Vaci Oi

Porci Păsări domestice

Peşti Iepuri Albine

Fluturi de mătase

Animale domestice - folositoare

Vaca

De la vaci se

obţin lapte şi

carne

Oile

De la oi pe lângă lapte

şi carne se mai obţine

lâna şi pielicelele

Porci

De la porci omul

foloseşte carnea ,

slănina, pielea şi părul

Păsările domestice

Păsările sunt crescute

pentru ouă, carne,

pene şi fulgi.

Peştii

Peştele are importanţă în alimentaţia omului. Carnea lui gustoasă şi hranitaore se digeră uşor. Ea se consuma proaspătă şi conservată. Icrele unor peşti cum ar fii cele de ştiucă, crap sunt gustoase. Cele mai apreciate sunt icrele negru, produs de sturion. Din

ficatul unor peşti se extrage untură de peşte bogată în vitamina D.

Iepuri

Creşterea iepurilor de

casă este o ocupaţie

uşoară şi rentabilă. Ei

se cresc pentru carne

şi blana lor frumoasă

şi călduroasă, din care

se fac haine şi căciuli

Albine

O veche ocupaţie a

multor locuitori din ţara

noastră este creşterea

albinelor(apicultura).

De la albine omul

obţine mierea, un

aliment plăcut la gust ,

ce dă vigoare şi sănătate

corpului, precum şi

polenul şi propolisul,

folosite la fabricarea

unor medicamente.

Ceara este folosită la

fabricarea lumânărilor şi

a cremei de ghete.

Fluturele de mătase

Secretul creşterii fluturelui de mătase s-a răspândit cu repeziciune din China în multe ţări din Europa. În China mătasea

naturală se cunoaşte de acum 5000 de ani. Spre deosebire de albiliţă fluturele de mătase are corpul scurt, gros, păros, cu

două perechi de aripi alb gălbui, mai scurte decât corpul. Pe cap prezintă doi ochi mari şi două antene, că nişte pene.

Trompa foarte scurtă arată că, în timpul celor 8-10 zile de viaţă, fluturele nu se hrăneşte. Activitatea de creştere şi

îngrijire a fluturilor de mătasea(numiţi popular viermii de mătase, pentru că larva lor se aseamănă cu un vierme) se

numeşte sericicultură

Lăcusta călătoare

Coropişniţa

Gândacul de colorado

Fluturele alb (nalbarul)

Musca de casă

Ţânţarul anofel

Animale nefolositare omului si agriculturii

Lăcusta călătoare

Trăieşte pe pajişti, pe câmpii, în lanuri de cereale. Are două perechi de aripi: prima pereche este scorţoasa, iar a doua pereche de aripi este transparentă. Ultima pereche de picioare, groase şi mai lungă, serveşte la sărit. Se

hrăneşte cu plante pe care le roade şi le sfărâmă, producând mari pagube agriculturii.

Se înmulţeşte prin ouă. Femela depunde toamna zeci de ouă într-un fel de săculeţ în pământ Primăvara din ele ies larve care cresc repede şi se transformă în adulţi: metamorfoza este incompletă.

Coropişniţa

Trăieşte în soluri afânate şi nisipoase. Corpul ei catifelat de

culoare roşcat, are prima pereche de

picioare adaptate pentru săpat.

Când sapă galerii, coropişniţa distruge

rădăcinile şi tulpinile subterane ale plantelor de cultură. Ea este un dăunător periculos în

sere şi răsadniţe.

Gândacul de colorado

Atacă culturile de

cartofi şi de plante

înrudite cu acesta. Pe

elitrere lui galbene se

găsesc zece dungi

negre. Pentru că se

hrăneşte cu frunzele

plantelor şi se

înmulţeşte de mai

multe ori pe an, este

extrem de dăunător.

Fluturele alb (nălbarul )

Este cel mai răspândit fluture în livezi. Are

aripile albe cu nervuri negre. Toamna femela depune ouă într-o reţea

de fire, care sunt agăţate de ramurile pomilor. Primăvara,

din ouă ies larve, care atacă primele frunze şi

muguri florali, producând mari

pagube în livezi.

Musca de casă

Este răspândită pe toată suprafaţa pământului. Coprul ei, alcătuit din cap, torace şi abdomen, prezintă anumite caracteristici. Capul are două antene, doi ochi mari şi o trompă scurtă. Prima pereche de aripi este bine dezvoltată; a două pereche, redusă, are rol în menţinerea în timpul

zborului. Fiecare picior se termină cu două gheare şi două perniţe lipicioase, cu ajutorul cărora musca poate merge pe suprafeţe netede şi lucioase, fără să alunece. Se hrăneşte cu

lichide pe care le suge cu trompa, iar hrana solidă o dizolvă cu saliva şi apoi o suge.

Ţânţarul anofel

Trăieşte în lacuri şi bălţi. Coprul lui fin are aripi lungi şi subţiri. Masculul se hrăneşte cu seva şi nectarul plantelor, iar femela înţeapă pielea omului şi al animalelor, sugând

sânge. Se înmulţeşte prin ouă, pe care le depune în apă. Larvele sunt păroase şi negricioase; pupele au o formă caracteristică. Din ele ies adulţii.

Ţânţarul anofel transmite plasmodiul malariei de la omul bolnav la omul sănătos; el trebuie combătut cu substanţe chimice şi prin secarea bălţilor.

Aceste animale folositoare şi nefolositoare omului sunt doar o parte din toate animalele de pe lângă ograda omului.

Aceste animale ar fii: câinele,pisica si calul.

Biologie – Manual pentru clasa a VI-a Humanitas 2008

Imagini Google.

Bibliografie