-----cREATORil DE HARTI

---CARTEA iNTAI

ffi

S.E. Grove

T N BE D I T U R A

t$NrcARr

Cupnws

17 O lebndn in golf........ .....20018 Ciocolat[, hirtie, monede..... ..........21019 Glon!uI..... ......................221

PARTEA A III-A. CrpceNe ....................238

21 Botanistul. ......................239

22 Solul Epoci1or............. ......................246

23 Cele patru hir{i.......... ......................256

24 in nisip ........267

25 Biblioteca Imperiali .....272

26 Despre cele dou[ semne........ ..........281

27 Cu pumnul de fier ........290

28 Cu vaporul spre sud .....297

29 Copacul fbri frunze ......300

30 Ec1ipsa...... ......................310

PARTEA A IV-A. DEscopsnrREA ......... ....................318

31 Liniile din palmi ..........319

32 Inundalia subit[........ ....32833 Vila-de-noapte ........... ......................332

34 O Epocl pierduti.... ......341

35 Sub lac...... ......................348

36 O hartl a lumii....... .......35437 SfArgitul zilelor ..............359

38 Un vint prielnic, o mili dreapti..... ................367

39 Oragu1pustiu........ .........373

Epnoc: FrEcRnE cu EpocA Er .............. .. 383

Pnoroc

S-a fivn&lrplAT DEMULT, pe chnd eram copil. Pe vremea aceea,

la periferia Bostonului, mai existau incd ferme, iar in timpul veriistdteam afard cu prietenii cdt era ziua de lungd ;i veneam acasd doarcdnd apunea soarele. De ar;i{d scdpam inothnd tn rhul Baon, acolo

unde curentul era mai puternic;i apa mai adhncd.

intr-o zi neobi;nuit de caldd din vara anului 1799, pe 16 iulie,to{i prietenii mei ajunseserd la rku inaintea mea. Le auzeam lipetelein timp ce alergam spre mal ;i, cknd m-au vdzut pe buza celui maigrozav loc de sdrit tn apd, au inceput sd strige ca sd ma incurajeze:

,,SAri, Lizzie, sari!" M-am dezbrdcat de rochie, mi-am luat avdnt ;iam sdrit. N-aveam de unde sd ;tiu cd voi ateriza intr-o cu totul altdlume.

Deodatd, m-am trezit suspendatd deasupra apei, linkndu-mi la

piept genunchii ;i bralele infd;urate in jurul lor, uithndu-md la apa

gi la mal, incapabild sd md clintesc. Parcd incercam sa md trezesc

dintr-un vis. Vrei sd te scoli, sd te migti, dar nu po[i; ochii-{i rdmkninchi;i, mhinile ;i picioarele incdpdlknat de inerte. Doar mintea t{iumbld, zichnd: ,,Scoald, scoald!" Exact aga era, doar cd visul din care

nu md puteam trezi era realitatea tnconjurdtoare.

Sefdcuse o lini;te perfectd. Nu-mi mai auzeam nici inimabdtAnd.Totu;i ;tiam cd timpul nu doar se scurge, ci se scurge mult prea repede.

t/Crcnuton srtctA

Prietenii mei rdmdseserd nemigca{i, in timp ce curen{ii involbura{itreceau pe lkngd ei cu o vitezd ame{itoare. $i-atunci am vdzut cd se

inthmpla ceva pe malurile rkului.Iarba a inceput sd creascd sub ochii mei. Cre;tea constant, phna

ce a ajuns la indl{imea la care era de obicei la sfar;itul verii. Apoia tnceput sd se ofileascd ;i sd se tnnegreascd. Frunzele copacilor de

pe malurile rilului s-au colorat in galben, portocaliu ;i ro;u; curdnds-au ve;tejit ;i au cdzut. Lumina din jurul meu era de un cenu;iusumbru, tncremenitd parcd tntre zi ;i naapte. Pe mdsurd ce frunze-le tncepeau sd cadd, afard se intuneca. Cdt vedeam cu ochii, cdmpulse colorase in brun-argintiu, doar ca imediat s-a transformat intr-otntindere imensd acoperitd de zdpadd. Rhul de sub mine a incetinit

;i apoi a inghe{at. Zdpada cddea in valuri ;i troienele se ridicau, ca

dupd o iarnd lungd, apoi a inceput sd se retragd,lasdnd pdmdntul ;icrengile goale, ;i noroi in urma sa. Ghea{a de pe rhu s-a fdcut bucd{igi apa a pornit sd curga din nou. Dincolo de malurile rdului, chmpuls-a schimbat intr-un verde palid, in timp ce din pamhnt rdsdreau noi

fre de iarbd, iar copacii se tmbrdcau tn danteld verde. Curknd dupdaceea, frunzele au capdtat verdele tnchis de vard ;i iarba s-a tnallat.Totul s-a petrecut intr-o clipd, dar parcd trdisem un an intreg rupta de

lume, tn yreme ce lumea ;i-a vdzut de-ale ei.

Brusc, am cdzut. Am aterizat tn rdul Boon ;i am auzit, tncd o

datd, toate sunetele lumii tn jurul meu. Vdltoarea se potolise tn timpce eu ;i prietenii mei ne priveam ;oca{i. Vdzuserdm cu to{ii acela;ilucru, dar habar n-aveam ce se futAmplase.

in zilele, sdptamilnile, lunile care au urmat, locuitorii Bostonuluiau tnceput sd descopere incredibilele consecin{e ale acelui moment,

chiar dacd nu aveam cea mai micd idee ce se petrece. Vapoarele nu maiveneau din Anglia ;i Fran{a. Cknd s-au intors primii marinari pleca{i

din Boston dupd schimbare, zdpdci{i ;i tngrozi{i, au adus cu ei pove;tibizare despre porturi ;i molime strdvechi. Negustorii care s-au dustnspre nord descriau pdmAnturi sterpe acoperite de zdpadd, unde dis-pdruse orice urmd de existenla umand ;i unde apdruserd brusc mon;triincredibili, ;tiu{i doar din legende. Cdldtorii care s-au aventurat in suds-au intors cu pove;ti atdt de diferite - despre orage inalte de sticld, in-vazii de cavalerie ;i creaturi necunoscute * incht nu erau doud la fel.

.-,,_''i'l' -:'_ 18 S.E. CROVE

Era clar cd, tntr-o clipd tnfiordtoAre, lumea s-a dezmembrat.Bucd{i din ea au fost smulse din timp. Zburdnd haotic in toatedirecliile, fiecare bucatd de lume fusese azvdrlitd intr-o altd Epocd.

Dupd ce a trecut momentul, buca{ile imprd;tiate erau la fel de apropi-

ate una de alta, in spa{iu, ca intatdeauna, dar extrem de indepdrtate

tn timp. Nimeni nu ;tia ce vkrstd are lumea cu adevdrat, sau ce Epocd

provocase catastrofa. Lumea pe care o ;tiam se spdrsese in bucd{i ;i onoud lume ti luase locul.

Am numit-o Marea Scindare.

Elizabeth Elli cdtre nepotul ei Shadrack, 1860

PARTEA I

Expl.ornrew/

1

SrAn;rruL uNEl Epocr

14 iunie {8?{, orw 7.f{Noul'Occident ;i-a inceput plin de speranld gi optimism experi-

mentul cu reprezentanlii ale;i, Curdnd tnsa, sistemul a fost compromis

di' carup[ii ;i violenld ;i a devenit clar cd fusese un erec. in 1823, un

reprezintant prosper din Boston a sugerat un plan radical. A propus

ca Noul Occident sd fie guvernat de un singur parlament ;i ca orice

persoand care dore;te sd exprime o opinie tn fala acestuia sd pldteasca

o taxd de participare. Considerat cea mai democraticd iniliativd de

dupa Revolufie, planul a fost salutat de cdtre cei care i;i permiteau

acest lux. Astfel s-au pus bazele procedurii contemPorane de vdnzare

la secundd a timpului in parlament.

Extras din Istoria Noului Occident, de Shadrack Elli

ZIUA iN CeRE NOUL OCCIDENT gi-a inchis grani{ele, cea

mai cilduroasl a anului, a fost gi ziuain care Sophia Tims a pierdutnoliunea timpului gi viala ei s-a schimbat pentru totdeauna.

igi incepuse dimineala cu ochii pe ceas. in cl[direa Parlamentului

din Boston, impunltorul ceas auriu care arita cele douizeci de ore

ale zilei se odihnea solemn deasupra podiumului. Sala consiliului se

umpluse ochi inainte de a opta bitaie a orologiului. Membrii parla-

mentului erau agezali ln semicerc in jurul podiumului: cei optzeci gi

opt de birbali gi doui femei suficient de bogali s[-gi permiti locu-rile. Cu fala la ei erau agezali vizitatorii care iqi plltiseri dreptul de

a se adresa parlamentului, iar mai in spate se aflau reprezentanli ai

publicului ce-Ei permiseseri sd cumpere locuri la parter. La balcon,

Crcnur oe srruA 21

unde erau locurile ieftine, Sophia statea inconjurati de birbali gifemei inghesui{i pe b6ncufe. Soarele pitrundea prin ferestrele inarteale sdlii consiliului, reflectandu-se in iurbele poleite ale balustradelorbalconului.

- Cumplit, nu? suspini femeia de lAngi Sophia, f[cdndu_gi vAntcu boneta ei inflorati. Deasupra buzei i se adunaseri broboane desudoare, iar rochia de poprin era Eifonati gi jirav[. Fac pariu ci jossunt cu cinci grade mai pufin.

Sophia ii zimbi incurcatd, targaindu-Ei ghetele pe podeaua de lemn.- Unchiul meu e jos. O si ia cuvdntul.- Zin? Unde?Femeia puse o mdni durdulie pe barustrad, ;i arunci o privire

la parter.

- Sophia ariti spre bdrbatul gaten care qedea cu spatele drept qibralele incruci;ate la piept. purta un costum de in gi p. .rn genunchilegina o carte sublire legatd in piere. ochii sli negii evaruau carmsala aglomerati. Prietenul rui, bogatur exprorator Miles countryman,strtea langr el, rogu de la cdlduri 9i cu coama de pir alb pleogtiti detranspirafie. Miles se gterse nervos cu o batisti pe fagn.

- E chiar acolo... in primul r6nd de vorbitori.- unde? intrebi femeia, mijind ochii. Ah, ia uite... vid ci-i si

faimosul Shadrack Elli aici.Sophia zAmbi mAndr6.* El e. Shadrack e unchiul meu.Femeia o privi mirati, uitind pentru o clipi si,gi faci vAn1.- Ei, poftiml Nepoata marerui cartolog", comenti ea vizibil im-

presionatd. Spune-mi cum te cheami, draga mea.- Sophia.

- P[i qi atunci, sophia, cum se face cd faimosul tdu unchi nu-9i per-mite un loc mai bun pentru tine? A dat tofi banii pe timpul de vorbit?

- Ei, Shadrack oricum nu-gi permite timp in parlament, ziseSophia sec. Miles a plitit, patru minute gi treisprezece secunde.

- cartologer (i, englez6, in original). cuvantul nu existi ca atare in limba ro-m6ni, este adaptat ca si sugereze o meserie noui, mai complexl decat simpla

cartografie (realizarea de hdrti). (n.tr.)

S.E. CROVE

in timp ce Sophia vorbea, incepu gedinfa. Cei doi pontatori agezali

de fiecare parte a podiumului, cu cronometreie pregitite in m6inilecu minugi albe, chemari primul vorbitor, un anume domn RupertMiddles. Un blrbat voinic, cu mustali sofisticati, igi ficu loc citrescen6. igi ajusti egarfa de cuioarea mugtarului, isi netezi mustala cudegetele dolofane Ei igi drese glasul. Sophia ficu ochii mari cAnd pon-tatorul din stinga fix[ ceasul la doulzeci 9i gapte de minute.

- Ia te uit6! gopti femeia durdulie. Cred ci l-a costat o avere.

Sophia lncuviinll. Sim(i un gol in stomac cAnd Rupert Middlesdeschise gura ca s[ vorbeascl qi incepur[ cele doudzeci gi gapte de

minute ale sale.

- Sunt onorat si md aflu azi in fa[a parlamentului, incepu el fur-tunos, in aceastl zi de 14 iunie 1891, pentru a propune un plan de

dezvoltare a iubitului nostru Nou Occident.Inspiri profund.

- Pira{ii din Indiile Unite, hoardele de atacatori din JinuturileSterpe, incllcarea treptat[ a teritoriilor noastre din nord, vest gi

sud... cAt si mai ignore Noul Occident realitilile lumii noastre al-terate, c6nd marginile teritoriului nostru sunt mAncate de gurile fl[-mdnde ale strdinilor?

Din mullime se auzirl huiduieli, dar gi urale, ins[ Middles con-tinui nestingherit.

- Numai in ultimul an, paisprezece orage din Noul Akan au fostcdlcate de invadatorii din Jinuturile Sterpe, care n-au plltit pentruprivilegiile venite odati cu viala in Noul Occident, ci doar s-au bu-curat pe deplin de ele. in aceeaqi perioadi, piralii au capturat treizecigi qase de vase comerciale cu mlrfuri din Indiile Unite. Nici nu e

nevoie si vi reamintesc ci abia siptimina trecuti, Gusty Nor'Easter,

o m6ndrefe de vas din Boston care transporta mii de dolari in plnliqi mirfuri, a fost capturat de notoriul Blue Bird, un pirat infam care,

adiug[ el rogu de efort, acosteazi la nici o mili. de portul Boston!MAriieli de incurajare gi furie ribufniri in valuri din multime.

Middles trase repede aer in piept gi continui:

- Sunt un om tolerant, ca toli cei din Boston.

' O mili marini are I 852 de metri. (n.tr.)

Ctrnut na srtcti, z-7

Se auziri niEte urale anemice.

- $i sunt un om muncitor, ca toli cei din Boston.

Uralele se inte{irl.

- $i mi-e scirbi si vid cum vin strlinii qi-Ei bat joc, cu licomiegi giretenie, de toleranla gi de sArguinla mea.

Mullimea izbucni in urale gi aplauze.

- Am venit si vi propun un plan detaliat, pe care 1l numesc

Planul Patriotic, gi care sigur va fi aprobat, avind in vedere ci repre-

zinti interesele celor care, ca gi mine, vor s[ ocroteasc[ toleran{a qi

sirguinla noastr[.Se infipse bine in podium.* Granilele trebuie inchise imediat.

Ficu o patzb ascultAnd uralele stridente.

- Cetdlenii Noului Occident pot cilltori liber - daci au docu-mentele corespunzitoare - in alte Epoci. Streinii care trliesc in NoulOccident, dar nu au cetilenie, au la dispozilie citeva sipt[mini si se

intoarci in Epoca de origine, iar cei care r[min vor fi deporta]i for]atpe 4 iulie anul curent, chiar in zlsa in care slrbltorim infiintareaacestei naliuni m[re!e.

Izbucniri alte strigite de entuziasm intr-un grup agitat dinpublic, ai cirui membri se ridicarl betand din palme infllc[rali,chiar gi in timp ce Middles continua hotirit.

Sophia simli o gauri in stomac cind Rupert Middles intrl in de-

taliile pedepselor pentru striinii care rdmineau in Noul Occidentflri documente gi cet[lenii care incercau s[ cilitoreascd in afara

lirii ftri permisiune. Vorbea at6t de repede, incdt fata vedea bulbuciformindu-i-se la marginea musti{ii gi fruntea lucindu-i de sudoa-

re. GesticulAnd cu ardoare, firi si se Etearg[ pe frunte, vorbea cu

precipitalii peste podium, enumer6nd punctele planului sIu, in timpce mullimea din jur il aproba cu urale. Bineinleles c[ Sophia maiauzise toate acestea. Locuind cu cel mai celebru cartolog din Boston,

intAlnise cei mai mari exploratori care trecuseri prin biroul 1ui gi

auzise detestabilele argumente pentru care luptau cei care doreau sipuni cap[t Epocii Marilor Exploriri. insi asta nu-l ficea pe otravade Rupert Middles si par[ mai pufin gocant, ori planul lui mai pulinsinistru. in timp ce asculta ultimele minute ale discursului acestuia,

S.E. CROVE

Sophia se g6ndea cu din ce in ce mai multi oroare la insemnitateainchiderii granilelor: Noul Occident avea si piardi toate legiturilecu alte Epoci, prieteni dragi gi vecini care ar fi fost forlali s[ plece,

dar ea, Sophia, avea sI' simti pierderea qi mai acut. ,,Nu vor avea do-cumentele care trebuie. Nu vor putea intra Ei ii voi pierde pe veci", se

gindea ea, cu inima bubuind.Femeia care stitea l6ngi Sophia igi f[cea vint gi d[dea din cap

nemullumitl. Cdnd se incheiar[ in sfirgit cele douizeci qi gapte de

minute, iar pontatorul suni din clopofel, Middles se indrepti spre

scaun clltinindu-se - asud6nd Ei gifAind - in aplauzele care o um-pleau de groaza pe Sophia. Nu-Ei putea inchipui cum ar fi reugitShadrack si determine o schimbare in public in doar patru minute.

- Scuipicios oribil, spuse vecina Sophiei cu dezgust.

- Domnul Augustus Wharton, strigi tare primul pontator, intimp ce colegul slu potrivi ceasul la cincisprezece minute.

Uralele gi aplauzele se domoliri in timp ce un blrbat inalt, cu

pirul grizonant gi nas acvilin inainti increzitor, cu paEi mari. Ntravea notile. Apuci marginile pupitrului cu degetele lungi Ei albe.

- Puteli incepe, spuse pontatorul.

- Mi aflu in fala acestei aduniri, incepu domnul Wharton perfidcu un ton slab, si laud propunerea inaintati de domnul RupertMiddles Ei s[-i conving pe cei nouizeci de membri ai acestui parla-

ment c[ ar trebui nu doar ca aceasta s[ intre in vigoare, ci si o ducem

mai departe, strigi el, ridicind vocea in crescendo.

Publicul de la parter bltu din palme cu entuziasm. Sophia priveacu. groazi expresia felei lui Shadrack care se inisprea gi se umpleade furie.

- Da, trebuie si inchidem granilele, gi da, trebuie s[ legiferimdeportarea rapidi a striinilor care sug puterea acestei mirele naliunifrri a-i da nimic in schimb, dar trebuie gi si inchidem propriilegrani{e pentru a impiedica cetilenii Noului Occident s[ iasi din

!ar[, subminind propriile noastre fundalii. V[ intreb: de ce ar doricineva si cilitoreasci in alte Epoci, despre care gtim ci sunt inferioa-re? Oare an adevdraf patriot nu st[ acasi, unde ii este locul? Nu miindoiesc c[ marii noqtri exploratori, de care suntem foarte mAndri,au doar cele mai bune inten{ii cilitorind pe tirimuri indepirtate,

Cnnut on srtctA

in c[utarea cunoagterii ezoterice, care, din plcate, este prea elevatipentru cei mai mul1i dintre noi.

Vorbea condescendent, inclinind capul spre Shadrack gi Miles.

Spre groaza Sophiei, Miles s[ri in picioare. Mullimea rAnji cindShadrack se ridici repede, punAnd o mAni pe bralul prietenului siuca s[ il linigteascl. Miles se agezi, fumegAnd, in timp ce Whartoncontinui, ignorAnd intreruperea.

- Dar, cu siguran![, acegti exploratori sunt naivi uneori, zise

el, provocind strigite de susfinere, sau poate ar trebui si spunem

idealiqti, avAnd in vedere c[ nu igi dau seama c[ insigi qtiinla pe

care o preluiesc atAta devine corupti in miinile puterilor striine ce

doresc distrugerea acestei mari naliuni!in acest moment fu inttmpinat cu strig[te de aprobare.

- Mai e nevoie s[ vi reamintesc de marele explorator Winston

Hedges, aie cirui cunoqtinle despre Coasta Golfului au fost exploa-

tate firi mil[ de pirali in timpul asediului din New Orleans?

Huiduielile puternice indicau ci amintirea era, intr-adevir,inci vie.

- $i poate nu a uitat toatl lumea, rAnji el, ci expertele crealii

ale unui anume cartolog care ne onoreazd azi cu prezenla constituie

materiale de cercetare perfecte pentru orice pirat, nlvllitor sau con-

ducitor tiranic care ar pune la cale o invazie.

Publicul, Eocat de atacul direct, aplaudi govlitor. Shadrack gedea

tdcut, privind furios, dar cu calm gi sumbru. Sophia inghi! in sec.

- imi pare riu, draga mea, murmuri femeia. Chiar nu era nece-

sar s5' spuni a$a ceva.

- Pe scurt, continul Wharton, ag dori si adaug un amendament

care va pune in aplicare inchiderea totali a granilelor, nu doar pentru

striini, ci Ei pentru cetileni. Middles are Planul Patriotic, care ne va

proteja de striini. Eu zic ci e bine, dar nu sufcient de bine. Astfel

propun o mdsurl in plus care si ne protejeze de noi ingine. Amen-

damentul de protecfie: Stai acasl, stai in siguran![!Uralele care intimpinarl propunerea erau pu]ine, dar entuziaste.

- Propun ca relafiile cu str[inii si fie restriclionate gi comerlul

cu Epocile stipulate s[ fie facilitat, pentru fiecare in parte, dupl cum

urmeazl.

S.E. CROVE

Sophia nu mai aazi mare lucru in continuare. il observa pe

Shadrack, dorind cu disperare si poat[ sta lAng5" el in loc s6-1 pri-veasci de la balcon, gi se gAndea ce se va intAmpla daci planul luiWharton avea si intre in vigoare, iar Epoca Marilor Explordri avea

si-qi giseascl sfirgitul.Shadrack o avertizase deja c[ se poate intimpla asta. O ftcuse

chiar qi cu o seari in urm6, in timp ce exersa pentru a cincisprezecea

oari discursul la masa din bucltirie, iar Sophia fbcea sandviciuri. iiera imposibil si igi imagineze ci poate exista o viziune atit de ingus-

ti. $i totugi se pirea, vdzind reacliile celor din jur, ci toate acestea

erau posibile.

- Nu wea nimeni ca granileie s5 rlmini deschise? qopti Sophia

la un moment dat.* Ba sigur ci da, draga mea, rispunse placid vecina de binculi.

Majoritatea vrem. Dar nu noi suntem cei care au bani si vorbeasciin parlament, nu? Nu vezi cd, toli aceia care ii aplaudi pe igtia sunt la

parter, pe locurile scumpe?

Sophia lncuviinli dezamigit[.in sfirgit, clopolelul sunl gi Wharton pir[si scena triumfbtor.

- Domnul Shadrack Elli, strigl pontatorul.

Shadrack inaint[ cu pagi mari spre podium insolit de citeva apla-

uze politicoase. in timp ce se fixa cronometrul la patru minute qi

treisprezece secunde, se uiti spre balcon 9i intilni privirea Sophiei.

Z?,,mbi,lovindu-gi ugor buzunarul sacoului. Sophia zimbi gi ea.

- Ce inseamni asta? intrebl cu entuziasm vecina ei. E vreun

semn secret?

- I-am scris un bilet care s[-i poarte noroc.

Biletul era, de fapt, un desen, unul dintre multele desene pe care

Shadrack gi Sophia gi ie lisau unul altuia in locuri improbabile: o

continui corespondenli prin imagini. Acesta o reprezenta pe eroina

inventat[ de ei, Ora-Cora, stind triumfitoare in fala unui parla-ment intimidat. Ora-Cora avea un ceas in loc de trunchi, capul plinde cdrlionli gi nigte brale gi picioare cam fusiforme. Din fericire,

Shadrack era mai demn. Cu p[rul gaten dat pe spate gi birbia puter-

nici ridicatl, pdrea sigur pe el gi preg[tit.

- Puteli lncepe, spuse pontatorul.

Cwnut nn srrcti 27