animaŢia În statiunile turistic abcdefgh

7/31/2019 ANIMAIA N STATIUNILE TURISTIC abcdefgh

1/18


2/18

Legat de aspectele calitative ale timpului liber si ale turismului, principalele obiective ale

unei politici de animatie a statiunilor turistice trebuie sa satisfaca nevoile si dorintele

vacantierilor. n fond, cui i serveste constructia de echipamente, organizarea de activitati de

animatie, punerea n practica a activitatilor diverse daca acestea nu corespund dorintelor

vacantierilor? Este important sa se cunoasca, nainte de a elabora un proiect de animatie, nevoile

si motivatiile turistilor carora aceste proiecte le sunt destinate. Aceste nevoi si motivatii sunt n

realitate multiple, ele variaza n functie de nivelul si modul de viata, de categoria socio-

profesionala, nivelul de educatie, originea geografica (mediu rural sau mediu urban), situatia

familiala, vrsta, sex, gusturi, precum si caracterul ind 636i83g ividului (grad de curiozitate mai

mult sau mai putin elevat, predispozitie la creativitate). Cu toate acestea, se pot prevedea

aspiratiile, precum si factorii fundamentali caracteristici a majoritatii grupurilor de turisti care

provin din mediul de viata caracteristic societatii moderne industrializate. Aceste motivatiicomune sunt:

. stresul si oboseala (fizica si psihica);

. dorinta de repaos si odihna;

. cautarea unui cadru agreabil;

. stabilirea de noi relatii umane (realizare de noi cunostinte);

. nevoia de exprimare a creativitatii prin participarea la diverse activitati (practicarea sau initierea

n diverse mestesuguri sau arte);

. curiozitatea de a cunoaste si alte moduri de viata (bucuria si sensul unor noi descoperiri) sau

aspiratii culturale;

. descoperirea unor noi senzatii;

. amuzamentul.

Cunoasterea acestor caracteristici generale comune a numerosilor turisti (care pot efectua

un sejur ntr-o statiune) nu sunt totdeauna suficiente pentru a pregati structurile sau programele


3/18

de animatie.

Se impune a cunoaste n mod egal motivatiile care au determinat alegerea unei statiuni n

defavoarea alteia sau o activitate de relaxare n locul alteia. Este vorba de a determina de ce si

cum atitudinile actuale ale turistilor, ntr-o situatie data, fac fata activitatilor de relaxareexistente.

Studierea nevoilor de satisfacut au fost din totdeauna neglijate n sectorul turistic, adesea

chiar mai mult dect n alte sectoare economice cu toate ca pentru majoritatea turistilor timpul

petrecut n vacanta sau sejurul ntr-o statiune este perceput ca o perioada privilegiata care le

permite satisfacerea celor mai multe dorinte.

Calitatea si succesul animatiei ntr-o statiune turistica depinde ntotdeauna de capacitateacelor care trebuie sa satisfaca nevoile turistilor.

C) Caracteristicile socio-economice ale cererii turistice

Cunoasterea pietei actuale si a potentialului unui proiect de animatie pentru o statiune

turistica ar fi insuficient daca acesta s-ar rezuma doar la motivatiile, nevoile si atitudinile

turistilor. Trebuie n mod egal sa fie studiate si cunoscute caracteristicile social-economice ale

cererii analizate, previziunile de dezvoltare precum si oferta concurentei. n acest punct estenecesar sa se treaca la studii de piata la nivel national, regional sau local. Astfel, daca se

urmareste evolutia cantitativa a cererii de pe piata turistica trebuie cercetati anumiti factori care

influenteaza n mod direct sau indirect participarea la diferite activitati de agrement a turistilor,

printre care cei mai importanti ar fi:

. Originea geografica a vizitatorilor si distanta strabatuta ntre localitatea de resedinta si

destinatia aleasa.

. Limba vorbita de turisti.

. Mijloacele de transport utilizate pentru a ajunge la statiunea aleasa.

. Ce tip de cazare solicita (spatii, grad de confort, forma de cazare).


4/18

. Formele de calatorie alese: calatorii individuale sau n grup, n mod organizat, semiorganizat

sau neorganizat.

. Categoria socio-profesionala a turistului.

. Nivelul veniturilor individuale si timpul liber avut la dispozitie.

. Durata sejurului si momentul ales n timpul unui an.

. Vrsta si sexul.

. Nivelul educatiei si dorinta de cunoastere.

Nu este de neglijat nici importanta anumitor variabile precum limba vorbita (n sensulputintei de a se ntelege cu populatia din zona sau pentru a putea participa la diverse spectacole,

programe organizate, obtinerii de informatii etc.) sau distanta parcursa pentru a ajunge la

destinatia dorita (sunt situatii n care exista o motivatie foarte puternica n vederea participarii la

anumite manifestari chiar daca acest lucru se realizeaza la o distanta relativ mare fata de

resedinta, de ex.: jocurile olimpice sau alte evenimente de importanta internationala). ntr-

adevar, participarea la o anumita categorie de activitati de petrecere a timpului liber depinde de

numarul de vizitatori dintr-o statiune ntr-un moment dat, de vrsta, durata sejurului, cheltuieliledispusi sa le faca n vacanta, interesul cultural manifestat etc. Pe de alta parte exista o

interactiune ntre anumiti factori precum tipul sejurului ales si distanta parcursa sau vrsta. n

acelasi timp, fiecare variabila are o influenta mai mare sau mai mica asupra interesului acordat

unui program de animatie: vrsta si durata sejurului pot juca un rol mai important n participarea

la niste activitati sportive dect nivelul veniturilor personale. n orice situatie, este greu de

determinat influenta factorilor psihologici asupra participarii la activitatile sau programele de

animatie. Trebuie remarcat totusi ca variabilele socio-economice nu constituie dect o parte a

factorilor care au o influenta asupra participarii turistilor la activitatile de animatie n statiunile

turistice sau asupra gradului de satisfactie a turistilor.

Printre alte caracteristici este important sa fie studiate si ofertele statiunilor turistice

concurente n materie de programe de animatie:


5/18

. Importanta si caracteristicile echipamentelor si activitatilor de animatie (activitati culturale,

sportive, de divertisment, atractii variate).

. Tarifele practicate.

. Taxe de participare la diverse activitati sau programe.

. Rentabilitatea firmelor furnizoare de astfel de activitati etc.

Analiza caracteristicilor social economice ale pietei potentiale este extrem de utila si

necesara n cazul proiectelor de animatie. Este de asemeni valabil pentru proiectele de creare a

echipamentelor de un anumit tip sau chiar pentru organizarea diverselor manifestari. Trebuie nsa

sa fie completata de studii sau cercetari pe tema motivatiilor, nevoilor si atitudinii turistilor.

3.2 Animatia n statiunile turistice

Problema animatiei n statiunile turistice se pune diferit, n functie de natura si

dimensiunea proiectului, precum:

. animatia unei statiuni nou create;

. animatia statiunii pe un plan regional;

. animatia culturala sau sportiva a unei statiuni existente;

. amenajarea unei zone de odihna;

. realizarea unor echipamente suplimentare pentru organizarea unor programe.

Organizarea animatiei turistice se concretizeaza ntr-o maniera diferita, n functie de:

. atractiile particulare existente, resurse locale;

. caracteristicile si nevoile vizitatorilor carora le sunt n mod special destinate proiectele care se

intentioneaza a fi puse n practica: turisti straini care efectueaza scurte sejururi la hotel, turisti

nationali care vin sa frecventeze o statiune (chiar la sfrsit de saptamna), tineri care calatoresc


6/18

cu cortul etc.

Pe de alta parte anumite statiuni si datoreaza succesul animatiei pe care o promoveaza,

prin numarul mare de activitati, altele, n mod contrar si-au facut o reputatie doar printr-o singura

activitate (maxim doua activitati), nsa la care ofera turistilor excelente conditii de participare.

Prin urmare, datorita acestor situatii variate nu exista o schema sau o formula de

planificare si dezvoltare a animatiei care poate fi n general aplicata la o maniera integrala.

Totusi, realizarea unui proiect de animatie, adica a unui plan bine fundamentat, poate evita

pericolul unor erori. n plus, avnd n vedere investitiile din ce n ce mai importante care sunt

implicate face posibila eliminarea pe ct este cu putinta a riscurilor prin prevederea utilizarii

optime a tuturor resurselor si mijloacelor disponibile adaptate la nevoile vacantierilor.

n fine, anumite metode de abordare, principii si tehnici permit asigurarea sanselor de

reusita a proiectelor de animatie n statiuni, si anume:

. cunoasterea aprofundata a nevoilor si motivatiilor turistilor;

. analiza caracteristicilor socio-economice a cererii turistice actuale si potentiale avnd cunostinte

despre participarea la activitatile de animatie;

. studierea sistematica a animatiei atunci cnd se planifica noi statiuni, care integreaza animatia

sau proiectele de amenajare si organizare a echipamentelor;

. cercetarea elementelor de atractie, facilitati si resurse ale statiunii, facilitnd punerea n valoare

si utilizarea rationala a tuturor particularitatilor statiunii;

. adaptarea resurselor oferite de statiune la necesitatile turistilor prin elaborarea unui plan de

animatie.

Este vorba de principalele mijloace care pot ghida initiatorii n elaborarea si realizarea

proiectelor de animatie a statiunilor turistice.

A) Planificarea animatiei n statiunile turistice


7/18

Animatia unei zone sau a unui grup a fost adesea interpretata ca o activitate

complementara modului de viata, organizarii unei localitati sau statiuni turistice. n cazul marilor

aglomerari ea este considerata ca o forma de compensatie sau remediu mpotriva plictiselii, a

lipsei de interes asupra mediului. n ce priveste statiunile turistice, animatia figureaza nca printre

preocuparile secundare ale promotorilor de astfel de activitati, crearea unei statiuni ncepe prin

amplasarea hotelurilor si trasarea cailor de acces n vederea atragerii unui numar ct mai mare de

turisti. O data terminate echipamentele care deservesc turistii (spatiile de cazare si servire a

mesei, spre exemplu) sau chiar dupa sosirea turistilor se pune problema, cteodata acuta, a

animatiei. Astfel, echipamentele necesare sunt realizate si amenajate n spatiile ramase

disponibile n statiune, chiar daca amplasarea lor este nefavorabila, activitatile sunt organizate n

functie de posibilitatile oferite, fara a se cunoaste efectiv necesitatile specifice ale turistilor sositi

n vacanta. Rezulta prin urmare ca utilizarea noilor facilitati se dovedeste a fi net inferioarapreviziunilor facute sau nu remediaza deloc o anumita insatisfactie a turistilor (relativ la modul

cum si petrec timpul liber). Aceasta conceptie despre animatie ca fiind un ansamblu de servicii

s-a dovedit adesea ca fiind ineficienta, n timp ce majoritatea terenurilor sunt ocupate cu cladiri

sau hoteluri si gradul maxim de ocupare al statiunii este depasit, organizarea activitatii de

animatie apare din ce n ce mai dificila.

Lund n considerare aceste probleme, turistii care provin din mediul urban considera

astazi animatia ca parte integranta a unui program turistic, inclusiv ca fiind o parte absolut

necesara n proiectul elaborat n realizarea unei statiuni turistice (si chiar a unui oras) sau

adoptarea unui nou sistem n interiorul caruia sunt repartizate n mod rational zonele de locuit,

spatiile verzi, locurile de ntlnire si promenada, echipamentele de petrecere a timpului liber si

organizare a diverselor activitati de agrement, restaurantele si centrele comerciale, precum si alte

spatii care deservesc att turistii, ct si localnicii. Anumite statiuni noi sunt deja create dupa

un sistem care implica dezvoltarea n paralel a spatiilor de locuit (cazare), de servire a mesei sau

a celor comerciale cu echipamentele de animatie, acestea din urma ocupnd un loc central nansamblul construit, permitnd asigurarea unei repartitii rationale a echipamentelor adaptate n

vederea petrecerii vacantei, precum si realizarea unui echilibru constant intre toate elementele de

atractie ale statiunii.

n acest domeniu, al turismului si petrecerii timpului liber, elaborarea si realizarea unor


8/18

asemenea proiecte reclama n prealabil o abordare pluridisciplinara, grupnd economisti,

arhitecti, sociologi, experti n materie de organizare a activitatii de petrecere a timpului liber, n

vederea realizarii de ansambluri functionale si solicitate de turisti precum Eurodisney lnga Paris

construit dupa modelul Disney World din SUA. Este de remarcat ca aceasta abordare globala a

problemelor de animatie nu este n ntregime aplicabila n cazul crearii de noi statiuni turistice,

desi tehnicile de evaluare si de analiza caracteristice animatiei pot fi utilizate n mod eficient si

pentru alte initiative din domeniu. Aceste tehnici se raporteaza n principal la analiza resurselor

disponibile si elaborarea planurilor de animatie. Aplicarea lor rationala presupune realizarea n

prealabil a unor studii de piata care permit cunoasterea nevoilor si motivatiilor clientilor

potentiali ai proiectului precum si oferta concurentei.

B) Analiza resurselor disponibile

n planificarea animatiei ntr-o statiune sau doar un ansamblu de echipamente pentru

petrecerea timpului liber, trebuie sa se tina cont de resursele si mijloacele oferite sau disponibile,

n vederea obtinerii celui mai bun profit posibil. Este important sa se procedeze la un inventar

complet al diverselor elemente care sunt implicate n dezvoltarea unei statiuni, precum si cele

care influenteaza animatia. Printre aceste elemente se disting n mod detasat urmatoarele:

Atractiile naturale ale statiunii:

. relieful si peisajul, caracteristicile plajei, prtiile de schi etc;

. climatul: anotimpul, temperatura, vreme nsorita etc;

. flora si fauna: vegetatia, gradinile, parcurile, rezervatiile naturale etc.

Atractiile culturale ale statiunii:

. elemente istorice: situri arheologice, monumente si locuri evocnd evenimente istorice;

. arhitectura unei zone, expozitii, obiecte de arta etc.

. spectacole sau manifestari diverse cu caracter artistic;


9/18

. alte caracteristici specifice unei civilizatii: obiceiuri si traditii legate de sarbatorile religioase,

elemente de folclor, mod de viata, mestesuguri etc.

Resursele tehnice:

. constructii noi indiferent de destinatia acestora, dar care ies din obisnuit fie prin mijloacele de

realizare (asa numitele "superstructuri") fie prin aspectul exterior (care pe lnga destinatia

functionala au si un aspect aparte, care nu se ncadreaza n canoanele clasice de arhitectura);

. materiale de constructie sau decorative care se utilizeaza ntr-o anumita regiune;

. artizanat.

Facilitati de petrecere a timpului liber deja existente care pot fi valorificate pe plan local

sau regional:

. facilitati de practicare a sporturilor: piste de schi, centre de echitatie, sali si terenuri de sport,

instructori calificati pentru initiere n diverse sporturi, organizarea de safari (ca element inedit n

cadrul unui program);

. facilitati de ordin cultural: muzee, teatre, sali de cinema sau cinematografe n aer liber, sali de

expozitii, vizite organizate n diverse regiuni cu specific pentru a cunoaste populatia locala (ca

mod de viata, ocupatii);

. facilitati variate de divertisment: sali de jocuri mecanice, discoteci;

. facilitati pentru cumparaturi: articole specifice unei zone (n functie de mestesugurile practicate

local), artizanat, obiecte de valoare, renumite etc.

Echipamente si servicii diverse:

. echipamente si servicii de cazare;

. spatii adecvate serviciilor de restauratie;


10/18

. mijloace de transport (care deservesc att turistii ct si populatia locala)

. servicii de informare pentru turisti.

Resursele financiare:

. resursele financiare ale operatiunii;

. mijloacele si conditiile de finantare;

. masurile fiscale aplicabile proiectului n cauza.

Populatia locala si atitudinea vis-a-vis de turisti

. caracteristicile acesteia;

. facilitati de pregatire profesionala;

. posibilitatea asocierii activitatilor turistice sezoniere cu alte activitati permanente.

Fiecare din clementele mentionate mai sus are o interactiune mai mare sau mai mica

asupra animatiei unei statiunii, ca de exemplu:

cadrul natural tinde sa determine tipul de echipamente sportive care se vor reali za;

caracterul activitatilor care se vor organiza;

climatul permite sau nu realizarea activitatilor n aer liber;

interesul artistic al unei regiuni contribuie la atragerea unui numar mare de turisti care

apreciaza activitatile culturale (festivaluri, concerte, teatre);

utilizarea masinii personale ca principal mijloc de transport fac posibila o mai mare mobilitate

a turistilor, astfel nct acestia pot beneficia de mai multe variante de petrecere a timpului liber

intr-un spatiu mai mare.


11/18

Inventarul resurselor fiind realizat, una dintre primele cerinte ale planificarii animatiei

consta n a respecta si a pune n valoare resursele unei statiuni. Daca planificarea ar duce la

distrugerea unuia dintre principalele elemente de atractie pentru realizarea echipamentelor,

efectele interventiei risca sa devina pe termen lung negative. Astfel amenajarea unei zone de

agrement pe un lac poate provoca poluarea zonei si sa determine turistii sa paraseasca statiunea

n favoarea alteia mai linistite (de ex. practicarea schiului nautic pe un lac intr-o zona de pescuit

poate duce la descurajarea celor care practica pescuitul sportiv n zona si chiar la dezechilibrarea

ecosistemului).

Dupa ce resursele au fost inventariate si analizate este necesar sa se ia n calcul gradul de

atractivitate al diferitelor elemente studiate, permitnd astfel o mai buna punere n valoare a

particularitatilor statiunii. n afara stabilirii gradului de atractivitate turistica este posibil sa seclasifice si dupa alte considerente resursele analizate, n functie de categoriile de clienti carora li

se adreseaza sau chiar dupa puterea lor de atractie mai generala.

Rezultatele aplicarii acestor diferite metode de analizare si clasificare asociate studiului

pietei stau la baza elaborarii unui plan de animatie. Este prin urmare necesar sa se cunoasca, pe

lnga alte aspecte ale ofertei unei statiuni n raport cu diversele posibilitati de animatie, diferitele

sectoare de piata pentru care prezinta cel mai mare interes.

C) Conditiile elaborarii unui plan de animatie

Plecnd de la compararea pe de o parte a rezultatelor studiilor de piata si pe de alta parte

de la analizarea resurselor disponibile si atractii ale unei statiuni, este posibil sa se defineasca n

linii mari (cu cele mai bune sanse de reusita) un proiect de realizat n domeniul animatiei

(amenajarea unei statiuni sau realizarea unor echipamente specifice).

n functie de concluziile studiilor preliminare pot fi prezentate mai multe variante de

proiect, n acest fel se determina mai bine politica "de animatie" de urmat si alegerea care se va

face.

Este vorba de crearea unei noi statiuni turistice n care sunt prevazute de la bun nceput

zonele cu caracter rezidential, zonele comerciale, zona de recreare pe baza unui plan initial n


12/18

care este organizata statiunea cu partea de animatie inclusa. De aceea trebuie privite n ansamblu

desfasurarea statiunii pe functiunile sale, organizarea activitatii de animatie si amplasarea

echipamentelor specifice, programele ce se pot oferi n functie de turistii care vor veni n

statiune, precum si tehnicile de animatie folosite. Amenajarea unei statiuni se va face dupa

activitatile practicate, tinnd cont de ordinea prioritatilor acordate. Este bine sa se evite situatiile

n care activitatile care se pot practica intr-un anumit spatiu sa se interfereze cu altele

incompatibile.

Pe de alta parte ar trebui sa se evite o separare a activitatilor, astfel nct un sportiv sa nu

fie nevoit sa traverseze statiunea pentru a ajunge la piscine sau la terenul de sport. Repartizarea

echipamentelor trebuie sa permita trecerea de la o activitate la alta. n acest sens trebuie subliniat

faptul ca puterea de atractie a unui complex cu echipamente de animatie este net superioara fatade puterea de atractie a acelorasi echipamente, dar luate individual (de ex. un " montagnes

russes" ntr-un parc de distractii, alaturi de diverse alte tipuri de echipamente de agrement, este

mai interesant si atrage turistii ntr-o masura mai mare dect daca ar exista ca oferta individuala

ntr-o statiune sau la marginea autostrazii, ntr-o parcare).

Prin dispunerea clementelor de animatie este important sa se favorizeze legatura directa

cu fiecare zona din ansamblul construit si sa se evite realizarea "barierelor" ntre zonele cu

functiuni determinate, precum zona plajei si zona consacrata practicarii sporturilor sau centrulrecreativ. De asemenea trebuie sa se ia n considerare orele la care se practica anumite categorii

de activitati, pentru dispunerea corecta a echipamentelor (astfel, o discoteca ar trebui amplasata

undeva n afara hotelului, avnd n vedere ca programul de noapte ar stnjeni odihna celor care

nu participa).

Pe de alta parte, dispunerea hotelurilor trebuie sa permita, pe ct posibil, o deschidere

catre un peisaj sau spre o zona de recreare (de preferat spre un spatiu verde ct mai aerisit) si nu

sa se interfereze cu alt hotel, genernd senzatia de aglomeratie, contribuind astfel la crearea unei

atmosfere de vacanta, tot ansamblul oferind o atmosfera de intimitate turistului.

n vederea protejarii acestei atmosfere de relaxare care trebuie sa caracterizeze statiunile

turistice toate inconvenientele vietii urbane precum: circulatia densa a autovehiculelor, aerul


13/18

poluat, zgomotul, sunt de ndepartat. Anumite statiuni au redus la maximum circulatia

automobilelor (reducnd si celelalte efecte secundare legate de aceasta) prin devierea traseelor pe

sosele de centura, ceea ce nu diminueaza cu nimic puterea lor de atractie, ba din contra, turistii

care le viziteaza sunt amatori de liniste n natura si calm.

Fara a recurge la aceste masuri extreme, se recomanda ca ntr-o statiune sa se prevada si

cai de acces special pentru pietoni, permitnd acestora sa nu fie deranjati de circulatia

automobilelor si totodata sa poata avea acces la principalele centre de animatie ale statiunii.

n sfrsit, este important sa se vegheze integrarea armonioasa a echipamentelor n cadrul

natural si sa asigure un echilibru intre activitatile si serviciile care au o oarecare varietate n

detaliile de realizare.

Ansamblul acestor principii importante de planificare care determina ntr-o mare masura

animatia unei statiuni s-au dovedit, n general, a fi inaplicabile pentru proiectele de animatie al

unei statiuni turistice care a atins deja un nivel de dezvoltare major. n acest caz, alegerea privind

amplasarea echipamentelor de animatie este foarte limitata, ceea ce antreneaza dificultati n

gasirea de solutii la problemele puse de animatie.

Cu toate acestea sunt alte variante care pot fi aplicate daca vorbim despre un proiect de

animatie global pentru o statiune nou creata sau un proiect de echipamente ce urmeaza a fi

amplasate intr-o statiune deja dezvoltata. Aceste variante se refera la:

. Natura si caracteristicile echipamentelor de realizat: ce tip de echipament de animatie este de

dorit a fi construit, care va fi capacitatea sa, arhitectura, analiza necesitatilor manifestate de

turisti si a bugetului disponibil. Cine ia decizia asupra destinatiei noului complex de animatie:

este de preferat sa se construiasca un loc dejoaca pentru copii sau o biblioteca ?

. Organizarea activitatii de animatie: prin ce mijloace se poate contribui la promovarea

organizarii de programe de animatie? Care este bugetul necesar a fi alocat proiectului? Cum

poate fi mbunatatita activitatea de ntmpinare a turistilor n statiune ?

. Personalul de animatie: ce buget ar fi convenabil sa fie destinat personalului calificat ? Ce


14/18

activitati necesita angajarea de monitori si instructori calificati ? n ce conditii ar putea fi angajati

?

Gestionarea resurselor financiare ale statiunii turistice

n cazul realizarii unui proiect de animatie, resursele financiare pot proveni din subventii

de la stat, sponsorizari din partea organismelor publice, resurse de la autoritatile locale, aportul

hotelierilor, comerciantilor sau altor persoane interesate n dezvoltare statiunii respective,

introducerea de taxe de statiune etc. n momentul de fata realizarile n materie de animatie sunt

dispersate, apartinnd independent unor cluburi sportive, agentii touroperatoare, autoritati locale.

Concluzii si propuneri

A) Tendinte n animatie turistica

Planificarea statiunilor turistice trebuie sa se efectueze n anumite etape obligatorii:

inventarul resurselor disponibile, studierea nevoilor de satisfacut, stabilirea planurilor de zonare,

repartizarea si organizarea echipamentelor si activitatilor de petrecere a timpului liber, tinnd

cont de toate datele luate n calcul. Studierea sistematica si planificarea activitatilor de animatie

n statiunile turistice care aduc garantii de rentabilitate si eficacitate unor astfel de proiecte pot

juca un rol determinant n orientarea activitatii turistice.

Chiar din stadiul planificarii globale, actiunile directe si indirecte n promovarea

animatiei statiunilor turistice pot mbraca forme diverse precum:

. Adaptarea si punerea n aplicare a masurilor speciale cu caracter financiar sau fiscal favoriznd

organizarea programului de animatie.

. Organizarea de studii de piata la nivel national, regional sau local subliniind grade desatisfactie, gusturile, rezultatul acestor studii permitnd determinarea orientarii programelor de

animatie n statiunile turistice.

. Organizarea de programe de animatie care grupeaza mai multe statiuni - organizarea de

festivaluri la nivel regional, armonizarea activitatilor culturale, sportive si artizanale dintr-o zona


15/18

turistica, stabilirea programelor forfetare, de sejur (odihna si recreare), ntelegnd participarea la

diverse activitati.

. Colaborare activa cu statiunile si hotelierii n ceea ce priveste informarea si publicitatea,

lansarea campaniilor publicitare despre o regiune sau mai multe statiuni dintr-o zona turistica,punnd n valoare actiunile de animatie prevazute.

. Relatiile dintre presa si agentiile de turism, viznd informatiile despre posibilitatea de petrecere

a timpului liber n statiunile turistice, prelungirea sezonului turistic si prin acestea, argumentarea

rentabilitatii echipamentului de animatie colectiva.

. Reuniuni si acorduri de colaborare care pot promova pe plan local, regional sau national o

cooperare eficace ntre asociatiile hoteliere, companiile de transport, agentiile de turism nvederea dezvoltarii statiunilor turistice. Aceasta cooperare permite realizarea n comun a unor

fonduri destinate crearii echipamentelor, realizarea publicitatii turistice pentru statiuni, precum si

punerea n practica a programelor de animatie.

. Recrutarea si pregatirea personalului de specialitate (ghizi de animatie) prin realizarea unor

studii asupra angajatorilor si nevoile de formare, organizarea si adaptarea programelor de

formare, tinnd cont de caracterul temporar al muncii de ghid, facilitnd asistenta pedagogica,

acordarea subventiilor n centrele de formare si furnizarea materialului pedagogic. Pe termen

lung, n vederea dezvoltarii armonioase a turismului si animatiei n statiunile turistice trebuie

luate n considerare:

. Dezvoltarea cantitativa si evaluarea calitativa a miscarilor turistice, antrennd crearea de noi

statiuni turistice.

. Importanta cresterii animatiei printre atractiile statiunilor turistice si satisfacerea nevoilor

turistilor.

. Dificultatile de promovare ale unei animatii, continnd un ansamblu de servicii suplimentare.

B) Organizarea si conducerea animatiei


16/18

Animatia trebuie sa fie organizata si condusa de animatori specializati a caror calitati

personale (empatie, modestie, diplomatie etc.) si instruire trebuie sa fie la cel mai nalt standard

profesional. Acest tip de animatie este nca destul de rar n turism, iar atunci cnd apare este ntr-

o forma comerciala sau usor alterata, mai ales din punct de vedere organizatoric. Domeniile de

animatie, si implicit ghizii animatori, ar trebui structurate pe sectoare de activitate care sa

permita cuprinderea unei multitudini de domenii nrudite, lucru care ar putea permite migratia

ghizilor dintr-un domeniu n altul, precum:

. miscare (cuprinde toata gama de sporturi n aer liber sau sala, organizate pe echipe sau

individual, sporturi nautice sau de munte, de vara sau de iarna, cu mingea sau cu bile etc.)

. viata sociala (n care se include organizarea de picnicuri, brunch-uri, gratare n aer liber,

organizarea de diverse manifestari cu caracter local sau national de natura sportiva sau cultural-

artistica, petreceri de zile onomastice sau aniversari pentru copii si adulti, acasa sau ntr-un alt

cadru ales)

. activitati creative (desen, pictura, realizarea de colaje, fotografii artistice, teatru de amatori etc.)

. experiente si descoperiri (cursuri de gastronomie, vizite la ferme, discutii cu si despre

personalitatile tarii-gazda etc.)

. aventura (explorarea unor ruine, focuri de tabara, rafting, excursii cu nnoptare sub cerul liber,

scufundari submarine, sporturi extreme)

. activitati relaxante (participarea la concerte de muzica clasica, recitaluri de poezie si proza,

sporturi usoare).

Datorita faptului ca acest concept de animatie nu este ntotdeauna nteles prea bine,

se impun anumite precizari suplimentare. Este usor de observat, iar cine calatoreste mai multpoate confirma, ca atunci cnd un turist ajunge ntr-un mediu necunoscut este destul de neajutorat,

are dificultati n a stabili contacte cu alte persoane sau n a face ceva nou, altceva dect este

obisnuit sa faca n mod curent. Se pare ca atta libertate reprezinta o problema. Viata de zi cu zi

presupune o serie de inhibari, de blocaje si reprima anumite comportamente. Iata de ce animatia


17/18

ajuta sa se depaseasca obstacolele care stau n calea dorintei de auto-dezvoltare din timpul

vacantei. Este important de realizat faptul ca turistii sunt dispusi la oarece eforturi care aduc

recompense sub forma bunei dispozitii.

BIBLIOGRAFIE

1. Anghel L., Florescu C., Zaharia R. - "Aplicatii n marketing", Ed. Expert,

Bucuresti 1999;

2. Bogdan M. - "Prestari servicii agroturistice", Ed. Coral Sanivet, Bucuresti, 1997;

3. Bogdan M. - "Marketing", Ed. Universitas, editia a II-a, 2003;

4. Bran F. - "Turism rural", Ed. Economica, Bucuresti 2000;

5. Cosmescu I - "Turismul - fenomen complex contemporan", Ed. economica, Bucuresti

1998;

6. Chiriac A.C. si Micu L.G. - "Organizarea activitatii de agrement n structurile de

primire turistice din mediul rural", Gemma Print, Colectia THR - Consulting Goup, Bucuresti,

2003;

7. Gherasim T, Gherasim D. - "Marketing turistic", Ed. Economica, Bucuresti 1999;

8. Istrate I., Bran F., Rosu A.G. - "Economia turismului si mediul nconjurator", Ed.

Economica, Bucuresti 1996;

9. Kotler Ph. (colectiv) - "Principiile marketingului", Ed. Teora,

Bucuresti 1998;

10. Lupu N. - "Hotel. Economie si Management", editia a-IV-a, Editura All Beck,

Bucuresti, 2003

11. Neacsu N. - "Turismul si dezvoltarea durabila", Ed. Expert,


18/18

Bucuresti, 1999;

12. Nistoreanu P. - "Turismul rural", Ed. Didactica si Pedagogica,

Bucuresti 1999;

13. Stancioiu A.F. - "Dictionar de terminologie turistica", Ed. Economica Bucuresti, 1999;

14. Snak O. si colab. - "Economia turismului", Ed. Expert, Bucuresti, 2001.

animaŢia În statiunile turistic abcdefgh

Documents