Anul >1 XCIIII-lea Nr. 128. NUMĂRUL 2 Lei Braşov Joi 17 Decemvrie 1931

m*UDACfiA ţ\ ADMINISTRAŢIAPIAŢA LIBERTAŢEI BRAŞOV«

TELEFON 228 Abonament anual 860«lel. Pentru atrelnătate 800 lef.J Anunţuri, reclame, dup* tarif*

Fondată la 1838 de §e©rge BariţiuApare de trei ori pe săptămână

ria ce.

de guvei

tA.%

lat luxul celor de sus, iatemeindu 1 pe mlxe* — II strigă ofiofosul duelat guvernului actual

Aci durerosul adevăr e probat şi dovedit’e l

%

Naţional-Ţărănesc, secondat de chiar de unii membrii ai ma*

Săptămână trecută Partidul deputa|ii partidelor opoziţiei şi

'jorităţii, a repurtat în Cameră a importantă victorie fată de tehni- cianismul guvernului Iorga-Argetoianu, care s’a dovedit în plin faliment.

Cu prilejul discuţiei proiectului de lege, care prevedea trece­rea salarizării învălătorimei noastre în sarcina comunelor şi jude­ţelor, guvernul a întâmpinat o hotărâtă opoziţie. Exasperat de a- ceastă atitudine, d l Iorga, ca să-şi menţină proiectul, a pus ches­tiunea de încredere, iar d-i Argetoianu, mai şiret, a făcut făgă- dueli vagi că va căuta mijloace, pe cari însă nu le indica, ca să satisfacă dreptele cerinti ale corpului didactic primar.

Atmosfera în Cameră era foarte încărcată şi dacă se ajungea la vot, guvernul ar fi rămas în minoritate.

In aceste clipe de supremă agitaţie s’a ridicat d-1 /. Miha- lache şi a declarat că prin combaterea proiectului P. N.*Ţ. nu în­ţelege să facă opoziţie pentru opoziţie, nici să răstoarne guvernul ci să se achite de-o datorie de conştiinţă şi pentru a aduce o slabă consolare membrilor corpului didaclic dându*i cel puţin speranţa că, dacă în lupta dată nu se va putea realiza desfiinţarea stării de provizorat pe care o introducea guvernul cu legea sa, ea va fi îndeplinită de alţii.

După d-1 Mihalache au luat cuvântul d-nii A. Călinescu, Mirto şi reprezentanţii celorlalte partide de opoziţie, raliindu-se punctului de vedere al d-lui Mihalache. In cele din urmă a biruit judecata dreaptă, guvernul şî-a retras proiectul acceptând solu- ţiunea formulată de d-1 Călinescu, în sensul căreia cei 40.000 lu minatori ai satelor vor fi şi pe mai departe plătiţi din bugetu statului.

Partidul Nafronal-Ţărănesc a luat Vinerea trecută iniţiativa unui rar gest de conştiinţă şi în ecelaş timpde desinteresare, lipsit de orice gând egoist de partid, prin care s’a făcut unei importante tagme sociale dreptate coborând în sufletele miilor noştri de în­văţători liniştea mult dorită în ajunul sărbătorii Crăciunului.

Un grav conflictLa Camera de agricultură din

Braşov dăinueşte de timp mai îndelungat un conflict latent, cunoscut mai mult celor iniţiaţi, care a isbucnit zilele trecute pe fată şi ameninţă să ia pro­porţii în dauna acestei impor­tante instituţii ca şi a ţărănimei din judeţul nostru, atât de mult avizată la sprijinul ei.

Faţă în faţă îşi stau două ta­bere: deoparte membrii români şi unguri, dealtă parte elemen­tul săsesc. Conflictul a isbucnit pe motivul repartizării sumelor bugetare pentru scopurile urmă­rite de această instituţie. Ro­mânii şi Ungurii pretind prin reprezentanţii lor din Consiliul camerei ajutorarea populaţiei româneşti şi maghiare, mai să­race, mai înapoiate şi mai dis- cunsiderate în trecut, care for­mează marea majoritate a po­pulaţiei judeţului pe când Saşii pretind sprijinirea sindicatelor lor vechi şi bine organizate, consi- derâjidu-se de cel mai impor­taTjj telnent agricol în acest

Vfîb-Ade tară şi deci în primul K^hd demn de-a fi ajutai.

Autorităţile superioare, înce­pând dela prefect, în loc să găsească soluţia armonizătoare impusă de nevoile mari a-le populaţiei, par a se lăsa con­duse mult de considerente politice, iie că nu le convine ipjctuala conducere a Camerei, constituită anul trecut sub gu­vernarea P. N.-Ţ., fie că inclină mai mult pentru ajutorarea sin­dicatelor săseşti.

Conflictul pe faţă a isbucnit săptămâna trecută, când Minis­terul a notificat conducerii Ca­merei rectificarea bugetului pre­zentat pe 1932, ţinându-se cont aproape numai de punc­tul de vedere al condu­cerii săseşti. Urmarea a fost dimisiunea preşedintelui Came­rei I. Podea şi a membrului din Consiliu Gh. Roşculeţ precum şi înaintarea unui memoriu Mi­nisterului cerându-se aprobarea, fără modificări, a proiectului de buget prezentat.

Spre lămurirea cetitorilor noş­tri lăsăm să urmeze aici pe scurt unele amănunte asupra a* cestui conflict.

Dela înfiinţarea Camerei de agricultură şi până în anul 1930 s’au cheltuit în fiecare an sume considerabile pentru sgrijinirea creşterei şi înbunătăţirii raselor de: Cai, boi, vaci şi porci, cum- părându-se şi importându-se re­producători ca tauri şi vieri pre­cum vaci şi scroafe de tot soiul şi cheltuindu-se de cătră Ca­meră şi de cătră stat o sumă de aproximativ 5.000.000 (cinci milioane lei).

Din aceste favoruri s’au îm­părat mai mult, adică cam 8070 concetăţenii saşi şi cu 20J/V, românii şi ungurii, deşi numărul Românilor şi Ungurilor din ju­deţ este de aproximativ 77 /o iar al saşilor de 23%.

Din un import de opt tauri rasa Simenthal, optsprezece vaci şi 126 scroafe s’au dat de pildă: ; Comunelor Săseşti« toţi taurii

şi vierii, iar cele 126 scroafe s’au distribuit la 98 saşi, 16 ro­mâni, iar ungurilor nici una. In anul 1927 s’au importat repro­ducători, cari toţi au fost daţi Comunelor săseşti, iar scroafele la 36 saşi, 9 români şi 1 un­gur.

La aceste importuri camera a contribuit cu 1.141.020 lei plus reducerea de preţ 270, 280 Iei, în total cu o sumă de 1.411.300 lei.

Din cele de mai sus se poate vedea cum au fost trataji Ro­mânii şi Ungurii de cătră Ca­mera de Agricultură până în anul 1930, când s’a schimbat conducerea Camerei făcându-se noi alegeri, în urma cărora Ro­mânii şi Ungurii au ajuns în mare majoritate la conducerea Camerei de Agricultură, având nădejdea îndreptăţită că sub noua conducere vor fi şi ei de astă dată ajutaţi.

Noul consiliu examinând ac­tivitatea Camerei din trecut şi văzând în ce mod vitreg au fost trataţi locuitorii cei mai săraci ai Judeţului, au căutat pe cât a fost posibil să ajute pe cei în­dreptăţiţi. Şi într’adavăr au şi fost ajutaţi, că£lf din puţinele mijloace ale bugetului pe 1930, s’au cumpărat şi împărţit 8000 pomi roditori de soi bun, s’a distribuit cu 30% la cumpărarea din judeţ a câtorva vieri şi tauri pe seama locuitorilor mai să­raci şi împărţinduse tot locuito­rilor din comunele mai sărace 5000 ouă de găină rasa Rhode Island şi Lechorn.

Tot în anul 1930 s’a înfiinţat în comuna Satulung o crescă­torie de paseri rasa Rhode-Is- land şi Lechorn, aducând co­coşi veritabili din streinătate. La această crescătorie se găsesc în prezent un număr de 6—700 găini instalate în coteţe siste­matice astfel ca în primăvara anului viitor Camera să poată vinde populaţiei din judeţ ouă de rasă cu un preţ de concu­renţă. Nu ca în anii trecuţi când crescătorii de pasări din judeţ vindeau ouălele cu 12—15 lei bucata.

Adunarea generală a Camerei de agricultură în şedinţa ţinută Ia 14 Octomvrie a. c. a compus şi aprobat bugetul pe anul 1932, care este un buget cu mult re­dus fa(ă de anul trecut, rămâ­nând Camerei o sumă de 662.680 lei pentru acţiunea teh­nică, o sumă cât se poate de mică faţă de multele nevoi ale agricultorilor şi economiilor din iudeţul nostru.

Cu prilejul compunerii aces­tui buget, adunarea generala a avut în vedere ca în anul 1932 din modesta sumă de mai sus să ajute în primul rând avicultura, oieritu şi pomicultura, ca astfel să se poată ajuta şi populaţia mai săracă a judeţului, iar celelalte ramuri ca de exemplu : creşte­rea vitelor cornute şi a porci­lor, cari reclamă sume mai mari, să fie lăsate pe viitor când si­tuaţia financiară a Camerei va i mai bună. De altfel şi drepta-

l ea cerea ca să fie ajutaţi cei mai săraci şi cari în trecut au fost neglijaţi în favorul celor puţini şi bine înstăriţi,

mvSuma de 66 a fosi părţită în felul următor:

întreţinerea staţiunilor de montă lei 200.0CO.

Cumpărare de producători lei 190.000.

Pentru susţinerea crescătoriei de pasări Satulung lei 40.000.

încurajarea oieritului lei 50.000.Cooperaţia agricolă lei 32.680.Ajutor la construirea unui grajd la

Bran lei 30.000.Pomicultura lei 50.000.Ajutor Ia cumpărarea de seminje

lei 25.C00.Combalerea boalelor lei 15.000.La votarea sumelor de mai

sus şi întru cât nu s-a primit cererea concetăţenilor saşi, cari pretindeau a se‘ trece în buget suma de lei 70.000 pentru Sin­dicatul bovinelor, Saşii cu toţii au părăsit în mod demonstrativ sala de şedinţe.

Şi acum urmează amestecul autorităţilor şi a celor cointe­resaţi.

Ceeaca adunarea generală (minus Saşii) a hotărât şi care bine şi drept a judecat, a fost anulat de Ministerul de agricul­tură la intervenţia, precum se spune, a reprezentanţilor saşi.

Sumele ce fuseseră votate pentru pomicultură, pentru avi* cultură şi oierilor, au fost tăiate din buget şi trecute la articole noi înfiinţate de Minister, adecă trecute penfru Sindicatul bovi­nelor, creşterea porcului alb etc., adecă în favorul concetă­ţenilor Saşi şi deci în paguba Românilor şi Ungurilor cari şi în trecut au fost nedreptăţiţi.

Avem de pildă în judeţ un număr mare de crescători de oi, cari se ocupă cu această meserie din moşi strămoşi şi cari o duc foarte greu de când s-au expropriat moşiile. Aceşti oieri contribue în fiecare an cu sume importante la Camera de agricultură, plătind de fiecare oae, miel, berbece o tacsă de 5 lei, în schimb nu au obţinut

în trecut nici un ajutor dela Cameră. Cu multă greutate s-a putut vota în 1930 o sumă de30.000 Iei pentru oierii din Să- cele spre aşi cumpăra berbeci de rasă, dar nici această sumă nu a fost aprobată de Minister până în ziua de azi.

Acum din nou a şters şi suma ce a fost prevăzută în buget pe anul 1932, astfel că bieţii oieri din sumele frumoase ce au vărsat în fiecare an în folo­sul Camerei, nu se pot ajuta cu nimic, toţi banii lor trecând la Sindicatele din cari nu fac parte.

Iată pe scurt calvarul din tre­cut şi încercările făcute de noua conducere a Camerei de agri­cultură pentru a veni şi în aju­torul celor atâta vreme neîn- drepiăţiţi, încercări cari, precum am arătat, au fost din nou înă­buşite tocmai de acei cari în aceste vremuri de cumplită să­răcie şi criză economică sunt în primul rând chemaţi să vie în ajutorul celor mulţi şi năpăs­tuiţi, chiar cu riscul de-a pres­curta cu câteva mii de Iei pen­tru moment pe beneficiarii din trecut, cari şi ei ar trebui să în­ţeleagă că în interesul binelui majorităţii locuitorilor acestui judeţ, care este însuşi interesul judefului, ar trebui să mai re­nunţe la tradiţia din trecut.

Deocamdată ne oprim aici. Nu voim să desconsiderăm sau să atacăm pe nimeni, deşi sun­tem profund revoltaţi de cele ce se petrec. Aşteptăm deocam­dată rezultatul demersurilor fă­cute prin prezentarea memoriu­lui. Ţinem să avertizăm însă pe cei chemaţi şi răspunzători, ca, ne- renunţând la atitudinea lor, pre­vedem zile de luptă îndârjită în sânul Camerei de agricultură, cu isbucniri de ură şi patimă, cari numai în interesul judeţului şi al statului nu pot fi.

Povestea lui Eremia cu oişteaDe-ale guvernului »tehnicienilor".

Dumineca trecută s*au ţinut | este o vilă bolnavă» care are alte două congrese Importante I nevoe de veterinar. Boa’a tării ale P. N. Ţ.. unul la Cloj presl* este cunoscută, o dor: pungadat de d l prof. Dr. Emil Hst? ganu fost ministru şl al doilea In capitala Basarabiei, la Ghlşl* nea. La congresul regional din Chişlneu au luat perle dela cen* tru d-nil foşti miniştri Mihal Pa* povlcl şl !. Mihslashe.

In cuvântarea rostită de d*l H. PopOViCl, dsa a arătat abso­luta nevoie a tării ca adminis­traţia să fte descentralizată şl să fie deci menţinută autonomia locala. sşa cum a fost Introdusă sub guvernarea P. N» Ţ, însuşi M. Sa Regele a cerut In Mesa­jul regal ca In administrarea jărli să se fn l seamă de Inte­resele locale* Prin urmare nu poate ft vorba de regionalism ci numai şl numai de*o mai buni gospodărire a Intereselor locuitorilor provinciilor unite.

D-11, Mihalache ş a ocupat pe larg de Isprăvile guvernului de •tehnicieni" spunând între al* lele:

Au venit technidenil oa să •vindece" Jere. Ca şl cum tara

sare e goală şl ceafa în care lovesc cel mart.

Rezultatul guvernării lor? La agricultură conduce unul dinoti mei buni techolslenl. II cunosc personal. Când a foit Insa pas la conducere a lovit oa Erealn cu oiştea.

A găsit acest lechalolan, că erlza e datorită faptului, că In loc de 240.000 vag. grâu — cât ne trebue pentru consumul In­tern — avem 270.000 vag. ŞI ca să putem scăpa de restul buclucaş de 30,000 vag, d-sa a is fiinţat un premia de 10000 Iei la flecare vagon exportat. Dar tn loo .de 30.000 vagoane s*au exportat 80000 vag. S-au plătit 300 milioane până acum şi restul exportatorilor aşteaptă ca guvernul să mal găsească 500 mii, cu care să-l plăteassă.

Dar din cauza acestei prime, România este |ara care a fisuU dumping anul acesta pe plefeie de «leafacere. Din cauza aces­tor 10.000 tel negustorit vindeau

■

Pasin® 2 GAZETA TRANSILVANA» N* 128 -If? fi

nai eftin $1 recoltau., fojurăiu- rile agricultorilor dtn Europa la adresa noastră. Orice s-?r spune este foarte uşor să faci conou- renfl pe punga Statului!

Dar alt techntclan, cel mal mare, o flaut un bănet nu care ■e*o canonit 10 zile să găsească o sumă de care avea ncvae ca Invitătorli năcăjiţi să fie plătit! de Stăt si nu de comune si Ju­dele, a căror buget este destul de încărcat.

In 10 minute am isbutit noi să găsim miliardul 'de care era nevoe.

Techniefanul este un bun a» uxilisr Ia conducere, dar să nu l pui la volan, că aruncă maşina in şanţ. El se aseamănă cu un oal cu ochelari, cere nu vede decfit înainte.

Trăim In plină criză econo­mică şl financiară. Cute spune eă are leacul acestei crize minte. Ne trebue curaj*

După cum spuneam, (ara su­feră de mei multe boli. SS în­cepem cu boala pungii. înainte vreme cheltuia emul după ve> Biiuri. PAnS a venit criza. Fi­ecare spera într’o creştere a preturilor, dar nu a venit. Trebue deci să scădem sarci­nile la nivelul veniturilor, cere sunt reduse. Dările vechi către Stat nu mei corespund situaţiei actuale. Trebuesc schimbate. Când luam 100 iei pe decaliîrui de vin plăteam 14 lei. La 40 lei nu mai putem plăti tot 14 lei. La fel cu toate celelalte texe,

Noi ne legăm ad să reducem aCesle impozite la nvelul pre* furi/or luate de producător.

M. Sa Regele a cerut şt gu­vernul a adus legea conversi­une! defoiiei agricole. Eu am cerut să se reduci termenul de 30 ani, pentru ca lumea al scape mal curând de ditcrii şi fiece re să fie stăpân pe lucrul Iui.

Nu em făcut chestie politică cu această conversiune. Indus trfaşiS şi comercianţii daci nu au de unde plăti, pot cere con­cordat. Numai agricultorii erau lipsi|i de această ajutorare.

Dar se punea şi o altă pro­blemă. Nu ce puteam ocupa npmai de debitori, neglijând cu totul creditorii. Na vorbesc de ecei creditori cari tăceau ca­mătă, Sunt însă instituţii seri oase ceri nu trebuesc lovite, căci ele desftinlându-se va în­flori o nouă camătă, de data aceasta mult mai periculoasă.

Trebuesc ajutorate şi trebue s i se dea putinţa de existentă instituţiilor de economie săteşti, Cooperaţiei şi băncilor populare.

Mai rămâne preţui produselor industriale• Cele mei multe vin

dia străinătate şl sunt ssumpe. Efttnlrea lor se poate obftne greu. Dar ele mat sunt încăr­cate de texe vamale şl de tran­sport si aceste texe s l fie re­duse!

In aa priveşte tndnitria din fără, Statul să dea exemplul re­ducând pre|ul produselor sale monopolizate.

Jobilenl ziarului «Lnpta*.Confratele nostru busureş-

tesn »Lupta“ înfiinţat de neui­tata! gazetar Constantin Miile, împlinind zece ani de existentă, a seos erl un splendid st foarte bogat număr jubîîar In 24 pagini cu contribuţii din partea mai multor fruntaş! politici fără considerare de partid, ca d-nii i. Mantu, G. Dua*. G. Brătianu, Mfronescu, I. Mihataehe, Dr. Lupu, M» Oromolu, Al. Valda, Tro ucu* le şlJ.Rtduoanu, Petro vl cS V. Madgearu eto. etc.

Elogiile ce se ades „Luptei* sunt binemeritate, căci ea a stat neîntrerupt î i primele rânduri ale propagării şi apărării ideii naţionale şl democratice, mea- tieându.şl independenta, pentru cere atitudine a şi avut să în- dure adeseori mizerii şl perse- cutluni.

La urările de bine ce s’au a- dus »Luptei* ne asociem şl noi din toată inima transmiţând d-lu! director Fagure ca şt distinşilor săi colaborator! şi redactori fe­licitările noastre frăţeşti.

Săptămâna CruciiBoşii—Braşov

Dara de seamă sl [mulţumită publică.

, Săptămâna Cruce! Roşii este menită pentru propagandă ş! strângere de fonduri necesare scopurilor urmărite de Soc, Na­ţională de Cruce Roşie in toată jara.

FtlfalaţCrucel Roşii — Br îşov a răspuns la această chemare, tixând Săptămâna Cruce! Roşii în zilele de 8 —15 Noembrfe a. c. când c orgen z t un ceai şi o chetă, făcând şl propagandă despre însemnătatea acestei Societal*, prin presă.

Cealui a tvut Ion D«mrnscă în 8 Noembrie In saloanele Casinei Române, care a’au pus la dispoztjia Cruce! Roşii în mod gratuit de .Comitetul Ca* şinei Române, ai cirul preşe­dinte este d«l Enil Socaclu. Tot in mod gratuit s’a pas ia' dis­poziţia Crucel Roşii muz!sa mi- literă din partea d-lui Colonel N. Strat comsnden'ul Grupului Vânători or de Munte.

Comitelui esprimă şt pe caha

aceasta mulfnmtrl oălduroise susnumlţilor d-nl. D »asemenea mulţumim Onor. P/imadl a Mu­nicipiului Braşov, orimtnd din partea d-luî preşedinte al Co­misiei Interimare I. Saclu, un a- jutor de 1000 lef. S’au mat do­nat cu această onazluae lei 500 dtn partea d-lut Laufz con' sul german, iar din partea d-net şl d ful General Floresmi lei 200; 8*au mal primit dels d neie Elena Sabadeanu, Margareta dr. Bleehu. Aranka Pisslinşer, d-i Gheorghe luga câte 100 fel neiuând parie la Ceai.

Venitul curat răzuit d dels a- cest Ceai a toat de 6250 Iei-

Mulţumim latregulut di * ti as public, care a asistat la această serbare de binefacere, în frunte ou d na şl d l Generai Fiorescu, Comandantul Corpului de Ar­mată şi Onor. Corp Ofiţeresc, care a fost reprezentat in nu­măr foarte marc; d 1 preşedinte al Comisiei Interimare, p*ecum şi tuturor autorii^fîfor, «are eu binevoit să ne dea sprijinul lor moral şl material.

Cheta Cruce! Rodi! s’a flaut în Dumineca din 15 Nsembrie ş! s’a colectat cu deosebire în bf«erici, având un rezultat de 4972 lei, mulţumind Onor. Cier care a b nevoit să îndemoe po­porul a da ajutorul său Cruce! Roşii.

Venitul total al Săptămânel Crucel Roşi! a d*t astfel suma de 11222 lei, oare este destinată o susţine Cenfica Cruce! Roş'i, unde se hrănesc la amtazt 25 eîevi săraci şi debili din şcoa- lele primare.

Prezidentă:Maria B. Baiulescu.

Cassieră :Maria Burduloiu.

Ajutoare pentruucenicii români

V t .Duminecă 20 Decembrie 1931

ora 3 p. m. se ver împirţl de către Asociejiunea meseriaşilor români .»Aram lancu* din Bra­şov, Strada Şirul Icului 34, a- Jutoara ucenicUor săraci dels meserii,

Pentru a se putea forma ta­bloul la timp, rugim pe a* ceasta cale pe toţi patronii me­seriaşi, membrii a! acestei A io staţiuni, precum şi pe toţi domoli Directori ai şcolilor de ucenici, ci cei mat târziu până îs ziua de 16 Decenbrle a. c. să anunţe în scris cu numele, ucenicii Ctrl ar avea nevoie de @jutor, d*Iui Dumitru CspSftaă preşedintele Asoclaftunei in pră­vălia dia Str. Hirachîer No. 1,

Braşov, 8 Decembrie1 —i Comitetul.

Mulţumiţi publică.Locuitorii comune! Vildeut

Jtid. Braşov si pe aaeastă cale adus cele mal sincere mulţumi! generosului lor donator Dr. Gheorghe Bilaăs adv. Braşov, iuteieotuatul vaşnlu a târâtor sl intereselor obşteşti din comună şt iubitul poporului Vlădfrean, pentru dom ( 'a de 5000 h i aa „fond de ajutorare a şcolarilor săraci şt silitori* din comună.

Regretăm fipiul că forurile scalare locale au privit acest dar generos cu o aondamns- bilă indiferenţă, întru cât dtn vară «And a a făcut actul de donaţie, ntet piuă azi nu au adus la cunoşticţă popo'tiluî şl nu au mulţumit cum se cuvine In ast* fil da nazuri nîsl ch'ar perso­nal donatorului.

Tocmai îa aceste timpuri, când astfel de 'doueţ'unf, din cauza erizef ae fac toi mat rar, dar ou o neprecupeţiţi jartS sl iubire faţă de poporul din miliarul că­ruia 8*a ridicat, «ol Viădârenlî cari am aflat pe aitl cate acea! act, dtcă cei vizat! n-au ştiut datoria ce lî-se impunea, mulţu­mim călduros generosului nos­tru don dor şl îi asigurăm întot­deauna de stima şt recunoş­tinţa noastră.

V ădeni, 6 Dec. 1931.Locuitorii Vlădărenu

Despre viaţa socială a Sovietelor roşeşti

In editura toaietăjti „Tipogra­fiile Române Unite S. A.* Bu­cureşti a apărut ,d@ curând o importantă lucrare in două vo­lume d e :

Eile B&fesa-Cruciat'* t ira n i şi ban-

d ţ i .L In Rasla Sovietelor, n* In Siberia lai Kolclak.

jAoeatta operă literară con­ţine un bogat material infor­mativ despre viaţa sociali a Sovietelor ru ieşti.

Este povestea autorului — martor ocular ia desfăşurarea evenimentelor din R asta, S be- rla şl Mandjurla, unde ee de­scriu cu (tiuite om&nunte viaţa şi obiceiurile acesUr popoare.

Cititorul găseşte aci şi expli­caţia conflictului din Mandjuria între chinezi şi jjponezi, unde procesul de desooltare ol rasei galbene trebuia să producă a- cest conflict.

Interesantă ca povestire a c- vfcnimeritelor care au <o;idu* la prăbuşirea vechiului imperiu rusesc, volumele feunt liuslrate

eu peste 40 clişee, ou fipurf» localităţi, monezi, eto. Pe lângă că conţine un vast imaterial is­toria de documentare, stilai este plăcut şt suqesttv, astfel că o recomandăm cu insis­tentă tuturor cititorilor în ve­derea sărbătorilor.

Preţul ambelor volume, con­ţinând peste 500 pagini, tipă­rite cu îngrijire oe hftriie supe doară1 este de Le i 169*

Pentru domni! librari se a- cordă un rabat de 30Vo,

Concert de colinde şl cântece de stea.

Corul mixt al bisericii Sf* Ni* cola®, sub conduaerea d-iuf Ioan Brânzea aranjează ta a- cest an, al doilea concert con- sserat colindelor şi câiteceior de stea, cu s?o> de a reînvia şi a cina i vechile şi frumoa­sele noastre cântece de Cră­ciun.

Program';bogaţi se compune din 18 colin le d>n toate reglu* nfie ţârii noastre ş! iaasdrează conferiţi părintelui profesor Gh, Maior deia Sibiu, care va »orbi despre: „Colinii şi co­lindat*.

Con-iedul va avea loc Dumi- necă, 20 Decembrie a* c. ora 5 sean in sala festivă a liceu­lui „Andrei Ştgmii*.

Intarea este liberă, J ir pro­grame cu textul cântecelor se pol cumpăra cu ocazia ridicării biieie’or cu preţul de Lei 10. 20 şi 30.

In ajutorul şumorilor.D*1 Aurel Ghioea, Chestorul

Politiei Braşov, a înjăreinat pe d-nii Valda Petru şi Foril Ni- cobe, ca I» numele său, fn sco­pul ajutorărei atât a şomerilor cât şi a csicr lipsiţi de mijloace« să colecteze de pe la cetăţenii Braşoveni orice ofrande ce ei vor binevoi a da în mod bene­vol, consistând fie din bani, fie din alimente, h-Jas etc.

Pentru orice vor primi d-nll Vuida Petai şi Foril Niaolaevor elibera adeverinţe.

Numele tuturor persoanelor donatoare vor li aduse la ou- nefiinţa publică prin bunăvoinţa z erelor io^ale.

Mosio In vârstă de 110 m L Locultorui Stan tt^rbu din Giur­giu a încetat (i n viaţa ia vârstăde 110 aad.

Detuamui a fast în pline pu­teri până in u'timui timp şi ae îndeletnicea cu agricultura.

FOILETONUL „GAZETEI TRANSILVANIEI*.

Reîncreslinare.9

Este «onsUtât că cultura şi civilizaţia modernă a îndepărtat prea mult pe om de adevăratul stadiu el vieţii şt i-a dat mal mult gustul de a-se privi pe sine mal mult din punct de ve­deri «urat oirenesa. E un tip de «ultură antropocentrici, ce tinde să despartă pe om de Dumnezeu. Progresul material şi libertatea pasiunilor a dat o lovitură plină de răni dureroase vieţii pe cere o doream liniştită.

Contrastul între vârsta pe oare o trăim noi şl pe care au trăit o strlmoşii noştri este evidentă. Anii vârstelor se scurg mal ver­tiginos. Lumea de azi, lumea pre­ocupărilor şl asanărllcr mate­riale, o lume alungată de prea mult neastâmpăr, concentrată in dfuamica rotii şi legile el şi o* nesleztată în rănile el de su­netele )azz«Bandoiu3, izolează pe om de viata însăşi şl de ne cesltăiile lui sufleteşti»

Aceste şi muite site cauze fae

ca să găsim între oamenii noş tri de azi anticreştini, dacă nu toţi apostaţi oficiali, cei mai mulţi necredinotoşi pe faţă.

„Prin studiul nostru ne-am exilat de viaţă* — se spovedea Goeihe o iată şl oe bine er prinde omului de azi această spovedanie sinceră, Dlntr’o cu­getare lipsită de realitate un tânăr, oare de scurt timp a pă răsit băncile şcoalel, spune* cs „nebunul psalmlstulul, că „nu este Dumnezeu*, lată deal «ă dela oraşe spre sate a luat fi fnti o castă de adversari al Iu! Hristos Domnul, o cugetare care caută să se intrălneze fatal de creştinism.

Parte din tineretul nesnpra* veghiat îndeajuns, «ât şt din cei maturi îşi corn pledează as­tăzi cunoştinţele după unele cărţi lipsite de seriozitatea vieţii, ca emblemele sele mai ispiti* toare, iormâodu-se astfel o spe­cie flecară, neserioasă, înţelepţi

falşi, care nu mai au ntal o ştiinţă. Bine înţeles, că pa&tru cei ce bat ap&’n piuă judecân- du-se numai cu id ei lipsite in totul de maturitate în ceea*ce priveşte problemele vieţii per­sonale vii, viaţa Celui din Nj* zsret şl Gcigota rămâne un mit pe care nu-l vor putea pă­trunde.

Omul contimporan necunos* când cartea vieţii, aeeesta do­vedeşte că-i lipsesc şi organele pentru înţelegerea vieţii celei vii şi atunct lumea inferioară câş­tigă cea mol largă inflaiajă In suflatul său destrămat şt jefuit, pierzând contactul cu lumea superioară.

„Evanghelia nu este o certe ct o fiinţă vie* — zicea odată N * pelerin; — şt cine aslizf nu îa- (eiege şt nu vrea să sim ă că în dosul cuvintelor cuprinse in ea stă Mântuitorul Hristos, viaţa, realitatea vieţii, acela nu are viaţi. Singur El, Domnul vieţii ne desieagâ problema funda­mentală a vieţii noastre fn cea mal personală formă şi in cel mal înalt adevăr,

Ar fi timpul ca părăsind sta­rea de Ignorantă a sufletului şî

bucuriile unilaterale să se îa- ceapă ou colaborarea săaitoasă a tuturor puterilor sufleteşti la o mai mere apropiere şt de a- devârurlie credinţi). Nj igao ranfă şt nu duşmănie ţaţă de dânsa, căci .ea conduce deta zăpăceală !a un fel bine hotă­rât, deta distracţie la concen­trare, dela nehat&râre la pute­rea oaracteruiuf, dela ideia noas­tră la viaţa vie. Hrana cu care s’a hrănii până asum fără rost, cultura modernă antropocentrică, •u tot felul de elemente con­tradictorii din toate depozitele necredinţei trebuie evitată, şt venirea la Hdsto?, este o po­runcă actuală căci numai Ei e’o stare s i ne scape din acest desechiilbru, îatru cât El arată prin vlafa, prin învăţătura şi prin moartea Sa ce însemnează şl „cum e posibil să sparţii pe deantregul vieţii ş! totuşi pe deantregut lui Dumnezeu*.

Sfântul Augustln la un mo­ment dat, când Ideile filozofiei păgâne nu-1 mulhmlau a zis; „Atunci ml*am întors pentru în­tâia oară privirea spre cele din tăuntru ale mele* (Confes.) în- } semnând clipa convertirii sale J pentru viaţa In Hristos. |

Reîncreşftaarea aoelora cad a«azi ca semn al creştinătăţii lor do*r cartea de botez şi spove- direa conştiinţei tor în faţa Isosne! Mântuitorului er fi un ideal prin c*re se va cunoaşte pe viitor că’a Ei domneşte cea mal înaltă cultură, cea mai ne- ejunvă gingăşie a simţirii şi nu aşa de minunat stil ai vieţii şl al vorbirii, încât arta tuturor veacurilor s’a hrănit din Ei.

Credinţa şl această urmare» lui Hdstos va fi singura mân­tuitoare.

Păr. ai. Florea*

— specialist —RAZE X

(RONTGEi-})Diatermie, Ultra-Violete, Ca«

renii electrici*

Banca Marmoros@h-Blank Consult 3 —6

V in erea şi dala 12—1

Hr. 428 —-----»>

OAvKTA T K A M IL V M n *

lom âB la Corne! P e r tin O n fii* bOM lelal Braşov_____

No. 9674-1931.

Publicaţiune de licitaţiec , v v,

Subsemnatul Portărel prin aceasta publică că în baza de* clziunii Nr. G. 81C9—1931 a Judecătoriei de ocol Braşov în favorul reclamantului Fab*. de Ciment Portland Kugler & Comp. repr. prin advocatul di. Cornel Voicu din Braşov pentru încasarea creanţei de 4827 lei si acc. se fixează termen de lici­taţie pe ziua de 21 Decemvrie 1931. orele 10 a. m-, !a fata lo cului în Braşov Str. Pe Tocile No. casei 58. unde se vor vinde prin licitafiune publică judiciară: una pendulă, una ca* napea un gardetb, un tablou, etc. evaluate în suma de 9700 lei.

In caz de nevoie si sub pre­ţul de estimare.

Braşov, la 10 Nov. 1931.Indescifrabil

826 1—1 portărel.

Publicaţiune de licitaţieSe vând prin licitaţie publică

46 ectii „Albina* si alte efecte de stat la 29 Decembrie 1931, orele 3 p. m. în localul Băncii Ardelene Braşov, Str. Voevodul Mihai No. 5, (intrarea prin cuite).

ss. Dr. Nicolae loaneş, 823 1—1 notar publie.

Licftaţfune.Ia ziua de 21 Daaemirle o*

rele 3 ţd. m. se vor vlode la Baaoa Poporali Braşoveană ce* lot ce oferi «el mai mult dife­rite juvaere, auririi, stofe etc., tari sunt potrivite şi pentru da­ruri de Crleiun. 850 1—1

lom A nli. Corpul portăreilor M b i - _ _ _ _ _ n aln lil B raşif_ _ _ _ _ _

No. 10371—1931

Publicaţiune de licitaţieSubsemnatul Portărel prin

aceasta publică, că în baza de* ciziuniii No. G. 10348—1931 a judecătoriei de ocol Braşov în favorul reclamantului Jjliu E. Kretsch repr. Drin advocatul A. Căpătînă d-n Braşov, oentru in casarea creanţei de 15000 lei si acces, se fixează termen de li­citaţie ne ziua de 21 Dac. 1931, orele 10 a. m., la fata locului în Braşov Str. Zizinului No- 1 colt cu Str. Largă, unde se vor vinde prin licitatiune publică judiciară, un autocamion No. 1541 Bv. fn valoare de 1500 lei-

In caz de nevoie si sub pre tul de estimatie.

Braşov, la 28 iNoemb, 1931.Indescifrabil

801 1—1 portărel

Visuri naturale vkUla pivnifiils

„ B A C H US tp . l e a g p i Ho. 14

dela Lei 13 -2 0ţuică naturală de piane Lei 30

Rachiu de vh Lei 3 0

o ţ e t

d e v in Lei 12.Ia 10 litre reducem pretai.Apfl minerală Lei 6

Poftiţi să vă convingeţi, Nicolae B l r k m v s

Piimărie Municioîuîui B’flgov-

No. 26505-1931 serv. economic.Publicaţiune de licitaţie

Pentru închirierea oe t'mo de 3 ani a vrâvnllei No. 2 din casa str. Hirscher No- 1 (fost chiriaş Antal & Dwo^ek) se va t ne în ziua de 15 Ianuarie 1932, ora 11 e. m. în biroul serviciului economic al P imă* riei Breşov, o licitaţie oub ică cu oferte s-g late şi t mbrate în conformitate cu d<S30zittunile legii contabilităţii publice Ari. 88-110.

Ofertele trebuesc să conţină declaraţia că ofertantul cunoaş te condiRuniie de licitaţie si ele contractului si se supune ace* iora necondiţionat.

Garanţia provizorie este de 5 Ia sută dm ch'ria oferită, care după acceptarea ofedei va fl complectată până la 50 la sută din ch ria anuală.

Conditiunile detailate se pot vedea la serviciul economic al Primăriei.

B raşov, Ia 9 Dec. 1931. Comisia Irterimară,

Preşedinte:’ Bjrgovan*

820 1-1

p. Secretar General: M axim .

A V I ZS-bsemnatuI, aduc la cu­

noştinţă, că fund tn proces de divorţ cu soţia mea Maria V. Crăciun r>ăsc. Crăciun din Stu* pini, nu mai iau nici o răspun­dere de vre o dafoiie ce ar face în contul meUi ori alte în’ casări.

Cu stimăVasile Crăciun,

lăptar,829 1—1 Ghimbav 342.

A trecut vremea cadourilor inutile!

Târgul de Crăciun a început!Cu 90 lei

p u t e ţ i oumpifa un metru de s t o f ă de lâ n ă

la

VESTISS. A.Şirul Inului 26

F R A Ţ IL O R"His Master^ Vo»c©*T

Magazinul da muzică .D O IN A ' din

BraşovS t r . ZMZilia.il N c ©,

i

« ndus un mare fransnorf de patefoane ultim a pâl*- fa c i urce, cu sunet sdipspb şi m ecanism u ltra ­m odern, of ca-1 e v nde cu p re tu ri efftine şl cu plata In ra te lunare .

Toţi cei ca i nu aveţi încă patefon, daţi fuga de vă cumpăraţi unui.

Tot »'-o’n găs t< plăci noui cu cele m ai f r u ­m oase cântece pom âneţtî.

K

Obi

O veste bună pentru Sfintele SărbătoriFabricele de Pielărie, încălţăminte şi articole de voiaj

. M0CI0RNIŢ1din B U C U R E Ş T I

D e p s z i t u l d e v â n z a r e

B R A Ş O VSti*. Voevodul Mihai ( fo s tă a Vămii) Mo. 14.

Faţă de lipsa generală şi pentru a veni în ajutorul publicului consuma­tor, a unificat şi redus preţurile la toată încălţămintea şi articolele de voiaj.

Ghete box şi Chevreau pentru bărbaţi dela Lei 400’—Ghete box pentru c o p i i ......................... „ „ 190’—pantofi de pâslă pentru casă . . . „ „ 120*—Pantofi box şi chevreau pentru bărbaţi „ „ 400*—Pantofi box pentru c o p i i ......................... „ „ 170’—

Specialitate în ghete de Patinaj, alpinism, sky şi toate spor­turile de iarnă.

B Pvaţtunî S In decursul ultimilor ani am reuşit potrivit cerinţei unanime a scădea mult sub preţurile din timp normal,costul încălţămintei, pielăriei şi articolelor de voiaj.

Garantăm tuturor calitatea produselor cumpărate.Vânzarea în Bucureşti, Str. Carol 29, Str. Grlviţei 196, Bar. Moşilor, Craiova, Câmpulung, Tecuci, Roman.

■St

S81c=jr O -

s î

3

CAZfiTA TZAHSILVMIS) Nr 128 -1931,

Sărbătorirea d-iui 0. GogaIm ţcdfn|a din 12 Decembrie

• Cernere! d l deputat S. Ţe> pc8u a tfnot ci educă de pe tfiţH’iia Ci mc re i omagiile Ifne- refului eideleca ca prilejul ani­versării de 50 eni a d iul Oc­tavin Coga.

La aceste urări b’eu asociat fu mod spoBten rrpre zeu tactil Inter or partidelor, elogiind pe d«l O. Coga ca seriilor, poet, gazeter şi luptător In primele riadurl pentru unirea na|ionalfi• poporului rcminesc.

Aa luat pe rând cuvântul d nil N. lorga, C. Brătlanv, dr. Lupa, A. C. Cuza, P. Şeicaru, C. Sfurzo, inginer Buşita, preot Cote ne seu, I. Rtduleacu, Gr. Trancu leşl, dr. Costtnescu, O. Hulea, A. Zaroiir, C. Z. Co- dreenu, T. Fischcr şi R. Metan.

In numele P. N.*Ţ. d l Voica Nitescu a rostit următoarea cu* tămâie :

Partidul Ne (ton al* Ţărănesc se asociază din toată inima prin glasul celui ce vorbeşte de ecl ia sărbătorirea peotulul Octa­nica Coga.

Noi In al căror srfUt trăeso încă ecourile pătimirilor trecute simţim toată măreţia acestei clipe.

Versul poetului Goga este parte din acest siflet. In el geme umilirea de odinioară zvăsBCşte revolta iobagului le­n t de glie, se frânge pe roată osul menirilor, poartă in ei toată

, pătimirea pe care a fost sortit \ t ’o Îndure într'un lung timp de ‘ robie.

Dar versul lui Goga nu strânge numai inima de durere el pune In mişcare rezorturlle sufleteşti, zguduie, înaltă, în­deamnă la lapte.

Şl lată pentru ce Goga poale li socotit cu drept cuvânt un precursor el Uafrel noastre Na* {Ionele. Pe pîtimlreo cântată de (1 se înaltă marea biruinţă a neamului. Şi cântăreţul pătimi* ret a devtnlt cântăreţul biruin­ţei noastre.

Recunoscător pentru tot bunul pe cere Goga t'a dat din su­fletul său ales acestui popor, noi 11 urăm ou prilejul împlini rel vârstei de 50 de nai vie|l Îndelungată şl*l dorim vigoare ca din strălucirea talentului său s£ poată contribui ca cât mal mult la strălucirea poporului român.

Tuturor le* o mn!|um!t, profund mlşoet, d 1 O. Go je.

Duminecă seara a avut Ioc un banchet in onorrea sărbă­toritului, ozgaolzat de d>nll Şal* cară şi C. Petrescu.

Cu acest prii« j M. Sa Re­gele prin trimisul tătr, d l adju­tant regal colonel Condeescu, a transmis sărbătoritului înaltele Sale urări, conterlndu-i ordinul Corel 1 ia gredul de mare ofiţer.

ConcertulSofia Muntean

Mult e predata noastră câa* tărcată ce operă şi de concerte ş-şoera Soba Muntean eranjeezi mâne, Joi 17 Decembrie, io o «elf'81/* seara un concert In aula liceului Houterus cu un program foarte bogat de arii si cântece de Mozert, Brehms, AVolff şl Streuss.

O parte specială a progra­mului e închinată muzicei ro­mâneşti, d*şoern Munieenu ese* cutând bucăp alese de G. Dlme, dr. T. Bredieeanu, luga, Jura şi •Ifl compozitori români. La pian V* fl acompaniată de d-1 direc­tor general de muzică Paul Ruhier. Programe ae găsesc la ilci ătia Hitmsth,

Avem in tatu* noastră nume­roase recenzii deepre debutu­rile recente ele d*şoerel Muu- teanu la Viens, Praga, Cernăuţi Şl alte centre. Ziare mari ca „Neue Freie Pr<se*, 0Neues Wiener îtgblaU*, •PregerPresse< etc. i ti t ia eiogioa vocea frumoasă şi captivantă ca şl interpretarea plini de finele a simpaticei artiste române, ^îndemnăm publicul românesc

să cerceteze conoertul de mâne.

Dirânarea Catedralei Christos Mântuitorul la Moscova.t

Ceee-ce foile sovietice unun] fa seră cu câteva săptămâni lua' fale, s* a întâmplat zilele trecute1 Măreaţa Catedrală a Moscovei, cn monument Istoric şl al rell- gţositătli şi patrimoniul Rusiei ortodoxe-ţariste, ridicaţi au chel* Ideii de sute de milioane ruble In amintirea mântuirii de Inve- ztunea Napoleoniană din 1812, când Moscova a fost Incendiată, — a fost dărâmată. Ziarul „Ve* cerne Io Moscova* publică urmă­toarele amănunte asupra aces* lei «itisluele isprave a guvernu­lui sovietic.. La ora 12 de amiază s-a auzit

pţima detunătură, prin care s-a dărâmat puternicul stâlp, pe eere *a sprijinit cupola principală a catedralei. După o jumătate de ori s a prăbuşit, prin o nouă detuni iută, ai o oii ea din cel 4 stâlpi ai catedralei. După un

sfert de oră fură aruncate în aer celelalte două coloane. Prin detunăturile, ce au urmat, s-a pră­buşi t zidurile anterioare şi o parte din zidurile exterioare.

Restul maréi catedrale va fi dărâmai în zilele cele mal o* proptate. Materialul de construc­ţie o rămas în cea mei mare parte ne dăunat şi va fi folosit la diferite alte clădiri.

Înaintea detunăturilor au fost făcute toate pregătirile neoesare. Intre altele au fost aşezate In jurul catedralei aparate aelsmo* grafice, care au înregistrat ori ce cutremur el soiului. Au fost luate de asemenea măsuri spre a se împlediea căderea dâră* măturilor în locurile Învecinate. Transportarea materialului cate* drelet dărâmate va ineepe in curând. AoeastA muncă va dura timp de două luni.

Primăria Municipiului Braşov

No. 30300—1931 Serv. ad*tiv.

PibbciţliisIa atenţiunea comercianţilor şl

Industriaşilor.Pentru înlesnirea reînscrieii-

lor firmelor comerciale şi in­dustriale în registrul comercian­ţilor deia Camera de Comerţ şi de Industrie s’a prelungit ter­menul pentru acest scop până la 31 Decemvrie a. c- inclusiv.

Se atiege atenţiunea d'ior comercianţi şi industriaşi cari nu şi-au rtînsciis incă firmele până în prezent, că prelungirea acordată ccnstitue ultimul ter­men.

Totdeodată, se atrage aten­ţiunea domnilor comercianţi ş! industriaşi, că neînsciierea în termen conslitue o contraven bune pedepsită de lege cu a- mendă până ia 50.000 lei con form legii.

Birouiile Oficiului sunt des chse pentru public in fiecare dimineaţă, în zilele de luciu înt e orele 10—121/*.

Braşov, la 10 Decemvrie 1931. Comisia interimară,

Preşedinta:Borgovan .M

Secretar General I 825 1—1 Soc a Cm

InformaţiiPrinţul lllcolae, în urma Intre*

vederilor avute cu Suveranul, a renunţ i la dreştal de apel în contra hotărârii tribunalului prin care căsătoria sa cu d na Du- mitrescu a fost anulată şi In acelaşi Hmp şl-a retras cererea de renunţare la prerogative.,

•Plata salariilor de sărbători. In

consiliul de miniştri finul cri seara s’a decis ca îq preajma sărbătorilor să se achite func­ţionarilor cel pu|tn suma unul salariu lunar din suma salariilor

| în restantă,

Cbestla zshăraloi. Consiliul deminiştri e hotărât s& saedă'pre tul zrhlrului cu cel pu|(n 5 leî de kgr. In caz de rezistentă din partea febrieantilor se va lăsa liber Importul zthirului din strelnătcte.

Reducerea chiriilor. Ministerulde justiţie a alcătuit un proect de lege, ce va fl depus In Par­lament însă înainte de Cră­ciun.

Prfn acest proect se reduc chiriile ou 20°/s Ia toate contrac­tele în curs.

Când proprietarii nu vor con­simţi la reducere, chiriaşii vor avea latitudinea să rezilieze con­tractele, ori cere er fl clauzeleşi termenele acestora.

•Aviz. Pe data de 1 Iulie 1931

Direcţiunea generală a Poştelor o reglementat aervlotul de abo­nament ia ziare şi publfealtunl periodice cu următoarele ţări din Europa: Austria, Belgia, Cehoslovacia, Danemarca, El­veţia, Frai ţi, Germanic, Italie, Norvegia, Danz’g, Olanda şf Ungarie.

Serviciul abonamentelor la ziare şl reviste străine prin In* termedtul Poştei, odooe mari avantagil publicului prin sigu­ranţe, ae abonatul o are, că va primi ia domiciliu ziarul prin un pre( mult mal redus ca In ca* zul când şi-er proaura ziarul dfo comerţ ŞÎ sautirea pe abonat de orice corespondentă cu Admi­nistraţia ziarului.

Pentru orice lămuriri In legă­tură cu acest nou servitlu, pu­blicul se poale «drena oricărui oficiu poştal din (ară.

•întreruperea călătoriei pe c. f. r.

Direcţiunea generală a regiei autonome o. f. r. a dat lămuriri sta)iunt!or de felul eum trebue să considere cele 24 ore cu ocazia întreruperii călătoriei: Timpul de 24 ore liber pentru latreruperea călătoriei io cepe dela ora care urma călătorul să plece după ora aoalril In stafia de întrerupere, Iar nu dela orp sosirii cum procedează unele sta fii.

De exemplu, un călător oare posedă un bilet de tren acce­lerat In relafla Braşov—Con­stanta şi soseşte In Bucureşti •u trenul accelerat No. 24, ora 8 35, poate pleca cel mal târziu o doua zl cu trenul accelerat 9, Ia cr* 17,50. Dacă ar II pose­dat un bilet de tren combinat şi ar fi sosit tot cu trenul acce­lerat No. 24, atunci poate pleca cel mal târziu a doua zl, cu cu trenul personal No. 903, la 15,05, •

Escnrslonfştll, cari in ziua de13 Dec. Dumineca între orele2—3 p. m, s'au aflat în diurnîn Poiana şi al căror câine amuşcat un escursion st cu să*niuiâ pe serpentine, sunt rugaţia preda câinele, numai pentrua fi cercetat şi vizitat de vete9rinar, In ledacba ziaiului*•

Contribuiţi la fondul de ajutorarea şomerilor Muni­cipiului.

Amânarea legii conversiuniiSuspendarea execuţiilor silite la ţară.

- ... _ )Fiind necesrră o examinere minuţioasă a chestiunilor fa ie**

pătură cu proeotul de lege a conversiunii, In şedinţa de Luni rr comisiei bugetare fiscale a Camerei, d 1 ministru Argetoianu a propus s i se amine votarea legii până după vacanta de Crăciun şl să ae aducă de urgentă din tal(l«tlvâ parlamentară un proect de lege pentru amânarea execuţiilor silite rnrale până In Tuna Februarie.

In acest timp o subsomfslune compusă din cftte doi repre­zentant! a! grupărilor din Parlament, va examina memoriile şl propunerile ce se vor prezenta în legătură cu proectul şl va pregătt lucrările eomislunel plenare.

Au luat cuvântul ia legătură cu popuaerea de mal sus di­feriţi reprezentant! ai grupărilor politice.

| D l Ion Mihalache a declarat urmito!re1e:Luăm eunoşllotă de propunerea pe oare a făcut o d-1 mi­

nistru de finanţe. Trebuie să amintesc că noi am regretat din cepul locului că acest proect nu a fost înfăţişat partidelor înainte da a fi depur, S’ar fi ej ios astfel la o formulă mai bună şi nu am fl pierdut un timp atât de pre|lor.

Noi înţelegem sfi se studieze cu atenţiune mai încordată a- ceastă problemă, dar în acest caz, al ae Ia o măsură de pro- teGtle pentru debitori împotriva urmăririlor.

Totdeodată trebue să se ştie în ţară că proectul va fl neapărat votat şi pentru aceasta trebue s& prevedem e& execuţiile silite vor fi amânate pană la punerea în aplicare a conversiunii, care trebue să aibă loc cel mai târziu pâaâ la 15 Februarie*

D*1 ministru Argetoianu a dat asigurări îa acest senz, propu­nând amânarea execuţiilor până la 15 Februarie.

Importante masuri financiara.Impozitul funcţionarilor particulari.

In şedinţa de Luat a comisiei financiare a Camerei, luân* du*ae In discuţie proectul pentru impozitul excepţional asupra sa­lariilor funcţionarilor partiaularl, acesta a foii astfel fixat:

Sa’arlul până la 10.000 e scutit de impozit.

Pentru salariile, ce tren această sumă, va fl impus! numai diferenţa ce (rece peste 10.000, după cum urmează:

Dela 10 001 pâaă Ia 15 mii lei, cota e de 8% (se impune numai suma de 5000 lei).

10 proc,12 proc,15 proc.18 proc.20 proc.

Dela 15.001—20.000 Dela 20 001—25.000 Dela 25 001—30.000 Dela 30001—40.000 Dela 40001—70.000 Dela 70101—100 GOO 22 proc. Dela 100.001—150 mit 25 proc. peste 150.00 cota e de 40 la antă.

impunerile la globalLa ministerul de finanţe ae dS formă definitivi unu! am

proect de lege privitor la impunerile la global.In viitor la depozitele la bănci pe termen mai lung ca trei

luni, nu se va mai plăti .acest Impozit şi se va redute şl din Impozitul direct.

Decaemeul se prevăd şl reduceri din impozitul global pen­tru funcţionarii publici şl psrticuiari.

Fixarea impunerilor fixe.La ministerul de finanje ae lucrează la redactarea unul pro*

ect de lege pentru îaloaulrea impunerilor după apreciere prin impuneri lixe.

Iu anul viitor contribuabilii, ou venituri mai mloi ca 100.000 lei, nu vor mai li Impuşi — le elementar — după astualele norme cl cu un Impozit lix ce se va fixa prin aceaslâ lege.

Veniturile pănă la 100.000 lei se vor Impune Ia ana din cele şeapte categorii fixate prin lege. Impunerile acestor fel de: categorii de funcţionari nu ae vor mai fase anual ci la trei aut odată.

Contribuabilii ou venitprţ peste 100.000 lei vor fi Impuşi in viitor după normele în vigoare.

Examenele de fochlştl de .ca ­zane cu aburi şt de mecanici de maşini ou aburi şi de motoare cu combuatiune interne ae vor ţine în ziua de 19 Decemvrie 1931 la orele 11 In localul Re­giune! X Industriale Braşov din Strada Titu Meiorescu Nr. 7 (lângă Corpnl 5 de Armată).

Tofl «el ce doresc a lua parte la aceste examene, vor Înainta la Regiunea X Industrială Bra­şov o cerere timbrată, un cer* tlfioat de practică dela patronul unde a făcut practica şi de spe­cialitatea tn care doreşte a de­pune examenul pentru autori­zare, vizat de primărie, un cer* tifleat de moralitate dela prl* mărie, un certificat de naştere iu original sau oopie autentifi­cată.

Examenul pentru loeomotlve nu se ţine. Cererea şl anexele

se pot prezenta şi ta ziua exa­menului în mâna preşedintei** Comislunel de examinare.

ivlz. Începând cu ziua de 1’ c. concertează In fiecare se/ In Cafeneaua »Elite* io oref tră de lăutari ţigani de prionorang. 828

Mulţumim din inimă t cari au binevoit să ne exorime condoleanţe la pierdere» lutul nostru Taté, precutr turor acelora, cari an ' mărginită bunătate s i «eaaci pe orice cal' ;anoastră.

ii

Fsmfl

TlPCCRâHA VICTOR BRAMCE, BRAŞOV. Redactor-şef şi girant: ViCIOf 5 JE.