneaz` pe prin-cipiul complementari t`] i i ."Pentru un serviciu de calitate,a precizat [eful Direc]ieiOrdine Public` din I.G.J.R.,interven]iile \n diverse situa]iitrebuie s` porneasc`, exclusiv,de la analiza situa]iei ope rative.

|n privin]a imaginii, credc` Jandarmeria Rom#n` a c#[ -tigat puncte \n topul \ncrederii

prin sobrietate, rigoare, ]inut` [i o motiva]ie puter-nic` de a ie[i din anonimat".

|n continuare, domnul comisar-[ef AdrianRomanic` a f`cut o radiografie a situa]ieiprivind Ordinea Public`, a[a cum se vedeaceasta din afara structurilor subordonate cuatribu]iuni \n domeniu, mai exact, de lanivelul Aparatului Central al M.A.I.

Directorul adjunct al D.G.O.M.P.R. aremarcat c` exist` o problem` \n cooperareaI.G.P.R. cu I.G.J.R., doar \n m`sura identi -fic`rii unor disfunc]ii la unele unit`]i teritori-ale.

De aceea, este obligatoriu ca \ntoc mireaPlanurilor unice de Ordine Public` s` se rea -lizeze identific#nd reperele de la bazapiramidei, prin urmare de la jude]e, \n a[a fel\nc#t s` nu existe derapaje de interpretare.Deci, chiar dac` "exist` o problem`",

atunci aceasta va trebui rezolvat` \n bazalegii [i din perspectiva unui parteneriat sin-cer [i durabil \n beneficiul cet`]eanului.

LLeennaa MMIITTRROOII

|n perioada 17-19iulie a.c., la IzvorulMure[ului, jude]ul Har -ghita, a avut loc evalu-area activit`]ii des -f`[urate \n semestrul Ide c`tre Poli]ia deOrdine Public`.|nt#lnirea conducerii

Inspectoratului Generalal Poli]iei Rom#ne -reprezentat` de c`tredomnii: chestor dr. Ghe-or ghe Popa, adjunctulinspectorului gene ral alPoli]iei Rom#ne [icomisar Cornel GabrielCiocoiu, [eful Direc]ieiPoli]iei de Ordine Pu -blic` - cu structurile teri-toriale a constituit unexcelent prilej, pe de-oparte, de clarificare atransform`rilor gene -rate de procesulevolu]iei structurale aPoli]iei de Ordine Pu -blic`, iar, pe de alt`parte, de transmitere,f`r` echivoc, a mesa -jelor, a[tept`rilor [i exi-gen]elor echipei ma -nageriale din cadrulinstitu]iei c`tre [efii Ser-viciilor de profil dinInspectoratele jude]ene.Pe parcursul celor

trei zile, au participat,ca invita]i, domnii: ge -neral maior Iosif Pan-duru, directorul Di -rec]iei de Ordine Pu -blic` din InspectoratulGeneral al JandarmerieiRom#ne, comisar-[efAdrian Romanic`, direc-torul general adjunct alDirec]iei Generale Orga-nizare, Planificare, Misi-uni [i Resurse din Minis-terul Administra]iei [iInternelor, doamna co -misar-[ef MargaretaFle[ner, directorul Insti-tutului de Cercetare [iPrevenire a Crimina -lit`]ii, precum [i ofi]eriai Direc]iei Investiga]iiCriminale, Direc]iei deInvestigare a Fraudelor[i Direc]iei Generale deCombatere a CrimeiOrganizate [i Antidrog,din I.G.P.R. De aseme-nea, au mai fostprezente [i cadre didac-tice din institu]iile de\nv`]`m#nt ale M.A.I.Dezbaterile generate

de unele aspecte des -prinse din analiza si -tua]iei operative audemonstrat necesitateacontinu`rii, \ntr-un ritmsus]inut, a efortului deconstituire a unei Poli]iide Ordine Public` efi-ciente, adaptat` cerin -]elor comunit`]ii ro -m#ne[ti [i, \n acela[itimp, legitimat` de uncadru legislativ adecvat.


P O L I } I A R O M Â N ~P O L I } I A R O M Â N ~P O L I } I A R O M Â N ~P O L I } I A R O M Â N ~12 13

CCoonn tt iinnuu `̀mm ,,aa[[aa ccuumm pprroo mmiitteeaamm \\nn nnuumm`̀rruull

aanntteerriioorr,, ppeerriipplluull nnoossttrruu ppee ppllaaiiuurriibbuuccoovviinneennee,, llaa ppoollii]]ii[[ttiiii ddiinn ccaaddrruull

SSeerrvviicciiuulluuii ssuucceevveeaann ddee PPoollii]]iiee TTrraannss--ppoorrttuurrii.. AAbbssoollvveenntt aall pprroommoo]]iieeii 11997788,, ddll.. ccoommiissaarr--[[eeff CCoonnssttaannttiinn GGrriiggoorraa[[

aa ffoosstt nnuummiitt,, rreecceenntt,, [[eeffuull sseerrvviicciiuulluuii.. DDoommnniiaa ssaa aa aavvuutt aammaabbiilliittaatteeaa ddee aannee ffii ggaazzdd`̀ pprriinnttrr--uunn ttuurr aall jjuuddee]]uulluuii..

CCeell mmaaii mmaarree ddiinn ccaaddrruull DDiirreecc]]iieeii PPoollii]]iiee TTrraannssppoorrttuurrii IIaa[[ii,, ccuu ppeessttee446600 ddee kkiilloommeettrrii ddee ccaallee ffeerraatt`̀ \\nn ““pp`̀ssttoorriirree””,, ddee llaa ssttaa]]iiaa CC..FF.. GGrr`̀ddiinnii]]aa ––llaa SSttaa]]iiaa HHoollbbooccaa [[ii pp##nn`̀ llaa SSttaa]]iiaa CC..FF.. BBuurrssuucceennii,, SSeerrvviicciiuull PPoollii]]iiee TT..FF..SSuucceeaavvaa aarree \\nn ssuubboorrddiinnee [[aappttee ppoossttuurrii TT..FF.. [[ii uunn ppoosstt ddee ttrraannssppoorrttuurriiaaeerriieennee:: SSuucceeaavvaa,, SSuucceeaavvaa--NNoorrdd,, CC##mmppuulluunngg MMoollddoovveenneesscc,, VVaattrraaDDoorrnneeii,, DDoollhhaassccaa,, DDoorrnneennii,, RR`̀dd`̀uu]]ii [[ii PP..TT..AA.. SSuucceeaavvaa,, ccuu sseeddiiuull llaa AAeerroo--ppoorrttuull ““SSaallcceeaa””..

PPee rraazzaa ddee ccoommppeetteenn]]`̀ aa sseerrvviicciiuulluuii ssuunntt aammppllaassaattee 9900 ddee ssttaa]]iiii CC..FF..,,hhaallttee ddee mmii[[ccaarree [[ii ccoommeerrcciiaallee,, 2288 ddee oobbiieeccttiivvee eeccoonnoommiiccee,, ccuu cciirrccaa 22..330000ddee ssaallaarriiaa]]ii,, ddiinn ccaarree 440000 aauu ffuunncc]]iiii ddee ggeessttiiuunnee,, \\nn zzoonnaa cc`̀rroorraa aauu ffoossttiiddeennttiiffiiccaattee 114400 ddee llooccuurrii ffaavvoorraabbiillee ccoommiitteerriiii ddee iinnffrraacc]]iiuunnii [[ii 112200 ddeellooccuurrii ddee iinntteerreess jjuuddiicciiaarr..

Iat`, pentru \nceput, c#teva date generale despre activitatea [i rezul-tatele poli]i[tilor suceveni. Cea mai mare parte a circula]iei feroviare sedesf`[oar`, pe magistrala 500, prin zon` trec#nd peste o sut` de trenuride c`l`tori. Paza obiectivelor economice este asigurat` prin efort propriu[i prin societ`]i comerciale specializate a c`ror activitate este suprave -gheat` [i coordonat` de c`tre Poli]ia Transporturi. De la \nceputul anului2006 au fost constatate 135 de infrac]iuni fa]` de 115, \n aceea[i perioadà anului trecut, din care 83 de natur` economic` [i 15 de natur` judiciar`.

A crescut num`rul infrac]iunilor de natur` economic` constatate, dela 74 la 83, [i a sc`zut num`rul infrac]iunilor de natur` judiciar`, de la 28la 15. Au fost aplicate peste 700 de contraven]ii, din care 235 au fost laLegea privind ordinea [i lini[tea public` iar 48 la Legea 12/1990, privindsociet`]ile comerciale, \n valoare de peste un miliard de lei.

Protectori ai comorii p`durilorPrima parte a c`l`toriei a \nceput la Postul de Poli]ie din Sta]ia C.F.

Suceava Nord. {eful postului este agentul [ef Florin Pricop, ajutoare fiindagen]ii [efi adjunc]i Cristian Chis`li]` [i Constantin Aani]ei, agentul prin-cipal Florin Constantinescu [i agentul Gheorghe Gabriel Musc`.

Sectorul de responsabilitate este cuprins \ntre Gara Suceava - Burdu-jeni [i cea din Suceava Nord - I]cani, p#n` la Halta Corni, pe rutaBucure[ti - Suceava [i o linie secundar` de cale ferat`, de la Vere[ti laBoto[ani (11 km), p#n` la r#ul Siret. Circa 76 de garnituri de trentranziteaz` zona \n afara celor de marf`. Traficul de c`l`tori este mairedus \n aceast` perioad`, din cauza repara]iilor efectuate la cl`direasta]iei C.F.R. Suceava, o cl`dire monument istoric. Activitatea poli]i[tilorse axeaz`, \n principal, pe supravegherea [i controlul transporturilor demarf`, mai ales de material lemnos, principala bog`]ie a jude]ului. {i nupu]ine sunt problemele \n acest domeniu. Multe societ`]i comercialedeclar` o cantitate redus`, fictiv`, de material transportat. Acest tip deinfrac]iuni - \n[el`ciune, fals material \n \nscrisuri sub semn`tur` privat`

[i uz de fals - aduce prejudicii importante. Prin cooperarea cu lucr`toriiC.F.R., poli]i[tii verific` autenticitatea declara]iilor. Ace[tia au g`sit chiar[i 11 tone de marf` diferen]` la un singur vagon. “Au fost cazuri, ne-aspus agentul [ef Florin Pricop, c#nd diferen]a era de circa 200 de mi -lioane de lei \ntr-un singur caz”.

|n cursul anului 2005 au fost solu]ionate 27 de infrac]iuni -dou` fapte cu violen]`- din care 21 de natur` economico-finan-ciar` [i cinci judiciare. Primele [ase luni ale anului 2006 au con-semnat aproape o dublare a rezultatelor. Au fost constatate [isolu]ionate 51 de infrac]iuni, din care 41 de natur` economico-

financiar` [i dou` judiciare. |n zon` mai sunt \nt#lnite [i infrac]iuni dedistrugere [i semnalizare fals`.

Suceava – Nord, zi de zi, teren delupt` pe “promenada” infractorilorUrm`toarea “sta]ie” a c`l`toriei noastre a fost la cel de al doilea post

de poli]ie al vechii Cet`]i de scaun a Moldovei, Suceava – Nord – I]cani.{eful sù este agentul [ef principal Gavril Moro[an, ajutoare fiind agen]ii[efi Sorin Bulù [i D`nu] Curu] [i agentul principal Sorin Vezeteu.Ace[tia au \n responsabilitate o sut` de km de cale ferat`, pe liniile: 500 –Bucure[ti - Vic[ani - \ntre Suceava Nord [i D`rm`ne[ti, 502 – Ia[i - Sucea-va - Cluj - Timi[oara, \ntre Suceava Nord [i Gura Humorului - ora[ gar` -[i 513 \ntre D`rm`ne[ti [i Gura Humorului. Principalele infrac]iuni cucare se confrunt` poli]i[tii \n aceast` zon` sunt furturile de la c`l`tori,sta]ia fiind specializat` pe transportul acestora. |n apropiere locuiescpatru comunit`]i de rromi: \n cartierul I]cani, \n sta]ia Suceava Vest, dincomuna vecin` cu comuna {cheia, alta la sta]ia P#rte[ti de Jos, cu rromi\n localit`]ile Humoreni [i comuna Com`ne[ti. O alt` comunitate se afl`\n sta]ia Ciprian Porumbescu. Aceste patru zone sunt deservite de unpoli]ist pe fiecare tur`, la care se adaug` [i responsabilitatea celor o sut`de kilometri de cale ferat`. Acesta este motivul pentru care Gara este celmai important “obiectiv” din zon`, chiar un loc de “promenad`” sau pen-tru jocuri electronice.

|n anul 2005 aici au fost cercetate de c`tre poli]i[tii T.F. Suceava Nord23 de persoane, fiind reclamate 14 infrac]iuni, dou` v`t`m`ri corporale, oviolare de domiciliu, infrac]iuni cu caracter sexual, patru furturi de lac`l`tori, \n[el`ciuni, distrugere. “Zona este [i aici complicat`, ne-a maispus dl. agent [ef principal Gavril Moro[an, \n 24 de ore circul` sausta]ioneaz` 74 de trenuri de c`l`tori interne sau interna]ionale. Se faceleg`tura \ntre Moldova, Ardeal [i Banat, fiind o zon` foarte complex` dinpunct de vedere al muncii de poli]ie,cu toat` gama de infrac]iuni”.

|n Gara Suceava Nord trebuie asigurat` prezen]a unui poli]ist \nfiecare moment, ne mai spun interlocutorii, altfel... Alte cuvinte au fost deprisos. Poli]i[tii patruleaz` trenurile oprite \n gar`, pe timpul sta]ion`riiace[tia trebuind s` identifice [i s` coboare cer[etorii, v#nz`torii neauto -riza]i, persoanele supecte, s` rezolve scandaluri iscate sau cereri ale unorc`l`tori. “Ne-ar ajuta prezen]a unui poli]ist comunitar sau a paznicilor

priva]i. Seara, ma[ina D.P.I.R., cu lupt`tori echipa]i, viziteaz` [i sta]ia decale ferat`”, a mai spus agentul Gavril Moro[an.

Aceste probleme au \nceput s` fie identificate [i solu]ionate. “Proto-colul \ncheiat \ntre Sec]ia Regional` de Poli]ie Transporturi [i prim`riiledin zona fiec`rei subunit`]i jude]ene, pentru paza comun`, cu echipemixte poli]ist - poli]ist comunitar, \n zona sta]iilor T.F., va fi pus \n prac-tic` \n scurt timp” – ne-a precizat dl. comisar - [ef Grigora[.

Specificul activit`]ii de Poli]ie T.F. const` \n aceea c` cercet`rilenecesit` mult timp [i deplas`ri frecvente \n teritoriu, pe zeci sau sutede kilometri. Dotarea este, \ns`, la nivelul anilor 1960, dar se pre-conizeaz` \mbun`t`]irea acesteia \n acest an. Poli]i[tii suceveni [i-ardori, \n afara unei mai bune [i moderne “informatiz`ri”, [i un autotu -rism, pentru cazurile cercetate la zeci de kilometri dep`rtare, uneleposturi fiind la 60 - 80 de kilometri de municipiul Suceava. Noi le ur`msucces [i, p#n` la um`toarea \nt#lnire, \ndeplinirea tuturor dorin]elor[i obiectivelor!

Transport sigur, cu resurse insuficiente Poli]i[ti \n jude]ul de la cap`tul ]`rii((IIII))

Bu[teni“umfla]i” de ploaie,infractori “umfla]i”de poli]i[tiIat`, concret, din rezul-

tatele ob]inute de poli]i[tiisuceveni de la Transpor-turi. {eful Postului dePoli]ie T.F. Suceava, agen-tul [ef Florin Pricop, împre-un` cu agentul [ef IonelRoman, agentul principalFlorin Constantinescu [i cuagentul Gabriel Musc`, \nurma monitoriz`rii trans-portului de material lemnospe calea ferat`, au constatatc`, în perioada mai 2005 -mai 2006, mai multe soci-et`]i comerciale au pus încircula]ie vagoane de marf`înc`rcate cu cherestea saubu[teni, cu acte de trans-port falsificate cu scopul dea induce în eroare soci-etatea de transport prindeclararea, în documentelede transport, a unor can-tit`]i cu mult mai mici decâtcele reale, în a[a fel încâttarifele s` fie mult diminu-ate.

Astfel, \n cursul anuluitrecut au fost întocmite [isolu]ionate cinci dosarepenale pentru comitereainfrac]iunilor deîn[el`ciune, fals material înînscrisuri sub semn`tur`privat` [i uz de fals, cu unprejudiciu total de43.113.700 de lei.

|n primele cinci luni dinacest an, au fost înregis-trate [i solu]ionate nou`dosare penale pentrucomiterea infrac]iunilor deîn[el`ciune, fals material înînscrisuri sub semn`tur`privat` [i uz de fals, cu unprejudiciu de aproape120.000.000 de lei.

Fermitatea [i operativi-tatea cu care au ac]ionatpoli]i[tii au f`cut ca preju-diciile s` fie recuperate întotalitate, toate dosarelepenale fiind solu]ionateprin Parchetul de pe lâng`Judec`toria Suceava, cupropunere de trimitere înjudecat`.

Din totalul celor 14dosare penale, patru au fostîntocmite reprezentan]ilorsociet`]ii “HolzindustrieScwieghofer” din Sebe[,V.Ionel [i M. Adrian, care aurefuzat s` coopereze cuorganele de poli]ie.

Majoritatea reprezen-tan]ilor societ`]ilor care aufost identificate c` au pus încircula]ie vagoane cu mate-rial lemnos cu acte falsifi-cate, au declarat c` dife -ren]ele depistate în plus, cuocazia cânt`ririi vagoa -nelor, erau cauzate de…condi]iile atmosferice ne -prielnice. Expertizele audovedit altceva…

Cazul„Violen]ii”,rezolvat

“la urgen]`”Recent, \ntr-o noapte, B.A.,

de 91 ani, din comuna MoldovaSuli]a, jude]ul Suceava, s-aprezentat la Poli]ia Transpor-turi reclam#nd c`, \n timp cec`l`toarea cu trenul acceleratA-1653, pe rela]ia Vatra-Dornei -Bucure[ti, \ntr-un comparti-ment al unui vagon de clasa I, afost tâlh`rit de trei indivizi, fiinddeposedat, prin violen]`, dedocumentele personale, untelefon mobil [i suma de7.000.000 de lei.

A fost constituit` o echipòperativ` de cercetare care,dup` primele verific`ri, a sta-bilit c`, \n timp ce trenulsta]iona \n Sta]ia C.F. SuceavaNord, cei trei, profitând c`b`tr#nul se afla singur \n com-partimentul neiluminat, pentrua-l deruta [i a-i tulbura vederea,au îndreptat spre ochiib`trânului un fascicul delumin` albastr` emis` de unled, de la o brichet`, l-au imobi-lizat [i i-au sustras, mai multedocumente personale, un tele-fon mobil [i [apte milioane delei.

Având \n vedere gravitateaevenimentului [i f`r` a existaposibilitatea descrierii certe dec`tre victim`, a datelor [i ele-mentelor individuale, cu privirela semnalmentele [iîmbr`c`mintea f`ptuitorilor, aufost desf`[urate cercet`ri \ntr-un interval de timp foarte scurt.Prin verificarea tuturoripotezelor de lucru [i a vari-antelor posibile, \n mai pu]in de24 de ore au fost identifica]i doidintre f`ptuitori, Valerian -Petru D., de 17 ani, din comunaZvoristea, jude]ul Suceava, [iIuliu - Mihai L., de 23 de ani, dinmunicipiul Vatra-Dornei, cuantecedente penale.

Prejudiciul a fost recuperatpar]ial, fiind identificat [i cel de-al treilea f`ptuitor, Florin B., zis„Cre]u”, de 27 de ani, din satulZl`tunoaia, comuna Lunca,jude]ul Boto[ani, cuantecedente penale care, imedi-at dup` comiterea faptei, p#n`la stabilirea vinov`]iei [i aimplic`rii acestuia in comitereafaptei, a reu[it sa p`r`seasc`teritoriul romanesc, cercet`rilefiind continuate \n lipsa acestu-ia.

Echipa operativ`, activitateade investigare [i cercetare acazului a fost condus` [i coor-donat` de dl. subcomisar FlorinCatan`, iar activit`]ile specificeau fost executate, cu profesion-alism, de c`tre agentul [efadjunct Cristian Chis`li]`, agen-tul principal Cristi Du[a [i

CCuu ppoollii]]ii[[ttiiii PPoossttuurriilloorr TTrraannssppoorrttuurrii FFeerroo --vviiaarree BBoottoo[[aannii,, DDoorroohhooii [[ii TTrruu[[ee[[ttii nnee vvoomm““\\nntt##llnnii””,, aa[[aa ccuumm aamm pprroommiiss \\nn nnuumm`̀rruull ttrree--ccuutt,, \\nn cceellee ccee uurrmmeeaazz`̀.. {{ii vvoomm \\nncceeppee ccuu cceellmmaaii iimmppoorrttaanntt ppoosstt,, cceell ddiinn GGaarraa BBoottoo[[aannii..{{eeffuull PPoossttuulluuii eessttee aaggeennttuull [[eeff FF`̀nniicc`̀ MMooiissiiii,,aajjuuttoorrii ss`̀ii ffiiiinndd aaggeennttuullpprriinncciippaall IIoonneell DD`̀rr##nngg`̀[[ii aaggeennttuull CCiipprriiaann AAddaamm..AArriiaa ddee ccoommppeetteenn]]`̀ eesstteessiittuuaatt`̀ \\nnttrree kkiilloommeettrriiii1144 [[ii 4444,, ppee rreellaa]]iiaa 550088,,\\nnttrree ggrraannii]]aa jjuuddee]]uulluuiiSSuucceeaavvaa,, llaa PPoodduull ppeesstteerr##uull SSiirreett [[ii ssttaa]]iiaa ddee ccaalleeffeerraatt`̀ BBoottoo[[aannii.. PPeelluunnggiimmeeaa cceelloorr 3300 ddeekkiilloommeettrrii ssee aaffll`̀ SSttaa]]iiaaCC..FF.. BBoottoo[[aannii,, SSttaa]]iiaaCC..FF.. SSoovvaattaa,, HHaallttaa ddeemmii[[ccaarree BBuucceecceeaa [[iiHHaallttaa ccoommeerrcciiaall`̀ BBeellcceeaa..

Cum spuneam, lacap`tul ]`rii, pe liniilesecundare este lini[te. {itotu[i, una aparent`. |ndecurs de 24 de ore, cir-cul` 13 trenuri dec`l`tori, din care patru sunt rapide, pe rela]iaBoto[ani - Bucure[ti, iar celelalte sunt per-sonale, c#teva dintre ele fiind frecventate maimult de naveti[ti de la Bucecea, unde, odat`,se \ndreptau muncitori, c`tre fosta fabric` dezah`r [i de la Leorda.

Aten]ia poli]i[tilor boto[`neni este maicrescut`, \ns`, \n zilele \n care se organizeaz`discoteci \n cele dou` localit`]i, o colaborarebenefic` exist#nd \ntre lucr`torii T.F. [i cei aiPoli]iilor ora[ului Bucecea, ai comunelorLeorda [i Mihai Eminescu, ce sunt tranzitatede cale ferat`. “|n acest sens, ne poveste[tedl. agent [ef F`nic` Moisii, am avut [i rezul-tate pozitive, cum a fost un caz recent, dinsta]ia Leorda, unde un t#n`r, peste m`sur`de nervos [i de agresiv, M. Andrei, dinSuceava, a b`tut grav un cet`]ean, pro vo c#n -du-i leziuni deo sebite [i chiar trei coasterupte. A doua zi, cu ajutorul dlui. agent [efConstantin Frunzeti, de la Postul de Poli]ieLeorda, l-am [i identificat [i re]inut.”

|n prima ju m` tate a anului au fost cons -tatate [i so lu]ionate circa 50 de infrac]iuni,ma j o ritatea dintre acestea fiind economice [idou` judiciare. Situa]ia operativ` din zonèste bine cunoscut` [i st`p#nit` de c`tre ceitrei poli]i[ti, ace[tia semnal#ndu-[i, zilnic,prezen]a \n lungul liniilor, dar [i \n trenurilede c`l`tori. “De asemenea, ne-a mai spusagentul [ef F`nic` Moisii, particip`m la veri-ficarea comercial` a vagoanelor de marf`care sosesc cu nereguli, la controale \nobiectivele economice, la asigurarea ordinii[i lini[tii publice pe trenuri [i \n sta]ii.”

Postul de Poli]ie T.F. Dorohoi

Important centru comercial \n urm` cudou` secole, unde nu doar Fabrica “de sticl`”era o unitate emblematic`, \n prezent [tears`de pe harta celor importante, Dorohoi esteast`zi umbra t#rgului de odinioar`. Aici \[idesf`[oar` activitatea, la Postul T.F. din gar`,[eful acestuia, dl. agent [ef principalDumitru P`durariu [i ajutoarele sale, dnii.agen]ii Marian Ciocan [i Cezar Cojocariu.

Cei trei oameni ai legii au \n “suprave -ghere” traseele de cale ferat` Dorohoi - Ia[i,\n lungime de 32 de kilometri [i Dorohoi –Leorda, de 22 de kilometri.

Neajunsurile i-au ajuns [i pe ei… Un“birou” de 12 mp., unde computerul secolu-

lui 20 nu a avut curajul s` apar`, el fiind“suplinit” de o ma[in` de scris foarte veche,de prin anii ’60 – ’70, pe care o repar` depatru, cinci ori pe an. Cu toate acestea, \ncursul anului 2005 au fost constatate o sut`de contraven]ii \n valoare de 6.000 de RON,

iar \n prima jum`tatea acestuia, peste 120,\n valoare de peste8.000 de RON, laLegea 61/1991, H.G.203/1994 [i la Legea97/2005. |n anul 2006au mai fost constatate29 de infrac]iuni fa]`de 23 de infrac]iuni \nsemestrul I al anului2005, pentru furt,\n[el`ciune, distru -geri, t#lh`rie, corup -]ie (dare [i luare demit`), fals, etc.

Iat` un astfel deexemplu. La sf#r[iulanului trecut, \napropierea sta]iei decale ferat`, S. Vasile,de 81 ani, a fost aco-

stat [i lovit, dup` care, prin for]`, C. AnaMaria [i C. Mihai - Gabriel, fra]i, de 23 [i,respectiv, de 25 ani, i-au furat bunuri \n val-oare de 5.000.000 de lei. Echipa format` dinagentul [ef principal Dumitru P`durariu [iagentul Cezar Cojocariu au identificat autorii\n circa 48 ore de la comitere [i sesizare.Celor doi t#lhari le-au fost \ntocmite dosarepenale.

|n primul semestrul al acestui an, au fost\nregistrate [i rezolvate, prin identificarea

autorilor, patru dosare penale cu autorinecunoscu]i, toate fiind rezolvate \n cel multzece zile de la sesizare.

Postul de Poli]ie T.F. Tru[e[ti

Vom \ncheia c`l`toria noastr` “virtual`”la poli]i[tii T.F. boto[`neni la Postul din GaraTru[e[ti. {eful postului este agentul [ef Ne -culai Basuc, ajutoare fiind agentul [efadjunct Petru }inteal` [i agentul Ciprian -Petru Vieru. Ei au \n grij` 84 de kilometri decale ferat`, 64, pe rela]ia 608 – Ia[i - Dorohoi,de la sta]ia Rediu la Sta]ia Ungureni, [i 20 dekilometri, pe tronsonul \nchis din anul 1988,

D#ngeni - S`veni - Dr`gu[eni.|n primele [ase luni ale anului, cei trei au

constatat [apte infrac]iuni, fa]` de [ase \n2005, din care [ase economice - fals, uz defals, \n[el`ciuni - [i un furt.

Din cele [ase dosare cu autorinecunoscu]i \nregistrate, cinci au fost rezol-vate, cu dou` mai mult dec#t \n anul anterior,la acestea adùg#ndu-se un num`r dublu decontraven]ii aplicate, 151 fa]` de 78. Patruinfractori au fost prin[i [i preda]i Parchetu-lui.

{eful postului ne-a vorbit [i despre coop-erarea bun` cu colegii celor nou` posturicomunale [i de la Poli]ia ora[ului S`veni, cuParchetele Boto[ani [i S`veni. Aici se mai\nt#mpin` greut`]i \n deplasarea la Parchete[i la num`rul unic, p#n` la finalizarea unuidosar parcurg#ndu-se, cu mij loace auto pro-prietate personal`, circa 500 de kilometri.

Tot acesta ne-a vorbit, cu v`dit` m#ndrie,despre rezultatele acestei bune colabor`ri.Iat` dou` exemple.

- Aflat` \n trenul Personal Dorohoi - Ia[i,Loredanei G., din mu nicipiul Dorohoi, i s-afurat un bagaj, \n timp ce dormea, \ntresta]iile Tru[e[ti [i Todireni. P`gubita s-a trez-it abia la intrarea \n Ia[i.

Reclama]ia a fost primit` de c`tre agentul[ef adjunct Petru Pinteal`, ce se afla \n tren [icare a anun]at [eful de post, pe agentul [efNeculai Bosac. Acesta, \n cooperare cu [efulpostului de Poli]ie Albe[ti, \n doar trei orel-au depistat pe autorul furtului, V. R. S., careera \n vizit` \n localitatea Mo[coteni –Albe[ti, bunurile fiind recuperate \n totali-tate.

- Agentul [ef Neculai Basuc a depistat,recent, \n Halta Zl`tunoaia, patru tineri

infractori - C. Mihai, L. Vasile, D. Elena, [i V.Ramona, care aveau asupra lor aparaturèlectronic` - un televizor Goldstar, un caseto-fon - [i p`turi pe care le-au furat din comunaUngureni, de la locuin]a lui V. R`zvan. To]ipatru au fost preda]i Postului de Poli]ieUngureni.

Iat` trei povestiri adev`rate, poate nu din-tre cele mai spectaculoase, despre poli]i[ticare, la un cap`t de ]ar` uitat de lume [i deDumnezeu, \n condi]ii, a[a cum spuneam,departe de standardele europene, reu[esc s`fie \n mijlocul evenimentelor locului [i s` \[ifac`, “a[a cum trebuie”, datoria.

PPaaggiinnii rreeaalliizzaattee ddeeMMaarriiuuss TTOOMMAA

ffoottoo:: MM..TT..

LLaa 11 mmaaii 11889933,, ss--aa iinnaauugguurraatt,, llaa CChhiiccaaggoo,, EExxppoozzii]]iiaaUUnniivveerrssaall`̀.. AAcceeaassttaa ttrreebbuuiiaa ss`̀ rreefflleeccttee pprrooggrreessuull ggiiggaann--ttiicc aall uummaanniitt`̀]]iiii \\nn iinndduussttrriiee [[ii [[ttiiiinn]]ee.. EErraa ""vv##rrssttaa ddee aauurr""aa sseenniinn`̀tt`̀]]iiii [[ii ooppttiimmiissmmuulluuii.. ||nn aacceellee zziillee,, \\nn ""oorraa[[uullvv##nnttuurriilloorr"",, [[ii--aa ddeesscchhiiss ppoorr]]iillee uunn hhootteell ffaassttuuooss pprrooiieeccttaattddee uunn aannuummee CCaammppbbeellll [[ii rreeaalliizzaatt ssuubb ccoooorrddoonnaarreeaa aallttuuiippeerrssoonnaajj iimmppoorrttaanntt:: DDooccttoorr HHoollmmeess.. CCeeii ddooii aavveeaauu oo ccaa --rraacctteerriissttiicc`̀ ccoommuunn`̀:: nnuu eexxiissttaauu.. ||nn rreeaalliittaattee,, ssuuppeerrbbuulleeddiiffiicciiuu ffuusseessee pprrooiieeccttaatt ddee cciiuuddaattuull HHeerrmmaann WWeebbsstteerrMMuuddggeetttt.. AAcceessttaa aa rreeccuurrss llaa mmaaii mmuullttee ssuubbtteerrffuuggiiii ppeennttrruuaa eessccrrooccaa zzuuggrraavvii,, ffuurrnniizzoorrii ddee mmaatteerriiaallee ddee ccoonnssttrruucc]]iiii [[iieecchhiippaammeennttee..

Redu[i la cenu[`, \ntr-uncrematoriu subteran

Dac` aspectul exterior al hotelului p`rea straniu,interiorul era de-a dreptul nelini[titor. Toat` structuraera \n]esat` de pasaje secrete, trampe, oglinzi care \i per-miteau proprietarului s`vad` tot ceea ce se\nt#mpla \n camere. Otubulatur` de gaz a[ezat`sub parchet [i ac]ionat`de la subsol \i permitea sìntervin` brutal \n via]òaspe]ilor, f`c#ndu-i s`"alunece" involuntar dinsomnul obi[nuit \n som-nul ve[nic. Dac` ace[tiaterorii ar fi avut posibili-tatea s` arunce o privire \nsubsolul cl`dirii cu sigu-ran]` ar fi luat-o la goan`,abandon#ndu-[i bagajele.

Poli]i[tii din Chicagoau descoperit, acolo, uncrematoriu, o cuv` cu acidsulfuric, o mas` dedisec]ie anatomic`, zecide bisturie, fier`straie [ialte instrumente de tortur`. Intrigi fierbin]i au st#rnitscrisorile falsificate pe care Holmes le expedia rudelorvictimelor sau asocia]ilor cer#ndu-le s`-i trimit` tot maimul]i bani. Cu 200 de victime pe con[tiin]`, acest "DonJuan" sadic [i obsedat poate figura cu brio pe listele ma -rilor criminali. Altfel zis, el a fost un fel de "recordman",la toate categoriile, iar "Castelul Holmes" poate fi consi -derat drept "casa de ucis" cea mai sofisticat` din toatìstoria criminologiei.

Seduc]ie [i moarte...Herman Webster Mudgett, alias "Dr Holmes", s-a

n`scut, \n 1860, \ntr-o onorabil` [i puritan` familie dinNew Hampshire. De foarte t#n`r, el s-a l`sat "purtat deval" spre femei frumoase [i bogate. La v#rsta de 18 ani,s-a c`s`torit cu \nc#nt`toarea Clara Louering pe care aruinat-o, literalmente, pentru a-[i pl`ti studiile de medi-cin`, la Universitatea din Michigan. Dup` ce [i-a v`zut"sacii \n c`ru]`" [i-a abandonat so]ia pentru o v`duv` fru-moas` care s-a l`sat atras` de rentele "grase" ob]inute peseama clien]ilor hotelului. Cur#nd, \ns`, Dr. Holmes[i-a p`r`sit [i aceast` a doua cucerire pentru a practicamedicina , la New York. |n cele din urm`, s-a stabilit \nChicago. |nalt, frumos, cu aer distins [i elegant, Mudgetta avut nenum`rate succese amoroase. Odat`, ajuns \nnoul sù ora[ nu a ezitat s` seduc` o t#n`r` [armant`.Deloc \nt#mpl`tor, aceasta a fost virtuoasa Myrta Belk-nap. Pentru a-i \nvinge reticen]ele, Mudgett [i-a luatnumele de Holmes, s-a c`s`torit cu ea [i, gra]ie falsi -fic`rii unor \nscrisuri a "finalizat" o escrocherie de 5000de dolari, dup` care a \nceput s`-[i construiasc` o cas`somptuoas`, \n Wilmette. Ulterior, el a preluat [i condusfarmacia unei v`duve foarte ingenue pe care [i-a f`cut-oamant` [i "m#n` dreapt`."

|n baza falsurilor \n contabilitate [i deturn`rii de fon-duri, Holmes a reu[it s` devin` proprietarul totalit`]ii

bunurilor nefericitei v`duve. Cur#nd, aceastaa disp`rut, iar serial - killerul [i-a pus \n prac-tic` proiectul.

Un „castel“ cu multe trampe

[i coridoare secretePentru a - [i construi "Castelul Holmes",

asasinul a apelat la mai multe firme de con-struc]ii. Dar cum nu [i-a pl`tit muncitorii latimp , ace[tia au abandonat lucr`rile. De alt-fel, proprietarul era singurul care cuno[teadetaliat edificiul. Topografia stranie puteasuscita fel [i fel de interpret`ri. Expozi]iaUniversal` din 1983 a atras, la Chicago, o mare mul]imede turi[ti. |n r#ndul acestora, s-au num`rat multe femeifrumoase, bogate [i singure. Cuceritor [i ingenios,

Dr.Holmes a decis s` speculeze dinplin circumstan]ele favorabile. Gra]ieunor manevre escrochere[ti c#t sepoate de abile, el a achizi]ionat unteren pe care [i-a construit hotelul cuaspect de "fort`rea]` medieval`". Prinfer`struici disimulate \n pere]i, doctorHolmes putea s` observe, pe ascuns,dute-vino-ul clien]ilor dar, mai ales,al...clientelor. Sub pardoseal` era di -simulat` o instala]ie electric` special`.Aceasta \i permitea lui Holmes sùrm`reasc`, pe un mare panou insta-lat \n biroul sù, toate mi[c`rile vic-timelor. Printr-o manevr` simpl`,deschiz#nd robinetele de gaz puteas`-i asfixieze, simultan, pe ocupan]iic#torva \nc`peri ale hotelului.

Un motostivuitor [i dou` tobogane\i foloseau pentru a cobor\ cadavrele lasubsolul hotelului. Acolo, acesteaerau, dup` caz, reduse la cenu[`,

\ntr-un cuptor - crematoriu sau scufundate \ntr-o cuv` cuacid sulfuric. Alteori, Dr. Holmes folosea varul viu.|ntr-o \nc`pere botezat` "Arestul" era instalat un impre-sionant arsenal de instrumente de tortur`. Una dintrema[in`riile sadice puse \n mi[care de "doctorul para-noic", a atras, \n mod deosebit, aten]ia poli]i[tilor [iziari[tilor. Era vorba despre un "dipozitiv automat deg#dilat la t`lpi". Prin declan[area acestuia, victimele erauprovocate s` r#d` zgomotos p#n` \[i d`deau duhul."Castelul Holmes" a fost terminat, \n 1892, iar Expozi]iaUniversal` din Chicago s-a deschis, la 1 mai 1893. Timpde [ase luni, <fabrica de ucis> a Dr. Holmes a func]ionatdin plin. "Tic`losul" \[i alegea victimele cu mult` pru-den]`. C#te femei au fost vio-late, torturate [i asasinate \n"Castelul Terorii"? Cifra de 200pare verosimil`. Rezervat,viclean [i dotat cu un instinctde conservare de invidiat,Mudgett a m`rturisit doar 27crime. Pare pu]in, dar poli]i[tiiau luat \n calcul putereauciga[` a instala]iilor sofisti-cate pe care le-a construit cuat#ta acribie [i num`rul impre-sionant al dispari]iilor de femeidin acea perioad`.

Dup` \nchiderea "Ex -pozi]iei Universale" de laChicago, rentele HoteluluiHolmes au avut o c`dere ver-tiginoas`, iar proprietarul s-a trezit, cur#nd, f`r` nici ole]caie. Pentru a se "reface" financiar, Holmes a incen-diat ultimul etaj al hotelului, dup` care a revendicat oprim` de asigurare de 60.000 dolari. Nu s-a g#ndit, nicio-dat`, c`, \nainte de a pl`ti aceast` sum` asiguratorul saupoli]ia ar putea face o investiga]ie serioas`. Descoperit,uciga[ul incendiator s-a refugiat, \n Texas. Acolo, s-a

gr`bit s` comit` diverse escrocherii care l-au "aruncat",pentru prima oar`, \n pu[c`rie. Liberat pe cau]iune, el aie[it cur#nd de dup` gratii. Nu \nainte, \ns`, de a fi pus lacale o nou` opera]iune criminal`.

Trei asasinate pentru oprim` de asigurare

Ideea a fost simpl` [i ingenioas`. Un complice al sù,pe nume Pitizel, trebuia s` - [i fac` o asigurare pe via]`la o companie din Philadelphia. Cur#nd, a ap`rutcadavrul acestuia, desfigurat \ntr - un accident. Ini]ial,Holmes a vrut doar s`-[i \nsu[easc` o parte din prima deasigurare pe care ar fi \ncasat-o v`duva lui Pitizel, dup`ce so]ul ei, s`n`tos bine-merci ar fi "roit-o" \n America deSud. Din nefericire, Holmes [i-a schimbat planul. Altfelzis, l-a ucis cu adev`rat pe Pitizel. Dup` p`rerea sa,aceast` solu]ie prezenta mai multe avantaje dintre carecel mai important ara acela c` el, Dr.Holmes, \[i putea\nsu[i integral prima de asigurare, descotorosindu-se dedoamna Pitizel, dar, mai ales, de cei doi copii ai ei. Pen-tru Holmes, asasinarea acestora a fost doar o chestiune"de rutin`" .

Foarte cooperant \n rela]ia cu poli]i[tii, Mudgett a gr`bitspre morg` pentru a recuno[te cadavrul prietenului sù.

Apoi a mers spre Boston, unde se afla nefericitav`duv` a defunctului. A adus-o, urgent, la Philadelphia,pentru a \ncasa to]i banii. |nt#mplarea a f`cut, \ns`, caMarion Hedgepeth, fost coleg de celul` cu Holmes, s`-ldenun]e, risipind orice \ndoial` din sufletul asigurato-rilor. Poli]ia a demarat prompt ancheta, ref`c#nd, cumult` r`bdare, toate verigile lan]ului criminal. Anevoios,Holmes a m`rturisit, mai \nt#i, escrocarea companieiasiguratoare, iar, apoi, pus \n fa]a probelor uluitoarestr#nse \mpotriva sa, nu a mai negat asasinarea luiPitizel [i a celor doi copii ai sì.

Serial - kilerul din "Hotelul Terorii" a fost condamnatla moarte de c`tre Tribunalul din Philadel-phia [i sp#nzurat, la 7 mai 1896. El avea, peatunci, doar 35 de ani.

Doar dou` sute de victime?

||nn ccuurrssuull pprroocceessuulluuii ppeennaall,, DDrr.. HHoollmmeess aarreeccuunnoossccuutt cc`̀ aa aassaassiinnaatt 2277 ddee ppeerrssooaannee..CCiiffrraa ppaarree ppuu]]iinn ccrreeddiibbiill`̀,, aavv##nndd \\nn vveeddeerreeffaappttuull cc`̀ aaccuuzzaattuull [[ii--aa bbaattuutt jjoocc ddee jjuussttii]]iiee..AA[[aa bbuunn`̀ooaarr`̀,, ppeennttrruu aa--ii ddeerruuttaa ppee ppoollii]]ii[[ttii,,eell aa aaffiirrmmaatt cc`̀ aa uucciiss mmaaii mmuull]]ii ooaammeenniiddeesspprree ccaarree ss--aa ppuuttuutt ccoonnssttaattaa cc`̀ eerraauu \\nnvviiaa]]`̀.. ||nn rreeaalliittaattee,, nniimmeennii nnuu vvaa [[ttii,, vvrreeooddaatt`̀,,

ccuu cceerrttiittuuddiinnee,, nnuumm`̀rruull ttoottaall aall vviiccttiimmeelloorr.. JJuuddeecc##nndddduupp`̀ ddeessccooppeerriirriillee ssiinniissttrree ff`̀ccuuttee \\nn ""CCaasstteelluull HHoommeess"",,cceeii mmaaii aavviizzaa]]ii ccrriimmiinnoollooggii ccrreedd cc`̀ cciiffrraa ddee 220000 ddee vviicc--ttiimmee eessttee cceeaa mmaaii vveerroossiimmiill`̀..

PPaaggiinn`̀ rreeaalliizzaatt`̀ ddee AAnnttooaanneettaa DDAARRIIEE


P O L I } I A R O M Â N ~P O L I } I A R O M Â N ~14 P O L I } I A R O M Â N ~P O L I } I A R O M Â N ~ 15

DOSARE CELEBRE �� DOSARE CELEBRE �� DOSARE CELEBRE

D r . H o l m e s [ i . . .D r . H o l m e s [ i . . .

„ H O T E L U L T E R O R I I “„ H O T E L U L T E R O R I I “

Echipa managerial` a Poli]iei municipiului Arad(comisarul Emil Ioan Ro[ca – liderul recunoscut decoechipierii sì, comisarul Ioan Tama[ - adjunct [i„direc]ional” pe probleme de investiga]ii criminale,subcomisarul Adrian Lile – adjunct [i responsabil al„capitolului“ ordine public` [i poli]ie rural`) adun` omedie de v#rst` care abia dep`[e[te 30 de ani. ”Acestfapt asigur` - dup` opinia [efului Poli]iei municipiului

– un viitor cert institu]iei”.Municipiul de pe Mure[ are peste 180.000 de suflete,

iar pe linia acoperirii operative a municipiului, revine unpoli]ist la 500 de locuitori. Din acest punct de vedere,Aradul este printre primele municipii din ]ar`. Sunt per-spective ca num`rul de poli]i[ti s` creasc` o dat` cupromo]iile Academiei de Poli]ie „Alexandru Ioan Cuza” [ia [colilor de agen]i de poli]ie din C#mpina [i Cluj-Napoca.Un fapt relevant, ora[ul a devenit [i centru universitar [iastfel, num`rul locuitorilor cre[te, \n fiecare an cu peste20.000 de studen]i.

„Cel mai important lucru pentru noi – ne m`rturisea[eful Poli]iei municipiului - este cunoa[terea \n detaliu afenomenului infrac]ional. Cele maimulte fapte penale se comit dec`tre infractorii voiajori. Aceast`stare de fapt se datoreaz` [ia[ez`rii geografice a municipiului\n zona de vest a ]`rii. |n jude]ulArad exist` patru puncte de tre-cere a frontierei (N`dlac, Turnu,V`r[and, Curtici) iar tranzitul depersoane, printre care [idelincven]i, este \nc`rcat. Celemai multe fapte penale suntcomise de cei care sunt returna]ila frontier`. Problema este cìnfractorii voiajori nu sunt inclu[i\n bazele noastre de date. Poli]iaArad are for]a de a gestiona efi-cient situa]ia operativ`, mai alesc` peste 85 la sut` din efectivul depoli]i[ti sunt tineri [i bine motiva]iprofesional...”

S-ar mai putea adùga c`peste 35 la sut` din efectiv a fostintegrat din „surse externe”, dincadrul Jandarmeriei Rom#ne, [i fiind la \nceput [i nemai -av#nd al`turi experien]a celor cu „p`rul c`runt”, eforturiletinerilor de a deveni poli]i[ti experimenta]i sunt mai mari.Dintre cei care au venit spre poli]ie, foarte mul]i, \ntr-untimp relativ scurt, dovedesc calit`]i certe de om al legii,dar, din p`cate, sunt [i tineri pentru care experien]a [ivia]a de poli]ist au r`mas doar simple provoc`ri... “Priori-tar` a fost, pentru mine, dorin]a de a-i determina pepoli]i[ti de a fi aproape de oameni. S` stea de vorb` cu ei,s` fie \n mijlocul comunit`]ii. Aceast` dorin]` vine dintr-o

experien]` de 26 de ani de activitate \n poli]ie, \ncep#nddin strad`, ca agent [i apoi, parcurg#nd toate etapele cari-erei” – se destìnuie comisarul Emil Ioan Ro[ca.

Prezen]` feminin` pentrulege [i ordineDespre prezen]a feminin`, mai ales \n

cadrul patrulelor mixte de ordine public`,aceasta reprezint` pentru Poli]ia ar`dean`“un nou \nceput. Cred \n acest fenomenrecent din Poli]ia Rom#n`, prezen]a femeii.Este un lucru bun. Cele 12 fete care au fost\ncadrate \n structurile operative, au dove -dit ca poli]iste c` va trebui s` elimin`m dinvocabular, expresia discriminare...” ne-am`rturisit comisarul Emil Ioan Ro[ca.

Prima parte a acestui an a adus Poli]ieiar`dene aprecieri [i din partea conduceriiI.G.P.R. [i din partea prtenerilor sociali. |nceea ce prive[te rezolvarea dosarelor cuautori necunoscu]i. La nivelul Poli]iei Arad,au fost solu]ionate anul trecut 65 de cauzecu A.N., iar \n acest an, 253. Cre[terea estesubstan]ial`. Cei care au lucrat \n acestedosare, au dovedit c` sunt buni poli]i[ti.{i-n cauzele cu autori cunoscu]i, poli]i[tiiau lucrat foarte bine cu procurorii ar`deni.

S-ar putea mai bine dac`, num`rul procurorilorar cre[te. Un procuror este obligat s` lucreze cu foartemul]i poli]i[ti.

Ordinea public` - un capitol mereu actual

Ordinea public` este unul dintre capitolele de actuali-tate ale Poli]iei ar`dene. Ideea de baz`, sus]inut` de [efulPoli]iei municipiului Arad este aceea de a ie[i, \n strad` cumai mul]i poli]i[ti. Sistemul de proximitate este constituit

deocamdat` doar din 12ofi]eri [i agen]i. Sedore[te apropierea decet`]eni, cunoa[tereaproblemelor [i dole -an]elor acestora. „Poli -]istul de proximitatetrebuie s` fie pionulcare vine c`tre Poli]iecu informa]ii. Numaiprin dialog se poateconstitui un parteneriatviabil, bazat pe \n -credere [i comunicare.|n acest context, pre -zen]a poli]istului prin -tre oameni este regulanum`rul unu a succe-sului demersului po -li]ienesc. Foarte mul]icet`]eni habar nu au cuce se ocup` Poli]ia...Este nevoie de maimult` ofensiv` pentru a-i

informa... Dorim un poli]ist prezent \n cartiere, \n [coli, \ninstitu]ii, \n discoteci.. Sistemul de ordine public` arenevoie de o schimbare radical`. Avem nevoie, nu de paz -nici, ci de poli]i[ti autentici. Poli]ia nu-[i mai poate permites` pl`teasc` paznici. Poli]istul de ordine public`, aflat \ncontact nemijlocit cu cet`]eanul [i comunitatea, trebuie s`cunoasc` [i s` aplice corect legea, s` [tie s` comunice, sàib` un comportament [i o atitudine corecte unde s` nu-[ipoat` face loc, abuzul sau arbitrariul...” ne-a declaratcomisarul Emil Ioan Ro[ca. |n peisajul municipiului au

ap`rut patrulele mixte, \n cadrul c`rora, f`r` nici un fel dediscriminare, poli]i[tii [i poli]istele \[i fac datoria. Au fost\nc#nta]i de „Loganurile” pe care le-au primit \n dotare. Sedeplaseaz` mult mai repede la locul faptei, asigur` opera-tiv ordinea [i lini[tea municipului...

93 de autoturisme „Logan”pentru jude]ul Arad

„Noua concep]ie de organizare [i ac]iune a efectivelorde ordine public`, intrat` în vigoare nu cu mult timp înurm`, a impus muta]ii semnificative [i la nivelul struc-turilor de referin]` din I.P.J.Arad. Sigur c` a fost nevoie deo perioad` în care a fost necesar` studierea [i însu[ireaprevederilor noii concep]ii de c`tre întregul efectiv dinaceste structuri, apoi elaborarea documentelor de organi-zare, a celor de eviden]` a activit`]ilor [i rezultatelor, evi-dent premerg`tor punerii propriu-zise în aplicare. Nu pots` spun c` am întâmpinat probleme [i greut`]i deosebitecu implementarea noului concept. Întregul efectiv s-adovedit a fi receptiv [i apreciez c` fiecare s-a str`duit s`respecte [i s` aplice noile orient`ri a[a cum au fost eledate. C` unii au f`cut-o mai bine decât al]ii este un aspectcare ]ine atât de calitatea oamenilor cât [i de cea a ma -nagementului cadrelor cu func]ii de conducere [i curesponsabilit`]i în domeniu. Unul dintre elementele denoutate pe care le-a adus aceast` nou` concep]ie este celreferitor la înfiin]area structurilor de poli]ie rural`, încadrul poli]iilor municipale [i or`[ene[ti pe raza c`rorafunc]ioneaz` judec`torii. În jude]ul Arad avem cinci astfelde structuri, în cadrul Poli]iei municipiului Arad [ipoli]iilor ora[elor Chi[ineu-Cri[, Ineu, Lipova [i Sebi[.Fiecare dintre aceste structuri are în coordonare, înmedie, câte 12 posturi de poli]ie comunale, cu excep]iaPoli]iei municipiului Arad, care are 18. Nu pot s` spun c`,în aceste condi]ii, coordonarea [i monitorizarea activit`]iilucr`torilor de la posturile de poli]ie nu este eficient`, îns`,unul dintre regretele mele este c`, cel pu]in la Poli]iamunicipiului Arad, nu am propus ca acest compartimentde poli]ie rural` s` fie birou. Sigur c` motivele pentru carenu am f`cut aceast` propunere sunt mai multe, îns` celmai important a fost c`, atunci când am întocmit proiectulstatului de organizare nu ni s-a permis înfiin]area acestorstructuri prin suplimentare, ci doar prin redistribuire deposturi. Dar n`d`jduiesc s` cred c` nici acum nu este târ -ziu. Despre poli]ia de proximitate v` rog s`-mi permite]i s`nu vorbesc prea mult, deoarece acest concept a fost imple-mentat cu mult înaintea intr`rii în vigoare a noii concep]iide organizare [i ac]iune a efectivelor de ordine public` [i afost intens mediatizat. Ca element de noutate este faptul càceste efective, la nivelul Poli]iei municipiului Arad, au fostdublate. În prezent, la nivelul structurilor de ordine pu -blic`, statul de organizare este încadrat în propor]ie de80%. În acest an am încadrat din surs` extern` 20 de pos-turi de agent, pentru structurile de ordine public` dinmediul urban dar [i pentru câteva posturi de poli]ie cu ositua]ie operativ` complex` [i m` simt îndrept`]it s` apre-ciez c` to]i ace[ti tineri s-au integrat bine în munc` [i încolectivele din care fac parte. Aspect f`r` precedent estefaptul c` inspectoratului nostru i-au fost repartizate, înacest an, nu mai pu]in de 93 autoturisme <<Logan>>, des-tinate, în exclusivitate, activit`]ilor de men]inere a ordiniipublice, atât în mediul urban cât [i în cel rural. 51 dintreaceste autoturisme au fost distribuite posturilor de poli]iecomunale [i structurilor de poli]ie rural` de la poli]iileor`[ene[ti. În aceste condi]ii fiecare post de poli]ie va fidotat cu câte un autoturism. Este extraordinar c` s-a reu[itaceast` dotare care, cu siguran]`, va influen]a în mod pozi -tiv activitatea acestor structuri. Eu cred c` suntem pe dru-mul cel bun [i c` în perioada imediat urm`toare cet`]eanulva sim]i un plus de siguran]` civic` [i de eficien]` în activi-tatea poli]i[tilor ar`deni.” - este de p`rere adjunctul [efuluiInspectoratului, dl comisar-[ef Stelian Gherasim Manciu.

VViioorreell TTUURRCCUU{{

Municipiul Arad – un ora[ sigur

Un poli]ist la 500 de locuitori



Protejarea aurului verde

JJooii 1133 iiuulliiee aa..cc..,, llaa PPiiaattrraa NNeeaamm]],, ssuubb aauussppiicciiiilleeDDiirreecc]]iieeii PPoollii]]iieeii ddee OOrrddiinnee PPuubblliicc`̀,, ddiinn IInnssppeecc--ttoorraattuull GGeenneerraall aall PPoollii]]iieeii RRoommâânnee,, MMiinniisstteerruulluuiiAAggrriiccuullttuurriiii,, PP`̀dduurriilloorr [[ii DDeezzvvoolltt`̀rriiii RRuurraallee [[ii aalleeRReeggiieeii NNaa]]iioonnaallee aa PP`̀dduurriilloorr,, ss--aa ddeessff`̀[[uurraatt RReeuunnii--uunneeaa iinnffoorrmmaall`̀ pprriivviinndd ggeessttiioonnaarreeaa ccoonnttrroolluulluuii [[iiggoossppoodd`̀rriirriiii dduurraabbiillee aa pp`̀dduurriilloorr..

MMaanniiffeessttaarreeaa-- ddeessff`̀[[uurraatt`̀ ccaaddeemmeerrss ffiinnaall aall ccoonnvvoocc`̀rriilloorr ccee aauuaavvuutt lloocc îînn ppeerriiooaaddaa 1199 iiuunniiee--1144 iiuulliiee,,îînn jjuuddee]]eellee BBuuzz`̀uu,, CCaarraa[[--SSeevveerriinn,,CCoovvaassnnaa,, SSiibbiiuu [[ii SSuucceeaavvaa-- aa ffoosstt oonnoo--rraatt`̀ ccuu pprreezzeenn]]aa ddee cc`̀ttrree ddoommnniiii::VVaassiillee LLuuppuu,, sseeccrreettaarr ddee ssttaatt îînnMM..AA..PP..DD..RR..,, ccoommiissaarr CCoorrnneell CCiiooccooiiuu,,[[eeffuull DD..PP..OO..PP.. ddiinn II..GG..PP..RR..,, ggeenneerraallmmaaiioorr IIoossiiff PPaanndduurruu,, ddiirreeccttoorruullDDiirreecc]]iieeii OOrrddiinnee PPuubblliicc`̀,, ddiinn IInnssppeecc--ttoorraattuull GGeenneerraall aall JJaannddaarrmmeerriieeiiRRoommâânnee,, TTooaaddeerr MMooccaannuu,, pprreeffeeccttuulljjuuddee]]uulluuii NNeeaamm]] [[ii ccoommiissaarr VVaasseeaaAAuurreelliiaann {{oorriicc,, [[eeffuull II..PP..JJ.. NNeeaamm]]..

PPoollii]]iiaa RRoommâânn`̀ aa mmaaii ffoossttrreepprreezzeennttaatt`̀ ddee cc`̀ttrree ddoommnniiii:: ccoommii --ssaarr--[[eeff MMiihhaaii PPrruutteeaannuu,, [[eeffuull SSeerrvviiccii--uulluuii PPoollii]]iiee RRuurraall`̀,, ccoommiissaarr MMaarrcciiaannCCoollmmaann,, ooffii]]eerr ssppeecciiaalliisstt ppee lliinniiee ddeessiillvviiccuullttuurr`̀,, ddiinn DD..PP..OO..PP..,, ddiinn ppaarrtteeaa ssttrruuccttuurriilloorrtteerriittoorriiaallee ffiiiinndd pprreezzeenn]]ii aaddjjuunncc]]iiii [[eeffiilloorr IInnssppeecc--ttoorraatteelloorr ddee PPoollii]]iiee aallee JJuuddee]]eelloorr:: BBaacc`̀uu,, BBiissttrrii]]aaNN`̀ss`̀uudd,, BBoottoo[[aannii,, IIaa[[ii,, MMaarraammuurree[[,, NNeeaamm]],, SSuu --cceeaavvaa,, VVaasslluuii.. AAuu mmaaii ppaarrttiicciippaatt [[eeffiiii SSeerrvviicciiiilloorrPPoollii]]iieeii ddee OOrrddiinnee PPuubblliicc`̀ [[ii IInnvveessttiiggaarreeaa FFrraauuddee--lloorr,, [[eeffiiii IInnssppeeccttoorraatteelloorr JJuuddee]]eennee ddee JJaannddaarrmmii,,pprriimm--pprrooccuurroorriiii PPaarrcchheetteelloorr jjuuddee]]eennee,, ccoommiissaarrii aaiiGG`̀rrzziiii ddee MMeeddiiuu [[ii GG`̀rrzziiii FFiinnaanncciiaarree..

ÎÎnnttââllnniirreeaa aa ccoonnssttiittuuiitt uunn rreeaall ssuucccceess aattââtt ddiinnppeerrssppeeccttiivvaa ggrraadduulluuii ddee ppaarrttiicciippaarree aa ssttrruuccttuurriilloorrssttaattuulluuii,, ccââtt [[ii aa ssccooppuulluuii aacc]]iiuunniiii,, [[ii aannuummee aacceellaa ddeeaa eevvaalluuaa ssiittuuaa]]iiaa ooppeerraattiivv`̀ ssppeecciiffiicc`̀,, ppuunncctteellee ddeevveeddeerree ffoorrmmuullaattee îînn iiddeeeeaa ccoonnjjuugg`̀rriiii eeffoorrttuurriilloorrttuuttuurroorr iinnssttiittuu]]iiiilloorr aabbiilliittaattee îînn lluuppttaa îîmmppoottrriivvaa ccrrii --mmiinnaalliitt`̀]]iiii ssiillvviiccee..

Stop tìerilor ilegaleDiscu]iile celor prezen]i la ac]iune s-au materia -

lizat într-un Program comun de activit`]i pentrucontrolul în domeniul silvic, ale c`rui obiectiverezid`, în principal, în stoparea tìerilor ilegale dearbori din fondul forestier proprietate privat` [i destat, în zonele identificate ca având grad ridicat depresiune asupra p`durii. De asemenea, pe agendade lucru a poli]i[tilor, silvicultorilor, jandarmilor [ia celorlal]i reprezentan]i ai statului vor figura, capriorit`]i, prevenirea extinderii tìerilor ilegale [i înalte zone forestiere, descurajarea atât a transpor-turilor ilicite, prin controlul circula]iei materialuluilemnos pe drumurile forestiere [i publice, cât [i aachizi]iilor [i intermedierilor de achizi]ie materiallemnos cu provenien]` ilicit`. Celelalte obiective serefer` la impunerea legalit`]ii în modul de utilizarea documentelor de transport [i provenien]` a lem-nului, mai ales sub aspectul realit`]ii datelor con-semnate, precum [i limitarea, combaterea [isanc]ionarea evaziunii [i fraudei fiscale din dome -niul forestier.

Verific`rile poli]i[tilor, [i nu numai, vor viza

zonele cu risc ridicat privind integritatea p`durii,cele cu p`duri proprietate privat` a persoanelor fi -zice [i juridice [i zonele cu concentrare mare deinstala]ii de debitat lemn.

În leg`tur` cu tematica de control în privin]atìerilor ilegale de arbori [i afectarea fondului

forestier na]ional, domnul comisar MarcianColman, ofi]er specialist pe linie de silvicultur`,ne-a spus: "Speciali[tii no[tri din Inspectoratele dePoli]ie jude]ene vor urm`ri identificarea cazurilorprin care s-a afectat fondul forestier na]ional printìeri ilegale de arbori, incendii etc [i vor face oserie de verific`ri cum ar fi: corectitudineamodului de ac]iune a administratorului fon-dului forestier, existen]a registrelor de evi-den]` a contraven]iilor [i infrac]iunilor, pre-cum [i modalitatea în care documentele aufost transmise persoanelor fizice saujuridice, în termenele legale. Totodat`,avem în vedere identificarea cazurilor dedesc`rcare pe partizi de mas` lemnoas`f`r` provenien]` legal` [i a celor de înre -gistrare a unor livr`ri fictive între agen]iieconomici, pentru legalizarea masei lem-noase."

Domnul comisar Marcian Colman a mairelevat c`, prin ac]iunea lor, poli]i[tii î[i vorconcentra aten]ia asupra cazurilor de eva -ziune [i fraud` fiscal` rezultate ca urmare acircula]iei ilicite a materialului lemnos [i a înre -gistr`rilor fictive. Prin intermediul controalelorîncruci[ate, ace[tia vor verifica autenticitateadatelor consemnate în documentele de provenien]`[i de înso]ire.

Parteneriat pentru mai mult` siguran]`

Ca urmare a Protocolului de colaborare, vor ficonstituite echipe mixte de control, din care vorface parte speciali[ti de la Direc]ia de Control Silvicdin cadrul Direc]iei Generale pentru ControlulAplic`rii Regimului Silvic [i Controlului Cinegetic aM.A.P.D.R, ofi]eri de poli]ie din Inspectoratul Ge -neral al Poli]iei Române - Direc]ia Poli]iei de OrdinePublic` [i Direc]ia de Investigare a Fraudelor,

ofi]eri din Inspectoratul General al Poli]iei de Fron-tier` Române - Direc]ia Combaterea Infrac]io -nalit`]ii Transfrontaliere [i comisari din cadrulComisariatului General al G`rzii Financiare.

La verific`ri vor fi atra[i, dup` caz, personal cuatribu]ii de control din cadrul inspectoratelor teri-toriale de regim silvic [i de vân`toare, din struc-turile silvice de administrare ale R.N.P. - Romsilva[i din structurile silvice de administrare ale per-soanelor juridice, precum [i poli]i[ti ai Inspec-toratelor de Poli]ie jude]ene [i comisari ai comi -sariatelor regionale [i sec]iilor jude]ene ale G`rziiFinanciare.

Echipele mixte de control vor monitoriza, ana -liza [i evalua datele [i informa]iile ob]inute pre-merg`tor sau în timpul ac]iunilor specificedesf`[urate [i, în func]ie de rezultatul acestora, vorlua [i vor dispune m`suri legale, potrivit compe-ten]elor.

Analizele, verific`rile [i controalele se vor efec-tua având la baz` reglement`rile legale învigoare atât la data controalelor comune, cât [i ladata s`vâr[irii faptelor de natur` con tra -ven]ional` sau penal`, datele oferite de sistemeleinforma]ionale specifice, amenajamentele silvice,documentele [i documenta]iile tehnico-econo -mice din domeniul forestier [i financiar-contabil,precum [i cele cuprinse în bazele de datede]inute de structurile silvice de administra]ie [icontrol, de structurile de poli]ie [i de structurileG`rzii Financiare.

Echipele mixte de control vor întocmi, lafinalizarea fiec`rei ac]iuni în parte, note de control

comune. Acestea vor fi înaintate conducerilor insti-tu]iilor [i, dup` caz, conducerilor autorit`]ilor pu -blice centrale semnatare ale protocoalelor [i vor con-semna m`surile luate în timpul controlului, respectivvor propune m`surile necesare pentru atingereaobiectivelor stabilite, inclusiv m`suri de completare[i modificare a legisla]iei dac` se constat` elementede ineficien]` a cadrului legislativ existent.

Fiecare parte semnatar` î[i va asiguramijloacele necesare desf`[ur`rii în bune condi]ii aac]iunilor de control.

Pentru descurajarea s`vâr[irii în continuare aunor fapte ilegale îndreptate împotriva p`durii,institu]iile semnatare vor organiza conferin]e depres`, f`când cunoscute prin intermediul mass-media locale [i centrale cazurile deosebite [im`surile întreprinse.


Cu prietenie dinspreoamenii legii

Gazda noastr`, dl. comisar-[ef Lauren]iuCucuteanu, [eful Poli]iei ora[ului Titu, ne-afost ghid prin noile \nc`peri ale institu]iei.Care, de altfel, se arat` \nc`p`toare, proasp`t`,cu multe elemente de modernism.

"Perla coroanei" este sala de [edin]e ame-najat` la etaj. Dotat` cu mobilier de calitate, cuinstala]ie de aer condi]ionat, sala dispune [i dealte facilit`]i menite s` confere condi]ii optimepentru desf`[urarea [edin]elor, analizelor de

evaluare [i eficientizare a muncii. Mai ales c`poli]ia local` are \n arondare nou` comune

d#mbovi]ene situate \n vecin`tatea ora[ului.Ne-a atras aten]ia expozi]ia de tablouri afi[atepe pere]ii \nc`perii, care \i reprezint` pe to]iinspectorii generali ai Poli]iei Rom#ne din1990 [i p#n` \n prezent, \n viziunea artistic` apictorului cu grad, locotenent Alunel Cocon."Este un mod de a nu uita cine suntem, de ane aminti de cei care au contribuitla evolu]ia institu]iei noastre" - nespune dl. comisar [ef Cucuteanu.

Am vizitat, apoi, sala de pri -mire a Poli]iei, sala de consiliere avictimelor, cele trei birouri deordine public` [i, desigur, cameradestinat` cet`]enilor care ape-

leaz` la serviciilepoli]i[tilor locali. A[ -teptarea le este "\ndul-cit`" cu o cafea de laautomat [i cu nu -meroase pliante [i afi[ecare le ofer` informa]ii\n varii domenii."De anul trecut, de

c#nd am ocupat aceast`func]ie prin concurs - ne spune [efulPoli]iei locale - am vrut s` promovez,\mpreun` cu colegii mei, un nou stilde munc`, de abordare a proble -maticii poli]iene[ti. Apropierea fa]`de comunitate am considerat-o unuldintre punctele importante ale actu-

lui managerial. A[a c`, am declan[at imediat[antier, pentru a da o fa]` uman` institu]iei.Sediul Poli]iei trebuia s` fie primitor, s` inspire

\ncredere, prietenie, servicii, siguran]`. Pen-tru c` aceasta aveam noi de oferit [i trebuie s`

se vad` nu doar \nsufletele [i \n atitudineanoastr`, ci [i \n\nf`]i[area loca]iei".

Multe sunt reu -[itele poli]i[tilor din Titu\n ultima vreme. |ncadrul colectivului au"ap`rut" [i dou` colege,angajate din septembrieanul trecut, ca agen]i desiguran]` public`, dup`ce au absolvit {coala deagen]i de poli]ie "VasileLasc`r" din C#mpina.Din p`cate, \n ziua docu-ment`rii noastre se aflau\n afara serviciului, drept

pentru care n-au putut "fi imortalizate" \nfotografia de familie pe care am f`cut-o \nfinalul vizitei.

De pu]in` vreme, zestrea Poli]iei Titu s-am`rit cu patru autoturisme Logan, direc]io -nate c`tre poli]ia rutier` [i cea rural`.

"To]i poli]i[tii din cadrul Dispozitivului deSiguran]` Public` cu atestat de [oferi profe-sioni[ti. A[a c` ma[inile se afl` pe m#ini bune"- a ]inut s` ne asigure interlocutorul nostru.

"De asemenea - ne-a mai precizat - to]i poli]i[tiino[tri lucreaz` pe calculator".

Problemele pe care le-a g`sit aici, la venire,erau reprezentate, \n special, de furturilenumeroase. Prezen]a poli]i[tilor \n strad`,parteneriatele \ncheiate cu administra]ialocal`, suplimentarea efectivelor proprii cupoli]i[tii comunitari au dus la instaurarea unuiclimat de lini[te [i siguran]` \n ora[. Oamenii[tiu c` au pe cine se baza \n caz de nevoie.

OOrraa[[uull TTiittuu,, jjuuddee]]uull DD##mmbboovvii]]aa,, [[ii cceeii 88..000000 ddee llooccuuiittoorrii aaii ss`̀ii aauu,, ddee ppuu]]iinn`̀vvrreemmee,, uunn sseeddiiuu ddee ppoollii]]iiee ccuu ccaarree ssee ppoott mm##nnddrrii.. AAcceessttaa ppaarree mmaaii ddeeggrraabb`̀ oo vviilluu]]`̀,,ddiissccrreett ""ppiittiitt`̀"" dduupp`̀ ppoommii ffrruuccttiiffeerrii [[ii fflloorrii oorrnnaammeennttaallee,, aatt##tt cc##tt ss`̀ ttaaiiee ddiinn ssttaarrttvveessttiittaa tteeaamm`̀ ddee ""rr`̀ccooaarreeaa ddee llaa PPoollii]]iiee"".. MMaaii ccuu sseeaamm`̀ cc`̀,, dduupp`̀ ccee pp`̀ttrruunnzzii \\nnccll`̀ddiirree,, ddaaii ccuu oocchhiiii ddee nnii[[ttee ooaammeennii ttiinneerrii,, ccaarree ttee pprriivveesscc ccuu ssiinncceerriittaattee,, ddoorrnniiccii ss`̀ttee aajjuuttee \\nn ccaazz cc`̀ aaii aavveeaa nneevvooiiee ddee cceevvaa..

AAmm ttrreeccuutt rreecceenntt ppee aaiiccii,, dduupp`̀ ccee aamm ""\\nnvviinnss"" ddrruummuurriillee ddeessffuunnddaattee ddee llaaiinnttrraarreeaa ddiinnsspprree TT##rrggoovvii[[ttee,, pprraaffuull [[ii ccaanniiccuullaa cc##mmppiieeii..

NNee--aa \\nntt##mmppiinnaatt uunn ""ccoorrpp"" ddee ttiinneerrii ppoollii]]ii[[ttii mmuunncciinndd \\nn bbiirroouurrii nnoouu rreennoovvaattee,,ddoottaattee ccuu ccaallccuullaattooaarree,, ppee ccaarree llee uuttiilliizzeeaazz`̀ ccuu nnaattuurraallee]]ee [[ii ddiibb`̀cciiee ffiieeccaarree ddiinnttrree eeii..

O „familie“ special`

„Fumuri furate“În baza datelor [i informa]iilor de]inute, ofi]erii din cadrul

forma]iunii de Investigare a Fraudelor - Poli]ia Titu au organi-zat [i executat o ac]iune pe linie de contrafaceri. Astfel, sub-comisarul D`nu] Simescu [i subinspectorul Marius Oprea l-auidentificat [i prins pe S`vuleasa Petric`, domiciliat în Titu,administrator al AF S`vuleasa, în timp ce conducea DaciaLogan plin` cu marf` ilegal`.

Cu ocazia perchezi]ion`rii autoturismului, în portbagaj aufost descoperite 33 cartu[e de ]ig`ri, pentru care acesta nu aputut prezenta documentede aprovizionare. Bunurileau fost ridicate [i, în urmaexpertiz`rii lor în Austria,s-a stabilit faptul c`]igaretele marca Pall Mallau fost fabricate în Rusia[i erau destinate pie]ei dinMoldova, ]igaretele Vice -roy erau fabricate în Sin-gapore [i destinate pie]eidin Korea, nici un pachetneavând banderol` fis-cal`. De asemenea, s-astabilit faptul c` ]igaretele"Car pa]i" erau con tra -f`cute, atât cu privire la banderole fiscale, c#t [i cu privire lamarc`.

Valoarea prejudiciului creat prin punerea în vânzare aacestor produse ar fi fost de 15.000 euro.

A fost început` urm`rirea penal` pentru s`vâr[ireainfrac]iunilor de punere în circula]ie f`r` drept a unui pro-dus purtând o marc` identic` cu o marc` înregistrat`,punerea în vânzare a unor m`rfuri purtând men]iuni false,ascunderea bunului impozabil. Dosarul a fost înaintat Par-chetului de pe lâng` Tribunalul D#mbovi]a.

Cu carduri false la bancomat|n jurul orei 21.20 a unei zile, o patrul`, format` din subin-

s pectorul Mihai Marius [i agentul [ef Dumitru Dinu, l-a sur-prins pe Roma[cu Marian, zis „Adi]`", în vârst` de 28 ani,domiciliat în Târgovi[te, în timp ce folosea, pentru extragereade numerar din bancomatul B.C.R. Titu, mai multe c`r]i decredit. Fiind condus la sediul Poli]iei, asupra sa s-au g`sit 39c`r]i de credit falsificate [i suma de 20.000.000 lei vechi. S-adovedit ulterior c` aceasta provenea din retragerile de nume -rar de la bancomatul respectiv.

Cazul a fost preluat de c`trelucr`torii din cadrul S.C.C.O.A. dincadrul I.P.J. D#mbovi]a, iarRoma[cu Marian a fost arestat pre-ventiv [i trimis în judecat`.

Ho]ii de calculatoare

Conducerea Liceului "GogaIonescu" Titu a sesizat, \ntr-odiminea]` din prim`vara acestuian, faptul c` noaptea, persoanenecunoscute au p`truns în incinta

liceului [i, prin for]area lac`tului de la u[a de acces, în labora-torul de informatic`. De acolo au sustras 17 calculatoare, iardin biroul secretariat-contabilitate au sustras 32 C.D.- uri, 42carnete de cec pentru aloca]ii în alb [i [tampilele de la acelbirou.

|n urma cercet`rilor [i investiga]iilor efectuate, în grupulde suspec]i au fost inclu[i [i Adrian de 17 ani [i Alexei de 16 ani,ambii din ora[ul Titu. Pe urmele ho]ilor au pornit imediat ce aufost anun]a]i, la ora 7,40, comisarul [ef Luren]iu Cucuteanu, sub-comisarul Dan Simescu [i subinspectorul Mihai Marius. La ora

8,30, cei doi erau dovedi]i. Ei nu [tiau c` unit`]ile centrale fu -seser` capcanate. Pe îmbr`c`mintea acestora, în urma veri -fic`rii cu lampa de ultraviolete, au fost g`site urme de praf gal-ben fluorescent. Tinerii au fost aresta]i preventiv pentrucomiterea infrac]iunii de furt calificat.

Ma[inile n-au ajuns departeVitan D. s-a prezentat la sediu sesiz#nd c` i-a fost furat auto-

turismul Dacia 1310 din fa]a blocului.|n urma cercet`rilor, peste o s`pt`m#n` au fost identifi-

ca]i St`ncioiu Viorel Marian, zis „Caramet", în vârst` de 26ani, din localitatea Titu [i Stan Ionu], zis „Ciot", de 21 ani, dinlocalitatea Odobe[ti, jude]ul D#mbovi]a, care s-au dovedit a fiautorii furtului în cauz`. Autoturismul a fost g`sit pe razamunicipiului Bucure[ti, abandonat într-o parcare în cartierulMilitari.

În urma extinderii cercet`rilor de c`tre subcomisarulGabriel Pistolea [i agentul [ef Gabriel Dumitrescu, s-a mai aflatc` St`ncioiu Viorel Marian, cu Nicolescu {tefan Adrian, zis„Lixi", [i cu Popescu Ovidiu, zis „Broasca" au mai sustras douàutoturisme de pe raza ora[ului Titu, acestea fiind g`site [i resti-tuite p`gubi]ilor.

Arsenalul din portbagaj|n urma unei ac]iuni organizate de c`tre patrula

alc`tuit` din subinspectorul Mihai Rotaru, agentul [efadjunct Emil Radu, [i agentul Ana Iurea, a fost descoperit,în portbagajul autoturismului, proprietatea lui MimValentin, din Titu, un adev`rat arsenal. Anume 6 s`bii culamele având lungimi cuprinse între 40 [i 80 cm, dou`cu]ite cu lama rabatabil` de 20 cm, precum [i un pistol cualice de calibru 4,5 mm, marca Gamo, acestea fiindde]inute ilegal.

Adev`rul dintre ...sute de dosare

Camera de primire

PPaaggiinn`̀ rreeaalliizzaatt`̀ ddeeIInnaa BB~~LLAANN

FFoottoo:: MMaarriiuuss PPOOPPEESSCCUU

cyan magenta yellow blackcyan magenta yellow black


Fran]a [i Germania - delicate]e [i bun sim]

Legisla]ia francez` nu define[te în modexpres violen]a domestic`. Aceasta consti-tuie doar o alt` categorie de violen]`.

În cazul în care se confrunt` cu acte deviolen]` domestic`, procurorul trebuie s`]in` seama de trei aspecte: a) s` ob]in` osentin]`, într-un timp cât mai scurt, dacèste vorba despre acte grave de violen]`sau agresorul este recidivist; b) s` asigureprotec]ia victimei, în special în cazul în careagresorul este pus in libertate înainte determinarea procesului; c) s` ]in` seama desitua]ia minorilor.

Agresorul poate fi evacuat din locuin]acomun` numai pe baza unui ordin derestric]ie emis de instan]`, dac` s-a pornitprocesul penal împotriva lui.

În privin]a minorilor, victime directesau indirecte ale actelor de violen]` domes-tic`, procurorul poate emite un ordin tem-porar de plasament al acestora. Acest ordineste valabil numai pentru opt zile, iar la

sfâr[itul acestora, procurorul se va adresainstan]ei care va decide revocarea m`suriisau prelungirea ei.

Germania adopt`, în anul 2001, Legeaprivind ameliorarea protec]iei oferite deinstan]a civil` victimelor violen]ei [i perse-cu]iilor, reglementeaz` posibilitatea vic-timelor violen]ei domestice s` soliciteinstan]ei civile ordine de protec]ie.

Printr-un astfel de ordin i se poateinterzice agresorului: a) s` revin` la domi-ciliul comun; b) s` locuiasc` într-o zon`învecinat` cu domiciliul victimei; c) s`frecventeze anumite locuri, frecventate înmod obi[nuit de victim`; d) s` intre în con-tact cu victima, indiferent de mijloacelefolosite; e) s` provoace întâlniri cu victima.

Legea privind func]ionarea poli]iei per-mite Poli]iei ca în cazurile grave de violen]`domestic`: a) s` interzic` agresorului acce-sul în domiciliul comun pentru o anumit`perioad` de timp; b) s`-l ia pe agresor încustodie; c) s` aplice m`suri suplimentarepentru ocrotirea victimei.

For]ele de ordine îi pot interzice agre-sorului accesul în domiciliul comun, dacàlte acte de violen]` domestic` sunt pe cale

s` se produc`, victima aflându-se în pericol.Agresorul are obliga]ia de a p`r`si domici -liul pe o perioad` de câteva zile sau chiarluni, moment în care va preda cheilelocuin]ei spre p`strare Poli]iei.

Dac` se consider` necesar, Poli]ia îlpoate lua în custodie pe agresor, pentru apreîntâmpina un eventual pericol. Spreexemplu, în cazurile în care agresorul seafl` sub influen]a bùturilor alcoolice sau adrogurilor, agresorul va fi re]inut pân`când se va considera c` pericolul a trecut.

Tot for]ele de ordine îi pot interziceagresorului contactul cu victima [i copiii.Acesta se refer` atât la contactul fizic, cât [ila contactul prin alte mijloace: telefon, core-s ponden]`, e-mail.

Poli]ia are obliga]ia de a lua o serie dem`suri pentru ocrotirea victimei. Acestease refer` la rolul sù de a evita alte acte deviolen]`, de a aduce cât mai multe probeatunci când constat` existen]a uneiinfrac]iuni de violen]` domestic`. Totodat`,poli]i[tii au rolul de a informa victima cuprivire la posibilit`]ile juridice pe care le are

[i de a o îndruma c`tre organiza]ii specia -lizate care ofer` consiliere [i ajutor.

Spania [i Suedia pun punctul pe i

Legisla]iile spaniol` [i suedez` sunt sin-gurele din Europa care incrimineaz`,printr-o infrac]iune specific`, actele deviolen]` domestic`.

Legea privind protec]ia victimelor detratamentele inumane, adoptat` în 1999, înSpania, dispune c` orice persoan` cares`vâr[e[te în mod obi[nuit acte de violen]`fizic` sau psihic` asupra so]iei, fostei so]iisau asupra altor persoane cu care între]inesau a între]inut rela]ii asem`n`toarerela]iilor de familie, comite o infrac]iune suigeneris, care se asociaz` „torturilor [i altorinfrac]iuni împotriva integrit`]ii morale".

Pentru începerea urm`ririi penalenu este necesar` plângerea prealabil` a vic-timei, declan[area acesteia având loc [i înurma denun]ului unei alte persoane careare cuno[tin]` despre s`vâr[irea vreunuiact de violen]` domestic`. Poli]ia areobliga]ia de a trimite parchetului procesele-

verbale pe care le întocme[te în cur-sul interven]iilor, atunci când constat`s`vâr[irea unor astfel de acte.

În privin]a m`surilor de protec]iede care pot beneficia victimeleviolen]ei domestice, acestea pot fiemise atât cu titlu provizoriu, pe dura-ta desf`[ur`rii procesului penal, cât [ica pedeaps` complementar`. Agre-sorii care încalc` prevederile ordinu-lui de restric]ie risc` o pedeaps` cuînchisoare de la trei luni la un an sau lamunc` în folosul comunit`]ii pentru operioad` de la 90 la 120 de zile.

Ordinul de restric]ie îi poate interziceagresorului s` revin` la domiciliul familiei,s` se prezinte în anumite locuri sau s` seapropie de anumite persoane.

Legea privind ordinul de protec]ie a vic-timelor violen]ei domestice, adoptat` înanul 2003, permite instan]ei s` emitòrdine de protec]ie care con]in atât m`suride natur` penal`, cât [i civil`. M`surile carepot fi luate se refer` la acordarea folosin]eidomiciliului comun victimei, încredin]areaminorilor etc, fiind dispuse pe o perioad`ce nu poate dep`[i 30 de zile. Excep]ie facecazul în care victima depune o cerere dedesfacere a c`s`toriei, când termenul seprelunge[te cu 30 de zile.

Legea privind protec]ia victimelor detratamente inumane a modificat CodulPenal spaniol, în sensul introducerii unornoi m`suri de protec]ie. Instan]a, pe lâng`pedeapsa aplicat` pentru anumiteinfrac]iuni, enumerate limitativ, poate apli-ca o pedeaps` complementar`. Aceastaconst` în interzicerea impus` agresoruluide a se apropia de victim`, de a intra în con-tact cu ea prin orice mijloace sau de a seprezenta la domiciliul acesteia pe operioad` de cel mult cinci ani. Acestem`suri se adaug` celor care-i interzic agre-sorului de a se prezenta sau a domicilia înanumite locuri.

În cazurile foarte grave, instan]a areobliga]ia de a pronun]a m`sura deîndep`rtare a agresorului pentru un ter-men ce nu poate dep`[i 10 ani. De aseme-nea, este prev`zut` posibilitatea controluluirespect`rii m`surii prin mijloace electron-ice, precum br`]ara.

În privin]a competen]ei instan]ei, peteritoriul Spaniei exist` sec]ii specializatepentru a rezolva problemele de violen]`împotriva femeilor. {i la nivelul Poli]iei

exist` astfel de departamente specializatepe violen]` domestic`. Totodat`, Poli]iaeste cea care supravegheaz` respectaream`surii dispuse de instan]`. Ea are dreptulde a-l aresta pe agresorul care comite actede violen]` domestic` sau care nu respectòrdinul de restric]ie emis de instan]`. Deasemenea, legisla]ia spaniol` prevede acor-darea unui ajutor financiar victimelorviolen]ei domestice, cu scopul de a le asigu-ra autonomia financiar` fa]` de agresor.

Pe lâng` acestea, victimele violen]eidomestice constituie o prioritate pentruaccesul la locuin]ele sociale sau aziluri.

Prin gaura cheii \n familiile cu probleme

Doar dou` state europene - Spania [iSuedia - incrimineaz` actele de violen]`domestic` prin infrac]iuni specifice, pecând în celelalte ]`ri cuprinse în studiu -Anglia, Germania, Austria, Belgia, Bulgaria- leg`tura dintre agresor [i victim` consti-tuie circumstan]` agravant`.

În Spania [i Suedia actele de violen]`domestic`, dac` se petrec în mod repetat,se încadreaz` într-o infrac]iune specific`:torturi [i alte infrac]iuni împotrivaintegrit`]ii morale, respectiv violarea gravà integrit`]ii.

În Austria [i Germania, Poli]iei i s-a datdreptul de a p`trunde în domiciliul familial[i de a-l evacua pe agresor, în cazurilegrave de violen]`. De asemenea, îi poateinterzice acestuia s` revin` în locuin]acomun` sau s` se apropie de locuin]a saude locul de munc` al victimei. Acestem`suri permit Poli]iei s` intervin` foarterapid [i eficient pentru scoaterea victimeide sub influen]a f`ptuitorului. O astfel deinterven]ie poate avea loc independent desesizarea instan]ei de c`tre victim`. Totu[i,dac` acest lucru se produce, interdic]iapoli]iei va fi prelungit`.

((vvaa uurrmmaa))

Legisla]ia care incrimineaz` violen]adomestic` în statele europene (II)

Studiu comparativ

|ncep#nd cu luna aprilie 2006, 14poli]iste au „cucerit" strada. Toate facparte din Biroul de ordine public` aPoli]iei municipiului Arad. F`r` nici un felde discriminare, s-au b`tut pentru locurilescoase la concurs. Au c#[tigat, iar acumsunt componente fire[ti ale patrulelormixte, ini]ial pedestre iar, \n prezent pe„caii putere" ai autoturismelor Loganprimite de cur#nd. Am discutat cu dou`

dintre poli]istele nou\ncadrate.

„<<|n via]a civil`>>,ca s` m` exprim a[a,am acordat asisten]`juridic` unor agen]ieconomici din muni ci -piu pe probleme dedrept civil [i contractecomerciale. Diferen]a\ntre ce am f`cut anteri-or [i ce fac \n prezenteste c` am trecut de ladrept civil la dreptpenal. De ce poli]ist?Am sim]it c` estemomentul s` fac \nvia]` o schimbare. Pen-tru mine, a fi poli]ist,este deocamdat` un\nceput, un nou mod devia]`. |mi place, \n moddeosebit, ceea ce fac.Meseria se <<fur`>>,iar noi tinerele poli]iste

avem de la cine fura, avem colegi binepreg`ti]i [i cu o experien]` solid`. C#tdespre discriminare, \ntr-un viitorapropiat, se va vorbi altfel. {tiu c` a fipoli]ist este un risc asumat, dar este pro-pria mea alegere" ne-a m`rturisit agen-tul Elena Iuga.

Cealalt` interlocutoare, agentulAndreea Popovici, a adunat [i ea c#tevaluni de experien]`. A participat la concurs

[i a dovedit c` poate fi\nving`toare. De ce poli -]ist`? R`spunsul a venitnea[teptat de repede.„Boala" a luat-o de la tat`lei care este tot poli]ist. Aparticipat, ca negociator,salv#nd via]a a treipoten]iali sinuciga[i.

Cele dou` poli]iste ne-auasigurat c`, de[i au pornit dejos, vor ajunge cu siguran]`sus, \n ierarhia profesional`.Asta \[i doresc [i o vor rea -liza, cu certitudine.

Lucreaz` de trei ani \n Inspectoratul de Poli]ie alJude]ului Arad, dup` ce timp de 12 ani a lucrat ca jur-nalist. Experien]a anterioar` a ajutat-o pe d-na inspec-tor Camelia Tuduce s` se integreze, f`r` probleme,\ntr-o „lume“ p#n` nu demult, exclusivist`, a b`rba]ilor[i despre care [tia ini]ial c` este dur`, cu multenecunoscute. De[i, via]a de poli]ist` a c#[tigat-o defi -nitiv, purt`toarea de cuv#nt al I.P.J. Arad n-a renun]atnici o clip` s` r`m#n` o redutabil` condeier`.M`rturie sunt: volumul de interviuri,„Devenim“, pe care l-a publicat deja, lao editur` ar`dean` [i cel \n curs depreg`tire, o culegere de reportaje.Este \nc#ntat` ori de c#te ori, agen]iilede pres`, posturile de radio-tv [i cotidi-anele preiau integral [tirile editate [isemnate, Camelia Tuduce. Despre ce ac#[tigat profesional \n perioada dereporter o l`sm pe ea s` se exprime:„De[i sunt absolvent` de Drept, am [istudii \n jurnalistic`, inclusivmaster \n Comunicare Pu -blic` [i studii universitarede Marketing [i Rela]iiInterna]ionale. Au fost aniicare m-au ajutat cel maimult \n via]`. Am avut partede experien]`. Venirea mea\n r#ndul poli]i[tilor mi-afost facilitat` de experien]aacumulat` \n pres`. A fost otrecere f`r` probleme, amputut cunoa[te oamenii maibine, m-am apropiat multmai u[or de fiecare. Cufiecare am lucrat dife -

ren]iat, fiindc` fiecare e altfel. Rela]ionez \n acest mod,u[or cu oamenii. Aceast` capacitate de rela]ionare nueste doar nativ` ci [i un c#[tig al celor 12 ani depres`...“

Ca ofi]er de rela]ii publice continu` ce a f`cut caziarist. |i cunoa[te astfel, foarte bine pe ziari[ti. Le [tiea[tept`rile, [tie foarte bine cu ce trebuie „s` ias`“ pen-tru a transmite comunit`]ii mesaje corecte, credibile,impar]iale. Cel mai important, r`m#ne pentru ofi]erulde rela]ii publice, prevenirea crizelor mediatice.Impactul unei informa]ii neverificate [i neelaboratepentru cet`]eni, este un dezastru. O dat` lansat` oasemenea [tire, ea produce efecte nedorite [inea[teptate, iar din acest moment, e foarte greu s`se mai poat` repara ceva.

„Primul lucru pe care l-am f`cut, la \nceput demandat a fost dialogul cu ziari[tii. Am dorit s`\n]eleag` ce \nseamn` no]iunea de anchet` judiciar`,momentul \n care se poate difuza o informa]ie despre

anumite persoane [i fapte penale. Le-amexplicat no]iuni generale de legisla]iepenal`, procedur`. Este esen]ial caziari[tii acredita]i s` fie familiariza]icu alfabetul specific poli]iei,procurorilor.

Acum nu mai este nevoie deexplica]ii suplimentare, jurn a -li[tii [i-au \nsu[it limbajul juridic.Le r`spund [i sunt al`turi de ei,la orice or` din zi sau noapte..."

Este foarte important ca \nrela]ia cu oamenii de pres` s`fii sincer, \[i m`rturise[tecrezul, ofi]erul de pres`. Le

spune cu precizie c#nd se poatemediatiza un eveniment, cu respect

pentru lege, procedur` [i drepturile fiec`rei persoane.A[a, s-a stabilit o punte stabil` de leg`tur` \ntre Inspec-toratul de Poli]ie al Jude]ului Arad [i agen]iile depres`.

Un pre] pl`tit pentruprofesia aleas`

Cum fiecare pl`te[te un pre] pentru profesiaaleas`, nici Camelia Tuduce n-a fost scutit` de oasemenea obliga]ie. Via]a de familie, de[i n-a fost tre-cut` pe un plan secund, pierde teren \n fa]a treburilorprofesionale. {i cum so]ii Tuduce sunt am#ndoipoli]i[ti, proasp`tul absolvent al ciclului primar dezece ani, Vl`du], fiul lor \ncearc` s`-i \n]eleag` pe ceidoi membri ai familiei [i s`-i ierte pentru faptul c` lui \iacord` prea pu]in timp. De altfel, de c#te ori sun` tele-fonul, o aten]ioneaz` pe mama sa: „Mami, s-ar putea s`pleci!"

Poate [i datorit` acestui fapt, nu-[i dore[te s`devin` poli]ist, dar, \n schimb, \i [tie foarte bine pe to]iziari[tii cu care lucreaz` mama sa. „A fi poli]ist - este opermanent` provocare. |mi place. Zilnic sunt subiectenoi. Doresc \ntotdeauna s`-mi fixez standarde \nalte.Nu sunt mul]umit` niciodat` de ce am realizat. Sepoate mai mult. E loc pentru mai bine... Sunt \n priz`tot timpul, iar un lucru esen]ial este acela c`, aici \nPoli]ie, am format o echip`. De una singur` nu sepoate face imagine unei institu]ii at#t de importante \nvia]a unui jude]".

PPaaggiinn`̀ rreeaalliizzaatt`̀ ddeeVViioorreell TTUURRCCUU{{

Ofi]erul de rela]ii publice - mesager de bun`-credin]`

14 poli]iste au „cucerit" strada

100 DE BAXURI DE }IG~RI

NETIMBRATEOfi]erii Serviciului de Investigare a Fraude-

lor din cadrul I.P.J. Arad au descoperit 100 debaxuri de ]ig`ri netimbrate, într-un imobilapar]inând lui M. R`zvan, de 26 de ani, dinN`dlac, jude]ul Arad..

De]in`torul ]ig`rilor a fost sanc]ionat contra-ven]ional cu un miliard de lei vechi. Întreagacantitate de ]ig`ri a fost ridicat` în vederea con-fisc`rii, de c`tre inspectorii ANAF.

Politi[tii continu` cercet`rile în vederea sta-bilirii provenien]ei tig`rilor [i unde urmauacestea s` fie comercializate.

PPPPeeee aaaaddddrrrreeeessssaaaa rrrreeeeddddaaaacccc]]]]iiiieeeeiiiiBBuunn`̀ zziiuuaa!!

M` numesc Roxana Pi[tea [i sunt din Ia[i. Pe data de 17.06.2006,afl#ndu-m` \n satul Beiu, com. {torob`neasa, jud. Teleorman, \n vizit` la bunica

mea, am asistat la un eveniment mai pu]in pl`cut, \n urma c`ruia a fost solicitat`prezen]a poli]iei din comun`. Nu doresc s` v` re]in aten]ia prea mult [i nici s` intru\n prea multe am`nunte pentru c` [tiu c` ave]i multe de f`cut, dar ]in, \n mod spe-cial, s` felicit agen]ii de la postul de poli]ie al comunei {torob`neasa [i, \n subsidiar,\ntregul Inspectorat al Poli]iei Jude]ului Teleorman.

Am r`mas atât de pl`cut surprins` de modul de comportare, de operativitate, ati-tudine, limbaj, fermitate. Prin natura serviciului circul mult prin ]ar` [i am v`zutmul]i poli]i[ti \n exerci]iul func]iei, dar nimeni nu m-a impresionat atât de pl`cut. V`rog s` m` crede]i c` la Ia[i, atunci când m-am \ntors din concediu am povestit la to]i[i am \ncercat s` le ar`t prin asta c` exist` [i poli]i[ti de bun` calitate.

Felicit`ri tuturor! Spor la munc`, s`n`tate [i numai bine!

CCuu ddeeoosseebbiitt`̀ ccoonnssiiddeerraa]]iiee,,RRooxxaannaa PPii[[tteeaa

cyan magenta yellow black cyan magenta yellow black

P O L I } I A R O M Â N ~P O L I } I A R O M Â N ~20 P O L I } I A R O M Â N ~P O L I } I A R O M Â N ~ 21

II.. PPRRIINNCCIIPPIIII GGEENNEERRAALLEE

1. Statele trebuie s` adoptepolitici care s` recunoasc` în modclar importan]a serviciului po -li]ienesc în rela]iile inter-etnice.Aceste politici trebuie s` fie partedin politici [i programe mai largi depromovare a integr`rii minorit`]ilorla nivel na]ional [i local. De aseme-nea, trebuie s` fie corelate cu oac]iune mai ampl` de promovare aprofesionaliz`rii serviciului pol i -]ienesc [i de asigurare a îndepliniriisarcinilor de poli]ie în conformitatecu standardele interna]ionaleprivind drepturile omului, incluzânddrepturile persoanelor apar]inândminorit`]ilor.

Într-o societate multi-etnic`,bunele rela]ii inter-etnice [i inte-grarea persoanelor apar]inândminorit`]ilor na]ionale depind depercep]ia tuturor grupurilor etnicec` activit`]ile statului sunt legale [ieficiente. În special, este esen]ial` opercepere a poli]iei ca agen]ie deaplicare a legii principal` [i cea mai„vizibil`": poli]i[tii sunt p`zitoriidrept`]ii pentru minorit`]i.Minorit`]ile care percep poli]iadrept agen]ia care aplic` legeaimpar]ial [i ofer` acces la justi]ie [isiguran]a comunit`]ii vor ar`tarespect fa]` de stat; dac` poli]ia [ialte autorit`]i responsabile nureu[esc s` î[i demonstreze legitimi-tatea în ochii minorit`]ilor, acestlucru va avea ca rezultat apari]iaresentimentelor [i temerii, ducând

la un climat propice extremismului.Acceptarea poli]iei ca legitim` [i

eficient`, la nivel na]ional, regionalsau local, depinde de stabilirea uneirela]ii de încredere, bazat` pe bunacomunicare [i cooperare practic`,dintre poli]ie [i minorit`]i. Stabilireaunei astfel de rela]ii nu numai c` vaîmbun`t`]i rela]iile inter-etnice, darva contribui [i la eficientizarea rolu-lui poli]iei. Recomand`rile de maijos, bazate pe experien]`, suntmenite s` ajute statele în stabilireaacestor rela]ii.

Este necesar ca guvernele s`demonstreze capacitatea de con-ducere prin identificarea unei „vi -ziuni" clare asupra rolului poli]iei înconstruirea [i sprijinirea unei soci-et`]i multi-etnice eficiente [i demo -cratice. Ele trebuie s` se consulte înmare m`sur` pentru a câ[tiga con-sensul pluripartid [i multi-etnicreferitor la politicile duse în dome-niul poli]ie [i minorit`]i, care altfelar putea duce la disensiuni socialesau ar putea deveni ]inta rivalit`]ilorpolitice. Politicile [i m`surile nece-sare implement`rii lor trebuieexprimate în „declara]ii de politic`"specificate clar [i formal, sus]inutepublic de c`tre liderii politici [i puseîn practic` prin legisla]ie [i alteinstrumente.

Politica referitoare la rolulpoli]iei trebuie s` fie parte dintr-ostrategie na]ional` mai larg` de pro-movare a integr`rii [i de construc]iea unei societ`]i multi-etnice. Acestlucru include m`suri de încurajare aparticip`rii persoanelor apar]inând

minorit`]ilor la via]a politic` [i eco-nomic` a statului, precum [i m`suriîn domenii referitoare la educa]ie,limb`, reprezentare politic`, media-tizare [i rezolvarea problemelorlegate de s`r`cie [i excludere. Pro-gresele înregistrate în aspectele mailargi ale integr`rii vor face maiu[oar` introducerea de m`surinecesare serviciului poli]ienesc însociet`]ile multi-etnice.

Politica referitoare la rolulpoli]iei în rela]ie cu minorit`]ile tre-buie s` fie parte integrant`- daridentificabil` [i cu obiective clarspecificate - din prgramele pentrudezvoltare poli]ieneasc`. Buna co -municare [i cooperarea bazat` peîncredere reprezint` cheia uneipoli]ii eficiente atât în cadrul comu-nit`]ilor majoritare, cât [i în cadrulcelor minoritare. O abordare repre-siv` ori axat` pe „control", în caredrepturile fundamentale ale omului[i ale minorit`]ilor sunt ignorate sauînc`lcate, nu poate oferi un contextpropice bunelor rela]ii dintre poli]ie[i minorit`]i.

Prin urmare, democratizarea [iprofesionalizarea poli]iei sunt pre-condi]ii esen]iale pentru ca poli]ias`-[i demonstreze rolul în constru-irea cu succes a unei societ`]i multi-etnice democratice; o alt` pre-condi]ie este [i introducerea uneiabord`ri poli]iene[ti bazat` perespectarea drepturilor omului [iorientat` pe oferirea de servicii,sus]inut` la nivel local.

((vvaa uurrmmaa))

RECOMAND~RI CU PRIVIRE LA ROLULPOLI}IEI ÎN SOCIET~}ILE MULTIETNICE

((IIIIII))

Viitorii agen]i de poli]ie [i-au omagiat patronul spiritual

La sediul {colii de Agen]i de Poli]ie „VasileLasc`r" - Câmpina a avut loc, recent, o mani-festare de suflet, la care au participat, \n num`rmare, viitorii agen]i de poli]ie. Direc]ia Informare[i Rela]ii Publice a organizat o \nt#lnire a elevilor[i profesorilor acestei prestigioase institu]ii de\nv`]`m#nt a Inspectoratului Ge neral al Poli]ieiRom#ne, cu domnul gene ral de brigad` (r) IoanP. Suciu. |n ca drul acesteia, reputatul istoric aevocat via]a [i personalitatea lui Vasile Lasc`r,patronul spiritual al [colii.

Activitatea s-a bucurat de interes din parteaparticipan]ilor.

De numele lui Vasile Lasc`r, ca ministru alInternelor, se leag` prima lege organic` a Poli]iei, conceput` dup` principiile[tiin]ifice moderne, apli-cat` la realit`]ile [i nece-sit`]ile specifice ro -mâne[ti [i având ca baz`studierea aprofundat` aorganiz`rii serviciilor depoli]ie europene. Însemn de recunoa[tere acalit`]ilor sale, a con-duitei morale dovedite îndecursul vie]ii, apreg`tirii profesionale, apreocup`rilor pentru mo -dernizarea structu rilorpoli]iene[ti, nu mele luiVasile Lasc`r a fost aless` patroneze {coala de Agen]i de Poli]ie Câmpina.

DDiiaannaa PPEETTRREESSCCUU

{{ttiiiinn]]aa \\nnttrree ccaarraacctteerr [[ii ssccrriissuull ddee mmâânnqqGrafologia [i caracterologia sunt doar dou` din-

tre [tiin]ele abordate fie cu team` fie cu retincen]ep#n` acum ceva timp.

Problema a fost atacat` frontal de c`tre lectoruniv. dr. Radu Constantin, expert criminalist, care alansat, \n cadrul recentului t#rg interna]ional decarte de la Bucure[ti (Bookfest 2006), dou` volume,primite cu viu interes. "Grafologie " [i "Carcaterolo-gie [i Grafologie. Eseuri" (a doua lucrare este scris`\mpreun` cu renumitul prof. univ. dr. docent AndreiAthanasiu) reprezint` dou` lucr`ri de pionierat \ndomeniile de referire.

"Grafologie", ap`rut` la editura Asab, se constitu-ie \ntr-un manual pen-tru cei interesa]i de[tiin]`. Cartea ofer` date importante privind inter-pretarea grafologic` a unui scris de m#n`, exemplif-ic#nd cu \nscrisurile unor personalit`]i ale istorieina]ionale [i mondiale. Lucrarea eviden]iaz` modalit`]ide aplica]ie ale grafologiei \n diverse domenii (peda-gogie, medicin` criminalistic`, managementulresurselor umane etc.). De asemenea, reliefeaz`\ntrep`trunderile acestei [tiin]e cu psihologia, psihia-tria, psihanaliza [i sociologia, fapt ce ofer` posibilitateadescifr`rii personalit`]ii umane.

"Caracterologie [i Grafologie. Eseuri" seadreseaz` \n special celor interesa]i de cunoa[tereatipologiilor umane [i a anumitor manifest`ri ale unorindivizi c`rora le-au fost studiate execu]iile grafice dinpunct de vedere grafologic.

Lucrarea abordeaz` tipologia, autenticitatea, tendin]a criminal` \n scris [i tendin]asuicidar` \n scris.

Ambele c`r]i se adreseaz` at#t cunosc`torilor, c#t [i celor care vor s` p`trund` \nintimitatea acestor generoase [i fascinante domenii ale [tiin]ei.

IInnaa BB~~LLAANN

Copiii no[tri,De[tep]i, frumo[i,

talenta]iDac` ar fi s` definim o explozie de veselie, atunci

aceasta ar purta numele Cristina Maria Dinu. Laaproape [ase ani, domni[oara nu are nici un fel deinhibi]ii. Este spontan`, plin` de imagina]ie [i atent` la

fiecare am`nunt. Danseaz` ca [i cummuzica ar fi fost f`cut` anume pen-tru ea, cânt` la microfoaneimprovizate de parc` s-ar aflape marile scene aleEurovizionului [i recit` poeziicu aplombulul unui mare actor. „De-ar putea, s-ar juca [i în

somn" - ne m`rturise[te tat`l, dl.comisar [ef Niculae Dinu, direc-torul Autorit`]ii pentru Strìni.Cristina Maria ador` s` pozeze[i s` fac` fotografii, imit#nd dez-in volura unui top-model demarc`.

Ochii ei mari [i verzi au fer-mecat, într-o zi, pe strad`, untrec`tor [i astfel a ajuns„fotomodel" la o agen]ie deprofil. Nu i-au trebuit cur-suri preg`titoare pentrua ajunge aici, iarfotografiile spun totul.

|i place s` joace puz-zle, a ajuns la 260 deforme [i este suficient s`se uite o singur` dat` laimaginea pe care trebuies` o construiasc`. Dealtfel, nu-i scapàm`nuntele nici în via]a

de zi cu zi, spre bucuria p`rin]ilor, pe care îi ajut` defiecare dat` la identificarea semnelor de circula]ie întrafic.

{i pentru c` î[i "respect`" totu[i vârsta, nu las` nici ozi s` treac` f`r` s` se uite la îndr`gitele „desene animate".

LLuucciiaa TTOOCCAACCII

Institu]iile de criminalistic` - moderne [i eficiente

Timp de o s`pt`m#n ,̀ \n perioada 17-22 iuliea.c., 25 de studen]i englezi au f`cut o vizit ̀de do -cumentare \n institu]iile cu atribu]ii \n domeniulcriminalisticii din ]ara noastr .̀

La solicitarea University of Hudderrsfield dinMarea Britanie, prin interven]ia prof. univ. dr., deorigine rom#n ,̀ C`t l̀in Dog`roiu, din anul 2003,Asocia]ia Criminali[tilor din Rom#nia, InstitutulNa]ional de Medicin ̀Legal̀ [i Institutul de Cri -minalistic ̀ al I.G.P.R. organizeaz ̀ un curs deini]iere \n problematic ̀pentru grupuri de studen]ibritanici dornici s ̀vad ̀[i s ̀\n]eleag ̀abordarea rom#neasc ̀a criminalisticii.

|n acest an, cei 25 de tineri, \nso]i]i de trei cadre didactice, au luat parte la mai multe ac]iuni oferite de c`treorganizatori.

Vizitele de documentare au fost efectu-ate \n laboratoarele Institutului Na]ional deMedicin ̀Legal̀ , sub \ndrumarea directoru-lui sù, prof. univ. dr. Dan Dermengiu. LaAcademia de Poli]ie "Alexandru Ioan Cuza"a fost gazd ̀ comisarul [ef conf. univ. dr.Costic ̀ Pùn, [eful catedrei de criminalis-tic .̀

Institutul de Criminalistic ̀din cadrulI.G.P.R. i-a primit cu bra]ele deschise pe stu-den]ii britanici. Ace[tia au vizitat modernelelaboratoare, ar`t#ndu-se impresiona]i de

tehnica din dotare [i de preocup`rile de excep]ie ale profesioni[tilor de aici, \n special \n domeniul cercet`rii[tiin]ifice. |n acest cadru, au fost organizate sesiuni de expuneri, cu participarea prof. dr. chestor GheorghePopa, adjunctul inspectorului general al Poli]iei Rom#ne, comisar-[ef Gabriel }#ru, directorul InstitutuluiNa]ional de Criminalistic ̀[i prof. Vasile L`p`du[i, secretarul general al Asocia]iei Criminali[tilor din Rom#nia.

Studen]ii britanici [i-au ar`tat interesul pentru activitatea profesioni[tilor rom#ni, [i-au exprimat curiozitateafa] ̀de modul de organizare a activit`]ii de combatere a terorismului, de implicare a criminalisticii rom#ne[ti \ndomeniul prob`rii acestor fapte. Pe tot parcursul vizitei de documentare, oaspe]ii au avut cuvinte de laud ̀pen-tru institu]iile rom#ne[ti pe care le-au v`zut, pentru profesioni[tii pe care i-au \nt#lnit [i modul lor de implicare\n actul de justi]ie, [i pentru tehnica modern ̀cu care ace[tia lucreaz .̀

IInnaa BB~~LLAANN

La sec]ia 22 Poli]ie,

Pofesioni[ti de nivel europeanUn caz dificil, „alunecos" complex , cu ho]i versa]i, autohtoni „[coli]i

prin închisori europene, a fost finalizat de cur#nd, de c`tre poli]i[ti cumult` tenacitate [i mijloace tehnice de ultim` genera]ie.

În perioada s`rb`torilor de iarn` ale anului trecut, P.C. a sesizatlucr`torilor Sec]iei 22 faptul c`, \n seara zilei de 29 decembrie, la ora20,30, persoane necunoscute au intrat în apartamentul sù, situat laparterul unui bloc din cartierul Drumul Taberei, [i au sustras mai multebijuterii din aur [i argint.

La fa]a locului s-au aflat, \nt#mpl`tor, trei martori, vecinii p`r]iiv`t`mate, care au v`zut cum dou` persoane necunoscute au intrat înapartament prin for]area geamului. Dând dovad` de spirit civic, veciniiau telefonat imediat la Poli]ie [i au a[teptat în apropiere sosirea echipeioperative.

Ho]ii, realizând c` \n preajma apartamentului "se \nt#mpl` ceva", auhot`rât s` fug`, s`rind pe geam, alergând apoi în direc]ii diferite. Unmartor l-a urm`rit pe unul dintre infractori, c`ruia, de altfel, i-a v`zut [itr`s`turile fe]ei. Acesta, dându-[i seama c` este urm`rit, [i-a scos de pemâini o pereche de m`nu[i din material textil, le-a aruncat [i a reu[it s`dispar`.

În câteva minute au ap`rut [i poli]i[tii Sec]iei 22, care au ridicatm`nu[ile \n prezen]a martorilor, precum [i un telefon mobil g`sit lafa]a locului [i presupus a fi al unuia dintre f`pta[i, lucru confirmat ulte-rior.

În urma cercet`rilor, \n scurt timp, a fost identificat` persoanaurm`rit`, C.C., recidivist cu mai multe condamn`ri la activ, atât în Româ-

nia cât [i pe teritoriul Germaniei [i Austriei, poli]i[tii f`c#nd propunereade arestare preventiv` a acestuia, Judec`toria Sectorului 6 emi]#nd man-dat \n acest sens. Cercet`rile au fost mult îngreunate fiindc` C.C. care nu[i-a recunoscut fapta [i, ca orice mafiot care "se respect`", a angajat ([ischimbat) nu mai pu]in de trei avoca]i, \n aceste condi]ii misiuneaorganelor de cercetare penal` devenind deosebit de grea. Dup` cum amaflat de la dl comisar inspector principal Constantin Dr`gan [i de la dlcomisar [ef Dorel N`stase (coordonatorul opera]iunii), poli]i[ti cu mareprobitate [i competen]` profesional` de la Biroul Investiga]ii Criminale,ap`r`torii infractorului au invocat standardele europene ale aplic`riilegii, prezum]ia de nevinov`]ie, dar mai ales regula "in dubio pro reo" (\ncaz de dubiu, decizie în favoarea acuzatului") \nc#t necesitatea uneiprobe zdrobitoare devenea din ce în ce mai acut`, altfel CC. put#nd s`scape "curat ca lacrima" dintr-un caz în aparen]` foarte clar.

Ce nu [tia infractorul era c` lucr`torii Biroului Cercet`ri Penale (tre-buie amintit aportul deosebit adus în elucidarea cazului de dl inspector{tefan Percea [i de dl agent [ef Valeric` Ursulescu, penali[ti experimen-ta]i [i deosebit de tenace) au solicitat Laboratorului de Analiz` Genetic`din cadrul IGP efectuarea testului ADN al probelor luate de pe m`nu[ilearuncate de infractor (un test de acest gen este foarte costisitor, peste30.000.000 lei).

Ce nu [tiau poli]i[tii era c`, prin mijloace obscure, C.C. a reu[it s`conving` un "tovar`[ de suferin]`", M.N., recidivist la r#ndul sù, s`preia fapta! {i, lovitura de teatru s-a produs: M.N. a f`cut un... autode-nun], în care se declara drept autorul faptei în dauna p`r]ii v`t`mate! Înnoua conjunctur`, \n urm` autodenun]ului, instan]a a dispus punerea \nlibertate a lui C.C.

S-a f`cut o alt` serie de cercet`ri, asupra celor declarate de M.N., înurma c`rora varianta acestuia a fost infirmat`. |n acela[i timp a venit [irezultatul expertizei genetice efectuate de criminali[tii din cadrul IGP:testul cu probe ADN \l indica, f`r` echivoc, drept autorul faptei pe CC!"Quod erat demonstrandum" !...

Cazul a revenit în instan]` [i, având în vedere probele (rezultateleexpertizei genetice fiind dovada zdrobitoare a vinov`]iei), CC. a fostacuzat [i condamnat pentru furt calificat, iar prin extinderea cercet`rilor,s-a început [i urm`rirea penal` a lui M.N. pentru favorizarea infractorului.

Amintind uneori de regulile jocului de [ah, cu r`sturn`ri de situa]ieimprevizibile [i spectaculoase, cazul s-a dovedit, în final, un tur de for]àl preg`tirii [i inteligen]ei lucr`torilor Sec]iei 22 Poli]ie. Un exemplu allucrului \n echip`. Adapt#ndu-se flexibil noilor cerin]e, ace[ti poli]i[ti audemonstrat, f`r` dubii, c` ei \[i fac deja meseria la standarde europene.

BBooggddaann NNII}}OOEESSCCUU

"Inspectorul Adrian C`praru [i agentul [efprincipal Valeric` Ursulescu colaboreaz` la

<<descifrarea>> unui nou caz"

Clubul Sportiv DINAMOBucure[ti scoate la concurs încondi]iile Legii nr. 360/2002 privindStatutul poli]istului, [i Ordinul M.A.I.nr. 300/2004 cu modific`rile [i com-plet`rile ulterioare, urm` toarele pos-turi:

a. 1 post agent I - sec]ia box - curecrutare din surs` intern`

Înscrierile se fac pân` la data de31.07.2006, concursul va avea loc ladata de 07.08.2006;

b. 3 posturi agent II - sec]iileatletism [i judo - cu recrutare dinsurs` extern`.


c. 1 post agent III - sec]ia haltere -cu recrutare din surs` extern`Înscrierile se fac pân` la data de31.07.2006, concursul va avea loc ladata de 07.08.2006;

d. 1 post agent IV - sec]ia kaiac-canoe - cu recrutare din sursèxtern`.


e. 1 post ofi]er II - sec]ia gimnas-

tic` - cu recrutare din surs` intern`.1 post ofi]er II - sec]ia scrim`

- cu recrutare din surs` intern`Înscrierile se fac pân` la data de31.07.2006, concursul va avea loc ladata de 07.08.2006;

Candida]ii trebuie s` îndepli -neasc`, cumulativ, urm`toarelecondi]ii:- s` aib` cet`]enie român` [i domicili-ul stabil în România;- s` îndeplineasc` cerin]ele postuluiscos la concurs;- s` fie declarat apt medical [i apt psi-hologic;- s` aib` un comportament cores -punz`tor cerin]elor de conduitàdmise [i practicate în societate;- s` nu fi suferit condamn`ri, s` nu seafle în curs de urm`rire sau judecat`penal`;- s` nu prezinte semne particulare evi-dente, neacoperite de vestimenta]ie.

Concursurile vor avea loc la sedi-ul clubului [i vor consta în sus]inereaa dou` probe: scris [i practic / evalu-area performan]elor fizice.

Tematica [i bibliografia vor fiîntocmite de comisie [i puse la dis-pozi]ia candida]ilor în timp util.

Documentele necesare par-ticip`rii la concurs se vor depune laBiroul Management Resurse Umanedin cadrul clubului.

Rela]ii suplimentare: BiroulResurse Umane, telefon 12597,2105935.

�Inspectoratul General al Poli]iei

Române, cu sediul în {os. {tefan celMare Nr. 13-15, Sectorul 2 Bucure[ti,organizeaz` concurs în vedereaocup`rii a 4 posturi de personal con-tractual (referent IA) cu recrutare dinsurs` extern` la Direc]ia Cazier Judi-ciar, Statistic` [i Eviden]e Operative.

Cererile de participare la concursvor fi adresate Direc]iei Ma nagementResurse Umane din cadrul unit`]iimen]ionate.

Detalii privind condi]iile de par-ticipare pot fi g`site pe site-ulwww.politiaromana.ro.

�Redac]ia Revistei „Poli]ia Ro -

m#n`“ organizeaz` concurs \n ve -derea ocup`rii unui post de redactor(ofi]er). Rela]ii suplimentare la tele-foanele: 3111575, 3110729 sau la inte-rior 10284, 10290.

Posturi scoase la concurs

La Sinaia,

Conferin]a Sindicatului Na]ional al Poli]i[tilor [i Personalului Contractual

În perioada 13-15 iulie a.c., la Sinaia, a avut loc Conferin]a Na]ional̀ a Sindicatului Na]ional al Poli]i[tilor [iPersonalului Contractual din Ministerul Administra]iei [i Internelor.

Manifestarea - prima ac]iune de acest gen desf̀ [urat ̀în România - a reunit personalit`]i ale vie]ii sindicaleeuropene, între acestea înscriindu-se domnii: Heinz Kiefer, pre[edintele EuroCOP, Bert Van Calenberg, secre-tar general al EuroFEDOP, Jan Schonkeren, pre[edintele Sindicatului Poli]i[tilor din Belgia, Peer Withagen, vicepre[edinte al Sindicatului Poli]i[tilor din Danemarca. Au mai participat, în calitate de invita]i, domnul BogdanHossu, pre[edintele Cartel Alfa, precum [i reprezentan]i ai structurilor M.A.I. Inspectoratul General al Poli]ieiRomâne a fost reprezentat de c`tre domnul comisar Cornel Ciocoiu, directorul Direc]iei Poli]ie de Ordine Pu -blic .̀

Pe parcursul Conferin]ei, participan]ii au formulat puncte de vedere asupra locului [i rolului SNPPC în con-text politic [i social, ar`tându-se c ̀organiza]ia constituie deja o for] ,̀ mai mult de jum`tate dintre func]ionarii pu -blici din sistem aderând la acest ̀structur .̀ De altfel, cu toate problemele generate de comunicarea insuficient ,̀a[a dup ̀cum au opinat reprezentan]ii conducerii Sindicatului, cei mai mul]i dintre membri au în]eles contextuleconomico-social în care î[i desf̀ [oar ̀activitatea, solidaritatea devenind o stare de spirit.

Adresându-se participan]ilor, domnul comisar Cornel Ciocoiu a recunoscut importan]a dialogului social [i ami[c`rii sindicale pentru ap`rarea drepturilor [i promovarea intereselor profesionale, economice, sociale [i cul-turale ale celor afilia]i la Sindicat, reiterând necesitatea comunic`rii permanente între conducerile structurilorM.A.I., respectiv I.G.P.R., [i liderii S.N.P.P.C.


CCaassaa IIPPAA - Lëtzebuerg - Lux-embourg

MMaannaaggeerrii:: Simone Decker& Nico Crelo

EEmmaaiill:: [email protected]

Situat` \n centrul ora[ului,la etajul unu, casa are trei dor-mitoare \n care pot dormi optpersoane. Are frigider, tv,radio, preparator de cafea [iaragaz.

Baia [i wc-ul sunt la etajul aldoilea. Are patru locuri de parcare.

AAmm aajjuunnss,, ddeejjaa,, llaa aall ppaattrruulleeaa eeppiissoodd aall iinnccuurrssiiuu--nniiii nnooaassttrree \\nn ttrreeccuuttuull iinntteerrbbeelliicc aall PPoollii]]iieeii,, uunn ttrreeccuuttppee ccaarree pp`̀rriinn]]iiii [[ii bbuunniicciiii nnoo[[ttrrii \\nncc`̀ nnuu ll--aauu uuiittaatt [[iiccaarree nnee ddeezzvv`̀lluuiiee lluuppttaa ppeennttrruu ""\\nn`̀ll]]aarreeaa"" PPoollii]]iieeii,,ddiinnttrree cceeii ccaarree ppuurrttaauu ccuu oonnooaarree [[ii ddeemmnniittaatteehhaaiinneellee [[ii \\nnsseemmnneellee nnoobbiillee aallee lleeggiiii [[ii oorrddiinniiii [[ii cceeiiccaarree llee ffoolloosseeaauu ddooaarr ppeennttrruu aa--[[ii gg`̀ssii uunn lloocc ddeemmuunncc`̀ rreessppeeccttaatt,, cc`̀lldduu]],, nnuummaaii bbuunn ppeennttrruu rreezzoollvvaattttrreebbiillee [[ii iinntteerreesseellee ppeerrssoonnaallee.. UUnn ttrreeccuutt ssccooss ddiinnaarrhhiivvee llaa ssuupprraaffaa]]aa ccoonn[[ttiiiinn]]eeii nnooaassttrree..

||nn aacceesstt nnuumm`̀rr,, uullttiimmaa ppaarrttee aa rreezzuullttaatteelloorriinnssppeecc]]iieeii rreeaalliizzaattee llaa CChheessttuurraa PPllooiiee[[ttii,, \\nn aannuull11994422,, ccuu pprroommiissiiuunneeaa cc`̀,, ddiinn eeppiissoodduull ccee vvaa uurrmmaavvee]]ii aavveeaa ppaarrttee,, ccuu aaddeevv`̀rraatt,, ddee mmoorraavvuurrii ""ggrreellee""……

"…Ca rezultat al acestei activit`]i (inspec]iin.n.), s'a constatat urm`toarele infrac]iuni:

Comisarul Cristea Constantin, [eful birouluijudiciar agentul Petrescu Ion [i gardianul publicPonici Dumitru, au v#ndut din magazia de corpuridelicte 3 cauciucuri [i anvelope de autobuze, cusuma de 80.000 lei unui [ofer.

Comisarul ajutor Laz`r Ion, \n urma uneiperchezi]ii domiciliare, confisc` de la un particularun cauciuc rusesc, f`r` a \ncheia nici un act con-statator al faptului. Ulterior cauciucul a fost v#ndutde comisarul Cristea [i comisar ajutor Laz`r Ion, iarla anchet` a prezentat un cauciuc \mprumutat degardianul Ponici dela concesiunea Ploe[ti Moreni.

Comisarul ajutor Buc`taru D-tru, \nso]it deagentul Petrescu Ioan, execut` mai multeperchezi]ii domiciliare la fra]ii Albert din Ploe[ti,confisc#ndu-le 6 cauciucuri ru[e[ti (marf` cùtat`cauciucurile astea ruse[ti...)

Proprietarul lor fiind re]inut la Chestur` a pl`titcomisarului Cristea 30.000 lei [i comis. aj. Buc`taru10.000 lei, pentru a i se restitui din cele [ase cauci-ucuri confiscate, cu obliga]iunea de a le \nlocui cualte trei cauciucuri uzate. Comis. aj. Buc`taru, a luatdela Chestur` trei cauciucuri pe cari le-a dus \ngarajul fratelui proprietarului. Comisarul Cristea aefectuat o perchezi]ie la domiciliul lui Oprea Paciude unde s-a ridicat \ntre altele [i 12 gheme mari desfoar` manila. |n procesul verbal \ncheiat [i \naintatparchetului Prahova, se men]ioneaz` c` acestegheme au fost \napoiate proprietarului, \ns` ele aufost g`site la un tapi]er evreu, unde fuseser` trimisepentru a fi v#ndute.

Comisarul Cristea a ridicat din magazia de cor-puri delicte 5 kg. de cositor depozit#ndu-le tot laevreul de mai sus pentru a fi v#ndute.

Gardianul Ponici efectuiaz` f`r` calitate [i f`ràutoriza]ia parchetului o perchezi]ie la domiciliulmecanicului Antonescu, din ordinul comisaruluiCristea, confisc#nd 20 kgr. cositor [i 16 kgr. com-pozi]ie, pe care le-a predat lui Cristea. Proprietarulacestor materiale a pl`tit comisarului Cristea [i gar-dianului Ponici 11.000 lei pentru a fi pus \n libertate.

Comisarul Cristea a \ncercat s` v#nd` cele 20kgr. cositor cu 5.000 lei unui mecanic, care \ns` arefuzat oferta.

Comandamentul 5 Teritorial sesiz#ndu-se deconfiscarea cositorului, comisarul Cristea\ntocme[te un proces verbal la 6 octombrie, anti-dat#ndu-l la 22 septembrie 1942, semn#ndu-l de[i laperchezi]ie luase parte numai gardianul. Apoiprezint` lucrarea direct chestorului Lipoveanu, carese mul]ume[te s` semneze f`r` s` verifice.

Comisarul Cristea [i gardianul Ponici confisc`

dela mecanicul Putzlacher Friederic 300 metris#rm` de instala]ie electric`, cer#nd \n schimbulnedres`rei actelor [i restituirei s#rmei, suma de200.000 lei, pe care mecanicul a pl`tit-o aproape \n\ntregime.

La domiciliul agentului Petrescu au fost g`site10 lucr`ri ale chesturei, coresponden]` [i autoriza]iipentru perchezi]ii domiciliare, pe care acesta leefectua, atribuindu-[i calitatea de comisar, f`r` a\ncheia acte.

Comisarul Cristea, comisarul ajutor Iacob [igardianul Ponici, efectuiaz` o perchezi]ie lazugravul Balt`, dela care au confiscat 2 piei de astra-han, o c`ciul` astrahan [i alte obiecte, f`r` s`dreseze acte legale, obiectele fiind g`site acum\ntr'un sertar din dulapul registraturei biroului judi-ciar.

Gardianul Ponici a pretins [i primit 20.000 leidela o femeie, pentru a nu fi trimis` \n judecat`,fiindc` avea un cauciuc (evident!) rusesc.

Comisarul Cristea pretinde [i prime[te 30.000lei dela locuitorul Sersea pentru a nu-i dresa actefiindc` poseda un…(curat marf` de contraband`!)cauciuc rusesc.

Agentul Petrescu pretinde [i prime[te 12.000 lei[i 10 kg br#nz` dela doi br#nzari pentru a nu ledresa acte.

Comisarul ajutor Iacob, petinde [i prime[te5.000 lei dela un proprietar pentru a-i restitui uncauciuc confiscat.

Comisarul Cristea [i agentul Petrescu confisc`dela un [ofer mai multe pl`ci de argint f`r`\ncheierea actelor legale.

Pe timpul cercet`rilor, comisarul Cristea,p`r`se[te serviciul, iar la perchezi]ia domiciliar` cei s-a f`cut, a fost g`sit mort, \mpu[c#ndu-se singur.

Este posibil ca \ntr'o chestur` de talia chestureiPloe[ti [i c#nd tot felul de svonuri circulau asuprafaptelor incorecte care se petrec acolo, [eful ches-turei s` nu cunoasc` nimic, mai mult s` aib` o\ncredere oarb` \ntr-o serie de ho]i, care laad`postul legei, au furat ca \n codru, p#ng`rindinstitu]ia aceasta, care toat` lumea se str`due[te sò \nal]e.

Ho]ii au fost deferi]i parchetului. Aceasta \ns`nu poate s` constitue dec#t o insult` pe care [efulchesturei Ploe[ti o aduce restului func]ionarilor,care \n]eleg s`-[i fac` datoria. Ea mai arat` \nc`halul de nep`sare \n care un [ef se complace \n con-ducerea unei asemenea unit`]i.

La conferin]a [efilor de unit`]i poli]iene[ti peInspectoratul Bucure[ti, c#nd comisarul Diaconuldela Ro[iori de Vede a semnalat \n fa]a tuturor,incorectitudinile comisarului Cristea, chestorulLipoveanu trec#nd peste obliga]iile de condescen-den]` fa]` de inspectorul sù aflat prezent, ar`spuns comisarului Diaconu textual: <<C#t` vremevoi fi eu chestor la Ploe[ti, voi ]ine pe comisarulCristea Cosntantin la conducerea biroului judiciar,petnru c` \mi produce>>.

La aten]iunea ce i-a fost atras` de c`tre inspec-tor, chestorul Lipoveanu r`spunde c` garanteaz`corectitudinea comisarului Cristea Constantin.“

PPaaggiinn`̀ rreeaalliizzaatt`̀ ddee::MMaarriiuuss TTOOMMAA

MMaarriiuuss PPOOPPEESSCCUU

O goril̀ intr ̀ într-un bar [i cere obere rece. Barmanul îi d` o bereaburind ̀[i îi cere 200.000 de lei. Gorilapl̀ te[te. Dup ̀ceva timp,barmanul caut̀ s ̀intre îndiscu]ie cu gorila:

- {tii, pe la noi prin barnu a fost niciodat` ogoril̀ ...

- Nici nu m ̀mir, lapre]urile astea...

☺Trei lilieci vampir într-o

pe[ter̀ . Unul î[i ia zborul,se aud sunete ciudate [i seîntoarce plin de sînge.

- Ce ai f`cut? îlîntreab ̀ceilal]i doi.

- Vede]i voi pe dealull̀a o turm ̀de oi? Le-am supt s#ngele!Al doilea î[i ia zborul, se aud urlete

[i se întoarce [i mai plin de sînge!- Ce ai f̀ cut? îl întreab ̀cailal]i doi.- Vede]i voi peste dealurile alea o

turm ̀de vaci? Le-am supt s#ngele!Al treilea î[i ia zborul, se aud urlete

[i mai puternic [i se întoarce plin des#nge din cap pîn`-npicioare.

- Ce ai p ]̀it? îl întreab`ceilal]i doi.

- Vede]i voi clopotuldin biserica asta din fa]̀ ?Eu nu l-am v`zut!

☺Un specialist \n calcula-

toare [i un specialist \nautomobile se contra -ziceau:

IInnffoorrmmaattiicciiaannuull:: Eudac` proiectam automo-bile, \n 10 ani aveau vitez`dubl̀ [i consumul de com-

bustibil pe sfert!AAuuttoommoobbiilliissttuull:: Dac ̀ proiectai tu

automobilul, c#nd ap`sai pe pedala defr#n ̀ ap`rea pe un ecran \ntrebarea:Chiar dori]i sa fr#na]i acum?

cyan magenta yellow black cyan magenta yellow black


☺ Foto glume ☺ Foto glume ☺ Foto glume ☺

Police-magazin Police-magazin ☺☺ Police-magazin Police-magazin ☺☺ Police-magazinPolice-magazin

Poli]i[ti, jandarmi, pompieri, salva]i-ne! Protec]ia dreptului de autor \n România... Acroba]ii... de serviciu

Prin intermediul I.P.A., poli]i[tii ro m#ni [i-au des coperit prieteni ade -v`ra]i printre colegii din multe ]`ri. Cum distan]ele devin tot mai mici, cumtot mai mul]i poli]i[ti rom#ni \[i petrec vacan]ele \n str` in`tate, continu`mghidul caselor I.P.A.

Pentru informarea poli]i[tilor

Gazde cu „servicii pri-etene[ti pe meridiane“

TALON ANUN}URI GRATUITE

Nume:________________________Telefon:______________________Anun]____________________________________________________________________________________

Maximum 20 de cuvinte

� Caut urgent SSPPAA}}IIUU CCOOMMEERRCCIIAALL \n Bucure[ti, \ntre 15 - 60 m2.00774455..334444..889933 ssaauu 662277 3300 8811,, dduupp`̀ oorraa 1188..0000

� VV##nndd DDaacciiaa 11331100 ddiinn 11999900,, IITTPP 22000088,, RRCCAA 22000066,, rreeppaarraa]]iiii rreecceennttee,,CCoonnssttaann]]aa.. 770000$$.. 00772211..7722..7722..1100

� Caut ggaarrssoonniieerr`̀ mobilat`, \n Bucure[ti, zon` civilizat`, con-tract chirie, avans. Ofer maximum 200 euro. 0721.72.72.10.

� Vând uniform` nou` de Aparat Central m`sura 56-58. Tel.3037080 int. 10286.

De la un poli]ist la altul

I s t o r i c u l P o l i ] i e i ( I V )I s t o r i c u l P o l i ] i e i ( I V )

O nou` “ie[ire la ramp`” a managerilor de la sec]ii

[i sectoareUUnn ““ppaacchheett iinnffoorrmmaa]]iioonnaall”” bbooggaatt,, ccoommpplleexx [[ii......aapplliiccaattiivv

aa ffoosstt ooffeerriitt,, rreecceenntt,, zziiaarrii[[ttiilloorr,, \\nn ccaaddrruull bbrriieeffiinngguulluuiiddeessff`̀[[uurraatt llaa PPoollii]]iiaa CCaappiittaalleeii,, \\nn zziiuuaa ddee 1188 iiuulliiee aa..cc..,, ssuubbbbaagghheettaa ppuurrtt`̀ttoorruulluuii ddee ccuuvv##nntt aall aacceesstteeii uunniitt`̀]]ii ccaarree -- [[iippooaattee rraalliiaa,, oorriicc##nndd,, aattrriibbuuttuull rreepprreezzeennttaattiivviitt`̀]]iiii,, ssuubbccoommii --ssaarruull CChhrriissttiiaann CCiiooccaann.. EEvveenniimmeennttuull ss--aa ssuubbssuummaatt uunneeiisseerriiii ddee aassttffeell ddee ““iiee[[iirrii llaa rraammpp`̀”” ((““bbrriieeffiinngguurriillee ddeemmaarr]]ii!!””)) pprriinn ccaarree mmaannaaggeerriiii [[ii ccoommuunniiccaattoorriiii ddiinn DDiirreecc]]iiaaGGeenneerraall`̀ ddee PPoollii]]iiee aa MMuunniicciippiiuulluuii BBuuccuurree[[ttii \\[[ii pprrooppuunn ss`̀rr`̀ssppuunndd`̀ pprriinncciippiiiilloorr ddeesscchhiiddeerriiii [[ii ttrraannssppaarreenn]]eeii iinnssttii--ttuu]]iioonnaallee.. DDeemmeerrssuull lloorr ssee ””aassoorrtteeaazz`̀”” ppeerrffeecctt ccuu nneevvooiilleeddee iinnffoorrmmaarree aallee bbuuccuurree[[tteenniilloorr,, iiaarr,, ppuuzzzzllee--uull ccoonnffiigguurraattddiinn ““ffeelliiiillee ddee rreeaalliittaattee ppuullssaattiill`̀”” pprreezzeennttaattee llaa aacceesstteebbrriieeffiinngguurrii vvaa ddaa ddiimmeennssiiuunneeaa rreeaall`̀ aa aaccttiivviitt`̀]]iiii iinntteennssee cceessee ddeessff`̀[[ooaarr`̀,, llaa nniivveelluull ttuuttuurroorr sseeccttooaarreelloorr [[ii sseecc]]iiiilloorr ddeePPoollii]]iiee ddiinn CCaappiittaall`̀,, ppeennttrruu ssiigguurraann]]aa cceett`̀]]eeaannuulluuii [[ii]]iinneerreeaa ssuubb ccoonnttrrooll aa iinnffrraacc]]iioonnaalliitt`̀]]iiii ddee ttooaattee ggeennuurriillee.. ||nnccaalliittaattee ddee mmooddeerraattoorr aall aacc]]iiuunniiii,, ssuubbccoommiissaarruull CChhrriissttiiaannCCiiooccaann,, ppuurrtt`̀ttoorr ddee ccuuvv##nntt aall PPoollii]]iieeii CCaappiittaalleeii,, ii--aa iinnttrroodduuss\\nn sscceenn`̀,, iinnvviitt##nndduu--ii ssuucccceessiivv llaa mmiiccrrooffoonn ppee ddoommnniiii::ccoommiissaarr [[eeff MMaarriiaann MMoottoocc,, [[eeffuull BBrriigg`̀zziiii ddee PPoollii]]iiee RRuuttiieerr`̀aa CCaappiittaalleeii,, ccoommiissaarr [[eeff MMaarriiaann }}iigg`̀nnuu[[,, [[eeffuull SSeeccttoorruulluuii 44PPoollii]]iiee,, ccoommiissaarriiii AAddrriiaann SSttaann [[ii CCoorrnneelliiuu LLeevveenn]]iiuu,, [[eeffiiiiSSeecc]]iiiilloorr ddee PPoollii]]iiee 1155 [[ii 1166 ddiinn BBuuccuurree[[ttii.. TTeemmeellee aabboorr--ddaattee,, llaa mmoodduull cceell mmaaii aavviizzaatt,, ddee cc`̀ttrree iinnvviittaa]]iiii llaa bbrriieeffiinnggaauu ssuusscciittaatt ddiinn pplliinn iinntteerreessuull zziiaarrii[[ttiilloorr,, rreefflleecctt##nndd nnuuaann]]aattpprreeooccuupp`̀rriillee ppoollii]]ii[[ttiilloorr bbuuccuurree[[tteennii ddee aa ffii mmeerreeuu ““ccoonneecc--ttaa]]ii”” llaa ssiittuuaa]]iiaa ooppeerraattiivv`̀ ddiinn zzoonnaa ddee ccoommppeetteenn]]`̀..

„Iu]i ca s`ge]ile”, motocicli[tii[i [oferii „penali”!

Domnul comisar - [ef Marian Motoc, [eful Brig`zii dePoli]ie Rutier` a Capitalei a st`ruit asupra dinamicii,efectelor [i cauzalit`]ii accidentelor de circula]ie \n caresunt implica]i motocicli[ti [i,implicit, asupra demersurilorpreventive \ntreprinse depoli]i[ti, pe fondul campaniei”Stop accidentelor rutiere! Via]aare prioritate!” Am aflat, astfel,c`, \n semestrul I - 2006, au avutloc 373 accidente grave, soldatecu 48 de mor]i [i 339 r`ni]i grav,iar num`rul accidentelor u[oarea fost de 1822. |n ceea ce-iprive[te pe motocicli[ti, ace[tiaau fost implica]i \n 142 de eveni-mente rutiere. Ei au fost g`si]ivinova]i, \n 78 de cazuri, iar, \n alte 64, au fost doar victimeale erorilor s`v#r[ite de al]i participan]i la trafic. Efectele?!7 mor]i, 17 r`ni]i grav [i 121 r`ni]i u[or. “Vitezomania”motocicli[tilor care gonesc ca “s`ge]ile”, f`r` s` ]in`seama de valorile de trafic din Capital`, constituie princi-pala cauz` a accidentelor. Alteori, motocicli[tii nu respect`distan]a legal` \n mers, circul` pe culoarea ro[ie asemaforului sau chiar pe contrasens, for]eaz` dep`[irineregulamentare. Folosirea necorespunz`toare aluminilor reprezint` o alt` problem` “delicat`”. |n privin]adinamicii accidentelor \n care au fost implica]i motocicli[tiise remarc` un “crescendo” \n lunile de var`, de la 3 acci-dente, \n ianuarie, la 41, \n iunie 2006. Care sunt “topos” -urile cele mai vulnerabile?! Echipele de interven]ie s-audeplasat mai des pe Bulevardele: M`r`[ti, Unirii, IuliuManiu, Nicolae Titulescu, Mihai Bravu, Splaiul Indepen-den]ei sau pe artere de trafic intens circulate din CartierulDrumul Taberei. Jurnali[tii prezen]i la “briefingul demar]i” au ridicat, \ntre altele, problema circula]iei neregu-lamentare a moto - scuterelor, precum [i a unor adapt`ri“sui - generis” la acest tip de vehicule care favorizeaz` acci-dente. “|i urm`rim pe motocicli[tii care fac manevre pe -riculoase, umbl` cu pl`cu]ele de \nmatriculare \ndoite sauintr` \n conflict cu [oferii. Noi ne dorim ca to]i participan]iila trafic s` coexiste pa[nic [i, \n acest sens, facem \nt#lniride con[tientizare cu grupurile ]int`, iar pe fondul cam-

paniei preventive “Stop accidentelor rutiere! Via]a are pri-oritate!” am editat un flutura[ special dedicat motoci-cli[tilor.”

”Orice modificarela scutere pentru a le face s`circule cu viteza de 65 dekilometri la or` este privit`ca o \nc`lcare a legii” - a afir-mat domnul comisar - [efMarian Motoc. Vorbinddespre conduita moto -cicli[tilor \n trafic, domnia sanu i -a omis nici pe cei din...propria ograd`, fiindc` nuvrea s` fac` discrimin`ri.“Pentru motocicli[tii Poli]ieiRutiere, suntem pe cale s`licit`m motociclete perfor-mante, dotate cu sistemeacustice speciale [i cuechipamente de protec]ieadecvate. Tot pentru ei am solicitat cursuri intensive cuinstructori strìni. {tim c` \n S.U.A, Fran]a, Germania, Bel-gia, exist` manuale de tactici [i practici speciale pentrumotocicli[tii \n uniform`, mai ales c`, \n urm`rirea infrac-torilor, ace[tia trebuie s` fac`, uneori, manevre riscante.Vrem ca poli]i[tii no[tri s`-[i \nsu[easc` perfect noile tac-tici [i proceduri. Dup` aceea, pute]i fi siguri de un lucru:cu greu ne vor sc`pa infractorii.”

Despre o „zon` special` de siguran]` public`“

[i alte ini]iative...G#ndire creativ` aplicat` cu succes \n munca de

poli]ie, ini]iative cu impact garantat sut` la sut`... Despretoate acestea, ne-a vorbit, c#t se poate de persuasiv, dom-nul comisar - [ef Marian }ig`nu[, [eful Poli]iei Sectorului4 din Capital`. Domnia sa a nuan]at doar una dintre aces-te ini]iative, iar detalierea celorlate dou` a fost asumat`f`r` rezerve sau prejudec`]i, de c`tre [efii Sec]iilor de

Poli]ie 15 [i 16. “|n privin]a instituirii zonelor speciale

de siguran]` public`, \n conformitate cunoua concep]ie operant` \n domeniu, amanalizat arealurile cu poten]ial criminogenridicat. Le-am identificat [i, exact acolo, amsuplimentat for]ele de poli]ie.. |n prezent,cooper`m intens \n vederea reducerii inci-den]ei criminalit`]ii. |n ziua de 23 iunie a.c,am configurat o prima zon` special`. Aceas-ta se \ntinde \ntre Bulevardul {incai, Bule-vardul Pionierilor [i Calea V`c`re[ti. Acolo,am suplimentat for]ele de ordine public`.Altfel zis, am determinat o mai mare infuzie

de poli]i[ti “\mprumuta]i” de la celelate sec]ii de Poli]ie dinSectorul 4 [i de la Serviciul Investiga]ii Criminale. |n are-alul astfel delimitat, trìesc aproximativ 30.000 debucure[teni [i sunt u[or reperabile 132 imobile, [coli,b`nci, oficii po[tale... Ei, bine, \n aceast` zon` definit` denoi drept “special`”, fenomenul infrac]ional s-a redus, \nultima vreme, cu 42 la sut`. Este un semn c`, \ntr - adev`r,prezen]a poli]i[tilor \n strad` are impact [i rezonan]` Dupìnstituirea zonei speciale de siguran]` public`, num`rul defapte penale cu autori necunoscu]i a sc`zut de la 38 la 22,fa]` de perioada aferent` a anului trecut, num`rul deprinderi \n flagrant a crescut de la 2 la 21 [i a fost prins unurm`rit local. Dup` trei luni, vom face o nou` analiz` a efi-cien]ei crearii acestei zone speciale de siguran]` public`.Atunci, vom informa conducerea Poli]iei Capitalei. |n modcert, dac` va fi nevoie vom institui [i alte astfel de zonespeciale, pe raza Sectorului 4. Agen]ii Poli]iei de Proximi-tate vor discuta intens cu cet`]enii despre oportunitatea\nfin]`rii lor. Pe l#ng` agen]ii obi[nui]i, am mai implantat,acolo, \nc` 12 poli]i[ti de la celelate sec]ii, [ase agen]i de laCompartimentul “Flagrant”, doi agen]i de proximitate,precum [i ofi]eri specializa]i \n Investiga]ii Criminale.Dup` cum se vede, atac`m <cu foc concentric> fenomenulinfrac]ional [i am reu[it s`-l diminu`m.” - [i-a \ncheiat peun ton optimist declara]ia de pres` domnul comisar [efMarian }ig`nu[.

Sub control, fenomenul<copiii st`zii>

|n cadrul briefingului de mar]i, domnul comisar AdrianStan, [eful Sec]iei 15 Poli]ie din Capital`, ne-a vorbit despreac]iunile \ntreprinse de c`tre poli]i[tii pe care \i conducepentru <eradicarea fenomenului <copii strazii>. “Cu to]ii \iobserv`m, ei exist`, apeleaz` insistent la mila public` pen-tru a - [i c#[tiga zilnic cele necesare subzisten]ei. Noi ne-amg#ndit s` facem ceva concret pentru ace[ti copii aban-dona]i [i debusola]i. S`-i scoatem de sub zodia hazardului.

|n acest scop, am atras la cooperare Primaria Sectorului 4,Direc]ia General` de Asisten]` Social` [i Protec]ia Copilu-lui [i am elaborat un plan de reintegrare \n societate aacestor copii ”marginali”. Bine\n]eles, ne-am propus [i amreu[it s` atragem la cooperare organiza]iile neguverna-mentale din zona noastr` de compten]`. Avem mai multe<grupuri ]int`> a c`ror evolu]ie o urm`rim \ndeaproape.Acestea se refer`, deopotriv`, la copii [i la familiile lor. Oparte dintre <copiii str`zii> p`streaz` leg`tura cu familia,al]ii \[i contacteaz` sporadic p`rin]ii, iar unii cer[esc laimboldul acestora. Evident, cei mai vitregi]i sunt aban-dona]ii total. Pentru <\mbl#nzirea> fenomenului am impli-cat to]i poli]i[tii care execut` serviciul \n strad` precum [iinstructorii speciali. |n continuare, vom stabili echipe ope -rative alc`tuite din trei poli]i[ti, incluz#ndu-i [i pe ofi]eriidin Compartimentul “Flagrant”. Vom continua s`-ireper`m [i \ndep`rt`m de la marile intersec]ii pe sp`l`toriide parbrize [i pe micii cer[etori. Dac` cei care i-au \mpinss` apeleze la mila public` au fost p`rin]ii, ace[tia vor fi tra[iprompt la r`spundere penal`, conform Legii 272/2004.Avem un protocol ferm cu Direc]ia de Asisten]` Social` [iProtec]ie a Copilului. |mpreun` cu speciali[tii acesteia, \iincredin]`m pe micii ”r`t`ci]i” parin]ilor, iar pe orfani \iplas`m \n centre de ocrotire. Munca noastr` pare una deSisif, dar dac` recuper`m socialmente fie [i un singur copil\nseamn` c` am f`cut un pas \nainte.”

Pia]a „Progresul“cur`]at` de infractori

Domnul comisar [ef Corneliu Leven]iu, [eful Sec]ie 16Poli]ie din Bucure[ti a insistat asupra m`surilor de ordineluate \n zona Pie]ii “Progresul ”din Capital`, \n parteneriatcu Prim`ria, Poli]ia Comunitar`, Jandarmeria Rom#n` [iPoli]ia Rutier`, av#nd \n vedere faptul c`, printre sutele decomercian]i se strecoar` [i destui infractori. “Ace[tiaspeculeaz` aglomera]ia din pia]`, pentru a comite diversecontraven]ii [i infrac]iuni. Noi am pornit de la necesitateastringent` de a cur`]a strada din imediata proximitate [i dea o aduce la standarde acceptabile. Evident, am pus peprim plan prezen]a poli]i[tilor, \n teren, \n forfota oame-nilor. |nainte de ini]ierea igienizarii la scar` ”macro” tottrotuarul era ocupat de autoturisme [i de alte mijloace detransport abandonate. Noi am ac]ionat prompt pentruidentificarea pro prietarilor/[oferilor [i pentru ridicareama[inilor. |n scopul de a \mpiedica accesul autoturismelorpe trotuar a fost instalat un gard. Totodat`, comercian]ii aufost determina]i s` nu-[i mai v#nd` produsele pe margineastr`zii ci s` ocupe, civilizat, tarabele libere. |ncep#nd cuziua de 25 iunie a.c., sub directa coordonare a PrimaruluiSectorului 4, au fost \ndep`rta]i to]i cei care efectuau actede comer] pe trotuar, afect#nd sever imaginea Pie]ii “Pro-gresul”. Unii dintre comercian]i s-au repliat pe str`zile adi-acente dar au fost goni]i [i de acolo de patrulele noastre.Nu suntem dispu[i s` le facem nici o concesie. Ac]iunea deigienizare a acestui important spa]iu comercial va continuac#t va fi nevoie.”

PPaaggiinn`̀ rreeaalliizzaatt`̀ ddee AAnnttooaanneettaa DDAARRIIEE

La Poli]ia Capitalei -

„Briefingul de mar]i“, „Briefingul de mar]i“, dou` “ceasuri bune”!dou` “ceasuri bune”!

ccyyaann mmaaggeennttaa yyeellllooww bbllaacckk

24 P O L I } I A R O M Â N ~P O L I } I A R O M Â N ~

PPaaggiinn`̀ rreeaalliizzaatt`̀ ddee AAnnttooaanneettaa DDaarriiee

Tot mai mul]i c#ini ai poli]ieiamericane sunt proteja]i \n lupta\mpotriva criminalit`]ii. A[a,bunòar`, cei din ora[ul Glen-dale, situat la 16 kilometrinord de Los Angeles, au fostechipa]i, recent, cu vesteantiglon], prin grija unui dona-tor anonim. Gestul filo - canina venit dup` ce un c#inepoli]ist a fost \mpu[cat, \n\nfruntarea dur` cu un infrac-tor. Tovar`[i semper fidelis aipoli]i[tilor, c#inii sunt antre-na]i pentru investiga]ii privindtraficul ilicit de narcotice,opera]iuni de cùtare [i sal-vare, detec]ie explozivi, cap-turare suspec]i. "Ne dubleaz`[i, \n mod cert, ne m`resc efi-cien]a. Cu ajutorul loreconomisim multe ore decùtare."- a declarat, pentruA.F.P, sergentul Tom Lorenzdin Departamentul de Poli]ieGlendale. Recent, Yudi, unciob`nesc german, membrual Poli]iei din Glendale a"mirosit" jum`tate de milion dedolari, \n opiu, \n timpul unuicontrol de rutin` efectuat asupraunei ma[ini. |n condi]iile \n care

Departamentele de Poli]ie dinStatele Unite \nt#mpin` tot maimulte dificult`]i \n atragerea denoi poli]i[ti, c#inii dresa]i

suplinesc, \ntr-o oarecarem`sur`, deficitul de resurseumane. "Tuturor ne-ar pl`cea sàvem mai mul]i ofi]eri de poli]ie.

Dar cum bugetul este limitat,rolul c#inilor devine foarteimportant. Fondurile pentruunit`]ile de canine provin, \ngeneral, de la cet`]eni sau dela grupuri comunitare." |nanul 1999, Stephanie Taylor, ot#n`r` din Oceanside, Califor-nia, a ini]iat o campanie pentruprotec]ia c#inilor poli]iei. Prinintermediul dona]iilor [icolectei de fonduri, grupul den-umit "Vest-a-dog", a \mbr`cat1000 de c#ini ai poli]iei, de pe\ntreg terito riul SUA.. Crimi-nalistul Charlie Mesloch credec` situa]iile \n care ace[tia cadvictime sunt rare [i ar puteagenera un fenomen ira]ionalde protec]ie. Cine trece prinGlendale \i poate vedea pe ceipatru ciob`ne[ti germani cum\[i etaleaz` m#ndri noilevestele antiglon]. "Sunt, efec-tiv, membri ai familiei noas-tre. Vin la munc`, patruleaz`\n zon`, au responsabilit`]i [i\[i asum` acelea[i riscuri ca

[i noi. Deci merit` s` fie prote-ja]i." - a spus comandantulUnit`]ii de Poli]ie Canin`, Rod-ney Sbrooks.

Un po[ta[ ciudat a colec]ionat ilegal

mii de scrisori!

Roger Parkinson, po[ta[ din York-shire( nordul Angliei) a scos ilegal dincircuitul spre destinatari 34.000 descrisori. Str#ng`tor, omul le-a depozi-tat \n propria locuin]`. Pentru aceast`deturnare neobi[uit` a coresponden]ei, el afost condamnat la 9 ani de \nchisoare."Cele mai multe scrisori erau depozitate \nbaie. A fost nevoie de un camion pentru ale c`ra pe toate" - au informat, recent,poli]i[tii britanici. Judecat la TribunalulSheffield, Rodger Parkinson a declarat c` are]inut cele 34.000 de scrisori, fiindc` i sef`cuse lehamite de meseria de po[ta[. {icum, \ndeob[te, "ho]ul strig` ho]ii", chiar

el a fost cel care, \n luna februarie 2006, af`cut un denun] la poli]ie, vorbind despreatacatori imaginari care i-au furat cores -ponden]a din furgonet`. Poli]i[tii au\nceput, \ns`, imediat, s`-l suspecteze,\ntruc#t au g`sit mai multe scrisori arun-cate pe marginea unui drum situat \n sec-torul sù de responsabilitate. Plicurile\nmagazinate, \n perioada septembrie 2005- februarie 2006, au fost retrimise desti-natarilor \nso]ite de scrisori de scuze.

„Patrupezii legii“ echipa]i cu veste anti - glon]

CRIMINALITATEA PE MAPAMOND - NOI TENDIN}E

Banda lui „Robin Hood“ love[te cu „stil“Se \mbrac` \n supermani

pentru a fura "file Kobe",[ampanie [i alte delicates-suri, iar, la plecare, \i ofer`casierei un... buchet de flori.Paraorganiza]i [i supranumi]i"Banda lui Robin Hood", eiopereaz` cu mult` dezin-voltur` la Hamburg (Germa-nia), unde jefuiesc cu gra]ie[i elegan]`, apoi, \mpartprada [omerilor. Liderulacestei originale grup`ricriminale declar`, pe paginainternet a bandei, c` doneaz`dez mo[teni]ilor sor]ii tot

ceea ce fur`. |n felul acestamembrii grup`rii vor s` tragùn semnal de alarm` asuprapola rit`]ii flagrante boga]i -s`raci. Atunci c#nd fur` "fileKobe", o fac, la modul sim-bolic, \ntruc#t, aceast` deli-catese se ob]ine din carneaunor animale c`rora li se d`s` bea bere [i li se fac masajezilnice. Oricum, p#n` le"sun` ceasul", acestea trìescmult mai bine dec#t [omeriigermani. |n timpul ultimei lorlovituri c#]iva membri ai ban-dei au etalat un afi[ de mari

dimensiuni pe care era scris:"Die Fatten Jahren sind vor-bei." ("Anii vacilor grase s-au terminat"). Este titlulunui film german de maresucces privindu-i pe ace[tibìe]i care [i-au asumatresponsabilitatea de a dalec]ii bog`ta[ilor. Nu doarm#ncarea este important`.Oamenii noului "RobinHood" au fost v`zu]i fur#ndbilete de cinema pe care le-audat s`racilor. S` vad` [i ei unfilm pe gratis. |n plus,"justi]iarii" le-au \mp`r]it

acelora[i [omeri bro[uri cu"Tehnici de a c`l`tori cumetroul sau autobuzul f`r` s`perforezi biletul" [i de a-ievita pe controlori. Au -torit`]ile germane sus]in c`"oamenii lui Robin Hood"sunt ni[te simpli ho]i [inimic mai mult. Pentru a-iprinde, poli]i[tii inves-tigheaz` de multe luni pe oanume pist`, dar f`r` rezul-tat. Ei cred c` au de-a face cuun grup de tineri anarhi[ti [icritici ai sistemului "Ham-burg in vain".

A sunat la „911“ s` caute un

„poli]ist frumos“ Lorna Dudash din Aloha (Oregon) vacomp`rea, cur#nd, \n fa]a justi]iei pentruc` a sunat abuziv la num`rul pentru apelde urgen]` "911". Motivul?! Unul u[or fri -vol... Femeia a vrut s` contacteze unpoli]ist de proximitate "dr`gu]" de care afost fascinat`. Farmecul irezistibil al agen-tului a dat-o gata pe Lorna. Dorind s`-l

cunoac` mai bine, femeia a sunat la "911". "Este poli]istul cel mai frumos pecare l-am v`zut vreodat`" - a spus ea. Vreau s`-i aflu numele, c`ci nu se\nt#mpl` prea des ca un tip at#t de dr`gu] s`-]i bat` la u[`." , i-a explicat ea altuipoli]ist vizibil deconcertat. "{tiu c` nu este o urgen]`, dar v` rog s`-i da]inum`rul meu de telefon agentului [i s`-l ruga]i s` m` mai caute " . Din p`cate,apelul ei a fost difuzat pe canalul Tv KGW.

Ce-i drept, fermec`torul poli]ist a mai trecut o dat` pe la Lorna, dar numaipentru a-i duce o cita]ie \n fa]a justi]iei. Femeia risc` s` fie condamnat` la unan de \nchisoare [i la plata unei amenzi de multe mii de dolari pentru folosireaabuziv` a num`rului pentru apel de urgen]` "911".

Sexy LEX

anul xvii • nr. 14 (824) • 26 iulie 2006 • 24 pagini • 1 ...„am \ncredere \n capacitatea...

Documents