contributii la studiul anomaliilor de clasa a iii-a angle

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIEGR. T. POPA – IAŞI

FACULTATEA DE MEDICINĂ DENTARĂ

REZUMATTEZĂ DE DOCTORAT

CONTRIBUŢII LA STUDIULANOMALIILOR DE CLASA A

III-A ANGLE

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC:Prof. Univ. Dr. Valentina DOROBĂŢ

DOCTORAND:Ionela Teodora DASCĂLU

2010

1

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL 1. CREŞTEREA ŞI DEZVOLTAREAAPARATULUI DENTO-MAXILAR

1.1. Dezvoltarea elementelor cranio-faciale1.1.1. Dezvoltarea bazei craniului1.1.2. Creşterea şi dezvoltarea complexului nazo-maxilar1.1.3. Creşterea şi dezvoltarea mandibulei1.1.4. Dezvoltarea articulaţiei temporo-mandibulare1.1.5. Dezvoltarea ocluziei dentare1.1.6. Dezvoltarea de ansamblu a complexului cranio-maxilo-facial

1.2. Factorii determinanţi ai creşterii şi dezvoltării cranio-faciale1.2.1. Factorii intrinseci ai creşterii1.2.2. Factorii extrinseci ai creşterii1.2.3. Factorii funcţionali în creşterea şi dezvoltarea aparatului dento-maxilar

1.3. Rotaţiile faciale de creştere1.3.1. Rotaţiile de creştere mandibulară1.3.2. Rotaţiile de creştere la nivelul maxilarului superior1.3.3. Rotaţiile faciale totale

1.4. Teoriile asupra creşterii faciale1.4.1. Teoria controlului genetic (Weinman, Sicher)1.4.2. Teoria controlului creşterii prin cartilajiu (Scott).1.4.3. Conceptul integralist (Enlow).1.4.4. Conceptul reglării cibernetice a creşterii (Petrovic)1.4.5. Teoria matricei funcţionale (Moss)

CAPITOLUL 2. ROLUL FUNCŢIILOR, PARAFUNCŢIILORŞI DISFUNCŢIILOR ÎN DEZVOLTAREA APARATULUIDENTO-MAXILAR

2

2.1. Funcţiile normale ale aparatului dento-maxilar2.1.1. Funcţia masticatorie2.1.2. Funcţia respiratorie normală2.1.3. Funcţia de deglutiţie2.1.4. Funcţia fonaţiei2.1.5. Mimica

2.2. Funcţiile patologice (Viciate)2.2.1. Disfuncţiile2.2.2. Parafuncţiile

CAPITOLUL 3. ETIOPATOGENIA ŞI TIPURILE DEANOMALII CLASA A III-A ANGLE

3.1. Etiopatogenia anomaliilor de clasa a III-a Angle3.2. Tipuri de anomalii clasa a III-a Angle

CAPITOLUL 4. ROLUL EXAMENELOR COMPLEMENTAREÎN DIAGNOSTICUL ANOMALIILOR CLASA A III-A ANGLE

4.1. Examenele complementare în studiul anomaliilor clasa a III-a ANGLE

4.2. Diagnosticul şi metodele de analiză în malocluziile clasa aIII-a ANGLE4.2.1. Etapele de diagnostic4.2.2. Posibilităţi de diagnostic în malocluziile clasa a III-a ANGLE

CAPITOLUL 5. TRATAMENTUL ANOMALIILOR DE CLASAA III-A ANGLE

5.1. Factori în alegerea unui tratament ortodontic

5.2. Modificarea creşterii5.2.1. Deficienţa vertical-orizontală a maxilarului5.2.2. Excesul mandibular

3

5.3. Predicţia de creştere şi vizualizarea obiectivelor de tratament

5.4. Estimarea răspunsului la tratament

CAPITOLUL 6. EPIDEMIOLOGIA ANOMALIILOR DECLASA A III-A ANGLE

6.1. Scopul

6.2. Obiective

6.3. Material şi metodă6.4. Rezultate şi discuţii

6.5. Concluzii

CAPITOLUL 7. ETIOPATOGENIA, DIAGNOSTICUL ŞIMANIFESTĂRILE CLINICE ALE ANOMALIILOR DECLASA A III-A ANGLE

7.1. Scopul lucrării

7.2. Obiectivele propuse7.2.1. Cercetarea cauzelor generatoare de anomalii dento-maxilareclasa a III-a ANGLE7.2.2. Manifestările clinice şi diagnosticul fiecărei forme de anomaliidento-maxilare clasa a III-a ANGLE

7.3. Material şi metodă de lucru

7.4. Rezultate şi discuţii

7.5. Concluzii

4

CAPITOLUL 8. POSIBILITĂŢI ŞI LIMITE DE TRATAMENTÎN ANOMALIILE DENTO-MAXILARE CLASA A III-AANGLE

8.1. Scopul lucrării

8.2. Obiective propuse8.2.1. Dentiţia temporară8.2.2. Dentiţia mixtă8.2.3. Dentiţia permanentă8.2.4. Individualizarea tratamentului în anomaliile de clasa a III-aANGLE8.2.5. Contenţia în anomaliile de clasa a III-a ANGLE

8.3. Material şi metode de lucru

8.4. ConcluziiCAPITOLUL 9. REZULTATE ŞI DISCUŢII GENERALE

CAPITOLUL 10. CONCLUZII FINALE ŞI DIRECŢIIPRACTICE DE APLICARE A CONCLUZIILOR DEDUSEDIN STUDIU

10.1. Concluzii finale

10.2. Direcţii practice de aplicare a concluziilor deduse din studiu

BIBLIOGRAFIE

5

INTRODUCERE

Noţiunile privind formarea, creşterea şi dezvoltarea aparatuluidento-maxilar sunt necesare fiecărui medic dentist pentru înţelegereamodificărilor observate, a diferenţierii variaţiilor normale de celeanormale sau a proceselor patologice.

Anomaliile dento-maxilare în plan sagital constituie uneledintre formele cele mai frecvente ale deformaţiilor craniului visceral,încadrate sub variate denumiri: disgnaţii, dismorfoze, dizarmonii. Defapt, ele sunt datorate unor tulburări în armonia de dezvoltare întremaxilar şi mandibulă, fie prin excesul, fie prin deficitul de creştere auneia dintre aceste entităţi scheletice, ducând la disproporţiidimensionale între maxilar şi mandibulă. În cadrul anomaliilor declasa a III-a, prognaţia mandibulară ocupă un loc important, cu ofrecvenţă de 3% la o examinare generală a subiecţilor şi 25% încadrul grupei de subiecţi cu diferite forme de anomalii dento-maxilare.

Există o complexitate de factori etiologici: generali (genetici,endocrini, dismetabolici) şi loco-regionali ca: activitateafuncţională(disfuncţii), starea de integritate a arcadelor alveolo-dentare, tulburările de erupţie dentară, care prin prezenţa lorcumulativă determină tulburări de creştere dimensionale, direcţionaleşi de ritm. Anomaliile de clasa a III-a se caracterizează printr-odezvoltare exagerată a mandibulei comparativ cu maxilarul superiorşi modificări de ocluzie: clasa a III-a molară şi ocluzia inversăfrontală. Pe lângă tulburările faciale, endoorale, de ocluzie, întâlnimtulburări funcţionale şi de estetică facială.

Diagnosticul unor anomalii dento-maxilare sagitale, în acestcaz, devine un tablou sinoptic de simptome ce prezintă toatetulburările de dezvoltare ale craniului în cele trei direcţii alespaţiului. De aceea, datele examenelor complementare, în specialteleradiografia de profil, deţin elementele necesare unui diagnosticcorect.

În elaborarea diagnosticului şi a planului de tratament,medicul ortodont trebuie:

- să recunoască variatele caracteristici ale malocluziei;

6

- să definească natura problemei, incluzând dacă esteposibil etiologia malocluziei;

- să descrie o strategie de tratament bazată pe nevoilespecifice şi dorinţele individuale.

Tratamentul malocluziilor sagitale trebuie să fie efectuat înetape, folosind variate şi complexe metode medicale generale,funcţionale, biomecanice ortodontice şi chirurgicale. Pentru catratamentul să fie cât mai eficace, este bine ca medicul ortodont săcunoască limitele de acţiune ale fiecărei metode terapeutice amintite,să cunoască efectul asocierii sau ordinea în care ele intră mai bine înacţiune în funcţie de vârstă şi sex.

Orice tratament în malocluziile clasa a III-a se finalizează cuo perioadă de contenţie de lungă durată de cele mai multe ori, până laîncheierea proceselor de creştere în scopul evitării apariţieirecidivelor.

7

PARTEA GENERALĂCAP. 1 CREŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA APARATULUI

DENTO-MAXILAR

1.1. DEZVOLTAREA ELEMENTELOR CRANIO-FACIALE

Formarea şi modelarea scheletului facial reprezintă rezultatulunor multiplicări celulare din centrele osteogenetice de creştereencondrale sau desmale, urmate de metaplazii osoase la periferiaacestor centre şi de o permanentă modelare a reliefului şi astructurilor osoase determinate de permanente procese de apoziţie şiresorbţie osoasă.

1.1.1. DEZVOLTAREA BAZEI CRANIULUI

Dezvoltarea normală a bazei craniului favorizează formareacutiei craniene şi a unor cavităţi nazo-faringiene, ce asigură funcţiade reglare nervoasă normală şi condiţiile unei respiraţii şi alimentaţiiadecvate.

1.1.2. CREŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA COMPLEXULUINAZO-MAXILAR

Complexul nazo-maxilar este format din: piramida nazală,oasele maxilare, vomerul, oasele zigomatice, palatinale, aripile marisfenoidale, lacrimalul, lamele laterale etmoidale şi cornetul inferior,care alcătuiesc un complex osos fixat la baza craniului prin suturi.Complexul nazo-maxilar ocupă etajul inferior al feţei, protejândprincipalele organe senzoriale: optic, olfactiv, auditiv şi în parte pecel gustativ. Acest complex formează suportul arcadelor alveolo-dentare. Pe complexul maxilar se inseră musculatura mimicii, ce dăexpresivitate gândurilor şi sentimentelor umane.

În ansamblu, complexul nazo-maxilar se dezvoltă în jos şiînainte prin activitatea corelată a sistemului sutural perimaxilar asistemului coronar, cranio-facial şi incisivo-maxilar, obliterat parţialla naştere (Björk)7.

8

1.1.3. CREŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA MANDIBULEI

Corpul mandibulei are o dezvoltare encondrală, dispunând depatru cartilaje de creştere pentru fiecare hemiarcadă. La opt luni deviaţă intrauterină se osifică cartilajele coronoidian şi angular; formaşi dimensiunea acestor apofize vor fi condiţionate ulterior de forţelede tracţiune ale muşchilor masticatori, care vor acţiona asupraperiostului din zonă, ca un centru osteogenetic. Cartilajul epifizar ceuneşte oblic gâtul condilului cu ramura ascendentă contribuie ladezvoltarea predominant verticală a gâtului condilului şi a ramuriiascendente a mandibulei. Acest cartilaj este stimulat funcţional depresiunile exercitate de muşchii ridicători ai mandibulei în timpulmasticaţiei.

Mandibula, cel mai mobil os cranio-facial, are o importanţădeosebită deoarece este implicată în funcţii vitale ca: masticaţia,menţinerea căilor aeriene, fonaţia şi mimica facială.

Tipurile, mecanismele şi sediile de creştere mandibulară suntcomplicate şi mult disputate.

1.1.4. DEZVOLTAREA ARTICULAŢIEI TEMPORO-MANDIBULARE

Studiile de dezvoltare ale ocluziei arată că aceasta şiarticulaţia sunt în interrelaţie cu întreaga morfologie cranio-facială întimpul creşterii. S-au observat modificări adaptative şicompensatorii, care contribuie la stabilirea unei funcţii ocluzalenormale, susţinând creşterea articulară normală şi funcţiilefiziologice.

Efectul rezultat în urma deplasărilor, creşterii şi remodelăriipare a se manifesta pe o direcţie antero-posterioară, indiferent demodificările locale care au loc pe direcţii diferite. Modificărilescheletale rezultă în urma remodelării locale permanente, careproduce modificări diferenţiate ca volum şi formă.

1.1.5. DEZVOLTAREA OCLUZIEI DENTAREÎn evoluţia ontogenetică se disting trei faze de dezvoltare a

arcadelor alveolo-dentare:

9

- etapa de formare a arcadelor temporare, de la naştere la 2ani şijumătate;

- etapa de pregătire şi formare a arcadelor dinţilor permanenţi, dela 2 ani şi jumătate la 6 ani;

- etapa formării şi maturizării arcadelor dinţilor permanenţi, de la 6ani la 25 de ani.

1.1.6. DEZVOLTAREA DE ANSAMBLU A COMPLEXULUICRANIO-MAXILO-FACIAL

După Hunter şi Enlow39, conceptul echivalenţei creşterii esteun important principiu necesar pentru înţelegerea creşterii dezvoltăriimasivului facial. Există o interrelaţie între dezvoltarea unei părţi acraniului şi fiecare zonă a masivului facial. Toate mişcările pieselorosoase sunt coordonate unele în raport cu altele.

1.2. FACTORII DETERMINANŢI AI CREŞTERII ŞIDEZVOLTĂRII CRANIO-FACIALE

1.2.1. FACTORII INTRINSECI AI CREŞTERII

Sub acest calificativ sunt cuprinşi factorii care au originea înorganismul însuşi şi care pot să fie sau nu sub influenţa mediuluiextern.

Morfogeneza cranio-facială este influenţată de următoriifactori:- factori genetici intrinseci;- factori generali şi locali epigenetici;- factori generali şi locali ai mediului de vecinătate.

1.2.2. FACTORII EXTRINSECI AI CREŞTERII

Factorii nutriţionali

Dieta constituie pentru un copil o adevărată medicaţie caretrebuie administrată sub o formă adecvată şi în cantitate variabilă.Aportul adecvat al acestor alimente sub aspecte calitativ, cantitativ şi

10

al modului de preparare constituie „dieta raţională” care asigură odezvoltare armonioasă.

Factorii socio-economici

Dezvoltarea staturo-ponderală este statistic legată decondiţiile socio-economice. Anumite efecte legate de mediu se potperpetua de la o generaţie la alta, ca o rezultantă a forţelor genetice şide mediu, într-un grup uman stabil.

Factorii psiho-afectivi

Aceşti factori intervin în cazurile de carenţe grave (privare deafecţiune părintească sau de substitutul său) unde efectul acestorcondiţii pare a fi favorizat de o insuficientă secreţie de hormoni decreştere (nanism psiho-social).

1.2.3. FACTORII FUNCŢIONALI ÎN CREŞTEREA ŞIDEZVOLTAREA APARATULUI DENTO-MAXILAR

Morfogeneza este rezultatul combinaţiei factorilor genetici şide vecinătate, reprezentaţi prin activitatea musculară, atât în repauscât şi în activitate.

Comportamentul ţesutului osos depinde de procesele ce sedesfăşoară în vecinătatea lui imediată. El este sensibil la variaţiile derepartiţie a eforturilor mecanice la care este supus. Când joculacţiunilor musculare asigură desfăşurarea nealterată a tuturorfuncţiilor la care participă aparatul dento-maxilar şi când acestefuncţii la rândul lor solicită jocul muscular, se vorbeşte de funcţiinormale.

1.3. ROTAŢIILE FACIALE DE CREŞTERE

Studii cefalometrice în serie, care folosesc înregistrarea bazeicraniului, arată că în mod normal mandibula este condusă de cătrebaza craniului într-o direcţie antero-inferioară. Astfel corpulmandibulei este dispus la distanţă de partea posterioară a bazei

11

craniului şi creşterea înălţimii anterioare a feţei este mult mai maredecât posterior, iar mandibula uneori pare că se „roteşte” posterior(Moyers)82. O parte semnificativă a înălţimii anterioare excesive estedată de înălţimea anterioară a mandibulei. Invers, atunci cândînălţimea posterioară a feţei este mult mai mare, apare tendinţa spreocluzie adâncă, iar mandibula pare a se „roti” anterior.

1.3.1. ROTAŢIILE DE CREŞTERE MANDIBULARĂ

Björk7 şi colaboratorii au studiat aşa numitele „rotaţii decreştere mandibulară” prin folosirea implanturilor metalice sau altemetode. Björk7 a realizat o demarcaţie clară între ceea ce numeşte el„rotaţia matriceală” şi „rotaţie intramatriceală” (Moyers)82. „Rotaţiamatriceală”, cel mai des are forma unei mişcări de pendulare, cupunctul de rotaţie la nivelul condilului. „Rotaţia intramatriceală”reprezintă rotaţia corpului mandibulei, adică a jumătăţii inferioare amatricei şi nu la nivelul condilului.

1.3.2. ROTAŢIILE DE CREŞTERE LA NIVELULMAXILARULUI SUPERIOR

Björk7 a studiat dinamica creşterii maxilarului superior tot cuajutorul implantelor, inserând cel puţin 3 implanturi.

A putut verifica: Creşterea inegală la sutura mediană; are loc o hemirotaţie

transversală cu partea posterioară spre lateral a fiecăruiadintre cele două hemimaxilare.

Creşterea în lungime a maxilarului se face la nivelul suturiimaxilo-palatine şi prin apoziţie periostală retrotuberozitară,la care se asociază o deplasare oblică a osului.

Creşterea în înălţime se face:- la nivelul suturilor peri-maxilare (fronto-

maxilară, maxilo-zigomatică, pterigo-palatină);

- apoziţie de os alveolar;

12

- efectul de deplasare produs de apoziţia osoasăla nivelul marginii orbitare superioare şiresorbţia marginii orbitare inferioare;

- resorbţie la nivelul planşeului foselor nazale şiapoziţie la nivelul palatului osos;

- apoziţie externă;- aportul vertical al suturii mediane.

1.3.3. ROTAŢIILE FACIALE TOTALE

Dacă se iau în consideraţie numai rotaţiile de creştere, se potdeosebi după Lavergne şi Gasson65, patru combinaţii posibile:- maxilarul şi mandibula prezintă rotaţie anterioară de creştere;- maxilarul face o rotaţie anterioară şi mandibula o rotaţie

posterioară;- maxilarul face o rotaţie posterioară şi mandibula o rotaţie

anterioară;- ambele maxilare fac o rotaţie de creştere posterioară.

1.4. TEORIILE ASUPRA CREŞTERII FACIALE

Există preocupări pentru elaborarea unor concepte generalecu ajutorul cărora să se poată opera pentru a descifra complexitateatendinţelor de creştere, în scopul elaborării previziunii individuale decreştere, la subiecţii normali şi la cei cu anomalii dento-maxilare.Diferite teorii au fost avansate pentru a explica aceste procese decreştere.

CAP. 2 ROLUL FUNCŢIILOR, PARAFUNCŢIILOR ŞIDISFUNCŢIILOR ÎN DEZVOLTAREA APARATULUI

DENTO-MAXILAR

Tulburările neurologice şi endocrine, de metabolism, nutriţie,alimentaţie iraţională şi artificială, funcţiile viciate (respiraţia orală,deglutiţia infantilă, fonaţia defectuoasă) practicarea obiceiurilorvicioase (sugerea degetelor, a limbii, obrazului, a obiectelor),

13

bruxismul, acţionând asupra unui organism labil (elastopat), vorinfluenţa în sens anormal morfologia aparatului dento-maxilar,determinând ceea ce noi ortodonţii definim cu titlu generic„anomaliile dento-maxilare”.

Toate aceste funcţii (normale sau patologice) se fac graţieacţiunii sistemului muscular atât de bine organizat (simetric sauasimetric, sinergic sau antagonist) dirijând creşterea, dezvoltarea şimodelarea acestui aparat dento-maxilar (dinţii, rapoarteleinterdentare şi interarcadice, oasele şi mai puţin musculatura).

Cu excepţia anomaliilor dento-maxilare de cauză genetică,restul anomaliilor iniţial sunt funcţionale (determinate decomportamente musculare anormale prin vicierea funcţiilor saupracticarea obiceiurilor vicioase). Modificările morfologice aleaparatului dento-maxilar se instalează secundar, în timp.

Influenţa sistemului muscular asupra oaselor este cunoscutăîncă din secolul trecut. Roux (citat de Boboc)10 a emis legea: „Formadecurge din funcţie, iar forma şi structura se datoresc funcţiei”.

2.1. FUNCŢIILE NORMALE ALE APARATULUI DENTO-MAXILAR

Sunt reprezentate de:- funcţia masticatorie;- funcţia respiratorie normală;- funcţia de deglutiţie;- funcţia fonaţiei;- mimica.

2.2. FUNCŢIILE PATOLOGICE (VICIATE)

Bassigni4 împarte funcţiile patologice ale aparatului dento-maxilar în 2 mari grupe:

- grupa disfuncţiilor: masticaţia leneşă (implicit alimentaţiaartificială a nou născutului), respiraţia orală, deglutiţiainfantilă, fonaţia defectuoasă;

- grupa parafuncţiilor: sugerea degetelor, a lenjeriei, adiverselor obiecte, ticurile şi bruxismul.

14

CAP. 3 ETIOPATOGENIA ŞI TIPURILE DE ANOMALIICLASA A III-A ANGLE

În cadrul anomaliilor dento-maxilare de clasa a III-a Angle,prognaţia mandibulară ocupă un loc important, cu o frecvenţă de 3%,la o examinare generală a subiecţilor şi 25% în cadrul grupei desubiecţi cu diferite forme de anomalii dento-maxilare.

Există o complexitate de factori etiologici:- generali (genetici, endocrini, dismetabolici);- loco-regionali:

o activitatea funcţională viciată, patologică(parafuncţii, disfuncţii);:

o starea de integritate a arcadelor alveolo-dentare;o tulburările de erupţie dentară.

Aceşti factori, prin prezenţa lor cumulativă determinătulburări de creştere dimensionale, direcţionale şi de ritm.

În final, prognaţia mandibulară se caracterizează printr-odezvoltare exagerată a mandibulei comparativ cu maxilarul superior,modificări de ocluzie, clasa a III-a molară şi ocluzie inversă frontală.

Pe lângă tulburările faciale, endo-orale şi de ocluzie întâlnimşi tulburări funcţionale şi de estetică facială.

Tulburările funcţionale se referă la hipertonia sau hipotoniauneia din cele 4 grupe musculare antagoniste, la succesiuneamişcărilor ce se execută pentru a realiza respiraţia, deglutiţia,masticaţia, fonaţia sau expresivitatea feţei şi prin forma obiceiuluivicios. Reţinem însă etiologia complexă în cadrul prognaţieimandibulare anatomice.

CAP. 4 ROLUL EXAMENELOR COMPLEMENTARE ÎNDIAGNOSTICUL ANOMALIILOR CLASA A III-A ANGLE

Examenele complementare clinice şi paraclinice au oimportanţă deosebită în:

- stabilirea unui diagnostic corect al anomaliilor dento-maxilare şi chiar de sugestie a etiopatogeniei acestora;

15

- alegerea metodei de tratament.Teleradiografia reprezintă:- o metodă de studiu a diferitelor componente (dure şi moi)

ale aparatului dento-maxilar;- o metodă ştiinţifică de evaluare a diferitelor dimensiuni

ale componentelor aparatului dento-maxilar cu erori de0,5mm.;

- o metodă de maximă acurateţe în ceea ce priveştepreviziunea de creştere facială până la maturitate;

- o metodă de studiu a ocluziei;- o metodă de studiu a esteticii faciale, permiţând stabilirea

unor obiective precise ale armoniei faciale în cursultratamentului ortodontic;

- un important document didactic şi medico-legal.Rezultatele examenelor complementare se regăsesc în

diagnosticul morfologic, funcţional, etiologic, pozitiv şi diferenţial alanomaliei.

Existenţa a cel puţin 243 de forme clinice de anomalii clasa aIII-a Angle (Ellis şi McNamara)38 presupune o cunoaştereaprofundată a simptomatologiei şi o interpretare corectă aexamenelor complementare.

CAP. 5 TRATAMENTUL ANOMALIILOR DE CLASA A III-AANGLE

5.1. FACTORI ÎN ALEGEREA UNUI TRATAMENTORTODONTIC

Înaintea planificării tratamentului ortodontic trebuie luaţi înconsiderare următorii factori:

- părerea pacientului referitoare la ocluzia sa şi la aspectulsău facial;

- severitatea tiparului scheletal, atât antero-posterior cât şivertical, acesta fiind un determinant major aldificultăţilor şi prognosticului tratamentului ortodontic;

- tiparul aşteptat de creştere în viitor, atât antero-posteriorcât şi vertical.

16

5.2. MODIFICAREA CREŞTERII

Tratamentul reuşit cu modificarea creşterii este posibil numaila pacienţii care au o cantitate semnificativă de potenţial de creştererestant. Modificarea creşterii trebuie efectuată înainte sau în timpulpuseului de creştere pubertar, înainte de stabilirea dentaţieipermanente.

5.3. PREDICŢIA DE CREŞTERE ŞI VIZUALIZAREAOBIECTIVELOR DE TRATAMENT

Poziţionarea incisivilor dorită la sfârşitul tratamentului poatefi exprimată cefalometric, în cadrul analizei STEINER, în funcţie devaloarea unghiului ANB, indicând astfel poziţia necesară a incisivilorpentru a produce orice grad de camuflaj pentru discrepanţa maxilară.Ca obiectiv de tratament cefalometric este necesar să precizămcantitatea de schimbare care se va produce prin creştere şi impactuladiţional al oricărui tratament de modificare a creşterii.

5.4. ESTIMAREA RĂSPUNSULUI LA TRATAMENT

Ortodontul trebuie să-şi accepte limitele în relaţia scheletalăşi să se concentreze asupra ocluziei dentare, iar corectarea se obţineprin aplicarea extracţiei dentare şi deplasările dentare cu ajutorulaparatelor ortodontice. Repoziţionarea dentiţiei va avea un efectfavorabil asupra esteticii faciale.

Tratamentul ortodontic trebuie să fie complex şi complet şi săsurprindă dacă este posibil puseele de creştere osoasă (înaintea sau întimpul acestora) astfel:

- 7-8 ani, perioada prepubertară;- 8-9 ani la fete şi 9-10 ani la băieţi, perioada pubertară;

corelate cu dezvoltarea somatică.Tratamentul ortodontic va continua şi după finalizarea

puseelor de creştere şi chiar mai târziu până la adolescenţă. Pentruprevenirea recidivei se va avea în vedere o contenţie activă.

17

PARTEA PERSONALĂCAP. 6 EPIDEMIOLOGIA ANOMALIILOR DE CLASA A III-

A ANGLE

6.1. SCOPUL

Scopul temei de cercetare este stabilirea prevalenţeianomaliilor dento-maxilare clasa a III-a Angle într-un eşantion (lot)de populaţie infantilă.

6.2. OBIECTIVE

- studiul prevalenţei anomaliilor dento-maxilare într-uneşantion de populaţie din oraşul Craiova şi zonele ruralelimitrofe;

- evaluarea malocluziei clasa a III-a Angle în populaţie şiîn cadrul copiilor cu anomalii dento-maxilare;

- stabilirea prevalenţei anomaliilor dento-maxilare clasa aIII-a Angle în raport cu:II. mediul de viaţă (de provenienţă: urban şi rural);II. sexul;II. tipul de dentiţie (mixtă şi permanentă);II. tipuri de anomalii dento-maxilare clasa a III-a Angle

(I şi II).Anomaliile dento-maxilare, din ce în ce mai frecvente, cu o

variabilitate extinsă de forme clinice şi aspecte etiopatogenice, cuimpact mărit psihic de integrare personală în societate, reprezintădeja o problemă de sănătate publică.

Prevalenţa anomaliilor dento-maxilare variază în funcţie depopulaţia studiată, de grupe de vârstă, sex, mediu geografic, factoriisocio-economici şi temporali.

Studii epidemiologice antedate efectuate în România relevăacelaşi aspect de creştere a prevalenţei anomaliilor dento-maxilare,după cum urmează: Shapira 41,9%, Câmpeanu 46,7%, Cocârlă 50-60%, Firu şi Rusu 75%, Dorobăţ 38,6-76,9% la copii cu dentiţietemporară şi 73,6% în dentiţia permanentă.

18

Un studiu recent (Dorobăţ)107, efectuat la copii cu vârstaşcolară de 7 ani relevă un procentaj al anomaliilor dento-maxilare de71,6%. Repartizat pe tipuri de anomalii dento-maxilare, proporţiaeste de:

- 44,7% clasa I Angle;- 24,6% clasa a II-a Angle;- 2,3% clasa a III-a Angle, din care cea mai mare parte

este reprezentată de anomaliile dento-maxilare clasaIII/2 Angle.

Analizând studiile epidemiologice de mai sus observăm otendinţă de creştere a frecvenţei acestora şi a variabilităţii formelorclinice.

Frecvenţa anomaliilor dento-maxilare este mult mai mare înmediul urban (45%) faţă de mediul rural (20-30%).

6.3. MATERIAL ŞI METODĂ

Am efectuat un studiu epidemiologic pe un lot de copii (1327de elevi) cu vârste cuprinse între 6 şi 14 ani (băieţi şi fete) dinCraiova şi zonele rurale limitrofe oraşului. Acest studiu a urmărit adepista prevalenţa anomaliilor dento-maxilare clasa a III-a Angle.

Grupa 6-12 ani

Grupa 12-14 aniTotal % Mediul

UrbanMediulRural M F M F

833 494Elevi 1327 - 1033 294 399 434 214 280

III/1 3 0,22% 3 0 2 1 0 0

III/2 14 1,06% 9 5 6 5 1 2

Totalclasa aIII-a

Angle

17 1,28% 12 5 8 6 1 2

Fig. 19 – Rezultatele studiului efectuat în judeţul Dolj în anul 2008.

19

Din totalul de 1327 de elevi studiaţi, 1033 de elevi provin dinmediul urban iar 294 din mediul rural.

În urma examinărilor s-au depistat 17 copii cu anomalii clasaa III-a Angle (1,28%).

fără anomaliiclasa a III-aAngle 1310

98,72%

anomalii clasaa III-a Angle

171,28%

anomalii clasa aIII-a Angle

fără anomalii clasaa III-a Angle

Fig. 21 – Statistica anomaliilor clasa a III-a Angle.

Din cele 17 cazuri de anomalii clasa a III-a Angle, repartiţiaprocentuală pe mediul urban şi rural este de: 1,16% în mediul urbandin totalul de 1033 de copii (fig. 22) şi 1,7% în mediul rural dintotalul de 294 de copii (fig. 23).

20


121,16%

urban fărăanomalii clasa a

III-a Angle1021

98,84%


urban fărăanomalii clasa aIII-a Angle

Fig. 22 – Statistica anomaliilor clasa a III-a Angle în mediul urban.


51,70%

rural fărăanomalii clasa a

III-a Angle289

98,30%

anomaliiclasa a III-aAngle

rural fărăanomaliiclasa a III-aAngle

Fig. 23 – Statistica anomaliilor clasa a III-a Angle în mediul rural.

21

Aprofundând acest studiu, s-a constatat existenţa unei maridiversităţi de forme clinice. În mediul urban s-au depistat 12 cazuride anomalii dento-maxilare clasa a III-a Angle, dintre care 3 cazuricu anomalii clasa a III-a Angle subdiviziunea 1 (0,29%) şi 9 cazuricu anomalii clasa a III-a Angle subdiviziunea 2 (0,87%) (fig. 24).

fără anomaliiclasa a III-a

Angle1021

98,84%

anomalii III/13

0,29%

anomalii III/29

0,87%anomalii III/1

anomalii III/2

fără anomaliiclasa a III-aAngle

Fig. 24 – Statistica anomaliilor clasa a III-a Angle pe subdiviziuni înmediul urban.

În mediul rural s-au depistat 5 cazuri cu anomalii dento-maxilare clasa a III-a Angle subdiviziunea 2 (1,7%) (fig. 25).

22


Angle289

98,30%

anomalii III/10

0,00%

anomalii III/25

1,70% anomalii III/1

anomalii III/2


Fig. 25 – Statistica anomaliilor clasa a III-a Angle pe subdiviziuni înmediul rural.

Mai mult, studiind prevalenţa formelor clinice (clasele III/1 şiIII/2 Angle) pe sex am constatat că:

- din totalul de 613 băieţi, 2 cazuri (0,33%) prezintăanomalii dento-maxilare clasa III/1 Angle şi 7 cazuri(1,14%) prezintă anomalii dento-maxilare clasa III/2Angle (fig. 26);

- din totalul de 714 fete, 1 caz (0,14%) prezintă anomaliedento-maxilare clasa III/1 Angle şi 7 cazuri (0,98%)anomalii clasa III/2 Angle (fig. 27).

23


Angle604

98,53%

anomalii III/12

0,33%

anomalii III/27

1,14% anomalii III/1

anomalii III/2


Fig. 26 – Statistica anomaliilor clasa a III-a Angle la băieţi.

anomalii III/27

0,98%

anomalii III/11

0,14%


Angle706

98,88%

anomalii III/1

anomalii III/2


Fig. 27 – Statistica anomaliilor clasa a III-a Angle la fete.

Concluzionând, din totalul de 17 cazuri clinice de anomaliidento-maxilare clasa a III-a Angle (prevalenţă de 1,28%), 3 cazuri auprezentat anomalii dento-maxilare clasa a III-a Angle subdiviziunea

24

1 (0,22%), iar 14 cazuri au prezentat anomalii dento-maxilare clasa aIII-a Angle subdiviziunea 2 (1,06%).

De asemenea am divizat întregul lot de copii examinaţi îndouă grupe de vârstă: 6-12 ani (dentiţie mixtă) şi 12-14 ani (dentiţiepermanentă). Am urmărit:

- numărul total de cazuri cu anomalii dento-maxilareclasa a III-a Angle;

- repartiţia acestora pe sex;- prevalenţa anomaliilor clasa a III-a Angle – formele

clinice (1 şi 2).

6.4. REZULTATE ŞI DISCUŢII

Lotul studiat a fost format din 1327 de elevi dintre care 1033de elevi provin din mediul urban şi 294 de elevi din mediul rural;repartizaţi pe sex, 613 băieţi şi 714 fete (fig.19).

În ceea ce priveşte frecvenţa anomaliilor dento-maxilare clasaa III-a Angle, rezultatele au fost următoarele:

- la un total de 1327 elevi (urban şi rural) s-au depistat laexaminarea ortodontică 17 elevi (1,28%) cu anomaliidento-maxilare clasa a III-a Angle, dintre care:

o 3 cazuri (0,22%) cu anomalii dento-maxilareclasa III/1 Angle (toate în mediul urban);

o 14 cazuri (1,06%) cu anomalii dento-maxilareclasa III/2 Angle (9 cazuri în mediul urban şi 5cazuri în mediul rural).

- repartizaţi pe tipuri de dentiţie (mixtă şi permanentă), pesex, prevalenţa anomaliilor dento-maxilare clasa a III-aAngle şi respectiv pe tipuri de anomalii dento-maxilareclasa a III-a Angle (1 sau 2), rezultatele arată astfel:

o în dentiţia mixtă (grupa de vârstă 6-12 ani, 833de elevi) 14 cazuri (1,68%) cu anomalii dento-maxilare clasa a III-a Angle:

la băieţi 8 cazuri din care 2 cazuri cuanomalii clasa III/1 Angle şi 6 cazuricu anomalii clasa III/2 Angle;

25

la fete 6 cazuri din care 1 caz cuanomalie clasa III/1 Angle şi 5 cazuricu anomalii clasa III/2 Angle.

o în dentiţia permanentă (grupa de vârstă maimare de 12 ani, 494 de elevi) 3 cazuri (0,6%) cuanomalii dento-maxilare clasa a III-a Angle:

la băieţi 1 caz cu anomalie clasa III/2Angle şi nici un caz cu anomalii clasaIII/1 Angle;

la fete 2 cazuri cu anomalii clasa III/2Angle şi nici un caz cu anomalii clasaIII/1 Angle.

Comparând valoarea de 1,28% a prevalenţei anomaliilordento-maxilare clasa a III-a Angle calculată şi determinată la lotul decopii studiaţi cu datele (valorile) altor autori, pot preciza următoarele:

- acest parametru se apropie de valoarea de 2,3%(menţionat de Prof. Dr. Valentina Dorobăţ) 107 la nivelnaţional;

- se înscrie în procentajul de 1% publicat de R. Emrich, A.Brodie, I. R. Blayney;

- frecvenţa acestei anomalii dento-maxilare este mai micăla noi în comparaţie cu ţările din Asia (Japonia 3-5%,China 1,75%), explicaţia probabil constând în faptul căanomaliile în plan sagital reprezintă o particularitateconstituţională, rasială, de cultură şi de statică.

6.5. CONCLUZII

În concluzie, putem specifica următoarele:- frecvenţa anomaliilor dento-maxilare clasa a III-a Angle

este puţin mai mare la copiii care provin din mediulurban, ponderea fiind a anomaliilor dento-maxilare clasaIII/2 Angle. Această anomalie este probabil determinatăde sindromul de pierdere precoce a dinţilor temporari, deasemenea de alimentaţia artificială a nou născutului saude natura funcţională;

26

- raportul dintre anomaliile dento-maxilare clasa III/1Angle şi cel al anomaliilor dento-maxilare clasa III/2Angle este de 1/4,67 cazuri, deci predomină anomaliiledento-maxilare de clasa III/2 Angle cu multitudinea deforme clinice;

- grupa de vârstă cu dentiţie mixtă prezintă cel mai mareprocent de anomalii clasa a III-a Angle, explicat prinmultiplele transformări de contacte ocluzale interarcadicetranzitorii şi de asemenea de practicarea funcţiilor viciate(parafuncţiile şi disfuncţiile specifice acestei perioade devârstă) când se produc cele mai mari dezechilibre morfo-funcţionale la nivelul complexului dento-maxilo-cranian;

- în interpretarea acestui studiu s-a avut în vedere în primulrând, şi cel mai important, parametrul biologic al ocluzieidentare (clasificarea Angle) care reflectă în perioadadezvoltării extremităţii cefalice dezechilibrele morfo-funcţionale;

- în condiţiile actuale şi viitoare prevalenţa anomaliilordento-maxilare este în creştere, ceea ce ne îndreptăţeşte aafirma că acestea reprezintă apanajul civilizaţiei moderne;

- exogamia mondială (încrucişările de rase umane, de tipuriconstituţionale variate), procesele mondiale deindustrializare, civilizaţia au contribuit la creştereafactorilor de risc în producerea anomaliilor dento-maxilare;

- cunoaşterea tiparelor de creştere ale populaţiei,previziunile de dezvoltare ale populaţiei, implementareaprogramelor preventive reprezintă sarcini de studiu şi deaplicaţii practice ale ortodonţiei.

27

CAP. 7 ETIOPATOGENIA, DIAGNOSTICUL ŞIMANIFESTĂRILE CLINICE ALE ANOMALIILOR DENTO-

MAXILARE CLASA A III-A ANGLE

7.1 SCOPUL LUCRĂRII

În vederea elaborării corecte a diagnosticului de anomaliedento-maxilară clasa a III-a Angle, din care vor decurge metoda şimijlocul de tratament este fundamental să cunoaştem cauza,mecanismul de producere a anomaliei dento-maxilare şi modul ei deexprimare clinică.

7.2. OBIECTIVELE PROPUSE

7.2.1. CERCETAREA CAUZELOR GENERATOARE DEANOMALII DENTO-MAXILARE CLASA A III-A ANGLE

Etiopatogenia diverselor forme clinice de anomalii dento-maxilare în plan sagital este poligenică şi complexă, acţiuneafactorilor generali şi loco-regionali se asociează şi acţioneazăcumulativ. Rezultatul acţiunilor este de fapt o dereglare de creşteredimensională (în exces sau în minus), de direcţie, de ritm şineproporţională de la nivelul segmentelor constitutive ale aparatuluidento-maxilar. Astfel, prognaţia mandibulară adevărată prezintă odezvoltare exagerată a mandibulei comparativ cu maxilarul superior,modificări de ocluzie în cele trei planuri, dar în special în plan sagital(clasa a III-a molară) şi ocluzie inversă frontală la care se asocieazătulburări funcţionale şi de estetică facială.

7.2.2. MANIFESTĂRILE CLINICE ŞI DIAGNOSTICULFIECĂREI FORME DE ANOMALII DENTO-MAXILARE

CLASA A III-A ANGLE

Anomaliile dento-maxilare de clasa a III-a Angle (dupăLanglade)64 sunt tulburări sagitale ale rapoartelor:

- maxilo-mandibulare;- dento-maxilare.

28

Acestea se exprimă prin:- semne estetice:

o profil concav;o pro/retrodenţie superioară, sau ambele;

- semne scheletice:o cu sau fără, prin modificări de formă ale

maxilarelor în anomaliile grave;o de lungime sau de poziţie mandibulară coexistând

sau nu cu anomalie de poziţie maxilară;- semne dentare:

o cel mai adesea ocluzie inversă frontală;o rapoarte clasa a III-a molare şi canine.

Mandibula poate fi dezvoltată în exces (prognaţiamandibulară anatomică, adevărată) sau poate fi ghidată de raporturileocluzale anormale spre anterior (prognaţia mandibulară funcţională,prin deficit de dezvoltare a maxilarului superior, prin relaţii anormalecuspidiene, printr-o laxitate ligamentară şi intracapsulară la nivelulATM sau chiar prin modificări de ax a grupului incisiv inferior).

7.3. MATERIAL ŞI METODĂ DE LUCRU

Am constituit de-a lungul anilor de lucru la proiectul meu unlot de 10 pacienţi care au fost exploraţi în vederea diagnosticului pebaza examenelor clinice şi complementare.

Astfel, au rezultat următoarele forme clinice de anomaliidento-maxilare clasa a III-a Angle:

- Prognaţie mandibulară clasa III/1 Angle, 3 cazuri:o F.O. 268, T.B.;o F.O. 332, B.E.;o F.O. 222, B.L..

- Retrognaţie de maxilar superior, clasa III/2 Angle, 3cazuri:

o F.O. 1022, C.R.;o F.O. 1026, S.P.;o F.O. 1018, N.L..

- Retrognaţie de maxilar superior cu proalveolodenţiebimaxilară compensatorie, clasa III/2 Angle, 1 caz:

29

o F.O. 1070, C.S..- Retrognaţie mandibulară, clasa III/2 Angle, 1 caz:

o F.O. 1066, D.A.;- Proalveolodenţie inferioară cu ocluzie inversă frontală,

clasa III/2 Angle, 1 caz:o F.O. 1006, G.A..

- Proalveolodenţie bimaxilară cu ocluzie deschisă frontală,clasa III/2 Angle, 1 caz:

o F.O. 1076, F.G..

F.O. 268, T.B.

- Vârsta 14 ani;- Sex masculin;- Motivaţia:

o Tulburări ale esteticii faciale;o Tulburări funcţionale: de masticaţie, de deglutiţie

(deglutiţie infantilă), de fonaţie, de integraresocială;

- Dezvoltarea generală: tip hipersom, supraponderalraportat la vârstă;

- A.H.C.: părinţii, ambii (în special tatăl), prezintă aceeaşidezvoltare somatică şi de greutate;

- Examenul facial: relevă un facies simetric, cu etaj inferiormărit şi treapta labială inversată (Fig. 28, Fig. 29);

Fig. 28 – Fotografie faţă iniţială.

30

Fig. 29 – Fotografie profil dreapta iniţială.

- Dezvoltarea arcadelor alveolodentare: arcadaalveolodentară a maxilarului superior prezintă dentiţiepermanentă şi este subdezvoltată în planurile sagital şitransversal, cu înghesuiri dentare în zona frontală şiuşoară infraocluzie în zona incisivă. Arcada alveolarădentară mandibulară prezintă o bază alveolară foartedezvoltată dar cu o lingualizare a tuturor dinţilor şi uşoareînghesuiri dentare în zona frontală;

- Diagnostic de ocluzie: malocluzie mezializată inversămolară şi canină bilateral cu o uşoară inocluzie sagitalăinversă şi de asemenea uşoară ocluzie deschisă frontalăinterincisivă (Fig. 30, Fig. 31, Fig. 32);

Fig. 30 – Model iniţial faţă, în ocluzie.

31

Fig. 31 – Model iniţial profil dreapta, în ocluzie.

Fig. 32 – Model iniţial profil stânga, în ocluzie.

- Examenul oral constată:o Boltă ogivală cu adâncime medie;o Arcade alveolare abrupte şi bine reprezentate;o Torus palatal mare, palpabil în treimea medie şi

posterioară;o Limbă voluminoasă, hipertonică;o Impresiuni ale suprafeţelor linguale dentare pe

marginile linguale;o Interpunerea limbii în zona interincisivă (deglutiţie

infantilă);

32

o Tonus crescut al muşchilor circumorali (orbicularişi buccinatori);

- Ortopantomograma: se observă prezenţa mugurilormolarilor 3 şi rapoartele mezializate (Fig. 33);

Fig. 33 – Ortopantomograma iniţială.

- Analiza cefalometrică iniţială evidenţiază (Fig. 34, Fig.35):

o Rapoarte ocluzale mezializate;o Dezvoltare normală a bazei maxilarului superior,

unghiul SNA= 83º;o Uşoară dezvoltare a bazei mandibulare, unghiul

SNB= 88º, cu unghiul ANB= -5º, care exprimădecalajul intermaxilar în plan sagital (decimalocluzie clasa a III-a Angle);

o Unghiul FMA= 34º (+9º), tip hiperdivergent, decio creştere a masivului facial predominant în jos şiînainte şi un prognostic grav al dezvoltăriimasivului facial;

o Unghiul FMIA= 71º (+6º);o Unghiul IMPA= 76º (-14º), retrodenţie inferioară

ceea ce explică uşoara înghesuire dentară frontalămandibulară;

o Unghiul axI/plF= 120º;o Nsa – Nsp= 5,5 cm.;

33

o Go – Gn= 9cm.;

Fig. 34 – Teleradiografie iniţială.

Fig. 35 – Interpretare teleradiografie iniţială.

- Examenul neuro-endocrin: o uşoară hiperfuncţiehipofizară de lob anterior;

34

- Diagnostic morfologic: malocluzie clasa III/1 Angle cuocluzie deschisă frontală, ocluzie inversă laterală şiinocluzie sagitală inversă;

- Diagnostic etiologic: anomalie dento-maxilară clasa III/1Angle determinată probabil de acţiunea cumulată afactorilor:

o Generali: hiperfuncţia lobului anterior hipofizar cusecreţie mărită de hormon somatotrop;

o Loco-regionali: persistenţa deglutiţiei infantile şiobiceiul vicios de muşcare a mucoasei jugale şilabiale;

- Diagnostic funcţional: sunt afectate:o Funcţia de deglutiţie, prin persistenţa deglutiţiei

infantile;o Funcţia fonaţiei, prin pronunţarea consoanelor

siflante;o Funcţia masticatorie, de incizie a alimentelor

determinată de ocluzia deschisă interincisivă;o Funcţia estetică;o Funcţia de integrare socială în colectivitate.

F.O. 1018, N.L.

- Vârsta: 13 ani;- Sex: feminin;- Motivaţia:

o Tulburări ale esteticii faciale;o Tulburări funcţionale: de masticaţie, de fonaţie şi

de integrare socială;- A.H.C.: fără importanţă;- Dezvoltare generală: tip normosom, normoponderal;- Examenul facial relevă: facies aplatizat, profil uşor

concav, egalitatea etajelor feţei, retrocheilie superioarădeterminând inversarea treptei labiale, Gn normal situat(Fig. 72);

35

Fig. 72 – Fotografie profil dreapta iniţială.

- Dezvoltarea arcadelor alveolodentare: arcada alveolarăuşor redusă faţă de arcada coronară, disarmonie dento-alveolară cu uşoare înghesuiri dentare, ocluzie inversăfrontală şi ocluzie mezializată mult dreapta;

- Diagnostic de ocluzie: malocluzie mezializată marcatăbilateral la nivelul molarilor şi caninilor cu ocluzieinversă frontală şi uşoară supraacoperire inversă frontală(Fig. 73, Fig. 74, Fig. 75);

Fig. 73 – Model iniţial faţă, în ocluzie.

36

Fig. 74 – Model iniţial profil dreapta, în ocluzie.

Fig. 75 – Model iniţial profil stânga, în ocluzie.

- Examenul oral constată:o Boltă palatină adâncă;o Arcade alveolare bine reprezentate;o Torus palatin absent;

- Ortopantomograma relevă (Fig. 76):o Absenţa mugurilor molarilor 3;o Atrofie a limbusurilor alveolare mandibulare;o Coborârea inserţiilor epiteliale;

37

Fig. 76 – Ortopantomograma iniţială.

- Analiza cefalometrică iniţială evidenţiază (Fig. 77, Fig.78):o Unghiul SNA= 72º (-10º), retrognaţie maxilară

superioară;o Unghiul SNB= 81º mandibula normal dezvoltată;o Unghiul ANB= -9º, malocluzie clasa III/2 Angle;o Unghiul Go= 130º (+10º), creştere în jos mandibulară,

supraacoperirea inversă este mică;o Unghiul FMA=33º (+6º), creştere marcată spre înainte

şi în jos;o Unghiul FMIA= 57º (-8º);o Unghiul IMPA= 95º (+5º), prodenţie inferioară;o Unghiul I/i= 125º;o Unghiul i/N-B= 34º (+9º), prodenţie inferioară;o Unghiul plM/plN-S= 37º (+9º), creştere verticală

anterioară;o Unghiul Z tangent la buza inferioară;o Spna-Spnp/Gn-Go=5,1/8,1=0,63;o Nsa – Nsp= 5,1 cm.;o Go – Gn= 9,2 cm.;

38

Fig. 77 – teleradiografie iniţială.

Fig. 78 – Interpretare teleradiografie iniţială.

- Diagnostic morfologic: malocluzie clasa III/2 Angle curetrognaţie de maxilar superior;

39

- Diagnostic etiologic: anomalie dento-maxilară clasa III/2Angle determinată de:

o Hipertonicitatea muşchiului orbicular superior;o Factor congenital;

- Diagnostic funcţional: sunt afectate:o Funcţia de masticaţie;o Funcţia estetică;o Funcţia fonaţiei;o Funcţia de integrare socială în colectivitate;

7.4. REZULTATE ŞI DISCUŢII

Studiul a fost efectuat pe un lot de 10 pacienţi, diagnosticaţicu anomalii dento-maxilare în plan sagital, de ambele sexe, cu vârstacuprinsă între 11ani şi 23 de ani (Fig. 110).NrCrt

Nr.F.O.

Numeprenume,

Sex,Vârsta ani

Diagnostic deanomalie dento-maxilară în plan

sagital dupăAngle

Etiopatogenie

1 268 T.B.M14

Anomalie dento-maxilară clasaIII/1 Angle

Factor endocrin:hiperfuncţia lobuluianterior hipofizar;factori loco-regionali:deglutiţia infantilă,parafuncţia de muşcarea buzei superioare,macroglosia, tic depropulsie a mandibulei

2 332 B.E.F11


Factor endocrin:hipotiroidism; factoriloco-regionali:dormitul cu capul înhiperflexie, parafuncţiade muşcare a buzeisuperioare,macroglosia

40

3 222 B.L.F12


Factor endocrin:hipotiroidism; factorereditar: mama cuanomalie clasa III/1Angle; factori loco-regionali: parafuncţiede muşcare a buzeisuperioare,macroglosia şihipotonie musculară

4 1022 C.R.M11

Anomalie dento-maxilară clasaIII/2 Angle,retrognaţie demaxilar superiorcu ocluzie inversăfrontală

Factor ereditar: mamacu anomalieasemănătoare, tipfacial mongoloid;factor loco-regional:hipertonia muşchilororbiculari superiori

5 1026 S.P.M14


Factor ereditar: mamacu anomalieasemănătoare, tipfacial mongoloid;factor loco-regional:hipertonia muşchilororbiculari superiori

6 1018 N.L.F23


Factor ereditar: tipfacial mongoloid;factor loco-regional:hipertonia muşchilororbiculari superiori

7 1070 C.S.F23

Anomalie dento-maxilară clasaIII/2 Angle,retrognaţie demaxilar superiorcu

Factori loco-regionali:macroglosia, deglutiţiainfantilă, ocluziadeschisă

41

proalveolodenţiebimaxilarăcompensatorie

8 1066 D.A.M12

Anomalie dento-maxilară clasaIII/2 Angle,retrognaţiemandibulară

Factori loco-regionali:hipertonia muşchilororbiculari superiori şihipertonia muşchilorretropulsorimandibulari

9 1006 G.A.M12

Anomalie dento-maxilară clasaIII/2 Angle,proalveolodenţieinferioară cuocluzie inversăfrontală

Factori loco-regionali:hipertonia muşchilororbiculari superiori şiobiceiul vicios demuşcare a buzeisuperioare

10 1076 F.G.M21

Anomalie dento-maxilară clasaIII/2 Angle,proalveolodenţiebimaxilară cuocluzie deschisăfrontală

Factori loco-regionali:hipertonia muşchilororbiculari superiori şiinferiori, respiraţiaorală şi deglutiţiainfantilă

Fig. 110 – Tabel cu datele centralizate ale subiecţilor.

Din tabelul de mai sus observăm că vârsta medie a pacienţilorcare s-au adresat medicului specialist ortodont în vederea instituiriiunui tratament ortodontic este de 14 ani şi 3 luni, vârstă la careultimul puseu de creştere este deja consumat.

Etiopatogenia acestor forme clinice de anomalii dento-maxilare în plan sagital este complexă şi foarte diversificată.

Diversitatea factorilor etiopatogenici constă în multitudineafactorilor cauzali, generali (genetici, endocrini, dismetabolici) şi afactorilor loco-regionali:

- parafuncţii;- disfuncţii;

42

- tulburări de statică vertebrală şi modificări de tonuscrescut sau scăzut al muşchilor: linguali, labiali,propulsori sau retropulsori ai mandibulei;

- factori mai puţin numeroşi dar probabil nedepistabili dinanamneze (factori inflamatori, starea de integritate aarcadelor alveolo-dentare, tulburări de erupţie dentară,cicatrici cheloide ale chingilor musculare);

- transformarea prognaţiei mandibulare funcţionale înprognaţie mandibulară adevărată.

Gravitatea acţiunii factorilor etiopatogenici constă în acţiuneacumulativă a acestora, creându-se astfel un cerc vicios care seîntreţine şi intervine în procesele de creştere ale elementeloraparatului dento-maxilar modificându-le dimensiunea, direcţia decreştere şi ritmul.

7.5. CONCLUZII

Etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare în plan sagital estediversificată şi foarte complexă. Diversitatea etiopatogeniei constă înmultitudinea factorilor cauzali:

- generali:o genetici;o endocrini;o dismetabolici;

- loco-regionali:o funcţii viciate (respiraţia orală, deglutiţia

infantilă);o disfuncţii (ticul de propulsie al mandibulei,

obiceiuri vicioase: muşcarea buzelor, sugereadegetelor);

o tulburări de statică vertebrală în timpul somnului(capul flectat);

o absenţa abraziei cuspizilor caninilor;o tulburări ale stării de integritate a dinţilor;o tulburări ale erupţiei dentare;o factori inflamatori;

43

o cicatrici cheloide ale chingii musculare labio-genio-faringiene;

o despicături cheilo-gnato-palatale.Factorii cauzali se asociază şi acţionează în perioada de

creştere şi dezvoltare a aparatului dento-maxilar determinândmultiple transformări.

Modificările dimensionale, de formă, de ritm şi de creştereinteresează în aceeaşi măsură elementele componente ale aparatuluidento-maxilar (oasele, musculatura, rapoartele intermaxilare şi alearcadelor alveolo-dentare).

Adresabilitatea pacienţilor la medicul ortodont este atuncicând deja aceşti factori au produs deja modificări vizibile aleelementelor aparatului dento-maxilar.

Explicaţia constă în lipsa educaţiei sanitare de specialitate încolectivităţile de copii (cămine de copii, grădiniţe şi şcoli) precum şiîn depistarea şi îndrumarea cazurilor spre cabinetele de ortodonţie.

Manifestările clinice sunt variate şi specifice fiecărei formeclinice de malocluzie clasa a III-a Angle, însă diagnosticul pozitiv sedecide prin coroborarea acestora cu analizele cefalometrice.

CAP. 8 POSIBILITĂŢI ŞI LIMITE DE TRATAMENT ÎNANOMALIILE DENTO-MAXILARE CLASA A III-A ANGLE

Obiectivele, metodele şi mijloacele de tratament se vor corelacu:

- tipul de anomalie, respectiv forma clinică;- gravitatea anomaliei;- vârsta pacientului, respectiv tipul de dentiţie (temporară,

mixtă, permanentă);- factorii socio-economici.

8.1. SCOPUL LUCRĂRII

Scopul demersului meu a fost de a evalua pe baza rezultatelorobţinute metodele şi mijloacele de tratament utilizate în tratamentulanomaliilor dento-maxilare clasa a III-a Angle.

44

8.2. OBIECTIVE PROPUSE

- evaluarea rezultatelor obţinute în tratamentul anomaliilordento-maxilare clasa a III-a Angle prin mijloaceortodontico-ortopedice: funcţionale şi biomecanice;

- evaluarea mijloacelor de tratament utilizate în terapia fixă.

8.2.1. DENTIŢIA TEMPORARĂ

8.2.1.1. TRATAMENTUL PROFILACTIC

Ori de câte ori unul din elementele aparatului dento-maxilarcreşte mai mult decât celălalt printr-un ritm de dezvoltare diferit,determinat de factori genetici sau funcţionali există pericolul de aapărea o anomalie dento-maxilară sagitală.

Atitudinea terapeutică în această fază va trebui să fie de„expectativă”, de control al ocluziei, de examen medical general,pentru a exclude participarea factorilor neuro-endocrini saumetabolici. Evidenţa şi controlul acestor copii, tratamentul medicalgeneral, eventual dacă există vreo endocrinopatie, rahitism sautratamentul ortodontic simplu de combatere a vreunui obicei vicios,ce dereglează funcţiile aparatului dento-maxilar, constituie metodeprofilactice de tratament.

În principiu, dacă acţiunea profilactică s-ar îndeplini bine încolectivităţile şcolare şi preşcolare, numărul anomaliilor dento-maxilare s-ar reduce considerabil (substanţial) fiind cea maieconomică şi cea mai eficientă metodă de tratament.

8.2.1.2. ASPECTE TERAPEUTICE ALE PROGNAŢIEIMANDIBULARE FUNCŢIONALE

Ocluzia inversă frontală, semn clinic al prognaţieimandibulare funcţionale de conducere cuspidiană este o anomalie nurar întâlnită în dentiţia temporară.

În vederea aplicării unei terapii cauzale şi funcţionale trebuiecunoscuţi factorii care favorizează debutul anomaliei la copii devârstă preşcolară.

45

Se impune tratamentul precoce care se adresează stadiuluiiniţial al dizarmoniei în vederea obţinerii unui raport incisiv normal,cel mai târziu până la erupţia incisivilor permanenţi. Deseorisurprindem dizarmonia în perioada de debut, atunci când sesizămtendinţa de propulsie a mandibulei în căutarea acelei poziţii deconfort cerută de lipsa de abraziune a caninilor temporari inferiorisau când deja ocluzia inversă s-a instalat, dar testul de retropulsieeste pozitiv. Este suficientă înlăturarea pantelor cuspidiene acaninilor temporari inferiori neabrazaţi prin şlefuire. Şlefuirea se vaface în etape, ţinând cont de susceptibilitatea copilului, precum şi deanatomia dintelui. Concomitent, se asociază tracţiunea occipito-mentonieră cu bărbiţă şi capelină care împiedică ticul de propulsie şilimitează excursiile largi ale mandibulei. Recomandăm purtareabărbiţei în permanenţă (ziua, noaptea, în timpul meselor), cel puţintrei luni în funcţie de gravitatea cazului şi de reactivitateapacientului.

8.2.2. DENTIŢIA MIXTĂ

8.2.2.1. PLANIFICAREA TRATAMENTULUI ÎN DENTIŢIAMIXTĂ

În dentiţia mixtă, tratamentul nu împiedică dezvoltareanormală a dentiţiei. Trebuie pus accentul pe ghidarea creşterii,interceptarea unei malocluzii de dezvoltare şi eliminarea oricăruisimptom, a ceea ce poate deveni o problemă mai serioasă de ocluzieîn dentiţia permanentă.

Obiectivul fundamental precoce al clasei a III-a este de a creaun mediu în care apare o dezvoltare favorabilă dento-facială.

8.2.2.2. SCOPURILE TRATAMENTULUI INTERCEPTIV

Scopurile tratamentului interceptiv pot include:- prevenirea modificărilor progresive ireversibile ale

ţesuturilor osoase şi moi;- îmbunătăţirea discrepanţelor scheletale şi producerea

unui mediu favorabil pentru creşterea viitoare;

46

- îmbunătăţirea funcţiei ocluzale;- simplificarea fazei a doua de tratament;- minimalizarea necesităţii tratamentului chirurgical-

ortopedic;- obţinerea unei estetici faciale plăcute, astfel contribuind

la dezvoltarea psihosocială a copilului.

8.2.2.3. FAZA INCIPIENTĂ A DENTIŢIEI MIXTE (PRIMAETAPĂ)

În perioada dentiţiei mixte însă, faptul că se manifestă şi altemodificări-consecinţe postextracţionale, incongruenţa dento-alveolară, ocluzia deschisă, face ca terapia să fie individualizată şi înfuncţie de aceste asocieri. Durata tratamentului depinde în maremăsură de forma clinică, gradul modificărilor şi complexitateatabloului clinic. Durata tratamentului poate fi cuprinsă între 5 luni şi4 ani.

Tratamentul poate fi considerat satisfăcător dacă s-au obţinuturmătoarele condiţii:

- factorii etiologici primari au fost îndepărtaţi sau suntcontrolaţi;

- poziţiile dinţilor şi spaţiul necesar sunt satisfăcătoare şipot fi menţinute astfel până la sfârşitul dentiţiei mixte;

- deviaţiile scheletale prezente iniţial au fost îmbunătăţitela rata şi extinderea iniţial planificate şi pot fi controlatepână când dentiţia este completă şi creşterea scheletuluidiminuată.

8.2.2.4. FAZA TÂRZIE A DENTIŢIEI MIXTE (A DOUAETAPĂ)

Tratamentul precoce al clasei a III-a cu bărbiţă-capelină şiaparate funcţionale de expansiune bazat pe ortopedia dento-facialăeste doar parţial încununat de succes, deoarece cel mai înalt grad deeficienţă se obţine la vârstă mai înaintată, între 11-13 ani.

La pacienţii la care relaţia incisivă a fost corectată precoce, secontinuă tratamentul pentru a rezolva înghesuirile şi pentru a alinia

47

ceilalţi dinţi. Dacă overbite-ul este mic se poate încerca egresiuneatuturor incisivilor superiori folosind aparatura fixă. Prin creştereaanterioară a feţei în sens vertical, overbite-ul se reduce, ceea ce ducela riscul de recidivă.

Pentru a hotărî care este cel mai bun tratament, acela de acorecta overjet-ul negativ se apreciază dacă aspectul facial va fisatisfăcător prin modelarea chirurgicală a scheletului. Aceastăapreciere trebuie luată cu mandibula în poziţie de repaus, astfel încâtsă nu obţinem o imagine falsă din cauza deplasării anterioare amandibulei în intercuspidare maximă.

8.2.3. DENTIŢIA PERMANENTĂ

8.2.3.1. TRATAMENTUL ORTODONTIC ORTOPEDIC

O malocluzie cu un uşor prognatism mandibular şi unoverbite moderat poate fi corectată prin mişcări (deplasări) dento-alveolare. Se pot folosi elastice de clasa a III-a, cu sau fără extracţiipentru a camufla discrepanţa scheletală către un profil facialacceptabil.

Cazurile de malocluzie clasa a III-a cu un uşor prognatismmandibular şi înghesuire se pot trata prin extracţii de premolar doimaxilar şi premolar unu mandibular.

În cazurile mult mai severe, unde overjet-ul nu poate ficorectat numai prin simpla înclinare a incisivilor superiori, undeoverbite-ul este foarte mic, unde alţi dinţi au o poziţie nefavorabilă,se va indica tratamentul cu aparate ortodontice fixe.

8.2.3.2. ASOCIEREA TERAPIEI ORTODONTICE CUCHIRURGIA ORTOGNATICĂ

Pacienţii cu o creştere disproporţionată sagitală şi verticală amandibulei, cu o clasa a III-a prin retrognatism maxilar sauprognatism mandibular şi un tipar de creştere hiperdivergent aupuţine opţiuni (şanse) terapeutice nechirurgicale. Chirurgia timpurieeste o soluţie posibilă, dar intervenţia chirurgicală pe un maxilar laun copil poate influenţa negativ creşterea care este deja deficitară.

48

Pacienţii cu prognatism mandibular adevărat pot continua creştereamandibulei câţiva ani la pubertate.

8.2.4. INDIVIDUALIZAREA TRATAMENTULUI ÎNANOMALIILE

DE CLASA A III-A ANGLE

Tratamentul în malocluziile clasa a III-a este determinat deraportul dintre cele două maxilare:

- maxilar normal şi o mandibulă protruzivă scheletal;- retruzie maxilară cu o mandibulă normală;- combinaţia: retruzie maxilară şi protruzie mandibulară.

8.2.5. CONTENŢIA ÎN ANOMALIILE DE CLASA A III-AANGLE

O definiţie a contenţiei raportată la ortodonţie ar putea fiurmătoarea „menţinerea dinţilor în poziţii ideale estetice şifuncţionale”.

Cerinţele contenţiei sunt adesea hotărâte în momentuldiagnosticului şi al realizării planului de tratament. Expansiunilemari ale arcadelor dentare, modificările severe ale formei arcadei,corectarea incompletă a malrelaţiilor antero-posterioare sau rotaţiilenecontrolate pot cere măsuri de contenţie.

8.3. MATERIAL ŞI METODE DE LUCRU

Am tratat în cadrul cabinetului particular şi în Clinica deOrtodonţie a Facultăţii de Medicină Dentară Craiova, un număr de 19pacienţi cu anomalii dento-maxilare în plan sagital, selecţionândpentru lucrarea de doctorat 10 dintre aceştia.

Metoda de tratament utilizată a fost tehnica arcului drept,pacienţii trataţi fiind cu dentiţie permanentă.

Obiectivele terapiei fixe au fost diferenţiate în funcţie deforma clinică de anomalie dento-maxilară clasa a III-a Angle afiecărui pacient, ele fiind individualizate.

49

F.O. 268, T.B.

- Diagnostic: anomalie dento-maxilară clasa III/1 Angle,prognaţie mandibulară anatomică cu ocluzie deschisăfrontală şi inocluzie sagitală inversă;

- Tratamentul: a constat în terapie fixă, metoda Streight-wire cu următoarele obiective (Fig. 111, Fig. 112):

o Expansiunea arcadei alveolo-dentare a maxilaruluisuperior;

o Alinierea dinţilor frontali maxilari şi mandibulari;o Tracţiuni elastice intermaxilare clasa a II-a;o Tracţiuni intra-extra orale cu masca Delaire;o Reducerea ocluziei deschise frontale şi a inocluziei

sagitale inverse;

Fig. 111 – Fotografie faţă cu gura deschisă în timpul tratamentului.

Fig. 112 – Fotografie faţă în ocluzie în timpul tratamentului.

50

- Interpretarea teleradiografiei 2 după 5 ani de tratamentortodontic şi comparând valorile unghiurilor cu cele dinteleradiografia 1 observăm o normalizare a valoriloracestora (Fig. 113, Fig. 114):

o Unghiul SNA= 83º;o Unghiul SNB= 85º;o Unghiul ANB= -2º;o Unghiul FMA= 28º;o Unghiul FMIA= 63º;o Unghiul IMPA= 89º;o Unghiul axI/plF= 118º;o Nsa – Nsp= 5,5 cm.;o Go – Gn= 9cm.;

Fig. 113 – Teleradiografie finală.

51

Fig. 114 – Interpretare teleradiografie finală.

- Contenţia va fi pe o perioadă de timp îndelungată,probabil până la încetarea potenţialului de creştere amandibulei (27 de ani).

F.O. 1018, N.L.

- Diagnostic: anomalie dento-maxilară clasa III/2 Angle,retrognaţie de maxilar superior;

- Tratamentul: a constat în terapie ortodontică fixă şi a avutdrept obiective (Fig. 134, Fig. 135, Fig. 136):

o Dezvoltarea maxilarului superior în plan sagital şitransversal;

o Normalizarea rapoartelor de ocluzie în plan sagitalşi transversal;

o Asigurarea unei supraacoperiri frontale de celpuţin 1/3 din înălţimea dinţilor frontali inferiori;

52

Fig. 134 – Fotografie faţă cu gura deschisă la sfârşitul tratamentului.

Fig. 135 – Fotografie faţă în ocluzie la sfârşitul tratamentului.

Fig. 136 – Fotografie profil dreapta la sfârşitul tratamentului.

53

- Teleradiografia 2 demonstrează normalizarea valorilorunghiulare cefalometrice (Fig. 137, Fig. 138):

o Unghiul SNA= 82º;o Unghiul SNB= 80º;o Unghiul ANB= +2º;o Unghiul Go= 124º;o Unghiul FMA=33º;o Unghiul FMIA= 61º;o Unghiul IMPA= 87º;o Unghiul I/i= 120º;o Unghiul i/N-B= 24º;o Unghiul plM/plN-S= 38º;o Nsa – Nsp= 5,2 cm.;o Go – Gn= 9,2 cm.;

Fig. 137 – Teleradiografie finală.

54

Fig. 138 – Interpretare teleradiografie finală.

- Contenţia a constat în menţinerea aparatului fix până lavârsta de 18 ani. În Fig. 139 se observă menţinerearapoartelor ocluzale, fotografia fiind efectuată la vârsta de20 de ani.

Fig. 139 – Fotografie faţă în ocluzie finală.

55

8.4. CONCLUZII

Din cele 10 cazuri prezentate, 3 cazuri reprezintă anomaliiledento-maxilare clasa III/1 Angle, iar diferenţa de 7 cazuri estereprezentată de anomaliile dento-maxilare clasa III/2 Angle. Formaclinică dominantă este cea cu retrognaţie maxilară superioară. Tot îndiviziunea III/2 Angle se situează şi pseudoprognaţiile princonducere dirijată a mandibulei (grupa prognaţiilor mandibularefuncţionale), dirijare mandibulară condiliană (o laxitate şi mobilitatecrescută a ATM şi a condilului mandibular) sau dirijarea mandibuleide către aşa zisele contacte premature în mişcarea de închidere agurii (pantele cuspidiene abrupte).

O altă formă clinică a pseudoprognaţiilor funcţionale esteaceea prin schimbări de ax de erupţie a dinţilor frontali, şi deciangrenaje inverse de grupe dentare frontale.

Aceste forme clinice de pseudoprognaţii se diagnosticheazăuşor iar tratamentul este la îndemâna oricărui medic stomatolog, cucondiţia să fie depistate la timp.

Totuşi, aceste pseudoprognaţii nedepistate la timp şi netratatese pot transforma cu timpul în anomalii dento-maxilare clasa III/1Angle.

56

CAP. 9 REZULTATE ŞI DISCUŢII GENERALE

Studiul epidemiologic întreprins de noi pe un lot de populaţiede 1327 de elevi (băieţi şi fete) cu vârste cuprinse între 6 şi 14 ani dinCraiova şi zonele rurale limotrofe oraşului, arată că malocluziileclasa a III-a Angle au marcat o prevalenţă de 1,28%. Se constată căaceasta este diferită în funcţie de:

- mediul de viaţă (urban 77,84% şi rural 22,16%), deci maimare de 3 ori şi jumătate în mediul urban, explicaţiaconstând în mai multe aspecte legate de:

o mediul de viaţă trepidant, stresant al mamei şicopilului mic;

o alimentaţia artificială a nou-născutului care sepractică cu o frecvenţă din ce în ce mai mare şiimplicit a obiceiurilor vicioase ale nou-născutului;

o combinaţiile de gene rezultate din amestecurilepopulaţionale;

o multitudinea şi variabilitatea formelor clinice deanomalii dento-maxilare clasa a III-a Angle (243de forme clinice după Ellis şi McNamara)38;

- clasa de vârstă;- educaţia sanitară de specialitate precară;- o prezenţă deficitară a personalului de specialitate în

mijlocul populaţiei, în special infantile (în grădiniţe şişcoli).

Cazuistica prezentată evidenţiază etiopatogenia complexă amalocluziilor clasa a III-a Angle, factorii interni (neuro-endocrini şidismetabolici) şi externi (în cea mai mare parte reprezentată dedesfăşurarea funcţiilor normale şi patologice) conlucrează în procesulde adaptare şi modelare a patrimoniului genetic individual.

Cu excepţia anomaliilor dento-maxilare de cauză genetică,restul anomaliilor dento-maxilare iniţial sunt funcţionale,modificările morfologice instalându-se secundar în timp.

Funcţiile specifice aparatului dento-maxilar, consideratenormale, sunt în interrelaţii de acţiune prin intermediul sistemuluimuscular, care este organizat în aşa fel încât oasele se află în

57

interiorul unui tunel muscular, suferind astfel influenţa acestor funcţiiîn procesul de creştere, dezvoltare şi modelare:

În acelaşi fel acţionează şi funcţiile viciate, dar în cu totul altedirecţii de dezvoltare a oaselor maxilare, influenţând astfel tiparulgenetic individual.

Însă, nu toţi copiii care practică funcţii viciate fac anomaliidento-maxilare. Răspunsul trebuie căutat în rezistenţa tiparuluigenetic (V. Dorobăţ) 107. În condiţiile în care tiparul genetic esteînvins, gravitatea anomaliei va depinde de triada: frecvenţă,intensitate şi durata executării funcţiilor viciate (după Graber, citat deV. Dorobăţ)107.

Multitudinea factorilor cauzali şi complexitatea lor, prinacţiunea lor concentrată şi cumulativă determină tulburări de creşteredimensională, direcţională şi de ritm la nivelul maxilarelor,ajungându-se astfel la disproporţii dimensionale maxilare şimandibulare.

Caracteristic anomaliilor dento-maxilare clasa a III-a Angleeste posibilitatea de agravare în timp şi transformarea unei formeclinice într-o altă formă clinică mai severă, de unde şi necesitateadepistării precoce a acestora.

Prognaţia mandibulară funcţională este un exemplu edificatorîn acest sens.

Existenţa a cel puţin 243 de forme clinice de anomalii dento-maxilare clasa a III-a Angle (după Ellis şi McNamara)38 se bazeazăpe o cunoaştere aprofundată şi o interpretare corectă a examenelorcomplementare, ele regăsindu-se în confirmarea diagnosticuluimorfologic, funcţional şi etiologic al anomaliei dento-maxilare clasaa III-a Angle.

Precizez că interpretarea corectă a examenelorcomplementare (analiza de model, analiza fotografică, analizaortopantomogramei, analiza teleradiografiei şi cefalometria) auconstituit documente de valoare nu numai în stabilirea diagnosticuluipozitiv dar şi în alegerea metodei terapeutice.

S-a avut în vedere posibilitatea recidivei anomaliilor, acesteafiind anomalii scheletale foarte grave, precum şi discordanţa decreştere a celor două maxilare, mandibula cu potenţial de creşterepână la vârsta de 27-28 de ani iar maxilarul superior încetându-şi

58

creşterea la vârsta de 18 ani. Acestea presupun necesitatea aplicăriiaparatelor de contenţie pe termen lung, uneori chiar pe viaţă.

În cazurile expuse şi tratate ortodontic s-a folosit în cea maimare parte terapie fixă, metoda Straight-Wire.

CAP. 10 CONCLUZII FINALE ŞI DIRECŢII PRACTICE DEAPLICARE A CONCLUZIILOR DEDUSE DIN STUDIU

10.1. CONCLUZII FINALE

Pe baza rezultatelor epidemiologice, în urma analizeilotului de copii studiat, am constatat o prevalenţă amalocluziilor clasa a III-a Angle de 1,28%;

Prevalenţa malocluziilor clasa a III-a Angle stabileştediferenţieri în funcţie de:

o Forme clinice: clasa III/1 Angle 0,22%, clasaIII/2 Angle 1,06%;

o Mediul de provenienţă: urban 77,84%, rural22,16%;

o Corelaţie forme clinice de anomalii clasa a III-a Angle/mediul de provenienţă:

Urban: clasa III/1 Angle 0,29%, clasaIII/2 Angle 0,87%, fără anomalii declasa a III-a Angle 98,84%;

Rural: clasa III/1 Angle 0,00%, clasaIII/2 Angle 1,7%, fără anomalii declasa a III-a Angle 98,3%;

o Corelaţie forme clinice de anomalii clasa a III-a Angle/sex:

Băieţi: clasa III/1 Angle 0,33%, clasaIII/2 Angle 1,14%, fără anomalii declasa a III-a Angle 98,53%;

Fete: clasa III/1 Angle 0,14%, clasaIII/2 Angle 0,98%, fără anomalii declasa a III-a Angle 98,88%;

Formele clinice dominante sunt reprezentate deanomaliile dento-maxilare clasa III/2 Angle

59

(pseudoprognaţiile) care se instalează la vârste mici;ele se depistează uşor şi se tratează în cele mai multecazuri prin tratamente preventive de scurtă durată;

Frecvenţa anomaliilor clasa a III-a Angle este de 3,5ori mai mare la copii din mediul urban decât rural;

Forma clinică de anomalie dento-maxilară clasa III/1Angle are o frecvenţă de 0,29% în mediul urban şi0,0% în mediul rural, situaţia fiind inversată în ceea cepriveşte anomaliile dento-maxilare clasa III/2 Angle(fiind mai frecventă în mediul rural probabil din cauzaunei educaţii sanitare mai precare);

Formele clinice de anomalii dento-maxilare clasa aIII-a Angle sunt mai frecvente la băieţi decât la fete;

Grupa de vârstă cu dentiţie mixtă prezintă cel maimare procent de anomalii clasa a III-a Angle, explicatprin multiplele transformări de contacte ocluzaleinterarcadice tranzitorii şi de asemenea de practicareafuncţiilor viciate (parafuncţiile şi disfuncţiile specificeacestei perioade de vârstă) când se produc cele maimari dezechilibre morfo-funcţionale la nivelulcomplexului dento-maxilo-cranian;

În interpretarea acestui studiu s-a avut în vedere înprimul rând, şi cel mai important, parametrul biological ocluziei dentare (clasificarea Angle) care reflectă înperioada dezvoltării extremităţii cefalicedezechilibrele morfo-funcţionale;

În condiţiile actuale şi viitoare prevalenţa anomaliilordento-maxilare este în creştere, ceea ce neîndreptăţeşte a afirma că acestea reprezintă apanajulcivilizaţiei moderne;

Exogamia mondială (încrucişările de rase umane, detipuri constituţionale variate), procesele mondiale deindustrializare, civilizaţia au contribuit la creştereafactorilor de risc în producerea anomaliilor dento-maxilare;

Cunoaşterea tiparelor de creştere ale populaţiei,previziunile de dezvoltare ale populaţiei,

60

implementarea programelor preventive reprezintăsarcini de studiu şi de aplicaţii practice ale ortodonţiei;

Cercetarea mea evidenţiază necesitatea studiilorpopulaţionale extinse pe grupuri mari de indivizi(grădiniţe şi şcoli), dispensarizarea lor şi îndrumareacătre specialişti; Se modifică astfel şi strategiile detratament în favoarea terapiei ortodontice precoceinstituite cât mai devreme posibil;

Aceasta presupune extinderea cabinetelorstomatologice din reţeaua şcolară şi o mai bunăeducaţie sanitară la aceste niveluri;

Formele clinice clasa III/1 Angle şi III/2 Angle(microretrognaţia de maxilar superior) au ca factoretiopatogenic primordial factorul genetic;

Factorii evolutivi ai aparatului dento-maxilar şifactorii patologici locali se suprapun acţiuniifactorului genetic agravând şi mai mult forma clinicăde anomalie dento-maxilară în plan sagital;

Multitudinea şi variabilitatea formelor clinice esteamplificată de dezechilibrul direcţional şi cantitativ decreştere în relaţia de interdependenţă maxilar-dinte-muşchi, care se reflectă în ocluzia dentară de unde şidenumirea de malocluzie acordată anomaliilor dento-maxilare;

Diagnosticul de malocluzie clasa a III-a Angle seefectuează şi în vederea stabilirii sediuluidezechilibrului, folosindu-ne de multitudinea deexamene paraclinice (fotografii, analize de model,radiografii seriate retro-dento-alveolare,ortopantomograme, teleradiografii, cefalometrie,electromiografie şi chiar tomografie) ce secoroborează cu examenul clinic;

Tratamentul este individualizat cazului respectiv; demulte ori se recurge la asocierea terapiei fixe cu ceamobilă, folosirea tracţiunilor intra-extra orale şi de lacaz la caz chiar chirurgical;

61

Echilibrul obţinut trebuie să fie morfologic şifuncţional respectând cu exigenţă normele estetice,funcţionale şi de stabilitate;

Durata tratamentului activ a fost variabilă, uneoriextinzându-se de-a lungul mai multor ani în funcţie devârsta şi de tipul de dentiţie al pacientului, de puseelefiziologice de creştere şi e respectarea indicaţiilor detratament de către pacient;

Respectând toate jaloanele impuse de tratament, existătotuşi riscul recidivei în special în perioada deschimbare a dentiţiei temporare cu cea permanentă, aerupţiei molarilor 3 şi necesitatea instituirii contenţieiîndelungate, cel puţin până după vârsta de 27 de ani,când se presupune că potenţialul de creştere alcartilajului condilian încetează; sunt situaţii cândcontenţia se recomandă a fi pe viaţă, în vedereaevitării intervenţiei chirurgicale;

De la caz la caz s-au folosit pentru contenţie aparatemobile şi fixe;

Retainerul fix se recomandă pentru siguranţa pe care ooferă, nu este vizibil, oferindu-i astfel confortpacientului.

10.2. DIRECŢII PRACTICE DE APLICARE ACONCLUZIILOR DEDUSE DIN STUDIU

Concluziile privind epidemiologia anomaliilor clasa a III-aAngle, prevalenţa formelor clinice raportate la mediul deprovenienţă, vârstă, sex pot fi considerate ca repere de comparaţiepentru cercetările ulterioare, ele reprezentând primele cercetări deacest fel pentru zona Oltenia.

Rezultatele desprinse din acest studiu epidemiologic,cumulate cu cele din literatura de specialitate naţională, pot contribuila luarea deciziilor în elaborarea programelor politicilor sanitarenaţionale.

Acest studiu epidemiologic este axat numai pe depistareaformelor clinice de anomalii dento-maxilare clasa a III-a Angle,

62

singurul studiu de acest fel în literatura de specialitate aparţinândProf. Dr. V. Dorobăţ107.

El poate fi extins în viitor şi corelat cu alte forme de anomaliidento-maxilare (clasa I şi clasa II Angle).

Multitudinea şi variabilitatea formelor clinice de anomaliidento-maxilare clasa a III-a Angle reprezintă un punct important deplecare a cercetărilor care se pot extinde.

Anomaliile dento-maxilare clasa a III-a Angle sunt poate celemai grave anomalii dento-maxilare şi modul în care s-au abordatexplorările în vederea întocmirii „dosarului ortodontic”, considerămcă poate fi extins în cercetarea ştiinţifică.

63

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. BASIGNY F. – Manuel d’Orthopedie Dento-Faciale, Ed.Masson, Paris, 1991;

2. BISHARA S.E. – Textbook of Orthodontics, Ed.W.B.Saunders Co., Philadelphia, 2001;

3. BJÖRK A., SKIELLER V. – Facial development and tootheruption, Am. J. Orthod., 62, 4, 339,1972;

4. BLOOMER H. – Spech defects in relations to orthodontics,Am. J. Orthod., 12, 920, 1963;

5. BOBOC Ghe. – Anomaliile dento-maxilare, Ed. Medicală,Bucureşti, 1971;

6. BOBOC Ghe. – Aparatul dento-maxilar. Formare şidezvoltare, Ed. a 2-a, Ed Medicală, Bucureşti, 1996;

7. CAUHÉPÉ J., WALLOT J.J. – A propos de deuxobservations orthodontiques avec un troubles transversald’articulé, Rev. Stomat., Paris, 3, 233, 1969;

8. CHATEAU M. – Orthopedie Dento-Faciale, vol. 1, Ed. CdP,Paris, 1994;

9. COCÂRLA Elvira – Stomatologie Pediatrică, Ed. MedicalăUniversitară „J.Haţieganu”, Cluj-Napoca, 2000;

10. COSTA E. – Raţionamentul medical în practicastomatologică, Ed. Medicală, Bucureşti, 1970;

11. COSTA P., TERESA M., Josep M Ustrell Torrent, CorreiaPinto – Orthodontic camouflage in the case of a skeletal classIII malocclusion, World Journal of Orthodontics, 5, 3, 213-223, 2004;

12. COZZA P., BRAMA L., ROSIGNOLI L., LAGANA G. – Ilcontrolo della crescita mandibolare nelle III classi. Revisionedella literatura e considerazioni cliniche, Mondo-Ortodontico,22, 5, 431-441, 1997;

13. COZZA P., GIANCOTTI A. – Disarmonie di classe III.Eziopatogenesi e motivazioni al trattamento precoce, Mondo-Ortodontico, 23, 4, 245-255, 1998;

14. CUŢUI M., NEŞTIANU V., TĂRÂŢĂ M. –Electromiografia computerizată în patologia ortodontică, Ed.Aius, Craiova, 1997;

64

15. DEGUCHT T., McNAMARA J.A. – Craniofacialsadaptations induced by chincup therapy in class III patients,Am. J. Orthod. Dento-Fac. Orthop., 115, 175-182, 1999;

16. DELAIRE I. - L'intrication des fonctions de l'extremitecephalique et les inter-relations morpho-fonctionnelles oro-faciales, L'orthodontie Francaise, 55, 1: 48-52, 1984;

17. DIEDRICH Peter – Bracket Adhasivtechnick in derzahnheilkunde, Hansen Verlag, 1983;

18. DOROBĂŢ Valentina, PASNICU Letiţia, PĂSĂREANUMarinela, CURA Eugenia – Prima perioadă a dentiţiei mixte:o abordare ortodontică, Rev. Stomatologie, 1, 69-77, 1987;

19. ELLIS E., McNAMARA jr. J.A. – Components of adult classIII open-bite malocclusion, Journal of oral and maxillofacialsurgery, 42, 295-305, 1984;

20. ENLOW D.H. – Facial growth, Ed. W.B. Saunders, Londra,1990;

21. FIRU P. – Introducere în studiul anomaliilor dento-maxilare,Ed. Academiei, Bucureşti, 1981;

22. FRATU A.V. – Creşterea şi dezvoltarea post-natală aaparatului dento-maxilar, Ed. Vasiliana 89, Iaşi, 2001;

23. FRATU A.V. – Ortodonţie. Diagnostic, Clinică, Tratament,Ed. Vasiliana, Iaşi, 2002;

24. GRABER L.W. – Chincup therapy for mandibularprognatism, Am. J. Orthod., 72, 1, 23-41, 1977;

25. GRABER T., RAKOSI T., PETROVIC G. – Dentofacialorthopedics with functional appliances, Ed. Mosby, St. Louis,1985;

26. GRABER Th.M., VANARSDALL R.L. – OrthodonticsCurrent Principles and Thechniques, Ed. The C.V. MosbyComp. St Louis, 1994;

27. GRIVU O., MECHER E., ARDELEAN A. – Aspectepractice în ortodonţia interceptivă, Stomatologie, 4, 313-319,1978;

28. GRIVU O., STROE Maria, BRATU Elisabeta, VEINĂMariana – Tratamentul ortodontic precoce în colectivităţile decopii preşcolari, Stomatologie, 2, 139-145, 1984;

65

29. GRIVU Ov., SINESCU C., FLORESCU Monica,DRAGOMIRESCU D., ABDALLA N., LENMLARDT F. –Otodonţie şi Ortopedie Dento-Facială, Ed. Mirton, Timişoara,2001;

30. GUYER E.C., ELLIS E.E., McNAMARA J.A. – Componentsof class III malocclusion juveniles and adolescents, AngleOrthodontics, 56,1,7-30, 1986;

31. HOUSTON W.J.B., TULLEY W.J. – A textbook oforthodontics, John Wright and sons, Bristol, 1986;

32. ISHIKAVA H., NAKAMURA S., KIM C., IWASAKI H. –Individual growth in class III malocclusion and itsrelationship to the chincup effects, Am. J. Orthod. Dento-Fac.Orthop., 114, 337-246, 1998;

33. ISHT H., MORITA S., TAKEUCHI Y., NAKAMURA S. –Treatment effect of combined maxillary protracion andchincup appliance in severe skeletal class III cases, Am. J.Orthod. Dento-Fac. Orthop., 92, 304-312, 1981;

34. JACOBSON A., EVANS W.G., PRESTON C.B. –Mandibular prognatism, Am. J. Orthod., 66, 140-171, 1974;

35. JACOBSON Al. – Radiographic Cephalometry, Ed.Quintessence Publishing Co Inc., Chicago, 2005;

36. LANGLADE M. – Diagnostic Orthodontique, Ed. Maloine,Paris, 1981;

37. LAVERGNE I. – Modifications de la morphologie faciale despatients au cours d'une periode de 20 ans, Rev. Orthop.Dento-Faciale, 36, 3: 435-450, 2002;

38. McNAMARA J.A., BRUDON W.L. – Orthodontic andorthopedic treatment in the mixed dentition, Needham Press.Ann Arbon, Michigan, 1993;

39. MECHER E., GRIVU Ov. – Aspecte legate de mezializareaocluziei în diverse anomalii dento-maxilare, Rev.Stomatologie, 3, 203-209, 1980;

40. MESAROS Mihaela – Tratamentul precoce în unele forme deprognaţie mandibulară. Culegere de probleme destomatologie infantilă vol. X, Bucureşti, 157-161, 1983;

41. MILICESCU Viorica şi colaboratorii – Ortodonţie şiOrtopedie Dento-Facială, Ed. Cerma, Bucureşti, 2003;

66

42. MILICESCU Viorica, MILICESCU Duduca Ioana –Creşterea şi dezvoltarea generală şi cranio-facială la copii,Ed. Viaţa Medicală Românească, Bucureşti, 2001;

43. MOSS M.L. – Function-fact or fiction, Am. I. Orthod., 67,6:625-647, 1975;

44. MOSS M.L. – The primary of functional matrices in oro-facial growth. Practtioner, 19: 65-74, 1968;

45. MOSS M.L., SALENTI I.N. – The primary role of functionalmatrices in facial growth, Am. I. Orthod., 55, 6: 566-577,1968;

46. MOSS M.L., SKALAK R. – Space-time in cranio-facialgrowth, Am. I. Orthod., 77, 6: 591-613, 1980;

47. MOYERS R.E. – Handbook of orthodontics, Ed. Year-BookMedical Publishers Inc., Chicago, 1998;

48. NAGAHARA K., SUZUKI T., NAKAMURA S. –Longitudinal changes in the skeletal pattern of deciduousanterior crossbite, Angle Orthod., 67, 6, 439-446, 1997;

49. PASNICU Letiţia – Elemente de genetică în Ortodonţie, Ed.Corson, Iaşi, 2000;

50. PASNICU Letiţia, FRATU V.A. – Influenţa factorilorgenetici în anomaliile dento-maxilare clasa a III-a, Rev.Ortodonţie şi Ortopedie Dento-facială, 1, 22-25, 2001;

51. Paulo COZZA, MARINO Alessandra, MUCEDEROManuela – An orthopaedic approach to the treatment of classIII malocclusions in the early mixed dentition, EuropeanJournal of Orthodontic, 26, 191-199, 2004;

52. POP E., CÂRLOGEA Valentina – Prevalenţa anomaliilordento-maxilare la populaţia infantilă în vârstă de 5-14 ani,Rev. Stomatologie, 4, 297-307, 1983;

53. PROFFIT W., FIELDS H.W. – Contemporary orthodontics,Ed. C.W.Mosby Comp, St. Louis, Toronto, 1996;

54. RABIE A.B.M., HAGG U. – Factors regulating mandibularcondylar growth, Am. J. Orthod., 122, 4, 401-409, 2002;

55. RABIE A.S.M., YAN G.U. – Diagnostic criteria for pseudo-class III malocclusion, Am.J.Orthod.Dentofac.Orthop., 117,1, 1-9, 2000;

67

56. RAKOSI Th., DONAS I., GRABER Th.M. – Diagnosticorthodontique, Ed. G.Thieme, Stuttgard, 1993;

57. REICHENBACK E., BRUCKL H., KieferorthopadischeKlinik und Therapie, Leipzig, 1971;

58. SCÂNTEI VALENTINA – Studiul longitudinal al creşterii şidezvoltării faciale, Rev. Stomatologia, 3: 213-221, 1981;

59. SCHWARZ M. – Lehrgang der Gebissgelung, Viena, 1961;60. SINGH G. D., McNAMARA J.A., LOZANOFF S. –

Mandibular morphology in subjects with class IIImalocclusion. Finitè element morphometry, AngleOrthodontist, 68, 5, 467-471, 1998;

61. STANCIU Dragoş, DOROBĂŢ Valentina – Ortodonţie şiOrtopedie Dento-Facială, Ed. Medicală, Bucureşti, 2003;

62. STANCIU Dragoş, DOROBĂŢ Valentina– Ortodonţie, Ed.Medicală, Bucureşti, 1991;

63. STOCKFISCH H. – The Principles and practice ofDentofacial orthopaedics, Quintessence Publishing Co.,Londra, 1995;

64. SUHTELNY J.D. – Early Orthodontic Treatment, Ed.Quintessence Publishing Co. Inc., Chicago, 2003;

65. ŞERBĂNESCU Alin – Posibilităţi şi limite de apreciere adeficitului de spaţiu în anomaliile dento-maxilare, Ed.Ripoprint, Cluj-Napoca, 2001.

66. THOMPSON I.R. – The individuality of the patient in facialskeletal growth, Am. I. O-DO, 105, 2: 117-127, 1994;

67. TULLEY W.I. – A textbook of orthodontics, Ed. Wright,Londra, 1998;

68. TURLEY P.K. – Orthopedic correction of class IIImalocclusions with palatal expansion and custom protractionheadgear, J.Clin.Orthod., 22, 314-325, 1998;

69. VACHER C., ONOLFO I.P., LEZY I.P., COPIN H. – Lacroissance du maxillaire chez l'homme, Rev. Stomatol. Chir.Maxillofaciale, 102, 3-4: 143-153, 2001;

70. VALLÉ- CUSSAC V. – Variabilitè du desequilibrearchitecturale au travérs d’un echantion de class IIIsqueletique et dentaire, Orthopedie francaise, 65, 1, 437-453,1994;

68

71. VALLÉ-CUSSAC V. – L’arhitecture cranio-faciale declasses III selon l’analyse de Coben, Orthopedie Francaise,62, III, 995-1019, 1991;

72. VERNESCU-LEHENI Victoria – Unele aspecte aletratamentului ortodontic precoce, Stomatologie, 3, 243-248,1965;

73. VOINEA Corina Cristina, BĂILĂ Anca, GRIVU OV. –Funcţia musculară şi aparatul dento-maxilar, Ed. Mirton,Timişoara, 1996;

74. WILLIAMS S., ANDERSEN C.E. – The morphology of thepotential class III skeletal pattern in the young child, Am. J.Orthod., 89:302-11, 1986;

75. ZEGAN Georgeta – Ortodonţie şi Ortopedie Dento-Facială,Ed. Tehnopress, Iaşi, 2005;

LISTA LUCRĂRILOR ŞTIINŢIFICE PUBLICATE DINTEMATICA DOCTORATULUI

1. Ionela Teodora DASCĂLU (CUŢUI) – Importanţa StudiuluiTeleradiografiei (Metoda Tweed) în DiagnosticulAnomaliilor Dento-Maxilare Clasa A III-A Angle, RevistaRomână de Stomatologie, volumul LVI, nr. 1, pag. 44-47,2010;

2. Ionela Teodora DASCĂLU (CUŢUI) – EtiopatogeniaAnomaliilor Dento-Maxilare Clasa A III-A Angle, RevistaRomână de Stomatologie, volumul LVI, nr. 1, pag. 48-50,2010.

69

CURICCULUM VITAEDATE PERSONALE:Numele şi prenumele: DASCĂLU (CUŢUI) IONELA TEODORAAnul, luna, ziua şi locul naşterii: 1970, August, 31, Oraviţa, JudeţCaraş-SeverinStare civilă: căsătorită, nume anterior: CUŢUICopii –Domiciliul: Comuna Bucovăţ, Judeţul Dolj

LOCUL DE MUNCĂ :U.M.F. Craiova, asistent universitar, Pedodonţie-Ortodonţie

STUDII GIMNAZIALE ŞI LICEALE:1981 – 1985 Liceul Nicolae Bălcescu, Craiova1985 – 1989 Liceul Nicolae Bălcescu, Craiova

STUDII UNIVERSITARE :1991 – 1997 Facultatea de Stomatologie a U.M.F., Craiova

SPECIALIZĂRI :Ortodonţie – medic primarStomatologie Generală – medic specialist

APARTENENŢĂ LA SOCIETĂŢI ŞTIINŢIFICE:- membră A.N.R.O.

CURSURI POSTUNIVERSITARE, PARTICIPĂRI CULUCRĂRI LA CONGRESE :15.10 – 16.10.1999 Congresul al V-lea Naţional de Ortodonţie,Craiova26.03 – 30. 03.2000 Curs de pregătire intensivă în tehnicileortodontice fixe – Bucureşti18.05 – 20.05. 2000 Congresul Naţional de Ortodonţie, Timişoara09.05 – 12.05.2001 Al VII-lea Congres Naţional de Ortodonţie,Târgu-Mureş21.09 – 23.09.2001 Curs de perfecţionare în ortodonţie, Iaşi

70

03.04 – 05.04.2002 Al VIII-lea Congres Naţional de Ortodonţie, Iaşi08.06 – 08.06.2002 Curs de perfecţionare în ortodonţie, Iaşi24.06 – 26.06.2002 Curs de perfecţionare în ortodonţie, Bucureşti16.06 – 18.06.2003 Curs de perfecţionare în ortodonţie, Iaşi21.01 – 22.01.2006 Curs de educaţie medicală continuă, Craiova08.04.2006 Principii şi tehnici în pregătirea dinţilor,amprentarea şi cimentarea lucrărilor metalo-ceramice şi integralceramice, Craiova07.09.2006 Terapia interceptivă cu aparatele scheletizate detip Bimzat, Constanţa29.03 – 31.03.2007 Conferinţa Naţională „Prevenirea AfecţiunilorStomatologice”, Iaşi

LISTA CU LUCRĂRILE PUBLICATE:1. Modalităţi chirurgicale ortodontice de rezolvare a ectopiei

de canin superior.M. Cuţui, V. Deva, Ionela Teodora Cuţui (Dascălu)Analele Universităţii din Craiova Vol. 4 Nr. 1, 1997 pag.83-85

2. Redresarea chirurgical-ortodontică a incluziei de caninsuperior

M. Cuţui, M. Surpăţeanu, Ionela Teodora Cuţui (Dascălu)Analele Universităţii din Craiova Vol. 4 Nr. 2, 1997 pag236-238

3. Electromiografia de suprafaţă a muşchilor maseteri şiorbiculari în prognatism.

M. Cuţui, M. Tărâţă, V. Neştianu, V. Deva, IonelaTeodora Cuţui (Dascălu)Medicina Stomatologică Vol. I Nr. 6, 1997 pag 5-8

4. Modificări ale parametrilor electromiogramei desuprafaţă într-un caz de hipertrofie unilaterală amuşchiului masetar.

M. Cuţui, M. Tărâţă, V. Neştianu, Ionela Teodora Cuţui(Dascălu)Medicina Stomatologică Vol. II Nr. 1, 1998 pag. 6-9

5. Studii electromiografice în patologia ortodontică

71

M. Cuţui, M. Tărâţă, V. Neştianu, V. Deva, IonelaTeodora Cuţui (Dascălu)Medicina Stomatologică Vol. II Nr. 1, 1998 pag. 29-33

6. Aspecte clinico-terapeutice în incluzia incisivului centralsuperior

M. Cuţui, V. Deva, Ionela Teodora Cuţui (Dascălu)Analele Universităţii din Craiova Vol. 5 Nr. 1, 1998 pag.110-114

7. Modifications des paramètres de l’électromyogramme desurface dans un cas d’hypertrophie unilatérale du musclemasséter.

M. Cuţui, M. Tărâţă, V. Neştianu, V. Deva, IonelaTeodora Cuţui (Dascălu)Archives of the Balkan Medical Union Vol. 33 Nr. 1,1998 pag 41-47

8. Abordări terapeutice în anodonţiile parţiale, subtotale şitotale

M. Cuţui, V. Deva, Ionela Teodora Cuţui (Dascălu), L.Hurezeanu, S. HurezeanuRevista de ortodonţie şi ortopedie dento-facială Vol. 3 Nr.2, 2002 pag. 60-63.

9. Study Regarding Dental Traumatisms in SchoolsIonela Teodora Dascălu, S. D. Hurezeanu, M. Cuţui, C.GeorgescuRev. Current Health Sciences Journal, Vol. 35, Nr. 1,2009

10. The Dental Tooth Decay Study of the 6-year-old Molar inSchools

Ionela Teodora Dascălu, L. Hurezeanu, M. Cuţui, A. M.RautenRev. Current Health Sciences Journal, Vol. 35, Nr. 2,2009

11. Importanţa Studiului Teleradiografiei (Metoda Tweed) înDiagnosticul Anomaliilor Dento-Maxilare Clasa A III-AAngle

Ionela Teodora DASCĂLU (CUŢUI) Revista Română deStomatologie, volumul LVI, nr. 1, pag. 44-47, 2010;

72

12. Etiopatogenia Anomaliilor Dento-Maxilare Clasa A III-AAngle

Ionela Teodora DASCĂLU (CUŢUI) Revista Română deStomatologie, volumul LVI, nr. 1, pag. 48-50, 2010.

LISTA CU LUCRĂRI PUBLICATE ÎN VOLUME DEREZUMATE:

1. Le Traitement Chirurgicale Orthodontique dansl’inclusion du Canin Superieure

M. Cuţui, I. Gaşpar, G. Pătroi, Ionela Teodora Cuţui(Dascălu)Simpozionul Naţional de Medicină şi Stomatologie,Craiova, 10-12 iulie 1996

2. Rolul cefalometriei – Tehnica Tweed-Merrifield – înstabilirea diagnosticul anomaliilor dento-maxilare

M. Cuţui, Ionela Teodora Dascălu, L. Hurezeanu, S.HurezeanuZilele U.M.F. Craiova, 3-4 iunie 2005

3. Electromiografia computerizată în pseudoprognaţiamandibulară

Ionela Teodora Dascălu, M. Cuţui, A. M. Rauten, L.Hurezeanu, C. GeorgescuZilele Medicinei Dentare Craiovene, 25-28 martie 2009,Craiova

CĂRŢI PUBLICATE:1. Aspecte clinice şi practice în pedodonţie

Ionela Teodora Dascălu, M. Cuţui, Ed. UniversitariaCraiova, 2009

contributii la studiul anomaliilor de clasa a iii-a angle

Documents