Anul XIII. Arad, Vineri 9|22 Ianuarie 1909 Nr. 5

ABONAMENTUL P t n n . 2 4 Cor. Pe fem an . 12 < 14 o hrná . 2 «

NM de Dumineci f» aa an . 4 Cor. I Portra România şi :

. 10 Cor. de zi pentru Ro-

I »triinatate pe an' 40 franci. UNA REDACŢIA

şi ADMINISTRAŢIA: Deák Ferenc-utcza 20.

INSERŢIUNILE se primesc Ia adminis­

traţie. Manuscripte nu se îna­

poiază. Telefon pentru oraş şl

comitat 502.

Anul XIII. N U M Ă R P O P O R A L N r . 2

Proiectul despre congniä. (*) A doua zi de anul nou arhiereii bi­

sericei lomâne gr. catolice au ţinut sfat mare în Blaj, sub prezidenţia I. P. S. Sale Mitropolitului Dr. V. Mihali. îngrijoraţi de tendenţele noului proiect al contelui Ap­ponyi privitor la congrua preoţească, înalţii prelaţi au decis ci într'o adresă-memoriu să arate cum numâroase părţi din proiect sunt jignitoare pentru demnitatea bisericei ro­mane şi conatituie chiar o primejdie pentru cultul nostru naţional, cerând, în acelaşi tmp, ca guvernul să abandoneze ori să modifice radical aceste dispoziţiuni din proiect,

Fără îndoială, episcopatul român gr. ca­tolic îşi îndeplineşte astfel o datorie. Re­zultat nu poate s i aibă însă acest demers decât numai atunci, când şi prelaţii biseri­cei române gr. orientale vor proceda unitar şi solidar cu colegii lor gr. catolici, ceeace vedem cu regret că n'au făcut până acum.

Sperăm că vor face d'aci încolo. Este vorba despre un p r o i e c t de

lege care pentru preoţimea noastră însem­nează îngenunchiare şi aservire. Dupăce prin legea sa şcolară Apponyi ne face im­posibila cultura noastră naţională, punând stăpânire asupra şcoalelor şi învăţătorilor, iar prin noul oratiu impunând atâtea ore

pentru limba ungurească, încât pentru ro-mâceaecă nu mai rămâne nimic, — prin proiectul său privitor la congruă ţinteşte să

! se facă stăpân deplin şi peste preoţimea noastră. Congrua se va dă numai cu certi­ficat de patriotism (în sens şovinist ma­ghiar) liberat de autoritatea comunală. Orice notar Vântură-Ţară, căzut ca din cer în sat românesc, are facultatea să contro­leze şi să judece purtarea venerabilei preo-ţimi române. Orice studii ar aveà vre-un preot de-al nostru, dacă din punct de ve­dere al ideii de stat este excepţionat, nu i-se va dă congruă. Şi din contra, chiar dacă n'ar şti ungureşte cum ar fi de dorit din punct de vedere al — »ideii«, se va face excepţie cu el, i-se va dà congruă, dacă de altminteri se poartă bine în ce priveşte patriotismul maghiar (dacă votează adică şi se face unealta stăpânirei !).

Aceasta este economia noului proiect al contelui Apponyi.

Nu trebuie să mai demonstrăm câtă pri­mejdie constitue pentru biserica românească.

Se impune deci ca şi contra acestui pro­iect să se poarte cel puţin atâta luptă, câtă s'a desfăşurat împotriva proiectului şcolar alui Apponyi. Căci socoteala e clară : pe învăţători îi pierdem pe toţi, în doi trei ani. Dacă vom lăsă acum ca şi preoţimea să ajungă la dispoziţia guvernului, vai ş'amar de noi !

Iată de ce este de înţeles îngrijorarea prelaţilor români gr. catolici şi nu este de înţeles tăcerea prelaţilor români gr. orientali.

Noi am înregistrat cu plăcere şi silinţele ce s'au dat pentru crearea Fondului cultu­

ral şi îndemnările bune privitoare Ia anal­fabeţi. Dar socotim că nu e destul a fi cu gri je numai în jos, ci se impune o atitu­dine energică şi demnă în sus!

Dtja faptul, ca episcopatul român nu s'a prezentat înaintea M. Sale să protesteze contra legii şcolare, produsese nedumeriri şî mâhniri. Tot aşa, s'a omis ca episcopatul gr.-or. să profite de ocazia jubileului recent al M. Sale, şi mulţămindui pentru acor­darea vieţii constituţionale în biserică, să exprime totodată alipirea cătră Statutul or­ganic şi întristarea că guvernele caută fie­care să ne scurteze în drepturile ce ni-s'au dat la П 68.

Se va lăsă oare să treacă şi prilejul ac­tual şi prelaţii se vor mulţămi să protesteze cel mult când proiectul va fi înaintea Casei Magnaţilor ? Dar atunci va fi târziu !

E trist că nici în aceste vremuri de grea cumpănă, când e în primejdie marea alcă­tuire aiui Şaguna, nu s'a putut ajunge la o procedare unitară şi solidară între păstorii celor două biserici române... Şi ar fi d'a-dreptul condamnabil dacă prelaţii bisericei naţionale române printr'o atitudine energică n'ar dà semnalul şi pentru preoţime !

Ce poate zice modestul preot delà ţară ?... »Dacă mitropolitul şi episcopii nu socot pri­mejdios proiectul despre congruă, de ce m'aş face eu mai înţelept ?«„. Mai ales, că cei cu gândul numai la ziua de mâine nu se pot simţi îndemnaţi a-şi face singuri greutăţi pentru obţinerea congruei

FOIŢA ZIARULUI «TRIBUNA».

A C A L M I E . — I V o t e d i n j u r n a l u l u n u i c ă l ă t o r . —

De Oh. D. Mugur.

Loeveae Într'o ebinovie, la gnrs unul codru i e stejari, Intr'o singurătate sălbatică pe eare n'o tarbură nimeni, decât aripa vântului, nn piuit de pâaàriei, aboral unui corb, lătratul vulpilor, ori tremarare a cornului.

Biserioiţt stă euvioasă pe vârful unei măgari frsmoase, peste eare merii cei bătrâni întind pri-•ăvara corturi cereşti de flori. Stă aşa cuvioasă şi aeeiinlită, ca o păstoriţă tânără eare aude de departe, dintr'o pajişte de flori, olopotnl vecer­niei diu sat şi se niiă dusă In flacăra asfioti-ialai.

Ia jurul bisericuţei eâteva cruci strâmbe, ne­gre, măneate de ploi, Intre tufe ghimpoase de iote, In esri saltă o păsărică stropită ou aur şi c i foc pe pene şi care slcjette dimineaţa tn eâatae subţiri, parastasul celor uitaţi la vechile lor morminte.

Chilift» sunt mici, albe şi curate ca un gând de nevinovăţie. Iu chilia mea nimic na turbură vi-aad pustniciei, decât o carie a lai Humboldt şi-o veche tragedie grecească.

Samt aingnr. Văd bine, aieguritatea ne face mai boni şi s e

apropie mai malt de viaţa lucrurilor, Simţirea «rtţts acolo. In singurătate suntem mai aproape i e ier. Adouţiunea e o f oare care creşte Ia grădina singurătăţii. Ceice se iubesc eaută pote­

cile ei, ambra pomilor de-acolo, stânca ааошиа, izvornl tăinuit, florile sale... Ia singurătate inima noastră se prinde de fiece lucru, cucernică, pioasă, tremurătoare, înflăcărată, nebuna. O floare, un fir de iarbă, un pârâiaş, o stâncă, sunetul depărtat al unui clopot, un sbor de pasăre, un cuib, o creangă ce se scutură, an cântec de vânt, flacăra norilor, liniştea lacului, luna, ochii unei fete, dragostea ei, tremuratul stelelor,... te pă­trunde, te arde, pris de aripi de suflet.

O sborul sonetului la aingurătite ! Nu e nor să-i Întunece calea, nu sunt flscări aă-i mistuie aripile, nu e vânt să-1 birue In înălţime...

* In bisericuţă, la slujba. Preotul cuvios ca rase de lumină pe faţă şi

pe vechile vestminte, săvârşeşte liturghie Iu alta­rul sărac, prin fersstruia căruia pătrunde purpura dimineţii.

Lăuotrul e gol. In strana, nici uu om. Lumina candelelor tremură sfioasă Iu colţsri,

Ia icoane, tn fiţa tâmplei poleite, la pragul câ reia fulgeră diu când In câcd, tn mâna tremură­toare a preotului, crucea de foc a credinţei.

Şi atunci, cazi In genunchi, sufletul ae pierde, biserica se umple de rase şi de Îngeri, o flacăra sfâşie cerni şi-i deschide: visezi.

Numai aici, standst In codru, într'o bisericuţă veche, năpădită de ierburi, ruinată, neagră aproape, eu altarul sărac, In f»ţa unni preot bătrân, cu părui ca lumiaa, dinaintea potirului îti care arde flacăra vieţii e te .se, înţelegi şi simţi adânc acel eait al durerii, numai aici gesuachi se Îndoaie,

snfl*taî ae ample de credinţă, se îaaiţă, despică cerni...

* Trăiască libertatea 1 Â fi liber intr'o singură­

tate ca aici, înseamnă a umblă ca mine, de colo până colo prin hăţişuri nins», pe pârtii de lupi, după o căprioară, după sălbăticiuni ou aripi, după o zână fogtra pe care Inzadar o cânţi, fără alta preocupare decât visul ou eare hoinăreşti.

Mergi aşa dapă vois. O măgură te cheamă tn vârfal ei ; vezi o scorbură de zmeu Intr'un ste­jar bătrân — te uiţi la ea ca un copil; un pâ­râiaş te ţine locului, apa curge ca o lumină, cum 11 vezi ţi-i sete, îngenunchezi pe-o piatră, te Îndoi şi bei fermecat ; o căprioară s'adapă In susul apei lângă nn tranohiu rostogolit de-а curmezişul părăului, cum ai zărit-o, te ridiei, cauţi un loc de pândă, inima Iţi bate, căprioara se Împiedecă 'ntr'o tufa ghimpotssă de răsară sălbatecă... ta o vezi, alergi, ea cade în genunchi, se roagă, plânge, eşti departe şi nu-i vezi lacrămile, ai fi un vâ­nător nedibsci dacă ţl-ar scăpă din mână, d'aia te Înfierbânţi, alergând peste trunchiuri putrede, căprioara scăpă din desişul răsurei, fuge, dar tu eşti aproape, ocheşti şi tragi... codrul ae cutremură, căprioara rănită se târâie o clipă şi cade pe zipadâ iăsând o dâră trandafirie de sânge In urma ei. Nevinovata sălbăticiune îşi dă sone­tul Ia oohii tăi şi tu te Întorci cn ea la hanul din roarginea pădurei, ca nn rege biraitor din vramcri di cântec. Seara stat Ia vatra hanului cu pip» tn gură şi cu ochii dapă hangiţă, care e singuri, ou o floare roşă In păr şi cântă ds te iotă; fcileda craia'ai Îndrăgostit ca o zăaă.

 fi Hber Înseamnă a umbla pe nude-ţi place,

Pag. 2 » T R I B U N A« 21 Ian. n. 1909

Prelaţii trebuie sä judece înaă dintr'un punct de vedere mai înait, al marelui in­teres naţional, care cere ca peste preoţime şi cult să nu dispună guvernul nici prin momeli, nici prin terorizări, ci să rămână neştirbit dreptul garantat în statutul orga­nic L Ce putere o*să mai aibă prelaţii, ce vor mai putea ei face — chiar având cele mai nobile inten ţiuni — când în viitor n'ar mai avea ascendenţă asupra preoţimei ? ! Vor rămâne nişte simple figuri drept amin­tire despre munca uriaşă a unui mitropolit fără seamăn, care contemplase ca din fie­care să facă un principe al diecezei sale!

Şaguna lăsase însă mijloace ca prelaţii să-şi apere drepturile pe care el le exope-rase ; dacă urmaşii săi se dovedesc a fi nişte epigoni cari an de an lasă sä li-se ştirbească drepturile, asta nu însemnează că a fost inperfectă opera marelui arhiereu, ci sunt slabi oamenii chiemaţi să păstreze şi să desvolte bogata moştenire.

Nu este apoi vorba numai de nimbul arhieresc, de trecerea pe care o vor pierde-o dacă proiectul lui Apponyi va deveni lege ci mai presus de toate este în joc însuşi instituţiunea, organizarea bisericei noastre. Atâta organizare naţională înscrisă în lege avem şi noi. Dacă lăsăm ca şi asta să se destrame, dacă nu sărim în apărarea ei, apoi cu adevărat merităm tratamentul lui Apponyi şi Andrássy.

Organul mitropoliei gr. or. române aduce în fiecare zi, cu litere mari, ştiri despre augmentarea Fondului cultural, care de alt­fel oricât ar progresa în cele din urmă nu poate avea importanţa unei chestii actuale. Va trece vreme, până se folosească scopu­lui propus! Autonomia noastră bisericească este însă în iminentă primejdie şi se pro­duce o adevărată diversiune în suflet'?, când în Ioc de a se agita pentru lupta de apă­rare a unei instituţîuni existente (cea mai însemnată din câte avem), preocupăm spi­ritele pentru o instituţiune ce va să fie.

Când lăsăm să ni se răpească şi drept electoral şi drept autonom bisericesc, va să

zică să ajungem nişte paria în stat, chiar fonduri dacă am avea, puţin ne-am putea folosi cu ele. Ş'apoi, în cele din urmă, tot ce are biserica noastră, fond cultural este, căci pentru cultură şi legea străbună sunt menite». Să apărăm dar cu vrednicie ceeace avem şi să nu uităm de această înaltă da­torie, în mijlocul preocupării de a face — fond nou! Căci milioane de s'ar aduna în visterie, nu pot înlocui biserica vie care e în declin şi primejdie mare.

împotriva noului proiect de lege a lui Apponyi să se pornească deci lupta cuve­nită, şi să nu se omită nimic din ceeace pretinde onoarea naţională.

întărirea e p i s c o p u l u i d e C a r a n s e b e ş . » Keleti Értesítőt vesteşte că ministrul cul­telor şi instrucţiunii publice contele Albert Apponyi a présentât M. Sale propunerea pentru întărirea părintelui Filaret Musta, ales episcop de Caransebeş. Comunicatul oficial spune că părintele Musta ar fi dat urmare tuturor condiţiilor de cari ministrul a făcut atâmătoare întărirea.

* Confer inţă e p i s c o p e a s c ă la B l a j .

Episcopatul gr. catolic românesc a ţinut Sâmbăta trecută sub prezidenţia P. S. Sale metropolitului Dr. Victor Mihályi o confe­rinţă în chestiunea congruei. Au azistat P. S. Lor episcopii de Lugoj şi Oradea-mare apoi mai mulţi vicari şi arhimandriţi. Con­ferinţa a constatat că proiectul de congruă prezintat camerii cuprinde mii multe dis­poziţii foarte jignitoare bisericii noastre na­ţionale şi a hotărît să prezinte guvernului o remonstrare în acest sens.

* A m b a s a d o r u l Szögyény-Mar l en Ia can­

celarul B ü í o w . Din Serim se telegrafieze că prinţul Biiicw cancelarul Q:rsianiei a primit In palatul camerii prusiana pe contele Szögyésy-Marich, ambasadorul austro-ungar pe lângă curtea din Berlin. Constituirea celor doi oameni de stat a durst timp mai îndelungat.

Din România. M i t r o p o l i t u l la p a l a t . Ieri dimineaţă Iu ajn-

nul Bobotezei, conform vechei datini creştineşti, I. P. S. Sa Mitropolitul primat, în;onj_rst de În­treg clerul mitropoliei, s'a prezentat la palatul re­gal cu Icoanele.

M. Sa regele a binevoit s i reţie la misă pe înaltul prelat.

* C o n c e r t u l d e l à p a l a t Alaltăieri după amlszl

s'a dat la palatul regal, In saloanele M. Sale Re­ginei, un concert de cameră de c i t r i cuartetul »Carmen Sylva*.

La acel congres au azistat ca Invitaţi: d-na ge­neral Bălcoianu cu d-şoara, d n a şi d n u l Ori-gore Greceanu, d na Dr. Râmniceanu, d-na Blanc, d na Constanţa Cantacuzino, d n a şi d nul Ori-gore Cantacuzino şl d-şoara Băleanu.

M. Sa Regina eră însoţiţi de A. S. R. Princi­pesa Elisabeta şi de d-nele de onoare general Poenaru şi Bengescu.

A d u n a r e a s ind i ca tu lu i z ia r i ş t i lo r . Eri s'a ţinut adunarea generală a membrilor sindicatului ziariştilor, In localul din palatul ziarului i n d e ­pendenţa*.

S'a luat Ia discuţie darea de saarai de gestiune financiari pe anul 1908 a sindicatului şi a'a admis.

Câţiva oameni au ridicat obiecţia că trebuie s i se stabilească odat i pentru totdeauna daci tre­buie să se mal acorde sau nu ajutoare moşteni­torilor foştilor membrii ai societăţii prese?.

S'a numit o cornisiune compusă din domnii : I. Popescu, O. Compot .ca, N. Marinescu şi V. Rusenescu, cari sa cerceteze care e în prezent situaţia financiară a acelor moştenitori şi să ra­porteze comitetului.

După propunerea d Iul O. Ranetti, s'a adn ia sä se modifice, Intr'o adunare speciali, statui ca­sei de pensii.

D. N. Ttmasiu a propui s i se faau apel la di­recţiile ziarelor spre a contribui la sporirea fon­dului de pensiuni $1 Sindicatului

D. I. C Bacalbaşi a făcut ape! la membrii slndicatuiui s i contribue la reuşita baiului nuw cat ce se organizează pentru seara d i 17 Ianuarie.

Procedă ud u-se la admiterea de noi membrii in sindicat au Jost admis, fără discuţie, domnii loan Slavici, O. Ocăşianu şi N. Timiraş, redactori ai zlaruiui »Minerva*.

De là Ligă. In şsdinţa de ieri a oamitetalei Ligei pentru unitatea culturală s'a last hotărârea

fără niei o piedică; a hoinări ca un rege sălba­tic prin câmpii şi prin păduri; a te îndrăgi de-o domniţă dintr'un vechia castel boeresc ca şi după-o păstoriţă vânjoasă ca sânul tare şi cu buze ramené; а te culca pe-o piatră, subt un cort de flori, Intr'o pajişte mirositoare, pe un mal de iaz... subt sclipirea de foc a stelelor. Şi atunci, vei fi vesel pe câmpuri, tn păduri... bătut de gân­duri pe malul apelor, plin de Închipuire lutr'un han de codru pe-o noapte de Întuneric bătută de fnrtană şi totdeauna extaziat la faţa norilor însângeraţi de asfinţit, care aruncă flăcări peste codri, peste satele adâncite tn zări, peste ape, peste holde, peste florile rugătoare dia câmp. Seara, când răsare luna şi cornnl cutremură a-dânci-oile pădure!, închipuirea te poartă tn carul ei de foc, până ce adormi obosit Intr'o pajişte de flori, ca flinta lângă tine, subt ochii nevăzuţi ai unei ztne fugare.

Sunt liber. Trăiască libertatea. Puşca pe umăr, o blană de lup Ia spete, Humboldt al meu In mână şl iată-mă la drum.

Codul @ singur, nici un cuib, nici o pasăre, pârtii de lup namai, Ici şi colo. Ochii mi-ae prind de fiece lucru. Pe un povârniş al eodrului, cu­nosc la o poiană. H ii acolo I Dar zăpada e mare, Nu-i nimic. Haide. Ce mute stan crengile steja­rilor I

Iată poiana I Pustie şi plină da linişte. Ua bu­tuc răsturnat ta mijlocul ei. II scutur de zăpadă şi-mi fac loc de odihnă. înaintea mes, o prive­

lişte brgă şi adâncă : munţii Argeşului ca o Îm­prejmuire uriaşă de cetate cu turnuri năprasnica de stânci, pe cari sa odihnesc năvile naufragiate de nori. Un vultur domnesc, ca un sol al craiu­lui din cetate, spintecă văziahal latr'acolo. Ce •aut cetăţile firei pe lângă zidirile vreme laice ale celor mai trufaşi regi! Gândul numai ѳ năpras­nic, mâna e labă...

S'aude un fâlfâit da aripi. Pe deasupra mea trece o pasăre de pradă. Na-mi birae glodul. Sboral ei e greoi... umerii noştri n'aa aripi dar câţi nu trăim sus, pe înălţimi, acolo unde u'a-junge suflarea mormintelor şi caţital arei. Vrăj­măşia na ştie să se Înalţe.

Cât ѳ linişte şi lamina răsfoesc pe Humboldt. Cetesc o psginâ dintr'o coapte de secetă la tropi­cele Americei. Sufletul e acolo, călătoreşte şi vede cu ochii celui mai mare descriitor al lumii fizice.

Ga prin vis s'aude de departe un sunet da clo­pot, nu ştiu nuda... Intr'o vale, рѳ-o stâncă, tn-tr'un turn de cetăţuie, In codru. Poate eă-i su­fletul pâdnrei, se sbate, ori Îşi chiamă aălbătă-cianiie la pradă.

Fug. Alte dramuri. Dramurile fantezii. Pădu­rea stă mută şi pustie, ea un cadvru găsit Intr'o stepă subt bătaia lunii. Fag mereu; par'că m'ar urmări umbra diu Erlkönaig.

Gând asfinţeşte sunt In gara codralai, singnr In potioă, ca nn haidac de altădată.

O privelişte m a r o t a mă pironeşte acolo. Turla chinoviei par'oă arde. Gruuea e de foc.

Vâlvoar®» ss&nţituiui rumeneşte vârful codrilor şi aprinde norii, cari sa sparg, se prăbaşes., se rup, »9 »fände, Intr'o baltă năprasnică de sânge.

MA speria. Aşi vrea să ţip, să sufla tntr'un coro vrăjit. Ca să trezesc pădurea, să chiem fiarele, aâ

răscol apele, să sgudui mantii, să cutremur ţara, căci arde... arde o lame In adâncul zarei. Par'oă văd o cetate biblică, Gomora vrajbei şi a tuturor nedreptăţilor ca turnurile la flăcări.

E o bătălie groaznică. Da, văd soldaţi ca talgere pe coifuri, văd cai

de foc stiodarde de fl scări, zidari da pară. Ar­miile se sbuciumâ, caii frământă zarea eu copi­tele de jăratec, săbiile scapără scântei, un tura se prăbuşeşte, doi trâmbiţaşi suflă po creasta u-nui zid care se surpă, focal Ii mistuie. O femeie despletită, cu haine de fulgere, ţipă îngrozită ca sabia întinsă tn văzduh ca o farie а războiului şi cetatea uriaşă, Gomora năprasnică se surpă şl se mistuie la linişte ca şi cam n'ar fi fost.

Şi ea tremur cu ochii latr'aooio. Iu închipuirea mea se zugrăveşte atunci p ră ­

buşirea unui vechiu Imperiu omenesc, de diacoio de hotare şi pe când suflatul se sbuciumâ şi arde natura toată e pătrnnsâ de o înfiorătoare linişte.

D u i i l e l a » e < » * e í e 1 scurgerea, arderea, atât la bărbaţi cât şi la femei, după cum o dovedesc scrisorile de recunoştinţă se vindecă foarte repede prin medica-В ѵ а і б і в 5 6 С Г Ж 5 І 6 I mentul „ G o n o t o l " . Acest medicament se bea. P r e ţ u l , u n e i s t i c l e 6 cor. comandele de 3 sticle ca 12 cor. se expediază franoo. Sa I _ _ _ _ _ capătă pe iângă cea mai mare discreţiuae delà _=<_._-_-_«-__ S S _ l v _ t o r în Roata ar. 1 (Slavonia). — - — —

21 Ian. d. 1909 » T R I B U N A « Pag. 3

i e a ie serba ziua de 24 Ianuarie printr'nn ser­vicii difin, en eare ocasiune та fl aflnţit nonl steag al aecţinnei Bnonreşti.

• Rezultatul balotajului d in Prahova. Du-

sfljneoà s'a făent la Ploeşti alegerea In balota-gin pentra complectares loenlni vacant delà oo-tegisl al Il-lea de seuat.

La orele 5 nrna s'a închis, iar la ora 6 s'a tanosoet armatorul résultat j

Alegători Însorişi 602. Votanţi 602. Votări anulate 4. Dl I. Demetreseu- Agrara 236 rotari. Dl Cristn S. Negoeseu 194 votări. Dl Laos Kleflerescu 87 voturi. Bironl а proclamat ate« pe dl I. Demetreseu-

Agrarn, csneidatal partidului liberai.

Din străinătate. Din Suedia . In Suedia sunt m cameră 106

liberali, 73 de conservatori, 33 de socialişti şi 18 moderaţi, In total 230 de deputaţi. Votul e uni­versal. Liberalii vor luă puterea, alisţl cu sociali­ştii. Se va dă drept de vot femeilor şi pentra twele chestii se va întrebuinţa referendul, adică va trebui si voteze şi alegătorii de-adreptul unele kgj, votate fn camere, ca să aibă putere deplini.

Conservatorii, cari au fost pâri acuma la pu­tere e'rsu prieteni ai Oermanie 1 ; liberalii şi socia­liştii iu aplecare spre AngHa.

Ce vor Serbia şl Manten igre l? »National Zeirungt publici haita din cate putem vede c i Sttbta cete delà Austro Unguis, ticului bosniac, silitor la apus de Drlca, Montenegro) vrea bu­cata înseninaţi cu linii verticale din Herţegovina şi Dalmaţia cu portul Spliza. întinderea ce cere Seibla e de 5745 k'm. p , iu 203007 loci:Hori; eeeace doreşte Muntenegrul, 4773 klm. pitr. cu 113.120 locuitori. Serbia ar ripeta oraşele: Be­rtas, Zvorr k, Srebrenica, Vtazenft», Rogat/ţ*, Visegrád sl GalnJia; Muntenegrul.' Focls-, Oaţco, Blîec, Treblnie şi Nevenislnie. Muntenegrul mai vita Spliza cu ţinutul el şi Serbin dreptul de a dnra diuă tăi ferate până 3a Adrlatica.

*

Prlnttl George contra bătrânilor radi­cali. Imputări violente adnee regélni Difi culţi tue, ce tntltnplnă totmirta cabinetului, s'au tnlilt Inci prin intervenirea prinţului moştenitor.

După cum se spun», prinţul ar ii luat pozi-ţhtne contta unui cabinet, din care sr face parte partizanii ambelor partide radicale şi ar fi spus regelui, ci faţa de spiritul, de care sunt animaţi poiiHcianii din opoziţie, un astfel de cabinet, ar produce fierberi primejdioase In toată ţara, după cum au dovedit metlln gurile ţinute In provincie.

In convorbirea sa cu regele, prinţul ar Ii ţinut • o llmbfglu violent, făcând regelui aspre Impu­tări, că sprijini pe bibanii radicali şi a adăugat d el, ca prinţ de coroană şl viitor rege nu poate ragldul, ca printr'o astfel de politici, s i se puni la primejdie viitorul dinastiei.

Delà Oradea. — Sărbătorile. —

Sărbătorile In Oradia-Mare a u fost în a-nul acesta un fericit prilej de lochegare şi înţelegere frăţească Intre românii ce:or două confesiuni.

In ambele biserici române la toate sărbă­torile, a asitat o mare molţime de credin­cioşi. In catedrala gr. cat. a serr i t P . S Sa Episcopul dr. D. Radu, asistat de clerul său, iar răspunsurile liturgice le-a dat corul se-minarial, foarte bine condus. In biserica gr. orientală a servit P . C. Sa arhimandri tul şi

vicarul episcopesc V. Mangra, asistat de cle­rul său.

A fost Impună toare Îndeosebi sfinţirea apei, la Bobotează. După liturghie a m ieşit cu toţii din biserica gr. or. şi p e piaţa din faţa bisericei, sub t u n baldachin, s 'a sfinţit apa. Erau de faţă n u n u m a i credincioşii bi­sericei gr. orientale ci n u m e r o s public străin. Saldaţii din garnizoana veniseră conduşi de­nn colonel.

Io frunte e rà musica şi o companie de onoare , tot feciori aleşi, care în decursul srinţirei apei a t r as trei salve, când mus ica intorna >Doamne ţine...« P . S. Sa arhiman­dritul şi vicarul V. Mangra a stropit apoi cu aghiasmă pe soldaţi iar credincioşii au să­rutat crucea.

Á doua zi de Crăciun a fost m a s ă mare la P . S. Sa Episcopul Dr. D. R a d u . Invitaţi au fost toţi onoraţiorii români din oraş , fără osebire de confesiune.

S 'au ţinut toasturi de înfraţire şi însuşi înaltul prelat a p remers cu exemplu în ce priveşte semnele de a tenţ iune şi iubire, domnind astfel o dispoziţie care fără îndoială se va resireţi şi îo v ia ţ i pnbîică. Acelaşi lucru se poate spune despre spiritul înăiţat ce a domnit , a doua zi de anril nou , la masa dată de P . C. Sa vicarol V. Mangra, care avea ca oaspeţi pe d nii Dr . N. Pop , director financiar, Dr. Florian Sîan, canonic, Dr. G. Maros, secretar fioanciar, N. Zigre, secretar consistorial metr., Dr. C. Pop , di­rectorul »Bihorenei« advocstii Dr. D. Kiss, Dr. A. Lazar, Dr. Iastin Ardelesnu, Dr. G. Roxin, Dr. R. Pap, medicii N. Popovici şi dr. V. Fùdor, cone tab i lu l Iosif Diamandi, j u z ï Matei şi Dr. P . Barba , preoţii Andrei Horvaî şi V. Popovici apoi M. Pavel , pro­prietar, Pantea , comerciant şi D . Balog.

La anul nou serbându-şi ziua onomast ică P . C. Sa vicarul Vasile MaDgra, a fost feli­citat n u comat de fruntaşii şi d griiiarii ce­lor două confesiuni ron âne , ci şi de auto­rităţile civile şi militare din oraş, cari toţi în persoană i-au a d u s omagii.

Tnrburările din Me£lenia. Noui atacuri greceşti.

Scandalul delà Llnmnlţa.

In ziaa a treia de Crăoinn o tnescrare sân­geroasă a avnt loc Ia Linua&iţa îatre rom i a i şi greeomani. La nn moment <b.s p# eftnd гошапіі noştri petreceau în linişte şi chef, grecomanii Tance Cr ăstei, Avram Jar», Sl&vre Toşa, Dnmn NSCK şi toată ce* ta antarţiior în frânte cn fe­meile lor, se năpustesc ca o ÍR rie de bestii săl­batice asopra horei române, lorind cu pnmnsile, boloisni, lemne pe cine lo ieşsa în cale.

Românii, văzftndn-se atacaţi pe neaşteptate şi mişeleşte, n'au stat nici ei ou mâinile în sân, ci an făcnt eeeace recomandă î s asemenea cezuri legitima apărare, aşa e i îstr 'o clipi toată veselia s'a transformat intr'o lopta crâncena din care mclţi s'au ales ou capetele ginnt«. Jsndarmàris, care a fost înştiinţaţi la timp, sbia, & pulot re­stabili liniştea.

O revoluţie nereuşită ie Oşani. Notabil i români scăpaţi dsfa moarte .

Cazai deia Oşani întâmplat tot în zilele C^4-cicmalui e şl mai grav ca t?*' din Liaor.iniţi. Şe­

ful mişcării revoluţionare din Meglenia este sta­reţa! monistirei din Oşani, oretannl Meletios, nn fost şef de bandă îmbrăcat astăzi în haini călu­gărească. Acesta distribue arme popalaţinnei greao-mane, el e tniirsinat ca pregătirea mişcării re­volutionäre.

S'a încercat Ia mai malte rânduri spre a-şi pune planai iß execuţie, dar din fericire toata încercările sale aa fost sterile.

Prima a avat loc acaat 2 săptămâni, când a gonit din sat pe jandarmii delà Nânta ca Injurii la adresa religiei mnsnlmane şi cn salve de puşcă, îndemnând pe ai săi s i ia armele şi s i t r a g i ; iar a dona încercare revoluţionari, care a pas capăt relelor sale a avnt los în. ziaa de 26 e. în următoarele Împrejurări : Ca 2—3 zile dinain­tea sărbătorilor an fost proscrişi de banda tero­ristă acestui individ cinci persoane cn hotărîrea sa tocmai în zilele Crăciunului s i fie omorlţi In f i ţ i şi cn ccniimţimântul populaţiei.

Aceşti nenorociţi, ceri trebuiau s i pliteasoi era viaţa curajul lor au fost directornl cecalei, di Stoie Pampor, naţionalistul român Nuoiu Mosca; iar din partea grecomnnilor Voaia Prondi Stoie Ciupîiae şi preotul grec papa Hrlsta Cariţacu, subt motiv e i aceştia sont tarbnrfitorii liniştea. Ade viratul motiv Insă, consti în faptnl c i aceşti ö ca cei mai deştepţi şi mai luminaţi din co­m3 ca s'an sfătuit într'o zi şi au convenit de a-mârdouă părţile ea spre a pane odati pentra totdeauna ospăţ relelor trebuie să ae iubească frăţeşte şi prin urmare ds sărbători să se pri­mească şi românii în biserica comunală, căci a lor a fost a n i acum 2 iaci de int t r ţ i .

Aceaeti Învoială omenească şi. creştinească n'a. ennat bine ta urechile fanariotului, căci se lovea în privilegiile Patriaiholni şi de aceea s'a decis chisr ca riscat vieţei ca să ex termene pe aceşti cunoscători ai ideilor ruginite greceşti.

Deci, pe câcd toată lumea petrecea, la na semn d,t de »ce*sti I sd i , sarlele an amnţit, hora s'a întrerupt, iar dm tus p&îrnle părţi aa început salve de puţie. L&mea ÎBEpairuântatata a crezot că vine ciasni de apoi. Diaccnnl *'a soit pe o tribnnă şi cu voiirs ici piţigăiata a Început sa cik>scâ in greceşte sentinţa persoanelor prescrise, zicând, că aşa să piară in viitor ori­cine ar îndrăzni s i torba re liniştea comunei.

Câţiva derbedei dldeaa din palmă, femeile îşi făceau crace crezând că dis conul zice vre-o ră­gi» cin ne dnmntzeiatci , isr copiii ţipau de frica gloanţelor.

Un gran de vornici flăcăi, csri petreceau la cealaltă f i r t e a aetalni ia mml acssior detună­turi ш »1er gat ca inimile în dinţi şi tocmai când «c? prjgàteau antsrţii ca pună ia semn pe cei eondamaaţi, aa sjans la locul sinistra şi îa stri­găte <is joi tiranul, tră a*să patrie otomană aa ficat istsTQ Ungă cei condamnaţi. Ei au fost în­gerii mântuitori, căci o.tă iomea ш prins earaj şi s început s i haidaiasci pe vagabond, care Іявргтові cn palicarii aa rapt-o la fogă.

Imediat cazul s'a adus la cunoştinţa mudiralai als. Nânta, oare a pas în esnoftinţă telegrafic anioriUtea din Ghevgheli şi car© ia rftodal ei а trimis an batalion de soldaţi ca s i prinzi şi s ă i aduci legaţi pe revoluţionari Anteriul Goana Vina a fost arestat, iar pe Diacon p i n i astăzi nu l'an putut găsi încă, se vede c i s'a apucat iarăşi de vechea carieră, (Rom. dala P.) (Conserv.) Oşăneanu.

Mişcarea culturală. . — л C o r u l şi conferenţe l e Asoc ia ­

ţi un ii . Corul Asociaţiunii îşi cont inuă p ro ­bele Sâmbătă în 10/23 Ianuarie în localul Asosiaţiunii . Damele se vor prezenta seara la orele 6, domnii la orele 6V 2 .

Duminecă în 11/24 Ianuarie dl profesor Avram Sădeanu va ţinea pr ima conferinţă literară. Obiectul conferinţei.: Originea ro­mânilor. Conferinţa se va ţinea în sala fe­stivă a seminaru lu i diecezan la orele 4

Ira a t e n ţ i u n e a p a r o h i i l o r !

SZEHTGYÖRGYI 0SZKÂ1, pictor de Лгие de елЫежя ö* Ыяегіоі fl anrltor,

Шашмѵіаагпеіу, Kossuth Lajos a tea Ш

Săvârşeşte orice Imm în brfe.r.f.» aceasta în mod de gust inimos şl trainic pe lâsgă garanţi®. în­semnez e i pictarea felserietlo'' ш etadiat-o IE deears de ш%і m«íd aai tn Bevî.?*?t; şi la cieîe-laite оіщ* mai шатЗ »ie Воюіяіе! şi asa e eschisă

orice incorecţi iat« î s exeentare. -— La âouuţk i trimit dessiisffisri purto-franco.

Ca disüaifä яіітк :

P«g. 4 21 Ian. n. Î909

dapă ameazi. Preţul de Intrare 40 fileri de persoană. Suprasolviri nu se admit. Elevii şi elevele tuturor institutelor au intrare gra­tuită. Direcţiunea Asociaţiunii.

*

Serbăr i le Asoc ia ţ iune i a r a d a n e vor fi, după semnele de până acum, un eveni­ment de mare însemnătate culturală şi so­cială. După ştirile ce primim din toate părţile, familii fruntaşe de prin toate părţile vor asista la adunarea generală, la banchet si la bal. *

Sunt oraşe de unde vor veni grupuri-grupuri. Cât priveşte comitatul Aradului şi provinciile vecine, nu vor rămânea acasă delà aceste serbări decât poate cei reţinuţi de forţa majoră.

Comitetul de aranjare nici nu cruţă nici o osteneală pentru a face ca toţi câţi vor veni să se simtă bine, între fraţi.

*

Seratele >Asociaţiuneic d in S ib i iu . Ni-se scrie: Duminecă in 17 Ianuarie am asistat la a treia serată muzicală literară. A treia, şi poate în cât priveşte partea literară, cea mai răuşită, căci nea fost dat să au­zim şi pe simpaticul nostru umorist dl Er-mil Borcia.

Serata s'a început cu două admirabile \ér­zete de Hiller cântate de d-nele Crişan, Tri-teanu şi dşoara Drexler. Apoi Daminic Ra-ţiu, un copil încă — dar foarte talentat — a executat cu o extraordinară siguranţă un marş de Grieg şi o composiţie de Liszt.

D şoara E. Supeanu a uimit publicul sibian, care n'o mai auzise pân'aici, inter­pretând cu multă şcoală şi cu o frumoasă voce de alt (mai mult mezzo-sopran) o arie din >Favorita* lai Donnizetii.

Punctul ai pstralea a fost al dlui Ermil Borcia, care după o scurtă introducere im­provizată de d-sa ne-a citit câte-va fabule ds Ranetti »cu mici schimbări locale*. In­troducerea a fost minunată, plina de spirit şi umor, iar interpretarea fabulelor admira­bilă. Aplausele cu mai contenea, din public s'aozea mereu >trăiască«, >brava«, minu­nat* ! şi nădăjduim că toate dovezile de simpatie şi apreciare ce s'au dat dlui Bor­cia îl vor hotărî să iasă cu totul din pasi­vitatea în care întrase delà >Moş-Ciocârian« încoace. Nespus de drăgălaş şi mult aplau­dat a fost şi punctul 5 : Rea şi Mimi D-şorele Popescu cari au executat cu mare succes (vioară şi piano) » Scene de ballet« de Beriot.

Serata s'a încheiat cu un cvartet dublu de Brahms » Cântece de iubire« executat de d-nele M. Crişan, N. Trîteanu, d-şoarele T. Drexler, E. Lupeanu : d mï O. Murăşan, A. Bena, Candid Popa, S. Roşea şi A. Crişan : la piano d-na M. Brote şi d-şoara Rica Mogs. Acest cvartet a fost o frumoasă sur­priză pentru care nu avem cuvinte să mul-ţămim d-nei Brote cum şi artiştilor cari ne-au desfătat execniându-1 de minune.

Aceste serate au darul pe lângă multe

alte mari calităţi, de-a Întruni odată pe săp­tămână pe toţi românii din Sibiiu, cu prea puţine excepţii, In Casa Naţională.

Aşteptăm cu nerăbdare două conferinţe anunţate: conferinţa d-şoarei Dr. Eleonóra Leméuy (In 24 Ian.) şi conferinţa dlui G. Tulbure despre Andrei Şaguna (in 31 Ian.)

Din public.

— Confèrent* in Belnş. Primim delà co­respondentul nostru: In scoală gr.-or. romană din Beiuş, începănd ca prima Duminecă din po­rtul Naşterii Domnului a'a ţinut o вѳгіа de con­ferinţe publice, In toată Damineoa la orele 5 d. a. Găţiva profesori, advocaţi, an medio, an fano-ţionar de bancă ţi an învăţător şi-au dat con­certul, ca In formă uşoară, să procure publicului distracţie folositoare şi edaoaţia naţională.

Seria conferinţelor a înoepnt-o profesoral Ge­deon vorbind despre ssăderile observate la po­porul român. A urmat a doua Dumineci oonfe-renţa profesorului V. Borlan, tratănd despre sen­timente. Dr. Hetco, prof. ş'a ales ea subiect, im­portanta limbei In familie. Petra, contabil ia „Draganal", de «pre poezia poporală. Dr. Pavel, In două Dnmiaeci consecutive, despre Eminesoa. A mai tratat Ioan Roşu, înv. despre problema intitrnării In scris şi cetit, despre care vorbim îa alt loc al ziarului nostra.

Mai sunt însorişi 3—4 conferenţiari. Iar publicul ar puteà manifestă mai mult in­

teres şi dragoste faţă de aitfel de conferinţe, cari na pot fi deaât instructive şi educative.

cărei formă ne dă totodată şi forma literii ret* peetive.

Cănd a ţinut confèrent* a chiemat şi trei bă­ieţi de clesa I., eu oare a şi desvoltat câteva li­tere, şi publicul a rămas c mit de resaitetal pre­legerii. Băiatul singur scria litera, fără ca aceia să o fi fost scris mai niinle învăţătorul sau alt­cineva. Cunoscând două trei litere şi formănd ea ele an curant, băiatul îl ştia şi ceti şi serie, corect.

Cugetând c i fac un serviciu bun pentru acei buni învăţători şi psntru toţi cei ce se intere­sează de soarti neştiutorilor de carte, dau aid (n întregime sistemul dlui Roşu.

D-sa pentru literă o întrebuinţează cuvântul ou. Iniţiala acestui cuvânt ne dă litera o, iar forma cuvântului ne dă litera respectivă.

Iniţiala cuvântului seceră ne dă litera s, iar forma tot aş i .

Iniţiali şi forau cuvântului corn ne dă li­teri n.

iniţiala cuvântului atu (usturoi) ne dă sunetul a, iar forma lui desemnată cu cotorul spre stângi cu rădăcini spre dreapta, rădăcina însemnând partea verticală trasă de dreipt i lai a, ne dă Il­t e n a.

Iniţiala şl forma cuvântului nădragi ne dă li­teri a

Iniţiala cuvântului mâţă ne dă sunetul ra, Iar desemnată cu capul spre stânga cu coida înco­voiată In jos ne dă literi m.

Iniţiala şl formi cuvântului indrei ne d i litera I, gaura închipuind punctul.

Iniţiala şi formi cuvântului lumină ne dă li­teri I.

Iniţiala cuvântului toc ne d l litera t, iar formi Iul verticală şl stretiiată orlsontai de curea ne dă litera t.

Afaceri şcolare. — Cum am putea mai uşor instrui analfabeţii ? —

De când au început ъЬ. sc îngrauneza condi­t i o« participării Ia viaţa publica Inraaa roma­nească se pasionează foarte mult pentra ideea, cum »m putea mai ou Înlesnire şi eşurinţă lu­mina pe oeioe zao In întnnerae, pe еэівэ „aa озЫ ş i nu văd" ; Invăţănd pe analfabeţi la ce­tit şi esris.

S'a pornit ca prelegerile de seara ş i este o munca lăudabilă aceasta, care reci «mă Insă multă oaleseală şi trudă. Cici e tot aşa de grea si da cunoştinţe de scris şi catit şi celor mari— vorbesc din experinţă — oa şi celor mici. în­deosebi când nioi na avem sisteme potrivite pentru instruirea uşoară, în timp relativ scurt.

Dintre toate sistemele cunoscute până aoum, al Ini Gabel este mai practic, căci învaţă băieţii In-tr'o formă da predare, ce şi distrează. Dar ş i a-cest eùtam tot na e at&t de corespunzător încât se poate imprima tn memoria băiatuiui ca uşu­rinţa semna! respectivei litere, detpre care tra­tez). Gabel întrebuinţează ca material pentra for­marea literii pe Insnşi băiatal, pe care l i să tn orice poziţie î-ai aşeza că să dea forma literii respective, tot băiat rămâne.

O conferinţa ţinută de eătră Ioan Roşa, la şcoala gr. or. română din Beiuş, a«upra proble­mei învăţământului, a placat foarte malt publi­cului asistent. Dl Roşa а tratat despre oa nou sistem foarte practio pentra învăţarea aoris-oeti-tulni, întrebuinţat de dsa oa mare succes, despre ce ne-am convins şi noi.

Dl Roşa întrebuinţează ea material la tra­tarea unei litere, astfel de lucra s'aa fiinţă a

Iniţiala cuvântului raţi ne d i litera h, iar formt raţei cu capul şl coada In sus ne d l litera r.

Iniţiala cuvântului dub i ne dă litera d, iar forma ei cu cureaua sau beţişoarele de-adreapta In sus ne d i litera d.

Iniţiala cuvântului bâtă şl forma lai lacovi i i t l ia stângi cu partea de sus In jos ne d i litera b .

Iniţiala şl forma cuvântului vătrar când minam! e rupt ne dă litera v.

Iniţiala cuvântului p ipi ne d i sunetul p, iar formi ei aşezată cu catnişul In jos şi cu pipi la dreapta ne d l litera p.

Iniţiali şi forma cuvântului fus, ne d i literi l Iniţiala şi forma cuvântului ham, ne d i li­

teri h. Iniţiali şi forma cuvântului gujbi, ne d l li­

tera g. Iniţiala cuvântului jiuebie ne dă tot sunetul j

iar forma ei aşezată Intr'un cai şi dia jos puţin despletită ne dă litera j .

Iniţiala curantului sală ne dă sunatul s, iar forma ei ne dă litera z.

Iniţiala oavântalui epare ne dă sunetul e iar forma lai riximânda-se de an pomişor ne dă litera e.

In Beiuş oa acest sistem să fao resnltate foarte bane. Profesoral S. Başiţa s'a şi angajat să facă clişeele necesare, ca să-1 poată pune In practică.

Dacă acest aistem va isbuti să fie practicat, pe lângă că vom obţinea rezultate reale oa el, îa timp scurt, vom avea totodată şi bucuria ştiind, că-i Inventat de a a distins învăţător de al no­stra.

Petru E. Papp.

IUP Bănci de şcoală W Mobile de şcoală

Mobilă modernă de biurouri şi fabricare d e i n s t r u m e n t e g i m nautice.

Catalog1 de preturi gratuit gl porto fraeoo.

2 2 lau. n. 1909 . T R I B U N A . Pag. 5

Echot, la articolul lui Herczeg.

In numărul său de teri >Az Újság* pu-'Ifică următoarele scrisori ce a primit Her­c e g Ferencz:

>JmpăMişlnd plo i Ia cea din urmi i lovi ceh xc ii mi» despre doamna V!«d, In spirit stră­moşesc de maghiar nobil, te salut din suflet Permlte-mi al te rog, ca pornindu se o mişcare, i l ml subscrii ca aderent. Contele Hallet János,

aenior (Homorod)c.

«Permite mi ca In calitatea nea de ungur şi cur oscilor al chestiei daco-tomlce, al te felicit din inimi pentru ceie scilse In numlrul de Du-• m e c i a) ziarului >Az Ujsag« in interesul ungu-rimei despre dna Vlad.

>lam apus o adesea şl Iul Sándor József (ѵісг-enzldectul Kulluregyletulul) c l ungurimea din Ardeal, prin îngâmfarea sa repulsivi niciodită nu o al I clţtlge pe valahi pentru vechea solida­ritate...

>Şi noi maghiarii nu observim, c i resolvarea chestiei Daţlonslitiţllor este chestie vitali pentru •oi ; e si mai sigur apoi ci resolrà nu se foaie mei cu bâta, nici eu pa\: Dupăcum a spus-o •anele Széchenyi, dar noi n'im vrut s i l credem.

iEu m'im nlscut ta Maramurlş, acolo am taptat împotriva corupţiei nimicitoare de popor i funcţionarilor publici, va s i zici cunosc fondul chestiei nafonalr. Pe mine poporul valth şi ru-stan apiiat mi stima ca pe cel mai bun prieten.

M'am gândit adesea : oare inteligenţa maghiari bogaţi de ce nu şl îndeplineşte misiunea de aju­torare a poporului, chestia naţionali ar il atunci rezolvaţi !

Ar fi, din partea ungutilor, un semn de cuminţenie daci păreri de felul acesta s'ar înstăpâni asupra spiritului public unguresc

Catastrofa din Italia de sud. Amănunte despre cei scăpaţi.

18 zile subt dărâmături. Despre cutremurul de pământ care a ni­

micit oraşele Messina şi Regio di Calabria ş i atâtea sate, sosesc amănunte tot mai multe şi cu adevărat uimitoare. Mai intere­sante sunt cele trimise de reporterul zia­rului »Corriere della Sera«, după care dăm şi noi următoarele :

18 zile subt dirlmăturl. In strada Pnrgatorio, In parter, locuia o fe>

aqeie ea patia copii ai săi. Bărbatul este das la АввеіІса. Biata femeie sta tntr'o odăiţă en fiica sa Hatalina, de 20 ani, alta de 10 ani a treia de 6 ani si Francesco de 10 ani.

Cutremurai de paaaftnt a minat nn colţ al ca­sai fi femeia a rămas cn jumătate trop Înmor­mântată sabt dărlmitnri. Capul ti eră afară. In tatanerieul mare, mama îşi mftngiia copiii. Nici Mele a'avea că întreg oraşul este pustiit.

Dala o vreme încolo abea mai putea vorbi şi se văita amar. A murit apoi.

Natalina adună atnnoi copiii în jurul s in şi-i mângâia fi Îmbărbăta.

Ii chinuia Insă amar foamea fi setea. Pipăind prin Întuneric, fata gl si In fine nişte smochine •aeate ce primise de Crăciun ; mai găti o ceapă. Pe toate acestea le Împărţi Intre copii. Au mii glatt şi nn ulcior cn apă, In care se văraaae fi alem dinir'on ulcior spart de dirlmăturl. Altă­dată nici n'ar fi galtst astfel de băutură, aonm hu i uleiol din apă eră si o hrană.

Strigan după ajutor, dar cine să-i sjute?! deşi ai atacau voci omeneaţi.

In cefe din urmă Natália a mai găsit nn mac de luminare fi chibrituri. Făcu lumină In casă. Dar ce privelişte mgreziteare : mama lor eră moartă, mvineţită fi umflată. Na mai Îndrăzneau ei ae uite la ea, dar si m (ian un miros Încât să-i taftbu|e.

Deafăcură apoi an dulap reaturnat, pentra a'ei face cale. Au şi simţit atunci curent de aier. An dat Ia o parte nişte grinxi şi îşi mai lărgiseră odaia. In manca asta grea fi de foame, fata mai mică mnrl. O Înmormântară subt dtrlmături, fâ-cânda-i mormânt ea manile.

Câte odată oboseau fi Ie venea somn. Dor­meau lipiţi d'olaită. Dar iar urmau ea manca, până ce reufira să'si deschidă o deaohisătară Ist sua, de unde le venea puţină lamina. Francesco, slăbit cnm eră, se arcă prin deschizătură.

Era în \іиа i8-a aînmormăntării lor subt dă-rîmăiuri.

De pe vârful dirtmătariior unde ajunse prin deschizături Francesco v l i u ca groază fi uimire că Întreg oraşul este dărlmat. Auzea nnmai sire­nele corăbiilor din port.

In ceie din urmă începu să strige: — Aici, aici, ajutor! II auziră doi finanţai, cari se urcară sâ-1 scape. El spuse Insă: — Mai sent aici, jos, şl surorile mele. Finanţilor na le venea să creadă. Totuşi începură să sape, să faoă Ioe pentra а

ieşi şl fetele. Când ie-au răzut, a'au speriat : eraa namai umbre.

I su dna pe toţi la spitalul de pe nn rapor, onde toţi au rămas adânc impresionaţi de aceasta Întâmplare.

Urmările onor minciuni. >Lupt«< din Budapests, In lipsa de scrupul cu

care esie redactată, scrisese într'un număr, că d! Slegescu, cunoscutul profesor din Budapesta, pe cind eră ic c i licean, băiat de vre-o 13—14 an), furase un >psrspleu< (umbreli) şl se provocase chiar la martori, cari să ateste minunata întâm­plare.

Procedeul et à, evident, demn de un ziar de bulevard, cici un ziar care se respecţi, nu re­curge In nici o împrejurare şl faţă de nimeni, ia astfel de mijloace, cari jignesc orice gust şl bun simt

Dar gusturile, aşa se zice, nu se discută şi aceasta etă In orice caz o theslie foarte parti­culară a >Luptei* şi a cetitorilor ei.

Primirăm insă zilele trecute delà acest domn Siege seu o scrisoare, Ia care erau alăturate şi două declaraţii, una delà veneratul protopop al Caran­sebeşului Andrei Ohldiu, alta delà d! I. Ţeran, librar in Oraviţa, tocmai martorii la cari se pro­vocase >Lupla< cari Insă desmtoţeau, cu Indig­nare ctzul cu umbrela. In scrisoare apoi dl Sie-gescu ne rugă, ci , dupice »Lupta« îl refuzase pt blies rea acestor acte, cari o deimlnţeau, — să le facem loc In »Tribuns*.

Se năftia acum întrebarea să le publicăm ori nu: Ştirea eră evident o minciusâ; asia o apu­sean chiar martorii „Luptei". Pe de altă parte „Lupta" refuzase a recancişie că a publicat minciuni. Omni acesta trebuia deci aă rămâie Înaintea publicului românesc ctx odinl asupra sa că a fnrat o umbrelă. Care interes pretindea a-oeasta ? Cel al moralei publice ? Ori poste chiar cel naţional? Am fi având nevoie de mincinni, pentra а combate pe Sieges ti ?

Nn am esitat nici an moment, că trebne să i dăm Ioc. Aceasta Insă a Mariâ t pe confraţii delà „Lupta" fi tn două numere Éonseoutive ei ne ră spund pe larg, cercând, na să se csplice tn afa­cere, ci să ne acuze că sm publicat fiind c'a m vrnt ca Siegssca яа lovim In ea şi printre «ire să descopere oarecaii conivenţe între noi fi Sie-gescu. Acnze, Împotriva cărora no e de demnita­tea noastră să ne apărăm. Am fi curioşi de pildă, să ne arate, na să ne trimită ia colecţiile noastre, când sm avat cuvinte de laudă şi Închinăciuni pentra Alcxics, căci cel ce acuză trebae să şi do-vădească si cari sont „acele prietenii suspecte., destul de cunoscute" oe avem cn dansai ? Ns mai spune apoi, că noi ştim de acel mic cerc din Bcdapesta, care Îşi are ramificaţia p&nă la Iägerborn fi earoia îi aparţine fi dl Siegescn. DF, ştim, deşi na aşa de bine ca „Lopta" care li cunoaşte fi pe dinlăuntru, dar pentrncă 11 dsî-preţuim, detestăm şi oiândim, trebne oare să alerg&m la minciuni, spunând despre cutare, care face parte din el, că » forat ambrele ? Acest mod de „gazetărie", are dreptate „Lupta", nn ne convin», n a i armăm, II lăsăm pe deplină ei sâ-1 adaoge

Ia celelale glorii, pe cari le-a reportat ш scurta dar străineita-i carieră.

Cam tot acesta e cazai fi al părintelui Nova-covici, care iscă a avat daral să o supere, precum se va vedea, fiindcă şi aici a tfeclit-o. Despre părintele Novacovioi, afirmase, că i-a dat nn re­vers Ini Bordîa, pentrncă aceata ti exoperase graţierea fiului >ăa delà guvern. Dl Novaaoviei, vine acum, fi spune, ea iscălitura sa, că no-i adevărat, n-a dat şi niei Bnrdia no i a cerut a-cest revers. Fiindcă i-am dat loc scrisorii diai Novacovioi, ao vechia abonat al nostru şi bărbat ea nn trecut frumos In graniţă — ne aruncă in-sinus ţia că d'aceia am fâcnt-o, ca să-i lăudăm pe Burdia.

Ei bine acest mod de gândire este de o rea-crediaţă, ca care na merită să disenţi.

O rngăm Insă, să mai slăbească a servi cauza naţională în felul acesta, care pone pe alţii In datoria neplacată de a publica scrisori şi de al» dini Siegesou, pentra а salva cinstea şi reputaţia presei naţionale adevărate, care na are niciodată nevoie să mintă.

Legea nafională în Austria. Luptele naţionale din Austria au ajuns la

o nouă fază. După o Încurcătură babilonică In chefctia limbii, sa pare că guvernul aus­triac a găsit cnrajul unei fapte mari şi ho-lărltoare : a notării să cteteze o nouă lege naţională pentru Boemia, focansl ceior mai multe conflicte naţionale îa Austria.

In Boemia două treimi ale poporaţiei se alcătuiesc din cehi cari prin îndelungate lnpte naţionale pe teren polii ic cultural şi mai ales economic au izbutit să cucerească ora­şele şi mai ales capitala Pi aga care azi e al treilea oraş al monarhiei, un mare cen­tru de putere, de cultură şi bogăţie ce-пеавсй.

In calea cuceririlor naţionale ceh i au ajuns azi să atace şi instituţia poştelor şi telegrafului, a cărei limbă de, administraţie internă a fost cea germană, încât în lănnirul teritcralui natio­nal cehesc, şi chiar în Praga, poştele şi te-legrsfol au fost o cetate de germanism.

Acum trei ani cehii au răuşit însă sä facă prima hpăîiură în împrejmuirea acestei in­stitua ţii. Pe ascuns şi fera ştirea germanilor, ei au obţinut atanci delà guvernul austriac concesiuni pe terenul administraţiei interne s poştelor. Fără a pr«ne un cuvânt pe blr-tie, căci nn ordin-circular ar fi provocat protestarea germanilor, ministrul de comerţ însuşi ceh, a dat ordinul, telefonic deci ver­bal, de-a se Introduce limba cehească la poştele din Praga.

Pentru a pune zăgaz acestui >abuz «care totuşi se întemeia pe un ordin al ministru­lui, germanii au cerut şi obţinut numirea unui subdirector german Ia poştele din P/aga a dini Svoboda. pus înir'adins să vegheze asupra intereselor limbii germane. Zadarnis. In timp ce dl Svoboda se silea să readucă vechea stare legală, directorul poştelor dl Kraus, un cth, îi neutraliza acţiunea, dând ordine în sens contrar. Funcţionarii subal­terni, tot cehi, nu execulau ordinele subdi­rectorului german şi s'a întâmplat că ordi­nele acestuia să fie rupte sau puse la do­sar de chiar subalternii săi.

Această stare de anarhie trebuie sä gă­sească un capăt. Germanii cer de-ocamdätä restabilirea vechei situaţii: limba de administra ţie internă germană şi guvernul va fi nevoit să paie măcar în mod provizoriu ordine în afacerile poştelor. Dar mesura asta nu va putea fi definitivă. Cehii pretind concesiunea limbii interne de administraţie.

Pentru stabilirea unei stări definitive, gu­vernul austriac a hotărât eă elaboreze un

Pag. 6 » T R I B U N A« 22 Ian. i . 1909

nou proiect de lege care să stabilească în chip definitiv drepturile fiecărei naţiuni. Pri­mul pai e numirea unei anchete la care vor participa reprezentanţii tuturor partide­lor spre a stabili o învoială asupra princi­piilor legii. Greutatea este de-a determina cehii să trimeată reprezentanţi la anchetă.

Nu este cunoscută hotărârea parti­delor ceheşti în privinţa asta. Este însă foarte caracteristică atitudinea partidului so­cialist cehesc in situaţia asta. Ministrul na­ţional ceh dnul Dr. Zacţek s'a prezintat în clubul socialiştilor cehi, solicitând, ca re­prezentantul tuturor cehilor, sprijinul parti­dului socialist. Preşedintele clubului, dnul Nemec, a salutat pe ministru în cuvinte căl­duroase şi dădu expresia mulţămirii clubu­lui pentrucă s'a prezintat acolo. Dnul Ne­mec a declarat în numele clubului că par­tidul socialist cehesc va vota în toate che­stiile naţionale cu partidele burgheze spri­jinind acţiunea lor. Pe ziua de azi e con­vocată o întrunire mare a partidelor ce­heşti, la care vor luă parte toţi deputaţii cehi socialişti.

Din Bihor. — Iar p e brazdă b a n ă ! —

Oradea-Mare, 8 /21 Ianuarie. Lupta ce s'a desfăşurat în anii trecuţi în tot Bihorul ne-a umplut pe toţi de bucurie şi mândrie. Cu drept cuvânt : pentrucă atât în ce priveşte afacerile politice cât şi pe teren cultural, Bihorul, care atâta vreme stase ca amorţit, în anii din urmă se deşteptase şi luase un avânt în cât eră în şir cu cele mai bine reputate comitate naţionaliste.

In vremea din urmă se iviseră însă in sânul fruntaşilor oarecari neînţelegeri pe ur­ma cărora s'a ivit şi nepăsarea şi lipsa de orice mişcare. Foile ungureşti nu mai pu­teau de bucurie şi nainte cu vre-o două săptămâni scriau cu nespasă plăcere despre o > criză în sânul partidului national« şi grave neînţelegeri între fruntaşii români din Oradia.

Pot să vă comunic însă, că nu e aşa. Bucuria ungurilor, îndeosebi a fişpanului Glatz, a fost prea de timpurie, ba chiar fără temeiu. Orice neînţelegeri au fost a-dică, acum în sărbători s'au limpezit toate. Cei chemaţi să lucreze împreună şi-au dat mâna ca buni fraţi şi solemnă făgăduinţă au pus că în viitor vor griji cu toţii să nu se mai ivească nici o supărare, ci întrecerea să fie pe terenul muncii şi a luptei înăl­ţătoare naţionale.

Se va reluă deci lupta bărbătească şi în ce priveşte viaţa comitatensă şi în ce pri­veşte terenul cultural, unde anul trecut se lucrase cu atâta inimă şi se contribuise la deşteptarea poporului până şi în părţile pe cari Ie crezusem cu toţii dacă nu perdute, apoi în tot cazul primejduite.

Drept semn al reculegerii pe toate tere-nele, se va da în curând, aşa nădăjduim. Se vor strânge rândurile şi cei mai compe­tenţi vor purcede unitar.

Iar ca semn de solidaritate culturală cu toţi românii, mai mulţi fruntaşi bihoreni se vor duce şi Ia adunarea generală a Asocia-ţiunei Naţionale din Arad. Şi foarte proba­bil cei delà despărţământul de aici al Astrei voi da prilej plăcut ca şi arădanii să vină pe la noi.

Sifaafia politici. Consiliile ministeriale, d rumur i le la Viena,

audienţii peste audienţii , — toate acestea par a n e dovedi cu prisosinţă, că filele gu­vernului sunt numărate. Chestiile, cari cu două-trei săp tămâni înainte cereau, de ur ­genţă, să fie rezolvite, astăzi sun t cu desă­vârşire înlăturate . Nimenea n u se mai gân­deşte Ia fuziune sau Ia chestiile militare, nici nu ' ş i mai bate n imenea capul c a sufra-jul universal , care e aşteptat totuşi , cu mul tă nerăbdare , de cătră toţi locuitorii acestei ţări. Singura chest iune de impor tanţă , care încă­tuşează minţile, e chestiunea băncii auto­nome. Şi nu-i exclus, ca deosebirile de v e ­deri, ce s 'au ivit în ju ru l băncii a u t o n o m e , să n e aducă, în t impul cel mai apropiat , o rup tu ră definitivă în sânul guvernului . O te­legramă n e aduce ştirea surpr inzătoare , că Apponyi în cu rând va fi numit pr im-minis t ro , în locul Iui Wekerle. Fireşte, semioficiosul guvernului se grăbeşte a desminţ l aceste veşti .

Lăsăm să u r m e z e câteva a m ă n u n t e :

A n d l e a ţ e . Se crede, că ministrul Apponyi, va plecă azi la

Viena, unde, mllne, Vineri va fl primit de regele In audient! Aşadară după Weksrle şi Andra иу, acum e chlemat şl Apponyi. Se zvoneşte, că We­ksrle ar fl şl întocmit o listă a bărbaţilor, cari vor urmă fncă se fie ascultaţi de regele. latre aceştia ss amintesc Juith, Rakowszky şl Széli. Dacă Justh nu va putea fi capacitif să se ducă la Vient, se crede că însuşi Maiestate» Sa va veni la Bu­dapesta, unde va primi apoi pe prezidenţii celor dou l camere, şi pe toţi ceilalţi şefi al partidelor.

Іэ ministerii s* lucrează acum la niste proiecte de legi, cari, după reforma dărilor şl după vo­tarea contingentului de recruţi, vor trebui se fie desbStute In cameră. De proiectul lui Andrátsy despre sufrajal universal nici vorbă nu mai poste fi, să ajungă In discuţie, in primăvara asti. Se vede, câ Aadraîsy stă aproape izolat cu proiectul său, şi c i foarte puţini dintre politicianii serioşi se pot însufleţi pentru — un pot plural. De ase­menea s'a amânat discuţia asupra chestiilor mi­litare. Se zice, că ministrul comun ds război nu vrea să Intre In discuţii plnă când nu se va vota o nouă lege militară, pană câad nu se va ridica contingentul armatei cu 70,000 de oameni, şi plnă câad nu se va recunoaşte prin lege dreptul da suveranitate In a rmaţ i

Criza.

Un ziar de aseară, vorbind despre călătoria lai Apponyi la Viena, acrie oă referitor Ia che­stiunea băncii autonome, în sânul guvernului s'ar fi ivit serioase divergenţe de păreri, cari ane­voie mai pot fi înlăturate. In cercările politice a'a vorbit astăzi şi despre posibilitatea nnor noui alegeri. Eoaaathiştîi sunt mulţămiţi ea amânarea discuţiei asnpra proieetnlni Ini Andráiiy. E aproape aignr, oă nonile alegeri pentru cameră ae vor face tot pe basa vechiului drept de vot. Care va fi soartea proiectului lai Aadrásiy? Va mai ajnnge vreodată să ae dsibatâ? Se va pchimbà? In bine, ori ta r ăa? Aeeatea sont Întrebări, Ia cari acum na se poate răspunde. Atâta ştim Insă, eă deeeamdstă vom fi guvernaţi tot după vechiul sistem fondai, şi că politieianilor angari le-ar plăeeă să se sniţie şi pe mai departe acest sistem împotriva voinţei popoarelor.

Republicanii . Veitital săoai Nagy György se landa «zi pe

coridoarele camerei, eă la 14 Aprilie se va ţinea o adunare a republicanilor, la Debreţin.

— La acesta adunare, a zis Nagy, numai aceia vor fi chemaţi, cari annt republicani declaraţi. Din partidul atângei extreme vor fi trei; Csépány, Во\оку ţi eu. Din partidul guvernamental s'au anunţat pană acum nouăsprezece insi...

Ciudată veste, nu-i aşa?

Apponyi — prlm-mlnlstra.

Dapă ştirile mai noui, guvernul cât mai curând are sâ'şi dea demisia. Se crede, că Apponyi de

aceea ar fi fost ohiemat la Viena, ea aă fie în­credinţat cu formarea noului cabinet. însuşi An-dráuy ar fi declarat tn faţa regelui, ei , Intre împrejurările grele ee astăzi, numai Apponyi ta-traneşte încrederea majorităţii.

Intr'un nou cabinet, format aubt preaidenţia lui Appopyi, ministra de finanţe ar rămânea şi, mai departe Wekerle.

Iu legătură cu asta ae aduoe şi audienţa lai Jasth. Praşe dintele actual al camerei şi-ar fi exprimat de mai multe ori dorinţa sâ fie ascultat de regele. Dorinţa asta va fi acum împlinită cai mai curând. — Pe urma acestei viitoare audienţe a Iui Jaslh, ne putem aştepta la schimbări, îm­bucurătoare şl pentru noi.

Desminţ lr l le . Că e vorba de o criţă serioasă, ae simte şl

din comunicatele oficioase, cari na mai pot răzbi ca desminţirile. Ua siarist a avat aseară o con­vorbire mai lungă eu Apponyi, din care reţinem; armatoarele :

Veşti le d e s p r e criţă nu s n n t adevărate .

E o scornitură, ceea se se spune despre reson-strnirea cabinetului. E adevărat, că aunt chiemat la audienţă. Dar eu mă dac la nomele partidului meu, ea să dau informaţii asupra situaţiei poli­tice. Atât şi nimic mai mult...

Tot aşa de categoric sunt desminţite ştirile despre criză şl In semioficioinl M. T.

Ce z i ce >Lnpta< ? Pentru lămurirea tuturor acestor chestii grave şi

importante, confraţii delà »Lupta« dau următo­rul comunicat despre starea In care ae află un­gurii :

<In general e mare neorientare in viaţa politică. Ei sin» guri nu mai ştiu ce fac, dar când au ştiut? Ii ameninţi vre-o criză, sau e o nouă apucătură a guvernului! Treaba, tor !"

Aproape nu înţelegem. Ba nu înţelegem de loc !

Cifră cetitori. R u g ă m p e cet i tori i noş tr i s ă b i n e *

v o i a s c ă a grăbi c u t r imi t erea abona* m e n t u l u i , p e n t r u c ă încurând vom sista ţiarul, c e l o r c e n 'au plătit î n a i n t e , ş i ar suferi astfel î n t r e r u p e r e t r imi t erea z iarului .

Pre ţu l a b o n a m e n t u l u i : p e u n an 2 4 cor .

»» lU » 6 „ „ 1 l u n ă — 2 „ N u m e r i i d e D u m i n e c ă

p e un an 4 cor .

>» V2 »» ' 2 Administraţia..

Goniră emigrărilor. In mai multe părţi ale ţării agenţi fără

sauet umblă ş'acum şi plătiţi de proprie­tarii vapoarelor, îndeamnă lumea să emi­greze. Cei cari nu ştiu ce-i prin America şi cred toate poveştile, îşi şi vând ce mai an şi se duc în America.

Ştim însă delà oameni cari au fost şi s'au întors, că cel puţin un an mai ţine criza economică şi astfel nu-i de căutat muncă acolo.

Vine acum şi un deputat ungur, care face atent pe ungari să nu să ducă în A-merica.

Intre altele, iată ce scrie deputatul Máté László :

»Dintre cei păcăliţi să meargă în Ame­rica, abea 2 — 3 inşi dintr'o sută ajung sl capete de lucru, ceilalţi ajung pe uliţi,

Nr. 5 — 1 9 0 9 « T R I B U N A * Pag. 7

-juste nenorociţi de ţi-e jale ascultând sufe-imţele Ion.

Fraţii noştri să ia şi ei aminte si sä stea acasă!

Rugam îndeosebi preoţimea noastră să facă ţârănimei cunoscute aceste lucruri ca şi astfel să păzim pe cei nenorociţi de a merge spre o nenorocire încă şi mai mare, ba chiar ta pierzare!

Concert, petreceri. — » Reuniunea femeilor române gr.or« din

Hunedoara are onoare a v i Invita la petrecerea cu joc care se va aranja Sflmbiti, tn 23 Ianuarie s i o. 1900 m hotelul »Central« al dlui Keller din loc Începutul la orele 8 seara.

N O U T Ă Ţ I . A R A D , 21 Ianuarie n. 1909.

Pentru fraţii din Italia. Poşta de a\i desigur nu ne-a putut aduce

toate colectele ce s'au făcut în bisericile ro­mâneşti din prilejul sfintelor sărbători ale Bobotezei.

Totuşi am primit deja precum se va ve­dea de mai jos, dtla bisericile din Bătania, Vädas, ElisabetinulTimişorii, Dorgoş, Al­mas şi Calacea. Aşteptăm pe celtkdte.

facem însă apel din nou la toate băn­cile româneşti să nu uite la distribuirea profitului lor de nenorociţii noştri fraţi din Balta st să contribuie, cu cât de puţin măcar, pentru acest nobil şi umanitar scop.

lată numele de azi : Dfanltrie Balaneacu, proprietar Biserica-

Albi — — — — — — — Cor. 6 — Nkolae Codrean, preot Şlcliu — — » 5 — Vera Ittfai, Arad - — — — — > 1,— OM Oscul din biserica din Almas

prin domnul Alesardru Nlca: — > 10 — Oeorge Neagotvici Negreşti, paroch

Intorsura Buziu — — — — » 2 — Cu ateul din bisetica din Calacea — » 8-— Oeorge Tocltu, paroh Calacea — — » 2 — Cu discul din biserica din Elisabetinul

limişorii — — — — — — » 720 «Oavtll Selaţao, paroh In Elisabetinul

Tlmliorl» - - - - - - » 2 — Cu discul din biserica din Vidas prin

parohul Moïse Manhlş — — — » 508 Cu discul din biserica din Bătania

prin parohul Simeon Cornea — > 1350 Colecta /acută tn biserica din Dorgoş prin parohul Georgia Botta : Oeorge Boita 1—, Milan Serb 1—, A. Llbâ-tan - - 2 0 , V. David - 2 0 , P. Irimle —iO, P. Popescu —'40, V. Bernlon —'20, A. Ignescu —'20, M. Coaman •—•16, O. Orozav —'04, E. Berzovan —20, O. Antoni —'20, a Novacu —•60, T. Pasc. —Ю, O. Popescu — 30

fl Igaescn — 20 H Stefaneaea 1.—, N. Veleeoa 1.—, V. urau —.10, A. Lá­basán —.10, V. Popeaou —.10, G. Popeaen —.10, A. Todoreacn —.10, Y. Grozav —.10, I. Grozav —.10, G. Martincsen —.60, M. Dumitra —.30, S. Liblşian —.10, P. Lăbişian - . 1 0 , A, liblşian - . 1 0 , S. Minaţi —.20, tt. Ipeson —.10, G. Groza —.60, P. Quriţescu —.40, A. Liblşian —.20, 5. Pargia —.20, V. Petreacă —.04, A. Liblşian —4. , A. Liblşian — 0 2 , 6. Blagntin —04. cor. 11.—

Liatele ncaatrc precedente Totali eor. 81.70

943.08 Laolaltă : cor. 1024 78

— Justiţei or i p e r s e c u ţ i e ordinară? Redactorul nostru responsabil d. C. Savu a primit ieri o citaţie pe 30 Ianuarie, edito­rul nostru dl. G. Nichin este citat pe mâine, dl. Russu Şirianu a fost mai alaltăieri şi aşa merge aceasta ţ i de ei, redactori, edi­tori, culegători sunt mereu pe drum la Oradea-mare, simplamente pentru a fi as­cultaţi în orice chestie neînsemnată. Evi­dent că este vorba nu numai de o şicană ci de o persecuţie ordinară, cu sistem, pen­tru a ne pricinui cheltuieli zadarnice şi a ne nimici materialiceşte. Pân'aci adică toate aceste ascultări se făceau prin judele de instrucţie din Arad. Întrebăm acum, este aceasta justiţie ori simplă persecuţie ordi­nară ?

Denunţăm catul ministrului de justiţie pentrucă e o ruşine că se pot întâmpla de aceastea într'un stat de drept şi civilizat.

— O s â n d ă aprobată . Dl Nicolu Ma­ger, care a plătit o simplă glumă, că ar vrea să lărgească hotarele României până la Gnra-vâij, cu pierderea postului său de Învăţător, pe deasupra a mai fost condam­nat de Curtea de apel din Oradea-mare Ia 1 lună închisoare şi 300 cor. cheltuieli. Fă­când recurs la Curie aceasta a aprobat sen­tinţa. Azi, tribunalul i-a comunicat dlui Ma­ger sentinţa, şi 1-a invitat să între cât mai cmâod la Seghedin, pentru a'şi împlini osânda.

— Prigoniri. In ziua de Boboteaţi jodele de instrucţiune Hermann a ascultat pe dl Bussn Si­riana In proeesal ee а'а pornit pentru cartea „Iobăgia", In oare procurorul a descoperit — agitaţie moontra naţiune! magaisre. Dl Russu Siriana si а numit apărător pe distinsei advocat dr. Anrel Lazar.

— O a d u n a r e op r i t ă . Grănicerii dfn Topleţ (corn. Car aş-Severin) au convocat zilele trecute o adunare de popor la care eră să vorbească şi doi deputaţi naţionalişti. Autorităţile Insă la Inter­venţia iul Bnrdea au oprit adunarea pe motiv că In comună ar ii bântuind o boală molipsitoare.

— M a r e s c a n d a l p r o v o c a t d e of i ţer i un­gur i . In Aice, mai mulţi ofiţeri au provocat un enorm scandal. Sublocotenenţii Kolomon Taby, Luby, Schmidt şi locotenentul contele Vsy su tras Sâmbătă noaptea într'o cafenea focuri de re­volver In lămpile electrice.

într'o altă cafenea au atacat pe funcţionarul Veith căruia un sublocotenent i-a aruncat ardei In ochi. Când Veith a căutat s l răspundă con­tele Vav a tras sabla şl i-a aplicat mai multe lo­vituri. Pe când acesta zăcea greu rănit !a pământ, unul din ofiţeri 1-a mai dat încă câteva lovituri In cap. Proprietarul cafenelei a fost grav rănit Ia braţ.

— Bă t râne ţe le fos te i î m p ă r ă t e s c Eugenia. Trista văduvi a Iui Napoleon III, duce o viaţă resemnat*, căutând în rtligiune consolarea de care sufletul ei mult sbuclumat are atâta trebuinţă. Dânsa va Impliri la 5 Martie 1909 a! 83-lea an al vieţii ssle. Cu toati vârsta ei înaintaţi, ex îm­părăteşti Eugenia Ii place să voiajeze. Cu dnsg se opreşte In Piris, unde delà o fereastră a ho­telului Continental priveşte la locul unde se ri­dică palatul Thulerlilor, şi pe unde acum trece o stradă.

Dup i cnm anunţi ziarele străine zilele acestea dânsa se întâlni, In mod Întâmplător însi, cu preşedintele republice! Failli éres, care ei à In au­tomobil cu primul s iu ministru Clemenceau. Eu­genia erâ d'asemenea într'un automobil. Oprln ou-se un moment automobilul lor, Clemenceau recunoscu pe fosta lui suverani şi o salută re­spectuos. Eigenia 11 răspunse la salut. Cu oca­

zia aceasta viiu Fauleres pentru prima oari pe ceea care a fost mândra împărăteasă a Franţei.

— I n l e s Le m a î t r e grav bolnav. Marele dra­maturg si critic francez Iules Lemaftre se află grav bolnav de pneumonie Infecţioasi complicată cu erhipel.

Lemaitre este In yărstă de 57 de ani. Este pro­fesor ia Sorbona şi a publicat între altele En marges des vieux livrea ; piesa L'ainneé care a făcut zgomot şi a fost viu criticată pentru ideile sale şi celebra aerie de scrieri critice (15 volume) Lee contemporaineas.

Ca critic Lemaitre e un impresionist, dar un impresionist fin. Scrierile altora il serveau mai mult ca mijloc de desvoltare a propriilor lai idei. Lemaitre cunoscut In întreaga Europă a fost tra­dus şi In româneşte. Sunt remarcabile articolele lui asupra lui Maapassant, Corneille, Recine, Bal­zac, Flanbert şi un articol de o aleasă girgăşi© aaopra nnni tinăr scriitor mort In floarea vârstei şi care ae numeşte Paul Chalon.

— Logodnă . Livia lincu şi Dr. Nicolau lile fidasţiţi. Giroit — Cluj, 17|I. 1909.

— Sinuciderea notarnlnl roman din Năd-lac. Ieri s'a sinueia in locuinţa aa notarul Ioan Cacinca din Nâdiac, trlgăndu-şi ca revolverul un glonţ tn cap, ta re i-a stăns Îndată viaţa. D'un timp încoaci ei era mizantrop, suferind de-o boală. Ieri dimineaţă s'a dua îniâi Ia o fi sin, unde a vorbit cn un coleg al său. s'a intore apei a-saiă pe câcd nevastă-sa era Ia şcoala de atât (fiind Învăţătoare.) şi şi a curmat viaţa fără a lăsa in urmă vre-o scrisoare.

— Cezn l din Negr l leş t l . Din Bihor ni-se scrie : „La execuţia dm Nígrüeeti, In primul Іое antiatia comunală e de condamnat, pentrncă sici un fel de slujbaş fie administrativ sau judecăto­resc, sau şi jandarm nu poate desăt însoţit de an membra din antiatia comunală executa ca­prindere, iiciUţie saa deţinere, — aşa şi tn Ne-grileşti autistia a dat ajutorul cerat lui Ssem; é-tety I. Pe!» noi prin B h c r notarul romău dă ordin primarului să transporte lemne la alţi func­ţionari şi numai on trudă am putut opri cărăuşii să nn facă clacă în zi da Duminecă Ia domni, deci ai noştri poartă vina. — Un preot bătrân.

— N e c r o l o g . Cu inima sfâşiaţi de durere aducem ta cuncşMnţ* amicilor şi cunoscuţilor binevoitori, că în 17 Ianuarie st. n. 1909 a repsusst In Domnul neuitata noastră fstîţă Livia Sabir a în etate de 3 ani după un morb îndelungat, înmormântarea a fost tn 19 hnuarie d. m. la orele 3. O deplânge întristata familie. Fie-i ţarina uşoară !

Vaşcou, în 1909. — Jalnica familie Sala. — Pfntru f o n d a i Asociaţ ia» ii. Comercian­

tul Ioan Bín-ЫсІ din Păncota a trimis Ia redac­ţia noastră 3 coroane, destinate pentru fondul AsocfaţiunU din Arad. N'avem destule cuvinte de laudă pentru fapta românească a dlui Binchici şi ne-am bucura foarte mult, dacă frumoasa dsale pildă ar fi urmată de cât mai mulţi.

— J u r i c o n s u l ţ l l ruşi au ţinui congres Ia Moscva, unde s'au pronunţat asupra pedepsei cu moarte. S'a primit In unanimitate moţiunea ca pedeapsa cu moarte s i fie îndată desfiinţaţi; fiind aceasta In interesul statului şi va îndrepta morala publici.

Ce va zice Insă — ţarul? — P u s t i i r e a unul v u l c a n . Se felegraflază

din Maniile c i vulcanul Lagnas a pricinuit In Insula Luret pagube enorme. A făt ut adică e-rupţil puternice, pustlind simăniturlle şl iegro-p ind drumurile de ţari. Nainte de erupţlune s 'a auzit zgomet subpimfintean, ceeace a fost un noroc, cici locuitorii s'au putut adăposti din calea lave).

— O căsătorie Ia Messina. Printre multele întâmplări povestite cu ocazia grozavei catastrofe de Ia Messina, ziarul >Le Petit Bleu« povesteşte şl următorul fapt:

>Un tînăr seminarist delà Messina, in vârsfi de 22 de ani, care a scăpat de subt dărâmătu­rile seminarului, plecă saş i caute pe o soră a sa, care trăia într'o mănăstite de prin Im-

Dacă târguiţi din Articolele anunţate în ziarul nostru, vă rugăm ca la comandă • să amintiţi unde aţi cetit aceste anunţuri. =

Pag. 8 . T R I B U N A . 22 Ian. n. 1909

prejuriraile M e i s i n e i . După puţine cercetări o găsi; ea nu erà rlnitl decăt foarte puţin. Se­minaristul voi numai decăt s'o dacă In altă parte ça să evite vre-o noul nenorocire, dar tiaăra iată spuse fratelui său că nu porneşte din mă­năstire, pană când nu va scoate de subt dărâmă­turi pe o prietenă a s«, l i care ţine foarte mult. Tlnărul seminarist cercetă cu amănuntul pretu­tindeni şi, fntr'adevăr, descoperi subt nişte dărâ­mături pe prietena surorii ssle.

Cum erà o fata de toată frumuseţea, tlnărul seminarist se îndrăgosti de dânsa, li propuse să ae căsitoreiscă, şi cum mergeau pe dram, în­tâlniri nn preot, care li căsători subt cerul liber, fără să facă nici o mustrare tlnăruiui şi frumo­sului seminarist. Tinerii clsltoriţt sunt astăzi obiectul privirii tuturor curioşliorc.

— Boicotai n'a î n c e t a t Salonic. Contrar ftirilor răspândite din diferite snrse, boicotai mărfarilor ansiriace tacă nn ae poate considera oa terminat, de oarece comitetul boiootalni nn ţi-а dat până acnm avizul sân. Mnlţi comercianţi mai dispnn Încă de mărfari adaae din Belgia şi şi Franţa, pe cari vor să Ie desfacă înaintea mărfarilor ieftine anatriaee şi ae crede că a nea­lta este cauza că boicotul n'a însetat încă.

— Distincţia nnnl învăţător p a t r i o t Romul Tăucean (scrie » Függetlenség* Tárcsán Romu Suez) învăţător român In Nâdlac, cei care a smuls tricolorul românesc din pieţele unei şco­lăriţe, pentru nenumăratele sale fapte »patrioticec de corteşirl la alegeri şi pentru ziiul său ds spion al inspectorului a fost ales cu aclamaţie membru In comitetul oficianţilor [unguri din Nădlac

Vedeţi faptele «patriotice* nu rămân nsres-plătite.

— Franco Ia Lisabona. — Arestări d e revoluţ ionari . Din Lisabona se anunţă că cu toate desminţirlie, situaţlunea este foarte criti :ă. Se spune că fostul dictator, Franco, se află as­cuns In Lisabona spre a-şi putea face reapariţia la momentul oportun. Revoluţionarii s'au încui­bat prin împrejurimile palatului regii şi din acea­stă cauză, serviciul de siguranţă se exercit! In modul cel mai riguros.

S'au operat mii multe arestări de revoluţio­nari.

Se prevede isbucnirea revoluţiei.

— Decorarea reginei Italiei. Ziarele regi-strează cu satisfacţie ştirea despre decorarea re­ginei Elena de cătră împăratul Francise Iosif, spunând că această faptă va întări şi mai mult legăturile dintre casele Savola şl Habsburg.

— Afacerea Stelnhell- Aficerea Stelnheil a luat o nouă întorsătură. Se pare că ar fi ame­stecat In afacere şi un chouffeur. Sembel, care a fost eifit fnaintei judecătorului de instrucţie spre a se justifica, unde a petrecut noaptea când s'a comis asasinatul. Sambei a spus c l a ple­cat cu o zi înainte din Paris, duclndu-se Ia Bour-bouille, de unde s'a Înapoiat In ziua de 22 Au­gust Ia Paris.

Aceasta declaraţie este iasă In contrazicere cu comunicările făcute de cătră direcţiunea garaglu-lai de aotomob I-, unde Sembel eră angajat.

Direcţiunea spune ci Sambei s'a înapoiat cu şase săptămâni după auslast. Taximetrul auto­mobilului său din aceei noapte arată o pauză foarte lungă de aşteptare. In ziua după asasinat Sembel nu s'a prezentat Ii serviciu.

Se mai află că Sembel a dus pe madima Steln­heil de mii multe ori In automobil şi că au exi-stit chiir legături Intime Intre dânşii. Sembel se iflă subt controlul poliţiei şl trebuie s l se prezinte foirte des Iniintea judecătorului de in­strucţie.

— Necro log . In 1/14 1. e. a trecut Ia cele eterne, — fiind împărtăşită ca aftele taine — văl. Eoatarina Gonda născută Tempea In etate ds 74 ani. Pe răposata o deplâng : Părintele Iosif Tâm­pea paroh tn Toraenl-mare ca nepot. Ca creş­tină evlavioasă a testat pe seama aflatei biserici gr. or. rom. ala Toraenl-mare ana mia (1000) eoroane. Veşnică pomenirea eil

— Noul c o m p l o t contra ţarnlnl Ferdi­nand. Din Sofia se anunţă: Conspiraţii contra vieţei ţarului pire i fl diriguită din străinătate.

Poliţii de aci e ilirmită, dar se crede că ea a fost In măsură să zădărniceiscâ complotul.

La prefectura poliţiei au şl fost arestaţi cinci dintre conspiratori. Unul dlntr'Inşii e un oire-cire Nicolae lanef, rudă cu Sindanskl, In etate c i de 21 de ani; un altoi se numeşte Necolaef şi are porecli de »TrinsformitoruW ; el Isi zice poet şi colaborează la ziare umoristice. Cei mii de seamă Insă dintre conspiratori, care izbutise s l fugă, dar a fost prins şi arestat Ia frontieră de politii bulgari, e un fost ofiţer anume Mihail Pecenof.

Acesta e un finir bine făcut, întotdeauna îm­brăcat cu eleganţă şi care a mai foit la Sofia cu osizia venlrei mirelui duce Vladimir. A fost ofiţer tn armiti rusă, de unde a fost îndepărtat c i element periculos. In Rusii întreţinea relaţii strânse cu bulgarii cari se aflau acolo.

Acuma, ei sosise din Vieni şl descinsese l i hotel de Fnnce, unde se prezentase c i un per­sonagiu m i r a n t Poliţia, Ii perchlzlţli ce a făcut fn camera acestuia la hotel, a pus mâni pe un cuflraş, cire se crede că conţine documente In­teresante.

De ieri şi până izi, prefectul poliţii! s'a dus de trei ori Ia pilaf, pentru a pune pe ţar In cu­rent cu fazele anchetei.

In ce priveşte planul atentatului el ar fl astfel plîzmuit : Marţi, ziua de Boboteiză, In momentul când se vor trage salvei s de tunuri, trebuia s l se arunce o bombl In pavilonul rsgil.

Na se poate şti dacă acest complot eite şi trebuie pus In legătură ca cel plănuit acum vre-o dona luni.

— Malta mită publică. Cu ocaziunea petre­cerii tipografilor romà ai din Arad, aranjata l i 9 lanaarie n. 1903, aa binevoit а saprasolvi arma­torii domni, cărora şi pe calea aeeaata li-se adaos cea mai profunda multa mită:

P. S. Sa Ioan I. Papp, episcop, George Pop de B&seşti, Alex. Moosonyi de Foen, Stefan G. Pop, câte 10 eor. ; Sara Raiau, P. C. S. Vasilie ăfangra, Dr. Aurel Cioban (Lipora), Vasile Goldii, Dr. Nicolae On su, Dr. Romai Velieia, Dr. George Popa, Dr. Iioob Hotărau (Siria), Dr. A. Marta (Lipora), câta 5 cor. ; Dr. iàstin Marsen, Dr. Cor­nel lança, Geler S., Dr. Teoior Bardan, Ioan Georgea (Boroşinen), I. P. S. S. Victor Mihályi, mitropolit (Blaj), Dr. Ssvar Ispraraia, George Рагзагіп, Dr. Ioan Német, George Feier (Boros-inea) Petra Trat«, Geraaim Sarb, câte 3 eor. ; Cornel Lszar, Vasile Arjoc», Mihaia Poporici, Serer Вэеа, Ialia Vaia, Dr. Gavrii Cosma (Beins), Livin linca, George Poporicia, câte 2 eor., Gli-gor Mois®, 1 cor. 20 fil.; Dr. L. Isoob, Ioan Vanoa, Traian Vaţan, GhJtft Pop, Hie Papp, Dr. George Ciuhanda, Aarel G&lnieeaaa, Vasile Oia-rin, Vâd. P. Clonda, Gsorge Gristl, Laca Raiea, Dimitrie Raioa, Ioan Raiea, Isidor Raiea, N. N., Ragaş, Bogoerioi, G. Mogaăilă, câte 1 eor. ; Iustin Olaria, Раізв Elena, câte 60 fil. ; Aarel Criitea 50 fil.; Petra Іаоа, Vetaria Castin, Mihaia Mi-los, Mihaia Valea, câte 40 fil. ; Simion A. Suain 50 fii.; Andiéi Moliorau, 20 fil. Total: 160 eor. 20 fil. Arad, la 18 lanaarie n. 1909. Comitetul aranjator.

— Vin d e deal de Ohloroc calitate escelentă este de vânzare Ii dni Cristini Secuii, Oyorok, (And m.) cantitate delà 50 litre In sus. Butoaiele sunt a se trimite tot Ia aceeaş adresă.

z Leao sigur împotriva boalei de porci, pre­tai unui pachet de încercare 36 de fii.

Fără căldură se poate face în timp de 5 minute romal cel mai bun materia pentru 1 1.32 de fii* pentru un litru de cognac 4 0 de fii., un litru de rachiu 20 de fii. La fiecare flacon se alătură ţi modul de întrebuinţare.

Cremt de lapte de ghiocel astăzi cel mai bun leac pentru curăţitul pielii şi a tenului, curăţă faţa ae pistriu în timp de trei zile şi o face albă fi catifelată.

Vdpseaua de păr Neril. După o întrebuinţare împramută părului cea mai frumoasă culoare originală, bălaie, brunetă sau neagră.

Dulapuri pentru farmacii de casă, articole de agricultură la preţurile cele mai ieftine.

Toate de vânzare Ia Fekete Mihály, dro­gherie, Târgu-Murăţului (Marosvásárhely, Szé­chényi-tér).

X Sticlărie, porcelanuri, lămpi şi obiecte k « lax de argint de china se pot ргоонга pe lâna preţuri fixe şi de Încredere la urmatul lai Malta ,. S o aa 1 y a 1, Koloasvár Kossuth Lajos ntca 4 вц eare e furnizorul mai maitor instiiate, întreprin­deri si eorporaţiani. Candelabre de biseriet, lămpi aaspendate 2 fl. 60, 12 pahare de asl oiselets 72 or.

Va rugăm să fiţi atenţi la firmă

U l t i m e » iMfovmaţlsxi&l

Camera. — Prin telefon. —

Budapesta 2O Ian. Azi s'a început discuţi» asupra reformei dărilor. Cel dintâi a luat cuvântul referentul Hoitsy, vestitul mameluc, care arată îndeosebi abuzai, ce se face în jurul fasionării veniturilor, şi fşi exprimă în­crederea sa deplină în guvern delà care aş­teaptă reforme sănătoase.

Ia contra proiectului vorbeşte democrato! ovreu Vâzsonyi, arată, că acest proiect o o copie slabă a legii de dare din Austria. Nu­mai o mică deosebire este, şi anume, pe când fn Austria se plăteşte de persoană cam 30 de coroane dare pe an, îu Ungaria se vine cam 59 de coroane de om. Va sl zică, tocmai de două ori e mai grea darea în Ungaria, ca în Austria...

Discuţia asupra acestui proiect, dupăcât se poate prevedea, va dara mai multe zile.

La sfârşitul şedinţei prim-ministrul We-kerle răspunde la interpelaţia lui Pető, dea­pre nenorocirea din minele de cărbani drAi Reşiţa şi delà Ajka. — Mai interpelează Markhot, Nagy, Csernoch şi Polit. Cel din urmă întreabă pe ministru, dacă are cu­noştinţa, că aşa numitul » proces monstru* din Zagrab, nu-i altceva decât o persecuţie politică.

Şedinţa se ridică la 3 şi jumătate.

Budapesta în 2 1 Ian. Şedinţa se deschide la orele 10 şi jum. Presidează Jasth. Se continuă desbaterea reformei dărilor. Cei dintâi vorbeşte Buzath Ferenc{, care în nu­mele partidului poporal primeşte proiectul, şi recunoaşte foloasele, cari rezultă din el. Nagy Sándor polemizează cu Ѵагзопуі.

Vechiul liberal Sándor Pál, constată, ci adunările cari s'au ţinut în timpul din urmă în contra reformei dărilor, aşa cum este ea exprimată în acest proiect, — nu pot fi socotite ca o acţiune ce se îndreapti în contra guvernului. Oratorii acelor adu­nări n'au atacat guvernul, ci numai proiec­tul reformei dărilor.

Acţ iunea part idului s t â n g e i e x t r e m e .

Partidul stângei extreme va avea astă-seară o consfătuire intimă, în care se vi hotărî, că membrii acestui partid să-şi dea demisia din toate comisiile parlamentare, şi se va stabili viitoarea atitudine a partidului faţă de noul proiect de lege.

Congresul liberal. Bucureşti, 8/21. Prezidenţii celor douî

corpuri legiuitoare, dnii Ferechide, prese* dintele Camerii şi dl Aurelian, preşedintele senatului au convocat pe ziua de 11124 c.

22 ka. n. 1909 » T R I B U N A« Pag. 9

"congresul partidului liberal. Va sä zică pe ~toţi reprezentanţii naţionali aleşi în cele "două corpuri legiuitoare de partidul naţio­nal liberal, pe toţi prezidenţii şi reprezen­tanţii cluburilor naţional-liberale din ţară.

Io acest congres se vor discuta schim­bările petrecute îa sânul guvernului şi a partidului. Mai presus de toate se va pro­clama cu strălucirea cuvenită noul şef, dl Jon I, Brătianu.

Varşovia, 20 Ianuarie. Aici s'a desco-

{terit o întinsă conspiraţie. Eri s'au arestat ntr'o casă 30 cetăţeni, între cari şi Zabo-

rovsky, directorul şcoalei de belle-arte, apoi un literat şi un preot catolic.

Alt cutremur.' Messina, 20 Ianuarie. Azi dimineaţă Ia orele 3 şi 45 minute s'a simţit un nou cutremur, care a ţinut 8 se­cunde. La 4 şi 15 minute alt cutremur, «are a ţinut 6 secunde. Pagube nu snnt. Ш frig şi plouă lntr'una.

Scrisoare din America. 4[Scrisl de economul Alexiu Codrean şi trimişi

prietenului siu Vasile Pop).

MII prietene Vasilică Ui trimit o cărtldcl. Prietene s l ştii aşa Ci sunt In America. America-i ţari mare Ne di la mulţi de mlncare...

Te rog prietenul meu bun Nu-mi ţipă cartea In drum, Firi o citeşte bine S i asculte toţi la tine. Judece-ml cum vor vrea Ori plăcile a (iceà.

л La care nui pici bine Ce scriu fn carte Ia Une, De au lipsi a — 'ndrepiâ Vini Ia America Pot la toate reflecta Nu ca In Ungaria. Căci In ţara cea ungari Soarta omului l-amari. De s'ar face fum şi praf Nu mal afli pan grai Soarta s l o uşureze, Cât de cât s l 'nainteze. Ba zlu c'ai înaintat Când tn groapă te-al blgat, Pandurul ia casi-ţi vine, Şi-aşa zice citri tine: •Porţia e de plătit Ori eşti dupit negreşit*. Darl in America Omului alti-l soarta. Au oamenii Dzeu Nu numai vegrehaitlu Ca aă vini mintenaş La om pe vegrehaitaş. Aoestea toate-s aşa Cam iţi sorin ea аіоіа.

Iabite amic şi frate Te rog s i ai bonitate Să citeşti şi mai departe...

La hiien com am ajnns Ga pe an voinic m'aa das, Nicăiri n'a stat pe loc Pan' am sosit la New-York. Şi tare m'am bucurat Sosind la pământ nscat. Un englez iată că vine „Roman Hairesp, hai ca mine" Şi aşa m'a aşezat Că 'n două luni n'am lucrat Iară la a treia lună Mi-au dat an ciocan Io mână un ciocan şi o lopată, Mi-au dat şi dolari Îndată...

Ştie boBol Dnmneseu Când voi merge-aoasă ea, Căci şi dacă en aş vrea

Na mă lasă inima S i mai trec iară marea La voi tn Ungaria Care mi-a fost mami dulee, Dar Ia ea na mă pot duce Căci In ea cât am trăit Foarte malt am suferit...

Frate Vasilică Pop Creascăţi mintea cât aa plop Spânei fratelui Butean Vasilică Şomoutean Si la doamna lui soţie Soţie de omenie Spune că le malţlmeie $1 foarte mult li iubesc, Că de când sunt ea departe Ei mi-au tot acris câte-o carte, Acum prietene Butean Na te pot uita şuhan Dară să fi hodinit Căci oa Mica m'am tâlnit àa venit din Test-Virgina La olaltă am dat mâna Poate a noastre neveste Vor lojarà astă veste Că noi anntem la olaltă Me cheltuim munca toată Dar sie fie hodinite Şi de Dumnezeu scutite Ai si In America Na 'ntăbulim moşia Că de bem şi ospătăm Noi lucrăm şi câştigăm. Dumnezeu s'au Indurat La olaltă ne-a chemat. Cam suntem pretinii de cruce Viaţa ne pare dulce Aicea toţi suntem fraţi De prin lame adunaţi. t

La paseri le pare bine Când «iei in ţări streine Vede una ca fi ea, Cum sunt In Ungaria Niel ea nu sunt cu bănat Dacă am pretin din sat A trecut şi el pe mare S-an depărtat aşa tare Noi la olaltă lucrăm Pe voi încă vă oftăm Să viniţi aici la noi Căi mai bine oa la voi Sit-ţi aduci şi muierea Aici tn America. —

Te bagă îctro maşină Şi capeţi dolari ia mână. Lucrăm numai şasă zile Pifttuţa-i bană copile La şapte ne apucăm Şi la şasă ne lăsăm, Atunci ne punem la cină Şi ne ducem la hodină Apoi toate nu-s aşa Cum eraa în Şomonta Aici nici na vezi milaia; Pâinea, carnea sunt de trăia Pâinea albă ca spuma Abia o pot mesteoa Sburânda-mi gândul acasă Li copii şi Ia nevastă. Oare ei ce au de cină, Cam s i duc ei ia hodini ! Poate ei nu au de ioc Nici un spaztr fript Ia foe. Dar America-i departe Şi Ooeanul ne desparte A noastre biete muieri Cer delà noi mângâieri Dar noi nici na patern şti Până lâna a'a 'mplini: Scriem din America Să dace ' a Ungaria, De acolo scrieţi voi Tot aşa vine la noi. Apoi facem cum patern Şi acasă ajutăm... Dacă voiu plăti din ante Iţi voiu scrie şi mai multe De toţi daci m'ol plăti Cu plăcere m'ol gândi, A v i scrie cu plăcere Cum petrec zilele mele în lumea asta liudatl, Unde daci vil odatl

A merge, a o l i s i N u te lasă inima. Să-ţi spun an lacra amar — Barna Benő ea notar E an domn de omenie, Multe mi-a făcut el mie Ca om Înţelept, ea minte Voi l-aţi pas de preşedinte, Are cap de bun student, La „Fonóiéra"-i agent. Ştii oă m'aa asigurat Când de-aicsea am plecat "Şi muierea i-a plătit Vre-o trei rate negreşit iâpoi aa ştiut să-i spână, Seonraţia nu-i bană Dacă's tn America Seeuraţia n'a ata, Ş i el bine a ştiat Când dreptul mi-l'a făcut, Că ea mă dac şi vă laa

••Căci am tras destul năcaz. I-a zis femeii aşa iNotiraí Bsnö Barna : Dacă n 'are bani de-a drept Să-i scoatem dia takarék De aeeea nn-i poveste Takarék şi-aici este Până ai spate şi mâni bane Tíksrék ori unde 'n lame, Dar să fie hodinit. Pâu'acama n 'am pierit. Să se hrănească de bani Şi să aibă mulţi duşmani, Din ceice oa ciopu 'n mână Cerşesc a loi Îndemână. Ascultaţi acum de mine Aicea a ca malt mai bine, Dacă n 'am grâa In hambar Am dolari la buzunar Ori de bate grindina Plata noastră tot aşa Executorul na vine Poate şi de ar veni Aidunó i-aş feleli. Apoi frate Barna-Bene El gândeşte că oa vreme S i facă ca mine-aşa Cum făcea în Şomcata. Poftească Ia America. Să-i plătesc datoria,

Mare, mare apă Iată Spane muierii odată C i m'ai trecut regalat Şi oă na m'ai Înecat Dar să se gindeasîă bine Când mai scrie cărţi la mine...

De când m'am jucat pe vatră N'am mamă şi na am tată Iar acnma om de zile Lisai copii şi copile Lisând pe misa cu ei Dragii tatii mititei Venii In America, Să-mi plătesc datoria, Dar s l nu găndeascl nlrae, C i le merge la toţi bine Precum fn Ungaria Aşa şi 'n America Vă sărut pe toţi cu bine, Nu ml jadecaţi pe mine. Toţi bine seamă luaţi, C i veţi fi toţi judecaţi. Ce celea ce vor mai fi A scrie m'oiu Îngriji.

№ . Ne pare rlu, c i din cauza lungimii şi-ж «шог vorbe prea aspre neam vizut siliţi să nu publicăm o mare parte din această frumoasă şl dadafă poezie.

F e l u r i m i . Amlralnl — t i c n i Cu prilejul trecerii asie

din viaţi, se scriu următoarele despre amiralul Rajzdestevnskl, tristul erou al înfrângerii deJa Оигішаг

In marina rusească numitul amiral eră numit amiralul cel tăcut. Cu prilejul plecării flotei de nord ruseşti spre spele japoneze, drum care m

4 luni, amiralul luni întregi ticea, nu vor-

Pag . 10 22 Ian. n. 1909.

bea cn nimeni. Dnplce a plecat din Marca Ba* fiel, n'a apus nlmlnui ce pian are, ріпй » ajuns m Oceanul pacific T icer» aceasta enervase p« oficierii săi. Ei crâ convins despre zădărnicirea În­treprinderii sale, dar daci aşa i s'a poruncit, s'a supus si a mers la — tr frângere sigură, cea mas îngrozitoare ce s'a petrecut vre odată pe m aie. Daci ar fi spus guvernului c l flota sa are s'o plţesscf, ar fl ajuns om pierdut. Şi-a aia declx Mal bine mor ca eroul

S'a dus deci spre Ciuzima, unde a şi lest grav rinlt iar coribiile de război ruseşti aproape

toate înecate. Căpitanul Wladimir, care a scris toate mtlm

pllrile de pe drumul lung, a scris despre aerul s in uimitoarele : >Pe drum se vedea c l este m-giijat. Primea telegrame una mai supărătoare şi mai proastă declt alta. Cei din Petersburg vo­iau din birouri s l comarde cum s l se poaiie lupta

Adesea II duceam telegrame cifrate (secrete) pe cari dupice Ie cetea, Ie rupea nervos. Dupice plecam din cabină, iezeam ci rupe creion, scrâş­neşte din dinţi şi Icjuri furios. Este cu i t i t mai Impunător c l pe tot drumul lung şl a l ient datorii şl mergea curajos spre Ciuzima, care s rimas mormântul flotei noastre.

S e caută un frizer român. Din Sebeşul-să­sesc ni-se scrie c l românii din localitate simt nevoia unui frizer remarc. Fiind o numărcasi das i de intelectul li şi meseriaşi acolo, existenţa lui ar fi deplin asiguraţi. De-asemenea se sfii şi un local coiispurjzătcr. Doritorii se vor adresă dlui Zevedei Murişetnu directorul bincei >Se-

beşcanac.

Bursa i e mărfuri şi efeete din Budapesta.

Budadesta, 17 Ianuarie 190©, ÎNCHEIEREA ia 1 ORĂ ţi ]шв. :

ОгіШ pa Aprilie 1900;(100 klg.) Я 0 4 - 2506 Săcart pe Aprilie 1996-1999 Casars* pe Mala 14-44-14-46 Ovis ps Aprilie 36 93" 17-—

Preţul cerealelor dupl 100 klg. a fost următor

O r i a mm De Tisa — — • 25 K. 5 5 - 2 6 K. 35 fl Din coasnfatul Albei — 25 5 2 - 2 5 95 3S

De Pesta — — — — 25 » 35—26 05 'À sMniţenes@ — — — 25 40—26 30 s De B a d c i — •— • 15 » 4 5 - 2 5 20 ;í

20 » 10—20 30 э Orz ol de nutreţ, cvalit 1. 16 10—16 30 a

» de calitatea 11. 15 7 0 - 1 0 00 t

O v i s de » l 17 * 25—î? s m S

» > > II. 16 95— î 7 > 25 3

Cucuruz — 13 80—14 Э 20 ?

B I B L I O G R A F I E .

D e l à librăria „Tribunei" din Ä r a d s« mai pot căpăta următoarele calendare pe », e.:

Calendarul delà Cluj, preţul 20 fii plus 05 Sl. porto.

Calendarul ilustrat al Bibi. pentrn toţi, р г ф ! 30 fil. plus 06 fil. porto.

Calendarul literar şi isterie, preţul 1 cor. pios 10 fii. porto.

Calendarul naţional al „Foii interesante", pre­ţul 36 fii. piue 05 fii. porto.

Calendare! delà Arad, preţul 50 fll. pine 10 fii. porto.

Calendarul „Minervei", preţul 1 cor. 25 fii plus 10 fii porto.

Calendarnl Ilustrat, preţui 1 cor. plus 30 Ш. porto,

* O lucrare cnerltoasă. Zilele acestea i apSrul

m Bucureşti a şaptea ediţlune din »Oramit'ca germară români, pentru Invitarea uşoară şi prac­tici a limbii române de către streini", studiu da­torit cunoscutului şi apreciatului profesor român, domnul i. C o n ; a , delà şcoala luterani din Bu­cureşti.

In urma nnel experienţe îndelungate şi, ca o urmare fericiţi a muncii nepregetatc şi aîărui-

toare, aceasti carte comparaţi cu altele, care au acelaş obiect şi urmăresc acelaş scop, prezinţi foloase netfgldulle şi calităţi de metod, deo­

sebite 1. Autorul este un eminent cunoscător al limbii

rcmlne şi al limbii germane, calitate foarte rar întâlnită Ia profesorii respectivi ai şcoalelor noastre.

2. Ptima parte, referitoare la fonetici şi mor­fologia românească, are un cadru de generalităţi, unde claritatea şl sistemul înlesnesc foarte mult priceperea, memorizarea şi aplicarea cunoştinţelor; alfabetul literelor cirillce este o Inovaţiune bună, indicând formaţiunea limbei române şi mărind curiozitate! străinilor pentru ştiieţa li robei noastre. Preocuparea autorului >de a câştiga timpul şi

inima cititoruluic este pe deplin satisfăcută, 3. Pârlea etimologici este Instfieţiti de con-

versaţluni foarte bine alese şi formulate, pe lângl regulile propriu zise, care reies cu prisosinţă din lecturi. Partea lexicală este întocmită cu mulţi măsuri şi (ilmicirea cuvintelor In limba români este f i r i cusur. Siguranţa cunoştinţelor şl rezul­tatele experimentelor se Iubi ră minunaţi Nici o ezitare, nici un echivoc, nici o confunziune, când se iştern exemplele şi se f ix«z i regula. Exer­ciţiile de tradus zugrăvesc viaţa şi momentele ei având legături şi intere». Din acest punct de ve­dere, apropierea cu cărţile pentru limba francezi i le distinsului prefesor C. Litzlca, este evidenţi şl demnă de a fi Imitaţi.

4. Deşi pe un şpsţiu restrâns, nu lipseşte ni­mic din eeeace formează strictul necesar al limbii, formale şi practice. Utilizând această lucrare cu inimi, rămâi surprins de rsulţlmea cunoştinţelor dobândite ; este ponte singurul şi cel mai bun mijloc de a Invita, ru cmi.raţiune şl încredere limba noastră. S'au ficut toate sacrificiile pentru ca erori s l nu fie strecurate nicălri, iar stabili­mentul g rí fie Socer, prin relieful şi curăţenia ti­parului, merită relnoirea elogiilor ce — pe drept — 1-se fac

6. Baciţile referitoare Ia „Stil şi Compoziţlcni" sunt scrupulos studiate şi cuprinsul lor prisoseşte prin temeinicie şi praotioitatc. Fără a alerga dnpă nnme de scriitori Hueíri, actorul alege ce este bon delà molţi diatre cei modeşti şi t n sacrifiai principiul Înainte» unei atenţioni sau măguliri, pur personale. Este o mici enciclopedie In Între­gul ei, opera d* care vorbesc şi învingerea in­diferenţei, a greutăţilor provenite din abuzul sau lipsa necesarului %\ captivarea timpatiei intelec­tuale auBt tot atâtea calităţi, pentru care felicit călduros pe dl profecer Cionca.

In rezumat, printre multele lusrări grăbite şi tendenţioase, chiar In egorai ddbctie al şaoalei, este rar şi Îmbucurător să mai salntim, barem din eiud în când, apariţinnea unei Iccriri, In eare se oglicdeşte:

"malta gândire, „mulţi metoda si „foarte multă folosinţă".

Poşta Administraţiei. N. Dorea. Lidtmos. Abonamentul dv. espiri la

24 Februarie 1909 Cassa de păstrare. Miercurea. De aici nn s'a

sistat ziarul. Merge regulat. Trăiau Craşovan. Budapesta. Te regim a ne

comunica numărul exemplarelor cerute. Ion Borţon. Bârna. Am primit 2 cor. abonam,

până la 1 Ianuarie 1909. Iosif Uran. Toracul-mare. Am primit 3 cor. a-

bonament pâni la 1 Aprilie 1909. Emanuil Iosa. Săonsigi. Am primit 4 cor. abo­

nament pân i la 1 Ian. 1909. Costa Rója. T. Mlclăuş. Am primit 2 cor. abo­

nament pâni la 1 Iulie 1909. Petru Olsriu. Ceb««. Am primit 4. cor. ssbon.

p i n i la 1 Iulie 1909. Gheorghe Stancin. Sân-MijliuşuI-mare. Am

primit 4 cor. ea abon. până ia 1 Iuiin 1909. Iuon Lugozac. Tai ţ. De sici s'a trimis. Lazar Boati. Felaar. Din greutăţi tehnice nn

putem trimite de 2 ori ziarul, sau nnmai odat i sau In flecare zi.

Ioan Berten. Covsşd. Am primit 4 cor. abona­ment pe annl Întreg 1909.

Gbeorge Epure. Tiûvannl-mio. Am primit 2 o. abon. pân i ia 1 Iulie 1909.

Iosif Zeriu lui Ioan, Ţrbei . Am primit 4 cor, abon. pâni Ia 1 Inlie 1909.

Onea Uriu Bon. Boroşşebeşjj Am primit 6 cot, abouamet până Ia finea anului 1909. »

Stefan Bog. K ö ö l Am primit 4 cor. ca aboi, pe anul Întreg 1909.

Todor Coman. Kt tirani. Am primit 4 cor. abo­nament pân i Ia 1 Inlie 1909.

Petru Andrei. Prilipeţ. Am primit 2 cor. abo­nament pân i la 1 Octomvrie 1908.

Teodor Bărdar. Cnied. Am primit 2 cor. aboi nament până Ia 1 Inlie 1909. °

Lazar Vilait, L»lsşir>ţ. Am primit 2 cor. abo­nament până la 1 Inlie 1909. De aici merge zii-1

rul regulat. Reclameazi la poşia din Bârzava. Stefan Todor. Voivodinţ. Am primit 2 cor. a-[

boniment p i n i la 1 Inlie 1909. I B. Honsel. Aiteptăm. E Ioan Roşea. Mercina. Am primit 2 cor., abo-'

nament până la finea anulni 1908. Te rugăm, if ne trimiţi şi pe 1909 Înainte.

Dim. Hnzrr. B í r á j a . Am primit 4 cor. aboni-j ment pe 1909 Întreg.

Damian Crecinn. Мвгяпі. Am primit 4 cor. oi' abonament până la 1 Aprilie 1909.

Pavel Rcman lui Gonit. Todor Rnss tânăr1

Şiefsn Şiclovsn Ini Aroadie, George Straja lolai Rnsan Gheran, Şeitini, Am primiţi delà toţi câtf 4—4. cor. ca abonament pe anul Întreg 1909.

Petru Csd&r. Agârbioi. Am primit 15 cor. !ij abonament pe 1908. M«l aveţi rest ds 5 cor p» 1908. ,

Mai mnlţi studsmţi. Dptâr ia n'a plătit abon*1

ment prin urmare nu * put? m trimite ziarul. 1

Nie. Vi*d. Selembcrc. Am primit 10 cer. abtb nament până Ia 1 Iunie 1909.

Ignatie Vişoiu. Che Im te. Am primit 28 cor, abonament p i n i la 1 Aprilie 1909.

Pani Ardelean. Dnbeşii. Mai «veţi d i plătii pe lunile Oct, — Dec. 1908.

Tmian Caiţnn. V*lesirsare. A m primit 10 cot, abonament până 3a 1 Martie 1909.

RcdàcîcA< ге8рсп»аЫІ Constantin Savu. • Ы\*т proprietar G e o r g e Ntahln.

C o p i i î n ţ ă r c a ţ i să îngraşe repede, se fac voinici şi rumeni daca consumă nutrefive Emulsiunea SCOTT.

Copii preferă şi mistuie uşor

E m u l s i u n e a S c o t t . Doctorii şi moaşele recomandă pe toi rotogolul pământului 7

Emulsiunea Scott. căci cunosc rezultatele excelent pro duse de Emulsiunea SCOTT.

Preţul unul f lacon veritabil 2 cor . 5 0 fll

De vânzare în toate farmaciile. La cumpărarea Emulsiunei a se lua seamă b

marca metodului SCOTT — care este pescarul

I n s c r i p ţ i i ş c o l a r e conform ordinaţiunei ministrului de culte şi instrucţiunci, precum şi a forurilor bisericeşti-

şcolare, se află spre vânzare la :

Librăria d i e c e z a n ă din Arad, I ' r c ţ u l 8 c o r o i i i u î .

Caut re 1 Februarie n- o ch i l i e cu întrare s epa ra t ă , aranjată f r umos la o familie in-teligentă. R o g a fi avizat la adresa :

Lengye l Testvérek Andrássy t é* 15,

J

Nr. 5 - 1909. » T R I B U N A c Pag. I f

A apărut

„PreWJeri melodice din Istorioare biblice

! op auxiliar pentru catiheţi, de N i c o l a e

C r i ş m a r i u , paroh-catihet.

[ In literatura noastră ramul catihetic a rămas «̂cel mai negligat. Biserică şi-a luat o nouă în­

drumare: mântuirea sufletelor prin catehizare. Bar catiheţii preoţi simt lipsa de opuri catihe-Htioe, pentru a se ajuta în misiunea lor.

In lata acestor constatări, opul P . N. Criş-amariu a binevenit cu atât mai ales, că cuprinde Ijpe lângă partea teoretică a metodului, toate ^prelegerile din materia biblică prescrisă pentru Mcoalele elementare, lucrate după treptele ior-ршаіе şi însoţite de harta istorică a palestinei, i In predare sunt marcate toate momentele p r inc ipa le ale materiei din fiecare piesă, pre-Escum marcant e întreg procesul, pentru a în­l e s n i preparea catiheţilor.

; Intreagi cartea trădează mult studiu si bună­voinţă. De aceea cu tot dreptul constată cupid-

'••'•tett dl profesor Dr. P . Pipoş, că : „aceste pre-Ulegeri sunt un povdţuitot potrivit pentru caiiheţit. \ Opul constă din ao coaie si costă 4 cor . '•.plus 20 III. porto. Se capătă la antor în I B a r a c z h á z a (Temesm.), la l i b r ă r i a ,

ET r i b u n a " , la l i b r . d i e c e z a n a i n A r a d , precum şi la librăriile mai în-

_ m n a t e din ţară.

A N U N Ţ . I Recomandăm proprietarilor de vii ca toată Ucăidura t o v ă r ă ş i a agricolă românească

U l i nurul'- l n s o t ' r e economică cornerci-jlH IIУ U1U1 aia în Elisabetopol (Erzsébet

'•varos) care vinde altoie de viţă de vie de "de toate speciile precum şi viţă americană «cu şi fără rădăcină şi la dorinţă Însoţirea *dă Instrucţie gratis ori cui în toate ramurile "riţiculturei.

Heinrich Kirst, | Antreprenor de zidirea mo­

rilor In

T | UJVERBÂSZ Nr. 159.

Ofere produsul manilor sale pentru

4 1 mori sistem cilindric, şi primeşte

arangearea complecta a morilor. = =

după cel mai nou sistem Werner. Şcripeţ de cilindre, maşine de gris, tarar, precum şi orce mon­tare a acestora tot după cel mai nou sistem.

Se primeşte şi ori-ce recon­strucţie cu preţuri ieftine şi seYiciu solid.

Se caută un c o r e s p o n d e n t de limba română-maghiară, care să cunoască şi limba germană, eventual un p r a c ­t i c a n t cu salar începător pentru un biurou (cance­larie) mare din Ardeal.

Ofertele să se trimită la administraţia > Tribunele.

Z é n p u l de gumă deja după câteva zile e'a dovedit prin mii de sorisori de recunoştinţă

dovedeşte că s p e c i a l i t ă ţ i l e ( p r e s e r v a t i v e )

pentrn dame şi domni, inventate sab numele Zenith sunt cele mal de încredere, na strloă sănătatea, оѳѳасѳ era defectai celor de până acum.

Preţul- 1 duzină de Zénith pentru domni 8 cor., I bocată Zénith pentra dame 7 cor.

La comandă vă rugăm să 'fiţi atenţi la numele Zénith, cam numai atunci ѳ veritabil, dacă ѳ prevăzut ca marea Zénith. — Se trimite tn străinătate şi tn ţară pe lângă cea mal mare discreţie, reoom. şi ou rambursa.

Agentara principala tn Ungaria :

DEUTSCH IZIDOR magazin de instrumente medicale şi pentra îngrijirea

bolnavilor. S z a b a d k a , K o s s u t h - u .

Strămutare de C ă m ă t ă r i e !

Am onoare a încuaoştinţa on. public, că

din str. Eötvös Nr. 11 íam strămutat-o în

s t r - Sina N r . 4 . Cu stimă

P r o k o p e t z J ó z s e f .

G m e i n e r I fabrică de curele pentra maşini.

Din cea mai bună piele de curele.

Mai multe feluri de c u r e l e d e cusut şi d e legat î n c e a

mai b u n ă calitate.

Curele de mânat din prima calitate de piele.

Pret-curent şi modele se trimit după dispoziţia on. public.

Procuraţi

ia „TRIM" Arad, str. Deâk Ferencz 20

„ C a n t o r u l B i s e r i c e s c "

aranjat de

SEORGE BUJIGAHU învăţ . î n De l ib la ta .

Cel mai practic op bi­sericesc, cea mai bogată antalogie a cântărilor bisericeşti Ia români.

indispensabila Iui necesitate o documen­tează iuţala cu care a trecut prima ediţie în u n an 1 0 0 0 e x e m p l a r e .

Opul să extinde pe 4 4 4 pag. octav mare, pe 2 coloane, litere latine, tipar roşu-ne-gru. Cuprinde rînduielile tuturor sărbăto­rilor de peste an, precum şi tipul bisericesc. Op aprobat de consistor!

Legătură artistică, confecţionat la prima compactorie din Budapesta.

P r e ţ u l unu i e x e m p l a r broşat 1 0 c o r . l egat în pânză frumos aurit 12 cor. , l egătură l u x Va p ie l e 1 4 eor. Lux nu se mai află, numai după comanda specială bucata 16 СОГ. plus porto postai 6 0 fii.-

Fiecare exemplar e provăzut cu scuti-toare (tock).

întrebuinţarea » Cantorului Bis.« dispen­sează pe toate celelalte cărţi bisericeşti, ca: mineiul, triódul, penticostarul, molit-velnicul etc.

Pe table e gravată sfânta Treime şi cei 4 evangelişti, după Smigelschi.

Raritate bisericească, mai 200 exemplare de vânzare.

Cel mai frumos dar de sărbători bisericilor şi specialiştilor bisericeşti.

Administraţia tipografiei şi librăriei „Tribunei".

Pag. 12 » T R I B U N A « Nr. 5 . — Шші

C u p lăt i re în r a t e ! arme de vânători, & Ш revolvere. & Щ

l a — M a r e a s o r t i m e n t ,

I O A N K A L E N D A , î n O r a d i a - M a r e , (Nagyvárad)

lângă biserica Holdaş. Telefon pentru comitat 245.

Schwalb Kálmán şi soţ. fabrică de meta l e , de c i a -:: sornice de turn ş i de : :

l a n ţ u r i « ^ в ^ ^ ^ ш i s xj r > r » j e s t a VII. Strada D e m b i n s z k y 3 2 .

Se fabrică, lanţuri patentate, din aramă tare presate prin ce posed o capacitate ire-sistibilă; precum şi laţuri îmbrăcate în aramă roşie pentru decorat mobile, în toate formele.

Fabricaţie de prima calitate şi unică. Catalog ilustrat la dorinţă gratuit şi franco.

C e l e m a i b i n e s e m i n ţ e d in l u m e . F o n d . î n a . 1 * 8 2 .

Cea mai eitină sursă de cumpărat ! ' l i ™ u ü K O J Y T S E f f GbZA /? ţ>

ntBRtí ' ' __t Í .

M e d i a ş - M e d g y e s

— Piaţa târgului. (Markt plaz Nr. 8). — Depozit bogat de tot felnl de ciasornice de bu­zunar de anr, argint, metal şi nickel, Atrticole optice de anr şi argint. Ochelari şi zvikeri de

argint de China, patentate prin lege.

:: Reparaturi solide şl eltine.

= — ' — " - ^ - s s a

Corespondenta in limba român In lumea întreagă cele mai bune maşini de cusut şi biciclete Durkopp,

precum şi cele mai bune maşini eco­nomice le transportăm cu plâtiri în rate mici lunare sau treilunare. in care comună vom avea cel puţin 6 cumperători, acolo croitul şi cusutul femeesc în cursuri de 30 de zile îl dăm gratuit, cumpărătorii vor fi ins-

truaţi pe deplin. Corespondenţă în limba română. Ca ierieţi trimitem carie de preţuri. Fischer Gyala és liai,

Maros-Vásárh ely.

V ( i", F > ii ii

K O Ü T S E E C O E Z A mai nainte Cbszner Károly

î n D E B R E Ţ I N (Debrecen) recomandă revânzălori'or seminţe de le­gumi şi de flori în tocuri fine în dulap de vânzare foarte frumos ornat, pe lângă rabat mare. Catalog de pretori trimite gratis.

ADOLF HANECKER :: DEPOZIT DE GÂFEA DIN FIUME, ::

T i m i ş o a r a , ( s u b u r b i u l l o z e f i i i ) .

Ofe r ă franco pentru o r i c e staţiune p o ş t a l ă cu r a m b u r s :

1 kgr. R i o 1 » D o m i n g o m ă r g e a 1 э C u b a 1 » M e x i c o 1 » Java 1 » M o c c a

f. 1-20 f. 1-30 f. î -40 f. 1-50 f. 1 6 0 f. 1.60

Pentru înleznirea distribuţiei cafenii se trimite şi în pachete de câte 1 kgr, şi dă

câte jumătate de kgr,

Casă ie vânzare. O casă cu drept de licenţă, birt, duchiaţ|l

trafica, la colţ, în centru, poziţie bună, cu 5(|l mere (încăperi) şi deosebit în curte grajduf|| cămară, şi grădină, se vir de de moşie m-ă chirie. Doritorii a se adresa proprietarului Ц

S i m e o n Muntean»/; Temes-Murány.

K A R L H O R E D Í m a g a z i n d e m o b i l e .

N a g y s z e b e n , Salzgasse Nr. i

Magazin de dulapuri, mese, scaune, scatj de copii, paturi, divane credenţe, paturi , bucătărie, spălător şi tot ftlul de me(

scaune din lemn încovoiat, scaune culeaj • foteluri de biurou, îaluret cu şurup, mtj de ceai ş. a. Sunt t o t d e a u n a în depoz;

Oltoiuri d o

struguri expediază,

g a r a n t â n d de sol »Sort iment bo­

gst, caro de ani e recunoscut de primii şi cei mai trainic.-

M ü l M m e n f i első-szőlőoltYfaj-tekf

^оргіейГт" C a e p « . F I FFlgjree, M e d g y é s 2 3 ? s z . (Nagykûkullô megye).

= = Poftiţi ?l cereţi preţuri curente ilustrate! = Din preţul curent s e pot ceti scrisori de recuno­ştinţă din toate piirţHe ţirei ; şi »şa toţi cei c e do­resc se c c m s n d e pot cere mul intălu informaţii iBl deia rersosnele cunoscute a ş » verbal ca şi Înscris, despre încrederea ce pot avea în ferma de sus.

Szeszák F. és ] fabrică de trăsuri aranjate cu é l ec tr i c i t é

Kolozsvár, Malom-u. 12. % Mare magazin de trăsuri, care îndestule^ -~ ori-ce pretenţii ; atelier de réparer®. -.1

Fabrică de calese asortată cu toate maft|

nele moderne tehnice. ц In Cluj ş l jur e tinica fabrică, în care se pregăteşte Uf' овгѳ prrte я tr&surei: fabricăm r o a t e , facem lacra • ăe fierar, jyiesla.tr şi de l u s t r u i t subî eon4,| cere» mea p e r s o E a l ă , cu preţurile cele mai moderate.' ' Ţinta noastră principală e: lucrare bună şi solidă, di ' Ieftină.— Serviciu prompt. — R A s p u n d e m іягле j d i a t c o r n a n d e l o r d i n p r o v l n c i & f 1 ' Becomandfim diversele părţi de trăsură, cari яѳ v&nd;«(l вшаііѳіѳ „mântuitoare de norolu* cu şezutul închis bin» j

Fondat în 1870. ————— Preţcnrent gratis.

A N U N Ţ U R I pr imeş te admin i s tra ţ ia >Tribima« щ l ângă preţur i le c e l e mai modérait

T R I B U N A * Pas. 13

B E R E A , B A K S Ö R ' d e

Sâu-Mcolaul-шаге (N.-Szt-Miklos). Cea mai plăcuta, mai gustoasă şi mai nniritiYă beutură pentru sufe­rinzii de anemie, neryositate, slăbire şi insomnie, precum şi pentru slăbănogi.

FABWCH DE BEfiE soc. pe acţiuni în Nagy-Szent-Miklós.

I

I

S

Prima fabrică pentru şlefuitul sticlei, pentru g lucrări artistice de sticlărie şi fabrică de *

oglinzi din sudul Ungariei A r a d V, Péeskai-ut 17. Telefon 525.

ei-» pus în funcţiune uzinele sale în ziua de 21 Oct. 1908.

Eiectueşte repede şi ieftin comenzile următoare :

Oglinzi ş lefuite sau simple, lucrări de st ic lărie artist ică încadrate în aramă pentru instalaţi i de vitrine, geamuri călite, oglinzi de Veneţia. Lustruiri

— — de Oglinzi vechi cu preţuri moderate. — —

S c h m e r e k & S c h n e i d e r Fabrica de maşini, instalaiaţii eleertrice şi electrotehnice. <§> T e m e s v á r - J o s e f i n , B o n n á z - u . nr 14. ф% <§>

Recomandă m o t o a r e cu ulei, gaz aerian şi benzin şi l o c o m o b i l e pentru mori şi uzine electrice, precum şi orice fel de industrie cu preţuri şi condiţii favorabile de plată. ЯШ Catalog de preţuri se trimite la dorinţă gratuit şi porto-franco. Recomandă fabricaţiile sale proprii it

« IE5 I IU iabricS de casse de bani

N a g y s z e b e n

c a s s e d e b a o i de orice mărime şl con­struite din materialul cel mal bun şl mal trainic Fahrinâ» d u l a P u r i

r P a n -rflUUbdi cerate, safe-de-posite, încuietori-safe pen­tru casse de econmii, du­lapuri de bani şi docu­mente totfeiul de articlii ce se ţin de branşa asta. Recomandă de-asemenea practicele (maşini)

• cuptoare de fe*t • în toate versaţiile delà execuţia cea mal

simplă până la cea mal elegantă. Atrage atenţiunea on. public din localitate şi

din împrejurime asnpra atelierului sau de Ф lăcăfnşerie, şi constraefit ф care -i cel mai mare din tot Sibiiul şi рѳ care l-am instalat conform eorinţelor moderne şi l-am înzestrat ca pateri excelente de mancă! Primesc ori-ce-fel de construcţii

atingăto&re de această branşe, precum :

lucrăr i d e la clădiri , portaluri , s c h e l e şi gratii d e fer, î n ­grădiri d e fer Ia c o r i d o a r e şi b a l c o a n e , geamlâcur i , uş i d e fer, îngrădir i d e fer, la m o r m â n t u r i , c i ş m e l e şi o r i c e Щ Ш lucrări d e fer şi lucrări d e bas-rel ief . Q Q

Trimit gratis şl franco deci* ziunl (proiecte de cheltuell) pentru casse de bani, maşini

de feri (şparchert) etc.

= E . P u r e c e s Sibiiu, Schmidtgasse 19 .

îăpseala de păr „Coroana" g (» Korona< hajfestő). • •

Singura cànealu de păr, care e de în- ф credere şi nu conţine otrava, nu mur- ф direşte albiturile, nu-şi schimba coloarea Щ şi văpseşte pirul imediat. Se găseşte în ф colori brune, negre şi negru închis Щ

în farmacia „la Coroană" m (> Korona« gyógyszertár) Ш

Becicherecul-mare (Nagybecskerek) . J F*i-eţ«l 3 c o r o a n e . И

fabricant de funi i , ţesături , de grilajuri, d e s i te şi sa l te le de sârmă .

i > 12 12 re і з c 13 rv. Recomandă preparatele sale de sârmă ca : ţesături de sârmă din aramă fer şi ţine are în depozit pentru mori fabrici şi scopuri agricole. Recomandă sita de ven­tilat sistem Bachler. Pregăteşte ţesături de mână şi fabrică la în­grădit de grădini, curţi de galiţe, sită de sârmă cu ramă de fer la lu­crări de pământ, nisip, petriş ş. a. Apărătoare de scântei la lo­comotive, mori şi coşuri de fabrici. Somiere elastice pentru pat pe staluri de fer şi iemn. Cu un cuvâot tot felul de lucrări ce

se ţin de aceasta branşe. C U P R E Ţ U R I L E C E L E MAX, M O D E R A T E .

І • I

Ф

• I • i

I

Pag. 14 » T R I B U N A « Nr. 5 — Щ \

tele pe minut 1 bacatX cor.

Cor. 1-90 Părţile constitutive delà maşina de tocat came. a) Inel de capac, b) Disc găurit, c) Cuţit, d) Şiroi delà întorcător, e) Intorcător, f) Meiciul, g) Tăiş.

— Fiecare să capătă separai. —

M a ş i n i d e tocat carnea 12 20 22 32Fcn roată de repezit

V« Va »/« i l IV« IV« 1»/« kg. 3-40 4-10 5-70 6-Ѳ0 650 11-40 10-40 20-60..

Fiecare maşină, prin introducerea unul umplător de cârnaţl se poate folosi cn umplător de cârnaţi. — 1 umplător de cârnaţi cor. —'46.

Cuţite d e c a r n e sub garantie pentru fiecare bucată delà 56 până la 90 fiieri calitate bună dar fără garanţie » 44 » » 68 »

Oţel-magnet-diamanî de Dick

Nr. 99 într. lung. 36 cm. cor. 4-70

Nr, 83 într lung. 29 cm. cor. 3-90

ß Nr. 123 într. lung. 19 Va cm. cor. 1-60

Cuţit d e î m p u n s Nr. 7 cu inânete albe :

Lungimea tăişului 6 7 8"

cor. 1-30 1-50 1-89 Cuţit de uc is

Nr. 8 plasele pofiite ca :ш-punsătosre de aramă:

5 Va 6 7 S" Cuţit de Dick

Lungimea tăişului 4Ѵз 5 cor. 2-10 2-40 2-70 2-90 3— 3-4U

Oţelele şi cuţitele Dick sunt fără seamăn, cele mai bune, ce Ie pot recomanda.

r ^ r ă / v â l l e n o u a !

P A P P G Y Ö R G Y Deposit de diferite nnelte hirurgice în Ardeal, magazin de bandage şi instrumente optice. Ateii! r aranjat cu motor. Nickelare

dinamó. Tocilă artistică.

C l u j (Kolozsvár). Telefon791. Mátyás király tér Nr. 5

lângă prăvălia dlui Ákontz Sándor.

zzz I P r A v â l i e n o u ă !

Ajttta-ţi şi îţi va ajuta şi Ptimiiezi Acest adevăr de aur sc poate ajunge numai aşa, dacă»

sufere foloseşte m i j l o a c e d e v indecare , cari pe lângă ti nate întrece ori-ce aparat scump, atât în privinţa duralităf şi a efectului. | t 9 І V f t t l î ( ( s e P o a t e foloj C o r d o n u l e lectr ic 99 V « a i ¥ A l i i s u c c e s sigur Reumă, răcea lă , nervos i ta te , Ia boa lă ş l rea spinării, s t o m a c , impotenţă , paral le le ş i a l te l e . — :

Scrisoare de recunoştinţă » Francise Veis, cârăsmar, Sibiiu. I cu bucurie la cunoştinţă că prin folosinţa aparatului „ G a l v a n i ' simţit multă ameliorare în boală mea (trabesdorsalis) aşa încât nu am nevoie nici de cârje. Aparatul deşî îl folosesc de un an fum nează fără cusur. Singurul fabricant :

Ş t e f a n K m o s k ó , ä S i b i ( I V a g y s z e b e n ) T e r e z i a n u m ГѴо. 11.

H a e p e r m i s ттГ'ѴІАттот£: care înTCBakşte toată casa. Isvorul cel mai eftin de al procura ela

marele comerciant de maşini de vorbit pentru u n g a r i a şi R o m â n i a

S Z E G E D , Könyök utca 3 s z á m . Se vinde cu condiţii de plătire in

rate. Pe lângă garanţie. Aa eosît nregfstrări nuci

româneşti, cântă;! şl r«azld cu forţă naturală. — Preţul curent se trimite gratuit - c

Se caută contra vânzători ! "~ Corespondenţa se face în limb» Uiaghiarà, germană şi franceză.

Cu stimă: totfí jözsctw

revistei nu-str*<tc pen-

^ Apare de doul pc lună cu colal rarca celor msij scamă scriitorirg

tru litera­tură şi artă 4)

Anul al YIIMea. Red. şi adm. Sibiiu (Nagyszeben) Schewisgaţj A b o n a m e n t : •

1 an 12'cor. (România 16 cor.) Ed. de lux: 1 an 2o cor. (Rom. 25 cj 6 luni 6 * » 8 » » > » 6 luni Io » » 13 î Pentru preoţi săraci, învăţători şi studenţi: 1 an 8 cor. (îţom. 14 cj

Abonaţilor cari vor plăti abonamentul pe un an întrfg, până la 1 Febrî 1909 li-se acordă următoarele p r e m i i : .

1. Abonaţilor la ediţia de lux sau cu 12 cor. (Rom. 16 cor ) : t r e i volumq ales dintre cele înşirate la vale sau «Iliada* lui Homer, trad. în versuri de O. Ш (cu ilustraţii). j

2. Abonaţilor cu 8 cor. (Rom. 14 cor.): d o u ă volume pe ales sau «HiadaJ preţul de 1 cor. i.O fii. în loc de 4 cor. I

Volumele amintite sunt: I. Agârbicesnu »Dela Ţară*. — I. Ciocârlan „Tii nostru*. — Z. Bârsan 'Ramuri*. — A. Gura „Icoane* — O. Qoga »Poezii«. — LI seanni ^Primele versuri». — M. Cunţan >Poezii*. — E. Farago • Versuri*. — I. Sli »Mara«. — M. Gorkij »Nuvele«. — A. O. Maior «Biblioteca Copiilor* (vo!.lisau 1

>Coşbuc György költeményei', trad. în limba maghiara. Pen t ru cheltuieli de postă sunt a se adăoga 50 fiieri.

înainte de a comanda balanţă, cereţi catalog de preţuri de f a b r i c ă de b a l a n ţ e .

V I C T O R H E S S , S i b i i u . Căntar cu pod provăzut cu regulator cel mai nou sistem montat în pod de fei Nu e nevoe să mai esplîcăm ce importantă are cântarul de vite şi cu pod in toate comunele, pentru neguţătorii şi îngrăşătorii d<

vite, economii de pământ şi agronomi. Chitr de setea dorim ва atrapem atenţia onoraţilor cetitori asupra fabricei d< (áttsro tn red din Ardtal a lui V I C T O R H E S S care a expus în expozi lift iagnkcluă din Pécs câteva căniare eu pod pentru a fi folosite. Firmă dis

pene de multe recomandaţii dela primele firme şi autorităţii G a r a n ţ i e se dă pentru flooare

cântar. Reparaturi şi schimbări, «măsu­rat s p e cial i t&ţi i , se execută

grabnic.

Referinţe delà firme şi autoritate primul ran(7, stau la dispoziţie

Liste de preţuri gratuil

[f. 5 - 1909 » T R I B U N A « Pag. 15

• • • • Instalaţie electrică! Instalaţie electrică!

DERTÜL JÁNOS 5Я| т

r^rrAwr^rrArrÁjrAjrJ Ѵ ^ TAY TAT VATTÁT ^ГАТTAT

S z e g e d , F e k e t e s a s u t c z a 16. Primul atelier de ascuţit şi твіігаі bricele din Seghedin,

Deposit de brice (prima calitate), foarfeci, cuţite de buzunar ţi de cuina, precum şi de diferite obiecte de oţel. Ascute şi melirează maşini de tuns pentru oameni şi cai, cu preţurile cele mai moderate şi se angajează să pregătească orice obiecte de branşa aceasta.

Muncitorii primesc — favor. —

Ţine 'îa deposlt toti ar-ticlii de frizerie.

6 brice trimise deodată > spre ascuţire, le expediez

po rto-franco.

Telefon 149. 4

Telefon 149. Telegram adr. : Lászloczki , hentes.

д Am onoare a aduce Ia cunoştinţa onor. public că în

I ţj fabrica m a s l f l i s йпЩт в m N m

I n v e n ţ i e

E an preparat neimitabil ca efect minunat

lichidul Elza pentru mâni — care dapă prima folosire face manile albe ca zăpada şl catifelată. Manile

roşii deja după o scurtă folosire le tnălbeşte.

Ate miros plăcut, se poate îolosi şi ziua. Preţul 30 fii .

K e r t é s z E r n ő — farmacia Ia S t Anton de Padna —

S z a b a d k a , Szegedi ut.

v e c h o d e 4 2 <lo a s i i am introdus insta laţ ie e lectr ică conform recerin-ţelor moderne şi am instalat maşinile cele mai nouă şi mai moderne cu cari pregătim în cea mai mare curăţenie tot felul de articole de Cârnăfărie

precum : ş u n c ă (jambon), Slănină fină (Kaiserfleisch) cu aiu, cârnafi şi alte cârnăţării. Pri­mim şi executăm punctual comenzi, atât loco cât şi în provincie. — Tot la fabrica asta se găseşte şi slănină albă şi afumată precum şi u n t u r ă (de casă) topită.

Ni ? Cu stimă

N N m N N W

Se poate căpăta la F r a ţ i i £ á $ z l o c z H i ItilïïzM и

F a b r i c a : î n . « t i - t i t l t v K á d á r " n r . 7.

штшшшшшшшшшЁШШшшшшшшшшшт Am onoare a aduce la cunoştinţa prea st. public, că

m i-a m a m p l i f i c a t m a g a z i a d e p a n t o f ă r i e = c u o secţie separa tă d e •

| э і г е ф ѵ г і " і m i j l o c i i s i i e f t i n e ajungând astfel în posiţia plăcută să pot satisface

orice pretenţii delà cele mai simple până la cele mai gingaşe = Feniru sezonul de ioamnă mi-au sosi! deja =

loj i a r t i c l i i cei m a i nou i aîffi S p e c i a l i t ă ţ i de ghete „ K o b r á k "

se gàsesc în magazina mea bogai asortata întotdeauna. Cu deosebită stimă:

L Á N Y I M A R C E L L URAD, Aczél Pé te r utcza f sz.

мтшттштшшттшттштшттшт

Pag. 16 » T R I B U N A . Nr. 5 - lî

„DOINA" institut de credit, societate pe acţii în Câmpeni, C O N V O C A R E .

Domnii acţionari ai »DOINEI«, institut de credit, societate pe acţii în CÂMPENI, se invită prin aceasta iii virtutea! 13 al statutelor societăţii la

XIII-a adunare genera lă ordinară care se ya ţinea în Câmpeni, Joi, în 18 Februarie st. n. 1909 la 10 ore a. m. în localul institutului

O b i e c t e l e : 1. Deschiderea şi constituirea. 2. Prezentarea bilanţului anual, a raportului direcţiunei şi a comitetului de supraveghere; deoidere asupra lor. 3. Fixarea preţului marcelor de prezenţă pentru direcţiune şi a biletului de prezenţă a comisarului de zi pe anul 190 4. Alegerea comitetului de supraveghere pe anul 1909. 5. Votarea statutelor fondului de penziuni. Domnii acţionari, cari în sensul statutelor voiesc a p articipà la adunarea generală în persoană sau prin plenipotenţiatj

rugaţi a-şi depune acţiile şi eventual dovezile de plenipotenţă cel puţin cu două zile înainte de adunarea generală pe lângă J la cassa societăţii noastre, eventual la »Auraria«, cassă de er edit, societate pe acţii în Abrud şi »Albina« institut de credit| economii în Sibiiu.

C â m p e n i , 15 Ianuarie 1909.

Act iva Contul Bilanţului. I > i r e c ţ i i t n e ;

Pi

Cassă — — —• — — -—• — — Cambii!— — — 212550 — Cambii cu acoperire hipotecară — — 445300 — împrumuturi hipotecare — — — — — — — Obligaţiuni cu cavenţi — — — — — — — Contur i-curen te — — — { — — — — — Efecte — — — — — — — — — — — Acţiuni delà bănci — — — — — — — — (mobile — — — — — — — — •— — Mobiliar — — — 350 —

după amortizare — — — — — 150 —

Cor. j fii. 3152 73

657850 — 1235661 — 27735 —

100' — 177001 —

1120 — 4363 | 20

200 — !

8357C6 93 1

Capital societar — — — — — — — — — Fond de rezervă — — — — — 40000 — Fond de rezervă special — — — — 1674759 Fond de ptnziune — — — — — 16208 30 Depozite spre fructificare— — — — —- — ~ Reescompt — — — — — — — Interese anticipate — — — — — — Profit curat— — — — — — — —

Cor. 6OOO0

72955ІІ 4936Ж 172110!

15687f 21409!!

83571

S p e s e Contul Profit şi Perderi. Inti Cor. fii.

Interese : după depuneri spre fructificare — 2447967 după cambii reescomptate — — 11194-61 după fondul de penziuni — — — 1338-30 37012 58

Spese: Salare — — — — — — — 6738-30 Chirie — — — — — — — 240 — Registre, porto, diverse — — — 761-38 Maree de prezenţă — — — — 1277 — 9016 68

Dare : directă — — — — — — — 396618 după depuneri — — — — — 244385 6410 03

Amortizări — — — — — — — - 416 — Profit curat — — — — — — — - 21409 83

74265 12 1

Interese : după cambii de bancă — — — 5216647 după împrumuturi hipotecare — — 921474 după împrumuturi cu obligaţiuni — 1780 01 după efecte — — — — — — 760-—

Proviziuni — — — — — — — — — — Venite din realitâţi — — — — — — — —

Dr. Zosim Chirtop m. p. director executiv.

Romul Furdui m. p. preşedinte.

C â m p e n i , 31 Decemvrie 1908.

M E M B R I I D I R E C Ţ I U N E I : Dr. Basiliu Preda m.p. Iuliu Poruţiu m. p

Nicolau Cothişel m. p.

Teodor Orlea m. p. contabil.

Constantin Cothişel m. p. Vasilie Chirtop m. p.

Raportu l c o m i t e t u l u i d e s u p r a v e g h e r e cătră a d u n a r e a g e n e r a l ă : Comitetul de supraveghere a >Doinei«, institut de credit, societate pe acţii în Câmpeni, examiDând cărţile institutului, bilq

contul profitului şi al pierderilor, le-a aflat în oidine exactă, asemenea controlând administrarea afacerilor în decursul anului ăţ{

stiune expirat, precum şi proiectul direcţiunei referitor la împărţirea profitálni curat, este de acord cu propunerea direcţiunei şi} pune a se da atât direcţiunei cât şl comitetului de supraveghr— «wiutorul.

C â m p e e 1908. Goaia Demetriu, m. p. preşedinte Todea Ioan m. p. Io >. p. George M. Corcheş m. p. Vasilie Andres s

В І Т А Т atelier artistic périra obiecte bisericeşti

Ä 3 G U D A . F » 0 « T , I V . V A c z i - w t f S B » &9,

Mare magazin d de obiecte pentru

Io atelierul nost tutore. — Pictare de

Pe ora ni nostru

TIPOGRAFIA GEC

ie bisericeçtl, prapori, potire, fesnice de altar, Instrn, craci ţi toi H fior. — Catalog de preturi ţi modele trimitem cu plăcere. tac i iconostas* complecte, altare, taberaacnlume, amvoane, icoaaa fi e sfinte, picure de biserici. — Planari, catalog de preţuri trimitem cn plia fără taxi la ( ф Soraiul, pentrn primirea leernlnL

<I, — ARAD 1909. "