Universul literar Anul XLIV N r . 25

17 Iunie 1928 5 L e i

,jLA A RM E\

398. - U N I V E R S U L LITERAR

1 9 1 3 - 1 9 2 8 ST. O. I O S I F

Pă t runz i , r e t rospec t iv , în o p e r a lui St. O. Iosif, cum ai desch ide c a m e r a unu i frate ma i m a r e . T o a t e l u c r u r i l e lui sunt p r ezen t e şi în e l e sp i r i t u l lui , n u m a i el e dus . St. O Iosif "a a v u t u n suflet d e frate.

P l eca t d in Ardea l , căci v i t r egu l c e r u l sub c a r e văzuse l umina e r a t u l b u r a t d e ţ ipă tu l h r ă p ă r e ţ şi d e u m b r a mons t ruoa ­să a v u l t u r u l u i cu două cape te , v ine sp re sosur i le va lahe , l a rg i , a le Bucureş t i lor .

Visător romant i c , cu o s imţ i re de l ica tă el îşi găseş te r e z o n a n ţ e în poez ia aces tor dioi. C i t i se cu î n ţ e l ege re şi p a t i m ă . Fusese copi lul c u m i n t e şi d o r n i c a l ţ ă r a n u l u i nos t ru , c a r e desch ide ochii pe c a r t e şi m a i a les în ceeace c a r t e a e s imţ i re şi e fura t în deosebi d e cea s t r ă ină , care-d a p a r e , c u m e şi n a t u r a l , m u l t m a i boga tă , d e u n d e a d u n ă cu sâr-guin ţă , comori ce îi r ă m â n p e n t r u toa tă v ia ţa s i n g u r e l e r ea l i t ă ţ i şi p e c a r e se s t r ă d u e ş t e s ă le t r e a c ă p e cât se poa te şi în a v e r e a mică a n e a m u l u i său.

Şi a ş a apa r , î n a i n t e d e v e r s u r i or igi­na le : o t r a d u c e r e „Apostolul şi a l t e poezii" d i n Petőfi (Bucureş t i 18%) şi o p l ache t ă „Poezii alese" t r a d u c e r e d in a-celjaşi, în fo rma tu l p o p u l a r a l edi tur i i „Sami tca" (Cra iova , 1897). In p r e f a ţ a a-ces te i căr ţ i , p e l â n g ă p o v e s t i r e a s u m a r ă a vieţii lu i Petőfi , el jus t i f ică a p a r i ţ i a a-eestei t r a d u c e r i în sensul a r ă t a t de noi.

In aces t t i m p s e i n t e g r e a z ă în mişca­rea semănă to r i s tă şi e s t e în a p r o p i a t a tovărăş ie a lui G â r l e a n u , I l a r i e C h e u d i şi D. Anghe l , cu aces ta d in u r m ă leg-ân-du-1 amin t i r i de là „Closerie des Lilas" şi C h a m p e s Elisées a le Pa r i su lu i , ce t r ă i a sonor i tă ţ i l e ve r su lu i ros t and- i an şi va­gul poeziei q u a s i - p o p u l a r c a lui Ver la in , d in c a r e chiar , a m â n d o i , fac o t r a d u c e r e .

Sufletul lui se l asă fu r a t de f rumuse ţ i l e î n t â ln i t e la a l ţ i i şi de ici, d e colo, a d u n ă cu d i s t inc ţ ia co lec ţ ionaru lu i d e g u s t , şi p e n t r u ai săi.

Sub in f luen ţa c u r e n t u l u i s emănu to r i s t el v i b r e a z ă în ve r su r i l e ,,Patriahale"-lor (Bucureş t i 1901), poez ie m i n o r ă , c u m nu p u t e a eşi a l t fe l d in t r ' o in imă ca a lui, de-o d iscre ţ ie f irească, romant ică , pen t ru că se r egăseş t e în t recu t . A v â n d e l e m e n t e de p las t i c i t a te rus t ică , poezia ^ P a t r i a r h a ­le lor" nu e rus t icul v iguros şi real al ce lu i la l t m a r e c â n t ă r e ţ a r d e l e a n ; acela e r a un t r imis al ţ ă r an i lo r , Iosif es te un d e s r ă d ă r i n a t . Ver su l lui e d e o a r m o n i e spontană , da r cons t ru i t ă cu a r t ă pe por­t a t ivu l capr ic ios şi frânt a l versiül ui popu la r ::

Se t ănguesc Tă l ăng i pe căi

Şi n e g u r i c rase D i n n e g r e văi ,

P l u t i n d p e munţi . . . IA f ăgădău La V a d i d - R ă u Sus la r ă sc ruc i Vin t r e i ha iduc i

Pe cai mărunţ i . . .

G r ă e s c înce t Un scu r t popas —

Şi sp re b r ă d e t Po rnesc la pas

Cei t re i călări . . . Sus pes t e p l a iu T ă c u t u l c ra iu Al nopţ i i reci , U m b r i n d potec i ,

Se 'na l ţă 'u zori...

Şi n e g u r i cresc S 'an ină 'n c răngi ; —

Se t ânguesc Şi p l â n g tă lăngi

P e căi pustii . . .

Se d u c r a t a ţ i Cei t re i fâ r ta ţ i Să l tând în şa P l u t i n d aşa

C a t re i stafii...

D a r când a j u n g 1) І л cot i tur i

Un chiot lung Din mii de gur i

1X4 r â m ă stânci Haiduci i mei Doinesc toţi trei

Şi clocotesc Şi hohotesc

P ă d u r i adânci . E aceiaşi muz ică ce se p i e r d e în ine le

mici d e a r m o n i e e te r ică . Şi aici t r e b u e să a m i n t i m p r i e t en i a lui cu Pincio, c a r e a p r e c e d a t poez ia nouă .

Dar suf le tul său era p r e a pl in d e „l ied"-ul r o m a n t i c al lui Heine , şi a p a r e a t u n c i t r a d u c e r e a „ C â n t e c e şi r o m a n ţ e " d e Hein r ieh He ine (Bucureş t i 190t) în ca re t r a n s ­pi ră af in i ta tea lu i Iosif cu poetul melan­coliei caus t ice . Şi e ca rac te r i s t i c , cum Iosif a l u n e c ă p e s t e l i edur i le , în c a r e pointa i ron ică a m a e s t r u l u i e r a m a i ac i ­dă şi cu lege n u m a i melanco l i a şi muzica aces tora , cum ca rac te r i s t i că es te t r a d u ­ce rea la p re fa ţ a aces tor cân tece .

E r a p r e a s en t imen ta l să fie acid şi dacă, a r a r e ,nu poa te să ignoreze aceas tă no t ă e l o u m a n i z e a z ă şi o r e d ă cu un suspin în col ţu l buze lo r .

Cu aces tea , î ncep să s e înf i r ipeze „cân­tece le" h l i d in vo lumul cu ace laş n u m e ce va a p ă r e a maii tâ rz iu , în „Poezii" 1901—1902 (Bucureşt i 1902) c a r e sun t d i s t inc te de poezia „ P a t r i a r h a l e l o r " şi în c a r e poe tu l î ncea rcă câ t eva i c o r d u r i d e p r e l u d i u pc lira e l eg iacă de n a i t â rz iu .

C u n o s c â n d ro lu l c u l t u r a l a l t r u b a d u ­ru lu i — Iosif a fost un t r u b a d u r — se impres ionează d e m o m e n t e l e mar i a le n e a m u l u i s ă u şi ce ru l în coşit J e f lăcăr i le răscoale i a lui 1907 î l face să ic r ie , în acelaş vers l impede şi duios , d r a m a isto­r ică „Zor i le" (2 acte', .'iueuve.jti 1907) o icoană a u n u i vis d e răsă r i t de soare , in A r d e a l u l impi la t de a tunc i .

A r e p a s i u n e a reven i r i i şi c izelăr i i („Poezii", 1893—1908 Bucureş t i 1«J08).

E locul acum, să a m i n t i m d e acel ca­pitol i n t e r e san t pen t ru v ia ţa lui, da r mai

t) D e nota t că aceas tă s t ro fă lpseş te fl |n „Convorbiri i L i t e ra re" , u n d e se pu­bl ică poezia .

i n t e r e s a n t p e n t r u i s tor ia noas t ră litera­ră : Dioscurii .

Viaţa noas t r ă l i t e r a r ă încea rcă pentru p r i m a d a t ă aşa ceva : Doi poeţi , două i nd iv idua l i t ă ţ i d i s t inc te deci , îşi conto­pesc a r t a şi d a u naş t e r e une i a treia in­dividu a l i ta te , ve r i t ab i l ă ca şi cele două. •

Nu cunoş t i p a r t e a d e contribuţie a nici une i a . O b ă n u e ş t i mimai . Poţi să p r e s u p u i că s e n t i m e n t a l i s m u l lui Iosif, a v e a n e v o e d e fan tez ia ascu ţ i t ă şi pre­cisă a lui D. Anghe l , p e n t r u a se înălţa şi eă A n g h e l s imţ indu- se e t e r i c se între­gea şi se p o n d e r a cu sentimentalitatea du ioasă , p ă m â n t e a n ă , a ce lu i dintâi . Dar nu po ţ i c u n o a ş t e d e u n d e începe unul şi u n d e s fâ rşeş te celai t . E în aceas tă conto­p i r ă o fină î n ţ e l e g e r e d e ar t is t , o inte­l igen tă au to -cunoaş t e r e , o r enun ţa re tra­gică (pe l â n g ă t r ag i cu l omenesc în care s'a s fârş i t ) .

De-a ic i ies ace le fantezi i dramatice, p u n e d e du ioş i e p u r ă : „Cometa" sji „Legenda funigeilor", ptoemul ocazional „Carmen Saeculare". D a r minunatul „Caleidoscop al lui A. Mirea", tipăritura coche tă a „ M i n e r v e i " (1908—1910), carte de u m o r uşor , c a r e î n v ă l u e brutaEtatea j u r n a l u l u i î n t â m p l ă r i l o r cot idiane şi din­t re car i poe tu l se î n a l ţ ă în carul eteric a l reg ine i Mab c ă u t â n d să salveze wb h a i n a poezie i ceeace e m a i reprezenta­tiv d in v ia ţa d e toa t e zi le le d e atunci.

„Cântecele" (Bucureş t i 19t2) însă vor­besc ma i p l in d e poe tu l St. O. Iosif. Ver­sur i le , s t r o p i ce cad n a t u r a l dMtr'un pa­h a r p r e a plin. St ropi i aceşt ia transfor­maţ i m i n u n a t în m ă r g ă r i t a r e ce ingbir-l a n d e a z ă f iece p a g i n ă d i n ca r t ea aceasta elegiacă, n u o e leg ie seca tă d e durërie şi j a p ă s a t ă d e t r ag icu l fa ta lu lu i ca statala cu ace laş rnume a la i Han . Aceasta—j)oa-ie să fie e leg ia v remi i noas t re . Elegia lui Iosif e minoră , un. suspin . Şi la urmă, tél pas iunea lui : p r e l u c r ă r i , traduceri: ( a r m e n Sylvia. He ine , Goe the , Roseeţer Saadi , Lenau .

C u l t u r a l , n a ţ i ona l şi cald) dina# („Din l egende l e n e a m u l u i Ноііепдаіепі d u p ă Schwebe l . Buc. 1911), că într'o epo­că d e r e n a ş t e r e na ţ iona lă , simţind vântul nou, ce începea să ba tă , în ca re poezia de v i s a r e şi d m o ş i e nu-ş i m a i avea ros­tu l .el m o a r e a r u n c â n d ca un salut poe-z.ietii r ăzbo in i ce ce avea să vie •': La A r m e !

St. O. Iosif es te sc r i i to ru l care s'a s » ţit obl igat să ştie mai mul t decât limba n e a m u l u i său , c a r e s'a s t r ădu i t cu reuşită să-î l ă r g e a s c ă t i pa r e l e neformate inciţi să le apropie, d e l imbi le m a r i europene şi astfel de l à e l avem minuna te le „Tăl­m ă c i r i " (Bucureş t i , 1909), în care faimoa­sa b a l a d ă a lui B ü r g e r „Lenore" nit-ji p i e r d e sonor i t a t ea d e t ropo t fantastic ţi 1 l e ine şi-a găsit u n i s t e ţ tâlmacilor. (Are vremea n o a s t r ă n u î n c e a r c ă aceiaş sfri-cluinţă ? Arghez i nu es te o a r e un máMftii a lch imis t c a r e î n alambicul săli-e l i x i ru l l imbei r o m â n e ş t i ? ' "••у#

Şi, de a ce i a , n u m a i aces te însii<şi'r|;îiţcj l e -a r a v e a Iosif, t r e b u e în ţe les şi iţ№

CONST. НІЩ

UNIVERSUL LITERAR. — Ш

ST. O. IOSIF NOTE BIOGRAFICE

St. O. Iosif a u r m a t cu r su r i l e şcoalei primare d e pe l â n g ă l iceul ortodox; al cărui di rector era ta tă l său. A in t r a t apoi în cursul secundar , t e r m i n â n d clasa IV in 1888.

Mutându-se t a t ă l său la Sibiu, unde fusese numit d i r e c t o r a l Semina ru lu i St. 0, Iosif face clasa V la liceul u n g a r d e stat deacolo. Atmosfera nu-i convenea însă. Scr iso­

rile pe care le-a t r imis , in v r emea aceea nnui prieten d in Braşov a r a t ă nu n u m a i impresiile sale l i t e r a r e de .atunci , d a r şi părerea d e rău după , .Nucul" său din

ша. fetiţa poetului ucisă de o schijă de bombă «n 1916

bjCT. Fiind în p r i m e l e c lase l iceale , 10. Iosif. p re fe ra ca ore le l ibere ua, să le p e t r e a c ă cet ind cocoţat pe închini unei r a m u r e g r o a s e a unu i ic din grădina „casei d i r e c t o r i a l e " ; — irai din „ P a t r i a r h a l e " , d e mul t dobó­ik pământ, p e n t r u a face loc ac tua le i Ide,gimnastică a l iceului Andre i Sa­ma. Poetul pleacă din Sibiu. T r e c e munţ i i uneia Bucureşti , u n d e t a t ă l s ă u avea i nepot. Urmează cu r su r i l e l iceului ktei Basarab ; ac i îşi d ă b a c a l a u r e a t u l , inemea aceea, famil ia b ă t r â n u l u i lo -Itine, „în ţa ră" , p ro fesoru l fiind numi t ipmnaziul nou înf i in ţa t din Tu rnu -Mă-irele, Greutăţile mar i , o spuză d e eo-inoartea mamei poe tu lu i — toa te nu li ajuta mij loacelor d e educa ţ i e a l e i,St. 0. Iosif. ca re d u c e Ia Bucureş t i o ijî împovorată d c l ipsur i . î n t r ' o v r e m e mia într'o b a r a c ă d in a c t u a l a g r ă d i n ă iefalescu, (pe stri Ş t i rbey-Vodă) . Constrâns,de nevoi , i n t r ă în redacţie,

z i a ru lu i „Epoca" condusă de Nicolae Fi bpeseu . Aci face cunoş t in ţa lui Ant i ini-r eanu , Virgi l Cioflec şi Sandu Aldea. Cu V. Cioflec p l eacă m a i tâ rz iu la Par is , u n d e scr ie „ P a t r i a r h a l e l e " .

P r i m e l e poezi i se p a r c că St. O. Iosif le-a t r imi s la „ fami l ia" Iui Iosif Vulcan d in O r a d e a M a r e . La Bucureş t i , poe tu l î n c e p e să pub l i ce în „Via ţa" lui. V l a h u t ă şi a d - ru lu i Ureche . II î n d r ă g e ş t e Vla­hu tă , c a r e 1-a cons ide ra t t o a t ă . v i a ţ a lui ca p e u n fiu. Iu î n t r u n i r i l e l i t e r a r e de là Vlahută , Iosif p r i n d e a a se reculege d e u r m e l e t i m p u r i e i sale sufer in ţe , găs ind o a d â n c ă p l ă c e r e în a s c u l t a r e a maeş t r i lo r .

Mai t â rz iu , cunoscându-1 C a r a g i a l e , i-a a r ă t a t o a fec ţ iune n e m ă r g i n i t ă ; n u odată C a r a g i a l e şi-a e x p r i m a t , în public , aceas ­tă i ub i r e d e p ă r i n t e şi a d m i r a ţ i a sa pen ­tru poet. Se poa t e s p u n e că d e s ă v â r ş i r e a t a l en tu lu i Iui Iosif. a fost făcută p r i n t r ' u n contac t eu ves t i tu l m a e s t r u a l s t i lului , ca re a fost C a r a g i a l e . Nic iodată , la cu­noscu te le mese d i n b e r ă r i a d e p e s t r . C â m p i n e a n u , C a r a g i a l e n'a u i ta t să a-d reseze lu i Iosif c u v â n t u l său de admi ­ra ţ ie , d u p ă ce şl icuise, cu spi r i tu l său caust ic , ţie cei la l ţ i conmeseni . Aci, s'a legat şi s t r â n s a p r i e t e m e a poe tu lu i cu a r t i s t u l P e t r e Liciu, c a r e venia a p r o a p e t o t d e a u n a însoj i t d e r e g r e t a t u l Pe t re I.o-eus t eanu .

Vechile p r i e t e r i r , de là . .F loare Albas ­t r ă" , cu Chentl i , Cons t an t i ne scu -S t ans . Ant ini i rcaiui . inginer Stânuloseu Cor io . lan. — Iosif le-a păs t r a t cu mul t ă orc-<І ІII [ c i .

î m p r e u n ă cu C h e n d i şi cu I. Seur tu au fundat „ S e m ă n ă t o r u l " ca r e a t r ecu t , apoi , sub d i r e c ţ i u n e a d- lui N. J o r g a . Învă ţa ­tul şi sc r i i toru l l o rga I-a iubi t şi 1-a st i­mat — poa t e tocmai p r i n , f a p t u l că poe­tul , cu f i rea sa de l ica tă , i-a a l ina t supă­ră r i l e t r e c ă t o a r e

In t re l egă tu r i l e p r i e t eneş t i , t r e b u i e să urai a m i n t i m de aceea eu Zahar ia Bâr-

St. O. Iosif cu Ilarie Chendi

sau, cu .Sandu Aldea (pe ca re Iosif 1-a a d u s la . .Epoca" snăpâridu-I de o meca­nică s lu jbă la căi le ferate) , cu Bogdan-Duică , cu Sext i l P u ş c a r i u , d i s i inusu l său p r i e t e n d in Ardea l cu ca re a î n t r e ţ i nu t o co re sponden ţă ac t ivă , cu O e t a v i a u Coga .

D u p ă ac t iv i ta tea d e l à „Semănă to ru l " şi-a t e r m i n a t s tud i i l e u n i v e r s i t a r e la fa­c u l t a t e a d e l i t e re d in Bucureş t i , oând s'a şi căsă tor i t . N u m i t cus tode l,i Fnudn ţ iu -

nea u n i v e r s i t a r ă Caro l , a r ă m a s aci- p â n ă la s fârş i tu l vieţ i i sale, la 5 Iun ie st. v . 1913.

D e t e r m i n a t d e Alex . D a v i l a şi Popo-vici B a y r e u t h , St. O. Iosif a t r a d u s ci­c lu l W a g n e r , d e p u n â n d o" s â r g u i t o a r e muncă . C â n d a t e r m i n a t t r a d u c e r i l e , Io­sif t r ecu în p e r i o a d a t r i s t ă a boa l e i sa le vechi . a s cunsă p â n ă şi medic i lor . C â n d a fost descoper i tă , e r a p r e a t â rz iu .

C. V.

ca d e ^ c a w c a I e

A v e a o m e m o r i e n e o b i ş n u i t ă . M i n t e a lui, o a d e v ă r a t ă b ib l io t ecă de ve r s t i r i . După t re i t r a n s c r i e r i a t r a d u c e r i i lud H a m l e t , t o a t ă t r a g e d i a rămăisies© — ca o t a i n i c ă şi v ie v e r s i u n e — î n m e m o -

, r i a lu i Iosif. Bl deobiicei t ă c u t şi d i s ­cret , a v e a o nestăpânii i tă b u c u r i e să recite, c u g l a s t a r e şi s ă - ş i î n s o ţ e a s c ă v e r s u l f avor i t cu wn ges t l a rg . To t Bea-u d e l a i r e şi cea m a i b u n ă p a r t e d in Ve.nlai.ne, s e î n s o ţ e a u l a o l a l t ă -cu Sch i l ­l e r şi S h a k e s p e a r e în, d r a g o s t e a lu i peruira poezie . Ii p l ăcea lu i Iosif s ă a u d ă Viersul.

,.Nu pot concepe cu foaia albă dina­inte. Trebue să mă plictisească versu­rile, care îmi sună în urechi, ca sft le scriu".

1913. O zi t r i a t ă d u p ă martra, lui ne ­n o r o c i r e f a m i l i a r ă . U n f ra te al p o e t u l u i la p i a n , î n c e a r c ă o m e l o d i e penjtru vetr-su r i l e d i n *Ţa ra m e a " , loeiif «e a p r o p i e b r u s c (Iei p i a n :

— „ î m i r e c u n o s c v e r s u r i l e . Dan' n u . N o u ă ne t r e b u e u n cân t ec nou , um s t r i ­g ă t n o n .

A d o u a zi : „ L a a r m e ' ' î ş i a v e a toa t e s t rofele gata . Seara , la Cas ta ld i . Pes te c â t e v a zile înijr'utn cerc i n t i m L a a r m e era spusă d e Iosif — e m o ţ i o n a t — cu a c o m p a n i a m e n t u l lui Cas ta ld i . Mur-seil'leza t r o m ă n e a s c ă — aş a c u m i s 'a s p u s a t u n c i era g a t a . P e s t e o s ă p t ă m â n ă la A teneu u n f o r m i d a b i l tm'iU'mf.

La cafenea, d i m p o t r i v ă a g i t a t şi ne r ­vos . II n e c ă j e a a t m o s f e r a de acolo V Uneor i înisă ( î n e x c e l e n t ă d i s p o z i ţ i e r e ­c i t a u n v e r s nou , v e s t e a u n p o e t de cu ­r â n d descotperiltl, d i s c u t a ccwwints, r e co ­m a n d a o c a r t e , se imteinesa de un n u m e n e c u n o s c u t . I n t e l i g e n ţ a lu i oAiteanpla-t ivă n u c u n o ş t e a tertuşi obosea l a pen­t ru l e c t u r ă .

N i c i o d a t ă n u s a î m p ă c a t c h i a r în r a ­rele c l ipe de b u n ă d i spoz i ţ i e — cu a t ­mosfera cenac lu r i l o r şi cafenele i din B u c u r e ş t i . L u i Arom. C o t r u ş i-a s p u s î n t r ' o zi :

. .Copiiule, de ce să-ţi f răngi a r i p i l e în a c e a s t ă S o d o m ă . R ă m â n î n A r d e a l . Scrie şi c i teşte . C u m aşi dori să fi r ă ­m a s acoio , a c u m d u p ă cele t r ă i t e a ic i .

UNIVERSUL LITERAR

p o e ж I e GEORGE GREGORIAN

E R I

E i i m ' a c u l e s u n f l u t u r e p e - a r i p e j

— U n î n g e r d i n t r ' u n f a r m c u z o r i l e —

Ş i m ' a p u r t a t p e t o a t e florile

O e e a n u l i i i d e l u m i n o a s e c l i p e ,

E r i u n i s v o r s i - u n v â n t d e a p ă m i c

M ' a u p r i n s î h t r e m u r a r e a l o r d e - a p r o a p e ,

M i o p m ' a u l u a t d i n p l e o a p e

Ş i m ' a u t o t d u s p e - a r g i n t şi p e n i m i c .

E r i , Z i u a , r ă t ă c i n d t i - ş i c ă p r i o a r e l e

I n j u r u l m e u , m ' n ' n c i n s c u b r a f f r a g i l

Ş i - a m s t a t p e s â n u l e i c a u n c o p i l

P r i v i n d u - i s o a r e l e I

Ş i e i ' i , o p a s ă r e d e î n s e r a r e

S ' a r e v ă r s a t î n b r o d e r i e d i n t r ' u n t e i

Ş i m ' a c u l c a t î n g l a s u l e i

D e s m i r n ă j d e v ă z d u h ş i d e u i t a r C i

Al. O. TEODOREANV

N U N T A D O M N I Ţ E I

Ş i - a i s ă p l e c i D o m n i j ă L e a r i ă I n r ă c l v a n c u p a t r u s u r i , Ai p l e c a ş i n u t e ' d u r i P l â n g i M o l d o v ă ; s c r i e p e a n a

C u î m p ă r ă t e a s c ă s l o v ă T e - a c e r u t s l ă v i t n l c r a i D u p ă j a l n i c u l a l a i S c r i e p e a n a , p l â n g i M o l d o v ă

A c o t i t p e l a p o i a n ă R u s u l c u D o m n i ) a n o a s t r ă P l â n g e V o d ă l a f e r e a s t r ă P l â n g i M o l d o v ă , s e r i e p e a n a ,

S o a r e , c u m d e n n t e s t i n g i ? V i a f a , c u m d e n u n e I e ş i ? N u m a i j a l e e î n I e ş i P l â n g i M o l d o v ă , p l â n g i .

FRANCIS J AM MES

C A T R E N E

D O R U L D E P E U R M A

S ă m o r a ţ a c u m v â n t u l î n fo i s e l i n i ş t e ş t e C â n d d u p ă o f u r t u n ă l e ş t e r g e l a c r i m a , N ă d ă j d u i n d u m i l , c ă b u n e l o p r i m e ş t e S ă l a s s ă - m i p l e c e a t u n c i a s p r e D o m n u l i n i m a .

T A T Ă L U I M E U , G U A D A L U P E A U

G â n d e s c l a m a r e a , c a r e s e l e a g ă n ă î n u n d e Ş i p a r c ă v ă d a c u m a î n n o a p t e a a s t a g r e a A d â n c u l n e s f â r ş i t , c â n d g o l , c â n d p l i n , d e u n d e I e ş i — c o r a l i u s f â n t — c o p i l ă r i a t a .

C O N T R A S T

P l u t e s c u ş o a r e f l o r i p e a p ă î n t r ' u n v a s D e p a r c ă m â i n i d e n i m f ă l e - a r f i l ă s a t s ă c a d ă A c o l o , p r e c u m a r f i n i n s f u l g i d e z ă p a d ă ; Ş i d o a r а fo s t o m â n ă d e p o p ă s c u n d şi g r a s .

P R O C E S I U N E

S u b p a ş i i D o m n u l u i î n t i n d d r e p t c r e d i n c i o ş i i P e d r u m u l d i n s p r e t e m p l u o p â n z ă a l b ă ş i S e p a r e c ă î n v a l u r i d i n m â n a l o r c o b o a r ă P â r â u l d e f ă i n ă c u r g â n d u ş o r d i n m o a r ă

L I C H I D

C a d r a m u r i d e g l i c i n ă î n c h i p u i n d c a s c a d e L u c e ş t e i a r b a c u m o a p ă c u r g ă t o a r e Ş i c e r u l m a i a l b a s t r u , p ă t a t c u a l b , s e p a r e C ă e u n l a c p u r t â n d u - ş i v i n t r e l e l e n o m a d e .

S F Â R Ş I T D E S Ă R B Ă T O A R E

N e l ă m u r i t î n t o a m n ă , a s e a r ă - a m r e v ă z u t A c e e a ş i l u n c ă u n d e a m p e s c u i t n o i d o i , T t i p l e c i ş i e u r ă m â n m a i t r i s t ş i n e ş t i u t C u m s u n ă d e d e p a r t e n n c â n t e c d e c i m p o i u .

Z Ă R I D E P Ă Ş I T E

D r u m e t u l e , t e p i e r z i a s t f e l î n c â t s e p a r e , C ă d r u m u l t e a r u n c ă l a f i e c a r e p a s Ş i ' n c a l e a t a n u e s t e s f â r ş i t ş i n i c i p o p a s . A i s ă ' n t â l n e ş t i c â n d v a p e d r u m u r i U r s a - M a r e ?

L I M P E Z I R E P A S T O R A L Ă

U n s i n g u r n o r e c e r u l ş i î n c r u n t a t s e ' n c l i n ă , A c o p e r i ş i ' n e a c ă d i n v â r f u r i o c o l i n ă , D a r d i n î n t u n e c a r e a a c e a s t a m a i p e u r m ă , S p ă l a t ă ' n p l o a i e a l b ă , c o b o a r ă j o s o t u r m ă .

T r a d . M I H A l t SERASTIAM

U N I V E R S U L L I T E R A R . — 101

A C O R D Vintllă Russu Şirianu

E in scrisul lui Vintilä Russu-Sirianu o mobilitate şi un joc de accente care cores­

pund fără îndoială deplasărilor moleculare din cuprinsul unei formalităţi ce se for­

mează. Poet cu intermitenţă, autor dramatic care nu recidivează, critic în orele libere şi

prozator din vocaţie, acest benjamin al generaţiei precedente îşi caută mereu formula.

Schiţa pe care o publicăm azi e o frumoasă dovadă de luciditate şi sugestie în

ace/aşi timp.

El a l u c r a t azi m a i m u l t ca de o b i -csiu : zi încărca ta , p l i n ă de a l e r g ă t u r i cu zăduful p r e o c u p ă r i i î n f i e r b â n t â n d (amplele.

S'a în tors acaisă m a i t â r z i u , a m â n c a t mai putim .şi a b ă u t m u l t : e oíbösit.

Trecând de g r a b ă în o d a i a d e сиікаг.ч, Işi Întinde b ine oase le , r ă s t i g n i n d u - ş i braţele în gol,, făisâir.idu-işi c apu l pe spa ­te ca urn spic copt pe tuilipina g â t u l u i .

Se destbracă g r eo iu (n,ui s u n t m a ş i n i de desbräcat ? Ce b ine a r fi !) Ves ta a

. lunecat suib s c a u n , . g h e t e l e l ă s a t e în wia greută ţ i i de ge s tu l î m p o t m o l i t în

ffi, lovesc p a r c h e t u l boncărninjd usca t , şi trece în s i l ă p i j a m a u a şl ins ta lâm-

du-se pa sofa pi-onuir.tţă e a p e n t r u el : — Ce oboseală. . .

Ea, la o g l i n d ă , d ă u l t i m a p e r i e piep-ttoăturii de n o a p t e şi — p e n t r u puful ie pudră .ui tat pe rmăsurţă), p e n t r u fiaico-DUI de p a r f u m d i n d u l a p , p e n t r u a po­trivi storurile — t r e c e de c â t e v a ori p r i n faţa lui.

E plimbarea rituală. Cămaşa s c u r t ă şi s u b ţ i r e u m b r e ş t e

plăcut con tu ru l t r u p u l u i l iber , m e r s u l feagună r o t u n j i m i i e l a s t i ce , m u g u r i i In-

ifioeţi a i s â n i l o r vo r s ă s p a r g ă î n primăvara de măta^ăi , puilpel« l u c i o a s e Й genunchii de sidef, i au c i l m u r i ne s -linjenfte...

ace p e n t r u s i m ţ u r i d i n p l i m b a r e a r i t u a ­lă, n u s'a r i d i c a t a s t ă s e a r ă de p e z i a r u l ce-i m o ţ ă i e în m â n i , deşi ea a t r e c u t de­f in i t iv sp re pa t .

Ipoc r i t ă , o j u m ă t a t e d e ceas s 'a s c u r s a ş a p r i n dlormitc«'U'l c o n j u g a l .

E l c i teş te , d a r l i t e i i l e îi j o a c ă i n ochi ca p r i v e l i ş t e a la c â m p în v ip ie die A u ­gus t . P e genei ,i s ' au a şeza t f l u t u r i i dulc i ai s o m n u l u i eă-i a p r o p i e p l eoape le . A-n i o i ţ e a l a se c u i b ă r e ş t e a d â n c p â n ă în m ă d u v a o a s e l o r . I n c h e e t u r i l e n u se m a i m u l ţ u m e s c cu s t r â m t u l confor t a l so ­falei .

P r u d e n t (să n 'o î n t â l n e a s c ă pe a ei) el a r u n c ă pieziş , o privirel p l i n ă de j i nd s p r e p a t u l pof t i tor şi l a rg .

C u m l-ar v r e a ! D a r s i n g u r . E a s ' a aşezat- î n s ă de m u l t tai pu fu l

i n â n g ă i o s . Răs fo ie ş t e o ca r t e . P a r c ă a r i n t e r e s a - o . P a r c ă . D a r în v ine le s u b ţ i r i , s u b p ie l ea f ină ,

furnici g â d i l i t o a r e îşi d a u î n t â l n i r e c u o r a c o n s a c r a t ă c a r e a s u n a t în s â n g e .

II p r iveş t e pe fur i ş : a b i a m a i pufă ie d i n ţ i g a r e ş i cască , cască .

Atunc i och iu l í e m e e s c c o n f i r m ă ceea-

ce i n s t i n c t u l gh ic ise d e l à î n c e p u t u l se­rii...

Se r i d i c ă p l ina de firesc, î m b r a c ă u n h a l a t şi s p u n ă f r ă ţ e ş t e :

— Sutnt p u ţ i n r ăc i t ă . M i - a m p r e g ă t i t o ba ie f i e rb in te . A m s'o i a u m a i l u n g ă . Nu m a i fuma . A r t r e b u i să t e c iu lo . N 'a i g i i j e n u fac agomot c â n d m ă în­torc .

E l a t ăcu t , clar p l eoape le lui a u c l ipi t r e c u n o s c ă t o r .

In o d a i a d e c u l c a r e o r e s p i r a ţ i e cre­ş te ritmate.

Dincolo , lin a p a m o l e ş i t oa re , u n t r u p a lb se d e s t i n d e c u m i n t e , f i indcă ochi i pe j u m ă t a t e î nch i ş i p r i ve sc s p r e d i m i ­n e a ţ a cu t r ez i ţ i r o b u s t e c â n d m u ş c h i i b ă r b ă t e ş t i t r e s a r şi mâir.ia p u t e r n i c ă p r i n d e s â n u l svâcn i t o r .

I n î n ţ e l e p t u l e c h i l i b r u a n i m a l n ic i o p o a r t ă nu s'a desch i s p e n t r u desa-măg i r i . . .

Din „ o d a i a m a r e " , o i i n c u l b a t e o r a cuverniită' familiail.

V i b r a ţ i a se r ă s p â n d e ş t e în t o a t ă casa , ca u n a c o r d .

Dar privirea lui, care culege a l tădată

•m. — UNIVERSUL L I T E R A R

M O R Ţ I I N T R U D O M N U L F. A D E R C A

In tren — noaptea . D. Aurei venea d inspre munţ i . Câmpia Dunăr i i care începe cu mult

înaintea Bucureşti lor, , se res t rânsese în „ehi — şi sufletele deveniră şi ele pre lungi , monotone, cenuşii. Tovarăş i i de compar ­timent, plictisiţi , nici osteniţi nici odhi-niţi d a r enervaţ i , p r i veau la ceasornic din două în două numite . C â t e unu l ap r indea o ţ tgare ; f lacăra chibr i tu lui era un eve­niment , ia r toa tă aven tu ra ţ igării fuma­te, pas iona tă ca o cr imă fără scop.

Mai e r a o o r ă şi j u m ă t a t e până i i Bucu­reşti. D u p ă ţ igăr i le fumate, mai t r ecuse ră trei minute . Cineva râse şi făcu socoteala că p â n ă ' n Bucureşt i ar t rebui să fumeze încă vre-o 25 de ţigări... D a r ţ igara a doua nu mai avu hazul celei dintâi , iar ţ igara a t reia mâhn i a d â n c tot compar t imentu l .

D. Aure l avea câteva cărţ i , p roaspă t a-părt i te . Nu cupr indeau mare lucru şi nici un efort inte lectual p rea m a r e n u cerea y ci t i torului . D a r această dub l a r e a vieţi 'i . posibili tatea de mul t ip l icare a evenimen­telor în acel negru cosciug care fugea pc şine. anost , sp r e Bucureşt i — botăr î t , cu acele căr ţ i d. Aure l era u n nababi a l mira­colului ! T r e n u l ar fi pu tu t , d u p ă el, să nu mai a jungă nic iodată . în Bucureş t i şi n fiiinase, de o oră, nici o t i ga i e .

In d reap ta Iui, un fost c a m a r a d de gim­naziu, ţ ine în bra ţe , cu mândr ie , o cut ie mare de ral iat . E negustor d e stofe şi a-vând t rebur i pr in Orşova, s'a a b ă t u t şi pe la Ada-Kalé . Şi-a m ă r t u r i s i t in ten ţ i i le , în gura m a r e : Va m â n c a r aha tu l cu soţia si fetiţa si va p ă s t r a cutia suvenir , în sa­lon. Ii plac lucrur i l e autent ice , ve r i t ab i l e D a r o bănu ia l ă , de d a t a asta îl încearcă : dacă nu cumva în cărţ i le pe care le citeş­te d Aure l n 'o fi î n t r ' adevă r u n r aba t de o a l tă esenţă, de o a l tă autentici tate- .• Crezu că t rebue să se expl ice .

— Nu mai citesc, d ragă . Ce vrei să fac ? In t re fabricanţ i i şi clienţii mei nu merg'-' Goethe, Heine, Verlaine.. .

— Ştiu, r ă spunse d. Aurel împăciui tor . Nu merge decât Shakespeare .

— Tocmai ! şi râse. Aşa că nu mai ci­tesc. La şcoală, da , citeam... Ţii m i n t e ? Aveam cărţ i ex t rao rd ina re , da r n 'aveam du lap , l e - a m da t sori-mi. S'a măr i t a t cu Bărzăune , avoca tu l . El avea du l ap , d a r n 'avca căr ţ i .

— I\i citesc ? —- Nu. D a r au un copil... Are să citească el, lu faţă, pe canapea un inginer . Se recu­

nosc, vag. In sfârşi t îşi reamintesc : — A ! D u m n e a t a eşti ţ... zice d. Aurel . --- Eu ! r ă s p u n d e cu voce groasă d. in­

giner — Ce bine îmi pare! . . . . Nu le-am ui ta i .

D u m n e a t a întemeiaseşi când e r am la li­ceu, societatea c u l t u r a l i . .Tinerimea" şi . .Tinerimea abst inentă" . .

— Da. Mă pasionau tenie chestiile, şi mai cu seamă cele ale t inerimii . Ani fost şi în Belgia. Acum sunt Ui o societate p a r ­t iculară, lignit \.şa cu (râde) m ' a m a-brut iza t . î m i dai voe... Ce curţ i sunt astea? A t Versuri... Paul Valéry... Nu, dragă . în pr iv in ţa a s t a sunt f ixat . Eu nu citesc ité­r â t pe Victor Hugo. In ă la găseşti , domnu­le, tot ce vrei j Şi ai de citit toa tă v ia ţa !...

D Aurel tăcea .E adevăra t , a t i tud inea lui părea j igni toare D a r nu putea vorbi.

Simţea că e în t r ' un compar t imen t de oameni muţi , expu lza ţ i d in t r 'o ţ a r ă eare- i repudiază şi des t ina ţ i unui oraş ca r e ne ­voind să-i pr imească s'a ascuns undeva In noapte . 1). Aurel cău ta totuşi o jus t i f icare ace lor „fraţ i ' ' î n t r u noap te , cu in le spunea , poate şi din spa ima care 1-a u r m ă r i t J?i to r tu ra t cu nean tu l ei o viaţă în t reagă : spaima do s ingură ta te . Nu, îşi zice», d. Aurel : nu e nevoe neapă ra t ă de o cur te cu poeme, ca toa te feţele bun i i s ă se ros­togolească pe d ina in tea ochilor fermecaţi . O m u l care n'a pus nic iodată mâna pe c a r i i , e în t reg şi desăvârş i t — ca u n nud . Mizer şi mut i la t e numa i omul ca re a citit o s ingură car te , şi numai odată în v ia ţa Iui : c năuc şi t r ivial , ca un om care ar eşi în ul i ţă gol, in cap cu o pă l ă r i e de pae .

Sunt hermafrodi ţ i i sufletului . Sunt oamenii care t răesc p e j umă ta t e

î n t r ' un liemisfer, pe j u m ă t a t e în cellalt hernisfer a l vieţii .

Din clipa în, ca re s 'au depă r t a t de tórá­mul înflori t cu esenţa litei'U tipărite — ei au r ă m a s odioşi în propr i i lor ochi. (a prin farmec, pu te r i l e cele mai preţioase, a le suf le tului lor, s'au sleit ; tentaculele vic(ii in te r ioare s 'au a t rof ia t . Sc dedau In vicii in te lec tua le m ă r u n t e : colecţionează t imbre sau cresc canar i , se apucă watt se lasă de tu tun , ur tncsc toate anecdotele eu pr iv i re la v re -un m a r c răposat . în fmiilia lor devin t i rani . Nu îngădui- nevestei de­cât lecturi clasice i a r copiilor numai cărţi­le do şcoală, l i pr iveşt i , în tren. Pairi sunt în t r ' o v i t r ină d e panopticuni . Dup» ce a u moşteni t u n suflet, ei nu trrtesc o viaţă sufletească. F u m e a z ă din plictiseală. 1 neori râd . D a r n u t r ebue să iei scama la ei.

Sunt mor ţ i , îşi zise 'n gând d. Aurel.

S F A N Ţ U L A C O R D D e p a r t e de mine g â n d u l de a vorbi

desp re v r e u n acord politic, d ip lomat i c sau — poa t e — rel igios .

Fără să neg î n s e m n ă t a t e a unor astfel de aco rdu r i , îmi voiu îngădui , cu învoia­la ce t i tor i lor , să mă op resc la ceva ime­diat, să t r a t ez — ca, dea l t fe l şi a l t ăda t ă , o d u r e r o a s ă ches t iune g rama t i ca l ă . Mă gândesc la e l e m e n t a r u l aco rd d i n t r e su­biect şi p red ica t în f avoa rea căru ia , dacă g rama t i c i l e oferă , t eore t ic , un colţ işor, massa cea m a r e a vorb i to r i lo r n u în­d răzneş t e să p o r n e a s c ă o c ruc iadă . Şi din acest p u n c t de v e d e r e indo len ţa e a-ceiaş .

Ceva ma i mul t : pe cons idera ţ i unea faptului că glasul iniiljiiiiii es te glasul lui D u m n e z e u c h i a r în ches t i imi d e l im­ba — ni se cere nouă , celor pu ţ in i , să consimţim, şi cu felul nos t ru d e a vorbi , ilar şi cu ca l i t ă ţ i l e n o a s t r e sociale, un mod de e x p r i m a t e care , d e p a r t e de a Iii neaoş — p o p o r a n ă , îşi a r e obârş ia şi ecoul în m a h a l a l e l e m ă r g i n a ş e a le ora­şelor m a r i sau în comune le s u b u r b a n e .

De aci r ezu l t ă că — de fapt — ne gă­sim în fa ţa a t r e i l imbi : u n a c u l t ă — a-ceia a că r ţ i lo r : a l t a neaoş -poporană — aceea a sa te lor şi a poeziei rus t ice : a t re ia — a maha l a l e i .

Şi îucă : as i s tăm, zi de zi. Ia lupta u n t r e ele, la aceas t ă cont inuă in

t e rpeno t ra ţ i t ine . N a t u r a l că sch imbur i l e d i n t r e l imba

poporu lu i şi ace ia a s c r i i t o r i l o r . n u pot da decâ t r e z u l t a t u l î m b u c u r ă t o r al uni­ficării Hnguistälce şi, oda tă cu el, pe a-cela al consol idăr i i l imbi i l i t e r a r e . Na­tura l că aceste schnibur i ne -a r pu tea duce, î n t r ' u n vi i tor î n d e p ă r t a t , Iu o con­topi re a celor d o u ă idiome. Din neno­rocire î n t r e e l e s tă i d i o m u l s u b u r b a n care pozând când în id iom p o p o ran , când in cult, înijprumută, d e n a t u r â n -du-le , forme şi d in u n u l ş i d i n ce lă la l t .

Voiu greşii o a r e dacă voiu cons idera că l ca rea s fân tu lu i aco rd ca o in f luen ţa ii m a h a l a l e i ?

R e g r e t a b i l e că r ău l se întinde : ma­ha laua , p r i c e p u t ă în o rgan izarea chefu­ri lor m o n s t r e şi a bă t ă i l o r Ia toartă, câşt igă d in zi în zi î n c r e d e r e , jiiipnnân-du-ş i cons t ruc ţ iun i l e nesănătoase şi ne-logice ch ia r în s t r a t u r i l e cele mai k sus.

Dovezi ? Din t r ' o s i ngu ră coloană a a-iuti cunoscu t ziiar l i t e r a r :

..E păca t însă că a s e m e n e a derogări,,, se face ' ' ;

n u ne a t inge a s e m e n e a scrinteli e-V idente " ;

sau d i n t r u n cunoscut cotidian, scris, d u p ă cât se pa re , în cea ma i mare parte de l i t e r a ţ i :

„Sumele încasa te d in această eserc-i b e r i c î n t r e c e zece mi l ioane . Numărul celor înşela ţ i s ân t câ teva mii".

Şi să n u se u i te că aces tea constitues un subt i t lu scr i s , d u p ă cât se ştie, cu i t e re compac t e şi! m a j u s c u l e . Ce păcat ci l i te ra ţ i i de pe p a g i n a I-a nu-şi arunci — măca r d i n când în când — ochii şi pe ro le la l te pag in i în c a r e apucăturile li» g t r s l i ee de m a h a l a se lăfăesc îu voe.

N a t u r a l că aces tea — şi mai ales l e s t ea din u r m ă — const i tuesc hrana toa te zi le le a ce t i tor i lor , modelul lor di e x p r e s i v i t a t e . I a t ă cauza pen t ru care ai c t ezu t necesa r să le cres tez la răbojii V remii .

Înche ind mă pot gând i oa re la o m p o d a r e a .sfântului a c o r d ?

FAUL I. PAPADOPOI,

U N I V E R S U L L I T E R A R . ~- 403

14) сіллсідшг сідл s i готнии CILÖJUM

— Râu senin, p e n t r u t ine, că min tea ţi se încurcă cu nă luc i r i . U m b r e l e nu se a r a t ă decât su ro r i lo r ce sun t s l a b e î n c r ed in ţ a lor şi ace lo ra ce a u och i să v a d ă b les te ­măţiile. Pot să u m b l e cât vor s taf i i le , p r i ­virea sorei c red inc ioase n u le v e d e şi nici paşii b l e s t ema ţ i n'a j u n g în a u z u l desch i s numai la g lasu l c u r a t a] î nge r i lo r d in vis.

Postul să-ţ i ch inue in ima şi mă tăn i i l e , (o sută) să-ţi i s tovească t r upu l pen t ru ca să d o a r m ă d e p a r t e d e d r u m u l staf i i ­lor. Du-te, so r ă s ă r a c ă !

Sora s ă r a c ă ieşi să'şi ch imie in ima şi să-'şi i s tovească t r u p u l în o su tă de mă­tănii. P la ton ida înc inse b i n e u ş a chiliei si zâmbi p e n t r u g â n d u l ei :

— Ar t r e b u i să fie m a i b ă g ă t o r de seamă, d r a g u l maich i i , că 'mi spe r i e o i ţe le . Mai bine r ă m â n e la mine p â n ă ' n zori , decât să i a să la miezul nopţi i , b â j b â i n d prin noapte ca Ucigă ' l toaca...

Gândul n ' a p u c ă să se de s f ă şu re î n t r e g - şi altă soră s ' a ră tă to t aşa de înspă i ­mântată. Pe u r m ă a l t a . î n t r ' u n ceas se spovediră toa te , p r imiudu-ş i canoane le , lăcrămând. E rau p e d e p s e u ş u r ă t o a r e de diavol : post, mă tăn i i , v e g h e î n d e l u n g a t ă până ploapele cad o s t en i t e ca pă să r i l e împuşcate. N u m a i o so r ă şi încă cea m a i mică, Ana, a v u p a r t e d e - u n canon m a i ţreu : să nu ma i p ă r ă s e a s c ă chi l ia v r e ­me de opt zile, în c a r e să nu înce teze rugăciunile d e c â t d u p ă ce v o r b e l e sfin­te vor cădea în şoap t ă şi d in şoap t ă în tremur al buze lo r f ă r ă sune t . C a n a cu apă răcori toare să fie î n t o t d e a u n a pl i ­nă alături, f ă r ă să-şi a t i n g ă g u r a d e ea ţi s'o pr ivească m e r e u .

Canoanele aces tea pot s ă p a r ă c r u d e ji peste orice no ima celor ce nu se în ­vrednicesc să-şi r ă s c u m p e r e greşe l i le p r i n suferinţă, celor ce nu ciunosc r â n d u i a l a mănăstirilor u n d e p e d e a p s a cât d e a s p r ă , se îndulceşte c ă t r e sfârşit , de là D u m n e -leu venind i e r t a r e .

Ana pur ta d i avo lu l în ea , fă ră să ştie. >îj păcatul ei î n t r e c e a marg in i l e .

Dacă maici le şi su ro r i l e ce le la l t e a u mărturisit t r e c e r e a m u t ă a u m b r e i . Ana lasă plânse îngenunc l i i a t ă că a auzi t şi cuviinţe din g u r a stafiei, c ă t r e dânsa :

— Ssst ! P u i c ă !— Blestemată v o r b ă ! Făpturile c e r n i t e se ch inu i au p e n t r u

iertare. Mănăs t i rea toată înch idea un suspin ne în t r e rup t , r ugă şi su fe r in ţă ce spală sufletele ca a p e l e mun ţ i l o r . Numai ma iea - s t a r e t a nu văzuse a r ă t a ­

rea. Nici da scă lu l domnesc , Anton P a n n . El îşi măr tur i s i ch ia r m i r a r e a c â n d auz i toate aceste î n t â m p l ă r i .

Zilele de c a n o n t r ecu ră . Ma ica - s t a r e ţ ă vorbea acum niâi igâetor , o i ţe lor :

— Aţi văzut, maic i şi su ro r i , c u m stafia te era numai în m i n t e a v o a s t r ă t u l b u r a ­tă de diavol, a pierit, cu vo ia D o m n u l u i ? Atta e una d i n m i n u n i l e L u i ş i e a n u m e lîvârşjtă p e n t r u ca să vedem p u t e r i l e meri ale Ceru lu i .

Minunea se săvârş i se î n t r a d e v ă r . P u ­ter i le C e r u l u i sun t f ă ră a s e m ă n a r e .

P i e r i s e stafia cu a d e v ă r a t ? Sunt în-doel i . u

Ori cum însă, t r e c e r e a ei ch ia r dac ' a r li fost i a răş văzută , n ' a r mai fi înspă i ­m â n t a t p e n imeni . Stafi i le sper ie câtă v r e m e n u vorbesc, sau vorbesc un sin­gur cuvânt , şi p ier . D a r a tunc i când stafia a m i n t e ş t e o p e r s o a n ă cunoscu tă , numa i poa te 1'i p r i l e j d e frică. Maica P la ton ida , d e pi ldă , n u văzuse a r ă t a r e a . N'o văzuse, tocmai pen t rucă şt ia că pe -acolo o să t r eacă , la ceasul cu ta re , că­t r e locu l c u t a r e .

De ce să ieşi î n a i n t e a unei stafii, când ştii d ina in t e că t r e c e ?

Nenoroc i r ea ce lo r l a l t e maici şi suror i , as ta fusese : n ic i u n a nu e r a înş t i in ţa tă de t r e c r e a umbre i .

D a c ac fi font ,uici una nu se î n c u m e ­ta s ă i i a să î n a i n t e — şi l in iş tea m ă n ă ­st ir i i n ' a r fi suferi t nici o sgudu i r e .

M i n u n e a î n ' ă r ă m â n e m i n u n e şi pu ­te r i l e c c iu lu i ace l eaş i în vecii veci lor .

Zi lele ce au u r m a t v e n i r ă mai veş tede . In v ia ţa ma ic ' i o r şi a fantomei , se s t r e ­c u r a s e un ebunen t nou, c a r e să răceş t e t o t d e a u n a p l ăce r i l e : Ob i şnu in ţa .

Tot ce r ă m ă s e s e mai f rumos, se ga­se:-, foar te sus, în aer . în od ihna d u p ă meselor mănăs t i r e ş t i , în r i d i c a r e a d o -moa lă de là cină, în me r su l neg răb i t sp r e g răd ină , al inaicelor şi al sorei Ana, ce luneca uşor cu p r i v i r e a în ia rbă , ca melcii .

Să tu ro t d e b u n ă t ă ţ i l e p ă s t r a t e lu i in m ă n ă s t i r e a umi lă , eja nişte fagur i î u i r ' o s co rbu ră , An ton se umplea de d o r u l Л-nei. ca J e o a p ă uşoară şi sufletul îi t r e m u r a vorb indu- i .

I 'utu, adusă p e s e m n e mereu în sp re cele necunoscute , auz ise numa i oda tă of­ta tu l ninieei P u l c h e r i a în b r a ţ e l e b ă r b a ­tu lu i ; d a r шаіса Pu lche r i a , nu ş t ia des­pre toa te s u r a t e l e e i ceea ce a c e a s t ă fată de şa i sprezece a n i pu tu se să s u r p r i n d ă şi să afie.

Mai veneau , d iminea ţa , maici le să se p lângă d e t r e c e r e a umbre i , d a r ma i rar .

Din ce în ce mai nar. Din ce în ce îi.at p u ţ i n e P e m ă s u r ă , e e s f in te le mi rese răceau

euuoş t i in ţă a p r o p i a t ă cu u m b r a , spa ima d i spă rea .

Se i sp răv i se ră ce le opt zile d e canon a l e sorei pedeps i te .

Dac chi l ia e r a goală ; poate se săvâr ­şise o m i n u n e , poa t e fugise.

Nici dască-n i An ton P a n n nu s.; шіі a t ă t a la 7 d iminea ţa , cu în toa te zilele.

N k i u m b r a nu mai livneca noap tea , l â i i L î ă z idur i .

Mâna ş t i r ea ru inase mai p u s t i e ea îu-na in t e , şi în suf le te le d i n ă u n t r u un a-

mai mul t .

XXVII

Lint i ţă l u m i n ă t o a r e Şi s te le s t r ă l u c i t o a r e l u m i n a ţ i mai cu t ă r i e Scumpa nic i că lă to r ie Daţi lumină , ' i focată rr.'ii c ă ' i i e a lunii ua ta Să văd d r u m u l de -a nia uce La iub i t a m e a cea dulce C a r e tr is ă şi d e ş t e a p t ă Cu dor m a r c mă aş teaptă . . .

Imp lo ia ţ i a oa t r e f i rma ment avu efect. S'a l u m i n a t c ă r a r e a ce d u c e a la chilia

sorei pedeps i te—şi s'a deschis un d r u m pr in noap t e , sp re C â m p u l u n g şi ma i de -pa rte.

An ton nu s 'ar fi ho tă r î t cu a t â t a gra­b ă p e n t r u o a v e n t u r ă de p ropor ţ i i u-r iaşe , î n c e p u t ă cu o r ă p i r e u r i n a t ă de fugă, d a c ă d e m e r s u r i l e lu i d e - a ob ţ ine b i n e c u v â n t a r e a oficială n ' a r fi fost r e s ­pinse. Abia a t u n c i când se convinse că toa te s t ă ru in ţ e l e n u vor folosi Ia n imic , î m p o t r i v i r e a s t a r e ţ e i r ă m â n â n d aceeaş,, A n t o n g â n d i să'şi cuce rească iubi ta , fă­r ă să ma i c ea r ă învo i rea cuiva.

„Aolică, d 'aol ică ,,Mult mi-e ibovnica mica. , , 4 ş lăsa-o dc -a r mai creş te „ D a r d o r u l mă p r id ideş te" .

Ceeace- i cu to tu l d e m i r a r e în viaţa lui A n t o n P a n n este f e rmi ta tea cu c a r e el ştie să v rea , e n e r g i a care- i î n t o v ă r ă ­şea b l â n d e ţ e a şi î n d e m â n a r e a lui în toa te ce le n e î n c e r c a t e . In m ă n ă s t i r e su­fletul Iui a tâ t d e a d â n c creş t in , nu a a-vut nici o cl ipă rem uscăr i p e n t r u felul în ca r e el aducea „ iub i rea în casa Iern­ii uliii"...

D inpo t r i vă vorba şi fapte le lui semă­n a u s p e r a n ţ e în in imi le s u r o r i l o r r e t r a s e din Iunie î n t r ' u n p a r a d i s u n d e fe r ic i rea făcea de veghe , eu r ându l , câ te o n o a p t e la uşa f iecăreia . Şi, omeneş t e j u d e c â n d , sun t î n d r e p t ă ţ i r i să c r e d e m că f iecare smer i t ă că lugă r i ţ ă a ş t ep t a d i n zi în zi să fie furată şi d u s ă d in nmi în ispi tă . O învoia lă m u t ă se legase î n t r e e le , iubind b ă r b a t u l ce Ie învă ţa să cân te frumos, dnr şi o t e a m ă a u n e i a fajă d e al ta , ea nu cumva Anton să se încl ine, şi să u i te ş i rul chil i i lor d e a l u n g u l nop­ţi lor săp tă inâne i . O b u b ă sau o s implă roşaţă ieşi tă pe obrazu l une ia , eru p r i ­mita cu bucu r i e a scunsă de cele la l te .

l l o t ă r î r e a lui A n i o n d e a r ăp i mai i u t e p e Ana , a p a r e astfel foar te b ine chibzui ta . D i scord ia b â n t u i a surd p r i n ­tre femei le ace lea , r ă m a s e femei.

( C o n t i n u ă în n u m ă r u l v i i tor )

404. - U N I V E R S U L L I T E R A R

critic ti literarei G E N E R A Ţ I A D E A Z I

r

S'a î n c i n s o luptă, dû a v a n t p o s t u r i In c â m p u l l i t e r a tu r i i noas t re . Ca m Cliina, o soir* î n t r e a g ă d e g e n e r a l i ş i - a u toc­mi t a r m a t e şi a u desch i s focul. L a în­cepu t fă ră itici-o in ten ţ i e l ămur i t ă , fără d i rec ţ ie . Să se vadă numa i ce va eşi. N u sia b ă n u e s c nic i m ă c a r v i i t oa re l e a-l i a n ţ e pos ib i le . Genera i ţ ia n o u ă e r a la î n c e p u t f o r m u l a p e b a z a că re i a d iscu­t a u d-niii E. L o v i n e s c u şi Miha i l D.ra-goimirescu. N u de m u l t , d, I. Pe t rov ie i î n ,.Revuiei d e s sc iences polliticiues" se î n t r e b a , C e g â n d e ş t e L ' b e r i m e a ? " I i r ă s ­p u n d e a d. N a e Ionescu î n t r ' u n ar t icol de p r e c i z ă r i . P e u r m ă câ t i -va r e p r e z e n ­t a n ţ i aii g e n e r a ţ i e i î n să - s i a u p u s î n t r e b a r e a , d-nii : Mi roca Ll iade , Şe rban Cioculescu , R o m u l u s D i a n u , etc . I a t ă că a c u m i n t e r v i n e d. R ă d u l e s c u Mofru c a r e p r o m i t e s ă e l u c i d e a z ă p r o b l e m a în t r ' o ser ie de a r t i co le p u b l i c a t e î n t r ' u n z ia r de s e a r ă .

M ă r t u r i s i m că nu preia i n t oi legem ros tu l aces te i d i scu ţ i i ne l ega t e î n c ă — din t i m i d i t a t e şi ca lcu l în ace la ş t imp— d a r carie» arre um. n u m ă r cons ide r ab i l de în sc r i ş i la c u v â n t . E a d e v ă r a t că în ­t o c m a i ea la C a m e r ă , n u toţi voi* u r c a la t r i b u n ă . D a r n r o b l e m a a r e da te le a t â t de p rec i se , că d i s c u ţ i a n u m a i e pos i -

s a u d i m n o t r i v ă e in te rminabi lă ! , rând s e s c h i m b ă p u n c t u l de vede re .

Dacă e v o r b a d e g e n e r a ţ i a î n t r e a g ă d e azi, c a r e or ice «'ar spune nu e ch ia r generraţ ia r ă z b o i u l u i , e a u r m e a z ă legile sociale ся tonte gcn^rait i i le d e p â n ă a-cum. si d i scu ţ ia ne aces t t e ren e a p r o a ­p e fără soluţ ie . Merirem ne toa te nan te le şi a i u n g e m totuşi d e u n d e ani nlecat .

D a r s 'a p r e c i z a t : N ' a r fi m a i b ine ca în loc să consid'erăim o sferă a t â t de n e ­s i g u r ă , să c ă u t ă m u n factor repreizcn-ta i iv a l n o ţ i u n i i de gemetraţie. Şi a t u n c i p r o b l e m a s 'a circiumscrils l a sc r i i to r i i tinerii.

In cazul aces ta p u n c t u l d e v e d e r e se sc l i imbă. Ce impor t an ţ ă , a r e t e n d i n ţ a ge­n e r a l ă ce in t e r e sea ­ză n u a n ţ a ei g r e g a r ă , î n a r t ă ? Căci s c r i i t o ru l c a r e v a r ă m â n ă e t o c m a i o p u ­sul g e n e r a ţ i e i lui .

U n s c r i i t o r a d e v ă r a t p r e ţ u e ş t e p r i n ceeace îl d i f e r e n ţ i a z ă de sp i r i t u l gene­ra ţ ie i l u i .

Şi pe u r m ă de ce g r a b a a c e a s t a de a •carac ter iza o v i r t u a l i t a t e ? G e n e r a ţ i a

de sp re caire e v o r b a n ' a p r o d u s abso lu t n i m i c . F a p t u l c ă îşi to t face b i l a n ţ u l , aimimieşte de acei co lpor tor i c a r e toartă z iua î ş i n u m ă r ă cap i t a l u l 1 s c h i m b â n -du-1 în h â r t i i n o u i - n o u ţ e cu sa t i s fac ţ ie , s p r e deoseb i re de n e g u s t o r i i m a r i , c a r e se m u l ţ u m e s c s ă înche ie socote l i le ab ia d u p ă 'îtneheerea a f ace r i l o r l a s f â r ş i t u l a n u l u i .

A j u d e c a aceas tă gene ra ţ i e în tendin- ' ţe le e i e o greşea lă . Mai t e o t d e a u n a în epoca r ea l i ză r i lo r aces te t e n d i n ţ e sun t a svâ r l i t e ca pie i le d e ş a r p e năpâ r l i t .

Mai i n t e r e s a n t a r fi de cons t a t a i topo­graf ia gene ra ţ i e i p r e c e d e n t e şi de t ras concluzi i şi a s u p r a celei de azi.

Aceas tă g e n e r a ţ i e p r eceden tă , ca ro de fapt e a c u m la zenit e şi a d e v ă r a t a ge­n e r a ţ i e a războiu lu i , adică, aceea care

l-a s u p o r t a t p r i m i n d u - i t oa t e lov i tu r i l e cu luc id i ta te . E gene ra ţ i a celor c a r e azi au în t r e 30 şi 35 d e ani , c u p r i n z â n d scr i i ­tori i c a r e s 'au a f i rmat de là război în­coace. Ca toa te genera ţ i i l e e a l că tu i t ă din câ t eva pe r sona l i t ă ţ i i n d e p e n d e n t e şi d i n t r e cei cu spir i t <grefgar cons t i tu i ţ i î n t r ' un bloc organiza t .

Acest b loc sub inf luenţa a vre 'o doi poeţi ca re a u cunoscut l i r ica g e r m a n ă modernă , a a luneca t î n t r ' u n mist icism ca rac te r i s t i c popoare lo r învinse . II. Mas-sis ca re a ca rac t e r i za t cu pe r sp icac i t a t e lup ta d i n t r e Occident si Or ien t , d a r a t ras concluzii cu to tu l greşi te , men ţ io ­nează p a s i u n e a cu c a r e G e r m a n i a în­vinsă a cău ta t refugiu şi consolare în doc t r ine le as ia t ice . A fost o inf la ţ ie mis­tică pa ra l e l ă cu inflaţ ia m o n e t a r ă şi din aceleaşi cauze, men i te să d i spa ră odată a m â n d o u ă .

Dezas t ru l economic pe care l-am su­feri t nc-a aşezat şi pe noi p r in s ta te le suscept ib i le d e l i tanii mistice. Acei din­i re scr i i tor i i genera ţ i e i războiu lu i , ca re au lup ta t efectiv p e front, sun t toţii de ­p a r t e de confuzii le mist ice şi înc l ină sp re o ac t iv i t a t e cu ca r ac t e r social, căci unu l d i n t r e a spec te l e cele mai d e p r i m a n ­te a le războiu lu i a fost i r egu l a r i t a t ea , in ich i ta tea lu i î n l ă u n t r u aceleaş i pa r t ide . In acest sens se poa t e vorbi temein ic de o in f luen ţă a războiu lu i .

Cei la l ţ i scr i i tor i a u u r m a t moda lite­r a r ă c a r e e r a mist ic ismul d e impor t . Unii d in t r e ei a u încercuit o a d a p t a r e r omâ­nească a aces te i ep idemi i in te lec tua le , (ven i rea lui R a b i d r a n a t h Tagore , ei în p r i v i n ţ a a s t a d e o comică amin t i re ) c a r e a con tamina t toate o rgan i sme le de­bile, d a r fără al t succes decâ t acela d e ii da o c u l o a r e unui g r u p care n 'avea nici una .

E d e r e m a r c a t că tocmai scr i i tor i i ti­ner i pe ca re îi cita cl. Nae Ionescu e r au r ep rezen t an ţ i i cei mai a m b a l a ţ i ai aces tui misticism. Pr in u r m a r e e î n t r e b a r e dacă poate fi v o r b a de o noua gene ra ţ i e în acest caz, căci ceeace ca rac te r i zează o i i ' i i e ra ţ i e nouă, nu e n u m ă r u l an i lo r cât o nouă concepţ ie a vieţi i si noui le mi j ­loace d e r ea l i z a r e ce aduce .

In acest sens deci scri i tori i citaţi ca reprezen ta t iv i ai genera ţ i e i de azi (sau mai exac t ai celei d e mâine) s u n t mai curând epigoni i genera ţ ie i t r ecu te , ca re se p re lungeş t e , ca şi s emănă to r i smu l . pr in e l emen te l e cele mai s labe a l e acelor ca r e vin.

C â t ă v r e m e t ine r imea se confunda cu masa m e d i o c r ă a genera ţ i e i p r e c e d e n t e şi nu aduce o s t r u c t u r ă cu l tu ra lă nouă , ea nu const i tue p ropr iu zis o non gene­ra ţ ie .

Sun tem de acord că t ână ru l c a r e năzueş te spre creaţ i i a r t i s t i ce a r e nevoie* de o ucenicie, şi de studiu s t ă ru i to r pen­tru d o b â n d i r e a mi j loace lor de exp re s i e şi p e n t r u s igu ran ţ a o r ien tă r i i , da r asta nu în seamnă că el t r e b u e să-şi falsifice pe r sona l i t a t ea p r i n a d a p t a r e a unor dog­me — idea lur i p r e m a t u r e şi s u p r a p u s e .

Toţ i compozi tor i i încep prin u învăţa no t e l e şi c o n t r a p u n c t u l , d a r nu toţi com­p u n la fel şi nu toţi adop tă acelaşi ideal sonor.

Spa ţ iu l nu ne pe rmi t e , p e n t r u munir»] de azi o mai a m p l ă c e r c e t a r e a proble­mei, şi în a m ă n u n t e , clar vom reveni asu­pra ei.

CAM ÎL PLTRLSCU

LĂMURIRI NECESARE

O revis tă s ă p t ă m â n a l a , care în lipsii unui cri t ic e l ă sa tă pe m â n a corector», lie», se d e d ă cu o p a s i u n e de cumătră üt; ma luda ac ră , p r o a s t ă şi r e a de gură -la o se r ie de cons idera ţ i i a supra organi­zaţ iei n o a s t r e r edac ţ iona le , lipsite tk orice sens. j

I n t r e a l t e năsbâ t i i d e pi ldă scrie a î n d â r j i r e :

„In plus „Universul" politic îşi stre­cura în suplimentul literar antipatiile fi preferinţele.

A impus, astfel pe d. Romulus Ѵоіле» cu... ca beletrist".

Cit i tor i i noş t r i pot j u d e c a singuri gra­tu i t a t ea unei' astfel de afirmaţii. Se p a r e că — obseda t de pol i ţ ie şi siguran­ţă — d. Sevastos vede pretutindeni nu­mai pe d. Romulus Voinescu .Fenomenul nu e l ă r ă exp l i ca ţ i e şi e bine eunoscttl de psichoputolog'i .

L c iuda t însă că afişul l i terar al iuti cenac lu d e scr i i tor i de m â n a a doua -libert cuge tă to r i şi d i so lvanţ i ai stata în formă, d a r benef ic ia r i ai tuturor p» n-iilor şi pos ib i l i tă ţ i lor oficiale în foiri-tic acuză pe noi că sun tem o publicap modern is tă . I n c o h e r e n ţ a acestei afirma Ia redac tor i i cari pub l i că pe d.IonCâh gării (cel delà Unu. şi a tâ ţ i a alţii) nu a s u r p r i n d e căci. ş t im l ipsa de răspundă eu c a r e e r edac t a t „Adevă ru l literar",

N u m e r e l e noas t r e , delà Decembrie il eotace, sun t m a r t o r e a l e acţiunii cult ra lc pe ca re ne-am impus-o, iar imeM răsune t pe ca r e „Universu l literar"! avut în publ icul r omânesc de preţui (leni e cea mai b u n ă dovadă că suita pe calea cea bună . D e altfel tocmai á t r e b u e c ă u t a t ă şi exp l ica ţ i a acrelei t ca re cei de l à A d e v ă r u l l i terar urmăm revis ta noas t r ă .

Succesul „Un ive r su lu i Literar", ce cepu t ca o pub l i ca ţ i e de orientare cura ra lă , s t â n j e n e ş t e des face rea mărfii I te r a re , v â n d u t e cu t o p t a n u l de către S e v a ' t o s .

Noi vom cont inua f i reş te acţiunea dei m u r i r e a pub l icu lu i românesc fără si| nein câ tuş i d e puţ in socoteală de nea zu r i l e d e negus to r i nefericiţ i ale coretli i i lo r delà A d e v ă r u l l i t e ra r .

U.L;

U N I V E R S U L L I T E R A R . — 405

• ti s f r a i n a t a l e FRANCIS JAMMES

Debu tând in ceasu l de g lor ie al s i m ­bol i smulu i f rancez (1885) F r a n c i s Ja ­mbes j u d e c a t la î n c e p u t î n t r e m a r g i n i l e trecătoarei a r t e poe t ice -a / cu ren tu lu i , şi-a p u r t a t d e s t i n u l l i t e r a r d inco lo de el, p ă s t r ă t o r a l une i egale constii toţe de artă .şi a l une i consetovonţe d e t e m p e ­

rament , î n t r e a g a l u i . car ie ră n u în­seamnă d e c â t c â t e v a t r e p t e de s impl i -ficare a u n e i poezii , r ă m a s ă , d e l à în-tâile sale î n c e p u t u r i şi p â n ă la u l t i m e l e sale r ea l i ză r i , aceeaş i . P r i e t e n b u n cu Albert S a m a i i i , c o n t i m p o r a n c u R i m ­baud, puţ.'m. m a i t â n ă r decâ t V e r l a i n e , al s i n g u r a rămais dopante de f r ă m â n ­tarea b o e m e i a c e s t o i a , n e c â ş t i g a t de vestigiile r o m a n t i c e a le d e z o r d i n e ! şi nebuniei, c o n t i n u â n d o t r a d i ţ i e de a-titudine d i s t a n t ă şi i zo la t ă , n u m a i pu­ţin p r in a c e a s t a a f e c t u o a s ă .

Catolic, p r i n s e n s i b i l i t a t e p l a c i d ă şi clamest:lcă n ' a c ă l c a t în n u m e l e c r e d i n ­ţei lui d inco lo de t i h n a l o c u r i l o r de l à Owjiez şi m a i t â r z i u de l à I l a s p a a r e n , unde o adimiratoa.i 'î! g e n e r o a s ă şi s en ­timentală i-a d ă r u i t — ca u n u i b a r d medieval — u n cas te l . Din ceeace e ra o simplă contemplat iv i i t ä t e d e b u n cre­ştin n 'a c rea t o mis t i că . B u n a lu i cre­dinţă a r ă m a s c o n t i n u u o p a s i v ă a t i ­tudine l ă u n t r i c ă , n i c i o d a t ă o c o n v i n s ă dogmă şi l u p t ă în a f a r ă . I n a c e s t s e n s trebue să fie deoseb i t de P a u l C l a u d e l şi Cha i l e s Peg.ny, de ca r e obtişnuit e s t a apreciat. F i i n d c ă ceeace e s td ac t iv în catolicismul a c e s t o r doi m e n t o r i suf le ­teşti ai u l t i m e l o r g e n e r a ţ i i de î n a i n t e a rfoboiuilui, l i p seş t e d in c r e d i n ţ a intean-oară a l u i F r a n c i s J a r n m e s . L in i a sen­sibilităţii l u i . l i n i a vieţi i lui l ă u n t r i c e este n e a c c i d e n t a t ă şi d r e a p t ă , cu u n cuie egal. cu o p o t e n t ă ega lă , î n t r e a-oeleaşi m a l u r i joase s i b l â n d e .

Lucru ca re sie' vede d i n p r i m e l e lui poeme, publicaţie în r ev i s t e l e s imbo l i s t e

•L'Ermitage şl . .Mercure d e France", i a r i mai t â rz iu a d u n a t e î n v o l u m u l b o g a t ; şi darnic „De L ' ange lus ele l ' a ube à

l'annîlus du soir". L u o r u ca re se vede mai ales, c l a r şi r e a l i z a t p a dep l in în ciclurile i m e d i a t u r m ă t o a r e . Adică : L'église babi l lé de feui l les , Elég ies şi Quatorze prières. Cu deoseb i r e î n cele patrusprezece r u g ă c i u n i ta r ta şi et ica tai F ranc i s J a m m e s — c u v i n t e ca r e de utădată şi poa te n u m a i permtru eil s u n t sinonime. — se r e a l i z e a z ă î n t r ' o fo rmă , oare de a t u n c i face ş coa l ă ş i oarei, cu certe reminiscenţe , , »» v ă d e ş t e m a i tar­ifa în l i r i ca u n u i a l t n i a r c e u r o p e a n . Rainer M a r i a R i l k e .

Au aceste p o e m e o s i m p l i t a t e ele ex­presie şi c a d r u , c a r e în n ic i u n caz n u trebue c o n f u n d a t ă cu f ac i l i t a t ea u n e i (raze. S i m p l i t a t e a l u i J a m m e s es te n u o puritate de m a t e r i a l de expres i e , ci ima de i n s p i r a ţ i e şi s u b s t a n ţ ă poe t ică . Lirica lu i va lo r i f i că f ap tu l d i v e r s .şi co­tidian, d e s c o p e r ă n e a l t e r a ţ u l f a r m e c a l iutàmplârii mic i . C a u t ă e m o ţ i a l in iş t i i (te fiecare zi, n u a m ă n u n t u l o a r e c a r e ţi plat al b a n a l u l u i . C o n t e m p l a t i v J a m -

- mea iubeş te o d i h n a p e i s a g i u l u i cautm $1 al î m p ă c ă r i l o r l ă u n t r i c e , n u î n s ă şi iaciiiiţiartea c l i ş eu lu i . D a r c h i a r cu aces­te foarte d r e p t e deosebi r i , e n e î n d o i o s

că jioezia j a n i n i s t ă n u t rece d i n c o a c e de m a r g i n i l e s t r i c t e a le i n s p i r a ţ i e i m a r i şi a le r e a l i z ă r i l o r def in i t ive . Es te i n s c r i s u l lui o a r t ă poe t i că m i m a r ă , c u î n c â n t ă t o a r e t r ă s ă t u r i şi cu, a u t e n t i c e s u n e t e , d a r f ă r ă c o h e r e n ţ a d e a r t ă a u n e i î n a l t e şi u n i c e conş t i i n ţ e de a r t ă .

E v o l u ţ i a poeziei lu i dovedeş te aces t a d e v ă r . Aceeaş i de là î n c e p u t p â n ă a c u m — ca m a t e r i a l suf le tesc , s 'a r e d u s

lent la p ropor ţ i i l e m i c i şi de u l t i m ă s i m p l i t a t e a le c a t r e n u l u i . Ver su l î nch ide m o d e s t o i m a g i n e , o p r e ş t e f a r m e c u l u n e i clipe., s i m p l i f i c ă o e x i s t e n ţ ă în c â t e v a m o m e n t e de v i s casnic,., m e l a n ­colic şi u i t a t . Es te î n c a t r e n u l lu i g r a ­ţia r a m u r i i de m ă r a/lib, d i m t r ' u n R a i . Rai j aponez . L u c r u l se vede ch ia r n u ­m a i din cele câ t eva c a t r e n e pe ca re le p u b l i c ă m în aces t n u m ă r .

DESTINUL LUI BERGSON Ace^nşi f avoa re m o n d e n a , c a r e se a-

dăuigase o d i n i o a r ă „ v â r t e j u r i l o r " şi ., s p i r i ţe lor a m i c a l e ' a le lu i Desca r t e s , a fost s o r t i t ă i n primii/ c inc i sprezece an i ai aces tu i secol „ e l a n u l u i v i t a l ' ' a l d- lui Bergson ,-i . .evoluţ iei sa le c r e a t o a r e " .

In al XV- l ca secol . . v â r t e j u r i l e " ca r t e ­ziene a t r ă g e a u a d m i r a ţ i a ooii i ţelor dră­gu ţe , ca re — p u ţ i n i n f o r m a t e d e s p r e cons ide ra ţ i i l e d a a n a l i z ă şi m e c a n i c ă , d in c a r e le d e d u c e a filozoful — g u s t a u minună ţ i a a t r a c ţ i e a u n e i idei . în acel aş t i m p s a v a n t ă şi e l e m e n t a r ă . Ace laş en­tuziasma, s'a a r ă t a t de c u r â n d . e l a n u l u i v i ta l" . Şi d e s i g u r „ e l a n u l v i t a l " s e p re ­z i n t ă d-lui B e r g s o n ca . o n o ţ i u n e p u r metafizică., foar te dif ici lă d e î n ţ e l e s , deşi nu este s i g u r că frumoasele: ' cucon i ţ e , pe c a i a n u m a i n u m e l e s ă u le i m p r e ­sionează 1 , a r fi câ t (te p u ţ i n metafiziciiii-ne. Dar . . e l anu l " , dnagă , „ e l a n u l " ? Ce l u c r u m a i c o n v i n g ă t o r '? Şi c u m să-i r e ­zişti, c â n d a c c « t m a g i c i a n a l c u v â n t u l u i şi ui s t i i t lului te a t r a g e ?

N u e r a u n u m a i cucon i ţ e l e î n să . L i t é ­ra lot ii, a r t i ş t i , m o r a l i ş t i , chiar teologi , pol i t ic ieni şi s t r a t e g i , a d m i r a u cu ace­iaşi a p r i n d e r e „ e l a n u l v i t a l ' ' ş i c ă u t a u să u r m ă r e a s c ă î n l u c r ă r i l e lo r şi în ІПѴ'.iuţii, r e v e l a t o a r e l e s u g e s t i i , decâ t s ă se s u p u n ă o zi m a i m u l t l en t e lo r şi îngi ' i j i te lor m e t o d e î n v ă ţ a t e . A d o p t a u d rep t s i n g u r î n d r u m ă t o r şi i n s p i r a t o r . .Viaţa" . C a l c u l e l o r p o n d e r a t e , e x a m e n e ­lor c r i t i c e a l e r a ţ i u n i i , î n v ă ţ ă t u r i l o r ob­se rva ţ i e i si a l e e x p e r i e n ţ e i , s f a t u r i l o r t r a d i ţ i e i ei p r e f e r a u , şi l a nevoe , le o-p u n e a u , t r i u m f ă t o a r e l e deciz i i a l e ...Vie­ţii", c a r e m e r g e î n a i n t e fără să- i p e s e de regul i vechi , n i c i , c u m « p u n filozofii, de t oa t e „da te le" , i i tocă. ceeace e a a r e pi o p r i u este c r e a ţ i a c o n t i n u ă şi :nouă. De a ic i s ' au n ă s c u t teor i i p r e a u ş o a r e , care p r e c o n i z a u pe orice t e r e n u n soim

v e r t i g i n o a s ă i m p r o v i z a ţ i e , în p a g u b a ş t i in ţe i şi a p rocedee lo r raţionale; de aici opere l i t e r a r e , alo c ă r o r a u t o r i , s u b p i e t e x t de a d a g â n d i r i i p r o s p e ţ i m e a şi l ibera m i ş c a r e a f luxu lu i s ă u .spon­tani se l i p s e a u de orice m u n c ă d e con­s t ruc ţ i e şi o rdonare . . . .

Ar fi t r ebu i t toţi a c e ş t i a să -1 p r i vea ­scă pe m a e s t r u l lo r . Lu i îi t r ebuesc m a i m u l t d e z/cfce a n i p e n t r u a-şi scr ie Căr­ţile. P r e g ă t i r e a lor este g i g a n t i c ă : fie­care p a g i n ă , f iecare f rază î n c h i d e m u n ­ca cea m a i m i n u ţ i o a s ă şi gând i r ea , cea

mul r ă b d ă t o a r e , g r i j a p o r u n c i t o a r e de a o fixa î n t r u n ch ip de f in i t i v şi d e a o p u n e în locul lor cel m a i e x a c t toa te de­taliile. . .

N u m a i m u l t p r i n d o c t r i n a s a cât p r i n e x e m p l u l s ău . d. B e r g s o n n ' a p r o ­p o v ă d u i t deci u ş u r i n ţ a , n i c i g r o s o l a n a p ă r ă s i r e a s p i r i t u l u i p e n t r u m i ş c ă r i l e lui prim.;'. Ex.is.ta f a i m o a s a „ i n t u i ţ i e ' ' be rgsoniană ( , că re ia i se d e s v ă l u e deo­d a t ă şi p r i n t r ' u n fel de s u b i t ă i l u m i ­n a r e a d e v ă r u r i l e cele m a i .preţ ioase şi cele m a i a d â n c i , d i n c â t e îi este d a t o-m u l u i s ă afle. Şi e u n d r ă g u ţ — n u - i a ş a ? — i n t u i ţ i a de v r e m e c e f i ind toc­m a i c o n t r a r i u l ref lexiei , b i n e f a c e r e a îi es te r e z e r v a t ă f ă r ă î n d o i a l ă a c e l o r a , ca re îşi e c o n o m i s e s c s t r ă d a n i a d e a, g â n d i . Din. n e n o r o c i r e , d. B e r g s o n o î n ­ţelege altifit. Intuiţ ia, , căre ia i i a c o r d ă u n p re ţ , es te f i n e t u l şi r e c o m p e n s a r e ­flexiei ş i a s t u d i u l u i p r e l i m i n a r . T r e b u e s'o fi m e r i t a t . B r u s c a ei f a v o a r e n u îi es te d a t ă decâ t u n u i sp i r i t , ©are şi-a a s i m i l a t conştiifcicio.s toa te d a t e l e p r o ­b l e m e l o r şi a - ra ţ ionat m e t o d i c a s u p r a lor. Es te o p lantă , ce i zbucneş t e d in t r ' o -d a t ă cu toa t e f ruc te le şi f lori le s a l e , d a r d i n t r ' u n p ă m â n t î n d e l u n g şi conş t i k i -ciiois cu l t i va t .

Aces t p r e t i n s şi eftin beigson'ilsm l a m o d a , c a r e se r e z u m a în p r e s t i g i o a s e l e me ta fo r e şi s t r ă l u c i t o a r e l e imagini. , d e ca r e de al tfel se poa te c ă d. B e r g s o n s ä fi a b u z a t , f ă r ă s ă p ă t r u n d ă p â n ă l a e s e n ţ a g â n d i r i i ş t i in ţ i f ice , pe c a r e o îm­brăcam, s'a î n d e p ă r t a t , s p r e m a r e a glo­r i e a b e r g s o n i s m l i l u i , def in i t iv a s t ă z i .

I a t ă de ce proş t i i şi snob i i d e c l a r ă cu s i g u r a n ţ ă că filozofia bergsonis l tă şi-a t r ă i t t r a i u l . Noi a m s p u n e m a i d e g r a b ă că d e a b e a începe . Nu se m a i fitecăreşte a s t ă z i d e s p r e B e r g s o n , e l n u - i m a i ilnte-resiciază d e c â t pe cei, c a r e s u n t d e m n i .

O p e r a sa de l à ca r e a ş t e p t ă m cu p r o ­f u n d ă s i m p a t i e î n t r e g i r i l e a n u n ţ a t e , îi.şi g ă s e ş t e î n s f â r ş i t locul s ă u î n m a r e a li­n i e a filozofilor c las ic i . Orice soartă. , pe oa r e o c r i t i că a p r o p i a t ă , a s c u ţ i t ă p o a t e c h i a r p r i n m e t o d e l e lui B e r g s o n şi în­t e m e i a t ă p e descope r i r i l e s a l e exper i ­mentalei , i -ar r e ze rva -o t eo r i i lo r lu i l u a t e în detaliu., i s t o r i a v a ' r ecunoaş te c ă i s t o r i a g â n d i r i i u m a n e t r e c e p r i n B e r g s o n .

P I E R R E L A S S E R R E (după Nouvel les L i t t é ra i r e s )

m. - U N I V E R S U L L I T E R A R

I e a I r u T E A T R U L N A T I O N A L

Producfi f le Conserva toru lu i : C l a s e l e d e d r a m ă

U r m ă r e s c de saţrte a n i p roduc ţ i i l e C o n s e r v a t o r u l u i . Nici o d a t ă n a m v ă z u t î n s ă o m a i m a r e l i p să du* i n t e r e s a t â t d i n p a r t e a p u b l i c u l u i cât şi a of ic ia l i tă­ţi i . Sa la a l t ă d a t ă t i x i t ă de u n publiilc e-nioţ io i ia t , e r a a c u m pe j u m ă t a t e goa lă . Di rec ţ i a T e a t r u l u i N a ţ i o n a l a b s e n t a şi loja î m p r u m u t a t ă , armator i lor d e ocaziie. D i rec to r i i t e a t r e l o r p a r t i c u l a r e a b s e n ţ i şi ei. D. Alex. Buzescu , d e s p r e ca r e se s p u n e că va a l c ă t u i t rupa , d e l à R e g i n a M a r i a pes te u n a n absent, şi d-sa.. D in t r e cr i t ic i i z i a re lo r n u e r a u p r e z e n ţ i det >cât v reo doi .

In a l t ă p a r t e în a p u s , aces te p r o d u c ­ţi i — în une l e p ă r ţ i s i m p l e e x a m e n e — s u n t foar te ce rce t a t e . E în p r i m u l r â n d o lo i a l ă .şi f r u m o a s ă p a r t i c i p a r e la e m o ­ţia ce lo r d i n t r e ca re se v o r a lege m â i n e

SILUETA D-NEI BULANDKA

fruntaş i i ! t e a t r e lo r . E o a d e v ă r a t ă să r ­b ă t o a r e de fami l ie ca r e n u trebuei p ă ­r ă s i t ă . Rege le F e r d i n a n d c ă l ă t o r e a o zi şi-o n o a p t e bo lnav c a s ă i a p a r t e l a în -n a i n t a r e a e lev i lor d i n ş c o a l a de c a v a l e ­rie la g r a d u l de s u b l o c o t e n e n t . P e n t r u a c e a s t ă d e l i c a t ă şi a f ec tuoasă dovadă, , l ă sa de m u l t e ori m i n i s t e r u l î n t r e g s ă a ş t e p t e .

Cu a t â t m a i m u l t cu c â t p r o d u c ţ i i l e d i n a n u l a c e s t a m e r i t a u i n t e r e s u l t u t u ­ror. A u fost cele m a i b u n e de là război încoace . N ' a u d a t nici u n e l e m e n t exceip ţ i ona l . Şi nici n u se poa te a s t a . Nici u n u l d i n t r e elevi n u p o a l e a v e a d e p e acrwn o p e r s o n a l i t a t e . P r o g r e s u l l -au d o ­ved i t p rofesor i i . Şi e de m a r e i m p o r t a n ­ţ ă aces t fapt .

Două p u n c t e a u fost c â ş t i g a t e . S ă re­n u n ţ a t la r epe r to r i ul s t r ă i n . Se în ţe l ege i m e n s a d i f icul ta te! pe c a r e o î n t â m p i n a u elevii î n r e p e r t o r i u l s t r ă i n , c â n d v o m s p u n e c ă «uooeeul de a n u l a c e s t a a fost d a t o r i t m o d u l u i î n ca re , d u p ă obseirva-ţli pe r so an i e, e i ş i - a u c o l o r a t r o i u r i l e . Nici ac to r i i oare a u c r e a t aceiste ro lu r i n u l e - au co lo ra t m a i i n t e l i g e n t ş i m a i j u s t de câ t aceş t i î n c e p ă t o r i . E dWstul s ă s p u n e m c ă doi t ine r i d. F l o r i n S c ă r -l ă t e s c u şi d. F lo rescu , c a r e j u c a u «simple roluri- de servitorii, a p r o a p e f ă r ă n i m i c în lex ti. a u l u a t m e r i t a t e şi s u s ţ i n u t e a-plaaize l a scenă- d e s c h i s ă . Es t e ş i expl i -calbii de ce . A c t o r u l s t u d i a z ă u n ro l

două s ă p t ă m â n i , pe c â n d e levul de C o n s e r v a t o r î l f r ă m â n t ă tot a n u l .

Ai doi lea p u n c t c â ş t i g a t a fost ideea de a n s a m b l u , de r i t m firesc a l a c ţ i u n i i .

Elevii, de là c l a sa d-lui I . L i v e s c u a u a d u s în s c e n ă o n a t u r a l e ţ e ei o ş t i i n ţ ă a r e sp i r a ţ i e i r e m a r c a b i l e . I n „ P a t i m a Roşio" d - r a S u z a n a Polilcrat a d o v e d i t şi u n p u t e r n i c t e m p e r a m e n t . P ă c a t c ă e p r e a m i c ă de s t a t u r ă . D. H o r a ţ i u Ione's-cu es te u n e l e m e n t b u n , c a r e va fi folo­s i t o r unuii tea tri ii n a ţ i o n a l . , ,Dezer to ru l" ne-a r e l e v a t î n s u ş i r i l e de c o m e d i a n ă — c a m eft ine — a le d-re i S i o m n a N i ţesc u. Un fizic ag r eab i l a i * d - r a Cec i l i a G r i -gor iu . D-ra Nely C u t a v a a v e a de l u p t a t cu u n ro l ca re n u s e p o a t e de f in i î n ­t r ' u n s i n g u r f r a g m e n t de scenă . Nu m a i e ra u n s i m p l u rol de c o l o r a t u r ă şi t o t u ş a t r e c u t p r i n el onoraibil . D. A r t u r Ma­n e a e u n t â n ă r a c t o r c a r e d a c ă a r fi p u ­ţ in m a i î n a l t a r fi u n m a r e c â ş t i g p e n t r u t e a t r u l r o m â n e s c . Are şi i n t e l i g e n ţ a şi t e m p e r a m e n t . I n r o l u l lu i A n d r e i P i e t r a r u a e x a g e r a t n e r v o z i t a t e a şi n ' a p r i n s toa te pasag i i l e de e m o ţ i e l i n i ş t i • tă. r e s e m n a t ă . I n r o l u l l u i R u d i a fos t m a i l a locul s ă u .

C l a s a d- lu i N. S o r e a n u n e a d a t in a n c h e t ă d o u ă e l e m e n t e b u n e d. S t r o e Nicolae, a c t o r i n t e l i g e n t , c u n o s c u t d i n c o m p a n i a t e a t r u l u i Mic şi d - ra Duiţescu Virgin ia , c a r e pe v i i to r v a ş t i p r o b a b i l s ă se î m b r a c e , a s a ca s ă n u m a i p i a r d ă d in g r a ţ i a pe ca r e o a r e î n a f a r ă d e sce­nă . D-ra G u ş e i l ă are şi a v â n t şi c ă l d u r ă d a r cu m i j l o a c e mic i . I n „Aig lon" a fost de s t u l de po t r iv i t ă . D- ra C a m e l i a Miha i l a r e . ev iden t , t e m p e r a m e n t ş i v a fi u n e l e m e n t f o a r t e u t i l u n u i t e a t r u n a ţ i o ­na l . Tot a ş a d - r a E u g e n i a Dumitr iui , care; a p u s a c c e n t in „Mode lu l " .

C l a s a d -ne i M a r i e F i l o t ü a p r e z e n t a t în . . S i r i a n a " u n m i n u n a t a n s a m b l u . P i e s a a fost m a i b ine s t u d i a t ă de -cât

D N A MARIA F1LOTTI

la p r e m i e r ă . D-ra Băi 'bu leacu Tely e o v i i t oa re actrilţiă d e v a l o a r e , d. P o p a Gheoi 'ghe a fost u n e m o ţ i o n a n t T u d o s e ,

De là c l a s a d-ne i L u c i a B u l a n d r a re­ţ i n e m u n foar te b u n e l e m e n t u n u l d i n ­t r e cei m a i b u n i absolvenţii , pe d. N. A-t a n a s i u . M e r i t ă să! fie a m i n t i ţ i ş i d-n i i

Dom. Georgescu şi Riel iardd Rang, răi) d i s t r i b u i t .

C l a s a d - lu i I. M a n o l e s c u n e - a dat o s c e n ă d in ..Ecuiieia î n d ă r ă t n i c ă " pentru d - n a L i a Bá l in t ş l d.. I rod . Succes a a-v u t în „ M a e s t r u l ' ' d. Corne l iu Danieles-cu, c a r e d a c ă a r fi p u ţ i n m a l înalt, ar fi u n u l d i n t r e cei m a i b u n i t iner i amo­rezi d i n t e a t r u l n o s t r u de azi. D-ra Ли-

D. 1. MANOLESCU

re l ia L u p a ş c u i n e x p r e s i v ă în acest rol s a r p u t e a s ă p o a t ă d a m a i m u l t într'al-te le . D. I. U l m e n i d e l à Teattrul Naţional a d a t un. s i n c e r c o n c u r s absolvenţilor.

Aţi o b s e r v a t c ă r e v i n e c a u n motiv ta r a n d u r i l « n o a s t r e m e n ţ i u n e a că elemen­tele cele m a i i n d i c a t e p e n t r u rolul de a m o r e z d r a m a t i c , v a c a n t î n teatrul № mâne-sc, s u n t toa te mic i d e s ta tu r i E p a r c ă o f a t a l i t a t e .

î n c ă o d a t ă , o seriie d e producţii, cu ca re p ro feso r i i a u t r e c u t cu succes c lasa .

CAM IL PETRESCU I

n o t e NĂPASTA este cea dintâi operă muzi­

cală românească, propriii zis. Reprezen­tată la Opera Română în ultimele zile ale stagiunei. a obţinut tbtuş un suecű ti iu m fal, creind genul, nou pentru cul­tura românească. Eprobabil că operi d-lui Sabin Drăgoi, tânărul director ii Conservatorului de muzică (delà Tm şoara vai face o strălucită carieră şi ii străinătate.

Nici a n u l aces ta noi românii n'am pu­tu t lua p a r t e la congresu l anual al „So­cie tă ţ i i Uui'\ er.sa l e d e T e a t r u " al drei a n i m a t o r e s t e m a r e l e o m de teatru, f rancez , E. Géni ie r . C'â*(ti-va actori-şi oa­men i d e t e a t r u a u p l eca t să participe li a cea s t ă r e u n i u n e d e t ea t ru european, Ц s impli obse rva to r i .

U N I V E R S U L L I T E R A R .

CRONICA SI BUNA CUVIINŢĂ Am m a i scr i s c â n d v a nah t i t lu l „Ar­

tişti şi c ron i ca r i ' ' u n a r t i co l p r i v i n d pe larg ches t i unea competen ţe i în m a t e r i e de c ron ică a r t i s t i c ă în g e n e r a l şi ins i s ­tând în p l a s t i c ă a s u p r a g r a v i t ă ţ i i r ă s ­punderilor ce-şi i au f a t ă de p u b l i c şi artişti a t â ţ i a n e c h e m a ţ i ca r i (fa az i pe mâine se i m p r o v i z e a z ă , f ă r ă s c rupu le , in critici d e a r t ă . fără v r ' o p r e g ă t i r e în materie, fără c u l t u r a n e c e s a r ă g e n e r a l ă si de spec ia l i t a t e — a t r a ş i de m i r a j u l autorităţii u n e i s e m n ă t u r i s u b o ' u ş i r u i -re de fraze c u r g ă t o a r e pe cât de goale', inutile când n u s â n t d i rec t d ă u n ă t o a r e opiniei publ ice r ă t ă c i t ă în l a b i r i n t u l a-cestor s imulac re ' de g â n d i r e .

Nu m a i v o r b e s c de cazu r i l e foa r te frecvente, c â n d a ş a z i su l . , c ron ica r" ele bună c r ed in ţ ă î n i n t e n ţ i a d 'a cont.riibui la notor ie ta tea u n u i a m i c ca re poa t e în mod firesc iiş m e r i t ă elogii p e n t r u rea le Însuşiri art ist ice- —- p r i n n e p r i c e p e r e a lui d'a r e l eva ca l i t ă ţ i l e cu a d e v ă r a t re-marcaibile, scade în ochii o a m e n i l o r de specialitate şi a m a t o r i l o r av iza ţ i , o p e r a pe care d i f o r m â n d - o p r in e x a l t a r e a s lă­biciunilor ei p r e z i n t a t e în m o d i n c o n ­ştient- ca e x c e p ţ i o n a l e v i r t u ţ i , r e u ş e ş t e s'o ridice ca să zic astfel , ca fun ia pe spânzurat.

Dacă î n aces t e condi ţ iun i : „c ron ica ­rul" e n u m a i u n p a r a z i t de o r e l a t i v ă nocivitate pe o g o r u l s t r ă d u i n ţ e l o r c rea ­ţiei artistice, e in f in i t m a i g r a v cazul altei speţe de c r o n i c a r , ace la a n u m e care n e m u l ţ u m i t cu a m e s t e c u l i ncon­ştientei lui în m a n i f e s t ă r i l e p u r a r t i s ­tice şi n e p u t i n c i o s s ă d ă r â m e p i e d e s t a -lurile a n u m i t o r c o n s a c r ă r i de f in i t ive prin sfâşieiea o,)terii u n o r a r t i ş t i pe drept sau pe n e d r e p t p u t e r n i c a c r e d i t a ţ i In opinia pub l ică — se n ă p u s t e s c în forme injurioase- când n u s u n t c h i a r ca­lomnioase pes te m a r g i n i l e l i cen ţe lo r to­lerate sc r i su lu i d e s t i n a t pub l i c i t ă ţ i i , a-supra omului şi ac t e lo r d i n v i a ţ a lui privată, răsco l ind cu p a t i m ă j o s n i c ă î n căutarea tă r i i lor ase un.so în cu te le ei pentru ca l ov ind cu g r o s o l a n ă r â v n ă pe lacurile u l c e r a t e să s t r o p e a s c ă cu im­purităţile ţ â ş n i t e o b r a z u l ar t i s tu lu i şi opera lui, c o n ş t i e n t de efec tu l m i z e r a b i l pe care-1 poa t e ob ţ ine în o p i n i a c i t i to­rului pregăt i t astfel p r i n t r ' o p e r f i d ă d e ­plasare a n o ţ i u n i l o r la eon i uzi u n e a n e -

; iertată Intre v ia ta p a r t i c u l a r ă şi aceea a omului public r e p r e z i n t a t ă p r i n opera artistului s a u in a c t i v i t a t e a a c e l u i a ş om în a t r i b u t i u n i de o r d i n obş tesc .

Sunt încă r ecen te , şi î n c h i p desa-greabil i m p r i m a t e î n m i n t e a m e a , r â n ­

durile, s f o r ă i t o a r e d i n n ă u n t r u l u n o r co loane ele c r o n i c ă p la s t i ca , î n c a r i p r o . f a n â n d u-se î n a l t u l c a r a c t e r m o r a l a l a-ce.stor t r i buna , î n furia, l o v i t u r i l o r des­t i n a t e .p res t ig iu lu i u n o r p r e a c u n o s c u ţ i a r t i ş t i — furie a d e s î n t e ţ i t ă mai: mu.lt de p r e o c u p ă r i l e u n o r i n t e r e s e p e r s o n a l e s a u de c lan, d'cţcât d i n c o n s i d e r a ţ i i p u r a r t i s t i c e — respec t iv i i c r o n i c a r i (mai cu s e a m ă c â n d aceş t i a s ' au î n t â m p l a t să fie ei înş iş i p ro fes ion i ş t i a i p l a s t i ce i ) c o n t e s t â n d m e r i t u l u n o r di a ţ ineţ i u n i a-co rda t e (zic. i n d i f e r e n t dacă pe d rep t s a u pe n e d r e p t ) a u c r e z u t s ă a r g u m e n ­teze d e s t u l d e c o n v i n g ă t o r i n v o c â n d î m ­p o t r i v a t a l e n t u l u i d i s c u t a t „ a u t o m o b i l u l c u m p ă r a t cu ze s t r ea t r eves t i i " în ca re .,эе l ă f ă i e" a r t i s t u l v iza t , or i d e p i l dă a c u z a ţ i a ce se a d u c e u n u i m a s t r u oc to ­g e n a r e a r e „ r ă m a s la B u c u r e ş t i î n v r e ­m e a ocupa ţ i e i g e r m a n e o r g a n i z a e x p o ­ziţii , în t i m p ce a l ţ i i ( aceş t i a s u n t p r i e ­tenii) s e l u p t a u pe f ront" . A l t ă d a t ă des­c r i e r ea r id icu l iza tă , a d i f o r m i t ă ţ i l o r şi i n i n f i r m i t a ţ i l o r t r u p e ş t i , a s l ă b i c i u n i l o r b ă t r â n e ţ i i fizice, a fonet icei n u m e l u i ca re se p r e t e a z ă l a ief t ine c a l a m b u r u r i , or i a i n t i m i t ă ţ i l o r f ami l i a r e , a u se rv i t

de p â n z ă pe ca re s 'a b r o d a t cu ep i t e t e şi ad jec t ive adese -o r i t r i v i a l e — i n t r ' o c o l o a n ă a d r e s a t ă e m o t i v i t ă ţ i i e s t e t i ce — l in ţo l iu l d e s t i n a t s ă î n ă b u ş e i n n o a p t e a u i t ă r i i pub l ice , n u m e ce c o n t r a r i a z ă p r i n n o t o r i e t a t e a lor ve l e i t ă ţ i m a i p r o a s ­p ă t î n sc r i s e în c u r s a r e c o r d u r i l o r c la­s i f i ca toare pe î n c ă p ă t o r u l r e g i s t r u al n e m u r i r i i .

P e l â n g ă că n u cunosc c a z u r i în c a r i o „ c a m p a n i e " — ca să ne s e r v i m de t e r ­m e n u l actis ta g a z e t ă r e s c — .dusă în a-ceste c o n d i ţ i u n i , î n t r u câ t p r i v e ş t e u i ­t a r e a p u b l i c u l u i , să n u fi a v u t efectul pe dos de cât cel a ş t e p t a t , în .sensul c ă v io len ţa a t a c u r i l o r g re ş i t î n d r e p t a t e l o ­vind în om a u s t â r n i t c u r i o z i t a t e a pen ­t ru a r t i s t — d a r ceeaee r ă m â n e i n d i s ­c u t a b i l ă -e p r o f u n d a r e p r o b a r e pe ca r e î n t r o n a r e a a c e s t u i odios s i s t e m t r e b u e să î n t â m p i n e d in p a r t e a o r i c ă r u i o m c iv i l i za t c a r e în ţ e l ege că mi j l oace l e cr i ­t icului , cu p re t en ţ i a de-a co labora lângă a r t i s t la r a f i n a r e a p r o g r e s i v ă a- gus tu ­lui pub l i c , n u t r ebuesc c ă u t a t e p r i n t r e ace lea car i p r i n n a t u r a lor s u n t desgus-tătoare.

C. VLAD

P . I O R G U L E S C U - J A R : BALC1C

408. — U N I V E R S U L L I T E R A R

ccize ic ir i t i asasi-Msa...

9 9 9

U n b ă t r â n şi ce lebru cr i t ic a l nos t ru , î n r u d i t o a r e c u m p r i n a n u m i t e socoteli de e d i t u r ă cu S h a k e s p e a r e şi desieiln-z â n d d i n Ibsen , se socotise obligait — d a t e f i ind a c e s t e cons ide ra ţ i i de rube ­denie î n t r u e t e r n i t a t e — s ă a s i s t e la r e p r e z e n t a ţ i a fest ivă, pe c a r e t e a t r u l N a ţ i o n a l o d ă d ă d c a cu pr i l e ju l cen te ­n a r u l u i m a r e l u i d r a m a t u r g n o r v e g i a n . C u m în sa l ă e ra foar te cald. c u m se r e ­p r e z e n t a „Raţa- s ă l b a t e c ă " (ope ră m i s ­t ică şi o b s c u r ă cu exp re s i a siuszisului cri t ic) c u m î n a i n t e de ridicarKla co r t ine i b i e tu l o m m a i a s c u l t a s e şi o c o n f e r i n ţ ă şi m a i a les c u m este foar te obosi t , se l u p t a z a d a r n i c î m p o t r i v a v a l u l u i de c ă l d u r ă . Ag i t a g â f â i n d b a t i s t a şi' îşi l ă r g e a f a m i l i ä r gu l e ru l . Deoda t ă se în­toa rce î n s p r e vec inu l de b a n c ă , t â n ă r a d e p t şi elev, şi îi c o m u n i c ă m â n i o s şi v i n d i c a t i v .

— Nu mă, m a i p r i n d e el la a l doi lea c e n t e n a r .

— In ce m ă pr iveş t e — rep l i că tâ­n ă r u l — n u m a i calc pe l a astfel de co­m e m o r ă r i . E x c e p t â n d - o pe a d- t ră , m a e s t r e .

A c u m o s ă p t ă m â n ă î n a i n t e de a se p u n e la p u n c t p e n u l t i m u l n u m ă r al U n i v e r s u l u i l i t e r a r . Un foar te t â n ă r conf ra te in l i t e r a t u r ă şi s t u d e n t în d r e p t îşi l u a s e a n g a j a m e n t u l d e a a d u c e u n ar t i co l . S e a r a t â r z i u îşi a d u c e a m i n t e şi d i s p e r a t a l e a r g ă a c a s ă , u n d e face o t r i s t ă descoper i r e : o c u p a t cu d r e p t u l a d m i n i s t r a t i v a m i c u l n o s t r u n u băigase p â n ă a t u n c i în s c a m ă l ipsa umor ele­m e n t a r e i n s t r u m e n t e de antă poet ică . Nu a v e a ce rnea l ă . La d o u ă s p r e z e c e n o a p t e a îl ba te în uşe p r o p r i e t a r u l u i şi îi cere d i s p e r a t a ju to r .

A d o u a zi b inevo i to ru l d o m n , reon-tii'ùnd în poses ia că l imăr i i^ se m i r ă po­l i t icos f a ţ ă de i l u s t r u l s ă u l o c a t a r .

— ,.Dar n'aţ.i c o n s u m a t deloc c e r n e a l ă ! — Ei, dornte, eu sc r iu c u g e n i u n u cu

ce rnea l ă .

Acelaş confra te t â n ă r şi s tudios se p l â n g e a în redac ţ i e , r e fuzând s ă tra­d u c ă u n a r t i co l d in P i e r r e L a s s e r r e :

— , .Eu sc r iu m u l t m a i u ş o r decâ t t r a d u c " .

— „ E u î n s ă p re fe r să-1 t r a d u c i pe L a s s e r r e , decâ t — sc r i i nd d - ta — să-i t r a d u c i pe ce t i to r i , a d a u g ă c ineva .

U n d e a u t o r u l aces te i . . po in t e" a în­ceput s ă fie s p i r i t u a l , a fost în clipa c â n d a c e r u t ca rep l i ca să-i fie t recu tă î n a c e a s t ă r u b r i c ă .

Ceeace s'a făcut .

X... BOXEURUL

Suntem încă cu tojii sub impres i a ma t chu lu i Bool-Burdon, când E d w a r d S tee rp d i n Sau F ranc i sco l ansă p r in gla­sul prese i o „ p r o v o c a r e " or icăru i va dor i să se în t â lnească cu cl.

Bool accep tă şi fu făcut k u o k - o u t în <> roundur i . Aluin D r o p p a y din Liverpoo l fu deasenreni învins . Atunci un ziar d i n Chicago puse în joc 10.000 do la r i , ofe-r indu- i ace lu ia ca re va reuşi să-1 înv in­gă pe E d w a r d S t ee rp .

Nimeni nu se decise când , în t r ' o zi, d i rec to ru l z ia ru lu i p r ind înş t i in ţ a rea că un o a r e c a r e domn X... accep tă în tâ l ­n i rea .

Pe scur t , în ziua n ia tchhulu i , 2 5 . 0 0 0 d e spec ta to r i se î n g h e s u i a u în sala du

. p r e m i i a casei de corcc.ţiune din Brook­lyn.

E d w a r d îşi făcu i n t r a r e a i n t r e f rân­ghii, mai în formă ca n ic ioda tă în spa­tele lui şi a l a n t r e n o r u l u i s ău se p re ­zintă X.... b o x e u r u l necunoscu t .

Era un oui în vârs tă , cu în fă ţ i şa rea fă ţarnică şi ş i rea tă . p ă r â n d să aibă tor ţa une i fetiţe sfioase de 10 ani .

Bine ! La p r imul round, S tee rp îi d ă d u o lo­

v i t u r ă d r e p t în s t o m a c şi s ă r m a n u l om se p r ăbuş i , se r id ică şi, a p r o p i i n d u - s c d e S tee rp cu a e r de smie rdă to r , îl b ă t u p r i e ­t eneş te pe u m e r i .

La a l doi la round , cu un crochet la maxi la r , S e e i p îşi a r u n c ă a d v e r s a r u l la pămân t . F u crezu t mor t , d a r nu e r a ; X.. se ridică, ezi tă uu moment , s u r â s e în

N E C U N O S C U T Pil HUI \ IA( Olil.AN

d r e a p t a şi în s tânga şi ariincâiidii-se de gâ tu l lui E d w a r d , îl îmbră ţ i ş a cu dră­gă lă şen ie pe f run te . Bine!

In romului , al t re i lea , Steerp , enervat îi dădu o a s e m e n e a lov i tu ră de pumn, ; n cât b o x e u r u l n e c u n o s c u t căzu pe spa­te, p â n ă în sfârşi t fu dec la ra t knock­out . :

Ne p r e g ă t e a m să plecăm, oarecum de­cep ţ iona ţ i în s p e r a n ţ e l e noastre , căni b o x e u r u l -străita reeăpătânldii-şi віпн> i i le . făcu semn că vrea să vorbească.

- Domni lo r , spuse el, sunteţ i martori că p u r t a r e a m e a a fost din cele mai co­r ec t e în a c e a s t ă a v e n t u r ă ; pot sa facla n e v o e caz d e m ă r t u r i i l e d-voastră ?

Noi r ă s p u n s e r ă m , eă d a şi fiecare ple­că să m ă n â n c e . O p t zile d u p ă aceea, X., b o x e u r u l necunoscu t , făcu o plângere con t ra lui E d u a r d S teerp , pentru loviri şi r ăn i r i , a f i r m â n d că el nu răspunse p r o v o c a ţ i u n i l o r boxeuru l i i i , pe care-1 ca­lifica ele n e m e r n i c şi că. tocmai dia con t r a , el a făcut tot posibi lul ca sül ca lmeze , pe celălal t , ca re l-a loxit cu ul­t ima să lbă t ic ie .

Tn consec in ţă , şi luând ac t de mării-r i i le n o a s t r e , r e c l a m ă 10.000 de dolari, ca d a u n e i n t e r e s e .

P e scur t , a f ace rea îşi ur ină cursul; fü lung . D a r , ceeace este cert , este cu Ed­w a r d Sieer.]), p i e r d e procesul şi matcM d e o a r e c e a d e v ă r a t a r a ţ i u n e de a fi a a-ces tu i ma t ch r idicul , e ra câştigată celor 10.000 dolar i , ban i pe care Edwari S t ee rp t r e b u i să-i p lă tească până k iii t imid ban .

AUREL BÄE.4U: C O M P O Z I Ţ I E

I

U N I V E R S U L L I T E R A R . 409

ІіТегмга OSEDMCIFIE

într'o zi Max Iacob , se d u s e la g a r a tai Saint Beno i t - su r -Lo i re să-ş i aşt t jpte un prieten ce sosea cu t r e n u l . C u m ve­nise prea de v r e m e , p o r n i s ă s e p l i m b e puţin pe c â m p u l d i n v e c i n ă t a t e . P r i v i n d arborii şi f lorile, v ă z u d e o d a t ă ceva a l ­bastru ce v e n e a sp re el. E r a u doi j a n -d»nmi.

Ei se a ipropiară de M a x I a c o b şi d u -P&ce îl p r i v i r ă cu o a r e c a r e nen îc r ederei, I! întrebară :

• Cum. v ă n u m i ţ i .' • Max Iacob .

- Ce faceţi aci . - Aştept pe u n p r i e t e n a l m e u care

treime să s o s e a s c ă cu t r e n u l . • Sunteţi de aci ?

- Dacă p r i n a, fi d e a ic i , în ţe lege ţ i c ă mt deila g a r ă , n u s u n t de aici . Locuesc la Saint Beno î t -eur - Lo i r e . - Ah ? «sunteţi d i n S a i n t B e n o î t - s u r -

Іліте? Dacă s u n t e ţ i de acolo , t r e b u e Ä-1 cunoaşteţi pe d o m n u l Lor io t ? - Domni Lor io t , d a r d u m n e a l u i e s t e

(tel mai b u n p r i e t e n al m e u ! E r i s e a r ă m cinat la el.

- E i b i n e ! d o m n u l e Max lacob, c â n d Ы vedea pe d o m n u l Loriot , spunerţ i- i ti jandarm ii T h o m a s şi Colin îl s a l u t ă .

Thiers avea o m a r e a d m i r a ţ i e p e n t r u Kralliger. I n t â l n i n d u - 1 î n t r ' o zi, îi cle­mă ttfflul ele Horarţiu f rancez . - Ce va fi ce l ă l a l t a t u n c i ? r ă s p u n s e (ranger.

Părinţii lui Balzac , ca r i v o i a u ca

br să se ded ice n o t a r i a t u l u i , îl

[ară, când a î m p l i n i t douăzec i şi u n u

(ani, să se consacre în î n t r e g i m e

Şiierei pe ca re i -au a les -o .

, ...A voi c o n s a c r a l i t e r i lo r , s p u s e

pirul Balzac.

j - Domnul a r e g u s t u l m i z e r i e i . Vreia

(încerce nevo ia de a m u r i în sp i t a l ,

jn» bătrânul Ba lzac .

- Ia litere, p e n t r u c ă să nu fii o ha i ­

na trebue să fii un rege , in t e rven i

nmna de Balzir*.

-Ei b ine! voi fi r ege , r ă s p u n s e Ba l -

t

1» c a r i c a t u r a z i le i

LA D O C T O R

400.000 FRANCI P E N T R U O PÂNZA DE GREUZE

Zilele t r e c u t e a a v u t loc v i n d e r e a co­lecţ iei deceda t e i d o a m n e B r a s s e u r . A-m a t o r i i , ven i ţ i în m a r e n u m ă r , a u a v u t ocaz ia dü a d i s p u t a î n t r e ei ope re d e a r ­tă de p r i m u l o rd in . V â n z a r e a a î n c e p u t ca de obice i p r i n desene . S 'au d a t 25.000 f r anc i p e n t r u „Copi lu l cu câ..!ne" de Boi l ly şi 41.000 fr. p e n t r u O m a g i u l rec i ­proc de Saint-Aubiiin.

In ceeace p r ive sc t ab lou r i l e , ofer tele in i ţ i a io a u fost cu m u l t î n t r e c u t e . Un a m a t o r a d a t 125.000 f ranci p e n t r u „De­s e n a t o r u l " şi „Lueră i toarea de t a p i ţ e r i e ' ' a le lu i C h a r d i n , d o u ă mic i p i c t u r i d a 155 m i l i m e t r i l ă r g i m e , e v a l u a t e la î nce ­p u t l a 80.000 f ranc i şi ca r i a u fost v â n ­d u t e în 1911 cu .11.000 f ranci i a r i n 1828 cu 40 de f r anc i . Un tab lou de F r a g o n a r d a a j u n s p â n ă la s u m a de 205.000 fr. ; cele d o u ă „Seen-o d e d i l i g e n t ă " d e Le-p r i n e e , a m â n d o u ă la fel d e m i n u s c u l e , la 130.000 fr. ; u n t ab lou de H u b e r t Ro­be r t de 21 c e n t i m e t r i î n ă l ţ i m e la 52.000 fr. c o n t r a celor 4.500 oferi ţ i în 1906 ; . . P o r t r e t u l d o m n i ş o a r e i Géra rd" , p r i e t e ­n ă a lu i F r a g o n a r d , di?i D u m o n t l a 70.000 f ranc i ; , M u z i c i a n a " de Schall; l a 87.000 f ranci (Kî.fOO fr'. in 1910). I n s f â r ş i t . .Copilul b l o n d " de G r e n z e a fost achizi­ţ i o n a t p e n t r u s u m a de 400.000 de f ranci , c a r e es te c a m p re ţu l t a b l o u l u i în 1909, d a c ă ţ i n e m s e a m ă de d i f e r e n ţ a de va­loa re d i n t r e I ran«t i 1 a u r şi cel hâr t ie .

V â n z a r e a f i reş te n u s ' a o p r i t a ici . A c o n t i n u a t apoi d e s f a c e r e a a l t o r colecţii , de pe m a r c a c ă r o r a n ' a r i l ips i t vech i n u ­m i r i ca : Ctonntitfly. Mennecy , Sevrée , etc .

(Exoelsior)

ESENŢA ROZELOR

Se ş t ie c ă s i n g u r a ţ a r ă in a p r o p i a t u l O r i e n t c a r e p r o d u c e e s e n ţ ă de t r a n d a f i r es te B u l g a r i a şi aroume m i c a l o c a l i t a t e Ke j a n i i k .

I n 1921 s ' a u d i s t i l a t la K e j a n l i k 4 m i l i o a n e 880.000 k i l o g r a m e d e p e t a l e de t r a n d a f i r , car i a u d a t 1.380 l i t r i d e esen­ţ ă ; în 1922, 4 m i l i o a n e de k i l o g r a m e cau-i a u d a t 1.125 l i t r i de e s e n ţ ă ; î n 1925. — 5.000.000 de kgr . ca r i a u d a t 1.400 l i t r i .

J u m ă t a t e d i n p r o d u c ţ i a t o t a l ă d i n fie­care a n este t r a n s p o r t a l ă în F r a n ţ a .

P R O N U M E

Ia t ă aci o ser ie d e p r e m i e r e cu ve­chea lor semnif ica ţ ie : Ade l ine , o p r i n ­ţesă ; Al ice .nobi lă ; Amel ia , iub i t ă ; Ana, g ra ţ ioasă ; Ber ta , fairrroasă ; Brigi ta , s t ră ­l uc i t oa r e : Eea t e r i na , fără p a t ă ; Caro l ina , îu î n t r e g i m e nobi lă ; E l i sabeta , Eliza, I sabe la , b u n ă t a t e ; Fina, doică ; E lena t en ta ţ i e ; M a r g a r e t a , p e r l ă ; Mar ta , a m ă -гГ.^іппе : Mati lda, d a m ă d e o n o a r e ; So-iiii, î n ţ e l e p c i u n e ; Suzana , un cr in.

Pac i en ta : Doc tore , a m dese vomi tă r i , ce s a fac ?

Doctorul : doamnă. . . .

C u m p ă r a ţ i - v ă un l ighean (Caricatură de Ion Sava)

C R I T I C DE ARTA

— N 'a r fi r ă u a rbo r i i t inere ; dar ceeace le reproşez eu, e s t e că sun t p r e a dc . . lemn". (Dimanche ilustrée)

E V I D E N Ţ A

ггилнл Sínt

Pages Fémenines)

— Mai a s igu ra t că aces t e ghe te n u se mai r u p ; şi i a tă - le !

— Bine în ţe les !... da r d a c ă le-aţ i pu r ­tat... ce srrtem noi d e v i n ă ?

(Dimanche ilustrée)

ИО. - UNIVERSUL LITERAR

carii reelcife in ежігсме VIATA LUI AL. DUMAS-TATÄL

r

Prodigiosul talent care a produs cea mai mare şi mai citită bibliotecă din câte există sub acelaş nume (peste o mie de volume, cu 36 mii de personagii, tipărite până azi în peste o sută de milioane de exemplare), a trăit o viaţă tot pe atât de bogată ca şi opera lui copleşitoare. Din numeroasele cărţi, broşuri, studii scrise despre viaţa şi opera lui Dumas-Tatăl s'ar putea extrage romane întregi. Unul însă la înălţimea eroului numai el însuşi l-ar fi putut scrie. Dar a preferat să se risipească în atâţia alţi eroi populari şi azi pe întinderea pământului.

ALEXANDRU DUMAS-TATAL I a 1 8 3 0

T a t ă l Iui Dumas -Ta t ă l e r a m u l a t r u — născut d in t r ' o a v e n t u r ă a nobi lu lu i D a v y delà Piuillaterie că lă tor pr in San-Domin-go si una d in n e g r e s e l e lui, Louise-Ce-set te Duinas cu ca re s e înapoiase în F r a n ţ a .

Bă t r ânu l fusese un m u l a t r u e x t r a o r d i ­nar : la t re izeci şi c inci de an i e r a unu l din genera l i i ag rea ţ i d e Napoleon, d a r căzut în d i sg ra t i e p e n t r u repub l ican i s ­mulu i îndrăznef, el t r ă i r e t r a s şi sufer ind la Vi l l e r sCot te re t s . u n d e d -na Mar ie Louise El i sabe th nă scu t ă Laboure t îi dă ­rui în 1802 o m â n g â e r e : p e Alexandr i i .

Băia tul e r a deş tept , s igur de el, vc.''bă­i e t Şi înd răzne ţ . Avea p ă r u l blond, bu­clat cu g r a ţ i e n a t u r a l ă , ochi m a r i a lba­ştri i , seducă tor i , na su l d rep t , buze l e groa­se şi senzuale , d inţ i i foar te a lb i şi un o-b r a z luminos . P u t e a să placă . î n t â m p l a ­rea ii scoase în calea copi lă r ie i lui un bă ­t r ân m a e s t r u de s c r i m ă de là ca re învă ţă aceas t ă a r t ă , deven ind un vir tuos , T r ă ­gea la ţ in t ă admi rab i l . Juca b i l ia rd a t â t de b i n e încâ t g r a ţ i e unei lungi ser i i de câş t igur i şi a unu i p r i e t e n pa r iz ian îşi real iză visul p r i m e i t i ne re ţ i : Pa r i su l .

P r i m u l lui contac t cu t e a t r u l a fost ho­tă râ to r : descoper i se o lume, Par i su l , şi acum, p res in ta t m a r e l u i Ta lma , fantezia lui b o g a t ă îi des făşura o lume şi ma i a-

t r ă g ă t o a r e . T â n ă r u l D u m a s ru g a pe Ta l ­m a să-1 s ă r u t e , d o r i n d să scr ie şi să iz­bândească în t e a t r u şi m a r e l e t r a g e d i a n îl bo teză poet în n u m e l e lui S h a k e s p e a r e , Corne i l l e şi Schi l ler . Aces te t re i n u m e nu aveau a tunc i o r ezo n an t ă p r e a m a r e în sufletul lui. D a r consac r a r ea g l u m e a ţ ă a mare lu i ac to r îl a ş t e r n e la d r u m . sp re g lor ia t e a t r u l u i .

T â n ă r u l D u m a s s imţ ia în el p u t e r e a de a dori să cuce rească P a r i s u l de pe scenă.

Şi cum Vi l le r s -Cot te re t s nu- i insp i ra de loc, iar m a t e r i a l u l d in ca r e voia să-ş i confecţ ioneze p iese le l ipsia acolo, ceru mamei sa le ( tatăl lu i murise) scr isor i le de i n t r o d u c e r e în Par i s , C â n d d 'Ar tag i i an care ' i s e m ă n a lui D u m a s ca un frate, sosi d in C a s c o n i a la Pa r i s , lăsă să i se fure s c r i soa rea de r e c o m a n d a ţ i e a t a tă ­lui său că t r e d. de Trouv i l l e , c ăp i t anu l Muşche ta r i lo r . D u m a s însă fu mai noro ­cos. Avea două scrisori c ă t r e doi genera l i , foşti c a m a r a z i a t a tă lu i său d in ca r e unu l îl puse să facă o pet i ţ ie şi văzându- i cali­graf ia îl felicită, a s igu rându-1 de o s lu jbă .

P e cât de m â n d r u e r a în a f a r ă d e b iu-roul lui p e a t â t d e umil i t se s imţia aco lo în r ed ingo ta lui veche cu cozile p â n ă la călcâie şi cu p ă r u l lui m a r e stufos şi b lond. Dar o m â n g â e r e găsi ch iar l â n g ă camera mobi la tă ce'şi î n c h i n a s e : e ra o t â n ă r ă a l b ă şi b londă , pu ţ in ma i în vâ r ­stă, d a r cu farmec, s e p a r a t ă de b ă r b a t u l ei ca re r ă m a s e la R o u e n p e când e a con­ducea aici un a t e l i e r d e n u ă r i e . C u r â n d cele două m e n a j u r i modes t e d e v e n i r ă u n u l în ca re nu pes te mul t t imp se ivi micu l A l e x a n d r u , fiul c a r e de t e mai t â r ­ziu pe fa imoasa D a m ă cu Camel i i .

Un luc ru îl necă j ea însă : cons ta tase că nu ştia n imic , nici ch iar i s to r ia F r a n ţ e i . Cu ra jo s , se puse pe luc ru . îşi c r ée p r i e -te idi p e n t r u toa te r a m u r i l e a e cunoş t in­ţ e sp re ca re se s imţea a t r a s , o r i d e oare şt ia că va avea nevoe. î n g r ă m ă d e a de toate , de o r iunde , cu bunăvo in ţ ă .

Scrise, d u p ă c r â m p e e p r in se ici colo, . .Cr is t ina" cu ca re bă tu la uşa lu i Nodier , d i rec to ru l Ar sena lu lu i , p r i e t en p rov iden­ţ ia l a l t iner i lor l i te ra ţ i . Nodier îl reco­m a n d ă lui T a y l o r care ' i a scu l t ă p iesa şi i-o pr imi . D a r P i c a r d i-o înapoie , reco-m a n d â n d u - i să'şi vadă d e s lujbă . Casa lui Nodier îi e r a însă deschisă . Ii cucer i ­se pe toţi cu sp i r i t u l lui desch is şi e x u ­b e r a n t . La Nodier eunoseit pe Vigny, p e Lamar t ine , pe Musset, p e Hugo ca re du­pă ce Nodier , vorb i to r neobosi t şi cucer i ­

tor, spunea : des tu lă proză, îi lua locul cu ve r su r i .

C â n d avea ban i , D u m a s a r b o r a cele mai e x t r a v a g a n t e toa le te , veste verzii, pelerine roşii, a d ă o g â n d şi l a n ţ u r i groase de aur masiv. S u r â d e a şi e ra un mijloc nud mul t d e a'şi a t r a g e p r iv i r i l e femeilor cu­re se î n d r ă g o s t e a u de capui lui copilăros, ele p ă r u l lui nou ros şi de bărbuţa lui n e a g r ă şi moa le ca un puf.

Sufer i şi de h o l e r ă în 1852 şi se vinde­că g r a ţ i e unui flacon d e e t e r pe care'i bău în del i r . Luă p a r t e la lup te le de stra. d ă con t r a lui Louis Phi l ippe şi la 9 Iunie o foaie legi t imis ta îi a n u n ţ ă execu|ia, Bă t r ânu l Nodie r îi scrise : ,,«m citit că te -au împuşca t azi de d iminea ţă la 5. Ai b u n ă t a t e a şi mă înş t i in ţează dacă aceasta te va împiedica să d e j u n ă m mâine împreu­nă". Dunuis îi r ă spunse .,din cealaltă lu­me" , dau a doua zi t r ebu i sa se expatrie, ze de t eama unei ser ioase urmări r i .

C a r n a v a l u l d in 1855 r ă m a s e de pomi­nă, m u l ţ u m i t ă lui D u m a s care.'şi permise luxu l să dea un bal în apar tamentu l său uni t eu un a l tu l vecin ere era gol şi unde convocase pe cei mai mari a r t i ş t i «ă-i (le. eoreze săl i le . D e l a c r o i x făcu o pictură mare . P r i n t r e inv i ta ţ i i pr imiţ i de Ida, c i au legitirnişti , r epub l i can i , orleanişti, a-cadeii i icieni, pa iu l l e t a r i . ac t r i ţe şi literaţi. Se pe t recu t u r b a t . In zori parizienii întâi, n i r ă pe b u l e v a r d o fa randolă în care De­lacroix e r à Dante , Musset o paiaţă, Ro-sini F iga ro , ia r B a r y e t i g iu de Bengal. Hugo e r a ce r t a t eu D u m a s şi nu venise.

F r e c v e n t a Café d e Par is imde'.şi etala fa imoase le găte l i şi consuma una din mân. eâ r i l e spec ia le p e n t r u ca r e venea ţl Balzac. D u m a s e r a m a r e a m a t o r gastro­nom. Când îi p l ăcea o m â n . a r e . se ducea la b u c ă t ă r i e , lua r e ţ e t a ,o p r e p a r a singur, o pe r fec ţ iona încâ t a fost o vreme în v ia ţa lui când faima gastronomică îi a-m e n i n ţ a ser ios faima l i t e ra ră , cel pufin aşa c r e d e a el.

D e l à d i n e u r i s a r d a n a p a l i c e plătite de el, a j u n g e a a d e s e a şi l a l ipsur i . Portăre­lu l îi e r a vecbe cunoş t in | ă . în t r 'o zi ce-rându- i - se obolu l p e n t r u o înmormântare, dădu 15 franci. — ,-Ali, d-Ie. îi spuse soli. r i t a to ru l , d a c ă toa tă l umea a r da ca dv. i-ain p u t e a face o î n m o r m â n t a r e de cla­sa a Il-a-, că a fost po r t ă r e l , săracul. -..A, î n g r o p a ţ i u n p o r t ă r e l ? Ţine încă 15 franci şi cau tă să î n m o r m â n t a ţ i doi". In

U N I V E R S U L L I T E R A R . — 411

fond era bun şi d a c ă n ' a v e a bani , e l ş t ia bine că a doua zi p r o v i d e n ţ a şi t a l e n t u l îi vor aduce.

Râsul lui învese lea o l u m e î n t r e a g ă . El nu înţelegea al t fe l sc r i su l decâ t să d i s ­treze şi să od ihnească sp i r i tu l . Aceas ta era arta lui. L u c r â n d şi l uc ra e n o r m , el ee înveselea, şi l u c r a cu şi m a i m u l t ă râvnă. I se p ă r e a c iuda t ă î n t r e b a r e a : cum scrie. î n t r e b a ţ i p r u n u l c u m face p ru ­ncie, riposta el.

Masa la el nu se r idica î n t r e 11 şi 5 după amiazi. Avea vec in ie mosaf i r i d i n t r e care pe unii nici nu- i cunoş tea . D e a c e e a odată pe s ă p t ă m â n ă d a o m a s ă cu inv i ta ţ i ji ee mânca î m p ă r ă t e ş t e la m a s a Iui. I a r el vorbea p â n ă n o a p t e a t â r z iu a s e m e n e a unui povestitor a r a b p r e l u n g i n d veghia tribului sub ce ru l îns te la t al de se r t u lu i .

Martor î n t r ' u n p roces , D u m a s fu î n t r e ­bat ce cali tate a r e : — „aşi s p u n e că sun t autor dramatic de n 'aş i fi d in ţ a r a lui Corneille". Încrezător / şi cu ra jos ca d 'Ar-tagnan, bogat ca Monte -Cr i s to , el deven i ­se megaloman. D a r „pa raz i ţ i i " şi femei le il minară curând . Vila lui d e l à Sa in t G e r ­main unde d ă d u s e a t â t e a s t r ă luc i t e ser­bări cu bogate d i n e u r i şi focuri de a r t i f i ­cii, i se vându. lmbognţ indu-ке apoi d in romane, îşi cons t ru i un castel magnif ic urnit Monte-Cristo, c a r e d u p ă u n t imp avu aceeaş soar tă . Fusese un a d e v ă r a t palat fermecat p e ca re el îl p u n e a la d is ­poziţia tuturor şi apoi se a s c u n d e a să scrie, într'o mică insulă ar t i f ic ia lă . C â n d nu mai era vin o r d i n a r la p ivni ţă , pen t ru servitori, Dumas ordona să li se dea şam­panie.

Prin gesturile lui, pr in v ia ţa lui deven i popular şi în Saint G e r m a i n şi la Mar ly . Câştiga enorm p e n t r u v r e m e a l u i : 60 bani pentru u n r â n d d e 60 l i t e re , d a r nici odată nu câştiga îndea juns . A încerca t $ facă politică, visa să dev ie depu ta t , ceea ce pe a t u n c i p u t e a fi m u l t m a i m u l t ca astăzi, da r n u fu a les , ceea ce'i j igni profund buna sa c r ed in ţ ă . I n t r e a l t e a r -fimente e lectorale el invocă şi p e aoela de a fi hrănit cu cele câ teva su te de ro ­mane şi de d r a m e a p r o a p e zece mii de l u . datori speciali c a r e au l u c r a t la p u n e r e a lor in mişcare. A legă to r i i îl l u a r ă în r â s : lei, marchizul, a r i s toc ra tu l , neg ru l , se­cretarul lui O r l e a n s !" D o u i l u c r ă t o r i îi tieeră în nas. Ii l u ă p e sus p e amândo i U zvârli cât colo doved indu - l e că deşi iristocrat avea şi forţa fizică supe r ioa ră .

După ce i se v â n d u şi cas te lu l şi tot «adunase în el, inv i tă u n p r i e t e n la m a . á. la desert îi s e r v i două p r u n e : ia, ţBeel, cel pu ţ in una . Şi d u p ă c e o m â n ­ii, «laose : ai m â n c a t 100.000 franci . A-«ste două p r u n e e r a u tot ce.'mi ră inăse-Kdin castelul Monte-Cr is to ca r e m-a co-|U 200.000 fres. P r i e t e n u l lu i , B e r a n g e r . ршеа într'o zi : D u m a s şi-a r is ipi t fa­stul ca anumi te fete f r u m u s e ţ e a şi mi-c bună ca d. de la Pa i l l e t e r i c să n'o t e r m i -le pe pae".

la 50 de an i scoase u n z ia r „Musche ta -il" care izbut i să t r ă i a scă des tu l d e viu iţită ani t recând p r i n tot felul d e pe r i -pepi până ce în t r ' o zi D u m a s a n u n ţ ă pe ci-lori că se pot a b o n a în massă , d e oa r ece t(i redactorii lu i demis ionase ră . S ingur II italian băt rân, Rusconi , r ă m a s e deş i el • făcea nimic, i n s p i r a s e doa r u n v e r b M aleatorului s ă u : r u sconea l a a d i c ă a B face nimic. C â n d u n u l d i n s ec r e t a r i i kJ ii traducea I l iada în pi<*ză şi el o pu -Bi» în foileton s emnând -o , r e p r o ş â n d i u ke el se m i r ă : cum de nu mi -a ţ i s p u s

n imic când a m p u s Biblia în r o m a n u l 1-saac L a q u e d e m ?

Se b u c u r ă g rozav d e succesul D a m e i cu Camel i i şi g lor ia fiului său e r a şi a lu i : n u e r a o p e r a lu i cea mai r euş i t ă acel, A l e x a n d r u II, f iul ? U n a d i n m a r i l e lui sat isfacţi i fu a c e a c â n d reg ina Victor ia a Angl ie i v e n i n d l a P a r i s ceru să i se r e ­p r e z i n t e D - r a de Sa in t -Cyr a lu i D u m a s . Fu m i r a t însă că n u 1-a chema t să-I cu­noască pe el, D u m a s , cel ma i m a r e om clin F r a n ţ a , ega lu l e i în faima.

D u m a s e r a şi magne t i za to r . F ă c e a a-deseor i e x p e r i e n ţ e foar te reuş i te , ma i a-les a s u p r a femeilor .

îşi i u b e a copiii d a r pe fiul său îl vedea tot mai r a r î ncâ t a j u n s e s e s ă ispuoj că niu-1 va m a i r e v e d e a decâ t poa t e la î n m o r m â n ­t a r ea lui. E r a b ă t r â n şi eu toâ l e că scri­sese a t â t a şi câş t igase cel pu ţ î n cinci mi­l ioane d e f ranci cu ope re l e Iui (o cifră ur iaşă în v a l u t a vremei) i s'a î n t â m p l a t să nu a i b ă o c ă m a ş ă p e n t r u o vizită la o a m b a s a d ă . S'a dus şi e l cu u n a ga lbenă cu d iavol i roşi p e ea... D e necrezut , spu­nea el, a m a v u t succes m a r e în acea că­maşa !" î n c e t a s e l u c r u l exces iv şi se gân­dea ser ios că a r e 67 d e an i , înce rca să-şi reia m e r s u l d ina in t e , da r se găsea Inca­pab i l şi p l ângea . î n a i n t e d o războ iu l din 1870 d e ca r e n u ştiu n imic , se d u s e la fiul lu i „ să m o a r ă l a e l" . Veni şi fica lui , p e c a r e o r e c u n o s c u s e . C r e e r u l lu i r ă m â ­nea însă per fec t sănă tos . D a r îi p l ăcea sa s p u n ă : N u e a d e v ă r a t c 'am fost u n r is i­pi tor . Ce i do i pol i eu ca r e a m a juns la Pa r i s , caută ' i , sunt încă. în b u z u n a r u l ves te i .

în t r ' o zi căzu p e gându r i . Ce ai, îl î n t r e b ă fiul. E p r e a serios p e n t r u t ine , r ă spunse b ă t r â n u l . F iu l insis tă . Şi a tunc i el îşi e x p r i m ă n e î n c r e d e r e a în ceea ce c reease . Va r ă m â n e oa r e ceva din tot ce a m scris ?..

Mur i c u r â n d d u p ă aceea , î na in t e de a'i vedea pe nemţ i . D a r n u m e l e şi o p e r a lu i t r ă e s c î ncă şi vor t r ă i p r in con ţ inu tu l d e v ia ţă i n t e n s ă şi en tuz i a s t ă c a r e a fost Dumas -Ta t ă l .

T E A T R U L LUI

H e n r i III a fost p r i m u l m a r e succes a l lui D u m a e - T a t ă l . D u p ă m a r i nep lăce r i cu v i e s p a r u l d e l à T e a t r u l F r a n c e z pe care-1 c o m p a r ă cu u n ce rc d i n In fe rn u i t a t d e D a n t e şi d u p ă ce m a n u s c r i s u l t r ecu în g a j la un b a n c h e r p e n t r u 5000 franci (ce b a n ­cher roman t i c ) . In s ea r a r e p r e z e n t a ţ i e i t r e b u i să'$i facă gu le r d e car ton ca să p o a t ă fi acolo u n d e d u c e l e d e Or l eans , Hugo . Vigny şi alţi p r i e t en i a ş t e p t a u n e r ă b d ă t o r i „ lov i tu ra" . Scena când duce ­le d e Guiise s t r â n g e m â n a ducesei , cu m â n u ş a meta l ică , gest războ in ic fa ţă d e t r ad i ţ i e , şi c â n d d - ra Mars ţ i pă d i n a c e a ­stă c a u z ă cu u n accen t sfâşietor, de s l ăn -ţui e n t u z i a s m u l . Pub l i cu l se r id ică e lec ­t r iza t şi c â n d în a n t r a c t d ă d u cu ochii d e Duma« ca re i n t r a se în sală e r a cât pe-aci să-1 s t r ivească . T i r a n i a pe ruc i lo r şi a conven ţ iona lu lu i căzuse, o l u m e nouă a-p ă r u în l u m i n a r a m p e i .

D u m a s se t rez i ce lebru . Ave<a tonul , cu­loa rea , p a n a ş u l , d e s i n v o l t u r a şi a b o n d e n -ţ a d r a m a t i c ă p e ca r e p u b l i cu l n 'o ma i a-vu.sese. Cr i t i ca fu nemi loasă , d a r succe­sul crescu. D u m a « se i n s t a l a n a t u r a l , în g lor ie . A s i g u r ă e x i s t e n ţ a a lor lui, cu le­ge f ruc te a lese în sa loane , p r imeş t e s ine­cu re , n e î n c e t â n d s ă r â d ă d e succesul lui, d a r şi d e î n f r â n g e r e a clasici lor . Poveş t i le d e s p r e el î n c e p u r ă să c i r cu le şi e le îl a m u z a u e n o r m .

I lugo fel ic i tându-1 îi spuse : a c u m a e r â n d u l meu . Şi'l c h e m ă l a Mar ion d e Lor-me . D u m a s se e n t u s i a s m ă şi'şi mă r tu r i s i in fe r ior i ta tea . Succese le nu ' i a l t e r a u nici f răgezimea, n ic i i ngenu i t a t ea . S p u n e a r â z â n d că Rac ine a nenoroc i t t e a t r u l şi Boi leau poezia şi-i sp r i j i nea d in tot su­fletul pe romant ic i i lui, ceeace nu ' l îm­piedica să'şi d u c ă r e p e d e p r i e t en i i de l à H e r n a n i d e t e a m ă să n u r e î n e e a p ă !

A n t o n y a v u u n succes şi ma i m a r e , 130 r e p r e z e n t a ţ i i consecut ive . E r a un scan ­dal , d a r ce p l ă c e r e m a r e p e n t r u b u r g h e ­zii c a r e deşi c r i t i cau se d u c e a u îmbu l ­ziţi Ia t e a t r u să se vadă p e n t r u p r i m a o a r ă pe scenă în l u m i n a vie ţe i lor rea le . Apo i refăcu p iese le a l t o r a , l e s e m n ă şi le j u c ă cu succes n e b u n . El n u pusese în e le d e c â t ceea ae const i tu ia v i a ţ a lor t e a t r a l ă Nimeni n u i le p u t e a r evend ica . D a r avu şc insuccese . Ca l igu la , scr isă p e n t r u Ida I- e r r i e r , căzu în a ş a fel că un t imp d u p ă a c e a în loc de „mă pl ic t iseş t i" se spunea ..mă cal igulezi" .

D a r m a r i l e lu i lov i tur i în T e a t r u , re­voluţ ia , r e f o r m a ce o adusese , îl a j u t ă e-n o r m . T e a t r u l I s to r i c ce v i s a se fu rea l i ­zat în 1847. A avu t u n succes ncma i po­menit . L u m e a v e n e a cu n o a p t e a în cap, m â n c a şi d o r m e a acolo.

O n di t q u ' a n t h é â t r e D u m a s O u p o u r r a p r e n d r e ses éba t s Vive l ' a u t e u r d e s Mousque t a i r e s !

Regina Margot , cu deco ru r i , cos tume, mişca re bogată , foar te îngr i j i t r e p r e z e n ­ta tă . Apoi Monte -Cr i s to ca re se r e p r e z e n ­ta două ser i . T e a t r u l cos ta un mil ion şi în p r i m u l a n se î n c a s a r ă 700.000 franci , i .ra fabulos. D u m a s nu mai făcea n imic a l tceva . C o n d u c e a repet i ţ i i le , p u n e a în soenă, con t ro la totuL m â n c a şi d o r m e a în t e a t r u sau a p r o a p e de t e a t r u , şi d e fapt d o r m e a p u ţ i n căci şi în camere l e u n d e in ­t r a con t i nua reg i su ra .

P l e c ă apo i î n p rov inc i e . La Mars i l ia u n d e se s ă r b ă t o r i s e f rene t ic căde rea pe ­ruc i lo r şi conven ţ iona lu lu i t e a t r a l a v u un succes n e b u n . O r c h e s t r a îi c ân t a s u b ba l ­conul ho te lu lu i , D u m a s vo rb i m u l ţ i m e ! şi t ca t ă l umea p i e rdu o noap te s ă r b ă t o r e a s ­că. E d m o n d Abont care ' l însoţ ise , ado rmi . D u m a s ca r e a v e a 55 ani , a p r i n s e l ampa şi se p u s e să scr ie t r e i foi le toane c a r e t re­b u i a u eă p lece d i m i n e a ţ a pr in cu r i e r la Pa r i s . Şi dacă a r mai ifi avu t t imp, a r ma i fi scr is şi un act.

A scris a t â t a t e a t ru că s ă r a c u l Gau t i e r , cr i t icul , s p u n e a : a r ma i fi d e s u p o r t a t d e ar fi să scr ie n u m a i ta tă l , d a r acum scrie şi fiul ! ..La 1865 c e n z u r a îi in te rz i ­se Mohicani i d in Par i s . D u m a s scr ise lui Napo leon I I I : Sire, e r a m în 18"50 ca şi azi t re i oamen i în f run tea l i t e r a t u r e i f rance­ze : Hugo , L a m a r t i n e şi Dumas.. .". Picsa se j u c ă d i n îna l t o rd in .

La p r e m i e r e l e f iului s ă u se îmbrăca deosebi t de suges t iv şi clin loja cen t ra l ă e t a l a un m a r e b u c h e t în hâ r t i e a lbă, a-p l a u d a şi r â d e a sgomotos , c h e m a p e ac ­tori, s t r iga b r a v o în mi j locul t i r ade lor , în fine e r a şi el ova ţ iona t în a n t r ' a c t e şi se s imţea fericit , s a lu t ând şi t r i m i ţ â n d beze le î n d r e a p t a şi în s tânga , v r â n d pa r ' c ă să s p u e : b ă i a t u l m e u a făcut p iesa as ta !

In tâ ln indu-1 o d a t ă F r a n ç o i s C o p p é o D u m a s îi spuse : s ă r u t ă - m ă , o m de talent . Cin o n e s p u s ă p r e z e n ţ ă de spiri t , C o p p c e îi r ă s p u n s e : Nu îndrăznesc , om de geniu . T e a t r u l îl obosise. І л C h a t e l e t i se j uca o d r a m ă d u p ă r o m a n u l „Albi şi Albaş­t r i i" . Ascu l tând pe ac to ru l Ta i l l ade , D u -

m. U N I V E R S U L L I T E R A R

m a s ado rmi şi cri t ioa îl 'masacra. Scrise­se şi t r ă i se a tâ ta t e a t r u încâ t s i ngu r se c o m p a r a cu u n u l d in ace i copaci jştufoşi pl ini d e p ă s ă r i m u t e la amiazi , d a r oa re se t r e z e a u s p r e s e a r ă şi-i u m p l e a bă t r â ­ne ţ ea de bă tă i d in a r jp i şi d e cântece . Că r ţ i l e lui îi u m p l e a u s i n g u r ă t a t e a . Ce­rea în fine r ăgazu l de a le examina .

R O M A N C I E R CU „NEGRII" LITERARI

I n t r ' o zi G é r a r d de Ne rva l ii t r imise un t â n ă r cu a e r d e m u ş c h e t a r fost profe­sor şi ca re e r a a u t o r al unor r o m a n e is­torice inedi te : Augus t Maquet . Uumas îi r e ţ i nu manusc r i se l e , a lese unul d in ro­mane , greoi scris, î l pe r i e şi îl aer i s i . îi s ch imbă t i t lu l şi 1 publ ică sub semnă tu ­ra sa în foi letonul z i a ru lu i Secolul . Ceea -ce făcuse şi în t e a t r u cu câ teva piese. M a q u e t p r imi 12C0 franci şi f i ind o mină de m a t e r i a l b r u t , D u m a s îl a n g a j a să'i furnizeze a s e m e n e a m a t e r i a l pe care ' l p re făcea în l i t e r a t u r ă i n t e r e san t ă .

Astfel se n ă s c u r ă faimoşii Cei t re i muş­che ta r i în ca r e făcu ope ră i s tor ică fără să şt ie . Căc i D u m a s a c rezu t că Athos , Por -thos şi A r a m i s e r a u s imple p seudon ime , pe când toţi aceş t ia ex i s tase ră .

Ca să scape de „pa raz i ţ i i " care ' i r ă p e a u t impul şi bani i , se réfugie la Saint G e r -inain d e u n d e cerea m e r e u su te de file : p e n t r u Reg ina Margot , p e n t r u Cavaler î r ! Casei Roşii, e tc . Maque t nu m a i p r id idea lucru l . D u m a s luc ra cu o ve rvă înd răc i t ă . A n u n ţ â n d î n t r ' u n z iar un nou roman , C a ­va l e ru l de Rougevi l le , p r imi o sc r i soa re s e m n a t ă March izu l de Rougevi l l e c a r e protes ta . Sch imbă t i t lu l r o m a n u l u i , clar d u p ă câ teva zile Marchizul îi scrise o a l tă sc r i soare : „Sunt u l t imu l d in familia m e a şi pes te o o ră îmi voi z b u r a oreer i i" . (Pe v r e m e a aceea romanc ie r i i a v e a u pe lângă fantezie şi a s e m e n e a co labora tor i ) . P u n â n d u - i - s e la dispozi ţ ie d o c u m e n t e l e s inucigaşulu i , D u m a s nu voi s ă le a t ingă : „ a d e v ă r u l e respec tab i l , d a r imag ina ţ i a b ine condusă , îşi a r e d r e p t u r i l e ei. E per ­mis să violezi i s tor ia , cu condi ţ ia să-i faci u n copil, spuse el. Totuş i în La rou t e de V a r e n n e s , o c a r t e pa s ionan tă , D u m a s a făcut tot d r u m u l fugei lui Louis XVI sp re a fi cât ma i d o c u m e n t a t .

C â n d fiul lui avu 20 de ani şi s e p lân­gea că e da tor , D u m a s îi p r o p u s e să ' i dea locul lui M a q u e t şi 50000 franci pe au.

Muncea e n o r m şi n u obosea nici oda tă . R o m a n e l e îl d i s t r au . R â d e a cu hoho te la a n u m e pasagi i şi „negr i i— avea ma i mul ţ i a c u m , tot n u p r i d i d e a u .

In t r ' o că lă to r i e p e M e d i t e r a n a zăr i i mica insula Monte-Cr is to . Şi cu doi ne­gri i î ncepu lucru l , i n v e n t â n d cele m a i a-b r a c a d a b r a n t e per ipe ţ i i . Maş ina de ro ­m a n e m e r g e a s t rună . „ J o u r n a l d e s D é ­b a t s " care ' i pub l i ca zi lnio foi letonul e r a smuls clin mâin i l e vânză tor i lo r . Lipsa d e o zi a fo i le tonulu i d e p r i m a F r a n ţ a . D u ­m a s nu ma i i n v e n t a is tor ia , o creea . La Marsi l ia c iceroni i a r ă t a u că lă tor i lo r punc ­te le „ i s tor ice" d in roman .

Saint Beuve, ac r i t şi asurz i t de sucfcesele i ndus t r i a şu lu i l i t e ra r , spunea că deşi s u n t bătăl i i câş t igate opere le lui D u m a s , totuşi ele nu a d u c e a u u n profi t civi l izaţ iei . D a r D u m a s voia un s ingur lucru : să d i s t re ­ze, od ihn ind sp i r i tu l .

Un a n u m e Jaquo t resp ins de là funcţia de neg ru , îl a t acă violent p e ches t iunea exp loa t ă r e i de negr i i l i t e r a r i . Broşura lui, „Alex . D u m a s et . C o m p ' fabr ică d e romane ' . , con ţ ine foate acuza ţ i i l e pos ib i le ; ope re l e lui , copii găsi ţ i şi adopta ţ i , n e ­

g r u l deven i t e x p l o a t a t o r d e a lb i s u p r a ­numiţ i negri l i t e ra r i , etc.

„II prend vingt travailleurs, copás 'ses imprudent.

..Chargés de rajeunir des .plus vieux incidents

„şi î nd răzneş t e m o n s t r u l să semnezo s ingur !" Balzac spuse : a m citit p a m f l e t u l e idiot , î n s ă e t r i s t d e a d e v ă r a t , d a r in f r a n ţ a nu se ascu l tă dobitoci i şi e c re ­zută mai l e sne o ca lomnie sp i r i t ua l ă de ­cât un adevă r a r t i cu l a t p ros t e ş t e " . D u m a s se sinchisi foar te pu ţ i n de a t acu l aces ta . D a r r ecunoscu în mod publ ic co labora­rea lui Macptet, închee cu acesta un con­t rac t şi Jaquot fu c o n d a m n a t la 6 luni înch i soare pen t ru de fă imare .

F iu lu i său i se s p u n e a : ta tă l tău e ne­gru . E l r ă s p u n d e a bun icu lu i m e u a fost niainiuţăj. Si rădea..Cuiul uiiriia>s-tatâl pr i ­mi în faţă acuzaţ ia că Monte-Cr is to e de 1 io ren t ino şi Maque t , susp ină : şi nu vă înch ipu i ţ i ce uşor e să se c readă că e de mine ! Legenda se ere ie r e p e d e : Dumas pune să i se scrie, r o m a n e l e în pivni ţă , iar el şampai i izează cu femeile Ja e t a j . Unii c r e d e a u că Dumas n"a scris n imic . „Deci romanu l acesta e scris de dv. pe r sona l " , î | î n t r e b ă î n t r ' o zi un mag i s t r a t ne încreză­tor. Oh, da, d- le ; pen- i i l t imul l-am făcut p r in va le tu l m e u da r cum a a v u t m a r e succes, ob razn i cu l mi-a ceru t un spor do leafă şi cu regre t a t r ebu i t sâ-t concediez şi să m u n t e s c s ingur .

In t r 'o zi un p r i e t en îi r ecomandă un ex i l a t r u g â n d u ' l s ă i ia p r i n t r e mine r i i care ' i e x t r ă g e a u m i n e r a l u l p r e s c h i m b a t de el în au r . D u m a s îi r ă s p u n s e : D r a g ă amice, s inguru l meu miner e m â n a mea s t ângă ca re ţ ine ca r t ea deschisă, în t imp ce d r e a p t a scr ie 12 o re pe zi. P e „colabo­r a to r i i " să i înce rca ţ i îi cons idera d r e p t genera l i i lui Napoleon şi avea des igur d r e p t a t e .

S i n g u r ă con t r ibu ţ i a lui la notele . .ne­gr i lo r" p u t e a să dea a t â t a viaţă şi succes

, imensei sa le o p e r e : Deş i scr ia e n o r m , r ă m a s e da to r câteva

r o m a n e unor z i a r e ca re o b ţ i n u r ă sen t in ţă con t ra lui p r i n ca r e e r a c o n d a m n a t să le furnizeze v r e o 14 vo lume în t e r m e n d e 6 luni , ceeace D u m a s a m u z a t execu tă . Îşi spunea s ingur vu lga r i za to r : eu dau corp v i sur i lo r lui L a m a r t i n e , şi l impezesc gân­dur i l e lu i Hugo, p e n t r u m a r e l e pub l i c pe ca re cel d in t â i l-ar h r ă n i rău , ia r a l doi lea i-ar da indigest ie . P o p o r u l se des in t e re -sează de is tor ia F r a n ţ e i , eu îi creez u n a pe p lacul lu i" . De cei c a r e ' i î n j u r a u . s p u ­n e a : de ce oa re domni i aceşt ia în loc să se ocupe a t â t a de m i n e nu scriu şi e i niş te Muşche ta r i sau un Monte Cr is to?

Maque t îl d ă d u în j udeca t ă , d a r p i e rdu p iocesu l . El nu înce tă să'i î n ju re , da r D u ­mas îi p ă s t r ă s impat ia . C â n d ci tea câ te un ar t ico l scris con t ra lui . s u r â d e a i nami ­cu lu i : ei, vezi ce ar t ico l frumos ţ i -am fur­n iza t?

D a r dec l inu l î ncepu şi p e n t r u r o m a n e l e . falnicei D u m a s . „ T e r o a r e a p r u s a c ă " în ca re avu viziuni profe t ice , căzu şi mu l ţ i a f i rmau că e mai is teţ b u c ă t a r , decâ t scr i i tor . Căci în a d e v ă r , gă t ea e x t r a o r d i ­n a r d e bine , ma i ales c rapu l . Un m a r e bucă ta r , invidios, îl a t acă şi în aceas t ă

. o p e r ă : cu crapi i lui , ca şi cu r o m a n e l e l u i : a l ţ i i î i fac şi el îş i p u n e n u m e l e . Bie­tu l D u m a s , iată ' l contes ta t p â n ă şi în bu­că tă r i e .

F iu l lui îl găsi în t r ' o zi cu funda t în ci­tit. D a r ce citeşti acolo, papa?—• Muşche ­tar i i . Mi-am promis m e r e u să ' i ci tesc la

b ă t r â n e ţ e sp re a 'mi da şi eu seamă dacii-m e r i t ă să fie citiţi .—Si. u n d e a i ajuns? l.a sfârş i t— C e crez i?— Sun t bine. La câtva t imp, aceeaş i scenă, cu Montej Cr i s to . — C e crezi , îl î n t r e b ă fiul. Eh, nu se c o m p a r ă cu Muşchetar i i" .

D u m a s p u r t a s e în el o lume întreagă de e v e n i m e n t e , d e e ro i şi t rădători , de magic ien i şi a v e n t u r i , şi el însuşi era o d r a m ă şi un om ca el avea nevoe de o viaţă bogată , t umul toasă , -tragică.

AMORURI ŞI CALATORII

Acest capi to l în p r i m a lui pa r t e ar pu­tea să ocupe de două or i spa ţ iu l destinat î n t r egu lu i a r t ico l . D u m a s a avu t în ade­văr foar te m u l t e femei şi cu toate s'a p u r t a t r oman t i c . P e n t r u s ta tornic ie şi fi­de l i t a t e în d r a g o s t e D u m a s n ' avea nici ira pic de vocaţ ie .

î n c e p u s e să î n j g h e b e z e o familie cu ( a t e n u a Seba y căsă to rească , intrase p r in cul ise le t e a t r e lo r culegând mai m u l t e succese ch iar decâ t pe scenă, iubi pe Melán ia Waldor în toate ga­mele roman t i smu lu i , spe i i ind-o cu exi­gen te le n a t u r e i lui t ropica le , îşi crée i n t e r p r e t e d in n a t u r ă , r id ică pe Maria Dorva l curii t recu ap:>i defini t iv în pa­t r imon iu l lui Vigny , fu dus de Saint Heu ve lui G e o r g e Sand ca re ' l preferase lui Musset , t r ă i 7 an i nu Ida pe careoluă de sot ie a m e n i n ţ a t de un uuehiu al ei c ă i e x e c u t ă p e n t r u da to r i i .

Intr 'o s e a r ă pe o v r e m e ploioasă şi reee se h o t ă r î să se culce la nevas tă -sa . Ida era iu pa t şi'l p r imi rece. Pe când îşi în-că P/ea pic-'oa relei, .apăru d in cabinetul a l ă t u r a t p r i e t e n u l Beauv ie r în cămaşă, e lan ţăn nil d e ir ig şi scuzându-se că na m a i p u t u t r ă b d a să stea acolo. Dumas, fă ră să-i r ă s m m d ă . s e p l imba cu paşi mari p r i n casă . Afa ră e r a o v r e m e câinoasu. C u m e r a să-ş i d e a p r i e t e n u l afară pe o aşa v r e m e ? Ii î ngădu i să s t ea în fotoliu, î n d u i o ş a t î n să că şi aco lo t r e m u r a de frig î l c h e m ă în pa t şi d o r m i r ă câte'şi trei T i e z i n d u - s e cel d in t â i , D u m a s privi pe cu lpab i l i ; şi t r ă g â n d u - 1 de mânecă pe B e a u v i e r s p u s e : P r i e t e n i vechi , — o să ne c e r t ă m noi p e n t r u o femee legiti­mă? Ar fi s tup id !"

Si î n t i nzându- i mâna pes te corpul ador­mi I a l Idei î n c h e e : Roger , să ne împăcăm ca vechii roman i , în pia ţa publică".

(fèmeyîmon OG BtDM uvs.

va va soune c! 1

KLACBÈME SiHOij ЯICI USCATA. HCl Ul l i

nu tardeaza, dar flïnd unsuroasă, i pătrunde tntradevăr In porii pielei

Înviorează epiderma, o mlădiază k ei avantajează luciul natural '

al tenului Dv. Ea menţine X Ä . Pudra Dv.

PUDRA SIMON

T I P . Z I A R U L U I . . U N I V E R S U L " , STR. B R E Z O I A N U N/r. 11