anpmapmsm-old.anpm.ro/files/apm satu mare/reglementari/completari.pdf · cel mai apropiat curs de...

1

A) INFORMATII PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

1.8. INFORMA II DESPRE POLUAN II FIZICI I BIOLOGICI CARE AFECTEAZ MEDIUL 1.8.1. ZGOMOT I VIBRA II Surse de zgomot: Ansamble de antrenare motoare electrice, se grupeaza in doua unitati (ansamble), astfel:

- 1 unitate care antreneaza motoarele electrice de capaciate mica si anume, transportoare, alimentatoare, sistem de retinere, etc, marcate cu culoare verde in tabel, avand motoare electrice cu o putere cuprinsa intre 1 si maxim 3 KW (zgomotul maxim produs 65 dB(A);

- 1 ansamblu de putere mai mare moara cu ciocan si presa marcata cu culoare rosie cu o putere cuprinsa intre 25 si maxim 35 KW (zgomotul maxim produs 85 dB(A);

Tabel nr. 1

Nr. crt.

Denumire Putere electrica (kW)

1 Transportor tip conveior 2 2 Transportor dupa maruntire 20 3 Transport-ventillator la moara cu ciocane 2 4 Ciclon retinere cu tubulatura 5 Alimentator rotativ 2 6 Moara cu ciocan 35 7 Transport-ventillatortor tampon 2 8 Ciclon retinere 9 Celule rotative la alimentator tip tampon 2 10 Tubulatura cu macinatura 5 11 Presa + Conditionare compozitie +

alimentator 80 (sunt trei componenti)

12 Generator abur 25 13 Transportoare la uscator/racitor 2 14 Uscator 3 15 Masa vibratoare 1 16 Transportor spre unitatea de ambalare 2 17 Unitate automata de ambalare cu cantar 0 18 Tablou electric de comanda cu calculator

PLC 1

19 Sitem de exhaustare si fitrare praf cu : 6 proiectare,asamblare, ventilatoare,

filtre, curatare pneumatica, celula rotativa de alimentare buncar de colectare praf.

Total putere electrica (kW) 190

2

Conform literaturii de specialitete, nivelele maxime de zgomot produse de utilajele considerate poluatoare sonore ( din Revista Mediului inconjur tor Vol III, nr 4 / 1992 ) sunt: Utilaje de presat, de taiat busteni, compresoare, motoare electrice de mare putere,sala cazanelor,transportoare pneumatice: 85 – 100 – 102 -104 dB(A) Instala ii de depoluare - ventilatoare de mare capacitate: 80 -103 dB(A) Se considera ca moara de tocat al fabricii de peleti ar produce: 104 dB(A) Pentru fabrica de peleti s-a luat in calcul cazul cel mai defavorabil, cand nivelul maxim de zgomot considerat ca ar produce instalatia este: 104 dB(A),rezultat prin insumarea nivelelor de zgomot produse de motoarele electrice si moara de tocat,astfel: 10 lg[ 10 65/10 +10 85/10 +10 104/10 ] = 104 dB(A) Conform Normativului P 121 /89, nivelul zgomotului exterior luând în calcul indicele de atenuare R datorit cl dirilor este : Lext. = Lint. – R Lint. = 104 dB(A) R = 39 dB(A) pentru perete din zid rie de c mid de 7,5 cm tencuit

( C. Pup zan , Acustica în construc ii )

Avand in vedere inchiderea instalatiei zgomotoase si a componentelor acesteia in structuri absorbante ale zgomotului, pere i de constructie cu panouri termoizolante din poliuretan si tabla cutata de otel, astfel incat intreaga linie tehnologica este complet izolata, se poate considera o reducere a nivelului de zgomot cu 39 dB(A) .

Lext = 104 dB(A) –39 dB(A) = 65 dB(A) .

Nivelul zgomotului la limita incintei

În mediu ambiant, intensitatea sunetului descre te invers propor ional cu p tratul distan ei ( r) pân la surs :

I = P/ 4 r2

La o anumit distan (r2 ) de surs nivelul zgomotului (L2) va fi :

Limita incintei : gard Distan a (r2 ) : min 10 m Distan a (r1) : 1 m L1 = Lext . calculat : 65 dB(A) .

r2 = 10 m r1

L2 = L1 + 20 lg — = L1 - 20 lg r2 ( r1 = 1 m ) r2

L2 = 65 dB(A) – 20 lg 10 L2 = 65 dB(A) – 20 = 45 dB (A)

Nivelul de zgomot calculat la limita incintei: 45 dB(A)

3

Nivelul zgomotului la cel mai apropiat receptor protejat.

La o anumit dista ( r3 ) de surs nivelul zgomotului L3 este : Receptorul protejat : zona de locuit Distan a r3 : considerat min 100 m Distan a r1 : 1 m L1 = L max.estimat /ext.hal : 65 dB(A)

L2 = L1 + 20 log.r1/r3 = L1 – 20 log r3

L2 = 65 – 20 log 100 = 25 dB(A), nu afecteaz zona de locuit. Tabel nr. 2. Informa ii despre poluan ii fizici i biologici care afecteaz mediul, genera i de activitatea propus

Poluare calculat produs de activitate i

suri de eliminare/reducere

Nr. crt.

Tipu

l

pol

urii

Sursa de poluare

Nr.

surs

e d

e po

luar

e

Polu

are

max

im

per

mis

dB

(A)

Polu

are

de

fond

dB

(A)

Pe z

ona

O

biec

tivul

ui d

B(A

)

Pe z

one

de

pro

tec

ie/re

stric

ii dB

(A)

Pe z

one

re

zide

nia

le d

e re

crea

re s

au a

lte

zone

pro

teja

te

suri de eliminare/ reducere a polu rii

1 Zgomot

Ansamble de antrenare a motorelor electrice

2 65 50 65 -

Nesemnifi-cativ

Nu sunt necesare

Conform STAS 10009-88, nivelul de zgomot maxim admis la limita incintei este de 65 dB(A) si a receptoarelor protejate este Ladmis = 50 dB(A), conform calculelor rezulta: Lreceptor < Ladmis (limita la receptor este mai mica limita admisa).

Not : Valoarea de 45 dB(A) reprezint doar o component a nivelului de zgomot din zon . Valorile ob inute prin determin ri pot fi sensibil mai mari datorit suprapunerii efectelor surselor din zona.

De exemplu (utilaje, mijloace de transport, activitati agricole ce se desfasoara in zona):

- gater in zona: 100 dB (A); trafic - autocamion 5 to: 89 dB(A); arat,semanat, recoltat, cosit: max. 95 dB(A), sunt surse considerate intermitente, nepermanente, dar posibile in zona. Se constata nivele maxime de pana la 100 dB(A), dar avand in vedere distanta pana la fabrica de peleti de min.100 m, aceste nivele de zgomot sunt mai reduse si se considera de max. 65 dB(A).

4

Prin compunerea logaritmica a acestor surse si cu sursa de zgomot a fabricii de peleti.

10 lg[ 10 65/10 +10 45/10 ] = 65,04 dB(A) Rezulta o crestere de 0,04 dB(A)-nesemnificativa, ca urmare a infiintarii fabricii de peleti. Masuri propuse: În timpul realizarii obiectivului, principala surs de zgomot vor fi mijloacele de

transport i utilajele. Acestea vor lucra numai în timpul zilei. Pentru asigurarea reproducerii speciilor de habitate f deranj lucr rile de constructii

vor fi realizate dup data de 30 iunie .

Dup realizarea proiectului, zgomotul produs va fi ecranat si de o platatie verde la limita amplasamentului.

Intocmit, ING. Francisc GY RI

STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA

1

A) INFORMATII PRIVIND PROIECTUL SUPUS APROBARII

1. INFORMATII PRIVIND PROIECTUL

1.1.DENUMIREA

,,Infiintare fabrica peleti” in Sat Urziceni Padure, Comuna Urziceni, Nr. 27, Judetul Satu Mare.

1.2.DESCRIEREA LUCR RII

1.2.1. Amplasamentul Situare - zona studiat este situat în intravilanul satului Urziceni Padure, in partea de nord localit ii , la est de drumul jude ean DC 148 i se învecineaz cu:

la nord – pasune; la est – pasune; la sud – pasune; la vest – DC, peste care este pasune.

Toata aceast zon este încadrat în Câmpia Some ului, situat în partea nord-vestic a României, i reprezint o subunitate a Câmpiei de Vest. Amplasamentul proiectului este inclus în totalitate în siturile Natura2000 ROSCI0020 „Câmpia Careiului” (desemnat prin Ordin MMDD nr. 1964/13.12.2007). respectiv ROSPA0016 „Câmpia Nirului – Valea Ierului” (desemnat prin HG nr. 1284/24.10.2007), i este situat în partea nordic-estic a acestora. În aceast zon limita celor dou arii

protejate se suprapune i coincide dinspre nord i vest cu grani a româno-ungar . Desemnarea dubl a zonei subliniaz importan a sporit a acestuia în conservarea biodiversit ii pe plan na ional i chiar pe plan European. Logica re elei Natura 2000, permite toate acele activit i în siturile desemnate care nu amenin statutul de conservare a speciilor respectiv habitatelor pentru care acestea au fost desemnate. Amplasamentul propus se afl la o distan de 682 m de la limita SPA i 645 m de la limita SCI. Grani a româno-ungar coincide cu limita ariilor protejate (Imaginea nr. 1). Suprafa a total a PUZ este de 13 000 m2, cea ce reprezint 0,00337% din suprafa a SPA-ului i 0,00551% din suprafa a SCI-ului.


2

Imaginea nr 1. – Localizarea proiectului (linie verde) fa de siturile Natura 2000 (linie albastr - limit SCI, linie ro ie – limit SPA, linie verde – limit amplasament)

1.2.2. Lucrari proiectate

Suprafata ocupata de proiect Suprafata, nr. cadastral 100420 = 13.000,00 mp. Platforma betonata, S = 225,00 mp. Casa poarta si grup sanitar, S = 50,00 mp. Spatiu Verde, S = 12.725 mp Caracteristicile principale ale constructiei La stabilirea solutiei tehnice s-au luat in considerare a urmatorii parametrii: - destinatia investitiei - durata de viata corespunzatoare perioadei de perspective de 15-20 ani Lucrarea ce face obiectul acestei documentatii se incadreaza la categoria de importanta C - constructii de importanta normala, si conform prevederilor STAS 10100/0-75, se incadreaza in clasa de importanta III - constructii de importanta medie (normala). Elemente constructive caracteristice propuse Fabrica peleti i func iuni complementare compatibile, pentru parcela proprietate a beneficiarului documenta iei (regim de în ime , P, POT=2,12 %, CUT=0,012); Platforma betonata de 225 mp, care va deservi ca depozit materii prime si montaj utilaje.


3

1.2.3. Obiectivele proiectului

Pe terenul proprietate a beneficiarului documenta iei se propune realizarea unei fabrici de peleti cu platforme betonate. Beneficiile investiei sunt directe si cu rezultate pe termen lung. Printre posibilele beneficii economice directe se pot aminti valorificarea resturilor vegetale ale agricultorilor din zona. In plus, oportunitatea este accentuata de existenta unor programe de finantare care pot fi accesate in vederea realizarii scopului propus de aceasta investitie.

1.2.4. Informatii privind productia care se va realiza Instala ia de peletizare, este o instalatie automatizata, PLC-controlat. Capacitatea de produc ie de pelete este 1 tona pe or . Instala ia este conceput pentru a produce într-o opera ie continua, pelete ambalate in saci de polietilena.

1.2.5. Informatii privind materiile prime, substantele sau preparatele chimice utilizate

Materii prime Consumuri

consum mediu de apa pentru personal: 20 l/pers/zi

putere nominal instalatie: 190 KW

posibile materii prime: rumegu , pleav floarea-soarelui, paie, lucerna, porumb-tulpin , alte subproduse agricole i resturi de la moara-industrie, prafuri, baloturi – 1t/h

Substan e i preparate chimice Se va utiliza motorina in cadrul si la realizarea investiei se va utiliza motorina in cantitati reduse pentru mijloacele de transport.

Tabel 1.2. Informa ii despre materiile prime i despre substan ele sau preparatele chimice

Clasificarea si etichetarea substantelor sau preparatelor chimice Nr.

crt.

Denumirea materiei prime, a substantei

sau preparatului chimic

Cantitatea anuala/ existent în stoc

Categorie Periculozitate Fraze de risc

1 Benzine (motorin )

0,5 mc / an Existent în rezervoarele

mijloacelor de transort

Periculoase

Posibil efect cancerigen - dovezi insuficiente

Carc. Cat. 3; R40


4

2. LOCALIZAREA GEOGRAFICA SI ADMINISTRATIVA

2.1.Topografia

Pentru realizarea proiectului au fost efectuate m sur tori topografice în sistem de coordonate STEREO 70. ( in ANEXA )

2.2. Încadrarea în schema cadru de amenajare a bazinului hidrografic Obiectivul proiectat se afla amplasat in bazinul hidrografic: Some - Crasna – cod bazin : II.2.27.1.1.00.00. Principalele elemente de caracterizare ale bazinului hidrografic al Crasnei sunt urm toarele:

- suprafa a - 2100 kmp; - altitudinea amonte - 577 m, - altitudinea aval - 113 m; - panta medie - 3 o/oo ; - coeficient de sinuozitate - 1,5; - altitudinea medie a bazinului - 237 m; - suprafa a fondului forestier - 29989 ha (grad de împ durire 15,5 %).

Cel mai apropiat curs de apa codificat este r.Crasna. râul Crasna ce trece la cca. 4-5 km nord, nord-est de ora ul Carei pân în dreptul comunei C pleni i are urm toarele date caracteristice:

Debite medii zilnice minime anuale în mc /s: - cu asigurare de 70 % = 0,11 mc/s - cu asigurare de 80% = 0,08 mc/s - cu asigurare de 90 % = 0,07 mc/s - cu asigurare de 95 % = 0,06 mc/s - cu asigurare de 97 % = 0,06 mc/s

Debite maxime anuale:

- cu asigurare de 10 % = 230 mc/s - cu asigurare de 5% = 315 mc/s - cu asigurare de 2% = 450 mc/s - cu asigurare de 1 % = 575 mc/s

Volume de ap scurse în milioane mc/an: Ani seceto i :

- cu asigurare 70% =98 mil.mc/an - cu asigurare 80% =79 mil.mc/an - cu asigurare 95% =41 mil.mc/an


5

2.3.Climat i fenomene naturale Condi ii de clim i meteorologice pe amplasament/zon .

Tipul general de clim este temperat-continental moderat, de câmpie, cu nuan e panonice, cu influen e vestice i nordice. Verile sunt calde i umede, iar iernile reci, uneori chiar cu viscole. Perioadele de înc lzire iarna sunt mai rare i stratul de z pad este mai stabil i cu grosimi mai mari, în compara ie cu sudul Câmpiei Vestice. Circula ia general a atmosferei are ca specific advec ii de aer temperat-oceanic din vest i nord-vest mai ales vara, dar i cu unele p trunderi de aer arctic din nord, cu prec dere iarna. De asemenea, au loc i advec ii de aer temperat-continental din nord i est (iarna), ca i invazii de aer mediteranean din sud-vest i sud.

Temperatura aerului:

-media anual : 10 oC; -media lui iulie : 20.1 oC; -media lui ianuarie : -3 oC.

Num rul zilelor cu înghe este în medie de 50-60 pe an. Apar totu i înghe uri,chiar i la sfâr itul lui aprilie-mai, când unele specii de pomi sunt în floare. Pe anotimpuri, se constat c iernile sunt mai reci i mai lungi decât în restul Câmpiei Vestice, prim vara vine brusc, verile sunt variabile, iar toamnele senine i relativ calde. Precipita iile:

- media anual : 616 mm (cu varia ii între 400-1000 mm), peste 45% din

precipita ii cad prim vara i vara; - lunile cele mai ploioase: martie (80-84 mm), iunie (55-75 mm); - medii minime lunare: ianuarie (30-40 mm), februarie (27-38 mm); - num rul mediu anual de zile cu precipita ii: 120-130, din care 20 zile cu

ninsoare Vânturile dominante sunt cele de sud-vest, care deriv de obicei din cele de vest, ab tute de c tre Mun ii Apuseni spre nord-est.

Vânturile din vest bat mai ales prim vara i vara, când aduc ploi, si vânturile din nord-vest se resimt o bun parte din an.


6

2.4. Geologia i seismicitatea Geologia Terenul amplasamentului studiat este constituit din forma iuni nisipo-argiloase, pân la adâncimea de aproximativ 3 m. Sub acest pachet de nisip, prin intermediul unui strat sub ire de nisip argilos se ajunge la un strat de nisip fin de origine eolian . Valoarea de baz a presiunilor conven ionale s-a calculat comparativ, conform STAS 3300/2-85, pentru stratul de argil pr foas , în stare plastic consistent i porozitate mijlocie (Ic=0,7, e=0,9), rezultând Pconv.=300 kPa. Aceast valoare este valabil în cazul funda iilor cu l imea t lpii B=1,0 m i adâncimea de fundare de D=2,0 m. Pentru alte valori ale B sau D, la valoarea de baz a presiunii conven ionale se vor aplica corec iile de l ime i de adâncime, conform prescrip iilor STAS 3300/2-85. Nivelul apei freatice a fost interceptat la -2,50 m fa de nivelul terenului. Acest nivel al apelor freatice se datoreaz condi iilor hidrogeologice i hidrografice specifice zonei Careiului (permeabilitatea redus a straturilor freatice). Riscuri naturale – În studiile de specialitate la nivel PATJ pentru amplasament nu au fost identificate riscuri naturale datorate inunda iilor sau alunec rilor de teren. Din punctul de vedere al seismicit ii, conform Normativului NP 055-01 amplasamentul este în zona seismic „C”, respectiv conform Normativului P100-1/2006 coeficientul ag = 0,20 i perioada de col Tc = 0,7 sec.

2.5. Condi ii hidroqeoloqice Raul Crasna – cu un curs de 57 km in judet, are in zona de campie o pant foarte mic , ceea ce ii imprim un curs linistit: 0,3-0,5 m/s. Debitul mediu multianual este de 4,56 mc/s la Moftin, dar debitele fluctueaz in limite deosebit de mari in functie de precipitatii. Din punct de vedere hidrogeologic, zona se caracterizeaz prin prezen a atât a freaticului cât i a stratelor acvifere sub presiune .Apele freatice mai importante sunt apele cantonate în nisipurile i pietri urile cuaternare. Ele formeaz dou complexe acvifere cu o distribu ie neregulat din cauza lentilelor argilo-marnoase, intercalate în forma iunile permeabile. Aceste complexe se afl între intervalele 7,8-27,0 m i 31,0-53,0 m. Apele captive prezint caracter ascensional, stabilizat la 17,5 m .Debitele ce se pot ob ine din freatic conform studiilor hidro-geologice sunt între 5-8 l/s Din punct de vedere hidrologic, zona nu este inundabil . Nivelul pânzei freatice este în strâns leg tur cu regimul precipita iilor. Se recomand ca fundarea construc iilor s se fac pe stratul de forma iune de teras , la minimum „-1,20 m” fa de cota terenului natural.


7

3. MODIFICARILE FIZICE CE DECURG DIN PROIECT Scopul proiectului este de a realiza o fabrica pentru producerea de peleti cu platforme betonate pe terenul proprietate privata a beneficiarului.

Suprafata, nr. cadastral 100420 = 13.000,00 mp. Platforma betonata, S = 225,00 mp. Casa poarta si grup sanitar, S = 50,00 mp. Spatiu Verde, S = 12.725 mp

A) Fazele functionale sunt urmatoarele:

1. Materie prima

– lemn tocat, uscat sau umed; – marfa balotata uscata ( paie, coceni de porumb etc.); – rumegus; – deseuri pomicole si silvicole.

2. Dupa primul proces rezultatul intermediar este un material sub forma de praf cu procent de umiditate maxim 14 %. ( La nevoie in prima faza are loc o uscare a materiei prime.) 3. Faza urmatoare este transformarea materiei prime in peleti cu ajutorul unei prese, peletele dupa presare va fi racit. 4. Ambalarea peletului se face in saci de 15 kg sau in saci industriali. B) Utilajele folosite sunt urmatoarele:

– tocator cu uscator – presa de peleti – racitor cu banda transportoare – utilaj de ambalare.

4. RESURSELE NATURALE NECESARE IMPLEMENTARII PROIECT

Asigurarea a utilit ilor:

energie electric se va realiza prin re eaua de 20 kv existent de-a lungul drumului drumului comunal i racordarea la LEA 20 kV prin intermediul unui post de transformare pe parcela prorie;

alimentare cu ap se va realiza prin re eaua de distribu ie a apei potabile a comunei Urziceni Padure;

alimentare cu gaz , nu este necesara; canalizare:

- apa uzat menajer , colectare in bazin vidanjabil etan ; - apele pluviale se descarc în an ul aflat la vest de amplasament, de-a lungul drumului comunal;

înc lzirea spa iilor se va asigura în solu ie proprie prin intermediul unei centrale termice func ionând cu combustibilul fabricat - pelete;

– Capacitatea de fabricare peleti este de: 1 t/h.


8

5. RESURSELE NATURALE CE VOR FI EXPLOATATE DIN CADRUL ARIEI NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR PENTRU A FI UTILIZATE LA IMPLEMENTAREA PROIECTULUI

Nu vor fi exploatate resurse naturale din cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar si nici nu vor fi utilizate la implementarea proiectului.

6. EMISII SI DESEURI GENERATE DE PROIECT SI MODALITATEA DE ELIMINARE A ACESTORA

APA În perioada realiz rii construc iei fabricii, consumurile de ap tehnologic (pentru preparare beton) sunt incorporate in produs. Apele uzate, de natur exclusiv menajere (nu rezulta ape uzate tehnologice), atat in perioada constructiei cat si functionare, vor fi colectate în rezervoare etan e, vidanjate periodic i transportate la sta ia de epurare a municipiului Carei. Impactul asupra apei este unul nesemnificativ din punct de vedere al generarii de ape uzate. AER Sursele caracteristice etapei de realizare a investitiei propuse, nu pot fi controlate prin instala ii/sisteme pentru captarea i epurarea aerului poluat (surse mobile mijloace de transport, incarcare descarcare materii prime,etc.). In faza de functionare pentru activitatea generatoare de poluanti (moara de tocat materie prima) este prevazuta cu sistem propriu de captare si epurarea aerului poluat (ciclon cu saci). Depozitarea materiei prime se va face in spatiu inchis,manipularea materiei prime este mecanizata, sistemul este prevazut cu instalatie de retinere a prafului pe fluxul tehnologic. Eventualele emisii fugitive la descarcarea materiei prime va fi ecranata de buncarul de stocare. Particulele eventual raspandite sunt particule vegetale, nu sunt periculoase pentru mediu si se depun pe sol in apropierea instalatiei. Evacuarea gazelor de ardere provenite din arderea combustibilului produs (pelete) in sistemelul de incalzire, se va realiza prin intermediul unui co de fum individual. Nivelul emisiilor de poluanti preconizat in faza de executie si functionare a fabricii se va incadra in limitele reglementate astfel impactul preconizat asupra aerului va fi nesemnificativ. SOL SI SUBSOL Datorit surselor de emisie joase, nedirijate ale obiectivului, aferente etapei de construc ie, impactul acestora va fi strict local i se va înregistra în interiorul perimetrului amplasamentului, neputând fi afectate localitatea sau ariile protejate din zon . Deasemenea, impactul va avea un caracter temporar, fiind limitat la perioada de desf urare a lucr rilor de construc ii. În condi ii normale de func ionare a fabricii nu se poate vorbi de o poten ial contaminare a solului. Instala iile i echipamentele, care se vor monta în incinta vor fi amplasate pe funda ii din beton armat monolit situate închis sau pe platformele exterioare. Se vor institui platforme, recipienti pentru toate tipurile de deseuri rezultate si vor fi gestionate in mod corespunzator. Apele uzate vor fi canalizate si colectate.


9

BIODIVERSITATE

Investi ia planificat este de dimensiuni mici, se va realiza pe o suprafa cu puternic impact antropic. Flora amplasamentul prezint urmele acestui impact antropic: prezen a semnificativ a speciilor ruderale i nitrofile, lipsa habitatelor i speciilor de plante de interes comunitar. Diversitatea faunei de pe amplasament i din apropierea acestuia este relativ sc zut . În zona proiectului au fost identificate dou specii de p ri Natura 2000: o pereche de sfrâncioc ro iatic (Lanius collurio), care cuib re te pe amplasament – nu anticip m dispari ia, ci doar mutarea acestei perechi în habitatele adecvate învecinate. Un exemplar de fâs de câmp (Anthus campestris) în apropierea amplasamentului. Realizarea investi iei nu va avea impact negativ semnificativ asupra popula iei locale a acestor specii (motivare în studiu). Au fost identificate pe amplasament g uri de hârciog (Cricetus cricetus). figureaz pe anexa IV a Directivei Habitate, îns popula iile din Ungaria constituie excep ii de sub aceast protec ie. Hârciogul nu este specie de desemnare a SCI „Câmpia Careiului”, iar exemplarele prezente în perimetrul amplasamentului se consider parte al acestor popula ii. Luând în considerare suprafa a mic a amplasamentului (0,00337% din suprafa a SPA-ului i 0,0055% din suprafa a SCI-ului) i impacturile minore prezentate în acest studiu, consider m c construirea i func ionarea fabricii de pele i nu va afecta semnificativ integritatea siturilor, habitatele i popula iile speciilor de flor i faun din SPA „Câmpia Nirului – Valea Ierului” respectiv din SCI „Câmpia Careiului”. ZGOMOT I VIBRA II Zgomotul care se va produce în incinta parcului industrial, va fi generat de func ionarea utilajelor cu organe în mi care:motoare electrice, pompe, ventilatoare, compresor precum i a unor faze tehnologice specifice. Echipamentele noi, care se monteaz în incinta, vor fi amplasate ca module si vor fi carcasate astfel incat zgomotul produs sa se incadreze in limitele reglementate, vor fi amplasate pe fundatii care sa preia si eventualele vibratiile produse. ASEZARI UMANE In strategia de dezvoltare local a comunei Urziceni, este descris nevoia pentru investitii, care va avea un efect benefic asupra dezvolt rii ecomice a regiunii. Infiin area fabricii, va genera beneficii locale si noi locuri de munc în regiune. DESEURI În etapa de realizare a investi iei se poate mentiona c pentru obiectivul propus planul prevede variante de construc ie modern , la care generarea de de euri de construc ie este minim . Aceasta presupune un num r redus de opera ii tehnologice, cantita i mai mici de materiale de constructie clasice (mortar, betoane,) si implicit cantit i mult mai mici de deseuri care rezulta din aceste activitati. De eurile rezultate din activitatea de constructii-montaj sunt minime, avand in vedere ca instalatia este montata sub forma de module de furnizor, dar totusi aceste cantitati mici de deseuri sunt valorificabile i nepericuloase, vor fi stocate pe amplasament în condi ii de siguran pentru mediu i s tatea uman , vor fi eliminate prin firme specializate si autorizate.


10

Surplusul de sol rezultat in urma lucrarilor de teresare, sapaturi ce se estimeaza la cca. 2 mc, ce reprezinta cca. 5 to, se va utiliza pentru amenajarea spatiilor verzi, a drumului de acces pe amplasament. În etapa de functionare a investi iei Praf colectat de filtre: se valorifica in instalatia proprie pentru fabricare peleti. Deseuri menajere: se colecteaza in pubele si se elimina la rampa de deseuri pe baza de contrcat.

7. CERINTELE LEGATE DE UTILIZAREA TERENULUI, NECESARE PENTRU EXECUTIA PROIECTULUI

Terenul destinat realiz rii investi iei se afl în proprietatea beneficiarului de proiect, S.C. EFFICIENT RENEWABLE ENERGY S.R.L. Zona studiat (13.000 m2) este în majoritate în intravilanul comunei Urziceni. Terenul studiat este compus din: Suprafata, nr. cadastral 100420 = 13.000,00 mp, teren intravilan, cu folosinta curti constructii.

8. SERVICIILE SUPLIMENTARE SOLICITATE DE IMPLEMENTAREA PROIECTULUI RESPECTIV MODALITATEA IN CARE ACCESAREA ACESTOR SERVICII SUPLIMENTARE POATE AFECTA INTEGRITATEA ARIEI NATURALE DE INTERES COMUNITAR

Pentru implementarea proiectului nu sunt necesare servicii suplimentare care pot afecta integritatea ariei naturate de interes comunitar. Pentru estimarea volumului serviciilor prestate prin implementarea investi iei evaluate, din perspectiva resurselor energetice (care nu vor afecta integritatea ariei natural) necesare, vom avea în vedere urm toarele consumuri:

- consum mediu de apa pentru personal: 20 l/pers/zi - consum energie (putere nominal instalatie) : 190 KW

- consum posibile materii prime: salcie nergetica,rumegu , pleav floarea-soarelui, paie, lucerna, porumb-tulpin , alte subproduse agricole i resturi de la moara-industrie, prafuri, baloturi – 1t/h


11

9. DURATA CONSTRUCTIEI, FUNCTIONARII, DEZAFECTARII PROIECTULUI SI ESALONAREA PERIOADEI DE IMPLEMENTARE A PROIECTULUI, ETC.

La stabilirea solutiei tehnice s-au luat in considerare urmatorii parametrii:

- destinatia investitiei - durata de viata corespunzatoare perioadei de perspective de 15-20 ani

Lucrarea ce face obiectul acestei documentatii se incadreaza la categoria de importanta C - constructii de importanta normala, si conform prevederilor STAS 10100/0-75, se incadreaza in clasa de importanta III - constructii de importanta medie (normala). La încetarea activit ii, lucr rile propuse de refacere a mediului sunt acelea de dezafectare a instalatiei care presupun dezmembrarea modulelor, demontarea instalatiei, dezafectarea platformelor betonate,valorificarea materialelor rezultate din dezafectare si aducerea terenului la starea initiala prin nivelare, plantare vegatatie specifica existenta de pasune.

10. ACTIVITATI CARE VOR FI GENERATE CA REZULTAT AL IMPLEMENTARII PROIECTULUI

Implemetarea proiectului poate sa faciliteze cultura salciei energetice pe terenurile agricole existente in zona.

11. DESCRIEREA PROCESELOR TEHNOLOGICE ALE PROIECTULUI

Descrierea procesului tehnologic: Materia prim este transportat cu ajutorul mijloacelor de transport auto de la furnizori pe amplasament. Din mijloacele de transport materia prim este desc rcat pe platforma betonata, de unde se alimenteaza tocatorul. Materia prima procesata trebuie

îndeplineasc anumite condi ii:- tocatura cu umiditatea cuprins între 14-15%, se realizeaza in uscator. Etapele de baz a techhologiei: dup opertia de maruntire si uscare, materialul este amestecat i omogenizat, umiditatea este ajustata cu abur. Dup aceasta, materialul avanseaza în presa unde este granulat în cazul în care acesta devine extrudat. În urma granularii peletele sunt r cite/uscate i unitatea conduce automat pachetizarea peletilor în pungi(saci).

– Capacitatea de fabricare peleti este de: 1 t/h.


12

Dotarea cu utilaje – capacitati:

Nr. crt.

Denumire Putere electrica (kW)

1 Transportor tip conveior 2 2 Transportor dupa maruntire 20 3 Transport-ventillator la moara cu

ciocane 2

4 Ciclon retinere cu tubulatura 5 Alimentator rotativ 2 6 Moara cu ciocan 35 7 Transport-ventillatortor tampon 2 8 Ciclon retinere 9 Celule rotative la alimentator tip

tampon 2

10 Tubulatura cu macinatura 5 11 Presa + Conditionare compozitie +

alimentator 80

12 Generator abur 25 13 Transportoare la uscator/racitor 2 14 Uscator 3 15 Masa vibratoare 1 16 Transportor spre unitatea de ambalare 2 17 Unitate automata de ambalare cu

cantar 0

18 Tablou electric de comanda cu calculator PLC

1

19 Sitem de exhaustare si fitrare praf cu : 6 proiectare,asamblare, ventilatoare,

filtre, curatare pneumatica, celula rotativa de alimentare buncar de colectare praf.

Total putere electrica (kW) 190

12. CARACTERISTICILE PP EXISTENTE, PROPUSE SAU APROBATE, CE POT GENERA IMPACT CUMULATIV CU PROIECTE CARE ESTE IN PROCEDURA DE EVALUARE SI CARE POATE AFECTA ARIA NATURALA PROTEJATA DE INTERES COMUNITAR

În cazul respect rii metodelor de diminuare propuse, impactul rezidual al investi iei va fi nesemnificativ. Impactul cumulativ cu investi iile din vecin tate (pensiune turistic , gater de capacitate mica, aflat la aproximativ 250 m de loca ia proiectului) este de asemenea nesemnificativa. Intocmit, ING. Francisc GY RI

1

ANEXA

Întrebarea

c. Deoarece s-a efectuat o singură observaţie în teren, în data de 18.07.2012, considerăm că

este necesară şi o evaluare vernală, în cursul lunilor aprilie-mai, a prezenţei habitatelor

şi speciilor de floră și faună de interes comunitar pe amplasament şi în vecinătate ţinând

cont de particularităţile pedoclimatice din zonă (sol nisipos umed cu băltiri temporare

de apă în zonele joase în timpul lunilor de primăvară).

Răspuns

Nu considerăm că este necesară şi o evaluare vernală, deoarece amplasamentul

proiectului se situează în intravilan (puternic efect antropic) şi găzduieşte comunităţi antropice

puternic degradate (mai multe specii ruderale şi invazive – detaliate în studiu). Prezenţa

habitatelor de interes comunitar poate fi exclusă cu certitudine. Din aceste motive biodiversitatea

pe amplasament este scăzută, habitatele prezente nu au valoare conservaţională.

Dintre speciile de floră de interes comunitar care figurează în fişa standard a sitului

ROSCI0020 „Câmpia Careiului” Iris aphylla ssp. hungarica Cirsium brachycephalum,

Adenophora lilifolia, Angelica palustris şi Iris humilis ssp. arenaria sunt în stare determinabilă şi

în luna iulie, astfel dacă ele ar fi prezente pe amplasament, ar fi fost identificate cu ocazia

deplasării pe teren din luna iulie. Speciile Eleocharis carniolica, Marsilea quadrifolia şi

Aldrovanda vesiculosa sunt plante strict legate de habitate acvatice şi mlăştinoase permanente

(absente pe amplasament), şi de asemenea se află în stare determinabilă în luna iulie. Singura

specie greu de identificat în luna iulie este Pulsatilla pratensis ssp. hungarica, însă conform

literaturii de specialitate (Karacsonyi 1975, Ardelean-Karacsonyi, 2005) și a unei evaluări

recente specia lipsește din zonă.

Pe 12 februarie 2013 s-a realizat o evaluare pe teren a microhabitatelor acvatice (bălți

temporare) care ar putea apare datorită particularităţilor pedoclimatice şi creşterii nivelului apei

freatice în timpul primăverii. A fost identificat o singură zonă umedă (Fig. 1, 2, 3) pe

amplasament.

Fig. 1 – Singura zonă umedă identificată pe amplasament în data de 12.02.2013

2

Fig. 2 – Singura zonă umedă identificată pe amplasament în data de 12.02.2013

Această băltire se află într-o zonă mai joasă cu o suprafaţă de aproximativ 600 mp,

reprezentată cu linie albastră pe Fig. 3.

Fig. 3 – Singura zonă umedă identificată pe amplasament în data de 12.02.2013 (punctul albastru

indicat de săgeta albastră); linia roşie – limita amplasamentului; linia albastră – limita

„depresiunii”

3

Pentru a compara nivelului apei freatice au fost verificate habitate mlăştinoase din

apropierea amplasamentului (Fig. 4). Fig. 5 indică că nivelul apei freatice pe data de 13 februarie

nu a atins încă apogeul normal al perioadei vernale. Astfel este posibil, că cu avansarea timpului

suprafaţa bălţii de pe Fig. 1 şi 2 va creşte.

Măsură propusă de diminuare a impactului

Pentru a asigura totuși un loc posibil de reproducere pentru buhaiul de baltă cu burta roşie

(Bombina bombina) recomandăm realizarea unei bălţi artificiale în zona limitată cu linie albastră

pe Fig. 3. Pentru evitarea izolării bălţii de restul habitatelor acvatice gardul trebuie construit în

aşa fel încât să fie permeabilă pentru broaşte (1 - din sârmă cu mărimea ochilor de minim 10 cm,

cel puţin la baza gardului până la o înălţime de 30 cm de suprafaţa solului; 2 – baza gardului să

fie lăsată liber până la o înălţime de 30 cm de la sol).

Cu realizarea acestei bălţi impactul rezidual al proiectului asupra populaţiei de Bombina

bombina va fi pozitiv, deoarece se vor crea habitate permanente adecvate pentru această specie.

Fig. 4 – Zone mlăştinoase vizitate pentru compararea nivelului apei freatice (indicate cu săgeţi

portocalii)

4

Fig. 5 – Zona mlăştinoasă indicată cu „A” pe Fig. 4 pe 12.02.2013

Fig. 6 – Zona mlăştinoasă indicată cu „B” pe Fig. 4 pe 12.02.2013

5

Concluzia generală care se desprinde din prezenta analiză este aceea că amplasarea fabricii

de peleți nu este de natură să aducă prejudicii biodiversității zonei. În condițiile în care

actuala structură a habitatelor va fi păstrată, biodiversitatea se va conserva ca atare.

Havadtői Krisztina Eco-Logic Consulting

Miholcsa Tamás

Bibliografie:

Ardelean, G., Karacsonyi, C. - Flora, vegetația, fauna și ecologia nisipurilor din nord - vestul

României, Edit. Daya, Satu Mare, 2005.

Karacsonyi, C.: Contribuţii la studiul florei şi vegetaţiei terenurilor interdunale din Câmpia

Nirului. Satu-Mare, Studii şi Comunicări. (1975).

anpmapmsm-old.anpm.ro/files/apm satu mare/reglementari/completari.pdf · cel mai apropiat curs de...

Documents