angle clasa i

7/30/2019 Angle Clasa I

1/13

MD V ORTODONIE

Anomaliade Clasa I Angle1. INTRODUCERE

1.1. DefiniieAnomaliile de Clasa I Angle sunt caracterizate de tulburri de cretere i dezvoltare, cu caracterprimar sau dobandit, ale sistemului dentar, alveolar i, intr-o msur mult mai mic, ale bazelorosoase maxilare, ceea ce determin dezechilibre majore la nivelul arcadelor dento-alveolare iocluzale.Trstura comun este relaia intermaxilar normal in plan sagital. 1.2. PrevalenPrevalena anomaliei de Clasa I Angle este ridicat. Studiind un lot de copii cu varste cuprinse intre 5 i 15 ani seconstat c populaia este afectat in proporie de 63-65% din cazuri.1.3. Conduit actualMalocluzia de Clasa I destul este frecvent in populaia noastr, iar in tratament se dovedete a fi

o mare consumatoare de timp i de tehnic. Toate acestea justific interesul clinicienilor pentruaceast anomalie dento-maxilar ce impune diagnostic i tratament precoce.1.4. Forme cliniceGama anomaliilor cuprinse in Clasa I Angle este larg, ingloband anomalii ale sistemului dentar,dento-alveolar, ocluzal, dar i ale bazei maxilarelor, ultimele fiind interesate intr-o mai micmsur.2. EVALUARE I DIAGNOSTIC2.1 Medicul are suspiciunea de evoluie a cazului ctre o malocluzie de Clasa I, atuncicnd:- echilibrul facial este, in general meninut;- exist o dezvoltare corespunztoare la nivelul bazelor osoase, care asigur relaii favorabile

sagitale intermaxilare;- deficienele minore care pot aprea sunt, in general, compensate de creterea proceselordento-alveolare;- in ocluzia deschis scheletic poate s apar o mrire a etajului inferior al feei;- echilibrul muscular este stabil pe tot parcursul creterii;- structurile funcionale musculare prezint o adaptare bun, exceptand biproalveolia, in carebuzele sunt proeminente, groase, adaptate morfofuncionalitii muchiului limbii;- tulburrile caracteristice se produc la nivelul relaiilor dento-alveolare i ocluzale, afectanddinamica mandibular i funciile fizionomic i fonetic

Elemente clinice pentru depistarea unui pacient cu malocluzie de Clasa I sunt:

Incongruena dento-alveolar:-prezena unui grad de inghesuire la etapa de erupie a grupului incisivo-molar (6-7 ani);- incisivii centrali inferiori sunt in linguo-poziie, cu reducerea spaiului mai mult sau maipuin, in funcie de gravitatea anomaliei;- incisivii laterali prezint un grad oarecare de mobilitate sau pot chiar expulzai de pe arcad;- in formele severe de anomalie, lateralii pot s nu fie erupi;- molarii unu permaneni, erupi anterior centralilor sunt bine aliniai sau in curs de erupie cusuficient spaiu pe arcad;


2/13

- exist i forme in care molarii unu permaneni impacteaz molarul doi decidual;- incisivii centrali superiori erup intr-o poziie labial, cu discret lips de spaiu i uneoriocup mult din spaiul pentru laterali;- zona de sprijin este sntoas, iar imaginea radiologic relev relaii dimensionale bune intredinii temporari i cei permaneni;

- in cazurile grave de incongruene, depistate la terminarea erupiei dentare, se remarcgraveinghesuiri, marcate prin centralii malpoziionai, incisivii laterali rotai, in oro-poziie,de regul angrenai invers, caninii in ectopie sau entopie inalt;-prezena suferinelor odonto-parodontale, marcate prin abraziuni dentare, sangerareparodontal, tartru, recesiuni parodontale in zonele de incongruen;-perturbarea funciei de dinamic mandibular i de timpuriu apar simptome ale sindromuluialgo-disfuncional temporo-mandibular (oboseal, durere muscular, dureri in A.T.M.);

Diastema:

- forma cu coroanele incisivilor paralele este caracterizat prin fren inserat pe creast; sept osos,anodonii de incisivi laterali;

- forma cu coroanele convergente: meziodent neerupt sau odontom;- forma cu coroanele divergente: insuficiena de spaiu la nivelul bazei osoase;- centralii pot s foloseasc pentru alinierea lor din spaiul incisivilor laterali, aprandincongruena in zon;- funcia fonatorie, afectat de prezena vocii siflante i cea estetic sunt, de regul causesubiective invocate de pacient;

Ocluzia deschis funcional:

- se pune in eviden clinic prin prezena inocluziei verticale la nivel incisivo-canin;- este expresia blocrii creterii procesului dento-alveolar din zon prin interpoziia degetelor,tetinei sau, cel mai des, a limbiiOcluzia deschis scheletal:

- absena ocluzo-articulrii, cu prezena unei inocluzii in zona latero-fronto-lateral;- contactele ocluzale se produc doar la nivelul ultimilor molari;- etajul inferior al feei este mrit;- afecteaz funciile fizionomic, fonatorie i de masticaie;- apar de timpuriu semnele suferinei parodontale;

Anomaliile sagitale :

- angrenajele inverse pot fi expresia unei anomalii dentare de poziie sau simptome in cadrulinghesuirii dentare;- cel mai des sunt angrenai invers incisivii laterali sau centralul i lateralul pe una dinpri;- dezechilibru major ramane perturbarea inchiderii i poziionarea in ocluzie a mandibulei, cuconsecine asupra parodoniului i A.T.M.;- funcia estetic este perturbat;

Anomaliile transversale:

- ocluziile lingualizate sunt cauzate de dezvoltarea excesiv a maxilarului superior sau dedezvoltarea insuficient a mandibulei;


3/13

- ocluziile inverse unilaterale pot fi expresia unui factor funcional (latero-deviaiemandibular,pant de conducie, etc.) sau a unor tulburri scheletale (nedezvoltarea uneipri din maxilar saudezvoltarea excesiv a hemimandibulei de partea respectiv); - angrenajele inverse din zona lateral sunt cauzate de malpoziii dentare;- cea mai grav tulburare este resimit in funcia de dinamic mandibular, prin blocarea

micrilor mandibulei cu rsunet nefavorabil asupra dinilor (abraziuni) i a parodoniului;Anomaliile sistemului dentar:Anodonia:

- poate afecta oricare din tipurile dentare;- clinic, se pune in eviden prin persistena unui dinte temporarpeste timpul normal de erupie iabsena dintelui permanent;- radiologic, diagnosticul clinic este confirmat de absena dintelui permanent din maxilar;- se manifest frecvent la nivelul anumitor tipuri dentare, de regul dini terminali din serie(incisivi laterali, premolarul doi, molarul trei);- anodonia de incisiv lateral poate fi insoit de o diastem sau de prezena caninuluitemporar i

permanent pe arcad;- de cele mai multe ori este prezent lateralul decidual sau un spaiu edentat; - in alte situaii, caninul permanent erupe in locul lateralului, cu prezena diastemei;- anodonia de premolar 2 este, de obicei, diagnosticat in cadrul examenelor programate foartede timpuriu sau cu ocazia unor explorri radiologice intampltoare;- se constatprezena dintelui temporar peste timpul normal de exfoliere;- pensarea frecvent a spaiului pentru deplasarea molarului 1 i premolarului 1 ctre spaiulliber;- in cazuri mai rare se observ reincluzia molarului doi temporar;- mai devreme sau mai tarziu apar dezechilibre ocluzo-articulare;- in anodoniile care cuprind un numr de peste 1-2 dini, tulburrile sunt specificeclaselor de edentaie, angajand dezechilibrarea tuturor funciilor;

Dinii supranumerari (pleiodoniile):

-pot aprea ca dini care respect morfologia unui anumit tip dentar (dedublare) sau pot prezentaforme atipice ;- sunt mai frecveni la maxilarul superior, in regiunea incisiv, dar pot aprea in oricare sector almaxilarului ;- cand rman in incluzie, pot produce anomalii ale dinilor prezeni pe arcad, blocareadiniloraflai in erupie cu dereglarea relaiilor dentare in interiorul maxilarelor; - depistarea lor se face prin explorri radiologice;- de regul, se produc incongruene in imediata vecintate:

Anomaliile dentare de form:- pot imbrca forme uoare (dinte in form de cui, fra, clap de pian, bilobat), pan laadevrate monstruoziti (dinte in perdea, rezultat din sudarea celor patru incisivi); - pot aprea in cazurile cu dezvoltare general normal sau pot aprea ca simptome in unelesindroame genetice;-perturb echilibrele dento-alveolar i ocluzal;-prin localizarea la grupul incisiv perturb funcia estetic i psihicul pacientului;


4/13

Anomaliile dentare de volum:- macrodoniile in special, fie generalizate sau localizate, creeaz dificulti in armonizarea relaiei dento-alveolare, fiind generatoare de inghesuiri dentare primare, dup cummicrodoniilepot produce arcade spaiate cu dezechilibre ocluzale;

Anomaliile dentare de poziie:- produc tulburri ale relaiei dento-alveolare i ocluzale, ale dinamicii mandibulare i ale fizionomiei;- anomaliile dentare izolate de poziie sunt posibile in oricare din planuri;- anomaliile dentare de grup determin aceleai modificri spaiale.

Examenul funcional. Medicul cerceteaz:Examenul dinamic al ocluziei:-poziia de postur a mandibulei;- examinarea micrii de propulsie;- examinarea micrii de lateralitate.

Examenul grupelor musculare:- orbicularii buzelor;- limba;- obrajii;- muchii ridictori;- muchii coboratori;- muchii propulsori;- muchii retropulsori.Se vor aprecia pozitia de repaus, tonusul, funcia i parafunctiile musculaturii orofaciale.

Concluzii: in anomaliile de Clasa I nu apar modificri, dar dinamica mandibular i poziionareamandibulei in ocluzie trebuie verificate, deoarece anomaliile dentare de poziie pot modificadrumul de inchidere i poziionare a arcadei mandibulare.

Examene paraclinice:I. Examenul fotostatic:

Dei acest examen complementar red in general semnele descrise la examenul clinic, mediculpoate s culeag date obiective, cuantificabile, pentru diagnostic, evoluia sub tratament irezultatele obtinute.

1. Fotografia de fa;- forma feei;- simetria;

-proporionalitatea etajelor faciale;- aspectul buzelor i relaia lor;

2. Fotografia de profilMedicul cerceteaz i identific urmtoarele elemente:- trasarea campului de profil i aprecierea profilului;- tangenta gurii;-


5/13

II. Studiul de modelMedicul cerceteaz i identific:1. Formula dentar2. Tipul de dentiie3. Varsta dentar

4. Modificri unidentare: versiune, gresiune, rotaie5. Modificri de grup dentar: sens sagital, transversal, vertical 6. Modificri de form ale arcadelor dentare:Analiza ocluziei: la cele trei repere: incisivi, canini, molariOrtopantomografiaMedicul cerceteaz i evideniaz:-prezena sau absena unor dini;-prezena sau absena unor muguri;-prezena unor dini sau muguri supranumerari;- raportul mugurilor dinilor permaneni cu rdcinile dinilor temporari;- gradul de dezvoltare al dinilor temporari sau gradul de rizaliz;

- dezvoltarea dinilor permaneni, gradul formrii rdcinilor i apexului;- orientarea axial a rdcinilor i relaia cu dinii i structurile osoase vecine;- prezena unor dini inclusi, poziia, direcia, profunzimea, starea apexului, relaia cu diniivecini;- rizaliza patologic;- calitatea mineralizrii coroanelor dentare, mrimea camerei pulpare, aspectul,numrul, forma,lungimea rdcinilor, cuduri radiculare, rdcini supranumerare;- structura osoas;- starea parodoniului marginal;- sinusurile maxilare;- ramura orizontal a mandibulei;

-procese patologice odontale (carii proximale, relaia cu camera pulpar);- cele dou arcade alveolo-dentare in ocluzie habitual;- bazele osoase;- sinusurile maxilare;- mandibula in totalitate;- articulaiile temporo-mandibulare.

Teleradiografia :Se poate realiza in trei incidene:1. Teleradiografia din fa:- relaii asupra dezvoltrii armonioase sau dizarmoniilor dentomaxilare in plan vertical i

transversal;2. Teleradiografia axial:- relaii asupra dezvoltrii ramurilor orizontale i masivului facial;3. Teleradiografia din profil:-permite analiza structurilor osoase i a prilor moi faciale in senssagital i transversal.Se vor identifica reperele mediane i paramediane i se vor trasa planurile de referin.Recomandare: Formularea diagnosticului s reprezinte o sintez bazat pe date obiective ale


6/13

examenului clinic, coroborat cu examenele paraclinice. In cazurile care necesit interpretari demare finee i exactitate este de dorit abordarea diagnostic interdisciplinar.Diagnosticul diferenial:Trebuie efectuat in interiorul clasei I i a claselor Angle.

Anomalii de clasa I i alte clase de anomalii- Anomalii in plan transversal (maxilar ingust): pot face parte atat din clasa I (rapoarte neutrale lamolari i canini), cat i din clasa a II-a (rapoarte de distalizare-Clasa II/1)- Anomalii in plan vertical: ocluzia deschis poate face parte din Clasa I sau Clasa a III-a, ocluziaadanc poate fi asociat cu o Clasa I sau Clasa a II-a (Clasa II/2, Clasa II/1)- DDM cu inghesuire sau spaiere: sunt de obicei asociate cu Clasa I ocluzal sau cu Clasa a II-asau a III-a false, prin migrri dentare- Anomalii de poziieunidentare: se asociaz de obicei cu o Clasa I ocluzal - Ocluziile inversefrontale: dei ocluzal sunt in Clasa I, aspectul facial tinde spre Clasa a III-a scheletic

n cadrul Clasei I

- DDM cu inghesuire ridic probleme de diagnostic diferenial cu: maxilarul ingust, anomalii deClasa II/2, consecintele extraciilor premature- Angrenajul invers: poate fi o anomalie izolat (tulburare de ax dentar i spaiu de incadrareprezent) sau poate fi o anomalie asociata cu DDM cu inghesuire- Diastema- diagnostic diferenial cu: agenezia IL, incluzia C-Hipodoniile- diagnostic diferenial cu: incluzii, extracii

3. CONDUITA TERAPEUTICTratamentul profilactic dizarmonia dento-alveolar:Incepe inc din perioada prenatal prin:- meninerea strii de sntate a gravidei

- alimentaie echilibrat- meninerea strii de igien oral- depistarea unor anomalii dentare cu transmitere ereditar

i continu postnatal prin:- deprinderea unor tehnici corecte de periaj de ctre copil i a unor obiceiuri alimentare adecvate- masticaie bilateral eficient care s favorizeze abrazia fiziologic- dispensarizare stomatologic pentru prevenirea sau depistarea cariilor incipiente- refacerea morfo-funcional a coroanelor dentare afectate de carie pentru meninerea integritaiizonelor de sprijin pan la varsta inlocuirii dentare- odontectomia profilactic a mugurilor molarilor trei in dentaia permanent incipient

Tratamentul precoce:Obiectivul tratamentului interceptiv in dizarmonia dento-maxilar este urmrirea procesului deinlocuire dentar.Const in :- extracia dinilor temporari persisteni pe arcade peste varsta fiziologic de eliminare, dac esteconfirmat radiologic prezena omologului permanent


7/13

- extracii ale dinilor temporari (canini, molari unu temporari) pentru echilibrarea hemiarcadelori meninerea coincidenei liniilor interincisive atunci cand s-a pierdut omologul contralateral- depistarea radiologic a dinilor supranumerari i extracia lor- extracia dinilor permaneni inclui in poziii anormale care nu permit aducerea lor pearcad- excizia chirurgical a fibromucoasei gingivale ingroate in urma pierderii precoce a unui dinte

temporar pentru a facilita erupia omologului permanent i a preveni tulburrile de ordine deerupie i pierderea spaiului- aplicarea de menintoare de spaiu sau a protezelor infantile in caz de pierdere prematur azonelor de sprijin sau a zonelor frontale, readaptate periodic pentru a nu impiedica cretereamaxilarelor.

Tratamentul curativ:a. Obiective terapeutice generale:1. imbuntirea fizionomiei in suras i vorbire2. rapoarte ocluzale stabile3. imbuntirea strii de sntate dentar

4. asigurarea funcionalitii aparatului dento-maxilarb. Tratamentul etiologic urmrete inlturarea factorilor cauzalic. Tratamentul simptomatic urmrete: managementul spaiului pe arcad (creere despaiu sauinchiderea spaiului, in funcie de forma clinic a anomaliei), aliniere dentar, meninerearapoartelor ocluzale stabile.Recomandare: in tratamentul unei dizarmonii dento-maxilare, arcada inferioar este cea caredicteaz conduita terapeutic: distana intercanin inferioar i poziia antero -posterioar aincisivilor inferiori nu trebuie modificate prin tratament ortodontic pentru stabilitatearezultatelor. In situaiile clinice care impun modificarea poziiei incisivilor inferiori cu mai multde 3 grade, va fi necesar contenia permanent.

Concluzie:1. In forma clinic cu spaiere tratamentul va urmri inchiderea spaiilor saumeninerea

celor rezultate in urma aplaziei dentare in scopul protezrii ulterioare.

2. In forma clinic cu nghesuire, conduita terapeutic depinde de valoarea deficitului despaiu.

Un deficit de spaiu mai mic de 5 mm in dentiia mixt, respectiv 3 -4 mm in dentiiapermanent,dentiia permite adoptarea unei metode conservative, non-extracionale; in deficitemai mari de spaiu tratamentul va fi extracional.

In inghesuiri uoare sau moderate se extrag in scop ortodontic premolarii inferiori; analiza spaiului total va decide extracia primilor premolari sau premolarilor secunzi. De obicei seprefer extracia premolarilor unu care furnizeaz mai mult spaiu i sunt mai aproape de focarulinghesuirii. Ea este benefic atunci cand apexul caninilor (adesea ectopici) este orientat spredistal. Statusul odontal este un alt criteriu de alegere a dinilor de extras, uneori fiind necesarextracia molarilor de 6 ani afectai carios precoce. Se poate recurge chiar i la extracia unuiincisive inferior cand: arcada superioar nu necesit tratament, relaiile de ocluzie la nivel molarsunt de clasa I, spaiul furnizat va fi inchis complet i nu va cauza apariia unei trepte sagitale,apexul caninului inferior este orientat mezial.


8/13

Tratamentul curativ:Tratamentul arcadei superioareUrmrete:- alinierea incisivilor i caninilor ectopici, obinerea de relaii neutrale la canini, relaii ocluzalestabile la molari.

Ca regul general, dac arcada inferioar a fost tratat prin extracie, se impune extraciai inarcada superioar; dac arcada inferioar nu necesit tratament sau a fost adoptat o metod detratament conservativ, urmtoarele atitudini vor fi adoptate in arcada superioar : a) dac rapoartele de ocluzie in zona lateral sunt de clasa II de jumtate de cuspid, spaiul pentrualinierea caninilor superiori va fi obinut prin distalizarea molarilor superiori.b) dac rapoartele de ocluzie in zona lateral sunt de Clasa II de un cuspid sau mai mult, spaiulpentru alinierea caninilor superiori va fi obinut prin extracie bilateral de premolari.Dac necesarul de spaiu nu este atat de mare se pot extrage premolarii doi. c) exist situaii in care caninul ectopic este suprapus in totalitate peste incisivul lateral sauapexul su este orientat mezial. In aceste situaii se va extrage incisivul lateral i se va aliniacaninul in locul su pe arcad cu lefuirea cuspidului.

d) extracia caninului vine in discuie foarte rar, numai in situaia in care restul arcadei esteperfect aliniat, caninul este complet in afara arcadei, la distan de locul su, malformat sau curotaie accentuat, relaiile ocluzale sunt stabile, subiectul este cariorezistent.e) extracia molarului de 6 ani dac antagonistul lui a fost extras, pentru armonizarea lungimiiarcadelor i a stabilirii unor relaii de ocluzie funcionale.Concluzie: Pentru obinerea unor relaii ocluzale de clasa I la canin i a alinierii incisive, relaiilela molari vor fi de clasa I sau II in funcie de gradul inghesuirii i mecanica aleas.

Tratamentul conservativMetode conservative de creare de spaiu:a) dilatarea arcadei (simetric sau asimetric) in DDM secundar unei endoalveoliib) expansiunea arcadeicand pe lang endolveolie este prezent i o retroalveoliec) disjuncie in formele cu endognaie i ocluzie incruciat bilaterald) distalizarea molarilor de 6 ani in DDM secundar postextracional, inainte de erupiamolarilor de 12 ani i cu odontectomia ulterioar a mugurilor molarilor de minte. Este contraindicat in DDM primar pentru c provoac tulburri de erupie a molarilor doi i trei saurecidiva unei anomalii tratate. In astfel de situaii se indic extracia molarilor de 12 ani idistalizarea ulterioar a lui 6.e) dup unii autori este posibil chiar i distalizarea concomitent i a molarilor doi permaneniin absena mugurilor molarilor trei.f) protrudarea frontalilor in cazurile cu retruzieg) lefuirea feelor proximale ale dinilor laterali (feele meziale ale caninilor temporari pentruincadrarea incisivilor laterali permaneni, feele meziale ale molarilor temporari secunzi pentruincadrarea caninilor permaneni)h) stripping-ul sau slenderizing-ul feelor proximale ale dinilor permaneni inferiori, in limita a0,25 mm din smalul dentar, cu transformarea punctelor de contact in suprafee de contact. Seconsider c aceast metod, practicat pe toate suprafeele proximale, intre feele meziale alemolarilor de 6 ani inferiori, poate furniza pan la 5 mm de spaiu in arcada inferioar.Concluzie: La un deficit de spaiu de 3-5 mm, cazurile sunt considerate cazuri limit ialegerea mijloacelor conservative sau chirurgicale pretinde o foarte atent justificare.


9/13

Mijloace terapeuticeO dat stabilit planul de tratament, opiunea ortodontului in ceea ce privete mijloaceleterapeutice utilizate poate fi:1) terapie biomecanic mobilizabil, cu sau fr extracii 2) terapie fix, cu sau fr extracii prealabile

3) aparate funcionale cu rol biomecanic4) terapie prin extracie fr utilizarea niciunui aparat ortodontic (extracia dirijat,driftdontic)

Decizia asupra tipului de aparat ortodontic depinde de:- tipul dentaiei- inclinaia i angulaia dinilor i a rdcinilor dentare- numrul i gravitatea rotaiilor dentare- tipul deplasrilor necesare (basculare sau translaie)- cariorezisten- starea de igien dentar

- gradul de colaborare al pacientului- condiii socio-economiceIn ceea ce privete momentul instituirii tratamentului activ, DDM se poate trata intr-o singuretap, in dentiia permanent sau in dou etape, una in dentaia mixt in care se urmretealinierea grupului incisiv i o a doua dup erupia ultimilor dini de inlocuire cand se urmretealinierea zonelor laterale i corectarea relaiilor ocluzale prin deplasri dentare.

1) Terapia biomecanic mobilizabil utilizeaz plci palatinale i linguale ancorate cucroete sau cu gutiere atunci cand este necesar inlarea ocluziei (saltul articular inangrenajele sau ocluziile inverse) sau este nevoie de un ancoraj mai puternic.

Elementele active utilizate sunt:- uruburile ortodontice, atunci cand spaiul se obine prin dilatare sau expansiune sau atunci cand DDM se asociaz cu ocluzie incruciat; se utilizeaz i pentru distalizarea grupurilorlaterale.uruburile unidentare deplaseaz dinii in plan sagital i transversal. - arcuri auxiliare pentru deplasri dentare:- arcuri de protruzie (in ciuperc, opt, semiopt)- arcuri pentru retruzia grupului incisiv (arcul vestibular)- arcuri pentru deplasri mezio-distale (arcul in diapazon, arcul in ac de siguran, arcul in finger)- arcuri pentru aliniere in linia arcadei (arcuri cu bucle in T)- elemente pentru deplasri dentare de grup, verticale (ingresiune, egresiune) (platoulretoincisiv drept, croetele Schwarz)

2) Terapia fix (tehnica edgewise clasic sau straight-wire) asigur deplasri dentaremultiple, simultane, corporale, in toate cele trei planuri spaiale, avand avantajul unor modificride finee i adeplasrii individuale numai a coroanei sau numai a rdcinii dentare (micarea detorque).Alte aparate fixe i scopul lor :- disjunctorul realizeaz disjuncia suturii medio-palatine lent, rapid sau ultrarapid- quad-helixul, pe lang rolul de ancoraj are i un rol activ de dilatare sau expansiune a arcadei


10/13

superioare- arcul facial, pe lang rolul de a suplimenta ancorajul, distalizeaz molarii de 6 ani sau arcadele laterale in intregime; pe vertical, ingreseaz sau egreseaz aceti dini -bara Gosgharian, pe lang ancoraj poate dilata uor arcada superioar la nivelul molarilor unupermanei

- dispozitive de distalizare de tipul pendulum,distal-jet i placa Acqo in arcada superioar- lip-bumper-ul activ creeaz spaiu in arcada inferioar prin protruzia incisivilor i distalizareamolarilor de ase ani inferiori

3) Aparate funcionaleActivatorul cu urub median poate fi utilizat pentru dilatarea simultan a celor dou arcade in DDM bimaxilar cu inghesuire, cu un deficit mic de spaiu, in dentaia mixt sau permanent.Acest aparat capt o aciune biomecanic prin activarea sptmanal a urubului. In dentaiamixt permiteinlocuirea dentar i ghideaz erupia dinilor permaneni din zona de sprijin.

4) Extracia dirijat (seriat, pilotat)

In DDM primar cu inghesuire natura incepe de fapt i impune extracia dirijat. Scopul estedirijareaprocesului de inlocuire prin extracia la momentul oportun a dinilor temporari pentru acrea spaiu i a facilita alinierea dinilor permaneni. Tratamentul trebuie inceput la 7-8 ani icazul supravegheat atent pan la inlocuirea tuturor dinilor temporari.Timpi de tratament:a. extracia incisivilor laterali temporari pentru a facilita erupia in poziie corect a centralilorpermanenib. extracia caninilor temporari pentru alinierea incisivilor laterali permanenic. extracia primilor molari temporari pentru a grbi erupia primilor premolarid. extracia primilor temporari pentru a permite alinierea corect a caninilor permaneni Metoda se practic simetric, la ambele arcade. Permite rezolvarea stabil a anomaliei fr aparateortodontice dac toi dinii sunt prezeni i sntoi, poziiile de erupie sunt favorabile, relaiileocluzale corecte, momentul extraciei este corect ales, pacientul este foarte colaborant i respectcu strictee controalele periodice.Prin driftodontic se inelege deplasarea dentar spontan a dinilor situai mezial de breele deextracie. Fenomenul se produce in arcada inferioar, la pacienii in cretere.

Tratamentul n angrenajul invers:A. OBIECTIVE TERAPEUTICE: obiectivul terapeutic principal il constituie realizarea saltuluiarticular; saltul articular se realizeaz fr probleme dac sunt indeplinite dou condiii: s existespaiu pe arcad i supraacoperirea s fie mare; dac spaiul este micorat, primul obiectivterapeutic este de creare a spaiului pe arcad, ca intr-un D.D.M. cu inghesuireB. CONDUITA TERAPEUTIC PROFILACTIC: extracia incisivilor temporari n momentul erupiei celor permaneni, pentrua impiedica erupia oralizat a permanenilor superiori secundari persistenei incisivilortemporari INTERCEPTIV: exerciiul cu spatula, cu aciune reciproc de vestibularizare a incisivilorsuperiori i lingualizare a celor inferiori; se poate realiza dac dintele este in erupie, cusupraacoperire mic i spaiu pstrat; sunt exerciii de inchidere ritmic pe spatula interpus oblic intre dinii angrenai invers, efectuate de 3 ori pe zi cate 15 -20 minute


11/13

CURATIV: dac gradul de acoperire este mare, se pot folosi aparate ortodontice cu planinclinat: inel cu plan inclinat pentru unul, maximum doi dini sau gutier cu plan inclinat;dacacoperirea este mic, planul inclinat este contraindicat, deoarece intreruperea contactului ocluzallateral va permite egresiunea dinilor posteriori, care va duce la o reducere i mai accentuat aacoperirii incisive; in aceste condiii se utilizeaz o plac palatinalancorat cu gutiere, cu arc in

opt sau semiopt pentru vestibularizarea incisivilor superiori i realizarea saltului; dup realizareasaltului articular, aparatul trebuie purtat in continuarepentru meninerea rezultatului.

Tratamentul n anomaliile cu dini supranumerari:A. OBIECTIVE TERAPEUTICE- este necesar indeprtarea supranumerarilor cat mai repede posibil in marea majoritate acazurilor, pentru a asigura o evoluie favorabil a aparatului dento-maxilar- cand diagnosticul s-a fcut tardiv, se pune problema creerii de spaiu pentru incisiviiretenionai i aducerea lor in arcad cu mijloace chirurgical-ortodontice.B. CONDUITA TERAPEUTIC PROFILACTIC

- dacsupranumerarii erup pe arcad, se impune extracia lor cat mai precoce- dac supranumerarii sunt inclui, intervenia chirurgical se va face dup varsta de 6 ani,deoarece anterior acestei varste exist pericolul deplasrii mugurilor permaneni. CURATIV- in cazul incisivilor laterali supranumerari care frecvent dau inghesuiri dentare, dintelesupranumerar are o morfologie asemntoare cu cel din seria normal din aceast cauz seextrage dintele cel mai malpoziionat- supranumerarii din regiunea premolar-molar sunt frecvent conici, erup tardiv, extracia lorfiind suficient pentru rezolvarea cazului.Concluzie: Cand diagnosticul s-a realizat tardiv, se creaz spaiu pe arcad i apoi setracioneaz dintele supranumerar prin mijloace chirurgical-ortodontice.

Tratamentul n hipodonie:A. OBIECTIVE TERAPEUTICE: cele dou obiective terapeutice in cazul hipodoniei incisivilorlaterali sunt inchiderea biologic a breei sau meninerea breei, depinzand de mrimea arcadei (prezena unei spaieri sau inghesuiri) i de relaiile de ocluzie (Cls. I sau Cls. III Angle)B. CONDUITA TERAPEUTIC- inchiderea biologic a breei e favorabil in cazul relaiilor ocluzale de clasa I Angle i aprezenei unor inghesuiri dentare- este stimulat erupia caninilor lang incisivii centrali, urmat de o modelare a cuspidului caninului pentru un aspect fizionomic corespunztor- inchiderea breei se poate realiza cu ajutorul aparatelor fixe sau mobilizabile (plac palatinalcu arcuri in diapazon)- meninerea breei este indicat in cazul existenei unui exces de spaiu pe arcad- dac este prezent o diastem, iar spaiul pentru incisivii laterali este micorat, diastema se vainchide cu ajutorul unei plci palatinale cu arcuri in diapazon i se vor aplica menintoare despaiu pentru incisivii laterali- in cazul ageneziei premolarilor avem urmtoarele situaii: in unele cazuri de D.D.M. cuinghesuire, lipsa lor este benefic, deci se va extrage i molarul temporar; dac exist exces de


12/13

spaiu pe arcad i molarii temporari sunt sntoi, acetia se vor pstra pe arcad; in cazul uneiaplazii in diagonal, se indic extraciile in hemiarcada opus;- in cazul hipodoniilor extinse, atitudinea terapeutic va urmri: stimularea proceselor decretere maxilar; corectarea poziiilor vicioase ale dinilor prezeni; refacerea funciilorperturbate

- acestea se realizeaz cu aparate mobilizabile i proteze infantileConcluzie: Se pregtesc astfel condiii favorabile pentru un tratament conjunct dup incheierea proceselor de cretere

Tratamentul n anomaliile cu rotaie:A. OBIECTIVE TERAPEUTICE- obiectivul major il constituie derotarea dinilor rotai i alinierea acestora pe arcad - in situaia in care spaiul este micorat, primul obiectiv terapeutic il constituie crearea de spaiuin arcad pentru dintele rotat, dup care se va realiza derotarea acestuiaB. CONDUITA TERAPEUTIC- derotarea incisivilor se poate realiza cu un cuplu de fore asociat la un aparat mobilizabil,

respectiv un arc vestibular i un arc palatinal ( in opt, semiopt, ciuperc)- dac rdcina este in curs de formare, derotarea se obine uor- deoarece tendina de recidiv este mare, contenia rezultatului devine o problem; contenia sepoate realiza prin secionarea fibrelor supraligamentare aacestor dini- dac rdcina este complet format, derotarea se face greu, deoarece diametrul mare al rdcinii se suprapune peste diametrul mic al alveolei- derotarea premolarilor se poate realiza cu ajutorul unor traciuni elastice de la un bracket saubuton colat pe premolar la inelul de pe molarul din vecintate

Tratamentul n transpoziii:A. OBIECTIVE TERAPEUTICE: sunt reprezentate de refacerea funciei fizionomic imasticatorie i alinierea dinilor pe arcadB. CONDUITA TERAPEUTIC: in transpoziiile complete nu se intervine ortodontic; intranspoziia incisiv lateral-canin, se fac modelri ale cuspidului caninului pentru imbuntireaaspectului fizionomic; in transpoziia canin-premolar, se lefuiete cuspidul palatinal al primuluipremolar pentru eliminarea interferenelor ocluzale; in transpoziiile incomplete, dinii sesuprapun, unul este ectopic, cellalt entopic; in aceast situaie este necesar tratamentul ortodontic pentru alinierea dinilor pe arcad

4. URMRIRE I MONITORIZAREManifestrile recidivei n anomaliile de Clasa I Angle: modificri in poziia i inclinareaincisivilor i caninilor superiori i inferiori, ingustarea maxilarului; tulburri ale ocluziei Cel maides recidiveaz: anomalii tratate prin expansiune bimaxilar (supraocluziile incisive, malpoziiile

dentare:rotaii, meziopoziii molare, etc)Sunt mai stabile: dizarmoniile dento-maxilare tratate cu extracii efectuate in scop ortodontic, expansiunile realizate prin metoda disjunciei medio-palatine , urmate de contenie cu ajutorulplcilor de contenieObservaii: Recidivele sunt mai reduse la pacienii tineri, pentru c echilibrarea este mai rapid Tratamentele efectuate lent sunt mai stabile


13/13

Terenul are influen asupra recidivei: dac redresarea se obine rapid, recidiva apare cu uurin(Chateau, 1975, recomand intrirea terenului prin administrarea de vitamine, calciu, etc).Obiectivele conteniei: de a menine dinii in poziia ideal estetic i funcional, evitand, saulimitand recidiva in cursul perioadei de echilibrare sau in perioada in care o nou patogenie sauuna veche persistent risc s refac o deformare; s asigure esuturilor (in special esutului osos)

timpul necesar pentru a se organiza, in vederea adaptrii definitive la transformrile care seproduc in urma tratamentului; s asigure i s menin echilibrulfuncional.Motivaia: esuturile parodontale sunt afectate de deplasarea ortodontic a dinilori necesit operioad de reorganizare dup terminarea tratamentului; dinii pot avea o poziie instabil duptratament, iar presiunea esuturilor moi determin tendina la recidiv; modificri datoritcreterii.Durata conteniei: depinde de timpul necesar reorganizrii esuturilor de suport: Permanent: la pacienii cu despicturi labio-maxilo-faciale, sau la aduli (aparate mobilizabile,mobile sau fixe); Pe termen scurt 3-6 luni, necesar refacerii esuturilor de susinere (placa palatinal saulingual, poziionerul)

Pe termen mediu adic 1-5 ani atunci cnd esuturile de suport au nevoie de mai mult timppentru a se adapta, sau pentru stabilizarea ocluziei in ultimele etape ale creterii faciale (aparatefixe).Nu este necesar contenia n urmtoarele situaii: angrenri inverse sau ocluzii inverse frontale corectate cusupraacoperire suficient ocluzii ncruciate laterale, dac s-a stabilit un contact interocluzal corespunztor cazuri cu canini inclusi tratai prin extracie unele cazuri cu extracii dirijate, sau extracii realizate n scop orthodontic

Bibliografie:

1) BOBOC GHEORGHE: Aparatul dento-maxilar, Formare i dezvoltare. Ediia a II-a,editura Medical, Bucureti, 1996.

2) BOBOC GHEORGHE: Aparatele Ortodontice pricipii i metode. Editura Medical,Bucureti, 1971.

3) BOBOC GHEORGHE: Anomaliile dento-maxilare. Editura Medical, Bucureti, 1974.4) BOBOC LIDIA: Tratamentul anomaliilor dento-maxilare prin tehnica Edgewise. Editura

Medical, Bucureti, 1997.5) BRATU D., ROMNU M., MUNTEANU M.: Aparatul dento-maxilar, date de

morfologie funcional clinic.6) BRATU ELISABETA, GRIVU O., VOINEA CORINA: Erupia dentar normal i

patologic. Ed.Helicon, Timioara, 1995.7) STANCIU D., SCNTEI-DOROBAN: Ortodonie, editura Med. Buc., 2003.

angle clasa i

Documents