anul iv•numarul 214 (285) • 13 - 19 octombrie • 12 pagini ... · surupăceanu m-a făcut...
TRANSCRIPT
ScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalSingur împotriva tuturor
• Anul IV•Numarul 214 (285) • 13 - 19 octombrie • 12 pagini• 70 bani (7000 lei) • Apare lunide Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorj
Naºul Bercea ºi finulAngheloiu - tandemulinventatorilor
pag 4-5
Conspiraþiatãcerii (II)
Listele inventatorilor din minerit conþin nume sonore ale unoroameni care au deþinut, la un moment dat, posturi cheie în sistem ºi
care, pe atunci, nu s-au evidenþiat cu nimic în munca prestatã. Cutoate astea în prezent primesc an de an sute de mii de lei pentru
niºte invenþii pe care, chipurile, le-au pus în slujba minerituluiajutând la eficientizarea acestuia. Este însã un mister, nu greu de
dezlegat, cum toþi cei care ºi-au fãcut vile pe spatele mineritului, cudosare penale pentru diferite ilegalitãþi comise folosindu-se de
funcþiile pe care le-au ocupat, sunt ºi cei mai deºtepti, iardeºteptãciunea lor este extrem de costisitoare pentru stat.pag 7
pag
3
Firma de casã afostului primar
Modroiu a datcu podul în
calea feratã
Firma de casã afostului primar
Modroiu a datcu podul în
calea feratã
Firma de casã afostului primar
Modroiu a datcu podul în
calea feratã
Firma de casã afostului primar
Modroiu a datcu podul în
calea feratã
Firma de casã afostului primar
Modroiu a datcu podul în
calea feratã
Firma de casã afostului primar
Modroiu a datcu podul în
calea feratã
Firma de casã afostului primar
Modroiu a datcu podul în
calea feratã
Firma de casã afostului primar
Modroiu a datcu podul în
calea feratã
Firma de casã afostului primar
Modroiu a datcu podul în
calea feratã
Firma de casã afostului primar
Modroiu a datcu podul în
calea feratã
Scandal de Gorj13 octombrie2
Claudiu [email protected]
SCANDAL DE GORJ
Responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilor
publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004
Director
Redactor ºef
TehnoredactareClaudiu Rada
Redactori
www.scandaldegorj.ro
Adresa : Târgu Jiu, Calea Eroilor - Hotel Gorj, et.11, cam 1101-1102Tel: 0253-222010; 0723779723; E-mail:[email protected]
ISSN1584-2630
Adrian [email protected]
Mihai [email protected]
Daniel [email protected]
Neli [email protected]
Claudiu [email protected]
Tiparul executat de SilPacino Râmnicu Vâlcea
Mihai Cioabã Toma, cetãþeanul devenit vedetã prin apariþiile repe-tate în publicaþia noastrã, datoritã faptului cã ºi-a construit un imobilpe un teren care nu-i aparþine, s-a sãturat de vedetism ºi a decis sã iapoziþie ºi sã stopeze publicitatea care i se face. Deºi orice om curaþiune ºi-ar fi îndreptat greºeala prin demolarea clãdirii construiteilegal, mai ales cã primãria l-a amendat deja cu 30.000 de lei, Cioabãa ales o altã variantã specificã celor cu tupeu imens ºi fãrã pic de bunsimþ sau educaþie. ªi-a fãcut apariþia intempestiv în redacþie cu oatitudine de om care nu ºi-a luat rudotelul de dimineaþã, crezând cãistericalele sale vor da rezultatele scontate ºi va reuºi sã intimideze.Vãzând cã efectul nu este cel dorit, individul a renunþat la atitudineade Neanderthal ºi a adoptat una mai modernã, dar la fel de necioplitã.Pentru cã doar la urlãturi ºi ºpagã se pricepe, Cioabã a încercat sãafle cât l-ar costa sã nu mai aparã în ziar. Pentru cã ºi aceastãîncercare a sa a fost un fiasco a plecat încrâncenat, însã nu pentrumult timp. Dupã ce a primit amenzile de la primãrie ºi a fost vizitat ºide cei de la Inspecþia în Construcþii, Mihai Cioabã a devenit furibundde-a dreptul ºi, uitând din nou sã-ºi ia pastila, a fãcut iarãºi o vizitã înredacþie. De data asta isteria i s-a transformat într-o reprezentaþieridicolã datã în faþa unei colege ºi a unui popã aflat din întâmplare lalocul „bãtãliei”. Cu ochii injectaþi ºi cu un telefon de fiþe în mânã,Cioabã a încercat sã-ºi impresioneze audienþa cum i-a dictat singuru-ineuron rãmas în viaþã printre cei uciºi de ura care-l stãpânea: aînceput sã facã fotografii ºi sã înregistreze conversaþia, urlând înacelaºi timp cât îl þineau plãmânii. ªi pentru cã situaþia îi convenea,având ca adversar o femeie, ºi-a arãtat de câteva ori ºi muºchii, fãrãînsã a-ºi finaliza intenþiile de teama repercusiunilor penale, sau poatea proniei cereºti, având în vedere cã era ºi un pãrinte de faþã. Însãameninþãrile cu „o sã te distrug pe tine ºi pe familia ta”; „te termin”; „vãdesfiinþez”, au curs gârlã, printre spumele fãcute la gurã de individulsurescitat. Când se pãrea cã circul s-a terminat, Cioabã s-a mai întorso datã de pe hol, împins de labilitatea psihicã de care suferã ºi acontinuat sã urle ca în junglã. Doar ameninþarea cu poliþia l-a convins,cu greu, sã-ºi ia tãlpãºita, bineînþeles, tot printre ameninþãri. Deºi nuobiºnuim sã facem un circ din meseria noastrã, dacã acest specimense mai întoarce ºi a treia oarã e timpul sã stea de vorbã cu el poliþia,pentru cã ieºirile sale nervoase, specifice unui om cu grave problemede comportament, pot degenera oricând. Poate nici mãcar nu e vinalui, ci a societãþii care a permis oricãrui neavenit sã se îmbogãþeascãºi sã considere cã banii pe care-i deþine îl fac intangibil ºi îi permit sãse considere burciul Universului.
Tupeu de borfaº
Scandal de Gorj13 octombrie 3
Conspiraþia tãcerii (II)Am fost considerat, scriptic, „pericol
social”, în realitate, fiind de fapt,„pericolul public numãrul 1” pentru mulþi
gabori, magistraþi ori politicieni, înperioada 1999-2000, când Scandal de
Gorj, prima publicaþie de acest gen dinjudeþ, ajunsese la un tiraj, neegalat pânã
acum de vreun ziar local, de 5.000 deexemplare. Mulþi din cei care se ºtiau
pãtaþi aºteptau, cu înfrigurare, ziua de joi,în fiecare sãptãmânã, sperând pânã în
ultima clipã sã nu se regãseascã înpaginile publicaþiei. Eram urâþi de
ticãloºi, dar iubiþi de oamenii simplii, pemulþi dintre ei vãzându-i, mai târziu,
susþinându-mã în sala de judecatã, plinãpânã la refuz, atunci când eram judecat.
Din biroullui Crãciun...
Aşa cum vă spuneam, în
numărul trecut, am fost
reţinut pe 9 octombrie 2000,
în urma unei delaţiuni a
actualului candidat PSD la
deputăţie, Mugurel
Surupăceanu.
Declaraţiile de la sediul
Poliţiei Municipale au avut
loc în biroul comisarului
Daniel Crăciun, după ce
acesta şi-a rezolvat, de la
telefonul instituţiei, o
problemă familială.
Confruntările cu
Surupăceanu şi gaşca sa de
angajaţi, bine instruiţi să
descrie „şantajul” la adresa
şefului, mi-au dat impresia că
aceştia îşi învăţaseră lecţia
chiar într-unul din birourile
poliţiei.
Ca să mă intimideze,
Surupăceanu m-a făcut
„infractor” şi „mincinos”, de
câteva ori, fără ca miliţianul
anchetator să intervină.
Problema nu era că delatorul
mă jignea ci, că
„profesionistul” Crăciun nu a
reţinut un detaliu important,
după părerea mea:
„şantajatul”, cel pe care îl
constrânsesem moral, îi
provocasem atâta teamă cu
ameninţările mele, îl
terorizasem psihic, îmi
vorbea în acest fel (?!).
Crăciun era preocupat ca
ordinul şefului său de atunci,
Ion Giura, să fie dus la
îndeplinire: Matei trebuie să
ajungă în arest!
Nu mă surprindea nimic
din toate astea, mă aşteptam
la orice. Un singur lucru m-a
făcut să mă cutremur –
declaraţiile angajaţilor lui
Surupăceanu, dar mai ales
cea a secretarei sale.
Simona Angela Dinuţă a
susţinut la poliţie şi, mai
apoi, pe toată durata
cercetării penale şi
judecătoreşti că, în singura
dată când am fost în biroul
şefului ei, a auzit, prin uşa
care despărţea secretariatul
de acel birou, rămasă
întredeschisă, ameninţările
mele către Surupăceanu şi
pretenţiile băneşti
solicitate. O declaraţie
neşlefuită, nememorată,
obişnuită, a acesteia nu
putea scoate în evidenţă
exact elementul constitutiv
al infracţiunii de şantaj –
constrângerea psihică şi
obiectul material. Toate
declaraţiile angajaţilor lui
Surupăceanu, Sorina Liliana
Ursu, Ion Petrescu şi Forin
Neamţu (în prezent
secretarul Primăriei
Rovinari) au fost
premeditate în aşa fel încât
să scoată în evidenţă
vinovăţia mea. Voi prezenta,
în viitor, fiecare detaliu, din
aceste declaraţii, ticluit
gaborii şefi şi memorat de
angajaţii denunţătorului
Surupăceanu.
...în beciurile PoliþieiDupă şapte ore de
interogatorii şi confruntări
capii poliţiei au luat
hotărârea reţinerii mele. Au
chemat-o pe soţia mea, care
stătuse în tot acest timp în
faţa sediului, şi i-au dat
ceasul, telefonul mobil, şi
alte câteva obiecte personale
pe care le aveam asupra
mea.
La ora 20,20 am fost dus
în Arestul IJP. Drumul dintre
„Municipală” şi IJP l-am
parcurs într-o Dacia „civilă”,
pe bancheta din spate, lângă
uşă, fără cătuşe la mâini. Am
realizat, abia atunci, că mi-
am pierdut libertatea. Deşi,
în sediul „Municipalei”
fusesem escortat la WC nu
am avut acest sentiment, cu
toate că, la un moment dat,
în drumul spre pişoar, am
auzit vocile lui Surupăceanu
şi Giura discutând pe tema
arestării mele.
Odată ajuns în subsolul
IJP, am avut ceva de aşteptat
până am fost luat în primire.
Mi s-au luat datele personale
şi apoi mi-au făcut o
percheziţie corporală. Mi-au
luat şireturile de la pantofi şi
cureaua, probabil să nu mă
spânzur. În drumul spre
celulă l-am rugat pe poliţistul
care mă însoţea să mă
plaseze într-o cameră „mai
liniştită”. Îmi era teamă să nu
fiu luat de la intrare, de
„băieţi”, cu „vai puiuţ ce
fund frumos ai...”, iar a doua
zi să plec (!) de acolo
„fetiţă”. În camera 7, în care
am stat o oră, deja „mă
cunoşteau” toţi din
buletinele de ştiri care se
difuzaseră la radio în ziua
aceea şi abia dacă am apucat
să le povestesc câte ceva din
ce păţisem. Erau oameni
normali, aşa cum nu mai
întâlnisem în acea zi, care m-
au invitat la masă, din
puţinul primit de acasă. Unul
dintre ei fost ofiţer la
jandarmi... Uşa celulei s-a
deschis şi am fost invitat, de
chiar şeful Arestului, chemat
de acasă, să-mi iau bagajele
şi să ies. Devenisem singurul
meu bagaj după o zi
istovitoare. M-au mutat în
camera alăturată, colonelul
Cilibiu spunându-mi că aici e
mai bine, mai am cu cine
discuta. Cei de la 6 mai
aveau puţin şi mă pupau:
„Ziaristule bănuirăm că te
mută aici că tocmai ne
puseră cearceafuri şi feţe de
pernă noi”. Aveam să aflu că
lenjeria nu fusese spălată
niciodată. A urmat o noapte
lungă, de nesomn.... A doua
zi....
Claudiu [email protected]
Scandal de Gorj13 octombrie4
Firma de casã a fostuluiprimar Modroiu a datcu podul în calea feratã
Societatea COSGEORGI SRLRovinari, firma de casã a fostului
primar Ion Modroiu, a primit, întimpul mandatului acestuia,
majoritatea lucrãrilor derulate decãtre Primãria comunei Drãguþeºti.Una din ultimele afaceri perfectate
de cuplul Frunzã-Modroiu va îngroºaconturile SRL-ului de apartament cu
peste 14 miliarde de lei vechi.Alianþa dintre COSGEORGI ºi
Modroiu a fost destul de rodnicãdacã, spre exemplu, anul trecut,
cifra de afaceri a sponsoruluicampaniei electorale a fostului
primar a fost de un milion de euro.
Adrian [email protected]
Investiþia a debutatcu un ºmen
Banii pentru dezvoltarea
infrastrucrii din spaţiul rural,
alocaţi de Guvernul
României printr-o ordonanţă
în 2006, au fost mană
cerească pentru îmbogăţirea
peste noapte a unor
afacerişti şi, implicit, a
multor primari gorjeni.
Primăriei Drăguţeşti i-au
fost alocate 14 miliarde de lei
vechi pentru construcţia a
două punţi şi consolidarea
unui pod peste râul Jiu, iar
pentru demararea lucrărilor
trebuia organizată licitaţie şi
încheiat un contract cu o
firmă de construcţii.
Autoritatea contractantă, în
speţă primăria, a considerat
lucrarea de maximă urgenţă
şi nu a mai respectat
procedurile pentru
organizarea licitaţiei deşi,
într-un deviz estimativ se
alocaseră 3.000 de lei pentru
acest lucru . Fostul primar,
Ion Modroiu, avea deja
găsită societatea capabilă să
execute lucrările şi într-o
notă de fundamentare,
încheiată în 10 august 2007, a
invocat, ca şi motiv pentru
evitarea licitaţiei, venirea
iernii. Totuşi, a fost
organizată o selecţie de
oferte la care au participat
doar asociaţia formată din
COSGEORGI SRL &
ENERGOCONSTRUCTIA SA
şi SC ECPROD SA. „Cărţile”
au fost făcute încă de la
început, COSGEORGI,
desemnată câştigătoare, a
oferit exact 14 miliarde, dar a
participat în asociaţie pentru
că nu avea utilajele necesare
realizării lucrărilor, iar
perdantul, în aparenţă, a
oferit cu mult mai mult peste
valoarea proiectului, cu
intenţia clară de a pierde,
având de câştigat ulterior din
faptul că, întâmplător sau nu,
deţine o staţie de sortare
exact lângă râul Jiu, acolo
unde trebuiau executate
lucrările, fiind cel mai ieftin
furnizor de materiale pentru
COSGEORGI.
Lucrãrile vor fi gatala Paºtele cailor
În data de 10 septembrie
2007, Primăria Drăguţeşti a
încheiat contractul privind
„amenajarea pilă pod peste
râul Jiu şi construcţia a două
punţi pietonale” cu SC
COSGEORGI SRL şi urma ca
firma să finalizeze lucrările
în luna iunie a acestuia an.
Numai că, lucrările au
început, cel puţin scriptic,
după o lună de la semnarea
contractului, iar în timpul
derulării acestuia activitatea
a fost sistată de mai multe
ori din diferite cauze. Unul
din motivele numai bune de
invocat, atunci când s-a
depăşit termenul de
finalizare, a fost acela că
lucrările realizate au fost
afectate de ploile abundente
din primăvară. Ghinion
numai pentru beneficiar,
adică Primăria Drăguţeşti şi
oamenii din comună, pentru
că firma avea de unde să-şi
recupereze paguba:
„cheltuieli neprevăzute”, dar
prevăzute în contract, adică
vreo 70.000 de lei.
Chiar în ultimele zile de
mandat, fostul primar îi
prelungeşte, printr-un act
adiţional, prietenului
Valentin Frunză şi societăţii
sale, termenul de execuţie a
lucrărilor cu încă trei luni,
adică până luna trecută, pe
14 septembrie, dar nici
atunci COSGEORGI nu se
încadrează în termen.
9 miliarde pentrunimic
Oricât s-ar chinui repre-
Scandal de Gorj13 octombrie 5
zentanţii Primăriei Drăguţeşti
şi dirigintele de şantier să
convingă că situaţia din
teren e conformă cu plăţile
efectuate către firma
constructoare, lucrurile nu
sunt nici pe departe aşa.
Deşi, Primăria Drăguţeşti
a efectuat deja plăţi de peste
9 miliarde de lei vechi din
totalul de 14, la piciorul
podului de peste Jiu, con-
structorul abia a executat
fundaţia, fiind departe de
terminarea lucrării a cărei
valoare totală depăşeşte un
miliard.
Situaţia este similară cu
cea de la punţi: la prima
dintre acestea, cea de peste
Jiu, care costă 6,6 miliarde,
COSGEORGI a executat un
singur picior din cele cinci
câte sunt prevăzute în
proiect. Cea de a doua
punte, de peste râul
Amaradia, care va costa,
atunci când va fi terminată,
4,2 miliarde de lei vechi, ar
putea face parte din
minunile Caracalului: duce
direct în terasamentul căii
ferate Tg-Jiu – Rovinari,
ceeace o face impracticabilă.
Pentru a drege cumva
busuiocul, cei de la primărie
spun că, în viitor, vor
construi o pasarelă pe sub
calea ferată, redându-le astfel
credulilor speranţa că, într-o
zi, vor putea circula pe acolo
cu căruţele spre câmp. De
menţionat ar fi că proiectul
pentru aceste lucrări a costat
550 de milioane de lei vechi
şi a fost făcut de societatea
PROREDRUM, responsabilă
acum de inutilitatea
construcţiei.
Expertizele confirmãdeficienþele
În nota de fundamentare
menţionată mai sus, fostul
primar Modroiu şi comisia
de „licitaţie” menţiona că,
podul de peste Jiu e singura
cale de acces pentru
locuitorii comunei care deţin
terenuri în zona respectivă,
iar o întârziere a începerii
lucrărilor ar face ca aceştia
să ocolească zeci de
kilometri cu producţia
agricolă, dar iată că după
mai bine de un an de la
demararea lucrărilor
lucrurile nu au evoluat
deloc, oamenii neputând
folosi acel pod. Mai mult, în
aceeaşi notă se făceau
referiri la gradul de risc la
care se expuneau cei care se
aventurau să treacă pe pod
însă, nici în acest caz situaţia
nu e una fericită. O expertiză
efectuată de o firmă din
Bucureşti, pentru care
primăria a plătit 4.500 de
euro, relevă unele deficienţe
la lucrările la acel pod,
susţinute şi de Inspectoratul
în Construcţii Gorj care, i-a
Reþea de magazine
aplicat o amendă
constructorului pentru
nerespectarea unor
parametri de ordin tehnic.
Cu toate acestea, pe
reprezentanţii Guvernului în
teritoriu, mai exact pe
subprefectul Constantin
Dumitrescu nu l-a interesat
calitatea lucrărilor efectuate
din bani publici ci, a fost
extrem de supărat pe
autorităţile locale că, nu
instalaseră panourile care
informau cetăţenii că banii
vin de la Guvernul PNL,
acestea fiind la un pas de
primi o amendă pentru asta.
Scandal de Gorj13 octombrie6
Poliţiştii gorjeni au
recoltat, sâmbătă, probe de
sânge pentru a stabili
alcoolemia unui cal, după
ce localnicii dintr-un sat au
susţinut că animalul ar fi
vinovat de accidentarea
mortală a unui bătrân, şi nu
căruţaşul, acesta fiind
primul caz de acest gen cu
care se confruntă Poliţia
Gorj.
Accidentul a avut loc în
comuna Leleşti, unde un
bătrân de 86 de ani a fost
lovit în plin de căruţa trasă
de un cal care pare să fi
scăpat de sub controlul
stăpânului său. Bătrânul
stătea pe o bancă la poarta
din faţa gospodăriei sale şi
a murit pe loc, după ce un
lemn de la căruţă i-a
străpuns corpul în zona
pieptului.
Poliţiştii veniţi la faţa
locului pentru a stabili
împrejurările în care s-a
produs accidentul au fost
nevoiţi, în cele din urmă, să
apeleze la un medic sanitar-
veterinar pentru a recolta
probe de sânge şi de la
calul implicat în accident.
Sătenii au susţinut tot
timpul că animalul ar fi fost
“drogat cu alcool” de către
samsarii de animale pentru
a-l putea vinde.
“Având în vedere
suspiciunile localnicilor am
recoltat două probe de
sânge de la calul implicat în
accident, acestea urmând
să fie duse la laboratorul
Direcţiei Sanitar Veterinare.
Nu ştiu dacă se fac astfel de
analize, dar este cert că
este primul caz de acest
gen cu care ne confruntăm
în judeţul Gorj”, a declarat
inspectorul Daniel
Săvulescu din cadrul
Poliţiei Rutiere Gorj.
Căruţaşul implicat în
accident, Ion Drăgan, de 56
de ani, a fost găsit cu o
alcoolemie de 0,27 mg/l în
aerul expirat, şi acestuia
fiindu-i recoltate probe de
sânge la Sitalul Judeţean
din Târgu Jiu. Bărbatul
spune că intrase în posesia
calului de câteva ore şi că,
la un moment dat, l-a
scăpat de sub control în
mod inexplicabil.
“Un ţigan a venit să
facem schimb de cai. Mi l-a
lăsat pe acesta şi nu am
mai putut să-l stăpânesc.
Când veneam pe drum erau
două maşini parcate pe
dreapta, mai venea una din
Poliþiºtii gorjeni au recoltatsânge de la un cal pentrua-i stabili alcoolemia
faţă, plină cu lemne, iar în
spatele ei era şi una mică.
Nu ştiu cum am intrat peste
omul ăla de stătea la poartă
acolo, pe bancă”, a declarat
căruţaşul.
Şeful Direcţiei Sanitar-
Veterinare Gorj, dr. Ion
Iliuţă, a declarat, duminică,
faptul că instituţia pe care o
conduce nu poate să facă
analize de acest gen pentru
că nu are dotările
corespunzătoare.
“Putem să determinăm
grupele de sânge, să
spunem de la ce animale
sau ce specii provine
sângele, dar alcoolemia nu
o putem determina. Nu
avem ceea ce ne trebuie
pentru că este ilogic să
determinăm alcoolemia
unui animal. Nu am mai
avut un astfel de caz până
acum”, a menţionat Iliuţă.
Vând puiRottwailerTelefon:0764/439536
Scandal de Gorj13 octombrie 7
Neli [email protected]
Naºul Bercea ºi finul Angheloiu -tandemul inventatorilor
Listele inventatorilor din mineritconþin nume sonore ale unor oameni
care au deþinut, la un moment dat,posturi cheie în sistem ºi care, pe
atunci, nu s-au evidenþiat cu nimic înmunca prestatã. Cu toate astea în
prezent primesc an de an sute de miide lei pentru niºte invenþii pe care,
chipurile, le-au pus în slujbamineritului ajutând la eficientizarea
acestuia. Este însã un mister, nu greude dezlegat, cum toþi cei care ºi-aufãcut vile pe spatele mineritului, cu
dosare penale pentru diferite ilegalitãþicomise folosindu-se de funcþiile pe
care le-au ocupat, sunt ºi cei maideºtepti, iar deºteptãciunea lor este
extrem de costisitoare pentru stat.
Candidatul îmbogãþitdin minerit
Nicolae Bercea, fost
director al SNLO Târgu-Jiu, a
ieşit o perioadă din lumina
reflectoarelor pentru a
reveni în prezent moral şi
grijuliu faţă de soarta
gorjenilor, aşa cum îi stă
bine oricărui candidat la
Parlament. Intrat proaspăt în
politică, de partea PNL,
Bercea susţine că are câteva
motive care l-au determinat
să facă acest pas printre care
şi faptul că nu vrea să fie
„condamnat de posteritate
că a lăsat grupurile de
interese din Gorj să
falimenteze mineritul şi
complexurile energetice”.
Mineritul şi complexurile
energetice despre care
vorbeşte Bercea sunt
aceleaşi din care s-a
îmbogăţit chiar el şi din
partea cărora încă mai
primeşte bani, fără număr,
pentru proprietate
intelectuală. Ca orice fost
director al SNLO, Nicolae
Bercea figurează pe lista
inventatorilor din minerit şi
energie, iar când instituţiile
pe al căror stat de plată se
află omit să cotizeze îşi
recuperează banii în insţanţă
demonstrând că, până la
urmă, totul se reduce la
bani.
EM Jilţ a plătit lui Nicolae
Bercea, în ultimii cinci ani,
2,2 miliarde de lei vechi
pentru „soluţia tehnică de
reducere a lungimii de
transport a sterilului rezultat
din treptele inferioare ale
Carierei Jilţ Nord” şi „soluţia
tehnică privind reducerea
vitezelor de transport pentru
corelarea capacităţilor de
transport haldare, cu
capacităţile de excavare”.
Din această sumă, fostul
director al SNLO a primit
aproape două miliarde în
instanţă. Tot în faţa
completului de judecată,
Nicolae Bercea a recuperat
şi de la CE Rovinari ceva
bani. Pentru un „dispozitiv
electronic de pornire a
motoarelor asincrone cu
rotorul bobinat” , a primit, în
2006, peste 1,9 miliarde de
lei vechi, iar pentru „soluţie
tehnică de creştere a
fiabilităţii paturilor de role
prin echiparea lor cu suporţi
de impact” aproape 1,2
miliarde de lei ROL. Bercea
are certificat de autor din
2001, ceea ce înseamnă că
anual, în instanţă sau nu, el
primeşte bani de la CE
Rovinari.
Pe lângă banii care-i
umplu conturile în fiecare
an, candidatul PNL a mai
rămas cu ceva de pe urma
mineritului: o vilă construită
de controversatul om de
afaceri Clement Mocanu, vilă
pentru care a avut, la un
moment dat, şi probleme
penale fiind acuzat că şi-a
construit reşedinţă de
miliarde contra unor favoruri
făcute afaceristului.
Contabilul inventatorLa EM Jilţ până şi
contabilii se pricepeau la
minerit, cea mai bună
dovadă fiind fostul contabil
şef al exploatării Ion
Dădălău, care se poate
mândri că genialitatea sa a
ajutat la „reducerea
vitezelor de transport
pentru corelarea
capacităţilor de transport
haldare, cu capacităţile de
excavare”. Fiind coleg de
proiect, printre alţii, cu
Petre Băleanu Ceauşescu,
cu care împarte şi un dosar
penal, şi cu Ionel Manţog,
Dădălău a primit 152 de
milioane de lei ROL, o parte
din bani fiind obligat să şi-i
recupereze în instanţă.
Ion Dădălău, alături de
Ceauşescu sunt singurii
indivizi arestaţi vreodată în
scandalul strămutaţilor de
lux, dar şi ei n-au stat la
răcoare decât o lună de zile,
avocaţii lui Dădălău
chinuindu-se la un moment
dat chiar să demonstreze,
cu acte medicale, că al lor
client nu suportă regimul de
detenţie.
Tudor Angheloiu este un
alt nume ce apare pe statele
de plată ale EM Jilţ, dar şi ale
CE Rovinari, făcând parte
din nenumăraţii inventatori
cu care sistemele minier şi
de energie se pot «mândri».
Fratele lui Radu Angheloiu,
actualul vicepreşedinte al
Consiliului Judeţean Gorj,
fost membru în Consiliul de
Administraţie a CE Rovinari
şi finul lui Bercea, Tudor
Angheloiu apare ca şi
coautor al „soluţiei tehnice
privind reducerea vitezelor
de transport pentru
corelarea capacităţilor de
transport haldare, cu
capacităţile de excavare” şi a
câştigat de la EM Jilţ doar
193 de milioane de lei vechi,
pe stat de plată şi aproape
două miliarde de lei vechi
prin hotărâre
judecătorească. De procese
s-a ţinut şi la CE Rovinari,
unde este coautor alături de
naşul Bercea al „soluţiei
tehnice de creştere a
fiabilităţii paturilor de role
prin echiparea lor cu suporţi
de impact”. De pe urma
acestei soluţii a primit în
2006, prin hotărâre
judecătorească, peste 1,2
miliarde de lei vechi.
Lista inventatorilor de la
EM Jilţ mai conţine nume
ca: Ionel Manţog, Dănuţ
Pistriţu, Emil Huidu, Ion
Vulpe, Gheorghe Copaci,
Constantin Dădălău,
Marcian Şandru şi alţii.
Inventivitatea lor a costat
exploatarea, în doar cinci
ani de zile, 31 de miliarde
de lei vechi.
Scandal de Gorj13 octombrie8
prof. Vasile [email protected]
Departe de a fi o măsură eficientă
şi cu efecte notabile privind
schimbarea în bine a sistemului
educaţional, rocada miniştrilor
educaţiei se dovedeşte doar un
paliativ menit să atenueze, pentru
moment, criticile aspre la adresa
calităţii educaţiei, mai ales că
abureala care învăluie “curtea şcolii”
perpetuează o stare de fapt care nu
durează de ieri-alaltăieri,ci, este
adânc înrădăcinată în cotloanele
prăfuite şi de un clar-obscur specifice
instituţiei şcolare! Miniştri dintre
aceştia, “şcoliţi” prin antecamere cu
fotolii capitonate şi care n-au dovedit
calităţi deosebite acolo unde au
ridicat salarii respectabile, cred că nu
pot constitui o soluţie realistă pentru
redresarea situaţiei şi pentru
depăşirea confuziei care domină
sistemul de învăţământ, mai ales că
miroase a soluţie politică de moment,
pentru a salva imaginea unei
guvernări pentru care promisiunile
neonorate, scandalurile cu iz de
dispută electorală şi gafele repetate se
înscriu la loc de cinste!
Pornind de la frazeologia ambiguă,
stufoasă şi pronunţat demagogică
menită să tulbure mai adânc apele,
actuala putere s-a întrecut pe sine în
promisiuni bazate pe cacealmale
electorale, în pofida faptului că a
perorat cu ostentaţie despre
depolitizarea administrării
învăţământului, conform practicilor
europene, pentru a se reface
demnitatea socială şi autonomia
profesională a institutorilor şi a
profesorilor, considerând dascălul
drept “intelectual autonom şi o forţă a
schimbării”(sic?) sau prin elaborarea
unor aşa-zise programe de
modernizare, însoţite de resurse
financiare corespunzătoare(!!?),
fabulând verzi şi uscate pe ideea că
formele de învăţământ public şi privat
se vor bucura de aceeaşi legislaţie,
aceleaşi criterii de evaluare, de
recunoaştere şi posibila finanţare
conform practicilor internaţionale.
Ultima găselniţă electorală este
aceasta a creşterii salariale, votată cu
“euforie” în Camera Deputaţilor, pe
fondul unui consens cusut cu aţă albă
din partea “palavramentarilor”
prezenţi în sală. Am putea crede,
bieţii de noi, că prin politicile sale
educaţionale, prin ceea ce îşi
propune a fi un nou cadru legislativ şi
instituţional, precum şi prin alocarea
resurselor financiare necesare,
Guvernul României intenţionează să
reconstruiască sistemul educativ al
ţării, conform nevoilor cetăţenilor,
comunităţilor şi beneficiarilor direcţi
ai sistemului, elevii şi dascălii, ultimii
fiind cei care aşteaptă să vadă
minunea, fără să înţeleagă dilema în
care au intrat politrucii, pentru a ne
convinge, de unde vor fi luaţi banii
pentru creşterea salarială promisă, ca
un debutant de la o şcoală generală
sau liceu să primească un salariu de
1.512,8 lei, iar un profesor cu 40 de ani
vechime să încaseze pentru o lună de
activitate la catedră 2.926 de lei! Îmi şi
imaginez pe tinerii mei colegi din
învăţământ, care primesc azi doar 900
de lei, cum se vor strădui să le ridice
osanale “derutaţilor” şi “sanatorilor”,
pentru că au votat cu entuziasm şi
abnegaţie majorarea salariilor, ce
lacrimi de “crocodil” se vor prelinge
pe obrajii lor şi cu ce entuziasm vor
merge la alegerile parlamentare, dacă
vor încasa pentru luna octombrie
1.440 de lei, de te minunezi, măi, să
vezi şi să nu crezi! Ca o reacţie
imediată, pentru a bloca intrarea în
vigoare a măsurilor “populiste”
adoptate de către Legislativ, Guvernul
Tăriceanu, atât cât îl mai ţin curelele,
preconizează adoptarea unei
ordonanţe de urgenţă care să îngheţe
salariile bugetarilor, dacă celelalte
două acţiuni iniţiate deja, sesizarea
Curţii Constituţioanle şi apelul la
preşedintele Băsescu de
nepromulgare a legii, nu ar avea
efectele scontate, având în vedere,
redresarea stării jalnice a
învăţământului? Să se fi gândit
“palavramentarii” noştri, doar la
cacealmaua electorală? Iar, pentru ca
lucrurile să decurgă conform “logicii
absurdului”, să reţinem, totuşi, că la
plecarea sa din minister, după ce a
lăcrimat în faţa foştilor subordonaţi
din instituţia ce cu onoare a condus-o,
Cristian Adomniţei mărturisea cu
candoare că “viaţa merge înainte!”,
mai ales că Preşedintele Traian
Băsescu i-a urat noului ministru al
Educaţiei, să fie ultimul din actuala
legislatură a guvernului, după ce a
depus jurământul la Cotoceni! Imediat
ce a fost înscăunat, ministrul
“cercetător” a declarat presei că va
purta discuţii cu sindicatele, pentru a
detensiona situaţia creată în urma
majorărilor salariale votate de
parlament, afirmând ritos că “provine
din sistem” şi împreună cu toate
părţile implicate este dispus ca să
discute opţiunile posibile! Oricum,
dacă în majoritatea ţărilor europene
infrastructura şi profesorii sunt cât de
cât puşi la punct, nu acelaşi lucru se
întâmplă şi în “spaţiul mioritic”, unde
diferenţele de calitate sunt mai mari,
mai ales dacă ne gândim că o şcoală
bună trebuie să le asigure elevilor
condiţii de studiu, ajutându-i să
experimenteze şi să-şi dezvolte
abilităţile. Nici să nu trecem prea uşor
peste faptul că paşii pe care trebuie
să-i facă România pentru a oferi
educaţie de calitate tuturor elevilor
din întreaga ţară costă foarte mulţi
bani, iar problema cea mai spinoasă o
constituie schimbările rapide, pe care
Ministerul Educaţiei va trebui să le
aibă în vedere! Personal, cred că în
toţi aceşti ani, am fost conduşi cu o
diabolică artă a nepăsării de către
unii dintre aceia care s-au calificat în
profesia “vânzătorilor de iluzii”,
pentru a ne amăgi cu ideea că o
dăscălime umilită şi marginalizată,
minţită deseori cu atâta neruşinare şi
trădată chiar de către liderii săi de
sindicat, va crede tot ceea ce i se
promite! Nu peste multă vreme, dragi
slujitori ai şcolii, vom realiza faptul că
această presupusă creştere salarială a
veniturilor modeste ale dascălilor, în
esenţă, nu este decât o cacealma
electorală, vopsită în culori politicia-
niste, că mazilirea simpaticului
“Adormiţei”, asociată cu investirea d-
lui Anton “dublat”, nu seamănă decât
cu o simplă abureală născută din
atmosfera unei toamne ceţoase!
vezi, Doamne, pericolul pe care îl
reprezintă o creştere necontrolată a
salariilor fără surse, pasă-mi-te, pentru
că majorarea cu 50% a salariilor
profesorilor ar determina discrepanţe
bugetare majore şi va impune, în
final, majorarea salariului minim brut
şi a punctului de pensie.
Să reţinem că la noi, un profesor
debutant de şcoală generală sau de
liceu câştigă, în acest moment, un
salariu brut de 1.070 lei, cam în jur de
272 de euro, din care trebuie scăzute
impozitul, asigurarea de sănătate,
precum şi contribuţiile la fondurile de
pensii şi de şomaj, iar votul
deputaţilor, înainte de campania
electorală, prin care salariile
dascălilor ar trebui majorate cu 50%,
nu poate convinge, dacă privim cum
stau lucrurile şi pe la vecinii noştrii
europeni, mai ales că salariul mediu
al unui cadru didactic de la noi
reprezintă 0,95% din PIB-ul pe
locuitor, în timp ce în OECD valoarea
acestuia se ridică la 1,31% din PIB.
Dar, dilemele abia acum încep, când
votanţii din “palavrament” şi
guvernanţii vor căuta cu frenezie
sursele de finanţare, izvorul
“fermecat” de unde vor curge banii
pentru dascăli, în condiţiile în care
lumea este frisonată de simptomele
crizei financiare americane! Analiştii
apreciază cu îngrijorare, că dacă în
lunile octombrie şi noiembrie se
ridică salariile majorate cu 50%
(media), bugetul Educaţiei pe 2008 s-a
gătat până la fundul sacului, cum se
spune, şcoala o punem pe butuci sau
facem apel la buzunarele bieţilor
părinţi, pentru că vistieria educaţiei
sună a tolbă goală! Să nu uităm că şi
cele aproximativ 550 de milioane RON
constituie resursa a tot ceea ce mai
putea primi învăţământul românesc
pe acest an, deoarece pentru anul
viitor, fondul de salarii majorate ar
trebui să fie de 4,1 miliarde RON,
adică 7,5% din PIB, iar în cazul
creşterii salariale, 7,5% din PIB ar
reprezenta doar banii alocaţi pentru
salarii. Ştim că bugetul Educaţiei este
6% din PIB în acest an, iar pentru
2009, proiectul de buget nu depăşeşte
acest procent, iar, într-o astfel de
situaţie, poate ne spuneţi domnilor,
diriguitori ai puterii, de unde se vor
aduce 1,5% în plus din PIB, doar
pentru salarii, ca să nu mai vorbim de
manuale, şcoli noi, calculatoare, săli
de sport, curăţenie, curent electric,
apă burse şi tot ceea ce înseamnă
ROCADA MINIªTRILOR ªI ABUREALASISTEMULUI EDUCAÞIONAL!
Scandal de Gorj13 octombrie 9
Primarul Vlãduleanu a plãtit detrei ori un acoperiº inexistent
O afacere cu iz de ºmen de partid s-a derulat înurmã cu ceva timp la Primãria Bâlteni unde,
primarul portocaliu a angajat o firmã agreatã deconducerea Inspectoratului ªcolar Judeþean (ISJ)
Gorj, ºi ea tot portocalie, pentru lucrãri de investiþii,reparaþii ºi reabilitãri la unitãþile de învãþãmânt de pe
raza comunei. Dupã încheierea contractelor,primãria a început sã pompeze bani, cu toate cã pe
unii nici nu-i avea prevãzuþi în execuþia bugetarã, iarfirma ºi-a îndeplinit foarte puþin din sarcini, ºtiind cã
banii oricum o sã curgã, fiind ordin de partid.
Contracte încheiate înaceeaºi zi cu aceeaºi firmã
În urmă cu exact doi ani,
Primăriei Bâlteni i-a fost alocată
suma de 288.000 lei pentru ca şcolile
din comună să fie recondiţionate în
aşa fel încât să ofere condiţii optime
pentru procesul de învăţământ.
Momentul a picat tocmai bine pentru
derularea uneia dintre multele
afaceri existente pe bani publici. O
mare parte din sumă,188.000 lei, a
fost acordată, prin cerere de ofertă,
societăţii Purdă Energoserv SRL
pentru realizarea unei părţi din acele
lucrări. Contractul a fost încheiat pe
data de 29 decembrie 2006, ultima
vineri din an, cu două zile înainte de
Revelion. În aceeaşi zi, firma a mai
primit un alt contract în valoare de
305.000 lei, deşi primăria nu
dispunea de aceşti bani şi nici nu
exista o prevedere bugetară în acest
sens. Contractul a fost încheiat la
insistenţele Inspectoratului Şcolar
Judeţean, aşa cum se specifică într-
un raport al Curţii de Conturi, care a
stăruit ca Purdă să primească noul
contract pe considerentul că vor
veni şi banii mai târziu, lucru care s-
a şi întâmplat, dar de abia în
noiembrie 2007, cu toate că ISJ
comunicase primăriei că banii au
fost viraţi în timp util în contul său.
În ambele cazuri, lucrări la Şcoala
Generală Cocoreni şi lucrări la
Şcoala Generală Vlăduleni, Primăria
Bâlteni nu a anunţat în sistemul
electronic de achiziţii intenţia de a
contracta o firmă pentru executarea
lucrărilor respective, lucru care
demonstrează clar intenţia de a pune
la cale o afacere cu „dedicaţie”.
Imediat după semnarea
contractelor a început „prăpădul”,
societatea contractată demonstrând
că nu se pricepe decât la bătaie de
joc, iar atâta timp cât era tolerată de
primarul PD-L al comunei, Vasile
Vlăduleanu, şi susţinută de
conducerea ISJ, provenind din
acelaşi partid, firmei nici nu i-a fost
greu să obţină ceea ce-şi dorea.
Lucrãri neefectuate,remunerate generos
SC Purdă Energoserv SRL s-a
apucat de treabă şi a făcut exact atât
cât să creeze posibilitatea să-şi
încaseze banii. La Şcoala Generală
Cocoreni a montat 8,5 mp de
calorifere şi a luat banii pentru 63
mp, a încasat bani pentru înlocuirea
soneriei de la şcoală, deşi în
funcţiune a rămas tot cea veche şi a
primit alţi bani pentru lucrări
neefectuate niciodată la centrala
termică. Rapacitatea societăţii a fost
aşa de mare încât a trecut în situaţia
de lucrări „reparare pardoseală” în
incinta centralei, în condiţiile în care
în astfel de spaţii nu se montează
duşumea, reparaţii de asterială,
mozaic veneţian, sprijiniri ziduri şi
un acoperiş din lemn, plătit de trei
ori şi neexecutat nici acum şi multe
alte lucruri care au făcut firma să-şi
merite banii, deşi realitatea era cu
totul alta.
La Vlăduleni povestea cu
caloriferele s-a repetat numai că aici
SC Purdă Energoserv SRL a montat
14 mp, dar a încasat banii pentru 74
mp. Lucrurile ar fi evoluat la fel dacă
Curtea de Conturi n-ar fi efectuat un
control la Primăria Bâlteni exact
când afacerea era în derulare, astfel
că prejudiciul creat de SC Purdă
Energoserv SRL s-a rezumat doar la
70.000 de lei.
Paguba a fost reţinută în contul
primarului Vasile Vlăduleanu , dar şi
a câtorva membrii ai comisiei de
recepţie, iar constatările Curţii de
Conturi, dar şi altele făcute de către
Corpul de Control al Prefectului şi
Garda Fianciară sunt acum sursă de
inspiraţie pentru un dosar penal care
a ajuns la Parchetul de pe lângă
Tribunalul Gorj.
Comisarii Gărzii Financiare au
confiscat, la vremea respectivă,
14.500 de lei firmei constructoare
tocmai pentru lipsa documentelor
justificative de provenienţă a unor
materiale.
„Controaleleau fost politice”
Primarul Vasile Vlăduleanu pare
să fi uitat de povestea cu SC Purdă
Energoserv SRL, mai ales că, în
opinia sa, afacerile derulate cu
aceasta n-au fost comandate de
partid ci, controalele efectuate de
organele abilitate au fost „la
comandă politică”. Ca să scape de
prea multe explicaţii, primarul nici
măcar nu recunoaşte că se face pe
undeva, prin actele Curţii de Conturi,
referire la cele două contracte
încheiate cu SC Purdă Energoserv
SRL: „Sunt două decizii ale unui
complet al Curţii de Conturi, dar nu
fac nicio referire la lucrările de la
cele două şcoli”, spune Vlăduleanu.
Primarul e mulţumit de faptul că i-a
reziliat contractul firmei Purdă
Energoserv, după acele controale,
iar lucrările sunt continuate acum de
o altă societate.
Pentru el subiectul este deja
închis, mai ales că evită să
vorbească despre implicarea
inspectoratului şcolar în această
afacere şi despre faptul că s-a ales
cu un dosar penal de pe urma ei.
De fapt, nici nu recunoaşte existenţa
acestuia şi nu neapărat pentru a se
pune pe el la adăpost, ci pentru a
nu face valuri în jurul partidului din
care face parte.
Daniel [email protected]
Scandal de Gorj13 octombrie10
Benzi de transportpentru minerit
Livrãrile de medicamente,sistate cel puþin pânã miercuri
Livrările de medicamente
rămân sistate cel puţin până
miercuri, distribuitorii fiind
nemulţumiţi de propunerea
MS de recalculare de preţ
pentru doar 200 de produse
de acest gen, însă ministrul
Sănătăţii îi ameninţă cu
sancţiuni dacă nu reiau de
luni distribuţia pentru
programele naţionale.
Preşedintele Asociaţiei de
Distribuitori de
Medicamente din România,
Viorel Vasile, a declarat,
sâmbătă, după întâlnirea cu
ministrul Sănătăţii, Eugen
Nicolăescu, că livrările de
medicamente vor fi sistate
cel puţin până miercuri,
când vor fi chemaţi din nou
la o întâlnire cu
reprezentanţii ministerului.
Acesta s-a arătat
nemulţumit de faptul că
ministerul le-a propus ca
doar pentru 200 de
medicamente, incluse în
programele naţionale de
sănătate, preţul să fie
recalculat la cursul valutar
de 36,3 lei pentru un euro
(cursul de vamă) şi nu
pentru toate cele peste 4.000
de medicamente pe care le
distribuie în spitale şi
farmacii.
“Nu ştim de ce ministrul a
făcut această propunere
pentru o categorie limitată
de pacienţi. Nu putem livra
pe cursul actual pe
compensate şi pe celelalte
liste de gratuităţi”, a spus
Viorel Vasile, care a precizat
că distribuitorii nu vor
începe livrările până când
nu au un act oficial din
Predoiu: În CSM sunt niºtepersonaje mai controversate
Ministrul Justiţiei, Cătălin
Predoiu, a afirmat, sâmbătă
seara, că în Consiliul
Superior al Magistraturii sunt
personaje controversate,
care au un trecut în spate,
astfel că nu poate fi privită
cu detaşare o decizie a CSM
fără să întrebi dacă trecutul
nu le-a ajuns din urmă.
Cătălin Predoiu, invitat la
Realitatea TV sâmbătă seara,
a fost întrebat despre
modificarea procedurii de
numire a procurorilor şefi,
adoptată de Senat, respectiv
dacă este o probă de
independenţă a justiţiei ca
ministrul Justiţiei sau
preşedintele României să
contribuie la procesul
selecţionării acestora sau
doar CSM trebuie să decidă.
“Să nu uităm că
procurorul reprezintă
interesele statului şi cred că,
din acest punct de vedere, o
legătură, o conexiune în
ceea ce priveşte numirea
procurorului, în ceea ce
priveşte statutul lor, în
general, între politic şi
această procedură nu este
neapărat ceva condamnabil.
De altfel, în Europa sunt mai
multe sisteme. Unele acceptă
această teorie, altele merg pe
cealaltă teorie. Este şi-n
funcţie de maturitatea
sistemului judiciar, şi-n
funcţie de maturitatea clasei
magistraţilor”, a susţinut
ministrul.
Totodată, demnitarul a
afirmat: “Şi în CSM sunt
nişte personaje mai
controversate... să nu
folosesc un cuvânt mai tare.
Deci, nişte personaje care
un trecut greu în spate şi nu
poţi să priveşti cu detaşare
o hotărâre luată de CSM,
fără să te întrebi dacă
trecutul nu i-a ajuns din
urmă în anumite situaţii”.
Senatul a aprobat, în 16
septembrie, modificarea
Legii 303/2004, prin care
procurorii şefi ai Direcţiei
Naţionale Anticorupţie
(DNA), Direcţiei de
Investigare a Infracţiunilor
de Criminalitate
Organizată şi Terorism
(DIICOT) şi ai Parchetul
Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie (PICCJ), precum şi
adjuncţii lor, nu mai sunt
numiţi de preşedintele
ţării, ci de plenul CSM, la
propunerea ministrului
Justiţiei, cu avizul Secţiei
de procurori a CSM.
În 8 octombrie, Curtea
Constituţională a decis, cu
majoritate de voturi, că
modificările la Legea 303
privind numirile în funcţii a
procurorilor şefi sunt
neconstituţionale, întrucât a
fost încălcat principiul
constituţional al
bicameralismului
Parlamentului României.
Astfel, dezbaterile
parlamentare privind
procedura de numire a
procurorilor şefi vor fi
reluate.
Mediafax
partea ministerului.
“Fără un act oficial nu
putem facen nimic. Ar fi
împotriva legii să începem să
livrăm de mâine pe un
prezumtiv 3,63 de lei pentru
un euro”, a spus Vasile.
Acesta a spus că, până în
prezent, din cauza îngheţării
preţurilor au suferit pierderi
zeci de milioane de euro.
Ministrul Sănătăţii, Eugen
Nicolăescu, s-a declarat
mulţumit de discuţiile cu
producătorii şi distribuitorii,
apreciind că “din acest
moment putem să spunem
că vom avea în scurt timp o
metodologie nouă de calcul
a preţului la medicamente”
Mediafax
Scandal de Gorj13 octombrie 11
organizeazã sesiune de admitere 2008 - 2009
ªcoala Postlicealã“Omenia” Tg-Jiu
Relaþii ºi înscrieri la sediul dinCasa de Culturã Tg - Jiu,
str. Traian, nr. 5, et. 1;tel: 0253-221904;
e-mail: [email protected],www.malaescuomenia.ro
Specializarea: Asistentmedical generalist -
nivel 3 avansat
Deputatul Victor Ponta
s-a ocupat ultima dată de
problemele judeţului în
Parlamentarii nimãnuiParlamentarii gorjeni s-au lãsat pe
tânjealã în ultimele luni, preferând sã aparãprin mass-media sau la orice evenimentcare le aduce publicitate, decât sã apere
interesele celor care i-au trimis în înaltul forlegislativ al þãrii. Deºi nu s-au spetit
niciodatã cu problemele gorjenilor, din cândîn când, aceºtia mai fãceau câte o
interpelare în Parlament apãrând dreptulvreunui amãrât care le-a acordat votul, însã
de ceva timp încoace nici mãcar cei caremai vor o datã nu mai fac vreun efort sã dea
mãcar impresia cã le pasã. Preocupaþi sã-ivadã lumea la TV cum strunesc caii putere,
sau adversarii politici, trei deputaþi ºi doisenatori gorjeni, care vor sã aibã ºi din
noiembrie acelaºi statut, au lãsat plenulParlamentului în plata Domnului cã doar a
fost ºi mai este an electoral.
octombrie 2007, când a a
susţinut cauza alocării de
fonduri pentru
Inspectoratul Şcolar
Judeţean Gorj, de atunci
nimeni nu a mai văzut vreo
interpelare a acestuia. În
schimb, aproape în fiecare
seară, poate fi vâzut făcând
pe Mafalda, pe postul TV al
lui Vântu. Nici pe la
cabinetul parlamentar nu l-
a mai văzut nimeni de
multă vreme. Când ajunge
prin judeţ, Ponta poposeşte
pe la sediul partidului doar
pentru câte o conferinţă de
presă, cadrul perfect
pentru a lansa atacuri la
adresa adversarilor politici,
nicidecum pentru a se
interesa de eventualele
probleme ale gorjenilor.
La capitolul „probleme
ale cetăţenilor”, preluate
prin cabinetele
parlamentare, fără nicio
excepţie, activitatea
acestora este zero, nici
măcar unu neputându-se
lăuda că a fost preocupat de
soarta celor care l-au ales.
Democrat-liberalul Marcel
Romanescu n-a mai avut
nicio interpelare referitoare
la problemele judeţului din
luna martie, iar liberalul
Manta din februarie.
Cei doi senatori, Ion
Florescu şi Ilie Petrescu, nu
fac notă discordantă faţă de
colegii lor de la Cameră, aşa
că activitatea lor în cei patru
ani se reduce la doar câteva
luări de cuvânt, care se pot
număra pe degetele de la o
mână şi alte câteva
interpelări.
Electoratul spera ca
sistemul de vot uninominal
să reuşească, în primul rând,
să elimine aşa zişii politicieni
de carieră, cei care nu
reprezintă pe nimeni, ci doar
propriile lor interese însă,
toţi aceştia mai vor încă un
mandat....
Mihai [email protected]
Olteanu: Nu excludem niciunpartid pentru o viitoarealianþã la guvernare
Vicepreşedintele PNL,
Bogdan Olteanu, afirmă că
partidul pe care îl conduce
nu exclude niciun partid
pentru o eventuală alianţă la
guvernare. Olteanu a
menţionat totuşi că ar dori
ca formaţiunea cu care să
colaboreze post-electoral
liberalii să fie UDMR.
“Nu excludem niciun
partid pentru o viitoare
alianţă la guvernare, însă,
mai întâi, să vedem care vor
fi rezultatele alegerilor. Aş
prefera, însă, ca partidul ales
să fie UDMR”, a declarat,
duminică, Bogdan Olteanu,
coordonatorul campaniei
electorale a PNL.
Pe de altă parte, Olteanu a
precizat că se opune
propunerii PSD de a renunţa
la cota unică de impozitare,
pe care a numit-o “cea mai
bună pârghie pentru
încurajarea muncii” şi a
criticat propunerea de
neimpozitare a veniturilor
pentru persoanele sub 25 de
ani.
Olteanu a menţionat şi
faptul că declaraţia liderului
PSD, Mircea Geoană, de
acordare a 25.000 de euro
pentru fiecare român plecat
la muncă în străinătate, care
se întoarce în ţară, este
“demagogie şi proastă
informare, precum şi
discriminare faţă de românii
care plătesc taxe”.
Scandal de Gorj13 octombrie12
S.C. COMPLEX HOTELIER GORJUL S.A.CALEA EROILOR, NR. 6, TG-JIU, GORJ
TELEFON: 0253/214815
Hotel Gorj**Hotel Gorj**Hotel Gorj**Hotel Gorj**Hotel Gorj**
Vladimir Putin a primit cadoude ziua sa un pui de tigru
Premierul rus
Vladimir Putin, care şi-a
sărbătorit cea de a 56-a
aniversare marţi, a
primit cadou un pui de
tigru (femelă) în vârstă
de două luni, pe care a
prezentat-o vineri în
faţa camerelor de
filmat.
“Nu ţipaţi, nu faceţi
zgomot (...) ssst, ssst”,
murmura acesta
prezentând animalul
jurnaliştilor convocaţi
special la reşedinţa sa
din Novo Ogarevo, în
apropiere de Moscova.
Mulţumit de efectul
acestuia, Putin a
mângâiat animalul care
era aşezat într-un coş.
Fostul preşedinte nu
a precizat cine i-a făcut
acest cadou. “Va trebui
să trăiască în condiţii
normale. Va trebui
încredinţată unei grădini
zoologice”, a precizat el.
Înaintea acestui
episod, Putin a făcut
senzaţie trăgând cu o
armă cu tranchilizante
asupra unui tigru pentru
a apăra o echipă de
televiziune, în timpul
unei vizite într-o
rezervaţie naturală.
Obişnuit cu ipostaze
dure în timpul
mandatelor
prezidenţiale (2000-
2008), apărând în
uniformă de pilot sau la
bustul gol, cu puşca în
mână, în timpul unei
partide de vânătoare,
Putin pare acum să
adopte un nou registru,
pozând în momente mai
tandre.
Mediafax