D E V O R A R E AD E V O R A R E AR E V O L U } I E IR E V O L U } I E I

P`rerea mea este c`, dup` 28 de ani dela c`derea totalitarismului comunist [i atiraniei ceau[iste, asist`m pasivi la restau-rarea neosecurist` [i rescrierea istoriei

Pe fondul solicit`rii CEDO de redeschi-dere [i investigare a Revolu]iei din De-cembrie ’89, \n urma c`reia România aconsemnat 1.004 mor]i, dar [i a unoracte de corup]ie generate de diver[i an-gaja]i [i func]ionari publici din Secretaria-tul de Stat pentru recunoa[tereame ritelor lupt`torilor \mpotriva regimuluicomunist instaurat \n România \n pe-rioada 1945-1989, de-a lungul \ntregii lui

existen]e, asist`m consterna]i cum \n spa]iul public au ap`rut totfelul de voci, avizate sau nu, care vin cu tot felul de argumentepenibile, lipsite de discern`mânt [i de o minim` analiz` [i care\[i doresc din tot sufletul „Restaura]ia neosecurist` [i rescriereaistoriei”, \ncepând chiar cu celebrele zile de 21-22 Decenbrie1989, devenite deja istorie pentru poporul român.

Prin tot felul de scenarii, care mai de care mai fanteziste, f`r`o analiz` real`, caut` s` ne conving` c` \n România nu a fost orevolt` popular`, o revolu]ie autentic`, ci o lovitur` de stat pus`la cale de for]e str`ine [i executat` de a[a-zi[i “]api isp`[itori”precum Ion Iliescu, Petre Roman [i Gelu Voican Voiculescu.

Tuturor celor care sus]in astfel de teorii, le spun c` \n felul ̀ sta\[i bat joc de poporul român, nu-i respect` realitatea istoric` [iconsider c` de fapt e o blasfemie la adresa urma[ilor eroilor mar-tiri mor]i \n aceast` perioad` neagr` pentru acest neam greu\ncercat de-a lungul istoriei lui.

Apar \n platouri de televiziuni, a[ zice interesate sau, dac` nu,cel pu]in iresponsabile, fo[ti angaja]i ai odioasei Securit`]i comu-niste, fo[ti colaboratori - a[a numi]ii turn`tori – frumos \mbr`ca]i,cu cravate la gât, rebrendui]i, re[apa]i, [i, ca [i cum „nici usturoinu au mâncat, nici gura nu le miroase”, de[i pute \n urma lor,sus]in, la unison, c` nu au f`cut decât bine poporului român carenu a [tiut s`-i aprecieze cât de mult s-au sacrificat pentru neam[i cât de greu le-a fost lor, securi[tilor, \n perioada comunist`.

Ce s-ar fi \ntâmplat dac` am fi adoptat [i noi o lege, ca \n Polo -nia, care i-a degradat la gradul de soldat pe to]i militarii, inclusivpe cei din serviciile securit`]ii statului care au chinuit zeci de anipoporul cu metodele lor totalitare? Desigur, este o \ntrebare re-toric`, dac` ne gândim c` \n România ace[ti tor]ionari au r`masbine mersi cu gradele avute [i sunt pl`ti]i cu pensii nesim]ite!

Ei sus]in de-a dreptul ni[te abera]ii, pe care numai naivii le potcrede. Pretind, non[alant, c` nu poporul e cel care a dorit elimi-narea DICTATURII, a regimului totalitar comunist, ci for]e str`ine,identificate \n agen]i foarte bine \narma]i, disimula]i \n turi[ti so-vietici, sârbi, unguri, evrei, ba chiar americani [i englezi, care cic`au intrat \n ]ar` prin punctele de frontier`. M` \ntreb, oare cums-a putut a[a ceva [tiind c` \n România comunist` nici musca nuintra. S` nu uit`m c` \ntreaga na]iune român` a tr`it \ntr-o \nchi-soare cu zidurile la grani]ele ]`rii, iar afirma]ia cum c` am fi fostinvada]i de spioni str`ini este de-a dreptul hilar`.

Tot a[a s-a lansat \n spa]iul public idea c` atât Ion Iliescu, fostcomunist de frunte, cât [i Petre Roman, fiul fostului lupt`tor co-munist \n r`zboiul din Spania, Walter Roman, ar fi fost oameniiKGB-ului [i totul a fost preg`tit \n cele mai mici detalii!

Mi se pare penibil s` sus]ii c` \n ]ara dictatorului Ceau[escu,cu un comunism de tip coreean, s-ar fi putut constitui un grupde oameni care s` comploteze pentru a da o lovitur` de stat.

Le spun celor care sus]in asemenea stupizenii c` \n Româniacomunist` [i gândul era [tiut de omniprezenta Securitate, careera cu noi peste tot, la serviciu, pe strad`, acas`, \n pat!

Erau vremuri \n care \ntâlnirile conspirative sau ideea de com-plot ar fi fost un risc enorm [i, fie vorba \ntre noi, a[a cum i-amcunoscut \n cei 28 de ani, atât pe Ion Iliescu, Petre Roman [i peGelu Voican Voiculescu, „nu i-ar fi ]inut pantalonii” pentru gesturide sacrificiu pentru binele românilor.

Hai s` nu mai credem \n asemenea abera]ii!Oare se dore[te s` g`sim ”acarul P`un” \n aceste personaje?

Se vorbe[te despre crime \mpotriva umanit`]ii f`cute \n perioada22-25 decembrie ’89 inclusiv, atunci când au fost \mpu[ca]iaproape o mie de bucure[teni la comanda celor care s-au con-stituit \n conducerea Frontului Salv`rii Na]ionale, respectiv, IonIliescu, Petre Roman, Dumitru Mazilu, Gelu Voican Voiculescu,Victor Athanasie St`nculescu (decedat), Mihai Chi]ac (decedat).Nicolae Militaru (decedat [i el), Mihai Montanu, Virgil M`gureanu,Ion Caramitru, Ana Blandiana, Andrei Ple[u, Mircea Dinescu... [icâ]i or mai fi fost ei \n acele timpuri.

Pare o glum` proast` ca orice organ de cercetare penal` s`pretind` c` ace[ti oameni aveau o minim` putere \n acea pe-rioad` f`r` s` r`spund` la urm`toarele \ntreb`ri:

Cine \i cuno[tea pe ace[ti no-name? Cine le [tia trecutul? Cineasculta de ei? Unde puteau fi g`si]i ace[ti oameni? Care le eraulocurile de munc`? Unde le erau birourile ca s` comande Armata?Cine \i legitimiza \n acele zile?

- c o n t i n u a r e a \ n p a g 6 -- c o n t i n u a r e a \ n p a g 6 -

Publica]ie editat` de Organiza]ia pentru Ap`rarea Drepturilor Omului din RomâniaPublica]ie editat` de Organiza]ia pentru Ap`rarea Drepturilor Omului din RomâniaAnu l X IXAnu l X IX

APRILIE 2018APRILIE 2018

P a g . 4 - 5

M O N I T O R U L M O N I T O R U L D R E P T U R I L O R O M U L U ID R E P T U R I L O R O M U L U I

Sindicatele din Administra]ia Na]ional` aPenitenciarelor (ANP) afirm` c` desp`gubireade]inu]ilor care au stat \n condi]ii necore-spunz`toare va costa statul \ntre 370 [i 550 demilioane de euro [i c`, periodic, trebuie s`corecteze „\ncerc`rile de dezinformare ale min-istrului Justi]iei”.

„Mai nou, \ncearc` s` ne conving` c`, de[i aavan sat sume de bani pen-tru desp`gubiri, n-a f`cut-o”,sus]in sindicali[tii.

„Periodic, ne afl`m \n ne -pl`cuta situa]ie de a corecta\ncerc`rile de dezinformareale ministrului Justi]iei, care- mai nou - \ncearc` s` neconving` c`, de[i a avansatsume de bani pentru des -p`gubiri, n-a f`cut-o.

Probabil c` a \n]eles di-mensiunea dezastrului:aceast` ini]iativ` va costa\ntre 370 [i 550 de mili -oane de euro”, sus]in sindi-cali[tii din ANP, cita]i de agen]ia de pres`News.roNews.ro

Ace[tia fac referire la o postare pe Facebooka mi nis trului Tudorel Toader care a scris c` „ni -ciun oficial nu a avansat vreo sum` de banipentru posibile desp`gubiri ale fo[tilor de]inu]i,\n sensul hot`rârii pilot CEDO, referitoare lacondi]iile necorespunzatoare din penitenciare”

[i ata[eaz` comunicatului o declara]ie video aministrului \n care vorbe[te despre faptul c`Ministerul Justi]iei va propune ca desp`gubireo sum` cuprins` \ntre 5 [i 8 euro pe zi.

Sindicali[tii sus]in c` valoarea total` a des -p`gubirilor va fi uria[`.

„Concret, la un rulaj total al de]inu]ilor, esti-mat pentru perioada 2012 – 2017, de 92.000

de de]inu]i, ace[tia fiind ben-eficiarii, costurile totale pen-tru bugetul de stat se vorridica la o sum` cuprins` \n -tre 370 milioane euro (la odesp`gubire de 5 euro/zi/de]inut) [i 550 milioaneeuro (la o desp`gubire de 8eu ro/zi/de]inut).

|n estimarea costuluitotal am introdus o valoaremedian`: nu to]i de]inu]iibeneficiari fiind \n sistemulpe nitenciar pe \ntreagadurat` de aplicare”, mai spunsindicali[tii.

Ministrul Justi]iei, Tudorel Toader, a declarat,\n 21 martie, c` se fac calcule pentru a stabiliimpactul financiar al acord`rii de desp`gubirice vor fi acordate de]inu]ilor care au stat \ncondi]ii necorespunz`toare.

Tudor MATEITudor MATEI1 Aprilie 2018

Desp`gubirea de]inu]ilor pentruDesp`gubirea de]inu]ilor pentrucondi]ii din penitenciare va costa statul condi]ii din penitenciare va costa statul \ntre 370 [i 550 milioane euro\ntre 370 [i 550 milioane euro

S i nS i n gg u ru r ,, \ n m u n \ n m u n ]] ii , , d e S f i n t e l e P ad e S f i n t e l e P a [[ t it i ..P a r t i z a n u l V a s i l e M o t r e s c uP a r t i z a n u l V a s i l e M o t r e s c u ::

“Stau prigonit de fra]ii“Stau prigonit de fra]iimei tr`d`tori care mei tr`d`tori care [i-au vândut ]ara [i-au vândut ]ara [i sufletele lor [i sufletele lor dracilor din Rusia”dracilor din Rusia”

Am invocat \ntr-un editorial anterior inter-viul acordat de Victor Ponta site-ului {tiri pe{tiri pesursesurse \n ziua 18 martie 2018 definindu-ldrept „una dintre cele mai puternice docu-mente de dezv`luiri privind trecutul recent,trecut care ne obsedeaz` mai ceva dec\t pecei din anii 1965-1971”.

|ntr-adev`r, \n contextul acestui fenomenunic \n postdecembrism – un val de dez -v`luiri, unele produs al unei autodeton`ri de-spre ce se \nt\mpla dincolo de fa]adade mocratic` a vie]ii publice – interviul lui Vic-tor Ponta are enormul avantaj de a fi un felde Memorii necru]`toare ale unui personajcare a fost f`uritor de evenimente [i nu sim-plu martor.

N-am spus \n comentariul meu, care se re -fe rea doar la una dintre dezv`luiri – cea \ncare Florian Coldea o chema la ordine la SRIpe [efa DNA, Codru]a Kovesi [i o lua la\ntreb`ri mai ceva dec\t f`cea un ofi]er dinRusia lui Turgheniev cu ordonan]a pe post deslujitor – c` interviul are dezavantajul de a fi

publicat pe site doar \n varianta video. Fiind vorba de un dialog \ntins \n timp, inter-viul n-a devenit, cum ar fi fost de a[teptat,izvorul unei serii de [tiri, de comentarii, de in-terven]ii pro [i contra.

Preocupat, a[a cum v`d cititorii mei, de totceea ridic` brusc capacul de oala demo cra]ieidin ultimii ani pentru ca omul simplu s`-[idea seama c` supa din`untru, care p`rea s`miroas` frumos, pute, am f`cut rost cu mi-jloace proprii de Stenograma interviului.

{i, cum aceast` stenogram` pe care ode]in doar eu are valoarea de dezv`luiri a Ju-rnalului Elenei Udrea, \mi permit \n mai mul -te numere din cristoiublog.rocristoiublog.ro s` redaupentru cititorii pasiona]i de a [ti ce e dincolode ceea ce vedem la televizor, \n culisele vie]iinoastre publice, fragmente din interviu con-siderate de mine de o excep]ional` impor-tan]` pentru \n]elegerea a ceea ce s-a\nt\mplat \n ultimii ani. (...)

I o n I o n C R I S T O I UC R I S T O I U10 Aprilie 2018

STATUL PARALEL STATUL PARALEL {I POVESTEA {I POVESTEA PROTOCOALELOR PROTOCOALELOR . . .SIFONULUI. . .SIFONULUI

"Ai auzit de luptele de strad` de la TârguMure[, \ntre români [i unguri? Da, da, alea dinmartie 1990, de le d`dea presa interna]ional`drept "ethnic clashes of Târgu-Mure["...

E posibil s` fi avut tu câ]iva ani[ori... Eh, atunci au murit cinci oameni, doi ro -

mâni [i trei unguri. Acolo au fost aduse auto-buze cu oameni din mai multe sate lacon tramanifesta]ii.

Dar de mineriada din 13-15 iunie 1990, aiauzit?

De autobuzul Mili]iei care a luat foc cu aju-torul \nscen`rii "false flag", puse la cale degeneralii Diamandescu [i Chi]ac, ca motiv deevacuare \n for]` [i arest`ri ilegale?

De "b` ie]ii" care erau \mbr`ca]i \n munci-tori, precum securistul Nicolae C`m`r`[escu,ce conducea minerii prin Bucure[ti, \n 13-15iunie 90, implicat [i \n Lovitura de Stat din de-cembrie '89?

A]i auzit cumva de primul purt`tor degean t` al liderului sindical, Miron Cozma, in-filtrat de servicii lâng` Luceaf`rul Huilei, penume Gabriel Oprea, ajuns apoi ministru alAp`r`rii [i de Interne \n regimul condus zeceani de c`tre un fost turn`tor la Securitate?

A]i auzit de mineriada din '91, când pre-mierul de-atunci, Petre Roman (un penalcontem poran) a fost dat jos din fruntea gu -vernului de mineri chema]i de Partid (penaliide-atunci) la Bucure[ti s` apere "demo cra -]ia"?

A]i auzit cumva de Virgil M`gureanu, fostrezident al Securit`]ii (dovedit de c`tre mine,cu documente, \n „Ca]avencu” de-atunci), [iprimul [ef al SRI dup` Revolu]ie pân` \n1995?

|n care dintre evenimentele de mai suscrede]i c` n-a fost implicat subteran serviciulsecret condus de c`tre un fost membru al Se-curit`]ii implicat [i \n lovitura de stat din '89?

Dar de ziaristul de investiga]ii [i activistulcivic, Bebe Costina[, din Timi[oara, care f`ceaanchete despre primul "stat paralel" [i care afost asasinat [i a disp`rut \n 2002?

De-atunci, chiar dac` avem un caz de"body found" (osemintele lui au fost g`site \np`durea de Pi[ichia \n 2003), cazul s`u esteunul r`mas misterios [i nerezolvat [i ast`zi.

Bun`oar`, ca s` demonstreze existen]astatului paralel \n ]ara noastr` au murit ni[teoameni!

Cum au f`cut-o [i \nainte de '89, da c` e s`ne gândim, la Liviu Babe[, ultimul disidentcare [i-a dat foc pe pârtie \n 1989, \n semnde protest fa]` de statul paralel de-atunci, de-spre care Partidul (penalii [i mai de-atunci)sus]inea c` nu exist`”. (...)

L iv iu Liv iu MIHAIU MIHAIU 1 Aprilie 2018

MONITORUL MONITORUL DREPTURILOR OMULUIDREPTURILOR OMULUI

O.A.D.O. - ROM~NIAO.N.G. cu statut de membru consultativ special al Consiliului Economic [i Social

al Na]iunilor Unite - ECOSOC-ONU

D I R E C T O R G E N E R A L : P r o f . u n i v. d r . D I R E C T O R G E N E R A L : P r o f . u n i v. d r . F L O R E N T I N S C A L E } C H IF L O R E N T I N S C A L E } C H I

Ion COSTEI - Consilier [tiin]ific

Ilinca DUMITRACHE - Director administrativ Gabriel MIHALACHE - Secretar general de redac]ieColaboratori externi: Octavian ANDRONIC, Lucian AVRAMESCU, Mircea CHELARU,

Delia CORNEA, Thomas CSINTA, Liviu MAN, Adrian NQSTASE, Monica NI}ESCU, Damian PAL, Bogdan POPOVICI, Octavian {TIREANU, Marian TUDOR, Corneliu VLAD, George VELICU

Colectiv de redac]ie: Cristina Doriana CÎMPAN, Dan NI}ESCU, Flori POPA, Mariana STQNICI

Adresa redac]iei: Str. Maior Bqcilq nr. 4, bloc 18, parter, sector 2, Bucure[ti - Rom`nia Adresa redac]iei: Str. Maior Bqcilq nr. 4, bloc 18, parter, sector 2, Bucure[ti - Rom`nia

Tel/fax: 021.240.74.82, 021.240.74.55, 021.240.61.30Tel/fax: 021.240.74.82, 021.240.74.55, 021.240.61.30 Mail: monitor.oado@gmail.com sau oado_oado@yahoo.comMail: monitor.oado@gmail.com sau oado_oado@yahoo.com

PUBLICA}IE EDITATQ DE ORGANIZA}IA PENTRU APQRAREA DREPTURILOR OMULUIPUBLICA}IE EDITATQ DE ORGANIZA}IA PENTRU APQRAREA DREPTURILOR OMULUI

Tipar: Euro Info Design - ISSN 1582-0726Tipar: Euro Info Design - ISSN 1582-0726Responsabilitatea asupra articolelor revine autorilor. Publicatia se distribuie gratuit, neav`nd scopul ob]inerii de beneficii

pecuniare [i pre zintq [i materiale provenite din surse deschise (Internet) cit`nd, unde este posibil, pe autorii acestora.

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu iPAGINA 2

B l o g n o t e sB l o g n o t e s

Am reu[it s` m` enervez. România tinde s` nu mai fie. E dezbr`cat`de ho]i la nudul natural [i, p`rându-li-se c` nu au luat tot – ho]ilor –o mai [i jupoaie de piele.

}ara mea a pierdut \n aproape trei decenii, TOAT~ industria [iaproape toat` economia care produceau ceva. Bune, proaste, darerau. F`ceam cea mai bun` mobil` pentru ru[i [i vindeam \n ]`rilearabe rafin`rii pe care le montam tot noi.

Vindeam \n Germania, Fran]a, Austria nu bu[teni [i nici petrol brut(pe `sta l-am dat de tot [i degeaba c` noi nu [tiam s` umbl`m cusondele). Cump`ram mai pu]in decât produceam [i vindeam.

E drept c` o duceam prost, c` libertatea nu era. Comunismulomorâse individul, sufletul. [ansa de a visa.

Eram un popor \n salopate. Cine ne-a [terpelit azi pân` [i salo -petele? Aud un avocat, Sergiu Andon, pe care eu \l [tiu ca ziarist,spunând c` dictatorul odios avea 19 generali odio[i \n toat` odioasalui Securitate.

Acum, zice ziaristul, jurând c` [tie ce vorbe[te, avem 96 de generaliSRI, dac` nu mai mul]i, dep`[ind suta. P`i ce dracu fac generalii `[tianeodio[i dac` România e furat` an de an, sub varii guverne patriotice,de n-a mai r`mas nimic din ea?

O aud pe doamna Kovesi, procuror [ef de anticorup]ie, c` are preapu]ini oameni s` lupte cu jdemiile de dosare.

P`i, coan` mare, citesc c` e[ti pe bune cu generalii de la servicii,cu mili]ia nou`, cu alte organe galonate care toate p`zesc Românias` nu fie jefuit`. Ce fac `ia dac` te sufoc` bandi]ii [i nu faci fa]` cuprocurorii pe care-i ai?

Cum de nu le mai afli num`rul [i nu le mai dai de cap dac`, \naintede a ajunge \mpacheta]i \n dosare, piepturile late ale sutelor sau poatemiilor de generali din toate armele secrete [i nesecrete \[i fac dato-ria?

Doamna de la Interne, din Teleorman, ministru, o femeie care nu-mi paremoac` [i arat` decent, spune c` a g`sit un minister \n grav` criz` decadre. N-are oameni destui. S` ce?

P`i s` ne apere de ho]i. Deci la câte jafuri, violuri, nenorociri se pe-trec zilnic \n ]`ri[oar`, poli]i[tii sunt, numeric, dep`[i]i [i nu fac fa]`.

Au! Nu [tiu câ]i generali a g`sit \n minister doamna Dan, dar n-arstrica – fiindc` tot umbl` Dragnea la legi – s` schimbe o leaf` de ge -neral burtos pe zece vardi[ti cu lefuri mai mici dar care s` umblenoaptea pe str`zi, sub]iind violurile [i spargerile de case.

Citesc c` România, ]ar` medie ca num`r aproximat de cet`]eni, cusuburbii intens locuite \n Italia, Spania, Patagonia, are mai mul]i ofi]eri\n serviciile secrete decât SUA.

Poate c` are [i mai mul]i procurori, dar n-a b`gat de seam` doam -na Kovesi, poate c` are [i destui jandarmi [i poli]i[ti.

Cum dracu, dac` la fiecare cap de lucuitor sunt [apte din `[tia, numai facem fa]` jafului, corup]iei, nenorocirii, crimei oranizate sau\ntâmpl`toare?

{i – crezându-le pe cele dou` doamne mai devreme citate [i euam obiceiul de a crede femeile – cum se face c` nu-s destui?|nseamn` c` ori suntem invada]i de bandi]i extratere[tri, mul]i, versa]i,supranumerici, ori noi to]i suntem punga[i, buni de dat pe mânaprocurorilor.

To]i ̀ [tia, generali, procurori, contraspioni, la care a[ ad`uga puzde-ria de politicieni, joac` – [i joac` tare – [i rolul de ho]i, c` altfel nu-miexplic cine ap`r` [i cine fur`?

Pe cine s` rog politicos s`-mi spun` de ce a ajuns atât de dez -br`cat` România, dac` e p`zit` de atâtea stele mari [i de atâtea armiivânjoase [i vigilente, \ncât, parcurgând tunelul a 27 de ani, a ie[it \ncurul gol?

P. S. Domnul Coldea, deposedat de func]ie, mul]ume[te tuturorcelor care l-au servit \n servirea patriei. Mul]ume[te [i nevestei, [i eageneral, pentru sacrificii. {eful de fapt al SRI se retrage demn [i spunec`-i mul]umit de a fi slujit patria. Felicit`ri! Fiindc` tot zice c` acum eslobod s` vorbeasc`, poate ne spune [i cine dracu ne-a l`sat \n gergoi, cum ne-a f`cut mama..

Lucian AVRAMESCULucian AVRAMESCUAmpress.ro 20 Ianuarie 2018

Cum dracu de-a r`masRomânia \n curul gol

când e p`zit` de atâ]ia generali?

Redactor-[ef: Florin ZAGONEANURedactor-[ef: Florin ZAGONEANU- membru UZPR -- membru UZPR -

Stenograma interviului dat de Victor Ponta, la concuren]`

cu Jurnalul Elenei Udrea!

Pu

iu G

`zd

aru

Pu

iu G

`zd

aru

Biozificianul Virgiliu Gheorghe a afir-mat c` \n acest moment, re]eaua Face-book este printre cele mai importantede manipulare [i control ale persoanei[i con[tiin]ei umane, la scar` global`.

Autorul volumului „Efectele televi -ziunii asupra min]ii umane”, a indicat,\ntr-un interviu acordat EVZEVZ,faptul c`aceast` re]ea este cea mai bun` mo -dalitate de a controla con[tiin]ele.

„Facebook-ul mi se pare c` este prinexcelen]` un instrument de putere, laora aceasta poate c` printre cele maiimportante instrumente de manipulare[i control ale persoanei [i con[tiin]eiumane, la scar` global`.

Aceasta pentru c` [tie aproape totuldespre tine [i pentru c` te manipuleaz`indirect prin intermediul comunit`]iivirtuale la care ai achesat.

Omul este foarte sensibil la punctulde vedere al comunit`]ii, este o fiin]`social`.

Gândi]i-v` c` \n contextul acestor co-munit`]i virtuale nu \i cuno[ti pe to]ifa]` c`tre fa]`, nu ai contacte directe cuei. Astfel c` este foarte u[or de infiltrato astfel de comunitate prin care poatefi manipulat punctul de vedere al \n -tregului grup.

Este cea mai bun` mo dalitate de acontrola con[tiin]ele”, a spus VirgiliuGheorghe.

Expertul \n biotetic` a precizat c`mij loacele de comunicare \n mas` suntcreate astfel \ncât s` provoace depen-den]a, astfel \ncât oamenii s` ajung` s`aib` nevoie s` fie stimula]i pân` \npunctul \n care devin pasivi, demotiva]i.

„Facebook-ul este o realitatea foartestimulativ`.

Tot ce \nseamn` media vizual` sti -mu leaz`. Fiind stimulative ne pasivi -zeaz`.

Mijloacele acestea [i \n general me -diile societ`]ii divertismentului [i deconsum \n care tr`im sunt gândite [iconstruite astfel \ncât s` creeze depen-den]a.

Sunt \ntr-o asemenea m`sur` adic-tive \ncât tendin]a general` a indivizilor,a popula]iei, ast`zi, este aceea de a de-veni tot mai pasivi, mai demotiva]i,

pân` la depresie, fenomen care are locla scar` mare”, consider` Virgiliu Ghe-orghe.

Biofizianul a discutat [i despre acu -za]ia conform c`reia protestele din ul-timul an au fost stimulate mult \nme diul online.

Acesta spune c` tr`im un nou comu-nism.

„Din punct de vedere ideologic, ceeace tr`im ast`zi este un alt fel de comu-nism. O mare parte dintre cei care suntiden tifica]i ca TeFeLi[t iTeFeLi[t i sunt bine in -ten ]iona]i, dar sunt manipula]i. Ei, s` -racii, mul]i dintre ei, nu \n]eleg c`, defapt, luptându-te \mpotriva Bisericii,luptându-te \mpotriva unor axiologii [iierarhii, lupt` \mpotriva ade v`rului.Sunt foarte mul]i acum care nu \n ]elegce fac.

Lupt` \mpotriva Bise ricii c` a[a estemoda.

Câ]i realizeaz` c` \ntâlnim ast`zi stra -tegiile de pres` sau lozincile anti bise -rice[ti care se aplicau \n anii ‘48-’54:popii sunt ho]i, Bise rica este retrograd`,

[tiin]a a demon strat nu [tiu ce etc”, aad`ugat el.

|n ceea ce prive[te cazurile tot maifrecvente de agresivitate a b`rba]ilor\mpotriva femeilor, Virgiliu Gheorgheconsider` c` este un efect al consumu-lui tot mai frecvent de pornografie \nrândul persoanelor de sex masculin.

„S` ne gândim aici c` tot mai mul]ib`r ba]i consum` pornografie, iar aceas -ta nu numai c` scade stima de sine, cicreaz` [i un comportament foarte ti -mid, de[i adesea agresiv fa]` de fe mei.

Sunt bloca]i \n propriile fantasme, nu[tiu s` se comporte cu fetele, nu [tiu s`cu cereasc` o fat`, nu [tiu s` \[i ges-tioneze emo]iile \n raport cu o fat`.

Când v`d o fat` nivelul de excitabili-tate cre[te foarte mult pentru c` eiproiecteaz` asupra ei fantasmele pro-prii induse prin pornografie. {i atuncisar asupra ei, [i am cunoscut oamenicare mi-au spus c` nu se pot st`pâni,

pentru c` \[i imagineaz` c` asta vorfetele pe care le \ntâlnesc, iar aceastapentru c` filmele pornografice astaproiecteaz` \n mintea lor”, afirm` repu -tatul om de [tiin]`.

Virgiliu Gheorghe avertizeaz` c` fo -losirea smartphone-urilor de c`tre copiide la vârste fragede va avea efecte gra -ve \n dezvoltarea acestora pe termenlung.

„Creierul copiilor de ast`zi care pe-trec mult timp \n spa]iul virtual estediferit de cel al copiilor de acum câtevagenera]ii. Are ni[te caracteristici.

La un moment dat s-a f`cut o ob-serva]ie \n America [i anume c` b`ie]iistau mai prost decât fetele la toategradele [colare, de la [coala primar`pân` la studiile postuniversitare. Ceea

ce nu se \ntâmpla \n urm` cu câtevadecenii.

Patru din cinci copii cu probleme dehiperactivitate sunt b`ie]i. Ei nu st`pâ-nesc limbajul fa]` c`tre fa]`, au un an-umit grad de irascibilitate [i a[a maideparte. {i s-au \ntrebat de ce?

R`spunsul pe care l-a dat fostul pre -[edinte al Asocia]iei Americane de Psi-hologie, Paul Zimbardo, a fost c` celepeste 10.000 de ore petrecute \n fa]aecranului cu jocuri pe calculator saupornografie le-a modelat un cortex carer`spunde numai la stimulii ace[tia:schimbare, noutate, excita]ie.

Ei dac` nu au stimulii ace[tia nur`spund.

Deci, avem de-a face cu un nou tipde cortex setat, programat prin acestcontact cu media mai ales cea violent`,jocuri pe calculator sau porno grafie ca -re se limiteaz` la un num`r specific [irestrâns de stimuli, ceea ce \nseamn`o infirmitate semnificativ`”, a declaratel pentru sursa citat`.

Virgiliu Gheorghe afirm` c` se duceo b`t`lie \mpotriva familiei, pentru caindivizii s` fie mai u[or manipulabili.

Acesta mai adaug` c` acum statulnu mai face acest lucru prin coerci]ie,prin divertisment.

„Toate studiile pe manipulare de -mon streaz` c` atât timp cât omulapar]ine unui grup, are o ierarhie, el nupoate fi manipulat pentru c` el se simteconfortabil acolo. De aceea grupurileau fost \nlocuite de re]ele de socia -lizare, c` acelea pot fi u[or manipulate.

Lupta s-a dus \mpotriva comunit`]iireale, iar celula acestei comunit`]i estefamilia.

Un om cu o familie puternic`, estedemonstrat \n studii ap`rute \n anii 70-80, nu poate fi u[or manipulat, nicistresul nu \l d`râm`, pentru c` el areni[te valori, are ni[te credin]e.

Dup` acest model au func]ionat [i\nchisorile comuniste: prin rupere defamilie, prin izolare, prin constrângereasub toate formele de a-l lipsi pe individde familie [i credin]`, obligându-l s` lelepede, c`p`tau puterea de a-i sp`lacreierul [i a face ce vroiau cu el.

A[a c` statul poli]ienesc a fost \n -locuit de statul magic, \n care oameniiau parte de divertisment, de sex [idroguri.

|i dai individului pu]in câte pu]in,pân` când el devine dependent [iomul ajunge s` nu mai aib` libertate,dar nici nu poate spune c` altcinevaeste vinovat pentru c`derea lui. A[aajunge s` se simt` vinovat fa]` de el\nsu[i, iar acest sentiment \l ]ine legatca un cle[te \n mediile create de ei”, aconcluzionat biofizicianul.

Andrei NICOLAEAndrei NICOLAE

activenevs.ro 2 Aprilie 2018

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu i PAGINA 3

S t a r e a d e f a p tS t a r e a d e f a p t

Biofizicianul Virgiliu Gheorghe: Biofizicianul Virgiliu Gheorghe: Atât timp cât omul apar ]ine unui grup, are o ierarhie, elAtât timp cât omul apar ]ine unui grup, are o ierarhie, el

nu poate fi manipulat pentru c` el se simte confortabilnu poate fi manipulat pentru c` el se simte confortabilacolo. De aceea grupurile au fost \nlocuite de re]ele de soacolo. De aceea grupurile au fost \nlocuite de re]ele de so--cializare, c` acelea pot fi u[or manipulatecializare, c` acelea pot fi u[or manipulate

BLOCA}I BLOCA}I |N PROPRIILE|N PROPRIILEFANTASMEFANTASME

“Este un caz unic \n istoria rezisten]eianticomuniste din România.

Un ]`ran bucovinean s`rac, VasileMotrescu (v. foto), constrâns de comuni[tis` ia calea codrului, a pus mâna pe arm`spre a-[i ap`ra libertatea [i via]a.

|n acela[i timp, \n anii 1952-1954, elnoteaz` zilnic ceea ce face [i simte.

Este singurul partizan anticomunistromân de la care a r`mas un «Jurnal», \ncare a consemnat toate preocup`rile,suferin]ele [i gândurile care \l fr`mântau,toate evenimentele [i speran]ele care i-aumarcat via]` de om liber \n s`lb`ticiamun]ilor, ziua [i noaptea, vara [i iarn`”, se

afirm` \n prezentarea lucr`rii «Jurnalulunui partizan»: Vasile Motrescu [i rezis-ten]a armat` din Bucovina, 1944-1958“,de Adrian Bri[c` (INST).

Vasile Motrescu mai scrie [i nou` exce-lente scrisori, pline de patriotism [i curaj,pe care partizanul le-a trimis autorit`]ilorcomuniste, precum [i [ase poezii, com-puse \n acelea[i condi]ii vitrege.

Vasile Motrescu, care s-a aflat [i al`turide Gavril Vatamaniuc, are la un momentdat [i un joc cu Securitatea, dar doar pen-tru a salva \n cele din urm` gruparea luiIon Gavril` Ogoranu, care afirma, \n docu-mentarul video din finalul materialului, c`

autorul rândurilor de mai jos, \n ciudaaparen]elor de simplu ]`ran, era un literat[i un foarte bun cunosc`tor al istoriei na -]ionale.

N`scut la 11 octombrie 1920 \n comu -na Vicovu de jos, jude]ul Suceava, VasileMotrescu, dup` ce este capturat printr`dare, este executat la Boto[ani, pe 29iulie 1958, la orele 21,30.

Dumnezeu s`-l odihneasc` \n pace!

JURNALUL UNUI INVING~TORJURNALUL UNUI INVING~TOR

Mar]i, 25 noiembrie 1952Mar]i, 25 noiembrie 1952

Eu, partizanul Vasile Motrescu, suntexe cutorul testamentului voievodului dela Putna, {tefan Vod` când a l`sat culimb` de moarte ]`rii [i urma[ului s`uBogdan aceste cuvinte: „Iar dac` vr`j -ma[ul vostru v` va strâmtora prin ru -[inoase \nchin`ri, atunci mai bine muri]iprin palo[ul lui decât s` (fi]i) privitori\mpil`rii [i tic`lo[irii ]`rii voastre, c` Dum-nezeul p`rin]ilor vo[tri se va \ndura delacrimile slugilor sale [i va scula dintre voipe cineva care va pune pe urma[ii vo[tri\n libertate pe puterea de mai \nainte.”

Aceste cuvinte jur eu, partizanul VasileMotrescu, c` le voi ]ine pân` la cea dinurm` suflare de via]`. (…)

Vineri, 3 aprilie 1953Vineri, 3 aprilie 1953(Vinerea Pa[tilor)(Vinerea Pa[tilor)

Am`rât [i plin de gânduri am petrecut[i aceast` zi de cum m-am sculat, am ie[itla soare [i citesc \n Biblie [i m` gândescc` vine Sfintele Pa[ti [i sunt aciulea.

Pa[ti petrecut \n necaz, sunt disperat [if`r` nici o n`dejde [i eu din mila Domnu-lui, pân` se va \ndura Dumnezeu [i m` vastrânge dup` p`mântul celor vii.

Stau la soare [i m` gândesc la cei dragide acas`, cum de Pa[ti orice suflet cât des`rac [i tot se bucur` cel pu]in de libertate[i e la un loc cu to]i oamenii.

Numai eu stau pe pustii [i \mi plâng p` -catele singur [i f`r` nici o mângâiere,fl`mând, trist, dezn`d`jduit, cu mintea \n -cordat` acuzând [i iertând tovar`[ii devia]` [i pe to]i vr`jma[ii sufletului meu.

Cât necaz, cât` trud`, durere, suferin]`,oboseal` [i gânduri f`r` nici un rost am\ntâmpinat \ntr-ace[ti 4 ani, de prigoan`,temni]` [i captivitate, trupul meu istovit [imintea mea obosit`.

Nu exist` fiin]` de om pe fa]a p`mân-tului s`-[i poat` imagina via]a mea decâine, pe care am tr`it-o ace[ti 4 ani, \nc`se \mplinesc la 10 aprilie.

Spre sear` am mai dat o rait` \n jurul

colibei, m-am suit \n Gruet c` z`pada pefa]` s-a ple[it.

|n vârful Gruetului pe un fag am g`sitscris numele meu, \nc` din 1944, toamnade când stam fugar pe aceste meleaguride frica ru[ilor [i atunci am tr`it greu darnu ca acum.

Atunci eram prigonit de ru[i, acum suntde fra]ii mei români.

Da, stau prigonit de fra]ii mei tr`d`toricare [i-au vândut ]ara [i sufletele lordracilor din Rusia, pe un kg. de zah`r [i unlitru de ulei [i au adus ]ara \n suferin]`,c`ci acum simte [i pruncul din fa[` c`tr`ie[te \n raiul bol[evic.

Peste noapte am t`iat lemnele m-amculcat la ora 24 [i m-am sculat diminea]ami-am f`cut mâncare, am mâncat [i cuajutorul lui Dumnezeu am pornit spre sat.

Pe la ora 9 diminea]`, am plecat de lacolib` [i mergând spre Vicov totodat` ammers [i cu trasa poate v`d ceva, am trecutpe c`rarea Cracului pe la Pietrele Scursu-lui pân` la glod [i tot cu c`rarea pe coastaHacingului pân` la Sigarie de unde m-amsuit Opcioca Hacingului am trecut \n Pie -troasa \n Parc 40 [i am mers cu c`rarearoat` pe fa]a dealului Slatinii pân` laSleaga la Leon.

Acolo am v`zut dou` ciute dar la dis-tan]` [i nu am putut trage \n ele, am vruts` m` retrag, am vrut s` m` trag maiaproape dar m-au sim]it [i au trecut \nGruetul Poni.

De la Sleagan la Leon am venit prin Al-tonca Pataieta [i, \n cot la Petrea lui Anton,stau [i scriu aceste rânduri uitându-m` pe]arina dezbr`cat` de z`pad`, trist am`rât,dau târcoale afar` pe marginea satuluia[teptând s` vin` \ntunericul s` m` ducs` g`sesc o bucat` de pasc` [i un ou ro[u[i tot noaptea s` m` \ntorc \napoi [i s`m`nânc cu lacrimi \n v`g`unile mun]ilor,acesta este Pa[tele anului 1953 al cincileaPa[ti petrecut \n prigoan`.

D E N U N } D E A M P L O A R ED E N U N } D E A M P L O A R E

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu iPAGINA 4

M E M O R I A R E Z I S T E N } E I R O M Â N E { T IM E M O R I A R E Z I S T E N } E I R O M Â N E { T I

“Credin]a \n Dumnezeu a fost“Credin]a \n Dumnezeu a fostarma mea cea mai puternic`.” arma mea cea mai puternic`.”

Vasile Motrescu, Jurnal din timpul Vasile Motrescu, Jurnal din timpul rezisten]ei armate din mun]irezisten]ei armate din mun]i

SinSinggurur ,, \n mun \n mun]] i, de Sfintele Pai, de Sfintele Pa[[ti.ti.Partizanul Vasile MotrescuPartizanul Vasile Motrescu::“Stau prigonit de fra]ii mei tr`d`tori“Stau prigonit de fra]ii mei tr`d`tori care [i-au vândut ]ara care [i-au vândut ]ara [i sufletele lor dracilor din Rusia”[i sufletele lor dracilor din Rusia”

PUBLICITATEPUBLICITATEmonitor.oado@gmail.commonitor.oado@gmail.com

FOTO:SEQOYADREAMSTIME.COMFOTO:SEQOYADREAMSTIME.COM

Timpul s-a r`cit vântul rece, ora 3,30diminea]a când a \nserat am pornit spresat când a \ntunecat am fost la punctul IV,a venit F.2 [i mi-a adus pasc`, f`in`,sl`nin`, un urcior cu untur`, zah`r, bom-boane pr`jituri [i altele de ale mânc`rii [idou` c`m`[i curate [i o izman` atâta bu-curie am [i eu la sufletul meu de SfintelePa[ti, dac` am ce mânca [i o c`ma[` cu -rat` parc` toat` lumea e a mea simt [i euc` sunt pe la Sfintele Pa[ti.

Numai a uitat s`-mi aduc` ou ro[u, nuam mai avut r`bdare s` stau mult cu elcând am v`zut c` mi-a umplut cu bun`t`]irucsacul [i o traist`, mi-am luat merindele[i m-am dus pe groapa Plo[tei [i mi-am\mpachetat din nou [i am mâncat [i eu pes`turate pasc`, smântân` mi-a adus [imiere [i s`pun de sp`lat, acestea suntcele mai bogate din cele cinci Pa[ti petre-cute \n prigoan` cred c` acestea sunt celedin urm`.

Am pornit pe groapa Plo[tei a \nceputs` plou` [i e \ntuneric de nu vezi nimic,m` duc plut`, \notând prin glod, secândb`ltoacele [i f`când salturi prin [an]uri [igropi, nu ]in seama de acestea sunt fericitc` sunt s`tul [i am dou` traiste cu mân-care \n spate.

La G.C. m-am dus de am b`ut ap ̀[i i-amf`cut un semn pe fereastr`, dormeacre[tinul a[a c` nu l-am mai sculat.

De la el m-am dus la bordei la Ciuntula Slatina s` stau de ploaie cu cre[tinulacolo [i m-am ferit s` nu fac zgomot [i amplecat mai departe spre Stâni[oara maipoposind din loc \n loc [i clipocind pe subcopaci atâta era de \ntuneric c` m-a trezitlâng` Cosoaia din Pietroiu lâng` gardulgr`dinii \ncet m-am retras s` nu fac zgo-mot s` nu m` simt` câinii.

Foarte greu am ie[it de la deal de Onari\n drum [i am luat-o pe drum cu popasuri,la G`van am stat o or` [i m-am odihnit,am f`cut foc [i iar`[i am mâncat c`ci seapropie de zi.

S-a f`cut ziu` am ajuns \n Stâni[oara. Aceasta este noaptea \nvierii a Domnu-

lui nostru Isus Hristos – Pa[tele anului1953.

Toat` noaptea m-a plouat [i am f`cutsalturi prin glod, s`rituri [i gropi. Dar totu[im` simt fericit când m` gândesc la cei deprin temni]e c`ci mul]i ar dori s` aib` feri-cirea aceasta cu toate c`ci eu nu o dorescnici vr`jma[ilor mei.

Duminic` 5 aprilie 1953Duminic` 5 aprilie 1953(Sfintele Pa[ti)(Sfintele Pa[ti)

Din Stâni[oara mi-am continuat drumulpe Obcina Hacigului pân` la Arsi]a m-amcoborât \n vale la colib` cu toate c` ploua

[i sunt obosit [i nu m` las` inima s` m`duc [i totodat` nici nu e lucru curat cu co-bili]a de la A.H. c`ci, când am trecut pelâng` ea, mi-a venit miros de tutun [iast`zi \n ziua de Pa[ti [i chiar \n zori de zi[i pe vreme a[a de grea, e imposibil s` fiecineva \n p`dure.

Lucru hot`rât c` este post fix \n prea-jma colibei, a[teapt` s` m` duc pe la ea,s`-mi dea „Hristos a \nviat” Securitatea.

B`nuiesc c`, ori a dat cineva de colibi]`ast` iarn`, c`ci am f`cut mult` urm` pez`pad` [i tot \n trecere am dat pe la colib`de am f`cut foc [i am stat câte o zi dou`.

S` p`zeasc` pân` or \nnebuni pân` laanul pe la Pa[ti, tot \n coliba de la Arsi]aHaciumului s` stea...

M-am coborât pe la Preluca Grofului \nCracii Prislofului, e z`pad` mare [i nu enici o urm` a[a c` trebuie s` ocolesc prinScoru din Cracii Prislofului m-am suit \nc`rarea Grofului [i merg pe c`rare.

A \nceput s` ning` \i dau zor, am trecutiar`[i pârâului Prislofului pe unde am tre-cut [i ieri.

La ora 9 diminea]a am ajuns cu Pa[telela coliba Gruetul stâncii. Cum am ajunsam f`cut foc [i am mâncat [i m-am culcatiar [i am adormit pân` diminea]a. Pestenoapte am visat c` m-a luat mili]ia \ntr-oma[in`, dar am sc`pat [i c` so]ia mea mi-a ie[it \nainte [i mi-a spus c` e bolnav`tare.(…)

Ast`zi am \mplinit 4 ani de când suntprigonit [i nu [tiu cum e via]a liber`.

La ora 10:30 am plecat spre Vicov s`duc mai bine de jum`tate din carnea decapr` s` o dau pe f`in`, vreau s` m` ducla U.T.

De la colib` am coborât pe drumul Pris-lopului [i am venit pe drum pân` la gr` -din`, m-am suit \n p`r…. am trecut \n

Dealul Slateni [i fiind sear`, am mâncat,mi-am f`cut rug`ciunile de sear` [i cânda \nserat am plecat c`tre sat.

Pe drumul din Crive]e peste toloaca cala o ½ or` dup` ce am \nnoptat am ajunsla U.T., m-a primit cu bun`voin]`, m-a dus\n cas` la c`ldur`. Dar nefiind obi[nuit cuc`ldura a \nceput s` m` doar` capul, mi-a spus nout`]i, ve[ti [i \ncurajare, i-am datcarnea de capr` [i \n schimb mi-a dat 10kg de f`in`, 5 ou`, o bucat` de sl`nin`,mâncare de drum, poame uscate [i cartofia[a c` am f`cut o \nc`rc`tur` de peste 20kg.

La ora 24 am plecat de la U.T. Cum am ie[it de la el a \nceput s` plo -

u`, e foarte \ntuneric, cad \n gropi [i [an -]uri, [i sec b`l]ile de ap` \n Crive]e am statsub un br`d`nel, dar tot m` plou`, amplecat mai departe [i pe Dealul Babii am

tras de am stat de ploaie la un bordei p` -r`sit, \ntr-un [opron [i m-am b`gat \ntr-ogr`mad` de gunoaie [i nu [tiu ce gâng`niise suiau pe mine [i m` \n]epau de parc`stau \n furnicar.

|nspre ziu` a venit [i un dihor [i s-acuib`rit lâng` mine, dar când m-a sim]it afugit speriat [i revoltat c` i-am ocupatlocuin]a. (…)

Oare de ce nu am fericirea s` tr`iesc celpu]in \n sat sau s` mai am pe cineva cumine, s` nu fiu singur, s` stau \n pustiu]mpreun` cu fiarele p`durii, s` duc via]`de pustnic la vârsta de 32 ani, s` m` con-formez regulilor partizanatului,…greu desuportat?

C`ci sunt foarte greu de imaginat toatelipsurile, suferin]a, durerea sufletesc` [itrupeasc` c`ci nici bolnav n-am timp s`fiu. Frigul, foamea, lipsa de \mbr`c`minte[i toate cele ce are nevoie un om… pen-tru cine le suferi? (…)

“V` spun r`spicat c` iubesc mai multLibertatea decât via]a”.

M ~ R T U R I S I T O R I IM ~ R T U R I S I T O R I I

26 Aprilie 2014

Arhiva C.N.S.A.S., Fond Informativ,Arhiva C.N.S.A.S., Fond Informativ,dosar nr. 2448, vol. 13dosar nr. 2448, vol. 13

Fragmente din Studiul Existen]a coFragmente din Studiul Existen]a co--tidian` a unui „bandit”: cazul Vasiletidian` a unui „bandit”: cazul VasileMotrescu, de Theodor B`rbulescu siMotrescu, de Theodor B`rbulescu siLiviu }`ranu – CNSAS publicat \nLiviu }`ranu – CNSAS publicat \n“Mi[carea armat` de rezisten]` anti“Mi[carea armat` de rezisten]` anti --comunist` din România. 1944-1962“comunist` din România. 1944-1962“,,coord. prof. univ. dr. Gheorghe Oni coord. prof. univ. dr. Gheorghe Oni --[oru, Bucure[ti, Editura Kullusys,[oru, Bucure[ti, Editura Kullusys,2003, pp. 281-299, din cartea 2003, pp. 281-299, din cartea “Jur“Jur--nale din rezistenta anticomunista –nale din rezistenta anticomunista –Vasile Dobrescu, Mircea Dobrea”Vasile Dobrescu, Mircea Dobrea”, Edi -, Edi -tura Nemira, 2006, prefa]` de Iontura Nemira, 2006, prefa]` de IonGavrila-Ogoranu, edi]ie \ngrijit` deGavrila-Ogoranu, edi]ie \ngrijit` deLiviu ]`ranu si Theodor B`rbulescu, siLiviu ]`ranu si Theodor B`rbulescu, sidin din “Jurnalul unui partizan: Vasile“Jurnalul unui partizan: VasileMotrescu [i rezisten]a armat` din BuMotrescu [i rezisten]a armat` din Bu--covina“covina“, de Adrian Bri[c`, lucrare ap` , de Adrian Bri[c`, lucrare ap` --rut` \n 2005 la Institutul Na]ionalrut` \n 2005 la Institutul Na]ionalpentru Studiul Totalitarismului (INST),pentru Studiul Totalitarismului (INST),Bucure[ti.Bucure[ti.

Foto:Foto: Arhiva CNSAS, via MemorialulArhiva CNSAS, via MemorialulDureriiDurerii

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu i PAGINA 5

Q v i p r o d e s t ?Q v i p r o d e s t ?Mapa de lucruMapa de lucru

i i

UNIUNEA UNIUNEA ZIARI{TILORZIARI{TILOR

PROFESIONI{TIPROFESIONI{TI

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu iPAGINA 6

DEVORAREADEVORAREAREVOLU}IEIREVOLU}IEI

- Urmare din pagina 1-- Urmare din pagina 1-

La acel moment, fierbinte [i periculos \n acela[itimp, r`spundea oare vreun militar, indiferent de grad,de la soldat la general, la un ordin al unuia din cei pecare i-am enumerat mai sus, pe care nu-i cuno[tea ni-meni din armat`?

Oare, ca s` iei decizii capitale pentru ]ar`, ajungeas` ie[i la Televiziunea Na]ional` (pe care o declaraser`liber`) s` spui: „Na]iune, eu sunt noul Pre[edinte saueu sunt noul Prim-ministru”, f`r` s`-i legitimeze ci-neva?

Ce organisme legale conduceau România, când ]araera f`cut` praf?

Cine informa [i cine dezinforma na]iunea \n acelemomente tensionate?

Simplu. V` r`spund eu! }ara \n acele zile a func]ionat cu un vid de putere,

sub for]a [i tirul armelor. Armata nu mai avea controlulnim`nui!

Analiza]i, chiar [i „\n fuga calului”, procesul Dictato-rului Ceau[escu [i ve]i constata c` a fost o improviza]ieprost regizat`, unde toate persoanele adunate aleato-riu [i aluvionar \ntr-o unitate militar` de la Târgovi[te,fie c` erau acuzatori sau acuza]i, tr`iau acela[i senti-ment v`dit de mare fric` [i team` profund`.Exact dup` data de 25 decembrie 1989, când so]iiCeau[escu au fost executa]i, au \nceput s` se consti-tuie noile structuri de putere, care inevitabil nu aveau

cum s`-i exonereze peto]i cei care se constitui-ser` ad-hoc \n comandaFrontului Salv`rii Na]io-nale.

Cert este c` dup`aceast` dat` nimeni nu amai murit \mpu[cat dea[a-zi[ii terori[ti \n Româ-nia.

Nu `[tia au fost autoriidiversiunii [i ai dezinform`rilor din România!!!

Dac` vrem s` cunoa[tem vinova]ii [i dac` ne dorimadev`rul, el trebuie c`utat [i cu certitudine va fi g`sitla cei care ar fi f`cut orice, inclusiv crime \mpotrivaumanit`]ii, ca s` nu-[i piard` privilegiile ob]inute [iconsolidate \n zeci de ani de regim comunist, sub co-manda Dictatorului Ceau[escu.

Cine [tia toate secretele României, unde era arma-mentul [i care erau punctele slabe [i vulnerabile ale]`rii?

Cine cuno[tea mai bine decât oricine psihologiama selor, distribuirea oamenilor \n zonele industriale,cu mari concentr`ri muncitore[ti?

Cine [tia unde sunt banii ]`rii?Cine [tia locurile din ]ara noastr` unde se preg`teau

trupele lui Arafat, Ghadafi [i al]i dictatori din Africa [idin alte zone ale lumii?

Cine [tia care sunt persoanele care \l urau peCeau[escu, clica [i regimul lui, persoane care erau suburm`rire permanent`?

De unde ar fi avut bani Ion Iliescu [i Petre Romanca, \n plin` revolu]ie, s` cumpere simulatoare, [i cinele-ar fi vândut aceast` tehnic` \n acele momente teri-fiante?

Hai s` fim serio[i, oameni buni!

Cât de naivi s` fim ca, dup` 27 de ani, când avemun segment \ntreg de popula]ie care s-a n`scut dup`Revolu]ia din 1989, s` credem \ntr-o rescriere a istoriei– [i de c`tre cine?!? – tot de c`tre cei care au sus]inut50 de ani regimul comunist!!!

Ar mai fi o \ntrebare pentru cei c`rora azi li se cerepunerea sub acuzare a celor considera]i vinova]i pen-tru crime \mpotriva umanit`]ii: dup` ce lege vor fi ju-deca]i? Dup` legile lui Ceau[escu, c`ci \n acea pe- rioad` nu existau alte legi? Chiar so]ii Ceau[escu aufost condamna]i la moarte dup` propriile legi aprobatede dictator. Sau mai facem o scamatorie dâmbovi]ean`[i \i vom g`si vinova]i, condamnându-i dup` noul Codpenal !?!

A[ \ncheia – dac` tot ne dorim s` afl`m puruladev`r – am s`-l citez pe Primu-ministrul Poloniei,domnul Mateusz Moraviecki, care, referitor la deciziaGuvernului polonez vizând degrad`rile militare [i res-tabilirea ordinii morale, spune: “Prin acest proiect delege vrem s` restaur`m ordinea moral` de baz`. Vrems` spunem c` r`ul este r`u [i binele este bine, c` tr` -darea este tr`dare [i eroismul eroism”.

F l o r e n t i n S C A L E } C H IF l o r e n t i n S C A L E } C H IP r e [ e d i n t e f o n d a t o r O A D OP r e [ e d i n t e f o n d a t o r O A D O

Jurnalistul Sorin Ro[ca St`nescuJurnalistul Sorin Ro[ca St`nescuprezint`, \ntr-un material, dovezi aleprezint`, \ntr-un material, dovezi alemodului \n care, sub acoperireamodului \n care, sub acoperireapro cotoalelor secrete, capii SRI f` pro cotoalelor secrete, capii SRI f` --ceau veritabile instructaje cu ju ceau veritabile instructaje cu ju --dec`tori [i procurori \n sesiunidec`tori [i procurori \n sesiunispe ciale. spe ciale.

”D o v a d a s i m b i o z e i S R I - D N AD o v a d a s i m b i o z e i S R I - D N AVa fi cel mai succint demers editorial

marca SRS. V` prezint noi dovezi ale colabor`rii,

”conlucr`riiconlucr`rii”, cum spune Laura Co dru -]a Kovesi sau simbiozei, cum spun eu,\ntre SRI, procurori [i judec`tori.

Dovezi foto [i un document explozivdespre so]ia generalului Florian Coldea.

Asta pentru moment. S`pt`mâna Patimilor nu s-a \ncheiat.

Vor urma [i altele. Statul paralel va fic`lcat cu trenul.

Ceea ce ve]i afla [i ve]i vedea suntprobe furnizate de maiorul SRI DanielFlorea, care ast`zi trage ponoasele pen-tru c`, \n urm` cu mai mul]i ani, \n]e -legând c` se \ncalc` legea, a \ncercat s`\mpiedice mizeria.

Fotografiile dateaz` din 2014. Unelesunt f`cute la Institutul de TehnologiiAvansate al Serviciului Ro mân de In-forma]ii, altele \ntr-un sediu al Cur]ii deApel Bucure[ti.

{i unele [i altele reprezint` instanta-nee ale taberelor de instruire organizatede SRI cu judec`tori [i procurori.

Este doar \nceputul. Pe ]eav` sunt [i alte instantanee. {i

alte documente. Aceste imagini nedovedesc cât de adev`rat este subiectulpe care l-am dezvoltat a doua oar` ieri.

SRI organiza aceste tabere de instru-ire \n baza protocoalelor [i ele nu aureprezentat altceva decât numere dedresaj ale Justi]iei [i modalit`]i prin careau fost stabilite vulnerabilit`]i aleprocurorilor [i judec`torilor.

Privi]i [i v` cruci]i. O vede]i, chiar lâng` Laura Codru]a

Kovesi, pe doamna Aida Popa de laDirec]ia de Siguran]` Na]ional` a SRI, \ncalitate de profesor formator la Institu-

tul Na]ional al Magistraturii, dân du-lede aceast` dat` lec]ii nu unor simplicursan]i, ci chiar procurorilor [i ju de -c`torilor cu [tate vechi.

Doamna Popa era [ef-adjunct la|nalta Curte de Casa]ie [i Justi]ie, de-semnat` pentru a semna mandatelede siguran]` na]ional`.

|n total, \n 2014, au urmat aseme-nea cursuri ale taberelor de instruc]ieSRI 150 de judec`tori [i 50 de pro -curori.

|l mai vede]i, oameni buni, pe gen-eralul SRI, Dumitru Dumbrav`, cel carea condus Departamentul Juridic [i adeclarat c`, pentru principalul serviciusecret al ]`rii, Justi]ia reprezint` un„câmp tactic”. Ast`zi este Secretar Gen-eral al Serviciului Român de Informa]ii.

{i, \n fine, \n imaginile pe care leprezint, \l mai vede]i pe faimosul gene -ral Banias, [eful intercept`rilor de laDNA.

|n fine, pentru delectarea cititorilor,mai prezint un document exploziv.Dovada c`, \n urma acestor traininguri,unul dintre instructorii acestor [colidedicate procurorilor [i judec`torilor afost doamna Ioana Doina Coldea, so]iageneralului Florian Coldea, care a con-dus operativ SRI.

Doamna Coldea a fost ”ciuruit`”. Acâ[tigat o nimica toat`. Prezent`munul dintre ordinele de plat` aledoam nei general, care \n final a \ncasatechivalentul a 11 mii de euro pentrutraining-ul cu judec`tori [i procurorii.

|ntrucât aceast` doamn` a condus[i conduce serviciul de testare psiho-logic` al SRI, presupun c` a primitbanii \n schimbul test`rii aptitudinilorjudec`torilor [i procurorilor pentru co-laborarea cu serviciul secret.Iar \n zileleurm`toare ve]i afla [i de unde au venitbanii. {i v` ve]i cruci” scrie SRS.

http://inpol i t ics . ro http://inpol i t ics . ro

5 Aprilie 2018

M a p a d e l u c r uM a p a d e l u c r uDEZV~LUIRE CU PROBEDEZV~LUIRE CU PROBEC U M F ~ C E A S . R . I . C U M F ~ C E A S . R . I . I N S T R U C } I E I N S T R U C } I E C U P R O C U R O R I I C U P R O C U R O R I I { I C U J U D E C ~ T O R I I{ I C U J U D E C ~ T O R I I

1

2

3

4

C O M U N I C A TC O M U N I C A T

Organiza]ia pentru Ap`rarea Drepturilor Omului(OADO) este organiza]ie neguvernamental` de interesna]ional [i utilitate public`, specializat` în problematicacomplex` a ceea ce înseamna cunoa[terea, promovareasi ap`rarea drepturilor fundamentale ale omului, a[acum sunt ele stipulate în Declara]ia Universal` a Drep-turilor Omului de la 10 decembrie 1948. O.A.D.O a fostînfiin]at` imediat dup` Revolu]ia din 1989, în aprilie1990, [i are ca scop promovarea principiilor Cartei ONU[i Declara]iei Universale a Drepturilor Omului în procesulde restaurare democratic` [i de reforme economice [isociale post-totalitare din România, care, în conformitatecu Legea nr. 554/2004 a Contenciosului Administrativeste asimilat` autorit`]ilor publice [i func]ioneaz` înregim de putere public`, se manifest` activ atât în cadrulsociet`]ii civile interne, cât [i interna]ionale, p`strând opermanent` leg`tur` cu institu]iile Europene [i cu prin-cipalele organisme ONU implicate în promovarea drep-turilor [i libert`]ilor fiin]elor umane, fiind institu]iejuridic` de interes na]ional [i utilitate public`, membrucu Statut Special Consultativ al ONU–ECOSOC, cu repre-zentant permanent la New York, Geneva [i Viena, mem-bru Participativ al Consiliului Europei, cu reprezentantpermanent la Strasbourg [i Bruxelles [i membru colectival Academiei Oamenilor de [tiin]` din România, faceapel la o atitudine ferm` fa]` de toate abuzurile [i ne-trebniciile f`cute cet`]enilor acestei ]`ri de a[anumitul”stat paralel”.

|ns`[i Organiza]ia pentru Ap`rarea Drepturilor Omu-lui, pentru c` a încercat s`-[i fac` datoria, muncind dingreu în cadrul societat`]ii civile pentru cunoa[terea, res-pectarea [i ap`rarea drepturilor fundamentale ale omu-lui, în anul 2006 a fost îngenuncheat`, redus` la t`cere[i condamnat` de „statul paralel”, creat de fostul pre -[edinte B`sescu Traian [i fostul ministru al Justi]iei Ma-covei Monica.

Acesta este motivul pentru care venim ast`zi în fa]ana]iunii [i cerem desfiin]area a[anumitului „stat paralel”[i aducerea în aten]ia opiniei publice a tuturor celor care[i-au permis s` transforme România \ntr-un „stat ma-fiot”, a[a cum, cu atâta tupeu [i cinism, îl define[te chiarmentorul lui, fostul pre[edinte al statului. Ace[ti indiviziar trebui s` fie pedepsi]i [i elimina]i din via]a public`,f`r` prea multe comentarii, \ntrucât ne-au înveninat su-fletele.

Lucrurile care au ie[it la iveal` recent, în anul 2018,despre nenum`ratele abuzuri [i condamn`ri politice ile-gale, nu sunt deloc noi.

Ele d`inuie înc` din 2005, de la venirea \n conducerea]`rii a pre[edintelui B`sescu [i a partidului pe care l-ap`storit, P.D.-ul, devenit ulterior P.D.L., [i au cunoscut unascendent f`r` precedent dup` ce acest personaj toxica reu[it s` pun` mâna pe butoanele puterii [i s` nu-measc` în fruntea institu]iilor statului ni[te indivizicorup]i, prost preg`ti]i, slugi obediente, dispu[i s` exe-cute orice ordine, indiferent dac` erau sau nu legale, s`fac`, la comand`, dosare penale [i s` condamne oameninevinova]i doar pentru c` erau incomozi puterii mafiote.

Este stupefiant s` vezi cum o societate tân`r`, entu-ziast` [i hot`rât` s` creeze o democra]ie de tip occiden-tal, a fost acaparat` treptat de o mân` de cozi de topor,cu r`d`cini adânci în fosta Securitate [i în fostul PartidComunist, indivizi care au schimbat legile Justi]iei [i aucreat noi institu]ii punitive pe care s` le foloseasc` îm-potriva tuturor celor care le-ar fi opus o minim` rezis-ten]` sau ar fi îndr`znit s`-i critice.

Tot ce tr`im noi ast`zi este urmarea dezastruoas` areîntoarcerii acelei guvern`ri P.D.L.-iste la vechile me-tode stalinisto-comuniste din anii 1945-1989, a moduluiîn care au fost [i sunt înc` inculpa]i, cerceta]i [i con-damna]i oameni politici, cei din societatea civil`,jurnali[ti sau oameni de afaceri.

E de-a dreptul înfior`tor [i credem c` a venit momen-tul s` punem stop abuzurilor.

OADO va sus]ine orice schimb`ri legislative [i oriceini]iative guvernamentale sau institu]ionale care s` rea-duc` societatea romîneasc` în matca de normalitate [is` dea noi valen]e democra]iei [i statului de drept, eli-minându-se chiar [i cea mai mic` inten]ie de abuz [i ile-galitate.

O .O . A . D . O .A . D . O .28 Martie 2017

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu i PAGINA 7

Vremea bilan]urilorVremea bilan]urilorDup` un 2017 nu tocmai u[or, a venit timpul

bilan]urilor anuale, când institu]iile statului traglinie [i \[i prezint` \ntreaga activitate [i imaginea pecare au avut- o, \n societatea româneasc`, \n anulpe care tocmai l-au p`r`sit.

Normal mi se pare c` aceste bilan]uri s` reflectemunca de un an a unor func]ionari publici cu di-verse statute special sau nu, cu bunele [i cu relelesau impedimentele \ntâmpinate de-a lungul pe-rioadei respective.

Ce constat`m, f`r` a fi mari speciali[ti, este c`prilejul când se stabile[te acest eveniment, este unfestivism de proast` calitate [i de regul` ales s` fiesus]inut \ntr-o loca]ie elitist`.

Sunt invita]i, la acest moment, \n num`r mareangaja]ii institu]iei care trebuie s` umple sala, apoicolaboratori ai institu]iei cu care [i-au desf`[uratactivit`]ile, [efi ierarhici, ministerul de resort,Pre[edintele [i Prim-Ministrul ]`rii, to]i invita]ii s`vin` [i s`- i laude [i s`- i sus]in`.

Apoi, mai sunt invita]i, câ]iva reprezentan]i ai So-ciet`]ii Civile ale[i pe sprâncean`, dar cât mai pu -]ini, dac` se poate deloc, [i desigur pres`, c` vorbaaia imaginea este totul, c`ci putem lini[ti]i s`... min -]im poporul cu televizorul.

Ce constat`m de fapt?F`r` doar [i poate, [tim c` e la mod` s` cite[ti

mult [i de fapt s` nu spui nimic, astfel, p`strândprostul obicei, ca de 28 de ani \ncoace, s` aveamurm`torul scenariu neschimbat [i foarte p`gubospentru to]i cei care \[i doresc o altfel de ]ar` pre-cum; \n afar` de acest festivism gre]os, vom con-stata cum [efii din institu]iile statului de la pupitrulmesei alocate invita]iilor care de regul` este una si-tuat` deasupra s`lii auditorului, vin [i citesc, f`r`s`- [i ridice privirea, un material care de cele maimulte ori este un “laudatiolaudatio” al propriei institu]ii.

Pu]ine sau deloc, aprecierile negative la adresaactivit`]ii, sau o invocarea unor eventuale respon-sabilit`]i pentru activit`]i deficitare sau \nc`lc`rigrave ori mai pu]\n grave a actului managerial careexist` pe unele locuri, dar de fapt lipsesc cu de -s`vâr[ire, o adev`rat` mea culpamea culpa.

Sunt citite date [i statistici, f`r` relevan]`, doarpentru a ”aburi” auditoriul [i desigur telespectato-rul.

Nici o eviden]iere a unor ac]iuni, dosare, erori,gre[eli, abuzuri, management defectos sau disfunc-tiuni \n propria activitate sau \n cea desf`[urat` cucontribuabilul sau cu partenerii.

Nimic, dar absolut nimic, despre imaginea saup`rerea contribuabilului, \n societate despre in-stitu]ia pus` \n aten]ia publicului, chiar dac` de-alungul anului, ea a constituit, subiect public de cri-tici [i lips` de performan]`.

|n acela[i registru, urmeaz` la microfonul s`liito]i cei invita]i [i afla]i \n tribuna plenului, care sev`d mai mult sau mai pu]\n obliga]i s` aduc` larândul lor elogii, neacoperitoare [i s` le gireze ac-tivit`]ile cu bunele sau relele lor.

Jenant dac` nu chiar penibil. E de-a dreptul jalnic s` consta]i c`, de[i am par-

curs 28 de ani de la Revolu]ie [i am zis c` vomsc`pa de apuc`turile comuniste, iat` c` de fapt s-aschimbat, dar, aproape nimic.

Apare inevitabil \ntrebarea: oare mai avem cevade f`cut \n aceste institu]ii care func]ioneaz` atâtde bine, sunt atât de performan]e cu angaja]i f`r`gre[eli ?

Statul perfect este aici, aici este Raiul pe P`mânt,numai c` omul simplu nu o simte deloc, mai alescând ajunge la un ghi[eu al uneia dintre aceste in-stitu]ii, care mai bine am spune c` sunt nereforma -te, \nvechite, ignorante cu cet`]enii ]`rii,ne finan]ate [i conduse de cele mai multe ori de in-divizi tara]i, adev`rate cozi de topor, apar]inândapuselor genera]ii, cu lipsuri majore \n comporta-ment, care se comport` ca v`tafii pe propria glie.Ei uitând, de fapt, c` sunt \n slujba cet`]enilor dela care \[i primesc salariile, sporurile [i primele ne -sim ]ite.

Se \ncheie bilan]ul, \n aplauzele euforice ale s`lii,urmate de interviurile televiziunilor f`cute ”pe pi-cior”, \n goana calului, de f`tuci care nu \ntreab`nimic, [i-o recep]ie nelipsit`, de altfel, mai bogat`sau mai s`rac`, \n func]ie de consisten]a pungiifiec`rei institu]ii, umflate anual - cu generozitate -din bugetele consolidate ale statului.

Cu o singur` excep]ie \ns`, bilan]ul de la Admi-nistra]ia Na]ional` a Penitenciarelor unde e cert c`din dou` motive indubitabile, lucrurile de cel pu]inun an stau altfel [i anume: primoprimo - exact cu un an\n urm`, CEDO a dat o decizie pilot prin care con-damna România pentru situa]ia precar`, de necon-ceput, a penitenciarelor sale [i, secundosecundo, Ad - mi nis tra]ia Na]ional` a Penitenciarelor se bucur`,\n ultimul an, s` aibe \n pozi]ia de Director Generalun om responsabil, corect, implicat [i curajos \npersoan` comisarului [ef de penitenciar MarianDobric`.

Prin redarea ad litteram al unei singure fraze dindiscursul domniei sale, ve]i realiza c` a[a ceva efoarte rar s` mai auzim \n România anului 2018:

“Avem penitenciare vechi, de sute de ani, din pe-rioada evului mediu, de pe vremea \mp`r`teseiMaria Tereza, unde mai \ntâlnim [i func]ionari careau r`mas ca [i comportament \n aceia[i perioad`.Vede]i, c` se poate, dac` vrem s` fim serio[i cu noi[i cu societatea. Proceda]i la fel, excelen]ele voas-tre, [i \n anul care vine, c` e bine, c` nu degeabasunte]i conduc`tori bibicilor”!

F lorentin SCALE}CHIFlorentin SCALE}CHI

M a p a d e l u c r uM a p a d e l u c r u

E M B L E M A E M B L E M A D E O N O A R ED E O N O A R E

Joi, 5 aprilie a.c., odele ga]ie reprezentândOrga niza]ia pen tru Ap` -rarea Drepturilor Omu-lui, condus` de pre [e - dintele ei fondator, prof.univ. dr. FlorentinSCALE}CHI, a efectuat odeplasare la sediul Mi-nisterului Ap`r`rii Na]io-nale.

Delega]ia a fost pri-mit` de [eful StatuluiMajor al Ap`r`rii, dom-nul general NICOLAE-IONEL CIUC~ [i, în ca drul unui scurt ceremo-

nial, membrilor delega]iei li s-a conferit „EmblemaEmblemade Onoare a Statului Major al Ap`r`riide Onoare a Statului Major al Ap`r`rii”, ca semnde apreciere pentru sprijinul constant acordatS.M.Ap, precum [i pentru promovarea imaginii Ar-matei României. (G. M.G. M.)

Olanda devine un„narco-stat”, ca ]`rilem`cinate de droguridin America de Sud,sus]ine un raport al poli]i[tilorsus]ine un raport al poli]i[tilor

Olanda, una dintre principalele contestatare aleexisten]ei statului de drept \n România, se confrunt`cu acuza]ii grave chiar din interior. Sindicatul po li -]i[tilor din Olanda denun]`, \ntr-un raport publicat re-cent, caractersticile de „narco-statnarco-stat” ale Olandei,avertizând c` „statul de drept este subminat de con -duc`tori boga]i \ntr-o economie paralel` a drogurilor”.

Miercuri, ministerul pentru Securitate olandez a res-pins termenul de „narco-stat ” atribuit Olandei de unsindicat al poli]iei, care denun]ase lipsa de resurseumane pentru combaterea criminalit`]ii, relateaz`AFP, citat` de Agerpres.

Sindicatul poli]iei olandeze NPB a publicat mar]i unraport intitulat „Strig`t de ajutor al poli]iei judiciare”,rezultatul interviev`rii timp de doi ani a aproximativ400 de anchetatori.

„|n ochii multor anchetatori, Olanda prezint` deja,din p`cate, multe caracteristici de narco-stat. Un stat\n care statul de drept este subminat de conduc`toriboga]i \ntr-o economie paralel`” a drogurilor, apre-ciaz` sindicatul.

Ministrul Justi]iei [i Securit`]ii, Ferdinand Grapper-haus, „nu consider` c` Olanda ar fi un narco-stat”, po-trivit unui comunicat dat publicit`]ii miercuri. „Exist`\n Olanda o lupt` eficient` \mpotriva crimei organizate[i a traficului de droguri”, adaug` el, recunoscând to -tu[i necesitatea de a investi mai mult \n capacit`]ilepoli]iei judiciare.

Dar pentru sindicatul poli]iei, guvernul [i clasa po-litic` \n general subestimeaz` criminalitatea extins`din cadrul societ`]ii olandeze. Corup]ie, amenin]`ri,sp`lare de bani...

Un poli]ist afirm` c` toate acestea „au proliferat pu-ternic \n mod clandestin”. Numero[i criminali m`run]i[i-au f`cut un capital pe care l-au investit apoi \n resta -urante, imobiliare sau agen]ii de turism, potrivit NPBNPB.

„Am v`zut \n ultimii 25 de ani dealeri mici transfor-mându-se \n mari \ntreprinz`tori, cu contacte bune \npolitic` [i investitori a[a-zis respectabili”, explic` unuldin agen]ii intervieva]i. „Costul unui asasin pl`tit erade 50.000 de euro acum cinci ani. |n prezent, de nu -mai 5.000 de euro. Chestiune de cerere [i ofert`”,adaug` un alt anchetator.

Potrivit raportului NPB, din lips` de personal, poli]iaolandez` poate rezolva doar 20% din plângerile [isesiz`rile de tot felul [i atac` „doar unul din nou` gru-puri criminale”.

Sindicatul cere cel pu]in 2.000 de anchetatori su-plimentari cât mai repede posibil pentru ca Olanda s`dispun` - mai mult sau mai pu]in - de aceea[i for]`de investiga]ie ca celelalte ]`ri din Europa Occidental`[i pentru ca suprasolicitarea anchetatorilor actuali s`poat` fi diminuat`.

A c t i v e n e w s . r oA c t i v e n e w s . r o22 Februarie 2018

Facebook admite c` spioneaz` pe Messenger, „scanând”fotografiile PRIVATE ale utilizatorilor

Facebook Messenger scaneaz` fotografii [i link-uri trimise de utilizatori pe platforma de mesagerie,conform unei declara]ii recente a companiei cali-forniene, informeaz` breitbart .com.breitbart .com.

Facebook a f`cut aceast` dezv`luire pentru ceide la Bloomberg, dup` ce publica]ia a afirmat c`mesajele de pe platforma de mesagerie a Face-book sunt analizate pentru \nc`lcarea politicilor pri-vind comportamentul re]elei de socializare. Dac`acestea sunt marcate de sistemul automat, acesteasunt apoi citite de moderatori. \n cazul \n carecon]inutul este considerat c` \ncalc` politica Face-book, moderatorului i se permite s` ia m`suri.

Fondatorul Facebook, Mark Zuckerberg, a admisel \nsu[i monitorizarea conversa]iilor de pe Mes-senger. „|n acest caz, sistemele noastre detecteaz`ce se \ntâmpl`”, a spus Zuckerberg \ntr-un interviuacordat pentru VoxVox.

Spre deosebire de WhatsApp, populara plat-form` de mesagerie Facebook, achizi]ionat` \n2014 pentru suma de aproximativ 19,4 miliarde dedolari, Facebook Messenger nu ofer` \n mod auto-mat criptarea mesajelor End-to-EndEnd-to-End.

Utilizatorii trebuie s` activeze „conversa]ii se-crete” pe platforma Messenger pentru a profita decriptare.

Prin criptarea End-to-EndEnd-to-End, numai participan]ii la

conversa]ie au posibilitatea de a citi mesajele pecare le schimb` \ntre ei.

Un purt`tor de cuvânt al Facebook Messenger aspus c` instrumentele de monitorizare sunt folositepentru a preveni comportamentul abuziv care arputea avea loc pe platform`.

„De exemplu, atunci când trimite]i o fotografiepe Messenger, sistemele noastre automate o sca-neaz`, folosind tehnologia de potrivire a fotografii-lor, pentru a detecta imaginile cunoscute deex ploa tare a copiilor. Când trimite]i un link, \lscan`m de malware sau viru[i”, a spus acesta.

„Facebook a creat aceste instrumente automateastfel \ncât s` putem opri rapid comportamentulabuziv pe platforma noastr`”, a ad`ugat oficialulFacebook Messenger.

Aceste dezv`luiri vin \n contextul \n care Face-book s-a confruntat \n ultimele s`pt`mâni cu unval de acuza]ii, dup` scandalul Analyt icaAnalyt ica.

La sfâr[itul lunii martie, Facebook a publicat \nmai multe ziare importante un comunicat \n care\[i cerea scuze utilizatorilor pentru masiva scurgerede date.

{tefania BRÂNDU{~ {tefania BRÂNDU{~ 5 Aprilie 2018

M a r k T w a i n M a r k T w a i n I n t e r n a t i o n a l I n t e r n a t i o n a l

S c h o o l B u c h a r e s tS c h o o l B u c h a r e s twww.marktwainschool . rowww.marktwainschool . ro

Mondo CaneMondo Cane

F o s t d i p l o m a t F o s t d i p l o m a t a l V a t i c a n u l u i ,a l V a t i c a n u l u i ,a r e s t a t p e n t r u a r e s t a t p e n t r u p o r n o g r a f i e p o r n o g r a f i e i n f a n t i l `i n f a n t i l `

Poli]ia Vaticanului l-a arestat \n weekend pemonseniorul Carlo Alberto Capella, un fost diplo-mat al ambasadei Sfântului Scaun \n WashingtonD.C., pentru suspiciunea c` a de]inut materiale le-gate de pornografie infantil`, atât \n SUA, cât [i \nCanada.

Capella a fost rechemat \n august 2017, dup` ceDepartamentul de Stat al SUA a anun]at Vaticanul\n leg`tur` cu posibila \nc`lcare de c`tre monseniora legilor privind pornografia infantil`. Procuroriiamericani au cerut Sfântului Scaun s` revoce im-

unitatea diplomatic` a lui Capella pentru a le per-mite s` \l aresteze [i s` \l judece \n SUA, \ns` PapaFrancisc a refuzat, \n ciuda politicii sale privind „to-leran]a zero”.

Fostul diplomat \nc` nu a fost pus sub acuzareconform unei legi adoptate \n 2013 de suveranulpontif. Totu[i, dac` acest lucru se va \ntâmpla, Ca-pella va fi judecat [i ar putea primi pân` la 12 anide \nchisoare dac` va fi condamnat.

Capella a fost membru al corpului diplomatic alVaticanului \ncepând cu 2004 [i anterior a servit \nHong Kong [i Italia. De asemenea, el se confrunt`cu un mandat de arestare \n Canada, unde estesus pectat c` ar fi de]inut [i distribuit materiale cupornografie infantil` \n timpul unei vizite efectuatela un „loc de rug`ciune” \n Windsor.

Arestarea lui Capella reprezint` o nou` lovitur`dat` Bisericii Catolice, zguduit` de numeroasescandaluri sexuale \n ultimii ani.

A n d r e i PA n d r e i P O P E S C UO P E S C U10 Aprilie 2018

BOGRAVEBOGRAVE

Bucure[t i - „Hotel Carpa] i „Bucure[t i - „Hotel Carpa] i „Bra[ov -”Hotel Aurel ius „Bra[ov -”Hotel Aurel ius „Arad -”Hotel Parc „Arad -”Hotel Parc „Alba Iu l ia -”Hotel Cetate”Alba Iu l ia -”Hotel Cetate”Sibiu -”Hotel |mp`ratul Romani lorSibiu -”Hotel |mp`ratul Romani lor ””

Re]eaua „|mp`ratul Romanilor”

PUBLICITATEmonitor.oado@gmail.com