Anul XV. ABONAMENTUL

Ptun an . 28 Cor. Pe un jum. . 14 < Pe o lună . 2.40 <

Numărul de zi pentru Ro­mânia şi străinătate pe

an 40 franci. Telefon pentru oraş şi

comitat 502.

Arad, Sâmbătă, 23 Iulie v. (5 August n.) 1911 Nr. 160

TRIBUNA IREDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA :

Strada Deák Ferenc Nr. 20. INSERŢIUNILE

se primesc Ia administraţie. Mulţămite publice şi Loc deschis costă fiecare şir

20 fileri. Manuscripte nu să înapo­

iază.

Vizi te le teo log i lo r . Arad, 4 A n n u s t 1 9 1 1 .

Am p u b l i c a t .şi noi a m ă n u n t e d e s p r e câteva p l ă c u t e ocaz i i , c e - a m a v u t în v a r a aceasta, de a s a l u t a în mi j locu l n o s t r u o se­rie de excur s ion i ş t i din R o m â n i a . Ma i cu seamă ne-a i m p r e s i o n a t b ine fap tu l , c ă printre cei ven i ţ i s ă viziteze, r eg iun i l e ro­mâneşti d in A r d e a l şi U n g a r i a , e r au m u l ţ i candidaţi tle p r e o ţ i , t i ne r i s e m i n a r i ş t i s a u blogi, ca r i . s ub c o n d u c e r e a u n o r d i s t inş i lofesori ai lor, cu veder i ma i rea le şi m a i Kionale, v o i a u să c u n o a s c ă m a i de-a-ipape condi ţ i i l e în c a r i p o p o r u l n o s t r u îşi Rieste v ia ţa sa m o r a l ă şi re l ig ioasă pe lei.

î n t â m p l a r e a a s t a , că fraţii n o ş t r i d in tegat să v o i a s c ă a ne c u n o a ş t e m a i b ine , lin cele ce v ă d ei s ingur i la no i a c a s ă şi m din dep lo rab i l e l e i n f o r m a ţ i u n i l u a t e lin cine ş t ie ce s u r s ă r ă t ă c i t ă , e s t e f ă r ă jiaoială, u n a d e v ă r a t e v e n i m e n t . Căc i , lână de c u r â n d şi p o a t e m u l t ă v r e m e mă, am avut şi v o m a v e a r e g r e t u l , să edem c u m m u l ţ i f run t a ş i d in R e g a t n u ш o intuiţ ie m a i c l a r ă a î m p r e j u r ă r i l o r noastre dc v i a ţ ă , c u m n u ş t iu s ă a p r e c i e z e Ba/Äatea n o a s t r ă în a m ă n u n t e l e ei şi c u m •ată j u d e c a t a , t o t s e n t i m e n t u l şi t o t a-lesttviil lor i n t e m p e s t i v în t r eb i l e n o a s t r e i întemeiază pe g e n e r a l i t ă ţ i şi r e sona j lente de ocaz i e .

Că se i n t r o d u c e a c u m o în­ecare de m a i m u l t ă şi m a i po-tivă în ţe legere a t r e b u i n ţ e i r ec ip ro -tăţii n o a s t r e , f i reş te că t r e b u i e să

no b u c u r e . C ă a c e a s t ă î n c e r c a r e p o r n e ş t e t o c m a i din s înul b iser ice i şi a fo r ţ e lo r t i ­n e r e , ca r i o r e p r e z i n t ă în R o m â n i a , e s t e i a r ă ş i o d o v a d ă b u n ă , c ă c i d a c ă m u l t e în­suş i r i e t n i c e î n t r e no i , cei de aic i , şi î n t r e f ra ţ i i n o ş t r i l iber i , se deosebesc , b i se r i ca es te s i ngu ru l fac tor , c a r e ne-a u n i t sufle­t e ş t e î n t o t d e a u n a .

Viz i t e le pe c a r i n i l e - au f ă c u t a n u l a-c e s t a a u p r iv i t cu deoseb i r e A r d e a l u l . P e d e - o p a r t e o e c h i p ă de a b s o l v e n ţ i a i semi ­n a r u l u i , ,Ni fon" au s t r ă b ă t u t ţ a r a B â r s e i î n t r e a g ă , cu f r u m o a s e l e s a t e r o m â n e ş t i , c e r c e t â n d şcoa le le , b iser ic i le şi g o s p o d ă ­rii le ţ ă r a n i l o r noş t r i şi f ă c â n d as t fe l cu­n o ş t i n ţ ă cu o lume n o u ă şi m a i a les cu cond i ţ i i l e de e x i s t e n ţ ă , a s u p r a c ă r o r a p r e o t u l şi î n v ă ţ ă t o r u l , ev iden t , a u o deose­b i t ă in f luen ţă . Vre-o c inc izec i de t eo log i de là u n i v e r s i t a t e a d in B u c u r e ş t i , la c iadul lor, a u t r e c u t pe la Sibi iu , u n d e îi a ş t e p t a u a t â t e a l u c r u r i î n s e m n a t e de v ă z u t . Dis­c u r s u l c u m p ă t a t şi i n s t r u c t i v , cu c a r e i-a p r i m i t v e n e r a b i l u l c a p al Bise r ice i , Mi t ro ­po l i tu l , c a r e le-a vo rb i t de p u t e r e a c red in­ţe i şi de s t ă r i l e de pe la noi , pe u r m ă g r a n ­d i o a s a c a t e d r a l ă , ins t i tu ţ i i l e m u l t e b iser i ­ceş t i şi c u l t u r a l e , o r d i n e a cea m a r e în f u n c ţ i o n a r e a lor, p r e o ţ i m e a în săş i cu ve­der i le ei î n a i n t a t e a u p u t u t s ă lase în ini­mi le c ă l ă t o r i l o r t eo log i b u c u r e ş t e n i că ldu­r o a s e m o t i v e de b u n e s e n t i m e n t e . T r e c â n d a p o i la R ă ş i n a r i şi p r iv ind la c r ip t a - în c a r e d o a r m e m a r e l e g e n i u al b i se r ice i n o a s t r e , A n d r e i B a r o n de Ş a g u n a , t eo log i i a u p u t u t a v e a o c l ipă s f â n t ă de s e r i o a s ă m e d i t a ţ i e a s u p r a va lor i i o r g a n i z ă r i i în b i s e r i c ă şi a-s u p r a n e c e s i t ă ţ i i de a face s ă p ă t r u n d ă în

R e g a t u l r o m â n m ă c a r o p a r t e d in ace l spi­r i t o r g a n i z a t o r i c , p e al c ă r u i c r e a t o r ei a u v e n i t să-1 p r e a m ă r e a s c ă la m o r m â n t . M u l t a u p u t u t apo i b u c u r e ş t e n i i s ă p rof i t e şi d in c o n t a c t u l cu Se l i ş ten i i , la ca r i t o t d e a ­u n a se g ă s e s c p i lde b u n e d e s p r e ro lu l şcoa-lei şi al b i se r ice i în v i a ţ a p o p o r u l u i , în c e e a c e p r i v e ş t e m o r a v u r i l e soc ia l e şi pă­s t r a r e a t r a d i ţ i i l o r . N e a p ă r a t , n u se m ă r g i ­n e ş t e c u n o a ş t e r e a b i se r ice i şi a e fec te lo r e i a s p u p r a p o p p o r u l u i n u m a i la o escur -sie de c â t e v a z i le . D a r a c e s t e r e p e ţ i n d u - s e şi p r in a l t e r eg iun i , m a i e x p u s e şi făcân-du-se s tud i i a s u p r a e x p e r i e n ţ e l o r dobân ­d i te , c u m a vo i t să n e dea de p i ldă , t o t în v a r a a c e a s t a , î n t r ' o b r o ş u r ă , c u t i t lu l „ T r e i z e c i de zile în B ă n a t " , u n b r a v l icen­ţ i a t în t eo log ie , c a r e a v i z i t a t L u g o ş u l şi B a n a t u l şi a e x p u s o î n t r e a g ă s c h i ţ ă a or­g a n i z ă r i i n o a s t r e b i se r i ceş t i şi ş co la re , s u n t t o t u ş i n t e n ţ i i fo los i toa re şi î n s e a m n ă că a r p u t e a a j u n g e în v i i t o r u n p a s î n a i n t e c ă t r ă c u n o a ş t e r e a î n t r e no i , c u n o a ş t e r e , d in c a r i p o t r é s u l t a b u n e o r i e n t ă r i .

î n t r ' u n a r t i co l p r e c e d e n t n e - a m ocu­p a t şi no i d e s p r e t r e c u t a c r i ză b i s e r i c e a s c ă din R o m â n i a şi cu a c e a ocaz i e n e - a m ex­p r i m a t c r e d i n ţ a că în m a r e p a r t e c r i z a a-coas t a se d a t o r e ş t e u n o r idei n o u ă în bi­se r i ca o r t o d o x ă a s t a t u l u i r o m â n . I n m o d t i m i d se ivesc în p resă , în m a n i f e s t ă r i l e d in s i n o a d e cau c h i a r î n t r e profesor i i în­v ă ţ ă m â n t u l u i s u p e r i o r b i s e r i c e s c , s e m n e şi d o r i n ţ e de r e f o r m e în m o d u l de func­ţ i u n e a b iser ice i , în c e e a c e p r i v e ş t e con­d u c e r e a d isc ip l ine i suf le teş t i a c r e d i n c i o ­şi lor. C ă c i b i s e r i ca n u se m a i p o a t e m ă r ­g in i la dep r inde r i l e esc lus ive a le s f in te lor

FOITA ZIA1TTLTJI „T 1 1 B TJ N A"

Strămoşii. ...„Nu suntem la acelaş n i ­

vel... La 1759, adecă pe vremea» când s t rămoşi i autorului delà „Ta ra Noas t ră" nu se coborîse încă din maimuţă , egumenul Lascar i s scria cu documente f i l iat iunea familiilor Dukas , Vrana şi Laskar is" . . .

Duiliu Zamfirescu în „Con­vorbiri L i t e r a re" .

Лтм mor strămoşii niciodată, Răsboiul lor în noi şi-l poartă, Căci li-e. ţărîna spulberată Dar nu li-e duşmănia moartă. Străveche ura lor se 'mparte Din moş în moş, din tată 'n tată, De-acolo dincolo de moarte Ei ne mai cer o judecată.

Cum ne privim acum în faţă Potrivnici însetaţi de luptă, Neiscusinţa noastră nvaţă Din ura lor neîntreruptă. Noi suntem- flacăra pribeagă Din ne 'mblânzita lor văpaie, Cu moştenirea noastră 'ntreagă Venim pe câmpul de bătaie.

Cu mine vin, roiesc, întruna Cei fără neam şi fără număr, Ce-au sprijinit întotdeauna

Eternitatea pe-al lor umăr. Vin cei de-o lege cu pământul, Copiii soarelui de vară, Eu, solul lor, le port cuvântul Şi'n suflet sfânta lor povară.

Vin rînduri, cete se 'nfiripă Din vechea veacurilor lavă, Din ceas în ceas, din clipă'n clipă Tot creşte oastea mea grozavă. Le văd în orice parte roiul, îşi cer dreptatea lor târzie Şi fiecare'şi vrea ciocoiul In judecată să şi'l ţie.

Ei tot mai mult răsar din groapă Răsar şi 'n mintea mea s'alungă, Vin bieţi ţărani munciţi de sapă Şi vin haiduci cu flinta lungă. Sosesc cu dorurile toate, Sărmanii nu mai pot s'adaste: — „Venit-am măre strănepoate Să ne primeşti la tine 'n oaste!"

Eu stau supus: — „Veniţi de-acuma, Şi daţi-mi cântecul şi gluma Şi nesfârşita voastră jale. Veniţi căci glasul vostru 'nvie Un nou zorit de dimineaţă, Voi ce-aţi murit o vecinicie Sunteţi flămâzi azi de viaţă!"

Ei vin cu suflete 'noptate, De-aceea sfarmă lanţuri grele,

De-aceea urlă şi se sbate Durerea 'n cântecele mele. Căci din al veacurilor caier Mi-am împletit eu biciul urii, Nestinsul veciniciei vaier Mi-a scris blestemu 'n ceriul gurii!...

De luptă-s gata eu... Prin mine Un iad întreg cere răsplată. Mi-e sete-acum... Te-aştept vecine Şi ochii mei păgâni te cată! Eu vreau sclipirea de oţele, Eu vreau oştirea ta măiastră, Întregul cer cu ochi de stele. Să lumineze lupta noastră.

Te-aştept... te-aştept... Dar n'aud bucium, Nici zuzmet ascuţit de zale, Mă 'ndaoie patima — mă sbucium: — „Arată-mi rîndurile tale!...." Şi cum te chem, ş'un colţ de ţară Mi te-au căutat zadarnic solii, Te-apropii tu de subsuoară C un slab egumen ros de molii...

Te văd... Mi-e milă peste fire . De bietul grec cu haina ruptă: Ai spart o criptă 'n mănăstire Ca să-ţi câştigi un soţ de luptă... Te văd şi oastea mea pe-acasă , r.V Mi-o 'ndemn încet să se strecoare : Vai — toată ura mea mă lasă, Căci Mrăcia ta mă doare...

Octavian Goga.

Pag. 2 „ T R I B Ü N A" 5 August n 1911

rugăciuni. Ea trebuie să progreseze în ra­port cu trebuinţele fiilor ei. Câtă vreme preotul nostru deaici, graţie organizaţiei noastre, este capul văzut al poporului, sprijinitorul culturei noastre, indemnă-torul pe terenul economiei,'* al industriei, lămuritorul în toate , România im se poate nici ea lipsi de anumite îndatoriri ale preoţimei sale, conforme cu rolul ce tre­buie să-1 aibă în progresele ţări i . Deştep­ta rea poporului român din Regat s tă în rapor t direct cu evoluţia prin care orga­nizarea b i se r ice i^ r a trece. Şi din acest punct de vedere contactul acesta cu noi, vizitele cele dese ale clericilor pe la noi, nu pot să fie decât de bun augur. Căci dacă ei alt-ceva nu găsesc pe aici, dacă liberta­tea noastră politică li-se pare jalnică pe cum este, se vor convinge cel puţin, că mult-puţinul progres ce l 'am făcut tot cu ajutorul bisericei noastre şi a şcoalelor de sul) ocrotirea ei Fam săvârşit şi asta graţie bunilor organizatori, ce ne-au fost hărăziţ i .

Consiliu de miniştri. I e r i după amiazi a avut loc, în pala tul preşedinţ ie i d in Budapes ta , un consiliu de min i ş t r i , la care au lua t pa r t e toţi min i ş t r i a fară de Lukács .

I n consiliu s'au discutat chesti i le curente , în special chestia impor tu lu i de carne din Argen t ina .

Camera. Astăzi s'au împăca t în faţa Camer i i bă tăuş i i de i e r i : Pozsgay Miklós şi P á l Alfred, ia r p rez identu l a împăca t şi el pe z iar iş t i i pe car i i-a r eg lementa t ie r i p r ea aspru. Au u r m a t apoi iar lung i votăr i nominale asupra ches t iuni i r id ica tă de opoziţie, că la ce comisie t rebuie să se dea difer i te le adrese ce sosesc la Cameră . A vorbi t apoi contele Ká ro ly i József, p rez identu l independiş t i lor în a fară de pa r t ide , împot r iva reformelor mi l i t a re . E l a sus ţ inu t că a rma ta co­m u n ă de astăzi r ep rez in tă acelaşi sp i r i t pe care 1 reprezenta a rma ta imper i a l ă d in pat ruzeci şi opt, care a î ndep l in i t o muncă de călău. M i n i s t r u l I l a za i în u r m a acestor cuvinte ale şovinului conte a pă răs i t inc inta , ia r deputa ţ i i guve rnamen ta l i au înscenat u n nou tărăboiu .

Ce vreau Rutenii cu Bucovina?

— In atenţiunea presei româneşti. —

Bucovina o provincie ruteană. — Catedra pen­tru istoria Rufenilor la Cernăuţi. — Un faximile.

In una din şedinţele par lamentului austriac au cerut deputaţ i i ruteni din Ga-liţia şi din Bucovina, pe baza unor date istorice falsificate cu intenţie şi cu o obrăz­nicie nemaipomenită , ea partea ostică a (laliţiei împreună cu întrega Bucovină să formeze o provincie ruteană cu o au­tonomie naţională! Cinismul cu care Ru­tenii desconsideră adevărul istoric şi mi drăsneaţa tenta t ivă la autonomia ţăr i i noastre, i-a revoltat pe Românii bucovi­neni în gradul suprem. Rutenii spun că Bucovina avea sa fie unită în 1894 cu fostul regat din Halicz într 'o provinţă ru­teană, cu autonomie naţ ională ruteană, şi de aceea neîmplinindu-sc atunci acel proiect, cer să se aducă acum la îndepli­nire.

Pre ten ţ iunea Rutenilor e aşa de ab­surdă, motivele lor aşa de descrierate, încât nu ştii ce să faci: să te revolţi, sau să râzi. Acestor pofte de cutropire a unei ţări ne­norocite li-a opus energic protest şeful clubului par lamentar român din Austria, d. Simionovici, adresându-se direct pre­şedintelui camerii şi miniştrilor. Dar a-tâ ta nu-i destul ! Dacă înainte de câţiva ani dintr 'un motv analog s'a a larmat toa tă naţia românescă din Bucovina, cu a tâ ta mai mult trebuie să s e întâmple acum aceasta, căci pretenţia cea nebună n'a rostit"o ca atunci la o întrunire pu­blică, un oare care demagog setos de po­pularitate, ci în plin parlament au expri-mat 'o 28 de reprezentanţ i ai unui popor de 4 milioane. Pentru dânşii noi cu cele 300 de mii de suflete suntem numai o mână de oameni a căror desfiinţare etnică de pe harta Bucovinei e numai o chestie

de t imp. I a t ă de ce a t rag atenţia presei româneşti , căci Rutenii ne pun cuţih coaste, voind să şteargă de pe hartă chia graniţele ţări i noastre şi s'o încorporezi ca în 1786 unei provincii străine. Dam va reuşi acest plan diabolic, căci atme toa tă suflarea românească din întreaga Dacie se va rădica ca un singur om şiis protesta de se vor cu t remura şi tronuri

* Rutenii păşesc sistematic in eonii

noastră, după un plan Bine chibzuit, cer episcopie naţională, dar după câta ani nu se mul ţumesc cu a tâ ta , ci cer( tropolio, apoi înfinţarea unei provincii» tonome ruténé în care să dispară toata Bucovina, iar până atunci voiesc і decât să aibă <> ca tedră pentru istorii ucraina la % univers i ta tea din Cernăuţi., fost destul ca studenţii lor să-şi exprii înainte de o lună dorinţa, că vreau o] tedră de istoria naţ ională în limba lor,ţ deputaţ i i ruteni imediat i-au secundaţi par lament . O catedră în l imba germai pentru istoria Europei nord-ostice exi deja, dar ei nu se mul ţămesc cu atâta, pretind, fiind un popor fără istorie, să-şi înveţe istoria ce n'o au, şi pentr n'o au, îşi atribuie lor faptele Polonili ale Moscoviţilor. Loviturile ce ni-se ap sunt lovituri mar i şi dese, cari ne îngriji rează şi ne fac să ne pierdem capul pentr un moment , căci nu ştim ce să ne apăra mai în tâ i : autonomia ţării, biserica! şcoala.

* Şi tocmai în aceste împrejurări gi

ziarul „Unirea Naţ ională" din Cerijj aduce în Nr. din 29 Iulie pe pagina prl o foarte interesantă fotografie a iineii legrame — nemţeştii de sine înţeles-tr imisă de deputatul român Plorea Lri unei bănci raiffeisiane române, ] ca aceasta să sprijinească la alegerile i cute pe candidaţii] rute an Spenul în ci Românului Miutencu. I a t ă cuprinşii cestui document pre ţ ios : „Rog игдеЩ

Impresii din Egipt. Lucie Dela rue-Mardrus .

— In Ţ a r a Sf inxulu i . —

E foarte n a t u r a l să vorbeşti de Sf inx , când te în torc i d in E g i p t . Şi cu toate acestea de abia îndrăsnesc să a t i ng subiectul acesta care, la d r ep t vorbind, a deveni t foarte bana l .

Sur î su l , e t e rnu l sur îs e m u l t ă vreme, de când ni-s 'a tot descris mereu. Aceasta face pa r t e d in ba­zaru l mis tere lor , unde şi Gioconda f igurează în locul cel d in tâ i .

Şi cu toate acestea t rebu ie să mă hotărăsc a vorbi de el, pen t rucă el e tot E g i p t u l , e ta tă l şi m a m a civil izaţiei d in care coborîm.

A m ghic i t că el e s t răbunul , în to rcându-mă la Cair , dupăee vizi tasem res tul ţ ă r i i . Da , toată valea N i l u l u i apa r ţ i ne pisicei aceleia m a r i , cul­cate în n is ip . E f igu ra s tăpâni toare a E g i p t u l u i şi cele ma i f rumoase temple nu pot să-1 egaleze.

Stânci le Insu le i E l e f an t i ne şi acele d in regiu­ni le Assuanulu i şi ele afectează forme şi capete car i ar voi să fie sculptate şi i sprăv i te ca să de­vie Sf inx i .

La P a r i s mi-se spusese că o să văd an ima lu l de p i a t r ă , desonorat de t r e n u r i şi hote lur i . Şi a fost o s u r p r i n d e r e f rumoasă pen t ru m i n e consta tarea că m i e ra n imic adevăra t în toate spusele astea. Căci t r e n u r i l e şi hote lur i le acelea sun t în t r ' a şa fel ascunse că nici n u le poţi zăr i măcar . S u n t de tot jos şi la o d i s tan ţă respectuoasă.

P e când Dumnezeu l or izontur i lor stă s ingur , în t r ' o admi rab i l ă s ingură ta t e , cu p i r amide l e des-

crescânde, s ingur cu p r iv i r ea în t insă că t ră au ro ra d imine ţ i i cu spatele spre apus .

I n obraj i , p u ţ i n roşu, urechi le in tacte , nasul îi l ipseşte şi cu ochii d i fo rmaţ i , el magnetisează, încă pus t iu l ca în t impur i l e pre is tor ice cari l-au văzut născând încet , la lumină .

î n t r ' o noapte l-am văzut la l u m i n a lunci . Că lă ream pe u n măga r şi călăuza mea, cu man­

taua r id ica tă pe cap se asemăna cu sf.-tul Iosif me rgând în u r m a înfr ica te i lui soţii. I n noaptea aceea am înţeles, de ce numesc Arab i i , Sf inxul , „ ta tă l spa imei" .

De a tunc i am recunoscut pecetea feţei , care p ropune en igme pe măşt i le omeneşti . V r e a u să vorbesc de femeile egip tene , mici sf inxi ce t răesc î n d ă r ă t u l voalur i lor lor en igmat ice .

Sunt, t re i mode de voalagiu. Ma i în tâ i voalul negru , îngus t al acelora d in popor. I n t r e banta în tuneca tă şi voalul de pe cap, deasemeni negr iu , o bucată de lemn a u r i t în fo rma p lan te i aceleia cat ifelate ce creşte pe m a r g i n e a apelor se jus ta-p u n e pe nas şi ca să zic astfel îl înlocueşte. Astfel că f igu ra femoiască în t r ' a şa fel împodobi tă nu e decât stofă şi lemn aur i t S i n g u r i n u m a i ochii ră­mân vii . Ido l inexpl icabi l eare ' ţ i face fr ică şi totuşi plăcere ca să-1 pr iveş t i . De cele două pă r ţ i ale l e m n u l u i aceluia din d rep tu l nasu lu i , care se cheamă cassaba, ochii, f rumoşi i ochi negr i l ung i şi vopsiţi î m p r e j u r pa r că sunt p u ţ i n în­crucişaţ i , defect uşor care place m u l t Arabi lor .

Cel de al doilea voalagiu, acela al damelor , e const i tu i t d i n t r ' u n voal alb. Toată pa r t ea de dea­supra a f igure i , delà f run te până la r ădăc ina na­sului , r ă m â n e descoperi tă. Voalul de pe cap e ne­g r u şi cutele lui l a rg i aminteş te exact împodobi­

rea capetelor nofis.

de s ta tu i ale lui Ramses ş i l

Al t re i lea este yasmaku l de o r ig ină turce» E l e purtat, de p r in ţese şi de dame, în ocasiii sărbătoreşt i . O togă mică de t randaf i r i saui stofă colorată, de-a în t r egu l acoperi tă de murii albă. O al tă muse l ină acoperă nasul , gura şi Iii b ia lăsând să se zărească voalat, roşul bus ca o f loare mister ioasă.

Femei l e d in E g i p t u l de sus, cari sunt, lahas" , adică ţă rance , toate poar tă bucăţica a« de lemn aurit, pe nas . Le vezi trecând în luif N i lu lu i , a tunc i când se duc să'şi umple urci rele, a p a r i ţ i i negre , pe fondul palid al apei,

S 'ar zice că sunt născute cu povara pe capi î n a l t e , d rapa te în l a rg i p l iur i cum merg drepc cu pasul lor r egu la t după urc ioru l sau poar tă pe capete, au ceva aproape sacru.

P e câmpi i le în t inse , uşor colorate de veri ele sun t ca n iş te I s i s cu t ia re le sacerdotale. Gl odată t i a r a e câte u n bidon vechiu de petrol... i | tamorfosele civil izaţiei .

Mi-aduc amin t e de o scară în care am as| o cl ipă impres ia cu ra tă a antichităţii .

Pe t r ecusem după amiaza înt r 'un harem amici Mai mul te h a n u m effendi , după cum se numeul ar is tocrate le musu lmane sau „damele turce" á l Cai r , venise în câteva automobile să mă ia delij hotel ca să mă ducă la ţ a ră la una din ele. a junse în casa cu stil nou, europenesc, ele Л g r ă b i r ă să se scape de încântătoarele lor voi venerabi le . Se schimbară do odată în femei I astăzi, coafate după u l t ima modă, cu rochii » pedecate, s tând pe scaune în t r 'un salon moderni

5 August n. 1911 . T R I B U N A " Pag. 3

I aderenţii să roteze, numai pentru hdidOttura lui Şpenul, deoarece candidă-im lui Mintencu trebuie considerată ca ЩгосКегіе şi hoţie politică, iar noi Ro­

mii nu trebuie să ne mânjim cu -o astfel .'fnilii politică!!!... № acest t rădător Lupu e fecior de ţă-в român, deputat în eamera provincială

as cu voturi româneşti , preşedinte de «re al Centralei caselor rurale româ-Ipreşedinte al băncii ţării şi m e m b r u ifonoare ( ?) la o mul ţ ime .de societăţi iiii'iiţpşti. In partidul din care face el

, stau alături cu dânsul şi oameni i'merito ca : Aurel Onciul. părintele Mo-In'u.G. Tofan şi alţii, li în t rebăm: oare

10 prieşte atmosfera în tovărăşia a-11 t rădător de pănura Ini hangra? De nai suferă în partid şi nu-1 el imincază?

Corespondent.

Scrisori din Bucureşti. apta în contra h a t â r u r i l o r . — A i c i şi la no i . — ivoritismul şi c a r a c t e r e l e . — H a t â r u l e s c l u s . —

B a n d e de f a l s i f i c a t o r i .

ч Bucureşti, 21 Iu l i e

Inno limitele rele, de cari sufer im în viaţa Btră publică, favor i t i smul şi h a t â r u r i l e for­ează o adevărată plagă. Gra ţ i e cunoscutelor „in-

nvenţii" vezi de atâtea ori oameni nevrednic i pipând locuri şi a jungând în s i tua ţ i i , pe car i DU le merită, în t imp ce mer i tu l modest şi sim­plu tânjeşte în umbră . Es te o u r m ă d in inf luenţa p i exercitat-o asupra noast ră , în veacur i le t re-iutestăpânirea or ienta lă . Şi va t rebui să se în­treprindă o lup tă î nde lunga t ă pen t ru s tâ rp i rea * w « i obicei, în u r m a căru ia , pen t ru ocuparea iiiiiij post mer i t a t , pen t ru obţinerea unei burse adeseori nu ţi-se cor cert i f icate de s tudi i , ci pro-Icţie. Un individ cu protecţ ie este considerat ca Ann om cu avere . A avea protec ţ ie însemnează t înainta cât mai repede pe scara ie rarh ică a ca-ierei pe care cineva şi-a ales-o, sau pe care pro-«•torul generos 1-a îndemnat .

De aici urinează obligaţia morală a proteja-slui faţă de protector , de aici sp i r i tu l de l ingu­ri', dc umil inţă şi laş i ta te . Cel ce n 'a a juns p r i n Iritele lui acolo undo se găseşte, va face tot­

deauna pe sa t rapu l faţă de suba l te rn i i săi, în t i m p ce faţă de protectorul său va lua aerul slugei ple­cate şi umi l i te . Ş i , dacă ar fi să ne în t r ebăm car i sun t cauzele l ipsei de carac tere de care ne p lângem cu toţ i i , r ăspunsu l ar fi că în p r i m u l r î n d favor i t i smul şi goana după h a t â r u r i au cont r ibu i t la n imic i rea sen t imentu lu i de demni­ta te şi de m â n d r i e , la n imic i rea sen t imentu lu i de cinste. „Domnu l cu spete", ş t i ind că are pe cineva care'l sus ţ ine în orice î m p r e j u r a r e , se dedă de multeori la acte scandaloase. Dacă e slujbaş public e grobian şi leneş, ch iu langiu , cum se zice, dacă este anga ja t î n t r ' o î n t r e p r i n d e r e pa r t i cu la ră , este in s inuan t , per f id , e t ipul colegului rău .

* Păca tu l favor i t i smului face ravagi i în regat

ca şi în provinc i i . Să ne g â n d i m n u m a i la felul cum se procedează cu ocazia unei s imple alegeri de preot sau învăţă tor . Cu luni de zile mai îna­inte de t e rmenu l f ixat pen t ru votarea candida ţ i ­lor încep să se răspândească zvonuri le că cu ta re d in t r e candida ţ i este sus ţ inut delà consister sau de episcop. Acesta spre ai face pe pa r t i z an i i con­curen tu lu i să p i a r d ă orice nădejde . V i n e votarea. Cel cu protecţ ia cade la alegere. F a p t u l acesta nu-1 descurajează. Ş t ie el ce ştie. Face un d r u m , două, sau nouă şi după câteva săp tămâni afli că alegerea a fost casată. Cum ? F o a r t e bine . Când ştii cam ce d i rec ţ ie a luat desvoltarea moravu­ri lor noastre , să nu te mi r i . Oda tă se zicea: Astăzi lumea ne cunoaşte, R o m â n zice, viteaz zice. N u peste mult , de nu ne vom da seama de p răpa ­stia spre care mergem, vom auzi dictonul schim­bat astfel : Astăzi lumea ne cunoaşte. R o m â n zice, l iatâr zice. De ce n ' am spune-o şi de ce n 'am porn i lupta în contra păca tu lu i , care , f i ind la început poate fi combătut mai ou în lesni re . Căci t r ebu ie să recunoaştem că se fac h a t â r u r i peste tot u n d e ar fi vorba de alegerea celor mai v redn ic i .

Cei chemaţi ar t rebui să'şi dea seama că t in­zând a sp r i j i n i oameni fă ră de nici un mer i t , p r i n actele lor a r b i t r a r e nu fac altceva decât demoral i ­zează bietul popor, care nu 'ş i poate de seama cum «o face că t ine r i de omenie, munc i to r i şi modeşti nu î n t imp ină nici un spr i j in din nici o pa r t e . Dar să lăsăm această o rd ine de idei. Ne-ar duce la concluzii p rea pesimiste . Vorba e că în ţ a ră s'a făcut un început , un început f rumos în ce pr i ­veşte combaterea favor i t i smulu i .

x~ Este în deobşte recunoscut că ins t i tu ţ ia , care

a scăpat mai («urată, mai ne înf luenţa tă de anu­miţ i oameni , car i d in nevoia de a'şi creia o popu­la r i t a te , au sp r i j i n i t valori dubioase, este a rma ta . Aici , g r a ţ i e s p i r i t u l u i de discipl ină, poli t i-

c ian i i cu in f luen ţă n ' au prea p u t u t face nimica . De favorur i în a r m a t ă foar te r a r s'a auzi t vor-bindu-se, de in te rven ţ i i tot aşa. P e n t r u a tă ia şi pe vi i tor pofta t u tu ro r de a apela la h a t â r u r i , zi­lele acestea d. m i n i s t r u de răsboi N . F i l ipescu a luat noui măsur i , severe da r cât se poate de pot r i ­vite p e n t r u a apăra admin i s t r a ţ i a a rmate i de orice atac al adepţ i lor favor i t i smului . P r i n t r ' u n ordin se opresc s t r ic t orice mij loci r i dc orice na tu ră . Cine d in a r m a t ă doreşte ceva şi crede că a re d rep t să ceară n ' a r e decât să se adreseze la locul com­petent . Aici cerer i le d rep te vor fi sat isfăcute, fă ră a fi nevoia de vre-o in te rven ţ ie d in afară a vre-unei persoane inf luente .

I n ce pr iveşte admi te rea în şcoalelc mi l i t a re , uneor i se pu teau s t recura şi e lemente slabe, gra­ţie unei vorbe bune a cu tă ru i domn cu t recere , a cutărei cocoane, care ţ ine să'şi a ibă pro te ja ţ i i săi. Anul acesta, la publ icarea concursului de ad­mitere în şcolile mi l i t a re , s'a pus în vedere tu tu­ror că orice in te rvenţ ie , de ori unde nu va fi luată în considerare . B a cererea de ha tâ r ar putea chiar s t r ica celui ah t i a t de el.

Această dispoziţ ie a fost, p r i m i t ă cu satisfac­ţ ie a tâ t d in pa r t ea publ icu lu i , cât şi d in par tea presei , care cere ca lup ta în contra favor i t i smulu i să purceadă la fel în toate admin i s t r a ţ i i l e pu­blice. Oa re la noi în Ardea l ce măsu r i se vor l u a ?

Dar adică la ce am p re t i nde aşa ceva când un secretar de consister e director al unu i ziar porno­graf ic . Ş i , cer înd măsur i de a p ă r a r e în contra păcatelor car i grasează î n t r e noi, uşor te-ai t rezi şi cu vre-o afur i senie d in par tea vre-unui vlădică. T r ă i m în epoca anatemelor , a concluzelor, a mo­ţ iuni lor . Şi t rebuie să ne dăm seama de asta.

* I n t impul din u r m ă publicul a fost a la rmat

de desele cazur i de fals if icări de bancnote, falsi­f icări opera te în d i fe r i te centre ale ţ ă r i i . Cu deo­sebire în Ol tenia . 1 r i n z ia re s'au r apo r t a t z i lnic cazur i de acest fel dc înşelător ie . Vic t imele de cele mai mul te ori erau oameni săraci , bieţi mun­ci tor i , cărora li-se fu ra în chipul acesta tot ce pu­tuseră aduna p r i n muncă obositoare. D u p ă cât se p a r e există o în t r eagă bandă de falsif icatori dc bancnote româneş t i . Banda aceasta îşi a re se­diul în Bu lga r i a , la Sofia, de u n d e răspândeşte , cu a ju toru l agenţ i lor bancnotele falsificate.

Zilele acestea, judecă toru l de ins t ruc ţ ie d. Şte-fanescu d in Craiova a fost în capi ta la bu lga ră , unde , cu a ju torul au tor i tă ţ i lor de acolo, a făcut o serie dc perch iz i ţ iun i , al căror rezul tat a fost do­vedirea fap tu lu i că bancnotele falşe au fost puse în c i rcula ţ ie la Sofia. I n t r e altele, s au găsi t , cu ocazia perchizi ţ i i lor , o serie de scrisori , scrise

ice, identic t u tu ro r locuinţelor E g i p t u l u i mo-

Celebra cântăreaţă d in Cai r , Set t Bamba, care Icânta decât în câteva h a r e m u r i alese, ne in­nia eu abil i tatea lu thu lu i său şi cu o voce admi-ibilă. Cântecul a r ab n ' a r e n imic asemănător cu • al nostru. E l o totdeodată n u a n ţ a t şi mono-». Are caprici i de pasăre , dar a unei paser i iste, căci însuşi baza muzicei acesteia, sunt no­ie în ininor.

Sett Bamba care seamănă cu un băiat , un ioleseent inspi ra t , cu pa ru l scurt , cu faţa cner-pcă şi splendizii ochi de mula t ră , ne cânta sau Iii bine zis gemea cu vocea ei de violoncel, să ' ţ i • inima. Drept aplauze, noi susp inam cât pu-B , în tonuri de melopee: eeace în O r i e n t în-•ează ,— băta ia d in mâni . Apoi tăcea un mo-I şi atunci re începeau conversaţ i i le , vesele, (tote, decoltate chiar .

A\ harem seamănă adeseori cu un pensionat . • dispute şi ap ropour i j i gn i toa re . De altfel •mediu plin de t inere ţa . Şi în ciuda încercăr i i (opun coi din Egip t ca şi cei d in Or ien t , să se iripcnizeze, farmecul or ien ta l pers is tă , — secre­

tu l acesta nu-1 descoperi decât după o lungă şe­dere şi care e compus d in ex t rema afabi l i ta te , d in ospi ta l i ta te seniorială , d in candoare , monotonie, gestur i veni te de foarte depar te , fraze arhaice , din ceremonie şi d in lene odihni toare .

Atmosfera încân tă toa re a ha remur i lo r , ceasu­r i le acelea lungi pe t recu te cu acele dulci şi mar i fet i ţe micuţe.. .

O , ,hanum" avea mul t sp i r i t şi vioiciune. F ie ­care da tă când se punea un cuvânt , se făcea o mişcare , ea 'mi s t r iga în a răbeş te : „ I a ' ţ i carnetu l şi scrie... scrie... Ş i ele toate r îdeau d in toată in ima. Căci femeile acestea cetesc toate căr ţ i le şi revistele franceze şi în pa r t i cu la r „ F e m i n a " care le place ma i mul t . Şi sun t s igu ră că vor r îde iar când vor ceti r î n d u r i l e acestea.

Şi cum se lăsase seara, ieşisem afară . Toate damele acelea se întorceau cu mine , la Cai r , cu t r enu l . F i eca r e îşi pusese iar voalul neg ru pe cap şi cel alb pe faţă ş i 'mi văzui iar a p ă r î n d scumpi i mei sf inxi .

Afară , soarele se culca de cealaltă par te a Ni ­lu lu i . P i r amide l e d in Saka ra , vapor isa te de di­s tanţă , p r i n t r e g rupe le do pa lmier i , deveneau în­

cet, încet violete. I n creasta apusu lu i , o steluţă se grăbea să răsa ră . P e f luviul de culoarea lapte­lui , o barcă nemişcată şi în tuneca tă , una d in cângi le acelea în toarse la capete, car i n u şi-au schimbat forma d in t impu l Cleopatrei . Ref lexul u n u i a din voalur i , a l ă tu r i de barca în tunecată , se deschidea pe N i l ca un imens f lu ture negru , cu o a r i p ă fâ l fă ind în aer şi cu una în apă.

î m p r e j u r u l meu, pr ie tene le voalate pă reau nişte fantome din t r e c u t u r i î ndepăr t a t e . I n pei-sagiul acela r ămas acelaş, ele e rau E g i p e t u l ast­fel cum ni-1 i m a g i n ă m când p r i v i m mumi i l e au­r i te . P ă r e a u că au mi i de ani .

Şi cum, foar te mişcată mă întorceam să lc privesc s t recur îndu-sc în umbră , lc p r inse i sfâr­şitul conversaţiei lor.

Vorbeau în arăbeşte . — P e viaţa capulu i tău, sur ioară , concluse una

din ele, cu ochii adânci săpaţ i , dc F a r o a n ă , pe viaţa suf le tului tău, î ţ i spun, că la poalele rochiei acesteia t r ebu ie să pu i o g a r n i t u r ă Chantecler! . . .

M.

„ A s o c i a t lumea Industriaş*loi* d e m o b i l e " d i n B r a ş o v iteomandă în aten- • • pentru c a m e r e d e dormit , sufrager ie , camere g a r c o n şi sa-

и у д ^ Д І аРШ B ^ f r Ioane Ia în întreprindere efeptuirea aranjamentului complect al ; a o n . p u b l ! C , depo- j | J | Щ | | - locuinţelor şi bucătăriilor; al edificiilor publice (şcoli, paiaţe pu-

Fogat în blice) împreună cu tapeţirăria lor. —

Preturile mo 'erate, pe lângă condiţii favordb le. — Se poate privi fără a deobliga la cumpărare ! — Cataloage gratuite ! ssói Butorkésziíő Iparosok Arucsarnok Szövetkezete", Strada Vămii nr. 36.

5 August n. 1911

î n t r ' u n l imbagiu special al indivizi lor preocu­paţ i veşnic de dorul de a se îmbogăţ i , car i însă ştiu să aleagă mijloacele a tâ t de bine, încâ t a j u n g la veşnica răcoare. Numele celor u r m ă r i ţ i în ţ a ră pen t ru astfel de opera ţ i i se păs t rează deocamdată sub tăcere. E s igur însă că au tor i tă ţ i l e sunt pe urmele lor. Corespondent.

Din Cluj. O notiţă pe marginea broşurei d-lui Vaîda. — Clujul ca centru de informaţii literare româneşti.

Ceti tor i i „ T r i b u n e i " cunosc per ipeţ i i le tele­g ramelo r t iner imi i un ive r s t a re din Pes t a şi Viena Cum s'a s tors ade ren ţa t iner imi i din Cluj , însă, — nu ştiu din ce cauză — n u se ştie Re fe r i t o r la aceasta, însemnez o no t i ţ ă pe m a r g i n e a broşur i i D-lui Vaida. Un t â n ă r — corespondentul d v o a s t r ă — scrisese o corespondenţă din pr i le jul bo tă r î r i i aduse de comite tu l na ţ iona l re fe r i to r la ţ i nu ta „Tr ibun i i " . D a t a est occasio. T iner i ­mea română numai ce se t rezeşte a doua zi cu o t e legramă subscrisă de deputa ţ i i noş t r i — afară dc domnii Şe rban şi D a m i a n — în care i-se pre­t indea categor ic — amint indu- i je r t fe le delà concert , — să desaprobe pe t î nă ru l un ivers i t a r oare scrisese corespondenţa . T ine r imea română , f i reşte, sub aceasta pres iune a dat „sa t i s fac ţ ie" rl-Ior deputa ţ i .

D . Vaida ar fi fost complet şi obiectiv (a ră ta atunci în t r ' adevăr , că, a cui „dragos te de adevăr" este mai mare) dacă a lă tu ra şi textul te legramei . Broşura d-sale e s a tu ra t ă cu a tâ tea amănun te , — putea deci să-1 pună şi pe acesta, căci avea ş t i re de el, şi servea bine lumina rea procedeur i lor de luptă , ale păr ţ i lo r combatan te . —

* Clujul în sfârşit a deveni t cent ru de informa­

tic asupra mersulu i l i t e ra tu re i româneş t i pen t ru lumea ungurească . Mai zilele t r ecu te ceteam o reproducere din ziarul „ R o m â n u l " , care sărea zburdalnic şi bă tea în palmi, a r ă t ând t u t u r o r a un exempla r din nu ştiu ce ziar magh ia r , în care o metanneroscopi ta te cri t ică declara pc bardul Isac, poet genia l . „Vedeţ i — zicea — ziarul pl in dc „exper ien ţe" , de diplome cu t i t lu r i de Dr i şi de gândur i l e constelaţ iei europene , săr ind mai depar t e î n t r ' u n picior — vedeţi , câtă ned rep ta t e au spus aceia car i au je r t f i t pe acest Isac mo­dern, i lus t ru l colabora tor al nos t ru , vedeţi ce zic s t ră ini i despre el ? Mai deie-vă g u r a să-1 mai cle­veti ţ i şi după ce aţ i cet i t ş irele ace s t e ! "

D a r in formaţ ia aceasta n ' a fost sporadică, nu­măru l de Duminecă al z iarului serios „Vi l ág" , ne aduce o nouă surpr i să sub t i t lul „ L u p t ă cu l tu ra lă în presa română . "

Cât de obiectivă e aceasta informaţ ie , pu tem să vedem din u rmă toa re l e : pe Densuş ian îl nu­meşte scr i i torul şi profesorul un ivers i t a r de re­nume european, revis ta acestuia „ V i a ţ a nouă" , o numeş te cea mai valoroasă revis tă românească, pe Densuş ianul apoi ca scr i i tor îl aseamănă cu Oaragiale , Vlahu ţă , Delavrancea , şi cu Zamfi-reseu — cu acesta din u rmă a nimeri t -o , — iar ca cr i t ic cu Gherea , pe „genialul poet al doinei nouă, şi a ehambresepa reu r i lo r " îl a seamănă cu Ady E n d r e . Cu fondul nici nu mer i tă să ne ocu­păm căci ne pu tem aştepta din cele c i ta te că ce fond poate avea.

Po t să af irm cu tă r ie că au to ru l acestor bu­let ine l i t e ra re nu este „gen ia lu l " poet şi t ruba­du r de aici al conteselor, nu este d. Isac. N u este d-lui pen t rucă în ele nu se face amin t i r e despre „ ţ igare le Londres" , nici despre „şampania Mumm", nici despre „grofi i ce mancă s lăn ină" , nici despre „opinci b inemiros i toare" , ori „pr i ­măvară mare" , nici despre „ca rne moa l e " şi sî-

nu r i de contese" , magaz inu l de expres i i a tâ t de des pus la con t r ibu ţ ie de mare l e nos t ru poet pro­gresis t , şi poli t ic, care e de pă r e r ea să se p u n ă în p r o g r a m u l conferenţe i na ţ iona le din 8 1 , şi ş te rgerea de pe fa ţa p ă m â n t u l u i a fabr ic i lor în cari se lucră cu fosfor, ca să nu se învenineze vieţ i le t inere . A u t o r u l nu e d-lui, da r că d-lui e insp i ra toru l lor, — e lesne de văzut —judecând laudele fă ră nici o bază ce i-se aduc.

P e l ângă acuzaţi i le de t r ă d a r e ce i-s'au adus z iaru lu i d-voastră poli t ic , acum este a taca t şi cel l i t e ra r I l u s t r u l m e m b r u al Academiei d. Zamfi-rescu îl numeş te ziar ce „ca g r u p a r e poli t ică, e f ă ră valoare , ca l i t e r a r ă o neones tă" iar z iarul „ V i l á g " îl numeş te „ r e t r o g r a d " „ r amo l i t " etc. , pen t rucă ţ ine la pr incipi i le sănătoase ale a r te i na ţ ionale . Trebu ie , gândesc, că sunte ţ i mândr i de cons ta tă r i le aceste ce numa i măgu l i vă pot, da r oare se poate măgul i pe d. Goldiş cu ziarul d-sale.... Privitorul.

Scrisori din Iaşi. De ce scade comerţul ieşan. — Falimentele oraşu­

lui nostru.

Vorbeam î n t r ' u n n u m ă r recent al „ T r i b u n e i " de s tarea înapoiată în care se găseşte meşteşugul şi meser ia românească faţă de concurenţa s t r ă ină şi în special fa ţă de concuren ţa evreiască. D u p ă datele s tat is t ice pe cari le-am a r ă t a t s'a p u t u t lesne dovedi că, con t r a r a t â to r ins inuăr i rău tă ­cioase, încă până în t impul domniei lui Vodă Mi-halache S türza , adică până când imigra ţ i a evrei­lor devine mai acută , comerţul şi meseria română era în cea mai înf lor i toare s ta re , mai înflori­toare decât azi acelaş comerţ şi aeeiaş meser ie exerc i ta tă de s t ră in i şi că deci povestea lenei şi a incapaci ta te] românulu i t rebuie să p iară , lă­sând-o numai în c red in ţa anumi to r in terese poli­tice.

Dacă, delà 1849 încoace însă, în procesul ace­sta dc f r ă m â n t a r e şi lup tă neloială români i au căzut învinşi , aceasta se da toreş te nu lenei şi in-capaei tă ţe i noas t re ci a l tor cauze de ordin mai super ior cum ar fi bunăoară , desf i in ţarea bresle­lor aducând după sine lipsa unei so l idar i tă ţ i ne­cesare şi a in te resu lu i imedia t ce lega pe mese­riaşii aceleiaşi b ranşe , lipsa credi tu lui necesar noile în t repr inder i , desor ien ta rea b ra ţe lo r dispo­nibile, l ipsa unei perfecţ i i vădi te în ce pr iveş te confecţ ionarea obiectelor consumator i i , concu­ren ţa pu te rn ică , perf idă de care n e loveam la f iecare pas, dar mai presus de toa te , fu r tu l , ho­ţia, număru l scandalos de mare al fa l imente lor f rauduloase .

Judecând acestea toate , va în ţe lege ori şi cine g r eu t a t ea imensă ce-o avea de î n t âmp ina t bietul meş te r sau negus to r român, cinst i t , munci to r , co­rect , faţă de vecinul său evreu pe care îl a ju ta cu pr isos in ţă : credi tul ne l imi ta t al tovarăşu lu i sau fabr ican tu lu i s t ră in , so l idar i ta tea admirab i lă a aceluiaş in teres de pa rven i re , conrup ţ i a o r ien ta lă a difer i ţ i lor agenţ i publ ici , s i gu ran ţ a unu i fali­ment b ine chibzuit , indolenţa consumatoru lu i nos t ru român care, n u în ţe legea să spr i j ine ex­clusiv numai pe comerciantul aceluiaş neam, bine înţeles d i n t r ' u n pr incipiu super ior de uma­ni ta r i sm — ştiţ i aici in te rv ine pa r t ea s foră i toare a ches t iunei : an t i semtism ba rba r , î ngus t ime de suflet, incu l tu ră etc. , toa te în folosul tovarăşulu i evreu p u r u r e a b i ru i tor .

N u mai vorbesc de în t âmpina rea categorică , precisă, suscept ibi lă până mai acum în u r m ă să îmbrace ha ina — aşi zice l a ibăr de crez poli t ic, î n t âmpina rea f i lozofico-negustorească că, evrei i sunt un e lement absolut t r ebu i to r propăş i re i noa­s t re economice, că ei şi-au câş t igat u n t r ecu t de c ins t i tă chiverniseală şi ca a t a re t rebuiesc pr i ­viţi ca f raţ i i zilelor de mâne — aproape de azi — cu cari o să avem a împăr ţ i bucur ia şi du re rea aceleiaşi vieţ i .

D a ; acesta e încă u n mot iv p e n t r u care co­mer ţu l s t ră in , nu numa i că n 'a fost zădărnic i t , da r a fost în m a r e pa r t e încura ja t . î m i amintesc chiar de dec lara ţ ia unu i fost min i s t ru de indu­s t r ie l ămur ind aceiaşi c redin ţă imposibilă.

Vorbeam mai sus de numărul falimente f rauduloase . E dure ros de mare . Voi arăta num câte s'au dec lara t în răs t impul ultimilor cini ani în Ci rcumscr ip ţ ia Camere i de comerţ dii Iaşi , fa l imente ce se găsesc r iguros înscrise li Tr ibuna lu l nos t ru comercial .

Falimentele anilor 1905—1910. Jude ţe le N u m ă r u l total Români Evri

Iaşi 67 2 65 Vaslui 13 nici unul 13 Roman 32 ö 26 Neamţ 58 1 57

„Căci , domnilor , tot comerţul şi toată hi s t r ia care se face pe p ă m â n t u l României lte e comerţ şi indus t r ie românească ! " — Tfc ap lauze ; aşa e — din discursul unui fost şi w min is t ru .

Să mai zic ceva? Nimic . Când un domni n is t ru cu s i tuaţ ie s t ră luc i tă , cu cul tură inco» stabil super ioară , cu exper ien ţă de sigur î» cată , cu sen t imentu l covârş i tor al răspundea când un minis t ru poate rost i asemenea impus bi l i tă ţ i , ce pot să mai adaog eu? Nimic; dea doar, r id icându-mă entuzias t din mijlocul nralj mei h ipnot iza te şi a runcându-mi căciula pânăi Tavanul cerului care acopere pardoseala scumpi lui nost ru p ă m â n t românesc , să s t r ig pani plesni : Tră iască comer ţu l şi industr ia Roi neaeseă! u r a ! Corneliu Carp

Cronică externă. Printre revoluţionarii albanezi. U n amici

„Agenţ ie i Balcanice" a avut ocazia să se Щ ducă în lagăru l revoluţ ionar al Albauezilor,| munte le Sokoliţa, la o înă l ţ ime de 1 0 0 0 metrii ap rop ie re de P r i s t i n a .

E l a fost imedia t p r imi t dc şeful revoluţiei albanez, Isa Boletineţ, care conduce acum я lu ţ iunea , înconjura t de 8 fii şi !5 nepoţi ai săi.

Boletineţ, în vrîs tă de 46 ani , este un om fot energic şi curagios .

La chest iuni le puse, Boletineţ a răspuns: — Noi nu vom depune armele până cândi

rer i le noastre nu vor fi î ndep l i n i t e ; ceva» mult , noi nu ne putem încrede în Turc ia siva fi l in iş t i ţ i numai dacă Ang l i a ne va garantit toate p romis iun i l e şi reformele ce va da şi im» p r i n d e Turc ia , vor fi efectuate pe depl in . Situaţii nea în Alban ia cont inuă a fi grea , şi imp^ Otoman se înşală, dacă crede că a sugrumaţii voluţiunoa albaneză. De al tă p a r t e Turcia es depar t e de a fi p regă t i t ă şi în s tare a se refon fondamenta l .

E u sun t de pă re re , că până când nu se voii ţelege Bu lga r i i , Sâ rb i i , M u n t e n e g r e n i i , Greaj Albanezi i în T u r c i a nu se va in t roduce ordin şi l in iş tea p r i n t r e popoarele musu lmane .

Hasan Bey, albanez, deputa t în parlamenti1

otoman, găsindu-se de faţă la această convorbii! s'a expr ima t şi mai energ ic cont ra Turciei dea a ră tând s tarea ei i n t e r n ă ca deplorabilă, El este convins că Albanezii p r i n ins is tenta lor vor I j unge la succes.

înţelegerea dintre Poartă şi malisori. Di Constant inopole sosesc u rmătoare le telegram:

P e baza ho tă r î r i lo r an te r ioa re ale Portei cu pii v i re la o în ţe legere cu mal isor i i s'a ajuns la ii acord re la t iv asupra mai mul tor puncte due tä te .

Min i s t ru l Turc ie i la Cet inje se va duce Ii Podgor i ţ a spre a t e r m i n a ul t imele negocierii mal isor i i .

I n loc b ine in format se anun ţă că Puter: t r ip le i în ţe leger i cărora li-s'a aliat şi Italia ar comunicat P o r t e i că socotesc chestia malisorii) ca o chest iune in te rnă a Turc ie i în care nu seil amesteca.

Ambasador i i acestor pu te r i au răspuns învia-ţici ambasadoru lu i Aust ro-Ungar ie i în vederéi unei in te rven ţ i i .

Consi l iul dc min i ş t r i a hotărî t ieri a comu­nica ambasadoru lu i Rus ie i că Poarta nici nu se gândeş te la răsboi cu Muntenegru l .

Ambasadoru l rus crede a putea garantă à Munteneg ru va păs t r a o a t i tud ine liniştită.

Consulul t u rc d in Constntinopol a voit si in p a r t ă bani dc d r u m p r i n t r e malisori, dar jandar­mi i au in terz is malisori lor in t rarea la consulat Aceasta const i tuie o dovadă că Muntenegrul я sileşte să împiedece re în toarcerea malisorilor.

[August n. 1911 „ T R I B U N A 4 Pag. 5

щ Constantinopol vor pleca azi spre Sche-odouă batalioane prevăzute cu m u n i ţ i u n i de

»areee alte ş t i r i te legraf ice conf i rmă o în-(ere definitivă a P o r t e i eu mal i sor i i , se p a r e

pircia vrea să se as igure cont ra unor even-[ intrigi din pa r t ea M u n t e n e g r u l u i .

Cornii ef ol cini ral tatu ajutorarea inundaţilor din Moldova.

lirma groaznicei nenoroc i r i p rodusă p r in юш câtorva sate d in Moldova, d. Al . Mar­ikán, ministru de in t e rne , a l ansa t un apel riautorităţile din î n t r eaga ţ a ră , spre a se veni ptorul victimelor. Deoarece sate î n t r eg i au fost d is t ruse şi mii săteni rămaşi sub cerul l iber , în cea mai pa mizerie, A. S. R. P r i nc ipe sa Mar i a a ho-it adunarea fondur i lor de a jutor imedia t p r i n ide subscripţi.. En grup de doamne şi domni , p rez iden ţ i şi dente a di fer i te lor societăţ i cu l tu ra l e şi de t, din Capi tală , en tuz iasmaţ i de înă l ţă to-sfiiiplu dat de A. S. R. P r inc ipesa Mar ia , lutituit în comite t de in i ţ ia t ivă şi au ho-fformarea unu i „Comi te t cen t r a l " , compus toate cl-nele şi d-nii p rez idenţ i ai socie tă ţ i lor iitor şi cu l tura le , cu scopul de a se aduna ri suficiente p e n t r u rec lăd i rea sa te lor di-

Constituirca comitetului central.

i S. R. P r inc ipesa M a r i a p r imind preşiden-itetivă a acestui comi te t cent ra l , în care e an-jtä ţara în t reagă, comi te tu l de in i ţ ia t ivă a ho-constituirea „Comi te tu lu i c e n t r a l " în modul

Dator: lembre de onoare d-nele: Anas tas ia Gr . F i -icu, Zoe Gr. R â m n i c e a n u , E s m e r a l d a gene-Manu ,Maria T imus , I r i n a S tu rdza , I o a n a

esetti, Mărioara Glogoveanu, E c a t e r i n a A. \ « , Principesa Bibescu, E l e n a Major G. iţei EJraa C. Cornescu , B a t t i n a B lank , Con-n[a Dr. Roşu, J u l i e t a genera l Gârdescu, Zoe mei Caribol, D r . E r m i n a K a m i n s k i , Zoe Vlă-щ Adina Costincscu, genera l Cand iano , A n a raen, Zurni S türza , Leo S lă t ineanu , Dochia igir, Sultana Miclescu, M a r i M. Sipsom, Zoe tindrea, E lena M. Soulescu, Zoe Rosset t i , E-beta Manu, T a t i a h a Niculescu-Dorobanţ i , I -

N. Butculescii, E c a t e r i n a Olănescu, M a r i eseu. Mari M. I u h i u ; dşoare le : M a r i C. A-, Elena Odobescu, Olga R i t a r i d i , Michela

Nicu F i l ipescu , m i n i s t r u (Je r ă sbo i ; I . kti. minis t ru de d o m e n i i ; p r o î . D r . Obre ja , "ifescu, p r i m a r u l capi ta le i ^ V i e . Fe r i ch ide , abinetului de i n t e r n e ; D i \ Mendon id i , aju-primar aî cap i t a l e i ; ІШп P o e n a r u , a ju tor

primar al capi ta le i ; Bărbă tescu , d i rec toru l pre-torei capitalei. îmd comitetului. Prendentă: A. 5 , R. Ргщ-1 Мйгіа; Vice-pre&identc: dnele I r i n a ţinearm şi A l e x a n d r i n a Gr . Gr . Cantacuz ino ; itre: dnele E l v i r a I b g i n e r , C. S imon şi M a r i Dumitrescu; Secretar general: D. I. Gfaimba-Wlhkţiî SecreiaH: dna M a r i c t a L r t i g e a n u ; iul D. Popescu, Moşoaia ; dşoara M a r i e t t a Іцапи, G a l a ţ i ; d. loct. D . Îvăjjrulescu (ge-; dna inginer S te fan I l iescu ;, 'dsoara Li l ly

akşanu-, Gala ţ i ; dn i i : c ăp i t an V i r g i l P a t r ş . ie. Alex. Ber tea , d n a N a t a l i Elefterescu-, d.

\ . I. Cornoiu şi d n a G, G b e o r g h i u . ma de control: P rez ideu . t d. Al . Marg l i i -

Щministru de i n t e r n e ; V.iembrii: d n i i : 4 L «ioni, secretarul genera l hx i n t e r n e ; G. Luca-nn. secretarul gene ra l b. domeni i ; I , Mi t i l i -iprefectul cap i ta le i ; i n g i n e r C. S imon, Con­ta Dumitrescu, major- avocat G. B o r t e a ; I . Ціи, preşedintele s ind ica tu lu i z i a r i ş t i l o r ; ira Ilonorina S im 'on şi doamna M a r i P r e -

Comitetul executiv: dnele Olga S imon, Coroli P o m p i l i a n , Ma t i l da lovanache , E l v i r a S t roe P o -pescu, E c a t e r i n a M i r c e a ; d. Soroagă. Apoi dnele p rez iden te ale societăţ i lor : P â i n e a zi lnică, Ma­te rnă , S p r i j i n u l , Mângâ ie rea , Luceafăru l , Sf ta E-ca te r ina , Munca , Obolul , F u r n i c a , Crucea Roşie, Or todoxă N a ţ i o n a l ă ; dn i i p rez iden ţ i ai societă­ţ i l o r : L i g a Cu l tu ra lă , Cen t ru l U n i v e r s i t a r Bucu­reş t i şi I a ş i , Cooperat ivelor , P r ă u d e a n a , U m a n i ­ta tea , Cornel ia , Izvorul , Căminu l Cu l tu ra l , Ega­l i ta tea , A r t a Cu l ina ră , Horească , Dr i l l a , Pe leşu şi Vâr fu cu dor, I r i n a , Ca rpa ţ i , Doina Carpa ţ i lo r , T i r şi da r e la semn, F u n c ţ i o n a r i i comercial i , Ar ­monia , Calfelor de măce la r i , Desvol tarea , Dacia T r a i a n ă , Ar t i s t i că l i t e r a ră , Ospi ta l i t a tea , Mi t ro­pol i tu l F i l a r e t , H o r a , Const ruc tor i lor R o m â n i , C u l t u r a şi A j u t o r u l femeii , Clubul Meser iaş i lor , Cuvioasa P a r a s c h i v a , Aju to ru l (C le ru l ) , Lucră ­tor i i cofetar i , Cân tă re ţ i şi P a r a c l i s e r i , Cercu Ro­mâni lo r de peste m u n ţ i , Doina , F l o a r e a de A u r , I o n Cucuzel, Mercu r , P rospe r i t a t ea , Po l i t echnica , P r o v i d e n ţ a , Camera de Comer ţ şi I n d u s t r i e , Sal­varea , F u l g e r u , I v ă ţ ă t u r a P o p o r u l u i , Ţesătoarea , U n i u n e a Absolvenţi lor Şcoalei Comerciale , F u n c ­ţ i ona r i i Pub l i c i , Gu temberg , B ă r b i e r i şi Coafori , V i r t u t e a Mi l i t a r ă , Miha i Vi teazu.

Doamnele prezidente ale filialelor „Ortodoxe Naţionale: E l e n a Rădulescu , P . Măcescu Tell , M. Atanas iu , M a r i B la remberg , Stoencscu, Sevasta Davides.cu, F l . R a i t a n , S te l iana Ionescu, M a r i a A. Ionescu, Cr i s ia Popescu, E l . Rădulescu , P a r a s ­chiva Romanescu , M. căpi tan Niculescu, I r i n a Constant inescu , E m i l i a Stroe Popescu, Alex. N i -lescu, M. Miha l t eanu , Ecat . Maior Seulescu, F I . S p i r e a n u , Con. Pe re t z , El i sa P . E l i a d , Alex. P ă t -t incanu , Cons tan ţa E . E r e m i a P o p , E c a t e r i n a D r . V i r g i l Popescu , Eudoch ia Ţanc , E l . C h r i h a n , E u ­gen ia Pe t r e scu , A n a Z. F u r n i c ă , E . Chintescu, A u r e l i a N . Maxen ţ iu , L ia Va l en t i neanu , E u g e n i a C. Sultanol ' , Cons tan t in Miclescu, Eleonóra I -vaşcu, Lucescu, Luc re ţ i a Cosl inski , Zoe M â n d r e a , M a r i a Dudescu, A n a Manoi l , S tanovic i , E l i sa Ul-r iceanu , Zoe Pepezeanu , Dr . Albescu, D r . Seve-r eanu , E l . Vasi lescu, V. Dumi t r e scu , Bălăceanu , Cons tan ţaDr . Botescu, E l . Văcărescu.

Adeziuni.

Comite tu l de ini ţ iat ivă, a p r i m i t adeziuni nu­meroase d in p a r t e a celor ma i mul te societăţ i . I n acelaş t i m p mul t e d i n t r e societăţile meser iaş i lor au f ixat câte o sxmiă, p e n t r u a fi t r i m i s ă „Comi­te tu lu i Central ," î n a ju to ru l inunda ţ i lo r .

P r e z i d e n ţ i i societăţi lor car i n ' au r ă spuns p â n ă în prezent , s u n t cu ins i s ten ţă r u g a ţ i a î n a i n t a de u r g e n ţ ă adeiziuni şi p r o p u n e r i în acest scop.

Asemenea u n m a r e număr d e : dn i i a n t r e p r e ­nor i , c inematogra fe , d i rec tor i de t ea t re , a r t i ş t i , av ia to r i , etc., o fe r ind comi te tu lu i concursul dlor absolut g r a t u i t comite tu l le aduce cele ma i căl­duroase m u l ţ u m i r i .

Activitatea 'Comitetului 'Central.

Comite tu l CenSs-al este cons t i tu i t p e n t r u adu­na rea fondur i lor necesare rec lăd i r i i satelor dis­t ruse de i n u n d a ţ i i în Moldova şi res tab i l i rea gos­podăr i i lo r p i e r l u t e . Fondurile vor fi adunate prin serbări ş» chete şi depuse la Banca Naţio­nală. Comiteiiul va f i in ţa p â n ă la î ndep l i n i r ea aces tu i scop.

î3'a hot&tît ca în u l t i m a s ăp t ămână a acestei ItAii, să aifca loc se rbăr i î n : S lăn icul de Moldova, Lacu l Să ra t , S ă r a t a Montea ru , Târgoviş tea , P u ­cioasa, OJfăneşti, Că l imăneş t i şi Căciula ta . I n

l una A u g u s t vor avea loc se rbăr i î n S i n a i a Con­s tanţa . I n Sep temvr ie în capit lele judeţe lor şi Bucureş t i . Se va obţ inea reducer i de 7 5 % pe C. F . R. d in or i ce punc t al ţ ă re i la local i ta tea ser­bă r i i . I n acelaşi t i m p d. M i n i s t r u de I n t e r n e , p re ­şedintele comisiei de control al comi te tu lu i , va lua m ă s u r i spre a se face toate în lesn i r i l e posibile „ 'Comitetului C e n t r a l " spre a se real iza scopul n r m ă r i t . U n mani fes t va fi p rezen ta t A. S. R . P r i n c i p e s a M a r i a , augus ta p rez iden tă a comitetu­l u i cen t ra l spre a fi semnat . Mani fes tu l va fi lan­sat în toată ţ a r a p r i n organele admin i s t r a t ive .

B i r o u l Comi te tu lu i e î n s t r ada Bis . P o p a C h i ţ u 22, (Telefon 17/11) u n d e se pot lua or i ce i n f o r m a ţ i u n i î n t r e orele 10 şi j u m . până la 11 şi j u m . a. m. şi 5—7 p . m.

A V I Z ! A d u n a r e a genera lă jub i l a ră a „Econo­

m u l u i " , a fa ră de ser ia de i n s t i t u ţ i un i cu l tu ra le , co sus ţ ine şi pe l ângă acţ iunea f i l an t rop ică con­s t i tu i t ă în ambu lan ţ a „ l o a n P e t r á n " , a înc red in ­ţa t d i rec ţ iunea să organizeze un serviciu de infor­ma ţ i i de d r e p t p e n t r u ţ ă r a n i i l ips i ţ i şi î n p r i ­m u l r î n d p e n t r u cl ienţ i i i n s t i tu tu lu i .

I n acest scop s'a cons t i tu i t cu a ju torul ma i mul to r domni , ca r i şi-au ofer i t g r a t u i t in te rven­ţ ia , serviciul de in fo rmaţ i i p e n t r u ţ ă r a n i şi va funcţ iona în f iecare J o i în b i rou l „ E c o n o m u l u i " d in Cluj d. a. delà orele 3—4.

I n schimb p e n t r u s p r i j i n u l acordat , membrii ajutători ai „Asoc ia ţ iun i i p e n t r u l i t e r a t u r a şi cu l tu ra poporu lu i r o m â n " locui tor i în judeţe le u n d e „ E c o n o m u l " a re cen t ra la or i f i l ia le , au sin­g u r i p r e roga t iva de a cere şi p r i m i şi în scris in­formaţ i i . Cere r i l e de acest fel sun t a se adresa la secre tarul servic iu lui .

Şeful, servic iu lu i es te : dl D r . Arnos F r î n c u , advocat.

Secretarul: dl D r . V a l e n t i n P o r u ţ i u , advocat, ca r i dau in fo rmaţ i i în toate afaceri le de d rep t obic inui te la advocaţi şi p e n t r u r a p o r t u r i l e cu tovărăş i i le .

Membrii serviciului: I n ches t iuni de d rep t bisericesc şi şcolar : dl

pro topop Dr. Elie Dăianu. P e n t r u afacer i le or fani lor şi a d m i n i s t r a t i v e :

dl Ladislau Papp, asesor orf. p . P e n t r u afaceri admin i s t r a t i ve săteşt i şi dăr i

d i r ec te : dl George Faragó, no ta r în pensie . P e n t r u afaceri de d rep t san i t a re şi medica le :

dl Dr. Basil Basiota, medic. P e n t r u afacer i de socoteli: dl Iosif Orga , se­

cre tar de bancă şi dl Sabin Nemeş, funcţ. de bancă.

P e n t r u a s i g u r ă r i de tot fe l iu l : dl Valentin Drăgan, casier de bancă.

P e n t r u afaceri m i l i t a r e : dl Traian Roman, cancelist .

Ape lăm la toţi bă rba ţ i i noş t r i de î nc rede re să binevoiască a da cea ma i l a r g ă publ ic i t a te ace­stui aviz şi să l ămurească ţ ă r ăn imea , că servic iul oferi t este absolut g r a t u i t .

Direcţiunea institutului de credit şi economii „Economul" —- Cluj.

9\viz abonaţilor. Abonaţii noştri cari nu şi-au înoit încă

abonamentul pe semestrul al 11-lea al anului curent sunt rugaţi să binevoiască a-l înoi ca să nu li-se întrerupă expediarea regidată a ziarului.

De-asemenea sunt rugaţi toţi abonaţii noştri în întârziere cu plata abonamentu­lui să grăbiască cu achitarea sumelor ce ne datoresc, ca să nu fim siliţi a întrerupe trimiterea ziarului peadresa lor.

Abonamentul la „Tribuna" este: pe un an — — — — 28 .— cor. \ ! pe r / a a n — — — 14 .— cor. pe V« a n

pe 1 lună

pe un an pe 1jn an

— — — — 7.— cor. — — — — 2.40 cor. In România:

— — — — 40.— cor. — — — — 20.— cor.

li clamai modernă execuţie se pot procura la:

pentru dormitor sufragerie

locuinţe, garton în garnitură de piele şi de aramă precum şi covoare

fa b r i c a n t d e m o b i l e

Sibiu—Nagyszeben, Sír Şagnna Nr. 7.

Pag. 6 . T R I B U N A ' 5 August ч Iţi

Cronică şcolară. Spre o literatură didactică mai bună.

— Reflexiuni. —

I n n u m ă r u l de P a ş t i al z i a ru lu i „ T r i b u n a " sub t i t lu de sus a fost pub l ica tă o l uc ra re a d lu i Dr . Onis i for Ghibu , î n care dsa s'a ocupat cu p ă r e r i l e unor bă rba ţ i a sup ra l i t e r a tu re i şcolare, da r îndeosebi cu „Că r ţ i l e de ce t i r e" edate de u n i i învă ţă tor i d in dieceza A r a d u l u i .

A m aşteptat , că cei vizaţ i — di rec t — în scri­erea n u m i t u l u i domn — să r ă spundă , da r a răs­puns n u m a i s ingur d. I . Vu ia , care, în loc să se apere , or i să combată temein ic cele sus ţ inu te de d. Ghibu , acuză pe al ţ i i f ă r ă motiv. Despre acea­sta însă vom vorbi de al tă dată , acum mă voiu ocupa n u m a i de cele ce scrie d. Dr. Ghibu .

Dsa, a r m a t cu o sumă de cunoşt in ţe câş t igate şi cu deosebire consolidate p r i n exper ien ţa de s tud iu p rac t i c făcut în Ge rman ia , ma i ales în Alsacia-Lorena, — unde şcolile sun t b i l ingve , ca la noi — a veni t să facă observăr i minu ţ ioase a-s u p r a î nvă ţ ămân tu lu i nos t ru e lementar şi î n a-celaş t i m p să deie î n d r u m ă r i p e n t r u aşezarea lui pe o bază — doar — ma i solidă ( ?)

Cele scrise de d. D r . O. Gh ibu se pot résuma în u r m ă t o a r e l e :

1. Ni-se spune, ce au cugetat şi ce cred scri i­tor i i d in Apus (Englez i , Suedezi etc.) despre l i­t e r a tu ra şcolară.

2. Ni-se spune , că avem o sumedenie de „căr ţ i de ce t i r e " pe seama şcolilor elementare. . . da r ne­corespunzătoare .

3 . î n v i n u i e ş t e au tor i i căr ţ i lor de cet i re , că de ce n u le-au aproba t n u m a i cu au to r i t a t ea confe­sională, observând, că n u ar fi l ipsă ca să fie a-probate şi de min i s t ru , şi

4. O seamă de scr i i tor i f run taş i sunt ho tă r î ţ i să lucreze şi să edeie căr ţ i le de l ipsă pe seama şco­lilor e lemnta re .

Vom cerca să p ă t r u n d e m îu miezul celor scrise de d. Ghibu şi să consta tăm, dacă în t r ' ade-văr este b ine , ceea ce ne spune dsa.

N u este n imic m a i edif icat iv şi mai m ă r e ţ de­cât aceea când u n ind iv id impres iona t do împre ­j u r ă r i l e societăţ i i d in care face pa r t e , să caute, ca să afle mijloace, p e n t r u ca să o r id ice , să o îndrumeze pe o cale care duce la perfecţ iune. —• Aceasta p r e s u p u n e m că va fi cugetat-o d. Gh ibu când a scris l uc ra rea care o d iscu tăm.

A r ă t a r e a felului de g â n d i r e şi a modulu i de judeca tă a bărbaţ i lor de şcoală apuseni în r a p o r t cu mersu l î n v ă ţ ă m â n t u l u i delà noi , a r avea să ne facă să t r agem concluzia: că noi am r ă m a s î n d ă r ă t — pe o cale greş i tă , deci să-i u r m ă m , şi, să scoa­tem învă ţămin te , ca să a jungem şi iioi la acel nivel cu l tu ra l unde sun t popoarele d i ^ A p u s . Na­tu ra l , că aşa ar t r ebu i să fie, căci acesta e scopul la care ţ in t im. V i n e însă î n t r e b a r e a : că, ne pu tem noi p u n e în r î n d — aşa deg rab —- cu popoarele cul te d i n Apusu l E u r o p e i ? O r i pu tem p r e s u p u n e n u m a i , ca să ne m ă s u r ă m cu ele? Noi , R o m â n i i , cu v ia ţa şcolară, — aşezată pe o cale mai b u n ă — n u m a i de un t i m p scurt , am putea să avem pre­tenţ ia , să s tăm a lă tu rea de popoarele car i au o cu l tu ră a tâ t de veche şi ca r i s 'au desvoltat în l i ­niş te , f ă ră să fie ne l in i ş t i t e de cineva ? Consul­t ând I s to r i a , vom afla, că ţ i nu tu l românesc —-veacuri dea r îndu l , p â n ă ma i în zilele noas t re — n 'a fost l in iş t i t , aşa, că R o m â n u l să se poată îm­pă r t ă ş i în t ihnea lă cu bogăţ ia cunoşt inţelor de l ipsă , deşi n a t u r a n u l 'a lăsat mai pe jos — la pr icepere — decât pe al te n e a m u r i ; p â n ă când, na ţ iun i l e d in Apus , adăpost i te de or i ce necazur i , au î n a i n t a t n e î n t r e r u p t şi s is tematic .

C a r e popor apusean a t recut peste a tâ tea sgu-d u i r i şi de atâ tea or i , ca poporul românesc? N i c i u n u l ! Suedezi i d u p ă încetarea lupte lor dc t ron cu Danez i i nu au mai avut să se lup te nici cu u n vrăşmaş , iar Ge rman i i şi Olandezi i cu n a t ú r é i u l lor a l ina t şi gând i to r au p u t u t să mediteze a sup ra aşezămintelor cu l tu ra le p r i n ce au a juns , că mo­dul lor de via ţă să se deosebească de al n o s t r u ; de u n d e au u r m a t : că, a tâ t poporul de r î n d , cât şi p ă t u r a cul tă să aibă to tu l a l te veder i decât cum avem noi şi, să aibă mul ţ i bă rba ţ i cu veder i l a r g i şi cu d u r e r i s incere p e n t r u neam... .

Am accentuat că d. Gh ibu a făcut s tudi i p rac­tice şi p r i n Alsacia-Lorena. Observ aceasta, pen­

t r u că dsa a scris şi o da re de s eamă 1 ) despre ob­servăr i le şi exper ienţe le câş t igate acolo în ţ ă r i ­şoarele care în t r ' o p r i v i n ţ ă se aseamănă cu s tarea noas t ră d in U n g a r i a , zic n u m a i î n t r ' o p r i v in ţ ă , f i indcă locui tor i i de acolo ca şi noi sun t a sup r i ţ i şi t r ebu ie să înveţe în scoale a f a ră de l imba lor încă şi o a l tă l imbă, grea de înţeles. S u n t însă î n t r e aceia şi noi deosebiri esenţ ia le!

D a r las să urmeze chiar cuvinte le d lui Ghibu p r i n car i îşi e x p r i m ă exper ien ţa re fe r i toare la t r a t a r e a Francez i lo r d in par tea s ta tu lu i g e r m a n . „ Tot astfel, limba franceză e binişor ocrotită în şcolile primare de stat.... In administraţie şi justiţie limba franceză e deasemenea, la locul ei, numai cea protocolară e cea germană. Nicăiri n'am întâlnit oficianţi cari să bruscheze pe cineva pen­tru că vorbeşte franţuzeşte....'' Oa re aşa se în tâm­plă la noi ? ?

Să mi-se spună acuma, că t r ă ind î n t r ' u n „haos" sau să-i zicem „mediu social" ca la noi , se mai poate desvolta judeca ta în toate d i rec ţ iu­n i l e? Mai poţi judeca des in te resa t? N u ! E firesc, ca să fi i p reocupat cum să-ţi ape r i o mu l ţ ime de n e a m u r i , căci nici azi n u sun t contopite cu de­săvârş i re , ci f iecare a moşteni t delà ai săi însuş i r i „fisico şi psihologice" car i sunt în n e g a ţ i u n e cu neamul în care s'au contopit . Do aci apoi a tâ tea d i fe r in ţe în g â n d i r e şi vorbă, — precum şi în felul de a p r i m i cu u ş u r i n ţ ă cu l tu ra un i fo rmă — deci şi g r eu t a t ea de a înşgheba o un i fo rmi t a t e în î nvă ţ ămân tu l poporal .

P r i n u r m a r e : nu e v ina noastră , a învăţăto­r i lor , nici a altor bărba ţ i de şcoală, că modul no­s t ru dc g â n d i r e şi dc preeep i ta re nu e î n t r ' u n fol cu al celor d in A p u s şi nici viaţa noastră şcolară n u se poate asemăna cu a lor. Ceea ce la ei e uşor dc rezolvit, la noi e imposibil .

Că, temelia intelectuală, — care nu depinde delà voia celor pu te rn ic i , — nu e ma i pe jos de cât a altor n e a m u r i , o dovedesc f ra ţ i i noştr i d in Român ia , unde — desvoltându-se l iber, deşi în t i m p re la t iv scurt — sunt savanţi şi capacităţi pe toate terenele ştiinţifice de pot ţ inea f ront cu or i care neam d in Apus .

î n c â t pr iveş te căr ţ i le de cet i re ce so folosesc în şcolile noas t re şi ca r i au scopul să nutrească sufletul elevului dc azi şi al bă rba tu lu i dc mâne , apoi încâtva d. D r . Ghibu cam a re drep ta te , da r mi-se pa re , că totuşi a făcut judeca tă cam pa r ţ i a l ă , j udecând de necorecte numa i căr ţ i le lui Grofşo-reanu-Moldovan et comp. p recum şi ale lui I u l i u Vuia . Concedem că vor fi eror i şi construcţ i i gre le de p ă t r u n s în căr ţ i le vizate, da r tot a tunci sun t în­d rep t (ca u n u l d i n t r e au tor i i a sup ra că ru ia se face judeca ta publică) d i m p r e u n ă cu colegii ju­decaţi ca să cerem, să ni-se a ra t e special, ca r i p ă r ţ i sun t re le şi d in ce punc te de vedere, şi, f i indcă se condiţ ionează că dacă sun t mai slabe decât a autor i lor a rdeleni (vorba d lu i Ghibu. . . ) să fie scoase d in toate şcolile — să facă b ine d. Ghibu să ne are te compara ţ ia , cu cât sunt acestea mai super ioare şi d in car i punc te de vedere ? Căci n u m a i a spune , cumcă car tea aceasta şi aceea n u corepunde. . . nu ѳ destul , şi cu a tâ t mai vârtos nu , când aceasta o spune u n revizor şcolar, care or i ce spune t rebu ie să cumpenească greu . Şi apoi, or i ce ca r te s'ar impune , dep inde exis tenţa ei delà p r i m i r e a care i-se face d in pa r t ea învă ţă tor i lor , căci ei încă au cuvântu l care t rebu ie ascultat .

E d a r e a căr ţ i lor de Moldovan-Grofşorean şi soţii îşi a re is toricul în î m p r e j u r a r e a , că, căr ţ i le bune dc od in ioa ră : Abcdaru l şi Legenda ru l de V . P e t r i , apoi „Căr ţ i l e dc coti r e " de Ioan Popescu, d u p ă înce tarea autor i lor d in vieaţă, nu s'a î n g r i ­j i t n imen i să le coreagă şi a ranjeze conform t re­buin ţe lor g e n e r a l e ; (până mai acum câţiva ani f ie e r t a t D r . Şpan , pe ale lu i Popescu ) , iar edito­ru l —• care e ra s t ră in şi le avea căr ţ i le în ed i tu ră , le t i pă rea în n u m ă r rcs t r îns , aşa că de mul te or i n u se căpă tau iar p re ţu l lor se u rca încont inuu . U r m a r e a a fost că f i c r t a tu l Nicolae I . C iu rcu s'a pus în în ţe legere cu câţ iva bărba ţ i dc şcoală şi au edat căr ţ i le de l ipsă pen t ru şcolile noast re , da r ivindu-se şi aici ne în ţe leger i , căr ţ i le nu au ma i fost corese, i a r altele au t recu t î n e d i t u r a u n u i l i b r a r r t să in . Aceasta, s'a pe t recut î n t r e an i i 3885—1895. I n urma acestei î n t â m p l ă r i , mai mul ţ i învă ţă tor i d in dieceza A rad u lu i s'au consul-

J ) O călătorie prin Alsac ia -Lorena de Onisifor Ghibu, Studiu publicat în JRevlsta generală a învăţământului" A. IV. Nrii 4, 5 şi 6. Bucureş t i , 1908. Mai târziu a apă ­rut şi în b roşură .

t a t cu profesorul de pie memorie : Teodor tea, (care e ra şi admin i s t r . tipografiei dieces ca să edeie căr ţ i le de l ipsă pen t ru şcolile popi t i pă r indu- l e în t ipogra f ie românească.. asociat cinci învă ţă tor i ca r i s'au mărginită şi a ed i ta numa i căr ţ i le de cetire. Alţii, atii ambi ţ i a lor, că un i i nu pot in t ra în eda t a l te manau le .

I a t ă da r , că numa i l ipsa a făcut să avenu căr ţ i de ce t i re ! î n v ă ţ ă t o r i i sunt însă ini lor să judece şi să a leagă pe care le aflai t r i v i t e şi mai corecte.

N u pot fi „ învă ţă to r i i asociaţ i" învinui au îna in ta t căr ţ i le spre aprobare minisl căci legea o p re t inde aceasta, şi, dacă pev — când nu se cerea aşa cu zor — a putui ru tă şi real izată ap roba rea căr ţ i lor de c>| au tor i numi ţ i mai sus, de ce să nu fie ap ce ru tă de Mold. & comp. cu a tâ t mai vii legea din 1907 o pre t inde expres . Au Moldovan şi ocns. să nu t r imi t ă cărţile a V spre aprobare , da r u r m a r e a a fost că cin a a t r a s a t en ţ iunea guvernu lu i care a oprii s i rea lor şi ne-a făcut să le punem în pot mii) până la vremur i mai bune. După cei luc ra t în edi ţ ie nouă şi s'a ceru t aprobai acum iar sunt în folosinţă şi nu s'a af ca să fie n e m u l ţ u m i t cu ele. Cel puţin i o dovedeşte şi cr i t ica cenzură toa re făcuţi Dr . I Lupaş fost profesor — azi protoprest în Săl iş tc .

Că s'a p u t u t în tâmpla de căr ţ i le dini să nu aibă scrisă pe ele aprobarea Coneij încă-şi a re mot ivul . Aces te că r ţ i încă de! apariţia lor (1897) an de an au fost гесош prin c i rcu la re consis tor ia le pen t ru ca lositc în şcolile din dieceză şi nimăruiai t r ecu t p r in gând să ceară ca să poarte I dc ap roba re până în t impul din urmă, când cere, ca numai aşa vor fi ap roba te dacă pe* vor pu r t a numai clausula de aprobare ta ţ i i confesionale omiţându-sc a ministruhi

Aş t ep t ăm curioşi , să vedem că ce P r e s p u n c m însă, că după cum sunt oam tăzi — uşori de a sc îndoi — să se întâmj c rur i , car i nu ar avea loc.

N u contes tăm — şi nici nu avem dn contes ta — presupune rea cuiva, că num soana p rop r i e a re judecată c lară . Ca învàji vem însă da to r in ţa să cerem, că în alegem ter ie i dc lec tură şcolară pen t ru şcolile i t a r e să fim lăsaţ i în depl ină l iber ta te , — cari zilnic ne lup tăm cu nevoile şcoalei) servăm gradu l dc pr icepere al elevilor, • a legem ma te r i a şi mijloacele care sunt ш modate p e n t r u a pr imi rezul ta tu l carc-1 ajl

N u t r agem la îndoială , că bărbaţi i i. — ce-i avem, n u vor pu tea scrie cărţi i] mai pot r iv i te decât acele pe care le aven Sun tem s tăpâni ţ i însă de nedumer i rea , că pe toa tă coree t i ta tea acelor c ă r ţ i nu vor « ma te r i a po t r iv i tă cu g radu l de pricepere vilor şi cu împre ju ră r i l e în care trăesc. Şil la ce s'a ajuns ? Să fie numa i date la o căr ţ i le es is tente? Pof tească cine voieşte t a rea şcoalei să facă încercarea , lucrând I căr ţ i , d a r f ă r ă a a t inge susceptibilitatea! Monopol izare însă, nu se poate suferi. Daa venrnul din R o m â n i a nu a p u t u t eşi la cil monopolul căr ţ i lor ci a t r ebu i t să-1 ridice,ca mai vâr tos noi , car i t indem spre libertate, pu tem învoi ca să ni-se impună monopolâ

D e a l tcum l i te ra ţ i i noştr i au teren vastul să aibă plăcerea de a lucra . Aici avem tini delà şcolile, de repe t i ţ i e pe seama căreia s'il tea scrie ori ce luc ru r i dc interes general, o n u se mai în t impină g r e u t ă ţ i ca la înce apoi mai avem pe adul ţ i şi pe toţi ceilalţ to r i de a ceti , numai să aibă de cetit, lectui moaşe şi a t r ăgă toa r e care să fie scrise l imbă uşoară , p r i cepu tă de toţi.

Când se pune fundamentu l la o zidire cau tă ca l i ta tea mate r ia lu lu i , numai să fiel şi durab i l , d in con t ră se cerc că păreţii SÍMJ

şui să fie făcut din mater ia l cât de bun, cl să în f run te lup ta cu elementele naturii. V reau să zic: ma te r i a lu l care se predă în ( e l ementa ra nu impoar t ă atâta cât formaim se predă . H o t ă r e ş t e însă definitiv şi infl ţează cu desăvârş i re asupra sufletului elei l ec tu ra ce li-se dă după ce au ajuns ori In e ta tea dc 12 ani , precum şi mediul societ

5 August n. 1911 T R I B U N A " Pag. 7

care trăesc. Aici e locul ca să ne î n d r e p t ă m pr i ­virile cu toţ i i şi să î nd rep t ăm ce s'a neg l i ja t până în prezent.

M ă d e r a t , A u g u s t 1911.

Petra Vanncu.

I N F O R M A Ţ I I . A R A D, 4 August n. 1911.

— Arestarea trupei Bârsan la Rodna-veche. Primim a s t ă z i n o i a m ă n u n t e d e s p r e pe ­ripeţiile pr in c a r i a u t r e c u t i ub i ţ i i n o ş t r i artişti la R o d n a - v e c h e . A f l ă m c ă d. şi d n a Bârsan şi d - şoa ra M. B r a ş o v e a n u a u fost puşi pe p ic io r l i be r n u m a i er i , l a in te r ­venţia d îo r a d v o c a ţ i d in B i s t r i ţ a : I ) r . p ă l e a , Dr . T r i p o n şi D r . G r e a v u . Cond i ­ţia e l ibe ră r i i a fost părăsirea ţării în cea mai scurtă vreme. I n c h i p u l a c e s t a so ţ i i Bârsan şi d - ş o a r a B r a ş o v e a n u a u fos t n e ­voiţi să p lece t o c m a i în miez de noapte p e i vreme g r e a •— c ă c i p l o u a şi e r a v i for — în Bucov ina la D o r n a - V a t r a .

T o a t e a c e s t e a v e m să le m u l ţ u m i m subprefectului r o m â n r e n e g a t Hodzsa şi notarului d in S â n g e o r g i u Marţian, c a r i .sunt au to r i i a c e s t u i s c a n d a l n e m a i p o m e ­nit p â n ă a c u m în ana l e l e l u p t e l o r n o a s t r e .

Un s i n g u r l u c r u n u ş t i m : C u m a u p u t u t fi siliţi d. şi d n a B â r s a n s ă p ă r ă s e a s c ă ţeara, c â n d a m â n d o i , d u p ă c â t ş t i m no i , sunt c e t ă ţ e n i u n g a r i ? T r e b u i e s ă fie ci­neva s t ă p â n u l u n e i m i n ţ i o b t u z e de j an ­darm u n g u r ca s ă î n d r ă s n e a s c ă s ă pă l ­muiască în ch ipu l a c e s t a legi le . N ă d ă j ­duim că v r u ' n d e p u t a t de-a l n o s t r u v a aduce în d i s c u ţ i a c a m e r i i u n g u r e ş t i c azu l

(icestii r e v o l t ă t o r . S u n t d o a r a t â t e a t r u p e străine, n e m ţ e ş t i şi i t a l i e n e ş t i c a r i cu-treeră ţ a r a , n u m a i n i ş te a c t o r i r o m â n i şi cetăţeni u n g a r i , c a r i t r ă i e s c n u m a i în R o ­mânia, să nu a i b ă d r e p t u l de a j u c a l a n o i ? Atunci să se î n c h i d ă g r a n i ţ a p e n t r u t o a t e trupele din s t r ă i n ă t a t e , s ă n e f a c e m în­calţe de r â s u l î n t r e g e i l u m i . S ă ş t i e în­treagă l u m e a c iv i l i za tă , c ă în ţ a r a u n g u ­rească a r t a d r a m a t i c ă nu a r e n ic i u n

fţrept de v i a ţ ă , c ă c i g r o z a v i i n o ş t r i s u b p r e -iiecţi o s u g r u m ă , î n t e m n i ţ â n d p e a c t o r i .

— „Strămoşii" In urma păşirei mai recente a, dlui Hui!iu Zamfirescu, cel mai proaspăt soţ de arme al gazetei dlui Goldiş, devine din nou ac-kudă poezia dlui Goga pe care o publicăm la foi-kton din „Ţara noastră", spre veselia, cetitorilor P spre satisfacţia mândrului colaborator din Bi-mi Redacţia.

— Inginerul Vlaicu va trece Carpaţii în sbor. — Ce-i cu V l a i c u ? . . . Ei b ine , l u m e a v a ş t i a s t ă z i ce-i c u

Vlaicu, căc i 1'am î n t â l n i t e r i şi a m s t a t aproape o o r ă de v o r b ă c u el.

Vlaicu a fost m u l t t i m p b o l n a v în T r a n -ivania, a r e v e n i t a p o i în ţ a r ă u n d e şi-a construit nou l a p a r a t c u c a r e face , de câtva t imp e x p e r i e n ţ e l e la C o t r o c e n i . E r i chiar a s b u r a t pe u n v â n t de s tu l de pu ­ternic, da r t o c m a i în a s t a c o n s t ă s u p e ­rioritatea n o u l u i s ău m o n o p l a n : s b o a r ă şi pe furtună...

Am stat de v o r b ă cu V l a i c u şi m i - a spus că noul s ă u m o n o p l a n cu p a s a g e r e im aparat de c u r s ă , cu m u l t m a i sol id c a Ш dintâi, a v â n d p â n z a g u m a t ă , a ş a c ă n u permite aerulu i s ă so s t r e c o a r e p r i n e a . Helieele sunt de l e m n , l u c r a t e în B u c u ­reşti după u l t imu l s i s t e m , ia r m o t o r u l

G n o m e e de 50 ca i p u t e r e şi e de s i s t e m c u totir i n o u .

G r e u t a t e a a p a r a t u l u i e de 190 k g r . ; el a r e c â r m a î n a i n t e şi d u b l ă he l i ce , i a r t r a c ţ i u n e a lu i e de 160 k g r . pe c â n d ce l d i n t â i a v e a o t r a c ţ i u n e de 1 2 0 k g r . A e r o ­p l a n u l lu i B r e g u e t a r e o t r a c ţ i u n e de 1 9 0 кдг. cu 70 ca i p u t e r e , i a r F a r m a n de 140 kgf. ou m o t o r de 5 0 ca i . V i t e z a n o u l u i m o n o p l a n „ V l a i c u " e u i m i t o a r e . • A v i a t o r u l î m i m a i s p u n e c ă v i r a j e l e suri t pos ib i le în a m b e l e p ă r ţ i şi s u n t f o a r t e r epez i , a v â n d o r a z ă de a p r o a p e 2 0 m e t r i .

N o u l m o n o p l a n n u e def in i t iv d e c â t c a c o n c e p ţ i e ; sub r a p o r t u l c o n s t r u c ţ i u n e i v a sufer i însă , cu v r e m e a , u n e l e s c h i m ­b ă r i . C h a s s e u l e c a l a a u t o m o b i l e .

V l a i c u e p u ţ i n d e p r i m a t şi se p l â n g e do i n d i f e r e n ţ ă of ic ia lă .

I I î n t r e b : — V e i m a i face o c u r s ă la C h i t i l a ? — C h i t i l a ? Moft ! . . . V o i face u n s b o r

de là C o t r o c e n i p e l in ia fo r tu r i lo r , î n c o n ­j u r â n d C a p i t a l a pe o d i s t a n ţ ă de 8 4 k m . , d r u m ce s p e r să-1 p a r c u r g în cel m u l t u n c e a s .

— C â n d aceas te i? — P o a t e c h i a r în c u r s u l a c e s t e i săp­

t ă m â n i , d a c ă t i m p u l v a fi p r i inc ios . . . —- Pă i , s p u i că s b o r i pe o r ice v r e m e ?... — D a , d a r a c u m e x p e r i m e n t e z . E r i şi

a l a l t ă e r i a m s b u r a t î n t r e 6 0 — 1 0 0 m e t r i î n ă l ţ i m e . . .

— C e v a su rp r i ze n ' a i s ă n e f ac i? . . . — A s t a . . . la t o a m n ă . . . V o i face o cur ­

s ă d e l à B u c u r e ş t i la S ib i iu , t r e c â n d Car ­p a ţ i i în s b o r la o î n ă l ţ i m e de 1500 m e t r i .

— Şi în c â t t i m p spe r i să faci a c e a s t ă c u r s ă ?

— I n t r e i oro cel m u l t . V o i face a p o i s b o r u r i în m a i m u l t e l o c a l i t ă ţ i d i n T r a -s i lvan ia . . .

I n g i n e r u l V l a i c u î m i m a i s p u n e c ă m o -n o p l a n e l e n e m ţ e ş t i v o r î n t r e c e pe ce le f r anceze . As t fe l e a p a r a t u l „ E l e c t r a " , c a r e a f ăcu t de c u r â n d c u r s a î n t r e V i e n a şi Bu­d a p e s t a şi c a r e a r fi s u p e r i o r m o n o p l a -n u l u i , ,B l é r i o t " .

Ş i V l a i c u î n c h e e c o n v o r b i r e a : — C r e d c ă az i sau m â n e v o i face o vi­

z i t ă a e r i a n ă o f i ţ e r i lo r de là Chi t i l a . . . /. Iliescu.

—Iarăşi expulzarea dlui Iorga din Bucovina. G u v e r n a n ţ i i n o ş t r i , c a r i T a u e x p u l s â t

d in A u s t r i a în m o d i legal p e d. I o r g a , î n loc s ă r ev i e a s u p r a a c e s t u i a c t de n e ­d r e p t a t e , c o m i s f a ţ ă de u n o m c a r e v e n i s e în B u c o v i n a n u m a i în i n t e r e s u l s t ud i i l o r sa le , îl p e r s e c u t ă şi-1 ş i c a n e a z ă şi a c u m u n d e po t . A u z i n d ei c ă fiul d lu i I o r g a a u r m a t a n u l a c e s t a la e x c e l e n t a ş c o a l ă d in C â m p u l u n g u l B u c o v i n e i p e n t r u l u c r a r e a l e m n u l u i , a u c ă z u t pe g â n d u r i o r i de-i per ­m i s c a fiul u n u i ,,anarchist" e x p u l z a t d in A u s t r i a , s ă f r e c v e n t e z e o ş c o a l ă a a c e s t u i s t a t . A fos t d e s t u l c a s ă î n t r e d r a c u l în-t r â n ş i i , c ă c i i m e d i a t a u p u s t o a t e î n m i ş ­c a r e şi c a z u l c u fiul d lu i I o r g a a a j u n s a-c u m la m i n i s t e r u l de c u l t e şi l a ce l de in­t e r n e . E u li-aş d a u n s fa t p r i i nc ios zelo­ş i lor n o ş t r i g u v e r n a n ţ i a u s t r i a c i , d a c ă se t e m de m i c u l I o r g a : s ă m o b i l i z e z e a r m a t a , s ă c o n s i g n e z e t o a t ă j a n d a r m e r i a şi s ă se p u n ă l a p â n d ă . . . c ă c i a l t fel , D o a m n e fe­r e ş t e ! c ine ş t ie ce se î n t â m p l ă ! !

— Principesa Maria a României in Ardeal. A. Sa Rega l ă pr inc ipesa M a r i a a Român ie i , a făcut er i o escursie eu au tomobi lu l p r in văile

Ardea lu lu i . A. Sa a mers şi la Seps i -Sângeorg iu , u n d e a fost p r i m i t ă de b a r o n u l S z e n t k e r e s z t r Be la , p re fec tu l comi ta tu lu i Tre i scaune . Szent -kereszty a d a t o masă de ga lă în onoarea p r i n ­cipesei Mar ia , la care a lua t p a r t e şî contele An­drássy Gyula , ca re tocmai acum se în torcea din-t r ' o că lă tor ie ce a făcu t p r i n R o m â n i a .

— Pădurile fonduli religionar din Bucovina. J u r n a l u l „ ö s t e r r e i c h i s c h e F o r s t - u n d

J a g d z e i t u n g " a d u c e ş t i r e a c ă s ' a în f i in ţa i d e c u r â n d u n t r u s t j i d o v e s c p e n t r u c u m ­p ă r a r e a p ă d u r i l o r fondu lu i r e l i g i o n a r din B u c o v i n a p e 5 0 de a n i î n a i n t e , f ă r ă să se a d m i t ă v r ' o l i c i t a ţ i e . A c e s t t r u s t da t f i ind c ă cod r i i B u c o v i n e i a u ce l m a i b u n l e m n d in m o n a r c h i a î n t r e a g ă — v a avea de s igu r c â ş t i g u r i e n o r m e d in a c e a s t ă m o ­n o p o l i z a r e a v â n z ă r i i l e m n u l i , d e o a r e c e va d e c i d e s i n g u r p r e ţ u l l e m n u l u i p e n t r u în­t r e a g a ţ e a r ă v r e m e de 5 0 de an i , p ă g u b i n d fondu l r e l i g i o n a r şi s t a t u l p r i n a c e a s t ă în­t r e p r i n d e r e g h e ş e f t ă r e a s c ă .

— O invenţie românească. Cet im în ziarele d in ţ a r ă : M i e r c u r i d iminea ţ a la orele 10, am a-sistat , î m p r e u n ă cu u n foar te număros publ ic la exper ien ţe le ce doi meş teşugar i români , t i ne r i de tot, au făcut cu o i nven ţ iune a lor — o bicicleta care merge pe apă — pe lacul Te iu lu i delà mar­g inea capi ta le i .

Când am a juns la Te iu , unu l d i n t r e inventa­tor i se afla cu bicicleta î n mijlocul lacului çi cum par t ea p lu t i t oa re a maş ine i lor e ra cunfun­da t ă în apă şi n u se vedea decât bicicleta la supra ­faţă , spectacolul e ra cât se poate de a t r ăgă to r .

I n v e n t a t o r i i bicicletei pe apă se numesc Radw V. Gheorghe , soldat în compania de adminis t ra ţ i© şi P e t r e Mihăi lescu, ambi i melianici de meser ie , domici l ia ţ i î n s tr . V i i t o ru lu i în capi ta lă . E i an făcut pe r î n d d i fe r i te manevre cu invenţ ia I O T . manevre cât se poate de reuşi te , î n t r u cât bici­cleta lor me rge şi repede, şi f ă ră mu l t ă osteneală p e n t r u conducător .

Bicicleta este sus ţ inu tă pe apă de două tubur i de zinc şi me rge p r i n a ju torul une i helice car* este pusă în comunicaţ ie cu pedalele.

Cei doi inven ta to r i vor face în cu r înd o curea cu maş ina lor plecând de pe Dâmbovi ţă , şi p lu­t i nd apoi pe r î u l Argeş , şi vor cont inua călătoria pe D u n ă r e p â n ă la Gala ţ i , de u n d e se vor înapoia în cap i ta lă pe acelaşi d r u m .

— Jidanii cer academie de drepturi la Cernăuţi. I a t ă ce n e sc r ie c o r e s p o n d e n t u l n o ­

s t r u d in B u c o v i n a în p r i v i n ţ a a c e a s t a : P e n t r u c a s ă f im pe dep l in fer ic i ţ i , n »

m a i t r e b u i a î n c ă o a c a d e m i e de c o m e r c i u î n t r ' o ţ a r ă a c ă r e i a p o p u l a ţ i e a u t o h t o n ă n ' a r e î n c ă o c l a s ă d e c o m e r c i a n ţ i . J i d o r i i d in C a m e r a de c o m e r c i u a ţ ă r i i f i ind î* p r i m u l r â n d i n t e r e s a ţ i , a u c o m p u s u n m e ­m o r a n d p e c a r e l-au t r i m i s t u t u r o r b ă n c i ­lor , c a s e l o r de e c o n o m i i , î n s o ţ i r i l o r d« c r e d i t , s o c i e t ă i l o r de c o m e r c i a n ţ i ş i fir­m e l o r ce lo r m a r i d in ţ a r ă , c a s ă a d e r e z » p e n t r u c r e i a r e a ace le i a c a d e m i i c o m e r ­c ia le . P e R o m â n i , s a u m a i b i n e zis p e re ­p r e z e n t a n ţ i i lor , nu- i î n t r e a b ă n i m e dacă d o r e s c şi ei î n f i n ţ a r e a ace le i i n s t i t u ţ i u n î : î n B u c o v i n a l u c r u r i l e m a i î n s e m n a t e a* fac p e s t e c a p u l n o s t r u .

— „Hanul lui Mânjoală" în ungureşte. Ad­mirab i la nuve lă a maes t ru lu i Carag ia le se pu­blică î n t r ' o b u n ă t r aduce re ungurească , în foi­le tonul de astăzi al z iaului „ V i l á g " . N u ştire cine este anon imul t r aducă to r , da r t r ebu ie să cons ta tăm că şt ie să-şi a leagă cele mai f rumoase opere a le scr i i tor i lor noş t r i .

— Grave turburări greviste în Mexic. Ziaru lui „ F r a k f u r t e r Z e i t u n g " i se t e le rgaf iază di» N e w - Y o r k : D u p ă pă răs i r ea lucru lu i în tain* „ E s p e r a n t o " din E l Ore (Mexic) , 4,000 delncră-to r i mine r i au asediat închisoarea, în care se ii-f lau depuşi ma i mul ţ i camaraz i ai lor pe car i i-au pus în l ibe r ta te . A r m a t a i n t e r venind a t r as focuri a supra greviş t i lor . S u n t 9 morţ i şi 32 răn i ţ i , l e u rma acestei ciocniri 12,000 de luc ră to r i s 'au pu*

Pag. 8 „TRIBÜN Á'» 5 August n. 1911

î n greva . Guvernu l a t r imes noui t r upe . S t r ă in i i părăsesc local i ta tea . Mine le apar ţ in unor în t re ­p r inză to r i englezi şi amer ican i .

— Notar suspendat. N o t a r u l N é m e t h E l e k d in Dezna a fost suspendat din oficiu p e n t r u g rave ne regu la r i t ă ţ i şi p u r t a r e scandaloasă.

— Expertiză minieră în judeţul Bacău. D c câteva zile se află în Tg.-Ocna celebrul geolog englez W. Gal loway.

Dsa a veni t a n u m e să facă o exper t iză la mi-uele de ozocherită, de l ângă Slănic .

D u p ă un minuţ ios s tudiu , profesorul Gallo­way a găs i t un nou an t ic l ina l al s t ra t i f ica ţ ie i oli-gocenice, constatând cu mul t ă exact i ta te zăcămin-lele ozocheritei.

Acest luc ru prez in tă o deosebită impor t an ţ ă pen t ru i n d u s t r i a noas t ră min ie ră ,

— Nou advocat român. P r i m i m u r m ă t o r u l av iz : A m onoarea a V ă aduce la cunoşt in ţă că mi-am deschis cancelar ie advocaţi lă î n S ă t m a r (Sza tmár -Német i , Deák té r N r . 7 e ta ju l I ) .

Sătmar, la 1 Aug . 1911. Cu s t imă Dr. Ilie Car ol Barbut, advocat.

— La fondul Dr. P . Şpan p e n t r u a ju to ra rea copiilor de Moţi , apl icaţ i la meser i i cu pr i le ju l „ C o n c e r t u l u i " a ran ja t de corul absolvenţ i lor «•ursului I I I . clerical sibian, în comuna Bucium-Poieni (Munţ i i apuseni ) , la apelul d lui Alexan­dru F u g ă t ă , absolvent de teologie, au d ă r u i t : Moise P r a ţ a , George I u o n u ţ i u şi I o a n N e a g pro­p r i e t a r i ; Nie . Adamovic i , comenciant , to ţ i d in Bucium-Poieni ; Ascan iu Crişan, s tud. fii . (Si­bi iu) , I o a n Ionu ţ , înv. (Cărpen iş ) , câte X cor . ; toan P a u l v . -no t . Nie . Adamovic i , pa roh , Alex . Crâsnic . propr . , to ţ i d in B . -Po ien i ; locot. P o p a ( A b r u d ) , Ios . Gomboş, pa roh ( A b r u d s a t ) , N ie . P r a ţ a , înv. ( P ă t r â n g e n i ) , D r . R e m u s F u r d u i , cand. de adv. şi D r . Basi l iu Ciura adv. ( A b r u d ) , câte 2 cor . ; Pompi l iu P i so , paroh , (Cărpen i ş ) , 3 cor . ; I oan Ţ ă n d r ă u ; p ropr . (B. -Poieni ) , 4 cor . ; S imion Onciu, fa rmacis t ( A b r u d ) , 5 cor . ; Ste­fan P a u l , notar , şi soţia (B. -Poieni ) , 10 cor. şi Dr. Candin David , adv. ( A b r u d ) , 20 cor. I n to ta l cor. (54. S t a r ea fondului cor. 961.53. P e n t r u pr i ­nos aduce calde mul ţumi te , î n numele comite tu­lui „Reun iun i i meser iaş i lor român i d in S ib i iu" : Vie. Tordăş ianu , prez ident .

ECONOMIE. Vânzare de sămânţe de sămânat.

I n conformi ta te cu c i rcu la ru l min is te r ia l d in 26 I u n i e c. N r . 70.455, din cereale şi a l te pro-

Leon Tolstoi. 76

RÁSB6IU ŞI PâCE. ROMAN.

Trad. de A. C. Corbul.

(Urmare).

Apoi, arătâiulu ' l pe Anato l :

— Ia tă feciorul meu al doilea, sper că-i vei acorda bunăvo in ţa (l-tale.

Băt r înu l pr in ţ îl măsură pe Anatol cu p r iv i rea : — Un băiat de t reabă , un băia t de t reabă . Ei bine,

ap rop ie - t e şi s ă ru tă -mă — si îi înt inse obrazul .

Anatol să ru tă pe bă t r în şi-1 privi cu curiozi ta te , ca să vadă de nu cumva a r comite v re -una din excen t r i ­ci tăţ i le de cari i-se vorbise.

Băt r înu l p r in ţ se aşeză pe locu-i obişnuit, pe un colţ al divanului , t r ase un fotoliu a lă tur i de el pent ru p r in ţu l Vasi le şi începu să-i pue în t rebăr i a sup ra po­lit icei. El pă rea a ascul ta cu luare aminte poves t i rea pr in ţu lu i Vasi le , dar , în rea l i t a te , nu 'ş i lăsă fiica din ochi.

Deodată , cum repe t a ult imele cuvinte ale pr in ţu lu i Vasi le , el se sculă şi se apropie de p r i n ţ e s a Maria.

— Oare în onoarea oaspeţ i lor noştr i te -a i înţol i t a ş a ? o în t rebă el. Eşt i frumoasă, foarte f rumoasă! Ei bine! î ţ i spim de faţă cu musafirii noştr i că te opresc de aci înainte să' t i schimbi toaleta fără voia mea .

— Tată , e vina mea, zise mica p r in ţesă , ca să vie in ajutorul Măriei .

duete a f lă toare în depozi tele p ropr i e t ă ţ i lo r sta­tu lu i d in Kisbér , Bábolna , Mezőhegyes , F ă g ă r a ş d in Gödöllő, şi car i sun t po t r iv i te p e n t r u sămă-n ă t u r i se p u n în vânzare p e n t r u to ţ i acei pro­p r i e t a r i , car i se vor adresa în acest scop la direc­ţ iunea p ropr ie tă ţ i lo r amin t i t e .

P r o d u c t e l e nu se dau decât, pe l ângă solvirea în ban i ga ta a p re ţu lu i . P r e ţ u l de vânzare , încâ t p e n t r u Kisbé r , Bábolna , Mezőhegyes , şi Gödöllő se s tabi leş te după pre ţu l no t a t la bursa din Bu­dapesta , i a r cu pr iv i re la F ă g ă r a ş după p re ţu l din p ia ţ a F ă g ă r a ş u l u i , care se compută astfel că din p r e ţ u l no ta t la bursa respect ivă din p re ţu l de p ia ţă , ce a fost în ziua p r e m e r g ă t o a r e expedi ţ ie i ( t r imi te r i i ) , se de t r ag sub t i t lu l spese de t r an ­spor t după câte 100 k lg r . şi anume în Kisbér 83 ban i în Bábo lna 60 bani , în Gödöllő 30 bani în Mezőhegyes 100 bani . L a p r e ţ u l astfel s tabi l i t după ce se p redă sămânţa b ine c iuru i tă , se mai adăugă p e n t r u f iecare p rop r i e t a t e câ te 2 cor. U n u i p r o p r i e t a r i-se vinde din u n u l şi acelaş soiu de s ămân ţă până la 100 măji met r ice , din al to-iu r i de s ămân ţe până la 10 mm. S ă m â n ţ a cum­p ă r a t ă n u se poa te î n t r ebu in ţ a decât numai pen­t r u sămâna t . D r e p t aceea p r o p r i e t a r u l îna in te de a se adresa p e n t r u sămânţe este î nda to ra t a dovedi cu a tes ta tu l au ten t ic al p r imăr ie i comu­nale , că de sămân ţa p r o c u r a t ă a re fapt ica t re ­bu in ţ ă în gospodăr ia sa. T r imi t e r ea sămânţ i i până la ga ra (s ta ţ iunea) cea ma i aprop ia tă se face de p ropr i e t a t ea vânză toa re în mod g ra tu i t , i a r p l a t a t r anspo r tu lu i pe t r en o poa r t ă cumpă­ră to ru l .

P e n t r u sămânţe le t rebuincioase se pot cerc delà d i rec ţ iuni le p ropr ie tă ţ i lo r şi p reno tă r i şi a-n u m e p e n t r u sămânţe de toamnă până la 1 Oc-tomvr ie a. e., i a r pen t ru p r imăvăra t i ce până la sfârş i tu l lu i Decemvr ie n. c., acel adaus însă că sămânţe le p r eno ta t e se p redau până la s fârş i tu l s ămâna tu lu i de t oamnă respect ive de p r imăva ră din anu l vi i tor . Pen t ru f iecare soiu de sămân ţă p r e n o t a t ă este a se p lă t i la d i rec ţ iunea propr ie­tă ţ i i respect ive d rep t ant ic ipa ţ ie sau cau ţ iune câte 1 Cor. de maja met r ică , care sumă la t ran­spor t a re se socoteşte la p re ţu l to ta l al sămân-ţelor .

R e c o m a n d ă m cu toa tă că ldura economilor noş t r i a se folosi de favorur i le de sus.

Sibi iu, 27 Iu l i e n . 1911.

Comite tu l cent ra l al „Renn . rom. de agr icul ­t u r ă d in corn. S ib i i u lu i " .

Pant. Lucuţa, Vie. Tordăşianu, prez. secretar .

— D-ta eşti l iberă să faci ce doreşt i , făcu bă t r înul p r in ţ înc l inându-se în faţa norei sale, da r ea e destul de ur î tă , n ' avea nevoie să se pocească mai r ău .

El se în toarse la locul său fără a mai lua aminte la p r in ţ e sa Maria ai cărţii ochi înotau în lacrăini .

—• Găsesc, din potr ivă, că această pep tenă tu ră şade foarte bine pr in ţese i , făcu pr inţul Vas i le .

— Ei bine, tă tucule , t inere pr inţ , cum îl ch iamă? în t rebă p r in ţu l Bolkonsky ad re sându - se lui Anato l ; I a vino 'ncoa să stăm de vorbă, să facem cunoşt in ţă .

— începe comedia, gândi Anatol , şi se apropie zâm­bind de bă t r înul pr in ţ .

— Ei b ine! scumpul meu, mi-s 'a spus că ai fost crescut în s t ră ină ta te , nu ca noi, bătr îni i , cari am în­vă ţa t să scriem şi să cetim la popa din sat. Şi acum, spune-mi scumpul meu, eşti fără îndoială la g a r d a că la re?

— Nu, am t recut în a rma tă , zise Anatol abea s tăpâ-nindu'ş i r î sul .

— Bine ai făcut, scumpul meu, vrei să serveş t i pa ­t r ia şi pe ţa r . Sun tem în t imp de răsboi şi un băia t de t reabă ca d- ta t rebuie să fie folositor. Ei , a şa dar eşti în a rma ta ac t ivă?

— Nu, p r in ţe , reg imentu l meu e la răsboi şi eu t r e ­buie să fac parte. . . Ta tă , din ce reg iment t rebuie eu să fac pa r t e?

— Bun soldat, bun soldat : din ce reg iment t rebuie eu să fac p a r t e ? şi bă t r înul p r in ţ începu să r îdă .

Anatol r îse şi mai t a re .

Deodată pr in ţu l încruntă spr încenele şi îi zise lui Anatol :

Directorul la „Haţegana" în Haţeg a fost ales d i n t r e 8 concurenţ i , d. Ioan Budiu, harni­cul şef-contabil al „ L u m i n i i " din Sibiiu.

* Preţul porumbului şi cartofilor. D in pricina

secetei şi arşi ţei care au bân tu i t Ungar i a , recolta po rumbulu i a ajuns în m a r e pr imejdie .

P r e ţ u l po rumbu lu i a ajuns ma i urca t decât în alţi ani , iar recol ta car tof i lor îngr i jora mult. P o r u m b u l a sufer i t d in aceleaşi pr ic ini şi în Sta-te le -Uuni te .

Recol ta de an a U n g a r i e i a fost de 47.685.809 cân ta re met r ice la po rumb şi de 48.164.912 la car tof i . Deş i câ t imea de p o r u m b a fost neobişnuit de m a r e e pe isprăvi te . Ce recol te vor da anul ăsta nu se ştie, deoarece, zice „ P e s t e r Lloyd" ani aşa de călduroşi şi uscaţ i sunt r a r i acolea. In 1904, care aduce cu 1911, U n g a r i a îmi>reună cu Croaţ ia abia a recol ta t 32.508.402 cân ta re me­t r ice de car tof i , iar de p o r u m b n u m a 17.9 74.938.

D in pr ic ina u rcă re i porumbulu i s 'au urcat a tâ t g râu l cât şi secara.

DR. VICTOR GRAUR. Medio universal, medic şcolar calificat, profesor de Igieni

Institut de dantistică. A r a d , Andrássy-tér Nr. 22. — Etajuli In faţa palatului administrativ (comitatului)

Mişcare culturală şi sociali. — P e t r e c e r i , concerte. —

6 August n. Răşinari: P e t r e c e r e de vară în pavilonul

dlui Nicolae Vidr igu in . î n c e p u t u l la orele 6 seara.

и D e n t i s t î n C l u j . I 2

N A G Y J GTÎV Ö * special ist pentro dinţi artificiali fără pod In n

C L U J - K O L O Z S V A R . (La capătul străzii Jókai, in casa proprie.)

Pune dinţi şl cu plătire în rate pelângă garantă de 10 ani

D e n t i s t i n C l u j .

— Ei bine, du - t e ! Anatol se apropie de femei cu zâmbetul pe ta.

Bă t r înu l Bolkonsky îl luă pe pr in ţu l Vasile de braţ şi-1 conduse în cabinetul său.

Cum fura s ingur i , p r in ţu l Vasile declară verde in­tenţi i le şi spe ran ţe l e lui.

—- $i tu Hi închipueşt i că eu nu mă pot desparţi de dânsa? strigă bă t r înu l Bolkonsky cu mânie. Daci a r depinde numai de mine, ar pu tea să se mărite mâne; îti măr tur i sesc numai că mi-a r p lăcea să'l cunosc ceva mai de ap roape pe vii torul meu g inere . Mă ştii, n'au obiceiul să umblu pe două c ă r ă r i : chiar mâne o voi în t reba pe fata m e a ce c rede de cuvi in ţă ; dacă vrea să'l ia de bărba t , va t rebui ca fiul tău să mai şeadă câtva Ia noi, şi voi vedea...

— Iţi voi spune sincer, zise pr in ţu l Vasile pricepâni că e r a inutil să se lupte cu un interlocutor aşa de per-spicace, î ţ i voi spune sincer, d- ta le , eare vezi omul] până la fund, că Anatol nu e un vul tur ; dar e un băiat] bun şi de t reabă şi un fiu devotat .

— Bine, bine, vom vedea . Cum se în tâmplă în to tdeauna femeilor lipsite malta

v reme de o societate bărbă tească , apari ţ ia lui Anatol aduse un in teres nou în ex i s t en ta celor trei fenwi tari I locuiau în caste lul Bolkonsky. P r in ţ e sa Maria nu se I mai g â n d e a nici la e ter iorul nici la peptenătură ei: I ci chipul omului care va fi poate soţul ei îi captiva la- I t r e a g a a t en ţ iune . El îi păru bun, brav, curagios, şi se- I n e r o s ; şi ea e r a s igură că nu se înşela.

— Biata fată, e al dracului de urîtă, cugeta Auatol I pr iv ind-o.

( V a u r m a . )

Nr. 160 — 1911 „T K 1 B Ü N A n

La Librăria „Tribunei" să află de vânzare Io-suri delà „Reuniunea Femeilor Române". Bucata Cor. 1 + 1 0 fileri porto. Recomandat 35 fileri.

* La librăria Tr ibunei se află de vânzare Cuvântăr i

bisericeşti de Massilon episcop de Clermont . T rad . de Í. Gent protopop gr.-cat . Volumul I costă 5 cor., iar vo­lumul II 3.40 cor.

A apărut şi se găseşte de vânzare la „Li-Угіа Tribuna" cu preţul de 2 cor. plus 21 bani porto :

luliu Tr. Mera : Din Ţări străine. Stu­dii şi schiţe de călătorie. Un elegant volum de 160 pagini, cu portretul autorului şi o prefaţă de R. Ciorogariu. Cuprinsul volumului e ; Raff ael ; 0 ţară fericită (Germania) ; Pictura olandeză ; Michelangelo ; Rembrandt ; Tizian ; Din ţara morilor de vânt ; Capri ; Cel mai mare idealist ; Sora lui Leopardi; Sorrento ; Savonarola.

Redactor responsabi l : lu l iu Giurgiu. „Tribnna" institut tipografic, Nicbin fi « * i» K i; I Ч z

M I K S A

Í N

RADEA-MARE-NAGYVÁRATI Cilea Rákoczi-ut Ho 14

( L Â N G Ă A P O L O ) .

igentura principală pentru tod şi jur a societăţei de

asigurare pe viaţă

JHE STANDARD" transpus biroul in strada

DEÁK FERENC NR. 3 6 Telefon Nr. 850.

mtasiu Dem ian Koloman Rolkó.

GRUBER DEZSŐ magaz in d e pălării şi art ico le

d e m o d ă pentru bărbaţi .

1 VI j — K . o l o ? , s v á r , Colţul străzii W e s s e l é n y i şi S z é p ,

vis-à-vis cu hotelul »Feszl«

Noutăţi în pălării de d o m n i ş i copii, albituri, cravate şi totfelul

de articole.

І г Ѵ е ^ і л г " » s o l i d e !

4jTBTjBTj Serviciu conştiinţios! [ g ДТУ

Licitaţiune minuendă. In conformitate cu concluzul Ven. Con­

sister Nr. 4124,1911, se publică licitaţiune minuendă pentru zidirea de nou a şcoalei confesionale gr.-or. române din Dumbrava (Körösdombró) cu terminul pe 27 Iulie (9 August) 1911 înainte de ameazi la 9 ore în şcoala confesională.

Preţul de esclamare 5364 cor 01 fii. Reflectanţii au să depună înainte de li­

citaţiune vadiul de 1 0 % din preţul de es­clamare.

Planul şi preliminarul de spese se pot vedea la oficiul parochial. — Condiţiunile se vor publica înainte de ţinerea licitaţiunei.

Comitetul parohial îşi rezervă dreptul de a da lucrarea în întreprindere fără privire la rezultatul licitării acelui reflectant, în care are garanţie materială şi morală mai multă.

Pentru participare la licitare, reflectanţii nu pot forma nici o pretensiune.

Din şedinţa comitetului par. gr. or. rom. din Dumbrava (Körösdombró) ţinută la 20 Iulie (2 August) 1911.

Alecsandru Florea, preş. com. par.

Ioan Stirbu, notar.

Un candidat de advocat cu praxă, află aplicare în cancelaria sub­scrisului cu 15 August a. c. pe lângă con-diţiuni favorabile.

Dr. Ióan Maior , advocat

Ilia-Murăşului (Marosillye).

LUCA K. ALOSIOVITS pregătitor DE HAINE PREOŢEŞTI

NEOPLAîsTA - ÚJVIDÉK. Recomandă atelie­rul său s sortat cu totfehd de recvizite şi haine preoţeşti de îmbrăcat în vremea slujbei în biserică. Pregăteşte tot-felul de icoane sfinte le gate fr;mos tu aur ii màtasà, steagnri, prapore şi alte'e. Icoana Mormântul lui Christos îl face La cerere trimite frumos. foarte

c a t a l o g şi pref-curant g r a t u i t .

Case de cumpărat în Vârşeţ cu preţul delà 2000 până la 50.000 coroane. Doritorii să se adreseze lui

J I V U I V I I V I , . Vârşeţ (Versec) Fonó-u. 13.

• Ciobotari, ATENŢIUNE! Pantofari »

1 AUREL BBINZÄY \ • fabricant de unelte, • • BUDAPEST, YIIL, Losoncy-utca 18 S m m Ц Pregăteşte totfelul de m щ unelte pentru c i o b o - S Ш t ă r i e şi p a n t o f ă r i e . * Ü ÉL

$ Catalog trimit gratis. S

F O N D A T I N

Pre b u t o a i e , v a n e !

în ori-ce mărime; din lemn de stejar | uscat şi alb, pe lângă garantă. — Pri- I meşte ori-ce comandă mare, aranjament $ compl. pentru pivniţe, cu preţ convenabil. *

M A R E D E P O Z I T !

F U R N I S O R U L C U R Ţ I I R E G A L E R O M Â N E

WESZELY BELA PRIMUL FABRICANT D E BUTOAIE,

I HM L I P O VA. «r

A. SLEPÁK, Marosvásárhely, Széchenyi-tér 43. sz.

g iuvaergiu şi c e a s o r n i c a r

Mare asortiment în ceasuri de buzunar de aur, argint şi nickel, în ceasuri de părete. Giuvaericale fine, cu briliante, obiecte de lux în argint şi articole optice. In atelierul meu se reparează ca nouă, lucrurile vechi, anume giuvaericale şi ceasuri, pe lângă garantă Preţuri s o l i d e ! — Serviciu p r o m p t !

Pag. 10 „ T R I B U N A " Nr. 160 —• 19П

— Premiat la expoziţie cu medalie de aur. —

H. PÁLLÁN s u c c e s o r S t y â s z n s J ó z s e f

prima fabrică ardeleană de biliarde şi tîmplăiie In Kolozsvár , Dávid Ferenc u. 3 .

Primeşte aranjarea complectă a cafenelelor. La cerere trimite instalatorul de biliarde şi în provincie. — Ţine mare asortiment de biliarde noui şi vechi, bile, cheuri, etc. — Firma fondată la 1875. — La dorinţă face şi tîrg de schimb.

1 A D O L F W O S F R Y * 2 atelier pentra garderoba de domni _ Ц N a g y z s z e b e n , R e i s p e r g a s s e 11. Щ i £ Recomandă magazinul său $ ® bogat asortat cu stofe de f) (Ä Sibiiu, Braşov, Brünn şi stofe ^ Ä englezeşti, apoi uniforme mili- S

tare, costume englezeşti pentru ^ dame ; jachete, mantale, după

{£ fazonul cel mai nou pe lângă j ) & garantă, cu preţuri moderate. § )

Щ Serviciu prompt şi conştiincios. Щ

N i c o l a s H e o c i l ă - h í * m Ä s & r * d e z i d i r i ş i m o b i l e

Déva, Str. Vasút N o 18. ( C a s * proprie).

Ädnce en stimă la cunoştinţă on. pnblic din loc şi prov ince , că şi-a provăzat şi mărit ate lierai de măsărit ca pateri de mancă corespun zătoare cerinţelor de azi.

Primeşte totfelul de lucrări penlru zidiri şt mobile, precum şi reparări ca preţuri convenabile şi P E L Â N G Ă servie u prompt şi conştiintios.

Mare magazin de tot felul de mobile pregătite din materialul cel mai excelent ascat delà cele mai simple până la cele mai luxoase.

Cură de îngrăşat şi de sânge! C a c a u a u n i v e r s a l ă

dă rezultat sigur. Pe lângă o folosinţă lunară se poate ajunje o îngrăşare de 3—4 kgr. Recomandată prin medici.

C O G N a c - M e D I c a I Unt de ceai, brânză de Liptó şi salamă de Braşov

Î N G R O S Ş I E N . D E T A î l

singura desfacere, pentru Oradea-Mare şi Biharia:

nagyvárad, strada Kossuth L ,

Gele mai ecs-celente instru- Щ mente pentru săparea de •:

FÂNTÂNI ARTEZIENE le pregăteşte şi expediază

V Á R A D Y L A J O S fabrică de instrumente în

H.-M.- Vásárhely, VI., Ferencz-utca Nu trebuiesc anteprenori ; domenii le , comunele , singuraticii : sing ari pot face săparea cu instrumentele sale. P R I M L U C R Ă T O R M I J L O C E Ş T E .

Recomandă şi maşini pen­tru Impletitul de sârmă.

Catalog de preţuri gratuit şi franco. P R E M I A T L A ŞA.SA EXPOZIŢII .

O rugare modestă , care nu vă costă nici o o bo ­sea lă , dar administraţiei ziarului nostru poate fi d e mare folos . Ziarul nostru roagă pe onoratul public, că la cererea preţurilor curente sau la orice cerere sau cumpărare să se provoace că ianunţul firmei Ia cetit în ziarul Tribuna din Arad.

bine versat în branşa colonialelor delicatest şi mărfuri mixte (scurte) cu cunoştinţa I bilor română, maghiară şi germană; afli aplicare la firma: ioan Băle, Caransebeş, La ofert e de a se alătura poza şi copil atestatelor. Tot aici se caută şi un băiat c;

ÎNVĂŢĂCEL din casă bună cu 1—2 clase gimnasiali sau civile, pe lângă condiţiuni favorabili

Împrumut ieftin, fără cheltuieli anticipative, cu procente A 47o S' amortizaţie, pe pământuri, delà 10—í!

ani, rămânând procentele aceleaşi.

Ofer diferite maşini agricoli fabricatele cele mai bune, construcţia ca mai perfectă, precum: maşini de treerat,! abur, benzin şi olei, maşini de semănat şi cosit cu abur, benzin şi olei pe lângă pi ţurile cele mai convenabile cu plătire în ral

Cumpăr, vând şi parcelez moşii, pământuri, fabrici şi case. Vând maşin motoare calitate bună, preţ ieftin. Instalezi minare cu acetelin şi vând obiectele necesai

La dorinţă trimit specialist. Caut agenţi la sate, pe lângă onorar,

Agentura genera l comercia lă .

P Á L M E R T i m i ş o a r a , Strada J e n ő Herceg Nr

[ S 2

Scoaterea dinţilor, dinţi artistici, poduri în gură, de aur, coroane, efeptuieşte

Q U 1 L R E I N H O L D

pe lângă preţuri moderate şi garanta L U G O Ş , STR. BONNÁCZ

JOHANN SPILER S P ^ S t IUT. й - Sib i iu- Nagyszeben, Neustiftgasse 2.

Atrags atenţiunea on public, că primeşte pregâlirea a ori-ce fel de

C U P T O A R E descărcare şi zidirea vetrelor de fiert cu preţuri convenabile şi pe lângă serviciu prompt şi conştiintios.

Comandele se exe""'-* imediat.

ш.

E D U A R D L E X E M t in ich ig iu şi antepr iză de insta laţ iunl

B R A Ş O V , St-, da Lungu No 29. T E L E F O N No 334. mi]

С А П Г Г І І Г & І

Se recomandă pentru pregătirea muncei de tinichigiu şi galanterie la edificii, precum coperişe, şi învelişuri de turn, ornamente de metal, vase pentru bucătărie, dulapuri pentru ghiaţă, vase pentru spălat şi altele. S p e c i a l i s t î n a p a d u c t e I n с а н е , conducerea de gaz de iluminat, şi instalarea camerelor

Lampe de carbid de delà 3 coroane în sus. - 1 Engrosiştilor li-se dau Depozit bogat în vani | scăldat, cămine, closete i Serviciu conştiintios. P R Q moderate. Reparape proitipl

Nr. 160 — 1011 , . f R I B Ü tf A* Pag. 11

L e i t n e r S á B d o r m e c h a n i c ş i e l e c t r o t e h n i c

Clüj—Kolozsvár, Strada D e á k F e r e n c z Nrul 30.

lângă preţuri mo-bani, biciclete,

Vinde şi repară pe derate: casse de

jmaşini de cusut, gramafoane şi maşini de scris. — Primeştej ori-ce muncă de branşă, precum : în-j

? traducerea soneriilor, a lumini dej electrice şi a diferitelor motoare.]

Ci

\

O r o l o a g e d e t u r n pentru palate, case comu­nale, fabrici, locuite private regulează şi aranjază mai favorabil:

C a t a l o a g e t*i s p e c i ­ficări d e p r e ţ u r i t r i ­mit g r a t i s ş i t r a n c o

M i l l e r János S u c c e s o r u l l u i M a y e r K a r o l y

delà prima aranjare cu vapor a fabricei de oroloage din :

Budapesta, VIL, Tököly-ut 52. — (Casa proprie). —

Soc, pe acţii de producerea lemnului Budapesta (Fatermelő Részvénytársaság Budapest)

ici mecanică ie M i e i BROD (Slavonia).

Expedează tot felul de butoaie din lemn de stejar şi calitate bună, cu preţuri moderate.

O f e r t e p r i m e ş t e

Societatea pe acţii pentru producerea lemnului Agentura centrală : Budapesta, str. Nádor 19.

Uzina Brod (Slavonia).

à W

l à •

P. T . Am onoare a aduce la cunoştinţa On. pub­lic că în depozitul meu se află totfelul de

L U M I H I I mari şi mici precum şi lumini bune şi foarte frumoase pentru biserici. — Pregătesc s ă , p v i t a vânăt cu flori, precum şi săpun galben şi negru de o calitate foarte bună şi spornică. Fac s o d a . pentru spălat, sodă de fert săpun. Asemenea pregătesc l e ş i e , s ă u curat pentru obraz şi mâni, său pentru maşină. F * o -m a d â К . г * е т а Ъ е г , § ; ce curăţă faţa de bubuliţe şi ţine faţa curată, zetin ce vindecă reuma­tismul. — Cu preţuri ieftine. — A se adresa lui

Vasa Lukic, săpunar, V e r s e c , l a£ l c a

T I î 1 î 1 I

f.J.-JL'JLJ.JLJL

-Щ Fabrica de p r ă j l t o a r e de cafea şi căminari brevetate a 1A căi arului

Ifj. Fazakas Ferencz Szepsziszentgyörgy, Gróf Mikó-u, 18.

Recomandă on. public p r ă j i t o a r e l e de cafea brevetate şi c ă m i n u r i l e (şparhert) recunoscute de cele mai bune, dintre cari până acum s'au comandat peste 400 bucăţi.

Primesc şi ecsecut pelângă preţuri moderate orice lucrări de strungărie în fier, repararea ma-şinelor şi mechanismelor de fier, a casselor etc. pelângă garanţie.

Trimite franco fiecăruia care se referă la ziarul acesta preţ-curent despre prăjitoarele şi că-minurile sale brevetate.

ABONAŢI ŞI RĂSPÂNDIŢI

„ T R I B U N A P O P O R U L U I " FOAIE POLITICĂ SĂPTĂMÂNALĂ.

A b o n a m e n t u l : Pe un an . . . 4 Cor. Pe un jumătate an 2 Cor.

Administraţia: Arad, Strada Deák Ferencz 20

Pentru România şi America: Pe un an . . . 10 Cor.

I I

g S T E F A N SLADECK IUN. fj

5 FABRICA DE M O B I L E g D VÎRSET % : o

strada l i рШ^П O K u d r i t z e r N o W « l ^ f l i S g KudritzerNo/rHuŞ в в в в в в в в в і

s Cea mai renumită i

mare fabr ică • de mobile -din sudul Ungariei

( V e r s e c z ) .

Pregăteşte mobi­lele cele mai mo­derne si luxoase cu preţuri foarte — moderate. -

Mare depozit de piane excelente, covoare, per­dele, ţesături foarte fine — şi maşini de cusut. —

I

4P

Pag. ІЙ „f R I Ѣ O N А а

л-

Щ

*•

S 1 I S s <ч 5î

5!

I os i f M e n d e l fabricant de mobile în Alba-Iulia

Gyulafehérvár.

Recomandă în atenţia Onoratului public magazinul său bogat asortat.

Serviciu prompt, preţuri ieftine, garantă deplină.

Nr. 160 — 1011

P e n t r u f e m e i ş i b ă r b a ţ i I I

CAPSULELE SANID s'au adeverid ca cel mai sigur remediu fără nici o injecţie, contra pleuoragiilor subite şi cronice. O cutie cu instrucţia aplicăr (conţinând 1 0 0 capsule) 6 cor. Unicul re­mediu sigur contra slăbirei şi impotenţiei funcţionale sunt renumitele capsulele î n ­tăritoare ale Drului Tirnkó, sticla costă 10 cor. şi se trimite contra ramburs delà

Farmacia „Magyar Király" Budapesta, V., Marokkói-utca 2,

Piaţa Erzsébet. Corespondenţa să se facă în limba română.

E n g e l t h a l l e r B é l a , Segedin—Szeged, Lechner-tér 10. sz.

In atelierul său se află totdeauna cămine pentru camera de baie, conform încălzirii cu lemne, ori cu gaz, precum şi accesorii în orice cantitate şi cu preţ convenabil.

Catalog ilustrat la cerere trimit gratis şi franco.

R o t h & B a l d a u î p depozit de cămine de majolica şi teracotă S j S

Braşov, Strada-Lungă Nr. 5. @§) Recomandă în atenţia publicului, de­pozitul său bogat în cămine, fabricaţie, proprie cu desemn ori fără, delà cele mai înfrumseţate până la cele mai simple. Pregăteşte cămine după comandă, con­form gustului, în timpul cel mai scurt.

Reparaturi s e efeptuiesc repede pe lângă preţuri moderate . Primeşte ori­ce lucrare d e branşe, după comandă.

•

T m щ

•

• • T • I V w w V

• • V

Urmaşul Ini Francise Mirko A D Q L F L O G O F E T Timişoarajosefm, Str. Fröbel N o 16.

Primeşte spre efectuire totfelul de lucrări de f a b r i c â r i d e c ă r u ţ e П Щ

pelângă serviciu culant şi execuţie

promptă. Mai departe

execută tot-felul de lucrări de şelar, lustru­itor, faur şi

rotar etc pelângă preturile cele mai ieftine.

J O S E F J î L I SIBIIU (Nagyszeben), Strada Cisnădiei 47. neguţătorie pentru articlii de sticlă, porcelan şi metal ; farfurii şi blide Înflorate, rame p. Icoane şi jloburi. lămpi, oglinzi, ţljle de sticlă etc.

Recomandă scule bisericeşti : Cupă şi vas de botez ; Potire argintate şi pe dinăuntru aurite; C ă d e l n i ţ ă ; Căldăruşe pentru apă sfinţită; Candele de părete de bronz; C a n d e l e a r g i n t a t e ; C r u c i ; S f e ş n i c e d e a l t a r , C a n d e l a b r e ş. a. Ieftin de tot : ЩЩГ C a n d c l a b r u £ t u x * i t pentru 6 luminări, in mijloc cu vas pentru unt-de-lemn şi glob — sticlă roşie cu prisme de sticlă cu tot preţul 43— Coroane, - й La dorinţă serveşte ca catalog gratis şi franco. — Telefon

S c h w a l b A d o l f f i a Vi lmoí f tinichigiu şi arămier.

Budapest, VII. Verseny-u. 8. И " і мигц

Pregăteşte totfelul de lucrări de tinichigiu, articole pentru bucătărie şi gospodărie, unelte pentru stupărie, vase pentru miere. Fabricate de specialitate: măsuri de litru din tinichea albă ori nickel, cane pentru olei, ladt ort petroleu, facle, lămpi de carbid şi alte articole technice,

Cassete pentru bani.

Catalog gratuit şi franca

R u d o l f B i l l e r , Щ й S Ä " Sibiiu-IVagyszeben,

Atelierul: Rosenfeldgasse 6/a; Locuinţa: Wagnergasse 23|

Primeşte lucrări de lăcătuşerie, precum : grilaje la case noui, poitf trepte, balcoane, îngrădituri la gradine şi m o r m i n ţ g ^ C a s s e de bani contra focului în ori-ce execuţie. Telefoane'cte casă, teleg­rafe şi sonerii electrice, apoi, apaducte, aranjament pentru camere debaie, closette şi fântâni cu pompă pe lângă preţuri moderate şi execuţie artistică. Ori-ce reparaturi se efeptuiesc repede cu pre­

ţurile cele mai ieftine şi pe lângă garantă.

•

>TRIBUNA* INSTITUT TIPOGRAFIC, NICHIN Şl CONS. — ARAD 1911.