Totul are loc pe bază de încredere! De altfel, s-a de -mon strat faptul că încrederea nu poate fi oferită şi nicinu poa te rămâne ne preţuită. Nu pot să nu mă gândesc lamo dul în care Şeful Apărării, în funcţie, din Româniaşi-a dez voltat viziu-nea despre modul înca re ar trebui să se lu -cre ze cu subofiţerii şides pre cum coman -dan tul de ba talion ia ode cizie, în sensul că:„Acesta este subofiţe-rul meu de co man dă,îmi raportează...

Ziua Drapelului NaţionalZiua Drapelului Naţional

De câte ori ne mai aducem aminte de acei copii mi -nu naţi ai neamului, care şi-au pus curajul la te me lia nea -

mu lui românesc? Câţi mai cu -noaş tem nume ca: Măriuca Za -ha ria Ion, Steliana Axente, Ni -cu şor Stârc, zis Boabă, MarinLun gu, cel mai tânăr caporal alar matei române şi alţii a cărornu me nu se cunosc, dar care aulup tat pentru libertatea noastră?Despre ei vom vorbi în ce le ceur mează, despre faptele...

CurierulARMATEI

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (Petre ÞUÞEA)

Anul XIX nr . 12 (451) l 30 iunie 2017 l 8 pagini l 70 bani

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

PUNCTE DE VEDERE

CSM John Wayne TroxellCSM John Wayne Troxell

Vizită de lucruVizită de lucru

Drapelul tricolor a fost adoptat ca simbol al naţiuniiîn prima zi a victoriei Revoluţiei de la 1848, când guver-nul provizoriu de la Bucureşti a promulgat decretul de

in stituire a drapeluluina ţional. Astfel, s-a sta -bi lit ca tricolorul - roşu,gal ben şi albastru - să re - prezinte steagul naţionalal tuturor românilor,pur tând deviza Dreptateşi Frăţie, acordându-i-seşi denumirea de stindardal libertăţii.

Povestiri adevărate de pe frontPovestiri adevărate de pe front

KAKI 100%

Baza de Instruire pentru Vânători de Munte „Bu -cegi” din Predeal - „punct obligatoriu de trecere” pen-tru vâ nătorii de munte - este locul unde se formează sauîşi de săvâr şesc pregătirea profesională cei ce iu bescaceas tă specialitate militară. A fost o primăva ră bogată...în cur suri! Cele maimul te s-au finalizat.Au rămas impresiile,emo ţiile exa me nelor,s-au legat prietenii.Ca într-o mare fami-lie. Cursul de pluto-nier-adjutant de vână-tori de munte a avut...

Cursuri... în familie! Cursuri... în familie!

LECÞIA DE ISTORIE

MOZAIC

ACTUALITATE

Prima baterie dizolvabilă

C M Y K

Invenţia recentă a unei baterii autodistructive a fă cutva luri, cel puţin în Statele Unite, atunci când Reza Mon -ta zami, inginer şi profesor la Iowa State University, şi-apre zentat invenţia, scrie Curiosity. Bateria este ex tremde mică, cu dimensiuni de 5x6mm şi o gro si me de 1milimetru. Conţineun anod, ca tod şiun elec tro lit. Dinacest punct de ve -de re nu este di fe ri -tă de ma jo ri ta teaba teriilor. Ceea ceo di fe re n ţia ză esteal că tu i rea ex ter nă,din do uă stra turi...

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 12 (451) din 30 iunie 2017Pagina 2

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1,40 lei, iarbanii se vor depune în contul U.M.01295 Bucureºti RO34 TREZ 4215005XXX002300, cod fiscal 4304592,Trezoreria Ilfov, cu specificaþia „Abonamente la publi-caþii militare C.A." Pentru a fi luaþi în evidenþã cu rapidi-tate (ºi, implicit, pentru expedierea ope rativã a pu bli caþiei),dupã depunerea banilor se va trimite o adresã cãtre ºefulU.M. 01295 „V", în care se va specifica numãrul de abona-mente fãcute ºi peri oada, precum ºi suma depusã. La aceas-ta, se va ataºa chitanþa sau copia de pe ordinul de platã.

Redacþia ºi administraþia: U.M. 01295 “V” Bucureºti, Fax: 021/456.72.98, telefon: 021/332.13.86; 021/332.13.71 int. ...; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yahoo.fr

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreun felrãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.

Secretariat tehnic de redacþie

Plt.adj.pr. Mihai Oane(tehnoredactor)

Plt. Cristian ALDESCU (corespondenþã - expediþie)

int. 1132/ 126

Tipografia U.M. 01295

Plt.maj. Paul IoniþãCap. Mirel GrigoreCap. Marian Ioniþã

Redactor-ºef

Col. Ion Papaleþ int. 1132/ 126

Secretar de redacþie

int. 1132/ 126

Redactori

Cristina Fratu

Daniela Þãruºi

int. 1132/ 126

ISSN 1582-1269

B 43517C 19 / 2017

lSANKT-PETERSBURG - A opta ediţie a Salonului Mari -tim-Militar Internaţional. Ediţia din acest an a Salonului Ma -ri tim-Militar Internaţional se desfăşoară în perioada 28 iunie -2 iu lie, la Complexul expoziţional „Lenexpo” - complexul deda ne „Gara Maritimă”. Şaisprezece nave militare ale FloteiMa ri ti me Militare a Rusiei, în frunte cu Fregata „AmiralMakarov” au sosit la Sankt-Petersburg pentru a lua parte la Sa -lo nul Mari tim-Militar Internaţional (MVMS-2017), a comuni-cat purtăto rul de cuvânt al Departamentului pentru informaţiişi mijloace de comunicare în masă al Ministerului Apărării alFe deraţiei Ru se pentru Flota Maritimă Militară, căpitan de ran-gul I Igor Dî galo. Potrivit afirmaţiilor acestuia, între navelecare au acos tat la danele Gării Maritime şi în acvatoriul înveci -nat se nu mă ră vasul cu rachete proiect 21631 „Serpuhov”, cor -ve ta proiect 20380 „Stoikiy”, nava pentru apărare împotrivami nelor pro iect 12700 „Aleksandr Obuhov”, vedeta anti-di -ver siune pro iect 21980 „Nahimoveţ”, marea şalupă hidrogra fi -că proiect 19920 „BGK-2149”, vedeta de patrulare proiect03160 „Raptor”, şalupa multifuncţională proiect 23370. Lasec ţiunea de mon strativă a programului salonului de anul aces-ta, vor fi pre zen tate în jur de 50 de corăbii, şalupe şi vapoareapar ţinând Flotei Maritime Militare ruseşti, Ser viciului deFron tieră al Serviciului Federal de Se cu ritate din Ru sia, pre-cum şi uzi nelor participante la Sa lon. lSOFIA - Bulgaria lan -sea ză trei mari proiecte de modernizare a forţelor armate.Bul ga ria lansează trei mari proiecte de modernizare a forţelorar mate în valoare de 1,8 miliarde de euro. Decizia pentru ini ţi -e rea pro gra mului de modernizare a fost luată în cadrul Consi -liu lui con sul tativ de securitate naţională convocat de preşedin-tele Ru men Radev, fost comandant al aviaţiei militare. Minis-terul bulgar al Apărării va începe tratative cu producătorulsuedez de avioane de vânătoare „Gripen” şi cu Italia care ofe -ră „Euro fighter Typhoon” la mâna a două. Cea de-a treia va -rian tă de avioane „F-16”, portugheze la mână a două, a fost de -cla sată, ca urmare a „ne concordanţei între preţ şi criterii”. Pepri mul loc în raportul ela borat de guvernul interimar a fost cla -sat „Gripen”-ul cu un co e ficient de 0,90 urmat de „Euro fi -thter”-ul cu 0,61. Actualul ministru al Apărării, Krasimir Ka -ra kacianov a propus şi achizi ţio narea a două nave de patrularemulti funcţionale în valoare de 440 de milioane de euro. De ci -zia este privită drept un răs puns la acumularea de forţe din par -tea Rusiei în zona Mării Ne gre. Un al treilea proiect prevedeachi ziţionarea a 198 de ma şini blindate pentru modernizareafor ţelor terestre. Valoarea con tractului va fi de aproximativ 640de milioane de euro. Do uă dintre ofertele primite până acum,a ame ricanilor de la „Textron” şi a germanilor de la „Rheinme -tall”, pre văd fabricarea sau asam blarea blindatelor în Bulgaria.Cea de-a treia ofertă este a com paniei finlandeze „Patria”. Bu -ge tul militar va asigura 200 de milioane de euro în acest anpentru lansarea proiectelor for ţe lor aeriene şi marinei militare.Cel pentru reînnoirea parcului de blindate va demara în 2018.În 2020, sunt prevăzute cele mai mari cheltuieli - 250 de mi li -o ane de euro. lBRUXELLES - Creştere preconizată cu4,3% a cheltuielilor de Apărare în 2017. Aliaţii europeni dinNATO şi Canada îşi vor creşte chel tuielile pentru Apărare cu4,3% în 2017, a anunţat secreta rul general, Jens Stoltenberg.Aceasta reprezintă un salt cumulat de 46 de miliarde de dolaride la stoparea tăierilor în 2014, a anunţat secretarul general alAlian ţei, citat de Reuters. „După ani de declin, din 2015 am în -re gistrat o creştere reală a chel tu ie lilor pentru Apărare în rân-dul aliaţilor europeni şi Canada, iar, în acest an, prognozăm ocreş tere reală chiar mai mare de 4,3%. Noi salutăm faptul căpre şedintele Trump se concentrea ză asupra cheltuielilor deApă rare şi pe o mai bună repartizare a sarcinilor, deoarece tre-buie să punem în aplicare ceea ce am con venit”, a insistat Stol - tenberg, amintind că aliaţii au promis în 2014, să se apropieîntr-un deceniu de obiectivul ca bugetele mi litare să reprezinte2% din Produsul Intern Brut (PIB). Creş te rea preconizată pen-tru 2017 reprezintă cheltuieli suplimentare de 12 miliarde înEu ropa şi Canada, nefiind luată în conside ra re majorarea buge-tului militar al SUA anunţată de preşedin te le Trump, noteazăAFP. Stoltenberg a declarat şi că ţările mem bre NATO planifi -că să-şi sporească contribuţia cu trupe la mi siunea „ResoluteSupport”, destinată instruirii şi consilierii for ţelor de securitateaf gane. lSYDNEY - Lupta împotriva te rorismului în me -diul on-line, pe agenda Summit-ului G20. Pre mierul austra -lian Malcolm Turnbull a declarat că lup ta îm po triva terorismu-lui în spaţiul cibernetic va fi unul dintre prin c i palele subiectepe agenda Summit-ului G20 care se desfă şoară în perioada 7-8 iulie la Hamburg, în Germania, re la tează DPA. „Aceastăame ninţare a devenit o problemă ma jor ă pentru agenţiile de se -cu ritate, nu numai în Australia, ci în în treaga lume. Este unadin tre acele probleme care necesită o acţiune co mu nă la nivelin ternaţional”, a spus el, adăugând că spaţiul ciber ne tic nupoate fi „un spaţiu neguvernat”. „Legea şi securitatea tre buiesă prevaleze pe Internet aşa cum se întâmplă oriunde alt un de -va. Este o mare provocare pentru liderii G20 şi abia aş tept săpre zint această chestiune pentru a-i proteja pe cetăţenii noş trişi pe cetăţenii din toată lumea”. Cei mai importanţi oa meni ailu mii se vor întâlni în perioada 7-8 iulie, la Hamburg, un de vorfi luate măsuri de securitate sporite.n

ACTUALITATEAPE SCURT Bucureşti

Drapelul tricolor a fost adoptat casim bol al naţiunii în prima zi a victorieiRe voluţiei de la 1848, când guvernulpro vizoriu de la Bucureşti a promulgatde cretul de instituire a drapelului naţio-nal. Astfel, s-a stabilit ca tricolorul - ro -şu, galben şi albastru - să reprezintestea gul naţional al tuturor românilor,pur tând deviza Dreptate şi Frăţie, acor -dân du-i-se şi denumirea de stindard alli bertăţii.

Totodată, drapelul naţional este şisim bolul trecutului glorios, sub care, as -tăzi, Armata României, militarii românipar ticipă la misiuni în teatrele de operaţii din Afganistan,Bal canii de Vest sau la cele desfăşurate sub egida NATO,UE şi ONU, ca un consens ale îndeplinirii angajamentelorpe care ţara noastră şi le-a asumat ca membru al comuni tă -ţii in ternaţionale. Ziua Drapelului Naţional a fost pro cla -ma tă prin lege şi se sărbătoreşte, în fiecare an, la data de 26iu nie.

Ministerul Apărării Naţionale a organizat, luni, 26 iu -nie, în Piaţa Tricolorului din faţa Cercului Militar, o cere -mo nie publică de înălţare a Drapelului Naţional al Româ-niei, în cadrul căreia acesta a fost binecuvântat de un preotmi litar şi a fost ridicat pe catarg în acordurile Imnului Na -ţio nal, interpretat de Muzica Reprezentativă a Armatei. Ac -ţiu nea a început la ora 9:30.

La eveniment, au fost invitaţi reprezentanţi ai adminis -tra ţiei publice centrale şi locale, ataşaţi militari străini acre -di taţi la Bucureşti, militari, răniţi şi urmaşii personaluluiar matei decedat în acţiuni militare, veterani de război, ca -dre militare în rezervă şi în retragere. n

ConstanţaMilitarii Brigăzii 9 Mecanizate „Mărăşeşti” au partici-

pat, luni, 26 iunie, cu ocaziaZi lei Drapelului Național, laun ceremonial militar şi re li -gios pe faleza din faţa platou-lui Comandamentului Flotei,în vecinătatea Portului turisticTomis.

Ceremonia publică de înăl -ţa re a drapelului a fost organi -za tă de Forţele Navale Româ-ne, iar, la activitate, au partici-pat şeful ComandamentuluiFlotei, contraamiral de flotilăDa niel Căpăţînă, comandantulBri găzii 9 Mecanizate „Mă ră -

şeşti”, colonel Dorin Toma, alături de reprezentanţi ai insti -tu ţiilor şi administraţiei publice locale.

După darea onorului şi trecerea în revistă a Gărzii deOnoa re, constituită din militari ai forţelor terestre şi navaleşi re prezentanţi ai Inspectoratului pentru Situaţii de Ur gen -ţă şi Jan darmerie, tricolorul a fost binecuvântat şi înălţat cucân tec. La sfârşitul ceremoniei, militarii din Garda deOnoare au de filat, iar muzica militară a Forţelor Navale asus ţinut un mo ment artistic spre încântarea celor prezenţipe faleza Portului Tomis.

Locotenent Mirela GHEORGHE

BraşovPe data de 26 iunie, în Piaţa Tricolorului din Braşov, a

avut loc ceremonialul militar dedicat Zilei Drapelului.Activitatea a fost organizată şi desfăşurată de Prefectu-

ra Braşov cu sprijinul Comenduirii garnizoanei Braşov şi alBri găzii 2 Vânători de Munte ,,Sarmizegetusa”.

La ceremonial, au luat parte autorităţile locale braşove-ne, ce tăţeni ai municipiului, militari, elevi şi studenţi.

Activitatea s-a încheiat cu defilarea Gărzii de Onoare.Locotenent-colonel Dorinel COTEA

Cursul pentru corespondenţi de război, organizat deM.Ap.N., s-a desfăşurat între 19 şi 24 iunie, la Târgu-Mu -reş. Au fost pregătiţi în acest an 21 de jurnalişti de presăscri să, radio şi televiziune. De la prima ediţie, din anul2004, şi până în prezent, în cadrul cursului au fost instruiţi235 de jurnalişti.

Reprezentanţii mass-media care s-au înscris la acestcurs au dobândit, în cadrul modulului de instruire teoretică,cu noştinţe pe teme privitoare la procedurile de acreditare şide lucru ale jurnaliştilor pe timpul operaţiilor militare, re -guli de siguranţă şi protecţie în zonele de conflict, aspectepri vind securitatea operaţională, caracterizarea teatrelor deope raţii din punct de vedere al riscurilor, proceduri de acor -da re a primului ajutor.

În cadrul modulului de instruire practică, jurnaliştii aupar ticipat la diverse antrenamente - dezvoltarea abilităţilorfi zice specifice, instrucţie alpină, tehnici de acordare a pri-mului ajutor, tehnici de supravieţuire, cunoaşterea hărţilor,a busolei, a GPS-ului şi lucrul practic cu acestea.

Totodată, le-au fost prezentate şedinţe de trageri de -mon strative cu armamentul specific forţelor pentru operaţiispeciale şi exerciţii demonstrative de paraşutare, tehnica deluptă şi echipamentul din dotarea militarilor Brigăzii 6Ope raţii Speciale „Mihai Viteazul”, modul de acţiune înca zul atacului cu dispozitive explozive improvizate, folosi-rea mijloacelor de protecţie CBRN, trecerea prin porţiunide teren incendiate, precum şi modul de comportare petim pul executării unei misiuni specifice zonelor de con-flict.

La Câmpia Turzii, a fost prezent şi generalul NicolaeCiucă, şef al Statului Major General, care a stat de vorbă cuope ratorii FOS, cu jurnalistii şi au mers împreună în avio-nul „Spartan”.

După poligoanele Ungheni şi Sângiorgiu, au mers în celdin Bogata, unde s-a rămas peste noapte pentru un curs deac ţiune şi o misiune simulată. Au avut loc şedinţe de in stru -i re, misiuni de patrulare, atacuri/ ambuscade, au fost răpiţipa tru jurnalişti. Toate acestea au provocat multe emoţii şistres. A urmat pregătirea misiunii de eliberare a ostaticilor.

În ultima seară, instructorii au dăruit diplome în funcţiede calităţile şi aptitudinile pe care le-au manifestat curanţii,pe timpul pregătirii. S-a acordat diploma pentru „Cel maicurios cursant”, „Cel mai bun sportiv”, „Cursantul 007”,„Cel mai romantic cursant”, „Cel mai bun chimist” sau„Cel mai bun camarad”.

Ceremonia de încheiere a celei de a 14-a ediţii a cursu-lui a avut loc, în prezenţa secretarului de stat Mircea Duşa,la sediul Brigăzii 6 Operaţii Speciale „Mihai Viteazul” dinTârgu-Mureş. În semn de recunoştinţă faţă de sacrificiulsu prem, ediţia din acest an a fost dedicată maiorului (postmor tem) Tiberius Petre, militar al Brigăzii 6 Operaţii Spe-ciale, căzut la datorie în anul 2009, pe timpul executăriiunei misiuni în teatrul de operaţii din Afganistan.

Secretarul de stat a mulţumit jurnaliştilor care s-au în -scris la acest curs şi a declarat că astfel de iniţiative contri-buie în mod direct la consolidarea unor relaţii de colabora-re între instituţia militară şi jurnalişti. „Procesul de cu -noaş tere şi învăţare este cu dublu sens: nu doar jurnaliştiiajung să cunoască informaţii, proceduri, moduri de opera-re specifice mediului militar, care în alte condiţii ar fi inac -ce sibile, dar şi militarii învaţă modul de relaţionare cumass-media în situaţii de criză, în situaţii limită, devenindîn acest mod mai bine pregătiţi în cazurile reale, atuncicând astfel de interacţiuni vor fi inerente”, a declarat Mir-cea Duşa. n

Ziua Drapelului Naţional

Cursul pentru corespondenţi de război

Joi, 15 iunie, la sediul Ba -ta lionului 341 Infanterie „Con - s tanța”, s-a desfăşurat ce re -mo nia de medaliere a ca po ra -lului cls. a III-a Marcel Nea gu.

În semn de recunoștință șiapre ciere pentru profesionalis -mul și curajul de care a dat do - vadă pe timpul îndepliniriiunor misiuni în teatrul de ope -ra ții din Afganistan, coman-dantul Brigăzii 9 Mecanizate„Mă răşeşti”, colonel DorinTo ma, a înmânat caporaluluicls. a III-a Marcel Neagu, Me -da lia Națională „Serviciul Cre-dincios” cla sa a III-a, cu însemn pentrumi litari, de ră zboi, conferită de Președinte-

le României și Medalia Non-Article 5,con ferită de către aliații noștri din NATO.

Caporalul cls. a III-a MarcelNea gu face parte din Batalionul341 Infanterie „Constanța”, din

To praisar, şi a fost rănit pe data de 25 sep -tem brie 2016, împreună cu alți trei colegi,

în timp ce exe cutau o misiune de patrulareîn provincia Kandahar, Afganistan.

Locotenent Mirela GHEORGHEFoto: Plt.adj.pr. Gheorghe GABĂRĂ

Baza de Instruire pentru Vânători deMun te „Bucegi” din Predeal - „punctobli gatoriu de trecere” pentru vânătorii demunte - este locul unde se formează sau îşide săvâr şesc pregătirea profesională cei ceiu besc această specialitate militară. A fosto primăva ră bogată... în cursuri! Cele maimulte s-au finalizat. Au rămas impresiile,emo ţiile exa me nelor, s-au legat prietenii.Ca într-o mare familie.

Cursul de plutonier-adjutant de vânăto-ri de munte a avut nouăsprezece cursanţi,care au mai trecut pe-aici pentru paşii fi -reş ti din carieră. Răsfoind condica de clasăpentru prezenţă şi citind doar numele şiini ţiala tatălui, ai im pre sia că undeva s-astre curat o greşeală: Arsene - scris de douăori, Cantea - de două ori, Drăgan - la fel.In structorul, plutonier-adjutant principalMa rian Gaiţă spune că nu este nici o gre -şea lă. La acest curs au fost trei perechi defraţi, dintre care două de gemeni.

Plutonierii-major Eugen şi Florin Arse-ne sunt gemeni. Seamănă izbitor şi suntuşor de confundat pentru cei care nu îi cu -nosc. Au absolvit Colegiul Tehnic dinCâm pulung Muscel, apoi au satisfăcut sta-giul militar obligatoriu, fiind alegerea lorsă fie încorporaţi la vârsta de 19 ani, dupăcare au rămas în sistem, optând pentru ca -ri e ra militară.

Din septembrie 2002, drumurile lors-au despărţit, cel puţin din punct de vede-re pro fesional. Florin a rămas „acasă”, la

Ba talionul 30 Vânători de Munte „Dra -gos lavele”, în timp ce Eugen a venit laPre deal, la Batalionul 21 Vânători deMun te „General Leonard Mociulschi”.

Au participat la misiuni în teatrele deope raţii, dar nici odată îm pre ună: Florin afost în Af ga nis tan în 2008, 2010 şi 2012,iar Eu gen a fost în 2006 în Irak, şi în 2009şi 2012 în Af ga nis tan. Au aflat doar cu câ -te va zile îna inte de în ce pe rea cur su lui deplu to nier-ad ju tant că vor fi... co legi decurs.

Ceilalţi gemeni, plutonierii-major Că -tă lin şi Gabriel Drăgan, sunt mai uşor dedeo se bit, cu condiţia să fie împreună. Eicon tinuă să meargă pe acelaşi drum şiacum, nu doar în copilărie şi adolescenţă.Au absolvit Liceul „Dinicu Golescu” dinCâm pulung Mus cel, promoţia 1997, au sa -tis făcut stagiul militar obligatoriu şi auales cariera militară. În anul 2002, s-au an -ga jat ca militari angajaţi pe bază de con-tract, iar în 2003 au urmat cur sul de for ma - re subofiţeri în activitate, filiera indi rec tă.Un an mai târziu, amândoi au primit re par -ti ţie la Batalionul 21 Vână tori de Mun te„General Leonard Mociulschi” şi, în2006, tot îm preună, s-au mutat la Batali o - nul 30 Vânători de Munte „Drago sla ve -le”. Au participat la o misiune în teatrul deope raţii din Afga nis tan, în 2008-2009, cuace laşi batalion, în aceeaşi companie. Sunto familie frumoasă, unită, însă chiar dacăglu mesc cu anumite lucruri, profesia o iau

în totdeauna în serios.Fraţii Cantea nu sunt gemeni, între ei

fi ind o diferenţă de patru ani. Plutonierul-ma jor Petru Ovidiu Cantea are 39 de ani,iar plutonierul-major Adrian Cantea este„ju niorul” şi are 35 de ani. Sunt cea de-atre ia pereche de fraţi de la cursul de pluto-nier-ad jutant şi sunt colegi nu doar de curs,ci şi de unitate cu fraţii Drăgan şi cu Flo -rin Arsene - Batalionul 30 Vânători deMun te. Sunt colegi de serviciu şi amândoiau ales să devină sub ofiţeri, fără a avea înfa milie vreo tradiţie în acest sens. Probabilfap tul că s-au format împreună din punctde vedere profesional prin tre purtătorii debe rete verzi îl face pe Ovidiu să spună cu

mân drie că „cei mai buni militari sunt vâ - nă torii de munte”. Au pa rticipat în aceeaşimi siune cu fraţii Drăgan în Af ga nis tan, în2008-2009. Plu to nierul-major Adrian Can -tea a fost în misiune şi în 2010.

Familia este foarte importantă, este su -por tul care, de multe ori, dă forţa de a mer -ge mai departe. Binele se împarte, însă lafel şi răul, neîmplinirile se estompeazăatunci când cineva crede în tine şi te susţi-ne. Faptul că la cursul de plutonier-adju-tant aproape o treime dintre cursanţi erau,cum va, în familie, a fost o întâmplare de -loc comună, însă fericită!

Cecilia GHEORGHE

În perioada 12-13 iunie,cer cetaşii din Brigada 2 Vână-tori de Munte „Sarmizegetu-sa” au participat, conform pla -ni ficării, alături de toate struc -tu rile ISR ale Diviziei 2 Infan-terie „Getica” la tabăra la apăor ganizată pe malul LaculuiRa zelm.

Principalele secvenţe de in -stru ire ale taberei au fost: exe -cu tarea instrucţiei pe platfor-me specifice fiecărei speciali -tăţi interarme în cadrul ele -men tului de cercetare a specia -li tăţilor de armă şi, nu în ulti-

mul rând, realizarea coeziunii între militarii care compunstruc turile ISR din Divizia 2 Infanterie.

Pe timpul activitătilor, s-a pus accent în mod deosebitpe mo dul de or ga nizare şi desfăşurare a temelor de in -struc ţie la apă.

De asemenea, au avut loc exerciţii cu durata de 24-48de ore, în cadrul cărora, elementele de cercetare ale Brigă-zii 2 Vâ nă tori de Munte au desfăşurat activităţi în comuncu militarii cercetaşi din Regimentul 528 ISR, Brigada282 Infanterie Mecanizată, Brigada 9 Infanterie Mecani-zată şi din Brigada Multinaţională.

În partea a doua a taberei, în paralel cu exerciţiile dein struire a avut loc şi „Roza Cercetaşului”, etapa din varăpe Divizia 2 Infanterie.

Locotenent-colonel Dorinel COTEA

KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 12 (451) din 30 iunie 2017 Pagina 3

Cursuri... în familie!Cursuri... în familie!

Tabără la apă Tabără la apă

Constanţa

Respect camaradului nostru!Sângele înseamnă viaţă!Joi ,14 iunie, militarii

Ba talionului 911 Infanterie„Capidava” au participat înmod voluntar la o activitatede donare de sânge, organi-zată în garnizoana Medgidia.

Scopul acestei acţiuni afost acela de a sprijini po pu -la ţia aflată în suferinţă, de aaduce speranţă în sufletelesu ferinzilor sau chiar de asalva o viaţă. n

O ALTFEL DE MISIUNE!

Pe parcursul lunii iunie, 35 de militari ai Brigăzii 9Mecanizate „Mărăşeşti” au participat la Cursul de breve-tare mecanici conductori pe diferite categorii de tehnică,blin date pe şenile sau roţi. (maşina de luptă a infanteriei -M.L.I. 84 Jderul, transportor amfibiu blindat - TAB saucom plexul antiaerian autopropulsat 2x35mm GEPARD).

Activitatea de instruire s-a desfăşurat în Poligonului„Biruinţa”, aflat la câţiva kilometri de unitatea militarădin Topraisar. De-a lungul a patru săptămâni, militarii aufost pregătiţi de către instructori veniţi de la Centrul de In -struire pentru Tancuri şi Auto „Pandele Predescu”, dinca drul Şcolii de Aplicație pentru Unități de Luptă „MihaiViteazul” din Piteşti.

Conducătorul cursului, locotenent-colonel Ionuţ Pet -cu, a declarat că participanţii au parcurs un program com-plex de pregătire, care a cuprins o parte teoretică şi unaprac tică, la finalul cursului, aceştia susţinând un examen

de absolvire şi brevetare, atestatde un certificat de absolvire şiun brevet de mecanic conductor,fă ră clasă.

Echipajele de pe tehnica de luptă au fost constituitedin doi sau trei militari, elevi şi instructori, şi au parcursdiferite teme de pregătire necesare formării deprinderilor.L-am surprins pe caporalul Alexandru Antonov pe timpulini ţierii în conducerea blindatelor pe roţi. Acesta ne-amăr turisit că nu este deloc greu să conduci un transportoram fibiu blindat, dar acest lucru necesită o foarte mareaten ţie. Militarul se arată încântat, la fel ca şi alţi nume-roşi colegi care şi-au dorit să conducă blindate pe şenilesau roţi.

În poligonul „Biruinţa”, alături de ei, s-a aflat şi co -man dantul Brigăzii 9 Mecanizate, colonel Dorin Toma,îm preună cu locţiitorul tehnic al brigăzii, locotenent-colo-nel Dan Kulcer, care au dorit să schimbe primele impresiicu participanţii şi instructorii. Este pentru a doua oarăcând acest tip de curs se desfăşoară în zona de responsabi -li tate a marii unităţi dobrogene. Dacă la prima ediţie s-au

pregătit doar mecanici conductori pe autovehicule blinda-te pe roţi (TAB), anul acesta, s-a introdus şi tehnică pe şe -nile, MLI şi GEPARD. „Baza materială de care dispunebri gada şi locaţia poligonului permit desfăşurarea acesteifor me de pregătire în bune condiţii”, a mai spus locote-nent-colonelul Dan Kulcer.

Locotenent Mirela GHEORGHEFoto: Plt.adj.pr. Gheorghe GABĂRĂ

Brevetare mecanici conductori

Joi, 22 iunie, la sediul Statului Major General şi apoila cel al Statului Major al Forţelor Terestre, a avut loc vi -zi ta Command Sergeant Major John Waine Troxell, consi -lie rul Şefului Comitetului Întrunit al Şefilor de State Ma -jo re din SUA.

Activitatea a avut loc la invitaţia omologului român alCommand Sergeant Major John Waine Troxell, subofiţe-rul de comandă al Statului Major General, plutonier-adju-tant principal Florea Sas. Delegaţia de subofiţeri de co -man dă din diferite structuri şi categorii de forţe ale arma-tei americane a avut o întrevedere şi la sediul Statului Ma -jor al Forţelor Terestre, cu subofiţerul de comandă al aces -tei categorii de forţe, plutonier-adjutant principal DorinCo r neliu Buhoci, precum şi cu subofiţeri de comandă dinfor ţele terestre.

Cu această ocazie, s-a creat cadrul necesar pentru dez -ba terea posibilităţilor de dezvoltare şi îmbunătăţire a par -te neriatului româno-american la nivelul corpului de cadremi litare al căror vector de opinie este repezentat de sub -ofi ţerul de comandă.

Discuţiile au reprezentat garantul profesionalismului,de terminării şi camaraderiei, adevărate valori respectateatât în cadrul procesului de instrucţie în comun cu par te -ne rii de Coaliţie, cât şi în teatrele de operaţii. Toate acesteex perienţe au evidenţiat de-a lungul timpului rolul deose-bit pe care îl are cooperarea tuturor forţelor şi capabili tă -ţi lor militare implicate pentru atingerea performanţei laori ce nivel.

***Command Sergeant Major John Waine Troxell serveş-

te în Armata Statelor Unite de 35 de ani, fiind încadrat de-a lungul carierei în mai multe unităţi. Înainte de a pornipe acest drum, a admirat disciplina, motivaţia şi grija faţăde ceilalţi, atribute caracteristice marii familii a armatei.Do rind încă din adolescenţă să facă parte din această echi -pă, a parcurs paşii ne ce sari şi a ajuns în poziţia actuală da -to rită puterii persona le şi abilităţii de a-i motiva pe oame-ni cu umor şi carismă. Nicio dată nu a cerut cuiva să facăceea ce el însuşi nu ar fi putut face. A preferat o abordarerea listă, care este de obi cei imediat recunoscută, acceptatăşi căreia i se răspunde în mod pozitiv şi constructiv.

Din perspectiva de lider, o importantă provocare a fostmar cată de inerentul pericol cu care te confrunţi atuncicând o unitate este condusă în luptă sau de mo mentul încare îţi pierzi în misiune un subordonat, situaţii în care ati -tu dinea pozitivă a reprezentat o soluţie salvatoare.„Aceas ta le va permite oamenilor din subordine să crea -dă că vor învinge, chiar dacă sorţii nu sunt de partea lor.Suc cesul nu este meritul doar al unui singur militar, cieste rezultatul unei echipe unite şi al unui scop comun.Prin tot ceea ce întreprind, vreau să dau mai departe totceea ce am primit şi eu la rândul meu” - este principiuldu pă care se ghidează Command Sergeant Major JohnWaine Troxell.

***Cu ocazia acestei vizite, am stat de vorbă cu Com-

mand Sergeant Major John Waine Troxell.

- Sunteţi în cel de-al doilea an din cei patru de man-dat ca şi consilier al Şefului Comitetului Întrunit al Şefi-lor de State Majore al Forţelor Armate Americane. Înacest timp, care au fost relaţiile dumneavoastră cu For -ţe le Armate Române?

- Am avut relaţii semnificative, mai ales de când l-amcu noscut pe plutonierul-adjutant principal Sas (n.n.: omo -lo gul său român), în primul meu an de mandat, pe timpulunei conferinţe la Garmisch, Germania. Primul lucru pecare l-am observat a fost siguranţa şi încrederea acordatede către şeful său al Apărării (n.n.: şeful Statului MajorGe neral) pe care le-a exprimat în faţa reprezentanţilor ce -lor 43 de naţiuni aflate acolo. Ne-am întâlnit din nou lacâ teva luni după aceea, când l-a însoţit pe Şeful român alApă rării în Washington D.C, când acesta l-a întâlnit peŞe ful Apă ră rii american şi am ţinut o conferinţă de presă

îm preună. La momentul acela, m-am gândit că, dacă a ve -nit să mă vi ziteze la Washington, ar trebui să vin şi eu aici.Chiar şi înainte de a fi în această funcţie, în 2011-2012,am fost subofiţer de comandă în cadrul ComandamentuluiAliat al ISAF responsabil pen tru toate forţele comba tan te.În mod curent, vizitam for ţe le româneşti din ba za ae ria nădin Kabul, iar acum am întâlnit foarte mulţi pri e teni cucare am fost în lup tă. Ro mâ -nia este alia tul, prietenulnos tru de în credere de 14,15 ani în acest conflict şi pelo cul pa tru în topul ţărilor cucea mai mare contribuţie laop e ra ţiunea „Resolute Sup-port”, iar noi continuăm săcon struim această relaţie.Aşa dar, relaţia cu omologulmeu este una foarte impor -tan tă; de altfel, l-am rugat săfa că un videoclip cu mine,îm preună cu subofiţerulmeu cu relaţiile publice,des pre ceea ce înseamnă săţi se acorde încredere şi des -pre profesionalism. Materia-lul rezultat a fost încărcat pepa gina mea oficială de Face-book, dar şi pe Youtube,unde a devenit viral. Văzândun plutonier-adjutant princi-pal (n.n.: echivalentul gra -du lui de Sergeant Major) ro -mân şi un Sergeant Majorame rican vorbind aceeaşilim bă, ca să spunem aşa... da, a fost fenomenal!

- Aveţi capacitatea de a vedea ceea ce este necesarpen tru subofiţeri şi să faceţi o schimbare. Care sunt opi -nii l e dumneavoastră în ce priveşte această schimbare şicum are loc ea?

- Totul are loc pe bază de încredere! De altfel, s-a de -mon strat faptul că încrederea nu poate fi oferită şi nici nupoa te rămâne ne preţuită. Nu pot să nu mă gândesc la mo -dul în care Şeful Apărării, în funcţie, din România şi-adez voltat viziunea despre modul în care ar trebui să se lu -cre ze cu subofiţerii şi despre cum comandantul de ba ta -lion ia o decizie, în sensul că: „Acesta este subofiţerulmeu de co man dă, îmi raportează numai mie şi îmi estedirect su bor do nat”. Şi noi am făcut cam acelaşi lucru, săştiţi, şi nu mulţi vor sprijini această direcţie la început.Dar, cu cât de monstrăm mai bine faptul că suntem ca pa -bili să ne asu măm şi să ur măm vi ziu nea şi priori tă ţile Şe -fu lui Apărării noas tre şi putem merge pe te ren pentru a neve dea tru pe le sau, în ca zul meu, for ţe le mul tina ţionale, ra -

por tând apoi ceea ce consta -tăm Şefului Apă rării, noiară tăm că fa cem acest lu crumai bine de cât ori ca re altmem bru al per so na lului, maibine decât ori c are alt ofiţer.Iar aceas ta se întâmplă, nunu mai dato ri tă experien ţeiacu mulate, dar şi din mo tivulcă suntem pe te ren, asist ândefec tiv la tot ceea ce se face.Aşa dar, ale gerea unui anumitsub ofi ţer de comandă nupoa te fi lua tă ca un lucru în -tâm plător. Zi de zi, noi tre-buie să dovedim faptul căme rităm aceas tă func ţie prinper formanţa noastră; în ace-laşi timp, trebuie să ne asi gu -răm că nu doar şeful nostruştie că noi în deplinim ceeace el aş teap tă de la noi, ci şică întregul per sonal înţelegetoa te rolu ri le şi responsabili -

tă ţi le noas tre asumate.

- Care este mesajul dumneavoastră pentru subofiţe-rii, soldaţii şi gradaţii voluntari români?

- Aveţi un Şef al Apărării care are o în credere absolutăle gată de faptul că vă faceţi treaba ca subofiţeri sau soldaţişi gradaţi voluntari. Aşa cum am men ţionat mai devreme,pe timpul conferinţei, trebuie să ac cepţi această provoca-re şi trebuie să ţi-o asumi. Este ne ce sar să te ţii de misiu-nea primită, pentru că atunci când co mandanţii noştri neau torizează cu încrederea lor să întreprindem diverse ac -ţiuni, noi deţinem respectiva în cre dere şi, indiferent dacăceea ce se petrece este bine sau rău, este propria noastrăres ponsabilitate. Nu putem raporta comandanţilor noştri:„Lu crul acesta rău s-a întâmplat aici”, ci noi ar trebui săspu nem: „Hei, asta s-a întâmplat acolo, nu a fost foartebine, dar eu am un plan, subofiţerii de comandă au unplan pentru a repara această si tuaţie, aşa că vom rapor-ta înapoi când totul se va fi remediat”.

Aşadar, mesajul meu către subofiţerii români ar fi ur -mă torul: „Profitaţi de autorizarea care vi se conferă, asu-

maţi-vă sarcinile, nu aşteptaţi după oameni care să văspună mereu ce să faceţi, întelegeţi intenţia ofiţerului şi aco mandantului, executaţi-o cu iniţiativă şi disciplină, ie -şiţi pe teren şi îndepliniţi misiunea”.

- Referitor la ceea ce tocmai am discutat, doresc să văîn treb cum credeţi că puteţi îmbunătăţi statutul subofi ţe -

ri lor noştri? Prin vizitele dumneavoastră, prin suportulpe care-l oferiţi în relaţiile de zi cu zi?

- Da, este o întrebare foarte bună! Cred că am susţinutacest statut în ultimul timp, prin ceea ce am realizat îm -pre u nă cu subofiţerul de comandă Sas. Căutând noi opor -tu nităţi, odată cu trecerea timpului, putem continua săpăs trăm acest parteneriat cu subofiţerii de comandă ro -mâni. Dar, şi mai important este faptul că statutul corpu-lui subofiţerilor români este cu mult înaintea multor naţi -uni mem bre NATO, încât cred că, şi am observat imediatacest lucru, dacă ar exista mai mulţi astfel de subofiţeripre cum plutonierul-adjutant principal Sas, am putea ex -por ta profesionalismul lor în unele din ţările care se stră -du iesc să-şi dezvolte corpul subofiţerilor, şi astfel se vapu tea vedea ce a reuşit România să înfăptuiască. Deşi Ar -mata română are o experienţă de numai 14 ani în a con-strui un corp al subofiţerilor puternic, această direcţie aluat un avânt asemănător lansării unei rachete, aşa că re -pre zentaţi un model de urmat.

Eu călătoresc peste tot în lu me, atât în Asia, Americade Sud, cât şi în Orientul Mijlociu, dar cor pul subofiţeri -lor cu cea mai puternică dez voltare este în România. Esteab solut incredibil! Iar dacă priviţi aici (n.n.: în sală), suntmul ţi subofiţeri ameri cani absolvenţi ai academiilormilita re ale forţelor teres tre, navale sau aeriene, care par -ti cipă la schimburi de ex pe rienţă în ca drul parteneriatelorpe care le avem. Consider că viitorul sună bine pentru cor-pul subofiţerilor şi că di recţia de urmat este aceea de acon tinua să îşi asume res pon sabilităţile, de a accepta şi dea îndeplini sarcinile pri mi te de la comandanţi. Şeful Statu -lui Major General a spus azi, într-o şe dinţă, către unul din-tre subofiţerii de co man dă: „Tu deţii autorizarea, tu deţiires ponsabilitatea ac ţiunilor tale!” Aşadar, noi trebuie săac ceptăm aceste lu cruri şi să trecem la pu nerea lor în apli-care.

- O ultimă întrebare... Presupun că vă place ceea cefa ceţi şi este o certitudine faptul că trebuie să decideţiunde doriţi să aveţi un impact ca lider. Credeţi că aţiavut cu adevărat o şansă de a avea un astfel de impact,pe durata carierei dumnea voas tră?

- Da, în mod categoric. Dacă am vorbi în limbaj de„so cial media”, hashtag-ul meu ar fi „cea mai bună sluj -bă pe care am avut-o vreodată”. Aceasta este cea de-a16-a zi dintr-o călătorie de 17 petrecute în Europa şi amfost deja în Marea Britanie, Norvegia, Ucraina, iar acum,aici. Am posibilitatea de a călători în jurul lumii, pentru căşeful meu are încredere în mine, pentru că ministrul meual Apărării are încredere în mine şi îmi permit să mă întâl-nesc cu trupele, să observ care ar fi potenţialele amenin -ţări pentru Statele Unite, NATO şi aliaţii noştri, precumRu sia sau extremismul violent. Prioritatea mea numărulunu este să construiesc relaţii cu omologii mei. Apoi, suntatent la forţele întrunite ale Statelor Unite, la modul încare relaţionăm în cadrul parteneriatelor pe care le avemşi cum am putea noi să ne îmbunătăţim poziţia în cadrulaces tor parteneriate. Aşa că, eu ma concentrez aproapeex clusiv pe partea de relaţionare externă a Statelor Unite,pe ceea ce trebuie făcut pentru a fi parte din alianţele pecare le avem şi pe modul în care putem continua să leconso lidăm.

Maior Silviu BĂDILIŢĂ Cristina FRATU

Foto: Adrian OLTEANU

Curierul ARMATEINr. 12 (451) din 30 iunie 2017Pagina 4 PUNCTE DE VEDERE

CSM John Wayne TroxellCSM John Wayne Troxell

Vizită de lucru Vizită de lucru

C M Y K

C M Y K

La începutul lunii iunie, ofiţerul CIMIC din ca -drul Batalionului 151 Infanterie Protecţia Forţei„Lupii Negri”, dislocat în Baza Militară Aerianădin Kandahar, Afganistan, împreună cu un plutondin Compania a 2-a Infanterie şi în parteneriat cufor ţe ANP (Poliţia Naţională Afgană) au executat omi siune de succes, ce a constat în angajarea liderilordin satul Sakzey Kalay.

Suntem acolo unde este nevoieO nouă misiune s-a ordonat. Conştiincioşi, militarii

Ba talionului 151 Infanterie Protecţia Forţei au trecut laac tivităţile ce preced atât pregătirea, cât şi executaream siunii. Când toate acţiunile au fost finalizate, militariis-au adunat pentru ultimele precizări şi verificări.

Preotul batalionului a rostit rugăciunea, devenităacum ritual şi act de descătuşare a emoţiilor şi de încăr -ca re cu un optimism ce „îţi şopteşte la ureche” să fiiîn crezător în tine şi în camarazii tăi. Militarii sunt conş-tienţi că trebuie să fie atenţi la orice pas şi la orice miş-care, încrederea în colegul de lângă tine fiind esenţială.Ni mic nu trebuie lăsat la voia întâmplării sau a hazar -du lui; doar Dumnezeu, de undeva de sus, hotărăşte!Însă, prin curaj şi devotament, militarii români ştiu căsunt acolo unde este nevoie.

Patrula a părăsit Baza Aeriană Kandahar, fapt ce acoincis cu începerea misiunii. Deplasarea pe drumulcă tre punctul de întâlnire este întotdeauna însoţită de

pe ricole şi de posibile atacuri lipsite de scrupule ale in -sur genţilor, dar cercetarea permanentă şi indispensabilăa zonelor critice a făcut ca sosirea la destinaţie să seexe cute în siguranţă. Misiunea principală a constat înan gajarea liderilor din satul Sakzey Kalayşi evaluareacli nicii medicale din zonă.

Ajunşi la destinaţie, militarii au fost întâmpinaţi decâţi va localnici. Patrula a fost invitată la discuţii lângăo livadă, care înconjoară clinica şi reprezintă în acelaşitimp locul de desfăşurare a orelor, deoarece, în SakzeyKalay, nu există o clădire special amenajată ca şcoală.În Afganistan, infrastructura constituie un segment carepre tinde investiţii majore, în special în domeniul edu -ca ţiei, întrucât în multe sate copiii învaţă înaer liber. Pe timpul discuţiilor, liderul satu-lui a accentuat importanţa educaţiei pentruco piii Afganistanului, precum şi revita li za -rea sistemului de sănătate reprezentat de cli -nica al cărei proiect nu a mai fost finalizat şica re reprezintă viitorul şi speranţa unei so -cie tăţi mai bune. Pe marginea discuţiilor, lo -co tenentul Mihai-Daniel Mariş, ofiţerulCIMIC al batalionului, a subliniat rolul peca re îl joacă GIRoA (Guvernul RepubliciiIslamice Afganistan) în procesul de recon-strucţie a acestei ţări, cât şi răbdarea şi spri -ji nul stringent al populaţiei locale pentruofi cialii afgani. La sfârşitul întâlnirii, s-austa bilit câteva priorităţi în continuarea pro -iec tului, lucru ce a fost înţeles de către lide -rul satului, acest fapt de conştientizare a ne -ce sităţii dezvoltării unor astfel de proiectere prezentând un succes. Pe drumul de în -

toar cere se vedeau co -piii care ieşeau dincurţile caselor, alergânddesculţi în întâmpinareapa trulei, pentru a facecu mâna militarilor ro -mâni.

L-am întrebat pe ofi -ţe rul CIMIC, locote-nent Mihai-Daniel Ma -riş, de unde atâta aple -ca re spre această spe -cia litate, cooperare ci -vili-militari. Ofiţer tâ -năr, a început să po -vestească cu o adevă ra -tă plăcere începuturileca rierei sale până aici,în misiunea din Afga -nis tan, cu Batalionul151 Infanterie ProtecţiaForţei „Lupii Negri”:„Din postura de elev încla sa a XII-a, am încer-cat să intru într-un domeniu în care este necesară odez vol tare personală şi profesională continuă, atât dinpunct de vedere intelectual, cât şi fizic. Domeniul mili -tar în care am intrat nu m-a dezamăgit. Beneficiile pro -

fe sionale au fost extraordinare, iar sa -tis fac ţia personală uriaşă. Îmi începu -sem cariera militară alegând să intruîn cor pul ofiţerilor Armatei Românieipe una dintre cele mai solicitante ar -me, in fanterie-cercetare. Am acumulatex perienţă profesională printr-o in -stru ire con stantă, cursuri specifice, ta -bere, exer ciţii naţionale şi interna ţio -nale, mis iuni în teatrul de operaţii dinAf ga nis tan.”

Descoperind, în misiunea anteri oa -ră, că poate influenţa mai eficient me -diul operaţional actual acţionând îm -preună cu elementele locale, respectivpopulaţia locală din zona de responsa -bilitate, a ales să-şi redirec ţio -ne ze eforturile de autoperfec -ţio nare către o specialitate no -uă, foarte interesantă, coo pe -ra rea civili-militari (CIMIC).

„Intrasem deja în contactcu acţiunile specifice executa -te de către militarii CIMICde-a lungul carierei şi păreaufoar te interesante” - continuărelatarea locotenentul Mariş.„Am reuşit o mutare în drăz -nea ţă la Batalionul 1 CIMIC,un de am descoperit oameniex trem de capabili pe linie despe cialitate, cu multă experi -en ţă în domeniu, dornici să

mă înveţe şi pe mine cum să fiu un bun <ci mi -car>. Prin instrucţie şi participare la exerciţiina ţionale şi internaţionale pe linie de CIMIC,am acumulat destulă experienţă care m-a aju-tat să mă simt pregătit pentru o nouă misiuneîn teatrul de operaţii din Afganistan, de aceas -tă dată pe un domeniu diferit, inedit, special: acţiuninon-letale CIMIC.”

La patru luni de la preluarea zonei de responsabili -ta te şi a misiunilor de către Batalionul 151 InfanterieProtecţia Forţei, ofiţerul se poate lăuda cu un numărma re de acţiunii cu specific CIMIC, executate în cola -bo ra re cu omologul american din CTF „Rak Solid

Wolves”: „Până în acest moment am executat dejacinci misiuni cu specific CIMIC în cadrul patrulelorpla nificate, reuşind să dezvolt baza de date actuală,prin stabilirea unui contact şi mai bun cu ceea ce exe -cu tă <pe teren> un specialist CIMIC. Am purtat discu -ţii cu persoanele importante din satele în care se exe -cu tă misiuni specifice Resolute Support (sprijinirea au -to rităţilor locale afgane, autorităţilor naţionale af ga -ne, forţelor naţionale afgane de securitate), luând con-tact astfel cu problemele localnicilor şi dezvoltând va -rian te de acţiune pentru îmbunătăţirea condiţiilor detrai şi securitate.

Misiunile CIMIC necesită o foarte mare atenţie, în -tru cât, din totalul interacţiunilor dintre populaţia ci vi -lă şi militari, ele reprezintă o proporţie foarte ridicată.În Afganistan, avem oportunitatea de a transpune înmod real ce am învăţat la Batalionul 1 CIMIC, iar într-un teatru de operaţii, concentrarea trebuie să atingăco te maxime pentru a desăvârşi fiecare activitate, de -oa rece conexiunea dintre tot ce se întâmplă aici face ca

ori ce acţiune să aibă implicaţii asupra alteia şi efectelesă se resimtă o perioadă îndelungată de timp.

Succesul aces tor misiuni este rezultatul muncii tu tu -ror celor ca re fac parte din Batalionul 151 ProtecţiaFor ţei <Lupii Negri> şi în special a subunităţilor dema nevră care, zi de zi, depun eforturi considerabilepen tru asigurarea se curităţii în acest mediu ostil. Îm -

pre u nă, militarii români şi cei americani,con sti tuiţi în Task Forces <Rak SolidWolves>, reu şim să dezvoltăm condiţiilene ce sare pentru o mai bună stabilitate şise curitate în aria noas tră de operaţii, exe -cu tând misiuni din în tre gul spectru de acţi-uni specifice Resolute Sup port. Populaţialo cală este dornică să ne spri jine cu ce pot,co municarea este foarte bu nă, iar au to ri tă -ţi le şi forţele de securitate se bu cură despri jinul oferit” - a adăugat locote nen tulMariş.

Dialogul se încheie aici. Încă o misiunes-a sfâr şit. Urmează întocmirea rapoartelorde mi siu ne, iar mâine începe o nouă zi, oaltă acţiune, un alt început. „Lupii Negri”sunt la datorie şi, aco lo unde este nevoie deei, răspund: „Prezent!” cu promptitudine.

Locotenent-colonel Daniel BURLACU

REPERE ÎN COTIDIANCurierul ARMATEINr. 12 (451) din 30 iunie 2017 Pagina 5

Speranţă pentru v i i torSperanţă pentru v i i tor

De câte ori ne mai aducem aminte de acei copiimi nunaţi ai neamului, care şi-au pus curajul la te me -lia neamului românesc? Câţi mai cunoaştem numeca: Măriuca Zaharia Ion, Steliana Axente, NicuşorStârc, zis Boabă, Marin Lungu, cel mai tânăr caporalal armatei române şi alţii a cărornu me nu se cunosc, dar care aulup tat pentru libertatea neamului?

Despre ei vom vorbi în cele ceur mează, despre faptele lor po -ves tite de camarazii de pe front,fap te care nouă ar trebui să neadu că mândrie în suflete!

Cel mai tânăr caporal…Lungu Marin era un copil

care, la 9 ani, a ajuns caporal înur ma curajului dovedit pe câmpulde luptă!

Rămas orfan, s-a apropiat desol daţii unei unităţi militare carel-au luat în cazarmă şi i-au dat dinra ţia lor zilnică de mâncare. Laeve nimentele ostăşeşti avea şi elpar tea lui de treburi şi, pentru căse achita minunat de ele, coman-dantul diviziei l-a ridicat la gradulde fruntaş. Avea numai 8 ani!

A început războiul cu fasciştii… Nici aici tânărulfrun taş nu s-a dezminţit. Când unitatea lui a intrat înfoc, Lungu Marin s-a prezentat regulamentar în faţaco mandantului batalionului din care făcea parte şi i-aspus :

- Domnule comandant, vreau să merg şi eu pefront!

Comandantul, văzând curajul acestui pui de om, azâmbit împăciuitor spunându-i că e prea mic pentruun război aşa de mare. Lungu Marin a perseveratînsă. La prima inspecţie a generalului de divizie aieşit la raport.

- Să trăiţi, domnule general! Sunt fruntaşul LunguMa rin în vârstă de opt ani! Am ieşit la raportul Dom-niei Voastre, să vă rog a ordona să fiu şi eu trimis pefront

Generalul a încuviinţat zâmbind.- Bine fruntaş, dacă aceasta ţi-e dorinţa, mergi cu

ba talionul pe câmpul de luptă!În focul luptelor, fruntaşul Lungu Marin a fost de

mare ajutor trupelor româneşti. Înainte de a se da bă -tă liile, el se îmbrăca în straie civile şi un soldat îl con-ducea în spaţiul care despărţea liniile combatante. Deaici, el intra în liniile duşmane, observând mişcărileina micului. Nu avea nici o armă la el, afară de niştepie tricele, unele albe, altele negre şi chibri turi. Cândve dea un tanc german punea o pietricică albă în ce lă -lalt buzunar, când vedea un tun punea un chibrit înce lălalt buzunar, pentru camioane şi motorizate eraupie tricelele negre.

Procedând astfel, aducea informaţii despre forţeleina micului. Când era prins, făcea pe mutul şi naziştiine găsind nimic compromiţător asupra lui afară de

pie tricele şi chibrituri îi dădeau drumul. Dar, s-a în -tâm plat odată să pătrundă prea adânc în liniile ina mi -ce, şi a fost luat prizonier şi aruncat în lagăr, de undea fost eliberat la terminarea războiului. Drept răsplatăpentru curajul şi vitejia sa, a fost avansat la gradul de

ca poral şi a pri mit trei decora -ţii de război.

Boabă, copilul regi-mentului

La doar 13 ani, NicolaeStârc, zis şi Boabă a plecat pefront. Voia să fie el ostaş. S-apre zentat la raport:

- Sunt Stârc Nicolae, zisBoa bă. Sunt din Petrila şi amtrei sprezece ani. Vreau sămerg voluntar pe front

Cerea i-a fost acceptată şi,ast fel, Boabă a ajuns agent dele gătură al batalionului devânători. Se strecura în liniileduşmane aducând informaţii,căra muniţie combatanţilordin linia întâi, le ducea apă simân care, ajuta la strângereară niţilor.

Într-o seară, pe când parti -ci pa la recuperarea ră ni ţi lor dintre linii, Boabă dădu,din întâmplare, peste un fir ce se pierdea prin iarbă.Bă iatul s-a gândit:

„Prin firu’ asta, comandanţii nemţi dau ordinul defoc asupra românilor noştri. Cum să-l rup? N-am nicifoar fece, nici cuţit”.

Auzise el de un anume soldat care păţise la fel şirup se firul cu dinţii. Copilul îşi zise: „Am să fac lafel”. Duse firul la gură şi începu să roadă. Nu-i păsacă gingiile îi sângerau, că buzele îl usturau. În sfârşit,a reuşit să rupă izolaţia de pe fir, apoi a îndoit firul însus şi-n jos, de zeci de ori, până când acesta s-a rupt.Deo dată, se auziră motoarele tancurilor. Târându-sepe burtă mai aproape îşi văzu vânătorii lui. Se ridicăîn picioare:

- Nu trageţi, fraţilor! Sunt român! Sunt Boabă!Două braţe l-au cuprins, ridicându-l în sus:- Tu eşti mă, Boabă? Era ostaşul Stan Vasile. Sol-

datul întrebă: - Ce-i cu tine Boabă p-aici? Eşti rănit?- Nu, am ajutat la strângerea răniţilor şi… am dat

peste un fir telefonic al duşmanului.- Şi?, întrebă cu sufletul gură soldatul.- L-am rupt… cu dinţii!- Bravo, Boabă, eşti un soldat viteaz şi isteţ!Bătălia a fost câştigată tocmai datorită gestului lui

Boa bă care întrerupse legătura între liniile comba tan -te ale nemţilor şi comandamentul lor. În această bă tă -lie, Boabă a fost rănit de o schijă. Când s-a în zdră ve -nit pentru actul săvârşit, a fost decorat cu „VirtuteaMi litară”.

(urmare în numărul viitor)Sursa:https://quadratus.wordpress.com

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 12 (451) din 30 iunie 2017Pagina 6

Povestiri adevărate de pe frontPovestiri adevărate de pe frontCarteCarteGlorie târzie, Arthur Schnitzler Concepută în 1894, nuvela timpu -

rie a lui Arthur Schnitzler a văzut lu -mi na tiparului abia în 2014, după ce ază cut în uitare zeci de ani în arhivapos tumă a autorului, păstrată la Cam-bridge. Publicarea originalului germanine dit a reprezentat un eveniment edi-torial intens discutat și a fost urmatăra pid de traduceri în numeroase limbi.

Satiră delicioasă a boemei literareși, totodată, evocare sensibilă a Vieneifin-de-siècle, Glorie târzie arată dejaacel amestec inconfundabil de umor șime lancolie, de frivolitate și gravitate cu care scriitorul austriac vacu ceri cititorii din întreaga lume. La Sch nitzler, simțul fin pentrumiș cările delicate ale sufletului și ob servația subtilă a mediuluiso cial sunt învăluite în ușurința ju că u șă a stilului.

www.humanitas.ro

ConcertConcertGojira, 4 iulie, ora 20:00, Bucureşti La începutul lunii iulie, formaţia Gojira va susține un concert

la Arenele Romane. Alături de Gojira vor urca pe scenă TheBlack mordia, una dintre cele mai tinere și energice trupe metal

din Franța, și elvețienii de la Xaoncare au făcut furori la ediția din 2016a festivalului Metalhead Meeting.

Nominalizați la premiile Grammy,in clusiv pentru cel mai recent album,„Mag ma”, francezii de la Gojira vinîn România pentru a oferi fanilor pie -se le care i-au făcut celebri, de pe toa -te cele 6 albume din cariera trupei.Îm binând techical death metalul cupro gressive metal, groove metal șithrash metal, formația Gojira a fostin fluențată de nume sonore precum:Sla yer, Sepultura, Death, Meshug-

gah, Tool, Pantera, Neurosis sau Metallica.www.infomusic.ro

FilmFilmDunkirkThrillerul de acţiune bazat pe un scenariu original scris de

Chris topher Nolan, va spune cronicile evacuării de la Dunkirk,din timpul operaţiunilor militare brita -ni ce, în care au fost salvaţi 330.000 desol daţi aliaţi. Evacuarea de la Dunkirk,ce avea numele de cod Operaţiunea Dy -na mo a fost evacuarea soldaţilor aliaţide pe pla jele şi portul Dunkirk, petrecu -tă în Fran ţa, în timpul celui de-al doilearăz boi mondial. Operaţiunea a fost de -ci să atunci când unui număr mare detru pe bel giene, britanice şi franceze le-a fost tă iată retragerea şi au fost încon-juraţi de armata germană. Povestea fil-mului Dun kirk surprinde trupele brita -ni ce şi ale aliaţilor înconjurate de ina -mici pe plaja franceză şi forţate să facăfaţă unui asalt aproape imposibil de rezistat.

www.cinemagia.ro

REPERE CULTURALELec þ ia de i s to r i e

Cuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã

Recunoaşterea nevrednic ie iRecunoaşterea nevrednic ie iTextul Evangheliei din Duminica a 4-a după Rusalii (2

iu lie 2017) descoperă o mulţime de fapte, înţelesuri şi rea -li tăţi minunate pentru mântuirea noastră. Astfel, în perico -pa evanghelică (Vindecarea slugii sutaşului; Matei 8, 5-13), se arată că „În vremea aceea, pe când Iisus intra înCa pernaum, s-a apropiat de El un sutaş, rugându-L şi zi -când: Doamne, sluga mea zace în casă, slăbănog, chi nu in -du-se cumplit. Şi i-a zis Iisus: Venind, îl voi vindeca, Dar,su taşul, răspunzând, I-a zis: Doamne, nu sunt vrednic săintri sub acoperişul meu, ci, numai spune un cuvânt şi seva vindeca”.

Mântuitorul Hristos tocmai de aceea a venit pe lumeca să întâlnească pe om în diversele împrejurări concreteale vieţii sale şi pentru a-i indica calea Împărăţiei. Evan -ghe lia despre care am amintit ne oferă imaginea întâlniriidin tre Hristos Mântuitorul şi un ofiţer roman (sutaş; ceavea în subordine o sută de ostaşi), având la mijloc sufe -rin ţa unui om, sluga sutaşului, întâlnire care descoperă, pede-o parte, relaţia păcat-boală-suferinţă, iar, pe de altăpar te, relaţia credinţă-rugăciune-vindecare.

Credinţa sutaşului arată că, nu doar poporul Israel afost pregătit pentru venirea lui Mesia, ci şi popoarele pă -gâ ne au fost pregătite tainic, natural. Sutaşul roman eraex ponent al păgânismului, era închinător la idoli şi, totuşi,a fost capabil de mărturisirea unei credinţe care nu a fostîn tâlnită în Israel. Acest fapt arată că şi păgânii erau pre -gă tiţi să primească şi să mărturisească credinţa în Fiul luiDum nezeu întrupat.

Ne este descoperită imaginea omului rugător pentrualţii şi a omului care mărturiseşte credinţa în puterea tă -

mă duitoare a lui IisusHris tos. Sutaşul fa ceapel la puterea tă mă -du i toare a Cuvân tu luidin colo de obiec ti vi ta -tea lumii, a spaţiului,prin puterea cre dinţeiuni te cu rugă ciu nea.

Atitudinea sutaşu-lui rămâne ferm cen-trată în credinţă. El re -cu noaşte discre pa nţadin tre sfinţenia luiHris tos şi propria-ico n diţie limitată -„sunt om păcătos” - şi această recunoaştere se transformăîn premisă a credinţei care îl deschide spre o realitate lăr-gită şi implicită a vindecării. Pentru un om credincios, in -ter venţia asupra slugii bolnave nu trebuie să fie cuantifi-cată în sens material-văzut, ci doar trebuie să aibă loc, săfie, indiferent de loc şi de context. În ordinea credinţei, Îlre cunoaşte pe Hristos, ca pe Cel capabil să schimbe lu cru -ri le numai cu cuvântul.

Deşi sutaşul „stăpânea” istoric poporul evreu, casa luiera bine văzută în perspectiva acestei stăpâniri umane, darîn perspectiva întâlnirii cu Hristos şi a depăşirii condiţieili mitate, recunoaşte neputinţa în faţa bolii şi suferinţei.Prin atitudinea lui, recunoaşte că nu le poate controla,pentru că sunt realităţi care nu răspund ordinelor lui. Dar,tot din atitudinea sutaşului se descoperă şi dimensiunea

in ter personală a vindecării, importanţaru găciunii noastre pentru alţii, puterearu găciunii izvorâtă din puterea credinţei.

Vindecarea nu vine direct şi magicprin credinţă, nici chiar prin rugăciune,ca realităţi în ele însele, ci prin Cel Că -ru ia noi ne rugăm şi în Care credem.Prin urmare, Hristos este Vindecătorul,Doc torul sufletelor şi al trupurilor, iarvin decarea este rodul participării noastreprin credinţă şi rugăciune la viaţa Lui, laper soana lui Hristos. Atenţie! Nu nevinde căm prin exerciţiul credinţei sau alru gă ciunii, ca realităţi în ele însele, ci înmod participativ, în Persoana lui Hris-

tos, prin credinţă şi rugăciune.Aşadar, textul Evangheliei din Duminica a 4-a după

Ru salii ne descoperă iubirea lui Dumnezeu faţă de toţi oa -menii şi valoarea fiecărui om în parte. Fiecare dintre noieste che mat să se împărtăşească din lumina lui Hristos,din iz vo rul vindecărilor, având în acelaşi timp posibilita -tea să mărturisească credinţa în Hristos.

Într-o lume măcinată de suferinţă, vindecarea prin cre -din ţă vizează nu doar trupul, nici numai sufletul, ci omulîn integralitatea fiinţei sale. Prin dialogul cu sutaşul, Mân-tuitorul Hristos ne descoperă potenţialităţile şi valoareafie cărui om în parte, ne descoperă universul spiritual lacare, câteodată, se poate ridica şi un păgân.

Colonel Ştefan MITINCU

Muzica o înţelegi cu adevărat când eşti tristsau îndrăgostit.

O femeie nu se îmbracă neapărat frumos casă impresioneze un bărbat, ci ca să enerveze al -tă femeie.

Nu poţi schimba o persoană, dar te poţi ru gapentru ea. Dumnezeu îi poate schimba ini ma.

Ceea ce vom regreta odată cu trecerea tim-pului, vor fi şansele care ne-au fost oferite şi nuam vrut să le acceptăm.

Îi putem uita pe cei cu care am râs, dar nu îipu tem uita pe cei cu care am plâns.

Cea mai bună promisiune este prezenţa.Res tul sunt vorbe goale.

Nu mai pune întrebări şi atunci n-o să ţi sespu nă minciuni.

Viaţa nu-i decât un joc monoton în care eştisi gur că vei câştiga două lucruri: durerea şimoar tea.

Col. (rtr.) Ştefan MITINCU

Întrebare: Când teuiţi cu un singur ochi lasoa cra ta?

Răspuns: Când a -peşi pe trăgaci…☺

Ea: Voi, bărbaţii n-aţi opri nici înrup tul capului să întrebaţi care e dru-mul. Mai bine pierdeţi 2 ore pe drumîn plus!

El: Pierdem noi două ore, dar recu-perăm la parcarea cu spatele...

☺- Cum parchează blondele?- După ureche!- ???- Lovesc maşina din dreapta, apoi

pe cea din stânga, şi tot aşa până nu semai aude nimic!

☺Într-un birou unde lucrau numai fe -

mei a izbucnit o ceartă. A fost chematşe ful serviciului.

Ca să pună capăt scandalului, şefula cerut linişte, apoi a spus:

- Să înceapă cine e mai în vârstă. În acel moment se făcu tăcere.

Un preot în timpul slujbei:- Ce poate fi mai rău decât băutu-

ra?O voce puţin cam „dreasă” din rân-

dul din spate îi răspunde:- Setea, părinte!

☺Se întâlnesc doi beţivi de di mi nea -

ţă: - Ai luat micul dejun astăzi? - Nu, nici măcar o picătură…

☺Doi medici psihiatri coboară scă ri -

le. Unul se împiedică, şi, în cădere, îşirupe piciorul. Celălalt se repede la elşi îl întreabă:

-Vrei să discutăm despre asta?☺

Un dealer Dacia expune într-unshow room din Ploieşti noua DacieSUV. Doi austrieci de la RafinăriaBrazi se uită la maşină şi comentează:„Ai dracu’ ploieştenii aştia, ar face ori -ce numai să nu asfalteze oraşul.”

☺- Soţul meu nu mai bea cafea, nici

al cool şi nu pune ţigara în gură. Asta,

de sigur, după ce ne-am căsătorit, căînain te…

- Asta dovedeşte o mare voinţă.- Da, nu pot să mă plâng, voinţa

este atu-ul meu principal.☺

Un oltean coboară o pantă într-untaxi, maşina având o viteză destul demare. Şoferul exclamă:

- Suntem pierduţi!- De ce? întreabă olteanul.- Nu mai funcţionează frânele şi nu

pot opri.- Măi, neică, opreşte măcar apara -

tul de taxat!☺

Un patron către altul:- Cum de angajaţii tăi sunt mereu

aşa punctuali?- Simplu: 30 de angajaţi şi 20 de

lo curi de parcare.☺

Un poliţist cercetând un geamspart:

- Mda, exact cum mi-am în chi pu -it... E spart pe ambele părţi!

www.bancuri.ro

Tehnică inedită de programare a celulelor

De-a lungul miliardelor de ani de evoluţie, celuleleau ajuns la un proces extrem de complex de pro cesarea informa ţi ei. Cercetătorii doresc să „grăbească” acestpro ces cu ajutorul tehnicii informatice de astăzi care vadi recţiona şi va utiliza mai eficient potenţialul ce lu le -lor, scrie Science Daily. Echipa de cercetători a creatun set de gene sintetice care funcţionează în celule pre-cum NOR logic, o funcţie folosită îndeosebi în electro -ni că şi care conţine două valori logice, adevărat şi fals.Din punct de vedere funcţional, NOR este completă,ceea ce înseamnă că se poate crea din aceasta orice felde circuit de procesare a informaţiei (inclusiv unul bio-

logic). Eric Klavins,

un cercetător înca drul acestui stu -diu, a precizat că„deşi im ple men -ta rea pro gramelorsim ple în celulenu va riv aliza cuvi teza şi acura te -ţea celor din elec-tronicele pro priu-

zise, programele genetice pot interacţiona în mod di -rect cu mediul celulei. Spre exemplu, celulele repro-gramate într-un pacient pot lua decizii terapeutice înţe sutul relevant, reducând nevoia de un diagnosticcom plex şi a mai multor abordări clinice”. Pentru area liza acest lucru, cercetătorii au folosit o nouă teh ni -că genetică numită CRISPR-Cas9, prin care au reuşitsă creeze circuite complexe şi la o scară mare, compa -ra tiv cu studiile precedente. Din această cauză, circui - tele pot începe să execute acţiuni utile prin preluareain formaţiei de la diverşi senzori şi prin procesareaaces teia. Spre exemplu, o aplicaţie poate să includă ce - lulele modificate ale sistemului imunitar care ar sesizaşi ar reacţiona împotriva markerilor cancerului sau bio -s en zori celulari care pot diagnostica cu uşurinţă boliin fecţioase în ţesutul pacientului.

Prima baterie dizolvabilăInvenţia recentă a unei baterii autodistructive a fă -

cut valuri, cel puţin în Statele Unite, atunci când RezaMon tazami, inginer şi profesor la Iowa State Universi-ty şi-a prezentat invenţia, scrie Curiosity. Bateria esteex trem de mică, cu dimensiuni de 5X6 mm şi o gro si -me de 1 mm. Conţine un anod, catod şi un electrolit.Din acest punct de vedere nu este diferită de majorita -tea bateri-ilor. Ceeace o di fe -r e n ţ i a z ăeste al că -tu i rea ex -ter nă, dindouă stra -turi de po -livinil al -cool. Acestea cauzează la contactul cu apa o reacţiecare dizolvă complet bateria, cu excepţia unei anumitecan tităţi de nanoparticule care nu se pot degrada. Ace-laşi proces are loc şi când bateria este expusă la căldurăsau la lumină. Întregul proces durează aproximativ ju -mă tate de oră.

Tare ca piatra, dar elasticprecum cauciucul

O echipă de savanţi a creat un material din carboncare este extrem de dur, foarte uşor şi foarte elastic şi,de asemenea, are capacitatea de a conduce curentulelec tric. Elementul carbon are, se pare, posibilităţi infi-nite. Acest lucru se întâmplă deoarece configuraţiaelec tronilor permite numeroase combinaţii care duc lacre area unui larg spectru de materiale cu varii proprie -tăţi, scrie Science Daily. Pentru a realiza acest mate -rial, cercetătorii au supus carbonul la presiuni de250.000 de ori mai mari decât cele normale şi la tem-peraturi de aproape 1.000 de grade Celsius. Zhisheng

Zhao, unul din-tre au torii studi-ului, a precizatcă „ma terialeleuşoa re cu durita -te mare şi elasti -ci tate robustăpre cum acestasunt foarte do ri -te pentru aplica -ţii le unde masa

mi că este extrem de importantă, chiar mai importantădecât costul materialului. Mai mult decât atât, credemcă metoda aceasta de sinteză poate fi utilizată pentru acrea alte forme extrordinare de carbon şi întregi clasedi ferite de materiale”. Utilizarea materialului poate fipentru o varietate mare de industrii, de la ingineriaaero spaţială la blindajul vehiculelor militare.

www.descopera.ro

MOZAICCurierul ARMATEINr. 12 (451) din 30 iunie 2017 Pagina 7

Prima tastatură cu senzor de amprentă

Senzorul de amprentă era consi de -rat până de curând un sistem de pro-

tecţie avansat, dedicat produselor pen-tru business. După introducerea sen-zorului TouchID pe iPhone, toatecom paniile au început să integrezeast fel de soluţii de securitate în dispo -zi tivele mobile, însă acest lucru a dusla ignorarea computerelor de tip desk-top. Microsoft încearcă să facă unprim pas către securizarea cu ampren-tă pe PC-uri cu tastatura Modern Key-board with Fingerprint ID, care inte-grează un astfel de senzor într-una dintas te. Modern Keyboard nu este o tas-tatură tocmai nouă, fiind doar un micup grade faţă de „vechiul” SurfaceKey board lansat în urmă cu câtevaluni. Avem de-a face cu acelaşi format„chi c klet”, similar cu cel de pe lapto p-u rile şi tabletele Surface, cu numpadcom plet în partea dreaptă şi dimensi -uni normale. Poate fi folosită, atâtwire less, cât şi cu fir, însă adevăratanou tate poate fi observată în partea dejos a tastaturii, în locul tastei Windowsdin dreapta, fiind integrat un senzor deam prentă „Fingerprint ID”. Acestafunc ţionează cu Windows Hello şipoa te fi folosit pentru a debloca com-puterul în doar câteva momente.Această funcţionalitate a fost deja de -mon strată pe laptop-urile şi tabletele

cu Windows 10 din ultimii câţiva ani,iar acum utilizatorii de desktop-uri vorbe neficia de aceeaşi experienţă. De si -gur, pentru utilizarea unei amprente,este necesară setarea unei parole alfa -nu merice, alături de un PIN din celpuţin patru cifre. Avantajul ModernKey board este însă că poate fi folositşi alături de dispozitive echipate cu al -te sisteme de operare, precum macOSşi Android, cât şi cu site-urile care fo -lo sesc API-ul Windows Hello.

iPhone 8, versiune IndiaConfirmând zvonuri mai vechi,

prin cipalul fabricant iPhone din Indiacon turează prin vocea CEO-ului Ro -bert Whang principalele noutăţi ofe ri -te de iPhone 8.

Mult mai robust decât modelul ac -tu al, iPhone 8 va fi oferit într-o carca -să protejată de apă şi praf, acoperită custi clă pe ambele laturi. Construcţianon-metalică deschide şi opţiunea in -clu derii funcţiei de încărcare wireless,ab sentă la seria iPhone 7s.

Procesul de asamblare nu s-aschim bat prea mult com pa ra tiv cu ge -ne raţiile iPhone an te rioare, în să noi

a d i ţ i icum ar firezisten -ţa la apăşi func -ţia de în -că r c a r ewire lessne cesităo proce-dură de

tes tare uşor diferită şi unele modificăriaduse procesului final de asamblare.

Aparent, fabrica din India producedeja pentru Apple „un mic număr” de

te lefoane iPhone, creşterea ritmului depro ducţie depinzând de bunele relaţiidintre Apple şi Guvernul Indian.

Investind masiv în automatizareapro cesului de fabricaţie, Wistron pre -zin tă o alternativă la costurile în creş -te re atribuite forţei de muncă din Chi -na, pe care Apple nu are cum să o ig -no re.

Armani vine cuceasuri inteligente

Emporio Armani va lansa o nouăga mă de smartwatch-uri, realizate înpar teneriat cu Fossil. Colecţia de cea-suri Emporio Armani Connected vor

be neficia de o serie de cadrane virtua -le proprii şi cu o serie de curele inter-schimbabile proprii. Designul exteriorpare să fie clasic pentru un ceas Fossil,fiind realizat din metal şi beneficiindde două butoane şi o coroană digitalăpentru control. La interior găsim unchip set Snapdragon Wear 2100, unecran rotund cu panou AMOLED, şicam tot ce se regăseşte într-un ceas cuAn droid Wear obişnuit. Nu este clardacă va beneficia şi de GPS sau mo -dem 4G. Ceasurile Connected vorajun ge pe piaţă abia în luna septem-brie, când vom afla mai multe detaliides pre capabilităţile lor de conectivi-tate, cantitatea de memorie RAM şispaţiul de stocare intern..

www.go4it.ro

N o u t ã þ i î n l u m e a I T ª t i i n þ 㪠t i i n þ ã

GÂNDURI ÎN TREACÃT...FIXAT

VARIANTÃ

FULAR

A ADUNA

TAINICI

TEZE!

HOLDÃ

FOI

RÃUTÃCIOASÃ

PLAFON

ÎNTÂMPLÃ-TOR

PIATÃ

NECULAI!

ACEEA(pop.)

ªASE ROMAN

A URCA

ARÃTAT

APÃ DIN CER

UNICOLOR

RESORT

DIN TIMP!

REFUGIU(fig.)

CORTEGIU!PRIMULNUMÃR

A IEªIT LAAER!

ALEE!

MORTUAEST!

UªILE!

MAREMAESTRU

A LUCI

DOSIT

A APUCA

C M Y K

În perioada 16-18 iunie, în garnizoanaBră ila, a avut loc cea de a XIII-a ediţie aFes ti va lului Internaţional al MuzicilorMi litare, care a reunit pentru câteva zilefor maţii de gen din patru ţări: Polonia,Bul garia, Republica Moldova şi România.

Pe parcursul celor trei zile de festival,au evoluat: Muzica Militară Reprezentati -vă a Găr zii Naţionale – Bulgaria, Orches-tra Prezidenţială a Republicii Moldova,Or chestra Mi litară a garnizoanei Bydgos -zcz – Polonia, Muzica Reprezentativă aMi nisterului Apă ră rii Naţionale – Bu -cureşti, Muzica Militară a Statului Majoral Forţelor Navale – Con stan ţa, MuzicaMi litară a Academiei Forţelor Aeriene –Bra şov, Muzica Militară a garni zoa nelorBis triţa, Iaşi, Buzău, Brăila şi Focşani. Dease menea, au mai urcat pe scenă drill

team-ul Batalionului 285 Artilerie „VlaicuVo dă” – Brăila, formaţia de dansuri popu -la re „Pandelaşul” a Cercului Militar Brăi-

la, trupa de dans LiL MoTioN – Brăila,şcoa la de dansuri sportive „ValentinaDan ce” – Brăila, trupa de majorete a Cer -cu lui Militar Brăila, artişti ai Cen tru luiCul tural Constanţa.

Vineri, 16 iunie, ca un preambul al fes -ti valului ce urma să înceapă a doua zi, aavut loc un concert vocal-instrumentalsus ţinut de muzicile reprezentative ale ce -lor patru na ţiuni prezente pe scena am pla -sa tă pe Esplanada Dunării.

Sâmbătă, 17 iunie, a avut loc festivita -tea de deschidere a celei de a XIII-a ediţiia fes ti valului. Deşi anunţată a se desfăşuraîn aer liber, tot la Esplanada Dunării, con -di ţiile me teo ne favorabile i-au determinatpe organizatori să schimbe locaţia, astfelcă activita tea a avut loc la Sala Po li va len -tă.

În cadrul acesteima nifestări artistice,re prezentantul Statu-lui Major al ForţelorTe restre, colonelulDa niel Banu, a datci tire mesajului şefu-lui aces tei categoriide fo r ţe, cu ocaziades chiderii festivalu-lui. Ge neralul de bri -ga dă Gheorghe Soa -re, co man dant al Bri -gă zii 10 Geniu „Du -nă rea de Jos” şi co -man dant al garnizoa -nei Brăila, în calitatede gazdă, a urat bunve nit forma ţii lor par -ti cipante şi suc ces înpre zentarea pro gra -me lor indivi du ale,iar primarul mu ni ci -piu lui, Marian Dra -go mir, a declarat des -chi să cea de a XIII-a

edi ţie.Formaţiile de muzică militară au intrat

apoi în scenă, rând pe rând, însoţite de co -

labo ra tori ai acestora – trupe de dans şi in -ter preţi, care şi-au etalat fiecare măiestria.

A doua zi de festival, duminică, a fostzi ua concertelor de promenadă. Condiţiileme teo au pus probleme organizatorilor şide această dată, astfel încât concertele,pla nificate a se desfăşura în parcurile mu -ni cipiului, au avut loc în incinta Carrefourşi Brăila Mall, spre încântarea cetăţeniloraflaţi la cumpărături.

În oraş s-a desfăşurat, apoi, parada mu -zi cilor militare, în care formaţiile au defi-lat pe străzi, din Bariera Călăraşilor pânăla Sala Polivalentă, îndemnându-i astfel petoţi trecătorii să vină la spectacol.

Muzicile militare au intrat din nou însce nă, într-o sală arhiplină (de circa 2.500de locuri), încântând auditoriul cu pres ta -ţia lor, iar finalul grandios care a reunittoa te for ma ţ iile participante (aproximativ500 de artişti), a ridicat publicul în pi cio -are în ovaţii pre lungi.

În cadrul festivităţii de închidere, gene -ra lul de brigadă Gheorghe Soare a mulţu-mit tuturor artiştilor militari pentru pre zen -ţa lor la această ediţie, precum şi celor careau sus ţinut organizarea acesteia (PrimăriaMu nicipiului Brăila, Consiliul JudeţeanBrăila, Sta tul Major al Forţelor Terestre,uni tăţile militare din garnizoană, CerculMi litar Brăila) şi, nu în ultimul rând, diri -jo rului şi directorului festivalului, colonel(rz.) Petrea Gogu, fost şef al Muzicii Mili -ta re a garnizoanei. Primarul municipiului amul ţumit la rândul său or ga nizatorilor,spon sorilor şi publicului brăilean şi a de -cla rat închisă cea de a XIII-a ediţie a Festi -va lului Muzicilor Militare, Brăila 2017.

Cele două zile de festival au fost pre -zen tate de către doamna Vanessa Radu, ac -tri ţă a Teaturuli „Maria Filotti” şi de cătrelo cotenentul Iuliana Stoian, din Regimen-tul 528 Cer cetare Supraveghere Brăila.

Maior Aurelian STEGARU

INTERACTIVCurierul ARMATEI

Nr. 12 (451) din 30 iunie 2017Pagina 8

O nouă ediţie a Festivalului Internaţional al Muzicilor MilitareO nouă ediţie a Festivalului Internaţional al Muzicilor Militare

Standarde şi textualitate ale discursului/ test

Se poate afirma că discursul se situează în amonte, șitex tul în aval. Discursul este structura profundă a textuluică ruia îi asigură linearizarea. Investigarea discursului nueste posibilă decât prin intermediul „urmelor” lăsate întex tele-performanță. Determinarea proprietăților textelorre prezintă sarcina esențială a științei textului (gramaticatex tului).

Textul apare ca o suită de fraze supuse principiului or -di nii, iar proprietățile caracteristice ale textului se situeazăla nivel semantic (textele cuprind relații semantice întrefra ze-relații referențiale sau extensionale și relații de senssau intensionale).

Cel mai important criteriu în diferențierea textelor estecon ținutul tematic - altfel spus, pentru a forma o unitatede sens, textul trebuie să fie coerent, ceea ce va permitein terpretarea sa ca derulare posibilă de evenimente.

Cercetările privind frontierele textului, actualizărilesa le sintactico-semantice și pragmatice au permis identifi -ca rea unor standarde de textualitate:

- Coeziunea, ca relație de dependență gramaticală(acord, reacțiune, selectarea unei prepoziții etc.) la nivelulsu prafeței discursive; din acest punct de vedere „Mai amun singur dor” va fi o secvență corectă, nu însă și „Dorun singur am mai”.

- Coerența, ca relație de compatibilitate între elemen -te le lumii textuale la nivelul structurii de adâncime, maiprecis modul în care aceste elemente sunt mutual accesi-bile și relevante.

Pentru Robert Martin, coerența este corelabilă în pri -mul rând competenței enciclopedice și codurilor non-ver -ba le.

Cunoașterea lumii ne va permite să interpretăm eveni -men tele frazei „A alunecat pe gheață și și-a rupt pi cio -rul”, drept o relație cauză-consecință, iar fraza „Maria aavut un copil și s-a măritat”, drept cauzalitate sau purăsuc cesiune.

- Intenționalitatea - ca atitudine a producătorului detext de a construi un text coeziv și coerent, adecvat reali -ză rii unei anumite finalități.

- Acceptabilitatea - ca atitudine a receptorului de acon sidera setul de fraze drept un text coerent, având o

anu mită relevanță pentru el.- Informativitatea - ca organizare cognitiv - discursivă

adec vată a raportului cunoscut/ necunoscut, așteptat/ ne -aș teptat; o prea mare densitate informațională, neancoratăpe valori, toposuri comune, poate crea un text ermetic, du -pă cum situația inversă determină banalitatea sau chiarnon receptarea discursului; auditoriul este, pentru locator,o mare necunoscută, o cutie neagră care poate fi doarapro ximată prin „guessing games”.

- Situționalitatea - ca ancorare corectă în contextul deco municare (distincția scris/ oral, discurs formal/ infor-mal etc.).

- Intertextualitatea - ca raport între discursul prezent șidis cursurile anterioare preluate (parodiate, pastișate), cri -ti cate, în orice caz modificate și inserate într-un nou con-text discursiv.

În analiza discursului, operația clasificatoare este ocon diție firească: un tip de discurs este o configurație detră sături formale, asociate unui efect de sens, caracteri -zând atitudinea locutorului față de discursul său și prindis curs față de destinatar.

Criteriile care stau la baza diverselor clasificări țin fiede câmpul de experiență circumscris, fie de parametrii ac -ti vității discursive:

- Oral versus scris;- Discurs asumat (autobiografic) versus non asumat

(di dactic);- Discurs descriptiv versus narativ versus argumenta-

tiv.Divizarea practicii sociale în diverse câmpuri ale ex -

pe rienței conduce la clasificări de conținut de tipul discurspo litic, juridic, literar, cotidian.

În caracterizarea discursurilor, sunt frecvent articulatemai multe criterii: discurs științific de vulgarizare oral,dis curs politic polemic televizat sau imprimat etc.

Discursul ca eveniment, ca generare este, deci, un pro-ces premergător produsului obținut, care este textul (oralsau scris). Discursul este întotdeauna ancorat într-un anu -me context socio-cultural, modelat de o anumită epistemăși vizând o anumită finalitate determinată de rolurileagen ților discursivi. Conceptul de context este parametri -zat de numeroase variabile: referent, situație, intenție,con text verbal etc.

Dat fiind că textul conține urmele procesului său de

ge nerare (mărcile enunțării și modalizării, interpelările in -ter locutorului etc), vom studia activitatea discursivă șime canismele sale prin interemdiul produsului finit, careeste textul.

Tipuri discursive structuraleÎn lingvistica textuală, de sorginte germană, se vorbeș -

te despre:- Tipul narativ, axat pe desfășurarea temporală și cau -

za litate cronologică (temporală și logică în același timp,avân du-se în vedere că logica povestirii depinde de logi-ca acțiunii raționale, a comportamentului „cu sens”);

- Tipul descriptiv - axat pe desfășurarea spațială, altfelspus, pe epuizarea unei paradigme (nomenclaturi geo -grafice, muzicale, arhitecturale etc);

- Tipul expozitiv, asociat analizei și sintezei reprezen -tă rilor conceptuale;

- Tipul instructiv, incitând la acțiune conform fișei teh -ni ce, prospecte farmaceutice, turistice subsumabile sin -tag mei lui George Perec „la vie mode d'emploi”;

- Tipul argumentativ, centrat pe o luare de poziție.Reluând această tipologie, lingvistica franceză (Jean

Michel Adam) introduce noțiunea de schemă textuală glo -ba lă, aptă să asigure coerența textului ca întreg articulat șiie rarhizat, principalele scheme globale fiind narativul,des criptivul și argumentativul.

Această triadă este rezultanta caracterului funcțional șia unei dominante structurale:

- NARATIVUL - discurs organizat secvențial, prezen-tând acțiuni și evenimente corelate prin relații cauzale, fi -na le, temporale și actualizând un pattern global.

- DESCRIPTIVUL - discurs organizat spațial, ca ocon stelație de atribute și specificări determinatede unpattern global de tipul frame.

- ARGUMENTATIVUL - discurs care vizează adeziu -nea la anumite idei considerate adevărate, pozitive. Re la -ții le cele mai frecvente sunt de motivare, valorizare, opo -zi ție. Suprafața textuală conține indici de coeziune și or -do nare - precum paralelismul, parafraza, repetiția.Pattern-ul global este de tip plan, care diferă de schemăprin faptul că locutorul evaluează elementele în termeniisco pului vizat.

Locotenent-colonel George NICOARĂ

Realităţi privind războiul mediaticRealităţi privind războiul mediatic