ANIMALELE ŞI VREMEAEchipa: ,,Cercetătorii”

Animalele sălbatice toamna

Ziua se scurtează, temperaturilecoboară, iar soarele petrece tot mai putintimp pe cer.

Toamna sursele de hrana se împuŃinează, adăpostul şi protecŃiaîmpotriva prădătorilor pe care o ofereauplantele dispare. Nu este uşor să testrăduieşti să cauŃi hrană tot mai rară şi în acelaşi timp să fii cu ochii în patru faŃăde prădători.

Este multă agitaŃie şi efort pentruanimale, care trebuie să se asigure că vortrece iarna cu bine.

Diapauza este o stare de inactivitate a organismului specifică insectelor, asemănătoarehibernării. Nu au nevoie de rezerve pentru a trece iarna, întrucât îşi pot reduce la maximum funcŃiile vitale, fără a consuma energie. Trebuie să se ferească de frig, pentru a nu îngheŃa.

Insectele caută adăpost sub scoarŃa copacilor, în interiorul lemnelor putrezite, în pământ, pe lângă caseleoamenilor şi oriune ar putea fi protejate de îngheŃ şi eventuali prădători.

Dacă am putea vedea insectele ascunse în jurulnostru iarna am rămâne uimiŃi de numărul lor.

Totuşi albinele deşi intră într-o stare de latenŃă, acumulează miere pentru a trece peste iarna şi pentru a-şi întreŃine regina.

Dormarea este specifică animalelor cu sânge rece(broaşte, Ńestoase, şerpi, şopârle, peşti) caracterizată tot printr-o încetinire a funcŃiilor vitale, datorată scăderiitemperaturii ambientale.

Deoarece ele nu îşi pot regla singure temperaturacorpului, se retrag pe fundul apelor (lacuri, bălŃi) în cazulcelor acvatice sau în pământ, sub pietre sau stânci, în cazulşerpilor şi şopârlelor.

Unele specii de şerpi aleg să se adune mai mulŃi la un loc pentru a se încălzi mai bine.

Şerpii şi şopârlele încă de la sfârşitul verii se retragsub pământ.

Peştii şi broaştele la primele scăderi de temperatură se retrag pe fundul apei.

Hibernarea presupune o încetinire a funcŃiilororganismului specifică mamiferelor. Pregătirea pentruhibernare începe tot toamna când animalele mănânca foartemult pentru a- şi spori stratul adipos.

Ursul brun acordă aproape tot timpul său zilnicpentru a se hrăni. Consumă din abundenŃă fructe de pădure, dar şi vânează de câte ori are posibilitatea.

Liliecii intră şi ei într-o formă de hibernare. Se retragîn peşteri cât mai adânci unde să fie protejaŃi de frig sau de prădători.

Ierbivorele nu hibernează, însă acumulează şi ele strat de grăsime pentru a fi protejate de frig şi a avea de unde extrageenergie atunci când iarbă şi frunze se găsesc tot mai puŃine.

Râsul, bursucul sau vulpea adoptă aceeaşi strategie a formării stratului adipos, însă cu speranŃa că vor avea ce vâna la iarnă.

Unele rozătoare ca veveriŃele, şoarecii de câmp, hârciogiialeg să îşi strângă hrana toamna, pe care o vor depozita în scorburi, cuiburi sub pământ şi alte culcuşuri. Aceste culcuşuri le vor serviatât ca adăpost la iarnă cât şi ca depozit. Cu cât strâng mai multeprovizii acum, cu atât vor depăşi iarna mai uşor.

Castorii aleg să îşi construiască un adevărat castel din crengi, lemne şi iarbă uscata la suprafaŃa apei, dar cu acces pededesubtul ei. Acolo vor depozita rezerve de hrană, iar o parte o vorprocura în timpul iernii.

Păsările adopta 2 tipuri de strategii: fie emigrează, fie rămân să înfrunte iarna.

Spre sfârşitul verii acestea se adună în cârduri saugrupuri şi porneasc spre Ńări mai calde, unde vor petrece"iarna” de la noi şi se vor întoarce în primăvară aici, undegăsesc mai multă hrană pentru a- şi creşte puii. Păsările de la noi din Ńară se deplasează spre Africa de Nord sau chiarAfrica de Sud.

La noi în Ńară, în special Delta Dunării, sosesc şi păsări din nordul Europei sau Siberia, pentru a petrece o iarnă mai blândă.

Păsările navighează după poziŃia soarelui, a lunii şi a stelelor şi ştiu întotdeauna unde să se întoarcă. Ciclul zi- noapte este cel care le ghideazăcând este momentul să plece, toamna ziua se scurtează.

La începutul toamnei îşi părăsesc cuiburile şi se adună în cârduri pentru a fi mai protejate în timpulcălătoriei. Cu siguranŃă aŃi observat în septembriecâtă agitaŃie este deasupra voastră, când păsările migratoare comunică şi se înteleg asupra momentuluiplecării.

Păsările care aleg să rămână în Ńară pe timpuliernii, îşi fac şi ele unele provizii, îşi căptuşesc maibine cuiburile, şi se retrag pe lângă gospodăriileoamenilor unde există hrană mai uşor de procurat.

Ce fac animalele sălbatice în timpul iernii?

Trucurile animalelor iarnaDe-a lungul timpului, animalele s-au adaptatcelor mai grele condiŃii şi şi-au dezvoltatpropriile trucuri, pentru a înfrunta şi a trecemai uşor peste iarnă.

Sforăitul împotriva friguluiMarmotele cad într-un somn adânc până ce simt

mirosul proaspăt al primăverii.

Aricii, liliecii sau hamsterii de câmp aduna în timpulverii “rezerve” de grăsime. Ele îşi reglează temperaturacorpului, scăzând-o, încetinesc respiraŃia şi bătăile inimii.

VeveriŃele, ursul brun şi bursucul nu au rezervele de grăsime atât de mari încât să le ajungă o iarnă întreagă.Sunt nevoite să se trezească din când în când pentru a elimina urina şi toxinele din corp şi pentru a căuta hrană.

Insectele se ascund sub pământ sau sub scoarŃa copacilor unde intră într-un fel de îngheŃ, din care se trezesc abia primăvara.

Active în timpul ierniiPăsările şi animalele care nu pleacă sau

care nu hibernează sunt protejate împotrivagerului de penajul des sau de blana călduroasă.

Păsările reŃin un strat de aer în pene, care le protejează împotriva frigului. În cazul în care ninge sau plouă îşi formează un strat de grăsimecare nu lasă umiditatea să ajungă la piele.

Vă mulŃumimpentru atenŃie!

Autori: Cîrnat Ştefan-Claudiu

Ilie Ruxandra

Chirică Cezar

Feodorof Denisa

Ordeanu Constantin

Drăghici Matei

Coordonator: prof. înv. primar Chistrugă Valea

Bibliografie:

,,Enciclopedia copiilor,,-Ed. Aquila 93;

,,Ghid ilustrat-animale sălbatice,,-M. Tufan, Ed. Nicol

www.didactic.ro; www.zooland.ro