Anul III. Cluj, 17 Iuine n. 1905 Nr. 2 4 — 2 5 .

ABONAMENTUL: PF. AN 3 COR. 20 PIL, H V» „ 1 „ 60 „ »*/«„ - 90 „

ÎN STREINĂTATE:

PC AN 6 PRflNCI. M ' / « I , 3

N u m e r i s i n g u r a t i c i v e n d fn C l u j c u 5 f i l e r i , î n t r ' a l t e

l o c u r i c u 6 f i l e r i .

Revasül INSERŢIUN1LE

se plătesc după mări­mea locului ce ocupă; fiecare cm. f j costă o-dată 10 fii., de 2 ori 8 fii., de 3 şi mai multe

ori 6 fileri.

„ R E V A Ş V JL"

C L U J , - KOLOZSVÁR ft. J Ó K A I - U T C Z A 6.

Redactor resp.: Dr. I U L I U F L O R I A N A p a r e in fiecare S â m b ă t ă Proprietar-editor: Dr. E. D Ă I A N U

Sfinţirea palatului episcopesc român din Oradea-Mare. In stânga se vede palatul cu intrarea principală. înaintea porţii se vede cortegiul de preoţi şi archierei pornind spre biserica catedrală la sf. liturgie, la 9 oare înainte de ameazi. In colţul drept casa cea mare cu turn este casa oraşului, asemenea palat nou, de toată frumseţa,

zidit pe malul Crişului de acelaşi architect Col. Rimmanoczy din Oradea-mare, care a zidit şi reşedinţa episcopească.

Pietrile vorbesc. în multe feliuri, şi în multe chipuri

de demult D-zeu grăind părinţilor prin proroci, în zilele aceste mai de pe urmă au grăit noue întru fiul.

S. Ap. Pavel cătră Evrei, c. I. 1.

Privesc arcuiturile largi zugrăvite şi arcadele de m a r m o r strălucite ale ace ­stei clădiri, ce s'a făcut cuprinsul lau­delor tuturor, şi m e gândesc , că Cel ce obicinuit este prin toate faptele sale, a grăi din adâncul inimei sale, acela chiar şi zidind din peat ră rece graiuri vii clă­deş te în gându- i spre mărire lui D-zeu şi spre c ins tea celor ce-i iubeşte .

Şi înăl ţat cu sufletul îmi aduc a-minte de Apostolul, care cu cuvêntul sëu însuflat a tâ tea inimi, a tâ tea n e a ­muri a înălţat , şi care în cartea înd rep ­tată cătră s c u m p neamul seu, astfel în­cepe a vorbi :

»în multe feliuri şi în multe chipuri de demul t D-zeu grăit 'a părinţilor noştri prin proroci....«

Cuvêntul acesta , mi-se pare, ni-se potriveşte şi nouă.

* * * De când înţelepţii noştri s t răbuni ,

c u m p e n i n d cu mintea lor al lucrurilor mers , şi luminaţi de D-zeu, au aflat de bine a reîncopcia cu m a m a Romă le­gătura cea sfântă a unirei în credinţă, în dragoste şi ascul tare , — de peste doue sute de ani acum, vorbi tu-ni -au noue , şi vorbi t -au despre noi lumei, mulţi băr­baţi învăţaţ i ai poporului nostru, în multe chipuri şi în feliurite graiuri, numai şi numai ca noi de o parte se ne înă l ţăm fruntea, mândr i de obârşia noas t ră îm­pără tească , ear de altă parte ca şi alţii se ne cunoască pe noi, a şa cum ne-a lăsat D-zeu, n e a m creş t inesc de viţă la t inească, şi se ne preţuiască şi învred­n icească de o soarte mai bună . Ţinta tuturor bărbaţi lor noştri mari , preoţi şi mireni pe o formă, fosta, neconteni t u n a şi bună , ca se ne aducă pe noi la cunoşt in ţa de noi înşine, ear pe străini, se-i facă a ne preţui după vrednicia noas t ră . De aceea toţi, câţi au ajuns,

prin fericita unire cu Roma, ca se cu ­noască lumea mare , — lumea î nvă ţ ă ­turilor, a artelor şi a bunelor moravur i , cău ta t ' au ca se se îmbogă ţească sufle­teşte cu toate avuţiile şi comorile acelei lumi culte şi civilisate, ca pe noi toţi se ne împăr t ă şească cu ele şi prin a-ceea se ne ridice preţul îna in tea n e a ­murilor şi a puterilor, cari ne s t ă p â n e a u fără a ne preţui.

De aceea făcut-au rend pe rend ca se vorbească despre noi şi pen t ru noi : limba noastră cea s t răveche , care este atestatul de botez, din Roma pri­mit, al neamulu i nostru. Scris 'au cărţi de gramat ică , în toate limbile, ca së se vadă , că nu sun t em nici slavi, nici ba rbar i , nici ames t ecă tu ră ne t rebn ică de neamur i feliurite, ci sun t em drepţi şi curaţi nepoţi ai Romanilor.

Făcu t -au se vorbească de noi şi pentru noi : datinile noas t re s t r ăbune , a căror tâlc şi înţeles îl găsiseră prin căr­ţile vechi întru toate a s e m e n e a cu da­tinile acelora, cari s tăpânitori erau oare-când lumei întregi.

©BCU Cluj

Pag;. 98

Făcu t -au se vorbească de noi şi pent ru noi, hârtiile mucegăi te şi croni­cele bë t râne , cari păs t rau pe îngălbini-tele lor pagini amint i rea vieţii şi vite-giei româneş t i .

Făcu t -au acei cercetători ai t recu­tului nostru, ca se vorbească pentru noi, şi pietrile îngropate prin pămen t , cari mai păs t rau în câte o slovă săpa tă în sfîrmiturile lor pomenirea s trăbunilor uitaţi — şi alcătit i t-au din frânturi şi din ruine şi din petece de hârtie acea carte plină de durere şi de chin, care :se n u m e ş t e istoria Românilor.

Pentru ce oa r e? Cu ce gând au făcut-o ei a c e a s t a ? Ne o spune unul d in aceia, cari s t ră lucesc în şirul băr­baţ i lor noştri trimişi de D-zeu: Petru Maior, protopopul Reghinului, care z ice:

»Vezend Românii din ce viţă s t ră­lucită sun t prăsiţi, toţi se se î n d e m n e s t rămoşi lor întru omenie şi bunăcuvi in ţă a le u rma, adecă cătră Impërat së fie cu credinţă, cătră patria lor cu cucerie, că t ră domnii locurilor cu ascul tare, că­tră tot deaproape le cu dragoste şi pre s ine întru toate puterile sufletului se se depl ineasca«.

Cu toate aces tea încă prea puţini au înţeles cuvintele în mufte chipuri grăi te despre noi şi pentru noi.

Ai noştri cei mai mulţi nici astăzi nu ştiu ceti, şi nu ştiu nimic despre obârşia şi trecutul nos t ru ; de aceea mulţi dintre cei de alte neamur i ne despre ţuesc pe noi Românii şi ne so­cotesc şi astăzi nevrednici deuo şoarte -mai bună .

Şi astăzi încă, după a tâ ta t imp delà s lobozenie, ai noştri sunt tot numai nişte ţerani delà sate , sëraci şi ne învë -ţaţi, cari tare puţin n u m e r ă în lume şi în ţ ea ră ; ear pe la oraşe, unde sunt deregătorii le, şi u n d e se ho tă răsc lucru­rile, s u n t e m foarte puţini, sau de loc.

»REVASUL« Nr. 24—25

Serbările delà Oradea-Mare. Oradea-Mare, 14 Iunie n.

Abia în August se vor plini doi ani de când S. Sa Episcopul Dr. Demetriu Radu a cupr ins în mijlocul unor ser­bări de bucurie şi însufleţire scaunul , r ë m a s gol, după în veci neuitatul Mihail Pavel. In acest scurt t imp noul archie­reu, conşt iu de înalta sa chemare , a făcut de mai multe ori se tresalte de bucurie inimile, în clerul şi poporul sëu. Ori u n d e s'a înfăţoşat, a împrăş t ia t lu­mină , mângâ ie re şi en tus iasm.

Pare, că -se înoieşte faţa diecesei la suflarea spiritului mare a noului păstor. Pe lângă lucrările sale, multe şi m e ­nante, cari sun t legate de adminis t ra rea unei eparchii a tâ t de espuse , noul Ar­chiereu şi-a luat la inimă încă o lucrare mare şi grea, căreia ap roape zilnic i-a jertfit gândul şi t impul s ëu : noua reşe­dinţă episcopească, a cărei sëvêrsire i-a

FOIŢA REVAŞULUI

Domnişoara. (Urmare şi fine).

După cea dintâiu probă, lucrul mergea mai uşor. După ce îşi termina rolul dintr'o scenă, se aşeza în faţa binei, së poată observa mai bine, şi se-şi poată face observaţiile. O ascultau toţi actorii şi actriţele — aceşti susceptibili ţerarii şi ţerance de român — pentru tot ce e frumos, — şi ar fi purtat 'o pe palme de dragă ce o aveau.

La una din probe venise odată un bade bëtrîn, şi se aşeză pe un saun în faţa binei, cu pipa aprinsă. Reli i-a spus aşa de frumos, că nu se cuvine së pipe în şcoală, că bădicul nu zise o vorbă legănată, ci-şi stinse pipa şi o puse după şerpar. A privit şi a ascultat cu gura căs­cată până la sfîrşit, ne mai ştiind pe ce lumi se află.

— »Cum ţi-a plăcut, bade Petre?« îl întreba Reli zimbind. Omul sta încă năucit. Apoi, ca dup'o rëzgândire, întrebă:

— »D'apoi Achim şi cu Ana merg së se cunene?«

— »Vezi bine, că se vor duce bade Petre, că doară îs crestini.«

— »Bine, dar aici la biserica noastră , ori în într 'alt sat ? «

— «Asta n'o pot şti. Unde vor avea voie ei.« Şi ne mai putându-se stăpâni , izbucni într'un hohot de rîs, de t remura toată.

Veniră de sub perdea şi feciorii şi fetele, nu aşa împodobiţi, ca pe bină, ci aşa cum umblau în sat. Auziră ce vorbise bëtrânul şi rîdeau cu toţii.

— »Uită moşule, eu îs Achim.« — »Tu Mitre? d'apoi....« — »Si eu îs Ana«

1

— »Maria Chi vii ? Ce drăcie së fie şi as ta! D'apoi măi păgânilor, së vë spun şi eu una. Aţi făcut un mare pëcat. Voi sunteţi ve r i ,de -a treilea şi v'aţi săruta t acolo după masa aceea nu în vent, ci aşa cum se sărută. Ha? Voi gândiţi, că dacă vë schimbaţi numele, puteţi face ce vreţi ?«

Domnişoara i-a făcut un tâlc ca acela: că ce-i teatru. Bătrînul eşi mai dumerit, dar tot mai zise odată, când së închidă uşa : »Ori cum ar fi, nu le-ar fi fost slobod së se sărute, că-s rudenii.«

Afară, pe omul cel dintâi pe care l'a prins, însë, l'a ţinut o jumëtate de ceas, până ce i-a spus din fir în për, tot ce a vëzut. »Aşa dom­nişoară mai zic şi eu, dar nu ca jidovicile astea, dale-aş dracului,« zise despârţ indu-se de ortac.

Acasă la popa au rîs câte-va zile de pă­ţania lui Moş Petre. Şi Reli o spunea mereu cu ochii în lacrimi.

Se apropiau Rusalele, când avea së fie teatrul împreunat cu joc. Se făcură invitări, pe margine cu un frumos fir de »Nu më uita.«

Probele se făceau mai des, rolurile şi le ştiau bine cu toţii. Veniau trei scene după olaltă, unde Aurelia nu avea nici un rol. Intr'o sară, cum sta în faţa scenei cu manile încrucişate, se adînci cu totul în jocul de pe bină din celea trei scene. Nu ştiu cum, i părea, că nu le-au jucat Achim şi cu Ana nici când aşa de bine. Când Achim începu un cântec de dragoste cu »foaie verde«, un fior părea, că i s'a pornit delà inimă şi o cearcă în tot trupul. Ochii i-se făcură vi­sători, aproape nemişcaţi adânci. Cât de bine le sta la olaltă lui Achim şi Anei. Cât de fru­moşi şi de fericiţi sunt amêndoi. Viţa, ea numai acuma a băgat de samă, cât sunt de potriviţi. Hotărît a ştiut alege rolurile. O fereastră era deschisă şi aerul proaspët, îmbalzamat de mi­rosul florilor de acaţ, pătrundea rëcorind peptu-rile. Când a început şi Ana së cânte alăturea cu Achim, îi veni aşa un dor mare după ceva, o podidiră lacrimile şi începu së plângă cu hohot.

Proba s'a întrerupt aci. Aurelia merse a-casă, palidă la faţă, cu inima turburată . Noaptea n'a dormit mai nimic. Se cugeta, fără së vrea, la oaspeţii ce vor veni la petrecere, îi vedea pe rend în închipuirea sa, se oprea la unul fiecare cu drag, i-se uita în ochi, ca şi când ar fi căutatpe cineva, deşi n'a avut nici un cunoscut mai de aproape pană acuma. închidea ochii şi zimbea, din când în când îi deschidea iar, mari, arşi de friguri. Simţia ceva nou în fiinţa ei şi i-se părea — în şimţemintele nedesluşite, ce o s tăpâneau — că ar putea sta o viaţă întreagă aşa, së tot aştepte şi së dorească, şi nu i-s'ar urî. Dimineaţa, când a vëzut'o aşa pierită, preuteasa s'a cutremurat odată în tot trupul, apoi o veselie mare o cu­prinse. O lua în braţe şi o săruta, dar nu-i zise nimic.

Fata mergea iar la probe şi emoţiile ce le simţea la cele trei scene, nu mai erau aşa pu­ternice, ca cele dîntâi. Dar în sufletul ei se în­chega tot mai mult o dorinţă şi prin grădina popii începură së rësune cântece argintii, cântece în­vă ţa te la şcoală, cântate atunci fără së le înţe­leagă, cari sunau acum dorul inimei sale, ce prinse aripi. Fata cea de 17 ani aştepta o dra­goste mare, şi era sigură că trebue së sosească în curênd.

înainte de Rusale cu vr'o trei zile, în timpul pregătilor, părintele Maxim, merse së vadă ce femeile. Câre nu aveau ele de făcut! — Şi aşa ca së zică şi el ceva, i-a pus fetei întrebarea:

— »Tu după cine te vei mări ta Reli?« — »Eu ta tă?« şi începu së plângă, eşi în

grădină şi nu veni toată după amiaza în casă. Preuteasa începu şi ea së suspine »Vezi pă­

rinte, în asta una îmi samănă mie. Aşa am plâns şi eu când m'au întrebat ai noştri. Doamne proaste-s fetele !

» 0 bună prostie as ta una« — zise părintele.

loan Agârbicean.

grăieşte în felurite graiuri, şi cu puternic cuvent de noi şi pent ru noi.

Ilustrul Archiereu al Orăzii era cu­noscu t până acum ca un puternic m ă ­iestru al cuvêntului . Inima sa mare îi dă în oratorie un avên t vul turesc, care roteşte la înălţimi, şi şi ridică pe toţi ascultătorii în aceleşi sfere senine ale ideilor e terne. Dulceaţa graiului de m a m ă şi căldura t emperamen tu lu i t ineresc îm­prumută oratoriei sale un farmec deo­sebit de cuceritor, care pagubă ne repa -rabilă, că nu se ficsează prin stenografi, pentru strălucirea literaturei noas t re , a şa de să racă în roade de aces tea ale ins -piraţiunei.

Dar cel mai mare succes pent ru un bărba t împodobi t cu darul de apostolié al cuvêntului — ni-se pare aces ta , cu care s'a î n c u n u n a t elocventul archiereu Radu, de a pune ca a lă turea cu glasul sëu puternic, së vorbească pietrile, ves ­tind fără os tenea lă şi fără încetare cu­vântul de mărire şi de îmbărbă t a r e .

Acolo abia ne încreas tă cineva, abia n u m e r ă m ceva.

Eată de ce fericit ni-se pare gândul prea sfinţiei Sale, Episcopului Demetriu Radu delà Oradea -mare , de a face o casă strălucită, o poiată grăitoare, care se arete şi së spună , în mijlocul pia-ţului unui oraş ca Oradea -mare , că şi noi Românii mai sun t em p'aci, că şi noi avem ceva bun, mare şi frumos, şi că avem în suflet simţ pent ru toate aces tea şi în inimă voinţă hotărîtă de a trăii îna in tând neconteni t spre desëvêrs i re .

Acum când graiurile scriitorilor de gramatici şi istorii s 'au cam rărit în bi­serica noas t ră , acum când în sch imb hulitorii noştri n ' au înceta t a ne cârti spre a ne îngropa în uitare şi nesoco­tire, acum eată bărbatul mare , eată Ar-chiereul, adevëra t păs tor de tu rmă, care neîndestul i t cu succesele măre ţe ale o-ratoriei, cu care D-zeu l'a înzestrat , clă­deşte din m a r m o r şi c emen t un cuvent puternic de apërare şi de manifest.

Da! Pentru că în poiata Vlădicului românesc frumşeţele bogate nu s 'au a-duna t pentru o fală deşar tă , ci pent ru ca toate së laude pe cei ce-i represintă . Acolo nu e numai o casă de scut pen­tru demnitar iul înalt al unei biserici şi fruntaşul firesc al unui popor, ci acolo — din zidul rece şi frumos — pietrile vorbesc l impede şi călduros. Pietrile grăiesc mări rea lui D-zeu, pietrile spun dorul şi dreptul unui popor, pietrile a-p ă r ă c u puternic graiu cinstea unui n e a m cinstit dar necons idera t după vrednicia lui.

* * Prin aceas ta operă — adevëra t m o ­

n u m e n t de archi tectură şi decoraţie a stilului roman , adiat de "motive româ­neşti — autorul ' ei, vrednicul Episcop al Orăzii-mari , së in t roduce cu vrednicie în şirul marilor bărbaţi , prin care bise­rica noas t ră , de 200 de ani încoace,

©BCU Cluj

Nr. 24—25 »REVASUL« Pag. 99

r ëmas de moşten i re delà neuitatul sëu antecesor . Aceas ta lucrare episcopul Dr. Radu a desëvêrs i t 'o cu i sbândă deplină şi acum, Dumineca trecută, la 11 Iunie, s'a făcut cu mare prăznuire sfinţirea strălucitului palat, care este şi r ë m â n e fala diecesei şi spre cinstea noas t ră a tuturor.

Să rbă toa rea aceas ta a câştigat o deosebi tă î n semnă ta t e prin faptul, că In. P. S. Sa Metropolitul din Blaj, Dr. Victor Mihályi de Apşa, însoţit de re­p r é s e n t a n t capitlului metropol i tan şi P. S. Sa Episcopul Lugojului Dr. Vasiie fiossu, cu capitularii sei, s 'au împăr t ă ­şit la actul sfinţirei, ş i -au dat poporului credincios fericitul şi rarul prilej, de a vedea , ca în toate lucrurile mari, că a-proape toţi Archiereii sun t una şi la un Ioc.

Despre decursul aces tor serbări dăm mai la vale raport amenunţ i t , cu atât mai vertoş, că foile ungureşt i , ca de a tâ tea ori, au intervertit şi de a s t ăda t ă cele ce s 'au petrecut .

Noua reşedinţă.

Fără së am pretenţia de a face istorie ţin se amintesc, că vechea reşedinţă a episcopului român din Oradea, în locul căreia s'a ridicat a-ceasta nouă, este un loc de amintiri istorice, cari se reimprospetează cu acest prilej de mai multe toi. Reşedinţa datează delà începutul diecesei române din Oradea-mare . Cel dintâiu episcop Moise Dra-gossy, (1776—1787) a res taurat -o . Sub episc. loan Oltean (1873—1877) i-s'a adaus o aripă — care înse a fost foarte şubred zidită. De aceea s'a hotărît sub episcopul Pavel renovarea funda­mentală a ei, pentru siguranţa publică. In 1848/9 Kossuth din balconul vechii reşedinţe a ţinut dis­curs agitatoric cătră cetăţenii din Orade. Ostaşii lui Bem hotărîseră së facă tunuri din clopotul cel mare şi minunat resunător al catedralei. Episco­pul Erdélyi ştiu înse së-1 mântuie. Anume într'o dimineaţă când Bem stetea la dejun cu episcopul în reşedinţă, începu së sune puternic un clopot. Bem ascultă pëtruns.

— Ce clopot e acesta, care sună aşa de evlavios?

— Clopotul acesta — zice episcopul — vreau së mi-1 sfarme oamenii D-Tale, ca së facă tunuri ; e delà catedrala mea.

— Asta nu va fi, Preasfinţite, zise Bem, şi clopotul rëmase până în ziua de azi.

Acum residenţa aceea, cu tot ce a fost le­gat de ea s'a dăr îmat aproape până în funda­ment, şi pe ruinele ei s'a ridicat, mândru şi m ă ­reţ, palatul de acum, care este un monument de ar tă în mijlocul Orăzii-mari.

Anume Ep. Radu a supus planurile, deja fă­cute pe când fu denumit, unei revisuiri temeinice şi şi-a versat în noua clădire spiritul seu înalt şi frumos. Adevërat, că spesele s'au îndoit după noul plan, dar Dr. Radu a voit mai bine së facă jertfe grele în anul cel dintâiu al cârmuirii sale, şi së dee dacă trebue sute de mii de coroane din punga sa — numai ca së facă o reşedinţă mo­numenta lă în toată privinţa. A şi făcut. Şi-a impus jertfe de tot felul, şi a veghiat necontenit la construirea măreţei zidiri, numai ca se isbu-tească, şi a şi isbutit.

Cine întră în palatul acesta şi-1 vede, trebue së recunoască şi se simtă, că e în faţa operei unui om mare . Atâta măreţ ie în. concepţiune, a tâ ta strălucire în înzestrare şi a tâ ta gust bun şi armonie artistică la noi nu s'a mai vëzut într 'o clădire.

E greu — ba e cu neputinţă, a da o des ­criere, care se apropie măcar pe cetitor cât de cât de realitate. Dar foarte probabil, că publicul românesc va avea ocasie së-1 vadă — măcar în chipuri fotografice. Destul së spunem, că noi Ro­mânii, din aceasta ţeară, aşa ceva nu avem alt undeva nicăiri.

Sfinţirea palatului.

A fost vrednică de măreţia edificiului, Du­minecă în 11 Iunie, după câte-va zile de ploaie binecuvîntată, se înseninase şi cerul de dimineaţa,

pare că anume, ca së strălucească în toată slava sa aceasta slăvită zi. Un aer de serbătoare îm­brăcase oraşul de pe Criş. Erau tocmai Rusalele după călindarul nou.

De dimineaţa preoţi, protopopi şi demnitari bisericeşti, se vedeau trecênd prin piaţul Stului Ladislau. La 9 oare resună clopotul cel mare delà frumoasa catedrală, ce se înalţă mărea ţă în aceeaşi piaţă, aproape de reşedinţa cea nouă.

In curênd un cortegiu lung de preoţi îmbră­caţi în aurite ornate eşia din grădina înverzită a catedralei şi trecea peste piaţă spre noua reşe­dinţă, unde aşteptau cei trei Archierei. înaintea cortegiului mergeau vre-o 6 clerici, în haine albe, tot români din Seminariul latin al Orăzii, în care majoritatea elevilor (17 inşi) sunt români. Apoi preoţi, protopopi, canonici, representând — afară de diecesa Gherlei — întreagă metropolia română unită cu Roma. (Vezi pag. I. a »Revasului«).

Cu cântări puternice 1 s t răbat sub portal, şi în foişorul treptelor së cutremură marmora stră­lucitoare în multe feţe la auzul întâielor cântări sfinţite, şi pare că se pleacă columnele întraurite, cari susţin mica cupolă, ce revarsă prin sticlă zugrăvită razul dornicului soare, care vrea së se oglindeze în aceste oglinzi strălucite. I. P. S. Me­tropolit şi S. S. Episcopii al Lugojului şi al Orăzii, cu bogate ornate pornesc în paşi solemni şi gân­ditori, ca së ceară la altariul catedralei binecu­vântarea Domnului. E de nedescris frumseta see-nei ce së desfăşură prin piaţul Orăzii, înşiruin-du-se vre-o 16 preoţi, şi vre-o 15 clerici, şi trei Episcopi cu suita lor într'o procesiune bătută de soare.

In catedrală.

Stalele canonicale sunt ocupate de oaspeţi aleşi. Ilustr. Sa Episc. A. Várady L. Árpád, şef de secţiune în ministerul cultelor. Canonicii Szecse-nyi şi M. Bundala, rectorul seminarului latin, r e ­p r é s e n t a n t ai capitlului latin, vicarul Vas. Mangra, prepositul Teod. Köváry, venerabilul bëtrân, care dacă şi nu poate celebra de slăbiciunea trupului, dar a ţinut së vie së vadă ceva din marea zi. Tot aci së vëd: losif Vulcaţi, membru ai Acade­miei, Dr. loan Mihályi, protofisc comit. Maramu­reşului, din Sighet, — representând singur diecesa de Gherla — Nicolau Zigre, Dr. Stefan C. Pop, deputat , Dr. E. Dăianu, protopop, Aurel C. Domşa, red. »Unirei« etc. Galeriile sunt pline de dame. Corul preparanzilor cântă puternic, ear Archiereii încheind cortegiul împart larg binecuvântări în dreapta şi s tânga. Sf. liturgie, celebrată de trei Archierei, 2 preposiţi, şi atâţia alţi preoţt, se des ­făşură cu deosebită pompă. După sf. evangelie, cetită cu glas dulce de dl I. Brut Micu, ceremó­niánál metropolitului din Blaj, urmează predică rostită de însuşi I. P. S. S. Metropolitul.

îndată la început înaltul Archiereu, care re-presintă provincia metropolitană română, fericeşte prilejul care i-a dat aceasta zi frumoasă, de a vedea strălucita catedrală a Orăzii şi a îndeplini cu ajutorul Domnului sfinţirea nouei reşedinţe, care laudă zelul noului păstor al acestei de D-zeu scutite diecese. Trece apoi la însăşi tema pre-dicei desfăşurând, după sf. evangelie a zilei doc­trina despre unitatea dumnezeirei în sf. treime. Predica desfăşurată cu multă erudiţiune teologică — ne-a făcut së reflectăm şi la unitatea bisericei noastre unite cu Roma şi representată aci prin 3 Archierei ai sei — cari toţi trei au fost, şi unul mai este, — episcopi ai Lugojului....

La reşedinţă.

Sfîrşindu-se sf. liturgie procesiunea mări tă prin numeroşi representanţi de elită ai clerului şi poporului s'a îndreptat spre noua reşedinţă — pe care a târnau două steaguri cu emblema terii. Era l a l l V2, când se făcea aceasta procesiune în plin de soare şi în rësunetul solemn al clopotelor — prin piaţa Orăzii-mari. O scenă, care har Dom­nului s'a ficsat printr 'un dibaciu fotograf, pentru ca së o poată mai mulţi gusta. (Vezi pag. IV.)

Ajunşi în noua reşedinţă trecem în salonul cel mare — admirabil prin dimensiuni şi prin frumseţa şi armonia viei colorituri, cu un aer ro ­mânesc. Clerul trece şi mai înainte în salonul auriu, mai mic, dar de o splendoare ce-ţi amin­teşte palatul Dogilor, nu în zădar e decorat cu

un bogat candelabru Venetian, ce se oglindeşte într'o oglindă, de aceeaşi provenienţă. Aci e pre­gătit tótul pentru sfinţirea apei.

După ce se severşeşte şi aceasta, înalt P. S. Metropolit percurge toate saloanele şi încăperile şi le stropeşte cu apa sfinţită, apoi procesiunea se întoarce fără archierei Ia biserică.

Fericitul »gazda casei« cuprins de toată mângâierea şi mulţumirea aclamează ca un fiu pe iubitul nostru părinte: Metropolitul Mihályi, care a sëvêrsit inaugurarea. Se primesc felicitările.

La b a n c h e t .

Deja la oara 1 când s'a sëvêrsit sfinţirea salonul cel mare avea oaspeţi. înainte de 1 1 / , salonul se umple binişor. Uniforme de oficeri, fracuri, talare se amestecă în jurul elegantelor fotolii şi mese. (Pe una din ele vëd »Albumul« cusăturilor naţionale delà Sibiiu; doar într'un palat regal de va mai fi aşa cu cinste primit acest t e -saur al artei poporale).

Toată elita societăţii din Orade è de faţă; se fac cunoştinţe şi se salută vechii prietini. în­tr 'un mediu ce respiră numai ar tă şi frumseţe — s'ar putea altfel? — toţi îşi fac unul altuia »frumosul« — cum se zice pe la noi.

Dar se dă signalul şi trecem în refectoriu — la masa albă.

Menu — bogat şi eschisit. In frontispiciul cartei cetesc cu plăcere aceste cuvinte tipărite cu litere a lbastre: »Palais episcopal roumain de Nagyvarad«. Bun apetitoriu pentru un suflet r o ­mânesc. Serviciul e prompt .şi perfect. Veselie generală într 'un ton discret şi elegant. Frumseţa salei, — formând totodată galeria străbunilor, cei 7 episcopi ai Orăzii, ai căror şir îl încheie bunul Mihail Pavel — te pătrunde. Ea înspiră — mi se pare — tonul acesta vesel, dar elegant, d ip loma­tic, care s tăpâneşte peste toţi. Cine së laude păstrăvii de »Dragau«, sau g â ş ­tele delà frigare, sau vinurile de 4-5 feluri? E x ­celsior! Mai pe sus se poartă gândurile noastre . Me uit la icoana bunului Pavel. Aşa-i de n a t u r a l făcut acolo pe părete. Dar pare, că t resare su r ­prins, vezênd atâta lume în jurul seu Ce caută atâţia domni aci — pare a zice — doar am spus,, când mi-au spart ferestrile, că mai mult nu-L învit la prânz....?!

Tresar eu. Metropolitul vorbeşte, latineşte.... Solemn, clasic, cu puţine cuvinte mult grăind, î n ­chină pentru Părintele nostru, Papa Piu al X-lea. Toţi ascultă în picioare şi la cuvêntul de înche­iere: Vivat — respunde un lung şi întreit echou: » Vivat, trăiască, éljen.»

Imediat continuă ungureşte, spunênd c a m următoare le :

»Ridic paharul meu întru sănătatea Maiestăţii sale,, a încoronatului rege apostolic al Ungariei. In timpul glorioasei sale stăpâniri s'a ridicat biserica română gre-co-cato/ică la înălţimea organisaţiunei sale ierarchice de astăzi, conform sfintelor canoane. Impărteşita de bine­facerile păcii şi ale ordinei de drept, pe urma scutului de patron suprem, au dispărut piedecile din calea des-voltării ei naturale, şi s'a pornit spre zile îmbucurătoare şi dieceza gr.-cat. de Oradea-mare, care cu tot dreptul lău-dându-se cu deosebita graţie părintească a Maiestăţii Sale, şi cu prilejul serbării acesteia de inaugurare a acestei residente episcopeşti, precum totdeauna în cursul unei jumetăţi de veac, rosteşte rugă de mulţămită de pe buzele clerului şi poporului, şi cu mine dimpreună aşa cred, că toţi binecuvântăm provedinţa şi în genunchi o rugăm së păzească viaţa prea graţiosului nostru Dom,an Maiestăţii Sale cesaro şi regeşti apostolice, şi Spiritul sfânt, së-i arête, ca de atâtea ori altădată, firul sigur, cu ajutorul căruia şi din crisa de acum së poată scoate ţara. Isbândă şi binecuvênt^re së-i însoţească nisuinţele ce ţintesc la asigurarea tronului regal, la scutul înaltei Case domnitoare şi spre binele terii, a patriei noastre iubite«.

Cuvêntul acesta spus într'un stil clasic unguresc a fost adeseori subliniat de aprobă­ri/e celor de faţă, dar mai ales partea privi­toare la crisă, a deşteptat adevărată furtună de aplause. Ziare/e ungureşti au şi vestit pe urma acestui toast, după cum se vede înse fără ori-ce temeiu real — că prelaţii români s'ar fi pus, în criză, cu totul pe partea partidului kossuthist.

După ce s'a liniştit sgomotul entusiasmului I. P. S. Metropolitul a continuat toastul sëu româ­neşte, închinând pentru episcopul Radu. Cu mult

©BCU Cluj

Pag. 100 »REVASUL« Nr. 24—25

Delà sfinţirea reşedinţei episcopeşti din Oradea-Mare.

Cortejul clerului rentorccndu-se de^a catedrala merge la reşedinţa episcopească din Oradea-mare , ca së o sfinţească. In coi tej se vëd: Metropolitul Mihályi, Episcopul Hossu şi Ep. Radu. Prepositul I. M. Moldovan delà Blaj alăturea cu prelatul Dr. Aug. Lauran; canonicul Ales. Uilăcan (delà Blaj) purtând evangelia; a lă turea lui loan Boroş, can. prel. din Lugoj ; can. Artemie Şarkad: din Oradea-mare , alăturea cu Dr. !ac. Radu, vie. Haţegului. Coriolan Ardelean, archidiac. în Careii-mari, alăturea de protopopul George Şuţa ; Protopopii Lazar de Purcăreţi şi Bozintan, protopopul Genţ cu parochul Popescu din Oradea -mare ; preotul Ciora cu Dr. Miculaş, vicerect. sem. junimei rom. din Orada-mare . In fine Dr. Hetco, capelanul catedralei din Oradea-mare şi luniu Brut Micu, not. cons, din Blaj. In urma Archiereilor se observă figura impunëtoare a Episcopului tit. Vâradi

Árpád, şeful secţiei catolice din min. cultelor, vicarul Mangra, etc.

mai larg de cât în cele doue cuvînlări la olaltă, Metropolitul a făcut pe scurt lauda celor 7 vlădici delà Oradea şi a felicitat în urmă pe fratele seu Demetiiu, care a împodobit diecesa sa, Mireasa sa întru Christos, cu o podoabă aşa de frumoasă.

Imediat s'a ridicat Episcopul Radu, şi vor­bind româneşte , frumos cum numai un episcop Radu ştie, a închinat pentru Escelenţia Sa Metro­politul, mulţămindu-i, că dimpreună cu Episcopul Lugojului şi cu representanţii capitulelor au ridi­cat strălucirea acestei serbători.

A urmat la cuvent, după ordinea înainte stă torită, Episcopul Lugojului Dr. V. Hossu, care a vorbit ungureşte avênd së salute pe represen-taniul oficios al ministerului de culte, Várady Árpád, episcop titular, un bărbat distins în toată privinţa. Cu graiul seu dulce şi cuminte, s impa­ticul archiereu a cucerit pe o formă pe toţi a s ­cultătorii sei, şi a ştiut së îndrepte minţile spre punctele comune, cari au făcut să-l aplaudeze cu frénésie şi Linguri si Români. Pagubă, că astfel de cuvinte înţelepte, generoase şi juste, insuflate de patriotismul cel adevërat , au remas cunoscute într'un cerc mic, ori cât de ales ar fi, şi nu s'au ficsat pentru marea publicitate. Atunci fireşte foile ungur, n'ar fi putut inteverti nimic ca së zică — cum au zis de fapt — că P. Sfinţia Sa ar fi accentuat lipsa si putinţa teritoriului vamal independent. Dimpotrivă a accentuat, că pe cum palatul acela nu s'aputut face decât după pregătire şi chibzuire şi numai cu bună voinţa şi bună-înţelegerea şi conlucrarea tuturor factorilor com­petenţi, astfel ori ce lucru mare şi bun, spre folosul patriei, nu se poate face de porunceală, la comanda, ci prin muncă stăruitoare, după plan cu bună înţelegere şi bunăvoinţă statorit, res­pectând drepturile şi însuşirile fiecăruia, unindu-ne cu toţi în armonia iubirei de patrie şi păs t rân-du-ne şi iubindu-ne fieşte-care însuşirile sale ca­racteristice până la moarte

A respuns imediat, tot conciliant, cumpetat şi raţionabil episcop, tit. Várady, accentuând în acelaşi înţeles patriotismul şi închinând pentru

Episcopul Radu, adevăratul archiereu iubitor al bisericei şi a patriei comune.

Pline de respect şi consideraţie au fost şi vorbirile comitejui suprem Beöthy, bărbat elegant şi limpede la gândire, cum şi a primarului Rinler, cari respunzênd la toastul ce l'a purtat prelatul Lauran a închinat pentru gazdă oferindu-i tot tri­butul de recunoştinţă şi tot sprijinul de care ar avea lipsă întru împlinirea misiunei sale.

însufleţiţi şi tot în acelaşi sens conciliant a a vorbit şi canonicul Szécsenyi în numele epis­copiei latine, de care s'a făcut specială pomenire în toastul părintelui prelat Laurean.

Au vorbit frumos româneşte , şi în formă şi în fond, d-nii /osii Vulcan, membru al Academiei române, accentuând unitatea archiereilor cu po­porul întru eluptarea dreptului de autonomie a bisericei noastre — şi dl Dr. Stefan C. Pop, de­putatul Siriei, care cu cunoscuta-i vervă oratorică a amintit şi de biserica soră, care era represen-tată la aceasta serbare prin fruntaşi fii ai sei.

La cuvêntul adus în cinstea miliţiei, prin protopopul Orăzii, Genţ (ungureşte) s'a ridicat së respundă general comandantul Csanády, om nou în Orade. Toată lumea era curioasă së-l audă, că e o figură ce radiază simpatie. A început un­gureşte, dar într'o limbă năcăjită, spunând së-l scuze, că nu ştie ungureşte ca së se poată es-prima bine. A vorbit apoi nemţeşte frumos, în­chinând pentru episcopul, şi fiindu-i acesta cel dintâiu prilej, pentru oraşul şi cetăţenii din — Grosswardein — Nagyvárad. De mirat cum t o ­tuşi şi din acest cuvent foile ungureşti au cău­tat së scoată ceva capital de valută maghiară. Se vede că se prind acum de ori ce paiu, chiar şi când acela nu e paiu de mântuire în ochi. Adevërat vorba nemţească: »Aus der Noth eine Tugend«.

Se vede deci, că noul palat al episcopiei sfinţit tocmai atunci a fost plin de spiritul păcii şi al dragostei, şi dee D-zeu, ca tot aşa së fie, că ce e mai bun şi mai plăcut lui Dzeu decât pacea. —

Noi Românii nici când n'am voit altceva decât pace şi bună înţelegere. Dacă până azi nu s'a ales nimic din ea, ba s'a deschis rës-boiul omnium contra omnes desigur nu noi suntem de vină.

Fie ca Episcopul Orăzii, care în timp aşa de scurt a produs un lucru aşa de mare se stăpânească în pace, întreg, sănătos, întru zile îndelungate, drept îndreptând cuvêntul adevărului.

Raportor.

Crestături. — Un oraş foarte »patriotic« trebue së fie Baia

mare, care altfel se ridică în mijlocul unui ţinut curat românesc. Eată de ce: In adunarea sa delà 31 Maiu n'a luat în seamă cererea advocatului român, Dr. Teofil Dragoş, de a fi primit de cetăţean al Băii-mari, ci l'a respins cu maioritate de voturi. Oare de ce? »Pentru purtarea sa politică şi nepatriotismul seu.« Foaia ungu­rească »Nagybanya« zice la bravura aceasta a civilor din Baia: »Nu discutăm, potrivită ori nepotrivită a fost ţi­nuta adunării orăşeneşti, dar că a fost nelegală e sigur.« Curios! Dr. Dragoş e nepatriot, ear adunarea orăşenească face nelegalităţi. Dr. Dragoş făcut'a oare ceva contra • legilor? Şi dacă n'a făcut — oare cine e mai bun patriot: nepatrioticul advocat român, care n'a încălcat nici o lege, ori patriotica adunare a oraşului Baia, care aduce hotăriri contrare legii, cum mărturiseşte foaia »Nagy­banya.« — Lăsăm adunării patrioţilor patentaţi din Baia së o judece.

— Dl Iorga despre desp. Cluj. Distinsul profesor N. Iorga apreciază în cel din urmă nu-mër al »Sămănătorului« lucrarea mai vie, ce s'a pornit în unele desp. ale »Asociatiunei«, mai ales în cel al Clujului. Scoate la iveală broşura din bibi. despărţementului Sibiiu, cu cele 3 conferenţe despre Alexandri, apoi continuă astfel:

»E ideie foarte bună aceasta de a da o viaţă deo­sebită secţiunilor acestei mari instituţii de cultură. Dacă s'ar merge mai departe şi s'ar lucra bine pe această cale, secţiunile ar putea fi pentru Românii ardeleni ceea ce sunt pentru Italieni, de multă vreme, «societăţile de istorie nationalä« din ori ce oraş de provincie al lor.

Şi iată, că dl Dr. Amos Frâncu, preşedintele secţiei din Cluj; înţelege, din parte-i, së întemeieze cu adevërat

! şi së îndrepte spre scopuri folositoare şi această secţie. O »biblioteca« a început së apară şi acolo. Cel dintâiu nr. se chiamă »Ce să facem«. Rëspunsul e foarte cu­minte şi bogat. în acest program, desfăşurat pe 29 de pagini, se cuprind aproape toate mijloacele de îndreptare ce se pot gândi de cătră un om prevëzëtor şi iubitor de neam pentru înălţarea culturală în cel mai larg înţeles — a ţerănimii noastre de acolo. Se vorbeşte de toate, delà o mai largă şi binefăcetoare organisaţie a băn­cilor până la biblioteci populare, la biblioteca centrală şi la o culegere de traduceri ieftine. Din partea mea, făgă­duiesc a da una pentru această culegere. Aşi da şi bi­bliotecii centrale câte cărţi am la mine din ale mele, dacă mi s'ar spune în mâna cui le pot încredinţa la Bucureşti. Foarte nimerită şi ideia de a sufla puţin duh de iubire şi de frăţie faţă de cei mulţi şi săraci, cu ave­rea şi învăţătura, cu ajutorul studenţilor români delà Cluj, cari învaţă aşa de »corect« şi de »nobil« pentru a fi doctori în drept şi oameni mari, prin câte un întune­cos colţ de Românime, fără ca până acuma rostul lor së se fi simţit în mişcările de cultură ale acestui neam.

O serbare pentru popor, cu exposiţie de lucruri vechi şi de lucruri nouă, folositoare nevoilor de astăzi, cu conferinţi şi bună înţelegere între săteni şi surtucari, s'a şi dat la Feleac, unde este încă o veche biserică ro­mânească din vremea lui Matiaş Corvinul, veche şi fru­moasă biserică împodobită gotic, în care au slujit şi preoţi, cari purtau titlul mare de Vlădici şi hirotonisiau. Cu acest prilej, foaia românească din Cluj, a protopo­pului Dr. E. Dăianu (un vechiu gazetar), »Revasul«, a dat în două numere vederea bisericii, precum şi legătura şi o pagină din evangelia slavonă scrisă în Moldova de Logofătul Isac, al lui Ştefan cel Mare, şi dăruită »Vlă-dicilor« Feleacului. Cei ce se interesează de vechea artă din aceste părţi ar trebui se-şi ia numerele din Maiu ale »Revasului«.

Ne cade foarte bine atenţ iunea marelui Ro­mân Iorga, şi-i suntem mulţămitori, că relevează şi modesta noastră foaie. Cu a tâ t mai recunos­cătoare îi este direcţiunea despărţementului Cluj al »Asociatiunei«, căreia binevoieşte a-i promite o broşură pentru biblioteca, ce a început a tipări.

Cu 1 Iulie începe nou abonament — la —

„Revasul ^ Pe Vi de an costă 90 fi

1-60 3 2 0

Restanţierii së binevoiască a-şi achita datoria.

©BCU Cluj

Nr. 24—25 »REVASUL« Pag. 101

R Ë V À S U L C L U J U L U I — Septëmâna trecută a fost foarte bo­

gată în lucrări şi întâmplări, parte îmbucurătoare parte dureroase. Cununia d-lui Dr loan Vajda cu d-şoara Elena Hossu, adunarea generală a fondului pentru înfiinţarea unei scoale de fetiţe în Cluj şi în urmă încetarea din viaţă a d-lui Dr. Georgiu Ilea.

— Cununia d-lui Dr. Vajda, după cum era de prevëzut a a t ras atenţiunea publicului românesc asupra sa. Preot cununator a fost Dr. Bunea can. din Blaj, care a rostit cuvent foarte potri­vit despre sfinţenia căsătoriei şi însemnăta tea ei naţională Nănaşi au fost dl Dr. Al. Vajda Voevod, fratele mirelui, cu prea st. Dnă Elena n. Safrano. După cununie a fost ospeţ la otel central, unde s'au rostit şi toaste. Dr Bunea pentru miri, arëtând câte nădejdi mari se leagă de ei. Dr Vajda a închinat pentru socrul mic, dl Vas. Hossu, jude la tablă. Dr Dăian, prot. pentru Dr. Bunea, mulţămindu-i, că venind la aceasta cununie a înveselit inimile credincioşilor sei din Chij, predicându-le şi îndemnându-i së jertfească pentru biserica şi şcoala lor. Au mai vorbit Dr. Morariu, Bas. Başiotâ, Dr Nyilván, etc. Societatea aleasă a oaspeţilor, mai tot rudenii, şi-a petrecut bine până la oarele 10, când tinera păreche a plecat în voiaj.

— Adunarea gen. a fondului şcoalei de fete s'a ţinut în localul casinei în ziua de 9 Iunie, delà 5—7' ., oare. A fost de faţă toţi membrii, şi mai toţi fruntaşii români din Cluj După cuvêntul de deschidere a preşedintelui Dr. Dăianu, s'a cetit raportul general şi ra­portul despre starea cassei.

In comisiunea pentru censurărea acestou rapoarte s'a ales Vasile Hossu, jude la tablă, Dr. Victor Poruţiu şi Anton iu Mandeal. La propunerea comisiunei adunarea a primit ra­ţiunile pe 1903—1904, a aprobat raportul ge­neral şi a primit toate propunerile comitetului.

Intre acestea cea mai însemnată e, că la cererea parochiei noastre, care singură ţine şcoală românească în Cluj (afară de parochia gr.-cat. din Mănăştur) s'a hotărît a i-se da un împru­mut de 35—36 mii cor., ca se edifice o şcoală nouă corespunzătoare, în care së deschidă o şcoală pentru fetiţele române fără deosebire de confesiune. In locul d-lui Dr. Ilea, care abzisese, adunarea a ales membru şi cassar al fondului pe dl Dr. Victor Poruţiu, ear în locul d-lui Dr. Ales. Vajda-Voevod a ales pe dl Dr. Iuliu Florian.

Adunarea a decurs — abstragênd delà un incident — cu toată demnitatea.

CÂRTI DIN ORI CE- PARTI — Sătmar, Iunie 1905. Cu bucurie nespusă

amesteca tă cu multă durere vin aVë raporta despre esamenul delà şcoala română gr.-cat. din Lipan, comit. Sătmar , diecesa Orăzii, ţinut la 28 Maiu a. c. la 2' oare d. a. Înainte de a se începe esamenul , pruncii şcolari şi mulţime de popor fruntaş au mers la sf. biserică, unde s'a făcut in­seratul, slujit de M. On. Dn Alesandru Nutiu, preot local, cântând la strană R. D. Anton Gitta prot. tract, şi Dl Paul Goron, cant. şi înveţător în Borhid. In şcoală ne aş teptau şcolarii toţi în ordine şi o mulţime mare de poporeni fruntaşi, în frunte cu bravul înveţător Dl Petru Nagy. Am fost bineventaţi prin o elevă de cl. V-a, la ce a rëspuns R. D. prot. A. Gitta, prin o vor­bire măduoasă şi plină de esemple îndemnătoare la iubirea de şcoală. După aceea s'a purces la esaminarea pruncilor din toate obiectele după bogatul şi variatul program, unde între fiecare ociect de înveţăment erau puse declamaţiuni şi cântări.

Rëspunsurile pruncilor au fost cât numai se poate de bune; s'au predat mai multe dia­loguri cu coţinut foarte instructiv pentru popor. Intre altele a fost un trialog »Buna înţelegere«, în care se zicea: «Părinţii noştri până au trăit în bună înţelegere au zidit biserică pompoasă, au înfiinţat magazinul bisericesc, au sporit averea bisericei la mai multe mii de coroane, în restimp de 20 ani numai, căci înainte de aceea a fost seracă, nu a avut nici o avere«, dar cu durere s'a desfăşurat urmările cele rele prevenitoare din neînţelegerea ivită de vre-o doi ani faţă de t e -saurul cel mai scump al românului, faţă de şcoală cu lacrămi în ochi au desfăşurat, fetiţele acele mici, relele provenitoare din aceasta neînţelegere, ce încă nu le cunosc, dar fii şi nepoţii lor le vor cunoaşte şi le vor simţi, din care causă vor fi blăs-tămaţi şi urgisiţi de dînşii.

Pe masă erau peste 50 de scrisori de probă în limba română şi magiară. Resultatul e same-nului a fost foate bun. Atât inteliginţa cât şi po­

porul a rëmas mulţămit şi cu lacrămi de bu­curie în ochi, auzind rëspunsurile cele frumoase ale pruncilor.

De aci se vede, că Dl. înv. P. Nagy este un bun pedagog şi este un înveţător harnic şi că în timp de zece ani a dat o creştere bună tinerimei din aceasta comună.

Dacă mare mi-a fost bucuria în aceasta zi, pe de o mie de ori mi-a fost mai mare întris­tarea în 29 Maiu, când Dl înv. după împărţirea premiilor cu lacrămile în ochi şi-a luat rëmas bun pentru totdeuna delà iubiţii sëi şcolari şi delà şcoală spunêndu-le, că ei la toamnă vor fi duşi la şcoala de stat, care acum se edifică, unde nu vor mai auzi dulce limba mamei lor, nici cân­tările dulci româneşt i . La aceste cuvinte toţi pruncii începură a plânge, sărutau manile iu­bitului lor înveţător, rugându-1 së nu-i părăsească. Era un plâns, că së fi fost cu inima de peatră şi trebuia să lăcrămezi; astfel esamenul s'a în­ceput cu mare bucurie şi s'a sfîrşit cu de o mie de ori mai mare durere, într 'a tâta încât şi după ce au mers pruncii acasă au tot plâns, împutân-du-le părinţilor lor, că pentru ce lasă së se edi­fice şcoală de stat, că ei tot nu vor merge la aceea.

Iată învetătorul constiu de chemarea sa întru cât e în stare să-şi câştige dragostea şco­larilor sei.

Imi ţin de datorinţă a më adresa cătră po­porul din Lipău şi conducătorii acestuia: Cu toţii

I cunoaşteţi fruptele cele bune ale şcoalei D-Voastre, care va crescut tinerimea, ce este fala acestui ţinut — sunteţi un popor închegat şi din darul lui D-zeu în stare materială destul de bună. De ce voiţi deci së Vë lăsaţi comoara cea mai scumpă. Lăsaţi neînţelegerea şi bunul D-zeu Vë va ajuta;

Unul din cei de faţă.

Rësboiul din Asia. In Mandjuria.

Së vesteşte, că Japonezii au cucerit oraşul Omoro din Mandjuria. Dacă ştirea e adeverată , as ta ar însemna foarte mult pentru Ruşi, căci ar trebui se-şi părăsească poziţiunile, ce le au acum.

Semne de pace.

Roosewelt, preşedintele Statelor unite din America de Nord a adresat o scrisoare guverneler din Rusia şi Japonia, în care së întrepune pentru încheierea păcii. Amândouă guvernele au primit propunerea şi së crede, că în curênd së vor în­truni representanţii Rusiei şi Japoniei , ca së sta­bilească condiţiunile de pace. Cu un lucru nu së împacă Rusia, adecă ea nu ar vrea së plătească despăgubire în bani Janoniei. Japonia — după cât së vesteşte — va cere 2500 milioane de franci ca despăgubire de rësboiu. Së crede, că Rusia va t răgăna încă până së înceapă pertractările de pace, sperând, că pe uscat totuşi va ieşi învingëtoare. Comandantul Linewits a declarat, că el e sigur de învingere, de oare ce şi-a organisât şi întărit bine armata .

DE PESTE SËPTËMÂNA Pentru noua biserică din Cluj. Au mai binevoit a dărui: Nr. 224. Dna Elena Hossu măr. Dr. Vajda

Voevod, 20 coroane. Nr. 225. D-şoara Alexandrina Hossu, 20 cor. Nr. 226. losif Hossu, s tudent cl. VI. gimn.

Cluj, 20 coroane.

D - z e u së - i răsplătească cu darurile sale cele bogate!

— Aniversarea naşterii lui Cipariu. întâia sută de ani delà naşterea marelui Timoteu Cipariu o va serbători despărţămentul Blaj al Asociaţiunii, care a doua zi de Rusalii va ţinea adunarea ge ­nerală în comuna Pănade, locul natal al lui Cipariu. Tot atunci se va celebra un paras tas şi se vor ţinea vorbiri comemorat ive asupra marelui bărbat . La 25 c , Duminecă după Rusalii, în catedrala din Blaj se va celebra o liturgie pontificată de Escel. Sa Mitropolitul Victor; canonicul Dr. Aug. Bunea va rosti un panegiric. După liturgie se va face procesiune la biserica parochială, lângă care e îngropat Cipariu, aci Mitropolitul va ceti des -legările morţilor. După prânz societatea de lec­tură a studenţilor va aranja o şedinţă festivă cu discursuri, declamări, cântări ş. a. Tot atunci »Unirea« va apărea în ediţie separată. Rugăm pe elevii şi admiratorii marelui Cipariu së cola­boreze la acest numër. Ultimul termin pentru spe-darea manuscriselor e 20 Iunie n. — (»Unirea«).

— f Archiducele losif, comandan­tul honvezimei, a încetat din viaţă, după lungi suferinţe, Marţi, 73 Iunie n. în vila sa din Abazzia. Ţara întreagă a îmbrăcat doliu. înmormântarea se va lace Duminecă, la 4 ore d. a. în Budapesta.

— Dl Ales. Uilăcan, canonic în Blaj, sub-administrator al moşiilor fundationale a visitât Marţi şi Mercuri moşia delà Someş-Odorheiu a fondului Şuluţan, spre a face raport directoriului. Măria Sa, care la reîntoarcere s'a oprit pe câteva oare în Cluj, a venit încântat de roadă bogată şi de starea binecuvântată a moşiei de pe Someş a Blajului.

— Numërul de acum al »Revasului« întârziind niţel pentru a avea chipurile fru­moase ce cuprinde, apare în mărime duplă. Numërul cel mai apropiat va apărea numai în 1 Iulie n. 1905.

Rugăm pe toţi abonaţii noştri sé bine-vo iască a ş i renoii abonamentul pe semestrul al doilea.

Rugăm mai ales pe numeroşi i restanţieri së binevoiască a trimite sumele restante !

— La Blaj s'a întrunit în zilele a-ces tea directoriul Şuluţan. In scopul a-cesta pe lângă alţi fruntaşi au sosit la Blaj şi Ilust. Sa George Pop, director de finanţe din Zombor, care nu de mult a fost decorat de M. Sa cu ordul co­roanei de fer. Mergênd la Blaj II. Sa s'a oprit în O r a d e a - m a r e së vadă palatul episcopesc de care a r emas încânta t .

— Circularul cel mai nou al diecesei Lu­gojului cuprinde: Epistola enciclică a Sfinţiei Sale Papa Piu al 10-lea, despre catechisare, pe care am fost publicat'o întreagă şi noi. După doue hotăriri principale a curiei şi a ministrului de in­terne se recomandă spre sprijinire »Foaia şco-lastica« din Blaj, care — precum aflăm — are numai 17 abonaţi în diecesa Lugojului. In circu­larul al 20-lea la bibliografia se anunţă »Cartea Durerii«, ed. a Il-a. despre care se zice: o reco­mandăm »cu toată căldura atentiunei veneratului

1

Cler spre a o face cunoscută în cercuri cât mai largi.« — Asemenea se anunţă »Cartile săteanu­lui român», editate de Revaşul, nrii 1—3, cari s'au fost trimis bibliotecei diecesane din Lugoj — şi mai multe opere teologice ungureşti , ce au întrat delà feluriţi autori ia aceeaşi bibliotecă diecesană.

— Ilustraţiile din nrul acesta, sunt fă-cute, pe cât de frumos, pe 'atât de repede, după fotografii/e fotografului de curte Fekete din O-radea-mare. C/işeurile sunt lucrate la Angerer, primul institut de acest fel în Viena. Repro­duse separat pe carton în format mare elegant se pot căpeta la administraţia »Revasului« pen­tru 50 fii. esemp/arul. La comande mai mari se espedează franco şi se dă rabat.

— f loan Hornea. Decanul preoţimei noa­stre din protopopiatul Clujului, poate cel mai bë-trân preot din Metropolie, venerabilul paroch iu-bilar al Stanei, de lângă Huedin, loan Hornea, a încetat din viaţă Joi, la 8 Iunie n. în verstă de 88 de ani. Tocmai în ziua de înălţarea Domnu­lui s'a înălţat sufletul lui, ca a unui patriarch cinstit la ceriuri, la D-zeul seu şi al părinţilor sei. Preot din generaţ iunea veche — când poti­rele erau de lemn şi inima preoţilor de aur — a desvoltat multă activitate pentru luminarea popo­rului şi păstorirea cu credinţă a micei sale turme. Căsuţa lui — o foarte modestă căsuţă — a fost la vremea sa o adeverată preparandie, din care au eşit 12 înveţători poporali, toţi oameni harnici, înveţători sirguincioşi, cari cu mai puţină carte, toată câştigată delà popa Hornea, dar cu multă inimoşie au făcut în dăscălie mai mult decât mulţi din cei ce ies din preparandiile moderne. Unul ajunsese din şcoala lui Hornea comisar de finanţe în Budapesta. De nu era popa Hornea, cum era, şi de nu era căsuţa lui răsadniţă de învăţătură, desigur ar fi rëmas servitor în vr'o comună, pe la vr'o curte boierească. Acum însë din recunoş­tinţă a venit chiar la înmormêntare . lnmormên-tarea s'a făcut în 10 Iunie n. 1905, începênd la 11 oare a . m . Au luat parte tot poporul din Stana, Români şi Unguri, apoi din comunele vecine mai mulţi fruntaşi şi inteligenţi. Predica şi iertăciunile îndatinate le-a rostit Dl Basiliu S. Podoabă, di­rectorul băncii »Economul« înlocuind pe protopo­pul tractului Cluj, Dr. E. Dăianu, — care spre marea sa părere de rëu a fost împedecat de a face

©BCU Cluj

Pag. 102 »REVASUL« Nr. 42—25

în persoană onorurile celui ce îl preţuia ca pe monumentul viu al vremurilor cucernice.

Au slugit la înmormêntare următorii preoţi: Gregoriu Lehene, parochul iubilar al Argişului, loan Mihalca al Aghireşului, Emil Măcelariu al Totelecului şi Stefan Pop, preotul din Fildul-de-mijloc, mai târziu a sosit şi On. protopop al Mor-lacei, loan Pop, apoi dnii Iuliu Poruţiu, directorul »Vladesei«, Dr. Andrei Pop şi Dr. Basil Crişan, advocaţi în Huedin şi o mulţime de înveţători, dintre cari mulţi elevi ai reposatului.

Dl Podoabă au înşirat în predică toate vred­niciile reposatului ca preot, învăţător şi luminător al poporului seu şi cu asemănări le şi pildele cele frumoase mult s'a făcut plăcut poporului.

La masa de »pomanä« s'au cetit frumoasele litere fundaţionale făcute de fiica şi ginerele re­posatului Hornea pentru bunăs tarea parochiei din Huedin şi s'au subscris acolo de cătră vrednicii fundatori loan Martin şi soţia sa Veronica năs ­cută Hornea. Atât dl Martin, cât şi prea st imata sa Doamnă, au făcut promisiune la îndemnul dlui Basiliu Podoabă, ca së eterniseze în modul acesta prin o danie frumoasă şi numele tatălui lor, a părintelui Hornea, care murise fără a-şi fi putut face tes tament şi a-şi împlini dorinţa, ca paro-chia Stanei, pe care aşa zicênd numai el a sus­ţinut-o cât a trăit, së o susţină şi după moarte , înzestrându-o cu toate pământuri le ce şi le-a câş­tigat, prin muncă şi cruţare, ca slugitor la altarul vechii biserici din Stana.

Atât înmormântarea , cât şi actul sëvêrsit la pomană şi vorbirile ţ inute de protopopul loan Pop şi Basiliu Podoabă au făcut mult efect în popor şi au fost vrednice de amintirea reposatului, pe care Dumnezeu së-1 aşeze cu drepţii sëi.

Eată şi anunţul funebru ce am primit din par t ea întristatei familii: Subscrişii cu profundă durere anunţăm caşul de moarte a prea iubitului nostru părinte, socru şi nănaş han Hornea, pa -roch gr.-cat. în Stana urmată în 7 Iunie 1905 n. sara la 8 oare în al 88 al etăţii şi al 52-lea an al preoţiei, după-ce a fost provëzut cu sf. taine ale muribunzilor. Inmormêntarea se va face în 10 Iunie n. a. c. la 10 oare a. m. în cimiterul gr.-cat. din Stana. Fie-i ţerîna uşoară şi memoria neuitată. Veronica măr. Martin ca fică. loan Martin, notar pensionat ca ginere. Teodor Lăpuşan, înv. pensionat ca fin.

— Noul guvern. Denumirea lui Fehérváry Géza de ministru-preşedinte este sigură. Decretul regal se va publica în foaia oficioasă în curênd. Guvernul nou — după informaţiunile sigure ale foii nemţeşti »Neue Freie Presse — se va com­pune din următori i : Mimitru-preşedinte, de finanţe şi pe lângă Maiestatea Sa: baronul Fehérváry; ministru de honvezi: Bihar, general ; ministru de comerciu: Vörös László; ministru de agricultură: György Endre; ministru de instrucţie: fişpanul din Bichiş: Lukács György; ministru de justiţie: Lányi Bertalan, consilier ministerial; ministru de interne: Krisstóffy József, fişpan în Să tmar ; mi­nistru croat: deputatul Kovacsevics. Ministrul Tisza astăzi, Mercuri va sosi la Budapesta, de unde numai decât merge la Viena. Joi va depune noul cabinet jurământul înaintea Maiestăţii Sale. Opo-siţia e consternată. Nu ştiu ce së facă, cum së primească noul guvern. Unii ameninţă , că-1 vor scoate afară din parlament, ca pe darabanti . Kossuth şi Andrássy e de părere, ca së-i primească în linişte şi după vorbirea lui Fehérváry së le vo ­teze neîncredere.

— Exemplare din numërul acesta duplu al »Revasului« se pot cumpëra delà Administraţie cu 20 fii.

— Cetitorule, lăţeşte »Revasul« între cunoscuţii şi vecinii tei.

După-ce ai cetit foaia nu o arunca, nici nu învéluf cu ea mărfuri, ci dă-o s é o cetească cineva, care n'a putut'o încă abona.

t Si lvia Cirlea n. Rusu, soţia d-lui notar public Mihaiu Cirlea din Abrud, a încetat din viaţă în 13 Iunie n. a. c. A fost înmormânta tă în 16 1. c. în Vidraseu. Esprimăm condolenţe sincere jalnicei familii.

— Dr. Pavel Obădeanu, advocat, şi-a deschis cancelaria în Becicherecul-mare (Nagy-Becskerek) în casele Demkó.

— Adunarea cercuală ordinară a despăr ţe-mêntului Blaj al »Asociatiunii pentru literatura română şi cultura poporului român«, se va ţinea la 19 Iunie n. a. c. în Pănade, — satul naşterii T. Cipariu — la oarele 10 a. m. La 9 oare a. m. sf. liturgie împreunată cu paras tas întru pome­nirea lui Timoteiu Cipariu, din prilegiul aniver­sării centenarului, delà naşterea acestuia. Predica ocasională va rosti-o directorul despărţementului I. F. Negruţiu. In programul adunării e şi o di-sertaţiune comemorat ivă despre T. Cipariu, de A.

Ciura. După adunare publicul, înainte de a se aşeza la masă , va cerceta exposiţia de lucruri de m â n ă şi ţeseturi aranjată de d-na Elena Şimon şi d-şoara Veronica Săbăduş. La aceasta adunare, care se va ţinea în biserica gr.-cat. se invită toţi membri Asociaţiunii şi toţi cei-ce doresc pro-progresul poporului român. — In legătură cu adu­narea cercuală se va aranja tot acolo din partea elevilor institutului pedagogic din Blaj un concert cu următorul program: 1) Marşul Tudor, de A. Popoviciu, cor. 2) Peneş Curcanul, de V. Alexandri, declamat de Laur. Moldovan, ped. c. III. 3) Stroe Plopan, de N. Ganea, cor. 4) O scrisoare din Muselin-Selo, de G. Coşbuc, deci. de Teod. Stoia, ped. c. III. 5) Resunetul Ardealului, de A. Popo-vici, cor. 6) Ţiganul la vânat, de E. Suciu, deci. de S. Cornea, ped. c. III. 7) Hora, de N. Ganea, cor. — începutul concertului la oarele 3. — După concert dans .

— Invitare la »Exitusul« ce-1 aranjază în în sala »Hotelului Univers« sub presidiul D-lui profesor Dr.. loan Raţiu, Joi în 22 Iunie n. 1905, abiturienţiii delà gimriasiul din BIaj ; începutul Ia 8 oare seara. Invitarea va servi şi ca bilet de întrare.

t Dr. George Ilea

advocat, unul dintre fruntaşii inteligenţei române din Cluj a încetat din viaţă, Luni, în 12 1. c. după îndelungate suferinţe împărtăşi t creştineşte cu sfintele taine. Reposatul, care lasă în doliu greu preast. sa soţie şi doi prunci minoreni. A fost membru activ a] tuturor corporaţiunilor cul­turale, de aceea înmormântarea ce i-s'a făcut cu toată pompa a luat forma unei manifestaţiuni. Mercuri la 4 oare d. a. sicriu l'a fost t ranspor­tat cu cortej lung la bis. parochială, unde a fost aşezat pecatafalct. Prohodul l'a sevârşît pro­topopul Dr. Dăian as is ta t de Mc. Raţiu, adm. protopopesc al Turdei, Val. Pop adm. par. din Cluj - Mănăştur, Dr. Iuliu Forian şi Octavian PoPa, ca diaconi. Pe sicriu afară de membrii familiei au depus cununi splendide camera ad-vocaţială şi «Comitetul fondului p. înfiinţarea unei scoale rom. de fetiţe în Cluj,« al cărui cassar a fost până de curând. Predica a ros-tit'o dl Dr. Dăianu, schiţând biografia reposatului şi arëtându-1, ca un neobosit muncitor pentru binele 'publ ic . Cu deosebire a relevat sfîrşitul cu care şi-a încheiat cursul vieţii pământeşt i . Ier­tăciunile le-a luat N. Raţiu, adm. protopopesc din Turda, pe care Glujerîii ca fost oare cândva capelan aici l'au ascultat cu mult interes. Dr. Ilea s'a născut în 10 Iulie 1856 în îndoi. Gim. l'a asolvat în Cluj la piarişti, drepturile în Buda­pesta. A fost colaborator la mai multe foi şi a lucrat la tip. cu lit. lat. a »Isroriei p. în. Ro-manilor« de P. Maior, edată de soc. »P. Maior« al cărei preşedinte a fost. In 1888 a deschis cancelaria advocaţială în Baia de Criş, peste 2 ani în Cluj. A fost apărător în multe procese de presă şi proc. Memorandului. A fost pe rând curator al bisericei gr-cat. din Cluj, membru în comit, casinei şi până în anul trecut director al desp. »Asociatiunei.« Familia căreia îi esprimăm condolenţele noastre, edat următorul anunţ funebru:

Subsrişii în numele lor şi al numeroaselor rudenii, frânţi de adânca durere aduc la cunoştinţa tuturor amicilor şi cunoscuţilor, că prea iubitul şi în veci neuitatul lor soţ, tată, fiu, frate, ginere şi cumnat Dr. Georgiu Ilea de K's-Bun, advocat, după o viaţă plină de activitate, în 12 Iunie st. n. a. c , la 8 oare seara, după un morb de grele suferinţe, în etate de 49 ani, în al 14-lea an al fericitei sale căsătorii, şi-a dat blândul şi nobilul sëu suflet în manile Creatorului. Rămăşiţele pă­mânteşti ale scumpului defunct, se vor depune Mercuri, în 14 Iunie st. n. a. c , la 4 oare d. am. după ritul sfintei biserici gr.-cat. în cimiterul co­mun din loc spre odichna vecinică. Cluj, în 13 Iunie n. 1905. Fie-i amintirea eternă! Ida Ilea născ. Csato de Jankafalva ca soţie, Livius George ca fiu, Beatrice ca fică, Vëd. Ida Csato de J a n k a -falva ca soacră, Vëd. Ana Ilea n. Todea ca mamă, Mateiu Ilea ca frate, Catalina Ilea ca soră, Dr. Ludovic de Csato, Aurel de Csato, Helena Fodor n. de Csato, Augusta Sabo n. de Csato, Victor de Csato ca cumnaţi .

— t Sabina Maniu. Vëd. Clara Dr. Maniu născ. Coroianu ca mamă, Dr. Cassiu Maniu, Vëd. Elena Dr. Popu n. Maniu, Dr. luliu Maniu, Cor­nelia Maniu ca fraţi şi surori, luliu Coroianu, Sa­bin Coroianu şi soţia Emilia, Lucreţia, vëd. Er­délyi n. Coroianu, Demetriu Coroianu, protopop, ca unchi si mătuşe , Livia, Ionel, Matéiu si Clarita Popu ca nepoţi şi nepoate, Dr. loan Erdélyi, Cor­nelia Erdélyi, Traian D. Erdélyi şi Romul Erdélyi, Livia, Augusta şi Iuliu Coroianu, Ladislau Vaida, Simeon Maniu ca veri şi verişoare adânc întris­taţi anunţă decedarea mult iubitei si neuitatei fice respective surori, nepoate, verişoare şi mătuşe Sabina Maniu, întâmplată după lungi şi grele suferinţe în Blaj, .la 13 Iunie 1905 sara Ia 10 oare, provezută fiind cu sf. Sacramente ale muri­

bunzilor. Aşezarea spre vecinică odichnă a ră­măşiţelor pământeşt i se va întâmpla în Blaj, la 15 Iunie 1905 d. am. la 4 oare în cimiterul comun. Fie-i ţerîna uşoară şi memoria binecuvântată !

— Corul bisericei române gr.-or. din Bra-şovul-vechiu va aranja o producţiune musicală- tea-trală împreunată cu dans , ce se va ţinea Dumi­necă, 5 Iunie v. (18 Iunie n.) 1905 (în ziua întâia de Rusalii) în sala hotelului »Orient« nr. 1.

— Notariu în Feleac, a fost ales Joi, sub­stitutul de până acum Dozsa.

— Reuniunea de cetire şi cântări a econ. şi meserieşilor din Alba-lulia învită Ia Concertul împreunat cu dans , ce-l va aranja Duminecă în 25 Iunie n. a. c. în sala cea mare a hotelului »Europa« (A.-Iulia) cu concursul corului pedagogic din Blaj începutul precis la 8 oare seara. După programul bogat al concertului, dans . In pausă së vor juca »Batuta« şi »Cäluserul«.

Din mână în mână së meargă »Revasul« la zeci şi zeci de inşi !

— Comitetul parochial gr.-or. din Turda învită la concertul poporal u rmat de dans, ce-l aranjază corul seu bisericesc în 19 Iunie st. n. a. c. (a Il-a zi de Rusalii), în sala cea mare din hotelul »Europa« în favorul bibliotecei şcolare.

— Un candidat de advocat cu praxă caută aplicare în vre-o cancelarie advocaţială. Reflec­tanţii së se adreseze la redacţia » R e v a s u l u i * .

— Tinerimea română din Sasca-Montană învită cu toată stimă la festivităţile împreunate cu sfinţirea steagului bisericesc dăruit bisericei gr.-or. române din Sasca de inteliginţa r o m â n ă din loc, cari se Vor ţinea Luni în 6/19 Iunie a. c. (a doua zi de Rusalii).

— Avis . Së aduce la cunoştinţa Onoratului public, că petrecerea de vară defiptă cu terminul de 25 Iunie st. n. a. c. în Zalha-Ciureni, din unele împrejurări nefavorabile — nu se va ţinea.

— Cărţi româneşti se găsesc în Cluj la li­brăria Eric Fabritius, în piaţă.

M A I NOU N O U L G U V E R N

Denumirea noului guvern se va publica Luni, 19 1. c. în foaia oficioasă, ear Mercuri guvernul se va înfăţoşa în dietă.

loan Radu La încheierea acestui n u m ë r

să rbă toresc aflăm cu multă durere , că nenea loan Radu delà Ujfaleu (lângă Aiud) tatăl Episcopului săr­bătorit al Orăzi i-mari , a înce ta t din viaţă ieri, 16 Iulie n. pe la amiazi . î nmormân ta r ea venerabilului frun­taşi ţeran se va face m â n e , în ziua sfintelor Rusale.

Ce nepă t runsă voie alui Dum­nezeu! începem cu sărbător ire ve ­selă şi sfîrşim cu lacrimi de jale. Ne înch inăm Provedinţei adorabi le , ne împăr tăş im inima în durerea ce­lui ce ne -a înveseli t sufletul în a-ceste zile şi z i cem:

Dumnezeu , care i-a dat mul tă mângâ ie re pe p ă m â n t să-i facă parte de ne turbura ta fericire vecinică !

Posta Redacţiunii . Dlui Dr. C. Pavel. Primit la timpul sëu; pentru

nrul acela prea târziu. Intr 'acesta e precum vezi. Rog răbdare! — »Zbucium«-\ú a sosit, dar avem şi noi zbu­cium destul, decât ca së-1 gustăm imediat.

©BCU Cluj

Pag. 103 »REVASUL« Nr. 24—25

La Bocïcoiel si Borsa. — Din scrierile lui Artemie Anderco. —

24 Decemvrie 1868 — 9 Ianuarie 1869. — Din Sa t -Şugatag ajungênd în 22 Decemvrie la Sighet, după ce toţi conşcolarii mi-s 'au împrăş ­tiat, plictisindu-ne, m'am hotărît cu Laczi, bătrânul meu coleg Jurca, së ne folosim de invitarea cumnatului şi am plecat în 23 Decemvrie cu un cărăuş din Şaieu la Bocïcoiel. In Şaieu am durmit la Balázs, şi după ce toată noaptea a plouat am plecat mai departe . Pe dealul delà Cuhea şi BocTcoel nu puteam înainta, din pricina tinei, nu­mai ca melciu; şi asta a mai mers până sub deal, de aici în colo n 'ammaiputut face nici un pas.

— Haide, Laczi, së împingem noi caru, că aici ne ajunge ameaza. Ne-am pus cu spatele la leucă, şi din toa tă puterea am împins; în zădar, caru nu prea înainta. Tina şi lutul aşa o lipea de ne împedeca së mişcăm, dar noi harnici, curăţiam roatele şi carul şi cizmele noastre, deşi aşa se încărcaseră, în cât, de abia ne puteam mişca.

— Ghi Rozsi, t rage Tündér, ajută legau; — o încordare, şi scăpaţi de glod mergem mai departe.

Mergem, mergem, împingând şi ajutând carul, până ce ne ostenim şi noi. Dar răbdare, aci e culmea, la vale nu va mai trebui së împin­gem; apoi e aproape satul şi o së ne odihnim.

Cişmele ni-se îngloadă, de abia putem păşi de lutul ce se încarcă pe ele, dar nu-i baiu, aci e culmea, aci e satul, mergem, mergem.

O întoarcere pe laturea dealului foarte ţepişe, a isbutit bine; am odihnit, acum înainte, înainte! De odată zup ! Roata de-a deadreapta dinapoi dispare într'un tëu fără fund.

— Ghi Roji! Trage Tündér, nu te lăsa legau! Dar înzădar t rage Tündér, şi ajută cel din legau, şi se 'ncoardă Roji, carul nu se mişcă.

— Ghi më, ghi! — resună din toate părţile de-odată. Caii speriaţi poate de atâtea strigăte, cu b es t remă încordare smâncesc carul din noroiu. Dar am căzut într'un nëcaz mai mare. Căzu acum într'o baltă şi mai mare, nu carul, ci calul din legau. Ori ce îndemn nu-i foloseşte. II ridi­căm, dar el së întoarce pe cealalaltă parte în loc së se scoale în picioare. Un pecătos prins în flag­rant nu putea face o faţă mai proastă ca noi, acolo lângă calul din noroiu, care credeam, că : aci are së peară. Dar n'a perit, ci după un sfert de cias l'am tras cum l'am putut din glod şi i-am dat drumu slobod. Carul însë nu-l puteam scoate din tină. înzădar ridicam şi împingeam; înzădar ori-ce îndemn cailor, şi cu vorba şi cu sbiciul; trec doue ciasuri aşa şi carul nu-l putem urni. Ce së facem ? Desfacem carul! Aşa şi făcurăm. Am luat coşul, l'am desfăcut de tot, numai cele doue roate din-nainte au rëmas , şi acelea le-au scos caii — cu mare nëcaz — din tëu. Celelalte, t rase, împinse, purtate şi cărate le-am dus până în vîrfu dealului. Până ce le-am încheiat toate laolaltă trecuse de mult ameaza ; ceasul era cătră 5.

Pe soru-mea o găsim bolnavă în pat; noi suntem de vină. Cum ne aşezăm şi mâncăm ceva, se bolnăveşte un porc, se perde ciutura delà pipă, sorei mele i-se face mai rëu; caii nu vin acasă din s tavă; dintre pui doi lipsesc! Dar curcanul cel mare , cel frumos, unde e? Gâştele de ce nu vin acasă, doar e sară, e întunerec de abinele. Cânele Cerber, pentru care ar fi dat cumnatul un viţel, de două zile nu s'a arëtat . La toate acestea noi suntem de vină! Pân ' ce nu sosirăm noi surorei nu i-se făcu mai rëu, por­cului nu-i stătu nimic în grumazi, cu toate, că zilnic mancă câte ceva; numai când am sosit noi s'a ştiut înneca; ciutura nici când nu se perdea delà pipă, dintre pui nici unul nu lipsia, curcanul cel frumos, cel mare , era to tdeauna de faţă; gâş ­

tele veniau regulat acasă, cânele Cerber şedea şi el frumos acasă, lupii nu l'au mâncat nici odată, deşi era tot pe • afară

Aceasta aşa ţine trei zile. — Ştii ce, Laczi, së fugim, së ne ştergem

de pe aici! Së fugim ori încotro, pentru că altfel la casa asta totul piere, totul moare Dar së aş teptăm până mâne, da de se schimbă toate spre b ine?

Atunci cade beteagă »Rozsi« pentru care la tîrgul Lăpuşului au făgăduit 150 florini; doar poate şi crepá! Şi la asta noi vom fi de vină. Noi am adus rëul, noi am adus nenorocirea pe oameni şi pe sat. Së fugim, së fugim.... mare-i lumea.

Am luat doi cai delà un vecin şi le-am în­dreptat frînele spre Borşa.

»V L A D E A S A« institut de credit şi economii, societate pe acţii

în B.-Hunyad.

A v i z ! Së încunoştiinţează deponenţii noştri, că delà

1 Iulie 1905 interesele după depunerile, cari au fructificat cu 5V2°/o s e V 0 1 cqmputa cu 5 % , afară de asta institutul plăteşte după interesele de de ­puneri darea erarială de 10°/„.

B.-Hunyad, în 6 Iunie 1905.

* ^ Direcţiunea.

jn atenţiunea damelor române din Cluj şi jur ! Subscrisa am onoare a aduce Ia cunoştinţa

damelor române, că mi-am deschis aici în Cluj, Strada Hegedűs Nr. 4.

Un atelier de croitorie Primesc ori ce fel de lucru, ce cade în branşa croitoriei: toalete începênd delà cele mai simple până la cele mai elegante, după cea mai nouă modă : albituri femeeşti, albituri pentru bărbaţi, trusouri pentru mirese după cea mai nouă modă.

Primesc fetite la învëtat. Unicul loc aici în 1 i

Cluj, unde pot înveţa fetiţele tot felul de croitorie, a tâ t femeească cât şi bărbătească.

Cerênd sprijinul onoratului public românesc, am rëmas cu distinsă stimă

Eleonóra Gabor . Hegedüs-ut. 4. sz.

sMêààààAMàAêAêAàMàêâêiêiMàêà

Despre pecatele sătenilor. C a z a n i e p o p o r a l ă

de loan Roman. A apărut , în »Cărţi/e Săteanului Român» (Nr. 3) şi costă 20 fii. plus porto 3 fil. Comandele së se adreseze la : Răvaşul, Cluj, Jókai u. 6. sz.

Hmm

O earte eu adevërat bunăî

„Mama S-tului August in"

de

E M I L B O I G A I D episcop frances.

Tradusă de „SALBA" clericilor români din Budapesta şi tipărită cu îngrij irea şi cheltu­

iala d-lui Dr. E. D Ä I A N U .

Preţul: broşurat 3 cor., legat 4 cor. Se capă tă la adminis t ra ţ ia

REVAŞULUI C l u j , J ó k a i uteza nr. 6.

Neajimse în preţ şi calitate sunt maşinile mele de cusut cele mai noue, sistem

Singer şi bicicletele mele. Maşini de cusut S inger , cu braţe

înalte şi casten 40 cor., cu «Ringschiff» 78 cor., cu Robbin central 90 cor. 5 ani garanţie reală.

Biciclete, modele de 1905. Noue, com­plete, cu lampă, clopoţel şi garantă de sigu­ranţă 120 c , foi pe roată 4 şi 5 c , man­tale noue proaspete 6, 7, 8, 9 cor., pumpe

80 fii., pumpe de picior 3 cor., lampe cu oleiu l -90 şi 2-20 cor., lampe cu aţetilen cor. 3'20, 370, 4-50, 1 cutie de carbid 50 fii., lanţuri 2-80—3'20 cor., pedale 3'60—4 cor., material de a nikelisa 170 cor., lac email 80 fii., şeaua 3-50 şi 4 cor. Emailisarea unei bici­clete complete, a nikelisa cele de lipsă si a o face ca nouă costă 24 cor. Agarat pentru curs liber şi piedecá, ' model din 1905- şi «Einspann» 28 cor., 75 bucăţi diferite biciclete, folosite, fără cusur, de mar­cele cele mai fine, 55, 70, 75, 80 cor. complet. Preţcu-renturi pentru maşine şi biciclete, se trimit gratis, dacă se face provocare la «Revaşul». Espediţia se face cu rambursa (per Nachnahme). M. Rundbakin, Wien, XL, Liechtensteinstrasse 23. întemeiată 1875.

VQF Preţcurent ilustrat bogat, despre toate cele trebuincioase la biciclete şi motoare se trimite franco, dacă se anticipă 60 fii. (în maree postale). Ir. cas de comande aceste spese se restitue. "^P| (75)10—19

Conţinutul următoarelor preparate sunt recunos-cunoscute de foarte bune de profesori şi medici renumiţi, Q Ari A Crin c o n * r a tusei, răguşelei, durerii de pept, OCllCj^ll l ofticei, tusei măgăreşti, catarului, astmei, greutăţii de respirat, lungoarei şi tusei seci. Vindecă sigur şi repede. Preţul x cor. 20 fii. şi 2 cor.

Caspic unsoare. Contra durerii de oase, po-dagrei, reumatismului, răcelelor, durerilor de cap. dinţi şi nervi, precum şi scrintiturilor. Cele mai îmbëtrânite boale le vindecă. Preţul 1 cor. 20 fii. şi 2 cor.

Centarin. Contra morburilor de stomac, pre­cum lipsa de apetit, mistuirea rea, catarul şi aprinde­rea de stomac, greaţa şi vomarea, sgârciurile cele ma grele. Leac sigur. Foloseşte şi la curăţirea sângelui. Preţul 7 cor. 20 fii. şi 2 cor.

Kaljodsarsaparil. Mijloc escelent pentru curăţirea sângelui la morburi secrete, 1 sticlă 2 cor.

Laxbonbons, închiderea scaunului e causa diferitelor morburi, precum palpitarea de inimă, ameţeli, dureri de cap şi altele. Deci cine sufere de încheierea scaunului numai decât së comandeze Laxbonbons zacharele purgative, plăcute şi dulci la luat. Preţul 1 cor.

Chemicale, drogue, legături şi bandagerie chirur-gice. Instrucţie pentru prepararea diferitelor vinarsuri, liqueruri, rom şi altele. Tee rusice, parfumuri, săpunurii crem escelent pentru faţă şi mâni. Articole cosmetice, oleii pentru për. Esenţă oentru picatul şi întărirea pe­rului. Apa de gură şi dinţi precum şi praf. Ori-ce fel de articol din branşă. Toate foarte ieftine. Faceţi între­bare şi vë veţi convinge.

(67) 10-10 Cornel Demeter. a p o t e c a r iu O r ă ş t i e ( S z á s z v á r o s ) I s k o l a - u . 55

HI Cui îi place s e - ş i îmbraee eopii frumos j f Z?„pJ-?^ine f r i " n o a s e

Stein S. fc Trsa, deposit de haine nentrn coţii, Cini, Mátyás Hirály-teV | í r . 1. H a i n e pentru fetiţe delà 1—14 ani cu 1 fl. şi mai s u s . — H a i n e pentru băieţi 1—14 ani 1 fl. şi mai sus. — C ă p u t u r i 1—14 ani delà 2 fl. în sus.

Pălării, capişoane, şurţe, rochiţe, albituri, ciorapi în mare alegere. — Aci së pregătesc corsete după mesura în cele mai noue forme. (79) 6

©BCU Cluj

Pag. 104 »REVASUL Nr. 24—25

C Ä R T I N O U E Ş I R E V I S T E — Vasile Cârlova. Dr. loan Raţiu. Studiu

istoric-literar. Blaj, 1905. 8° 74 pag. Preţul 1 cor. Numele »celor mai buni ai nostri« îi acopere, în

loc de strălucire şi pomenire cinstelnică şi pioasă, ce­nuşa uitării şi a necuviinţei cu pëcat. Cârlova a fost dintre cei mai buni şi mai de seamă scriitori ai vremu­rilor sale. O »floare«, o »stea« a poeziei, stânsă şi veş­tejită de bruma unei dragosti fără de noroc. Meşter mái iscusit al formelor, cum nu era nici unul dintre vârst­nicii sëi, şi tălmăcitor mai norocos de gânduri şi simţiri avântate şi calde, el a făcut ruptură delà şirul' de sti-chuitori de versuri uşoare, subţiri şi săci cu greutatea şi măsura gândirii stăpânite şi cu miez ce o avea. El a fost-înaintemergător şi crainic al zilelor visate şi nădăjduite în poezia neamului nostru. In cântecul lui în'timpinăm ceva din comoara nepreţuiţilor cântăreţi de mai târziu.— Cinstind figurile din trecut, ne cinstim pe noi. Cel ce s'a îndemnat së desvăluie această »floare« din vremile de înmugurire a lit. rom. şi së ne deie poeziile lui spre gustare şi înţelegere, — acela a sevîrşit o lucrare vred­nică de cinstea, de laudă şi de sprijinul oamenilor de inimă. Ce au uitat së facă fraţii de dincolo, s'a făcut la noi, — eată o îndoită vrednicie. Recomandăm cartea cu toată căldura.

— Dr. Victor O n i ş o r : Legile grăniţerilor năsăudeni despre administrarea pădurilor, regu-larea proprietăţii, contractul din 1872 şi pacea judecătorească din 1890 cu ordonanţele de ese-cutare şi esplicări. Bistriţa. Tipografia G. Matheiu, 1905. Preţul 80 bani.

Î

— Pamfil iu G r a p i n i : Monografia comunei mari Rodna nouă din fostul district al Năsău-dului (azi comitatul Bistriţa-Năsăud) împreună cu note istorice despre valea Rodnei (1773—1903). Bistriţa. Tipografia A. Baciu. 1903. —

Szám 1508 1905. tkvi.

ÁRVERÉSI HIRDETMÉNYI KIVONAT

A hidalmási kir. jbiróság mint telekkönyvi ha tóság közhírré teszi, hogy Dr. T a m á s Simon ügyvéd által képviselt Abrudán Juon végrehaj -ta tonak Abrudán Számoilla topasztkirályi lakos végrehajtást szenvedő elleni 132 kor. töke k ö ­vetelés és jár. iránti végrehajtási ügyében az árverést a koloszvári kir. törvényszék és a hidalmási kir. jbiróság területén levő T.-Sztkirály községben és határán fekvő és a lopaszentkirályi 2 számú telekjegyzökönyvben végrehajtást szen-vendö nevén felvett A I. 1. 2. 4. 5. rend 163/2, 164/2 ,784/2 , 1633/2, 1850/2 hrszámu ingatlanok­ra 685 kor. becsértéltben; • .mint. • ezes'hel -y rr ^gá{--lapított kikiáltási árban elrendelte és hogy a fe­nébb megjelölt ingatlanok az 1905 évi július hó 5-ik napján d. e. 70 órájakor T.-Sztkirály köz­ség házánál megtar tandó nyilvános árverésen a megállapított kikiáltási áron alól is el fog adatni.

Árverezni szándékozók tar toznak az ingat­lanok becsárának 1 0 % - á t készpénzben vagy az 1881. 60 t.-cz. 42 §-ában jelzett árfolyammal szá­mított és a vonatkozó igazság ügyminiszteri ren­deletekben kijelölt ovadékképes értékpapírban a kiküldött kezéhez letenni, vagy az 1881. 60 t.-cz. 170 §-a értelmében a bánatpénznek a bíróságnál előleges elhelyezéséről kiállított szabályszerű elis­mervényt átszolgáltatni.

Hidalmás, 1905. május 28-án.

A kir. jbiróság telekkvi ha tósága . Ü r m ö s s. k.,

kir. jbiró.

3:

» «

E Tipografia=

C A R M E N P E T R U T. Df lRIŢIU

C L U J F e r e n c z J ó z s e f - ú t 58 sz.

Primeşte tot felul de lucrări, ce cad în branşa acestei m a e ş t r i i , esecutân-du-le cât se poate de cu gust, în stilul cel mai modern şi cu preţuri moderate .

Comande se primesc şi la Librăria D-lui Erich Fabritius din C l u j (Piaţa Regelui Matia nr. 32.)

Ca prima tipografie românească în acest comitat, se roagă de binevoitorul sprijin al celorlalte institute româneşt i ,

i precum şi al privaţilor.

3-

In atenţiunea mireselor ! Serv i c i u de porţelan de Ka r l sbad , esecutat, colorat, complet pentru 12 persoane de la 15 fl. în sus. — Serviciu de sticlărie pentru

12 persoane 33 bucăţi 2 fl. 95 cr. L t a m p e , a t a r n e n d , e u e i g ă 3 f l . 9 5 e r .

Serviciu de tee şi cafea 2 fl. 80 cr. — 3 fl. Obiecte de argint de china — Daruri ocasionale — rame pentru icoane, lampe de grădină, etc. în

preţurile de fabrică. La comande din provinţă më reg a însemna cea

din urmă staţiune de tren.

5otnlyai, Succesorul lu i Pier.

magazin de sticlărie şi porţelănerie Cluj, Kossuth Lajos u. nr. 4.

NB. Fieştecine dacă cumperă în preţ de 10 coroane, pri­meşte portretul seu în mărime naturală, cu totul gratis, numai pentru rame plăteşte 3 coroane. (80) 8—52

Dénes B-Budapest , VI. Váczi-körut 61 sz.

M a g a z i n u l şi r e p r e s e n t a n ţ i a f a b r i c e i p r i v . c e s . şi r e g . M A Ş I N I şi M O T O A R E a lu i

plewa inginer, succesorul lui Brauner ţ Klaselţ.

M O T O A R E de benzin, gaz si Var or Mpă modelul din 1905.

-Ş 2 ' O O H P . I i O C O M O ß l l i DK BKfíZlH 2 - 2 0 HP-Baterii de puternice-ţ jtoarc • ue gaz în ori-ce mă­rime cu putere de cal şi c i spese de umblat de 2—3 fii. pe ceas. Preţuri ieftine şi condiţiuni de

plătire favorabile. Lista de preţuri gratis. Se primesc représentant! solizi de provintă.

M a r e , w o r i ß d e r e ! 600 bucăţi n u m a i cu fl. 1*95»

Un orologiu aurit, Anker precis cu catena potrivită, umblă punctuos pentru ce së dă garantă de 3 ani, 1 cravată de mătasă modernă pentru domni, 3 batiste fine, 1 inel pentru domni cu imit. de peatră scumpă, 1 sugaretă cu chichlimbar, 1 cuţit de busunar cu cele de lipsă, 1 broş pentru dame (noutate), 1 oglindă minunată pentru toiletă, 1 portmoneu de piele pentru bani, 1 coleu de mărgele minunat de frumos, 1 păr. bumbi de manjete, 3 bumbi de cam. la pept, toate aur Double cu chem patent, recuisite de scris de nikel, prima, 1 p. butoni de simili briliante, 3 obiecte de jux de mare efect hazliu pentru tineri şi bëtrâni, un drăguţ album, cu 36 icoane cele mai frumoase din lume, 20 obiecte necesare la coresp. şi încă 520 alte obiecte nesmintit de lipsă în casă. Toate laolaltă cu orologiul — care singur e vred­nic banii aceia, costă numai 1 fl. 95. Trimiterea cu rambursa ori trimiţând baniiî nainte la casa de export.

S. URBACH, Krakau Nr. 154/K NB. Pentruce nu cunvine së retrimit banii, astfel

risicul eschis (66) 21 —

Cu. ? . ? . Aron si p . jWacoVici, de Dr. Bunea. Preţul 4 c. 50 f. plus 20 fii. porto.

Discursuri, Autonomia bis. Bunea. Preţul 5 cor. plus 20 fii. por to .

Vechile Episcopii, £ e ţ

D ; - 2

B r 5 o fii, plus porto 1 0 fii.

\ / i c n r i f r û r n t û de Alesandru Clura. V 12>IXI 1 LI C L U L C , P r e ţ u l ! c. plus 1 0

fii. porto.

f&ulßfß de Emil Sabo. Preţul 1 cor. plus VflHlWi, 10 fii. porto.

Ierarchia Românilor, %&:fJI?& 1 0 fii. porto.

Castelul din (arpati, plus porto 10 fii. '

de Jules Verne. Bros. 1 cor. 60 fil.

50.000 părechi de papuci 4 păr. pentru numai fl. 2 8 0

câtă vr^mg rnai ţine marfa se vor vinde pentru acest preţ de batioană^Şn. pricina cumperării unei mari masse de ghete. 1 păr. pentru domni şi p. p. dame de piele, brunetă ori neagră, cu şinoare, de prima calitate şi cu talpă bine cuită; 1 păr. p. domni şi 1 păr. p. dame papuci de modă, cu »paspoil«, foarte eleganţi, fasonul cel mai nou, cup-tuşiţi bine pentru iarnă, foarte drăguţi şi uşori de purtat. Mărimea după cm. Toate patru păr. numai fl. 2"80. Trimiterea prin rambursa ori anticipând banii, o face:

E s p . d e p ă p u e i a l u i S . U r b a c h Krakau fir. 154/K.

Schimbul D e r m i s , şi banii së returnează la dorinţă, astfel risicul eschis. (45) 1 0 —

Magazin special die pălări i : ta „Regele Palăriilor — a „KalapHirâly"-(77) Cte) - Piaţa .."Regele Matia" Nr. 17. 3 - 2 5

Foarte bogat deposit de pălării din ţarSN|j s treinătate — pentru bărbaţi şi copii, — cilindre şi în chipie de vênat şi sport.

Pentru preoţimea orientală t o t -deauna së află.. H Magazin pălării după moda preoţească , moi şi tari.

Comandele din provincie së execută punc­tuos. Trebue comunicată măr imea capului în cen­timetri. Întreprindere specială !

Cele mai ieftine preţuri f ixe.

La adminis traţ ia „Răvaşulu i" se află: de E. Bougaud. legată eleg. 2 cor. 50 fii. Cartea Dorerii, d e E B o u s m i- Preţul

broşurată V50.

Cine sufere de F n î 1 a n C î a Şi stări nervoase, se ceară (nevoie) sgârciuri EpilCjIMC broşura despre Epilepsie, care se trimite gratis şi franco delà »Privil. Schwanen

Apotheke,« Frankfurt a. Main. 45 45—.

] ÜN [ J I N V E Ţ A C E L "

se primeşte numai decât în T i p o g r a f i a » C A R M E N « PETRU P. BARIŢIU, C L U J , K o l o z s v á r (Strada Ferencz József Nr. 58). Preferiţi vor fi cei cu 2—3 clase gimnasia le .

I V * Condiţiuni favorabile! "OT

Pentru sesonul de primăvară şi vară = recomandă =

N E U M A N N M. Hferant c. şi reg . de curte

Cluj, (Kolozsvár) Mátyás király tér. Haine de primăvară şi vară. Căputuri de transiţie (Double, Ulster, Raglan). Pardesiuri de primăvară. Haveloc (cu mânec i şi fără mânec i ) . Căputuri economice. Haine negre de salon şi frac. Mantale de ploaie şi de praf. Pereline de escursiuni, costume de turişti, biciclişti etc.

Mare deposit de vestminte pentru copii . Mustre şi liste de preţuri la cerere gratis şi franco. — La comande din provinţă = = = ^ = ca mesura e destul a trimite o haină veche.

(24) 5 9 -

Tipografia »Carmen« Petru P. Bariţiu Cluj — Kolozsvár.

©BCU Cluj