Cretinismul acord i el omului importana suprem ns nu ntr-un mod idealist sau abstract. Noi am aezat pe acel altar un om real, concret pe Iisus din Nazaret i trebuie s vedem care sunt implicaiile acestui fapt. Vedem n imbolul de Credin c !ristos este "om adevrat i #umnezeu adevrat$. %tunci c&nd spunem c 'l a fost ntr-adevr om, nseamn dou lucruri( faptul c, )ind n acelai timp i #umnezeu, nu nsemn c !ristos *mul e diferit, strin fa de noi nc&t, n realitate, nu are nimic n comun cunoi, oamenii. +i, pe de alt parte, susinem c !ristos ca om este o revelare aomului n plenitudinea sa, o revelare a ceea ce e c,emat omul s devin. -n !ristos avem viziunea concret, real, istoric a ceea ce suntem c,emai s devenim, n realitatea, istoricitatea i )inarea noastr. #eci atunci c&nd spunem c !ristos este i om adevrat, a)rmm de fapt c a ) unit cu dumnezeirea nu anuleaz i nu sc,imb )rea uman, pentru c, n .ersoana /ui, omul este unit cu divinul. C abia atunci se reveleaz mplinirea lui deoarece omul, ca specimen al istoriei naturale, nu este dec&t un potenial. Numai n unirea in)nit, nemr0init i nesc,imbat cu #umnezeu astfel nc&t deplintatea dumnezeirii s locuiasc n trup omul devine cu adevratceea ce este. 1olosesc termeni care sunt aplicai n criptur pentru !ristos, dar care, dac lum n considerare cuvintele f&ntului .etru c vocaia noastr este a deveni "prtai dumnezeietii )ri$234 i a nu rm&ne doar nite)ine umane a5ate "n le0tur$ cu un demiur0 ce rm&ne strin de noi cred c pot ) aplicate )ecruia n parte.