Anexa 23

1

Consiliul Local al Municipiului Timişoara Aprobat Direcţ ia de Asistenţă Socială Comunitară Director Executiv Serviciul pentru Protecţ ie Socială a Maria Stoianov Persoanelor Vârstnice Biroul Centre de Zi pentru Persoane Vârstnice

REGULAMENTUL DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE INTERNĂ A BIROULUI CENTRE DE ZI

PENTRU PERSOANE VÂRSTNICE În cadrul Direc ţ iei de Asistenţă Socială Comunitară Timişoara, Serviciul pentru Protecţ ia Socială a Persoanelor Vârstnice funcţ ionează Biroul Centre de zi care cuprinde urmă toarele Centre de zi pentru persoane vârstnice care se supun prezentului regulament: a. Centrul de zi “Sfinţi i Arhangheli Mihail şi Gavril”cu sediul în Timişoara, str. Sever Bocu nr.44/A b. Centrul de zi „Sf. Constantin ş i Elena” , cu sediul în Timişoara str. Telegrafului nr.8 c. Centrul de Zi Alzheimer , cu sediul în Timişoara, str. V. Alecsandri nr.6 CAPITOLUL I Art.1. Defini ţ ie Art.2. Scopul Art.3. Persoane vizate Art.4.Intrarea în vigoare CAPITOLUL II Art.5 Organigrama centrelor de zi Art.6 Personalul funcţ ionar public ş i contractual al biroului CAPITOLUL III Art.7 Descrierea centrelor de zi Art. 8 Condi ţ i i de acceptare a solicitanţilor Art.9 Procedura de soluţ ionare a cererilor, reclama ţ iilor, contesta ţ iilor Art. 10 Modul ş i orarul de funcţ ionare CAPITOLUL IV Art.11 Drepturile beneficiarilor ART.12 Obliga ţ iile beneficiarilor Art. 13. Drepturile furnizorului de servicii sociale Art.14 Obligaţ iile furnizorului de servicii sociale CAPITOLUL V DISPOZIŢII FINALE

Anexa 23

2

CAPITOLUL I Denumirea serviciului social: BIROUL CENTRE DE ZI PENTRU PERSOANE VÂRSTNICE În cadrul Serviciului pentru Protecţ ia Socială a Persoanelor Vârstnice funcţioneză Biroul Centre de zi , care se supune prezentului Regulament de Organizare ş i Func ţ ionare. La baza prezentului Regulament de Organizare ş i Funcţ ionare Internă a Biroului Centre de zi stă Regulamentul de organizare şi funcţ ionare al serviciului public de interes local - Direc ţia de Asistenţă Socială Comunitară Timişoara, aprobat prin Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Timişoara nr.121/24.04.2007 ş i a Organigramei ş i Statului de Funcţ i i aprobată prin H.C.L. nr.76/26.02.2008. Biroul Centre de zi pentru persoane vârstnice cuprinde următoarele centre: a. Centrul de zi “Sfinţi i Arhangheli Mihail ş i Gavril” cu sediul în Timişoara, str. Sever Bocu nr.44/A, tel./fax: 0256/490286 b. Centrul de zi“Sfinţii Constantin ş i Elena“ cu sediul în Timişoara, str. Telegrafului nr.8, tel. 0256/286487. c. Centrul de zi “Alzheimer” cu sediul în Timişoara, str.V.Alecsandri nr.6, tel .0256/434.736. Art.1. Definiţie: Regulamentul de Organizare ş i Func ţ ionare Internă (denumit în continuare Regulament) este un document intern al Biroului Centre de Zi aprobat de către Direcţ ia de Asistenţă Socială Comunitară Timişoara. Art.2. Scopul: Prezentul Regulament a fost adoptat în vederea accesului beneficiarilor si a reprezentan ţilor legali la informaţ i i semnificative privind capacităţ ile Centrelor de Zi de a le satisface nevoile, în deplină cunoş tinţă de cauză asupra drepturilor ş i îndatoriri lor lor. Art.3. Persoanele vizate: Prevederile Regulamentului sunt obligatorii atât pentru beneficiari si reprezentan ţi i lor legali cât ş i pentru angajaţ i i centrelor de zi. Art.4. Intrare în vigoare: Prezentul Regulament intră în vigoare la data aprobării şi îşi produce efectele faţă de beneficiari, a reprezentanţ i lor legali ş i angajaţ i CAPITOLUL II Art.5 .Organigrama Centrelor de zi Biroul Centre de Zi din cadrul Serviciul pentru Protec ţie Socială a Persoanelor Vârstnice face parte din Direcţ ia de Asistenţă Socială Comunitară Timişoara care

Anexa 23

3

este un serviciu public, cu personalitate juridică , in subordinea Consiliului Local Timişoara. Biroul Centre de zi este coordonat ş i controlat după cum urmează: • Coordonatorul Direcţ iei de Asistenţă Socială Comunitară:

Viceprimar – Adrian Orza Date de contact: str. B-dul C.D. Loga nr.1; Tel.0256/ 408.300;

• Directorul executiv Direcţ ia de Asistenţă Socială Comunitară : Doamna Maria Stoianov Date de contact: str.Regele Carol I nr.10. tel.0256/220583;

• Şef serviciu pentru Protecţia Socială a Persoanelor Vârstnice : Doamna Maria Ciurcaş

Date de contact: str. Sever Bocu nr.44/A, tel.0256/490.286; Art.6. Personalul Biroului Centre de zi:

Personal contractual:

În Centrul de zi “Sfin ţ ii Arhangheli Mihail ş i Gavril” serviciile sunt asigurate de următoarele persoane angajate ca personal contractual :

- Asistent social , Alina Balaban (8ore/zi) - Psiholog, Delia Bugariu (8 ore/zi , 4 zile/săptămână) - Kinetoterapeut, Stănescu Silviu (8 ore/zi) - Referent: Doina Florea (8ore/zi) - Medic generalist : Mariana Lungulescu (8 ore/săptămână) - Îngrij itor clădiri, Radovan Mara (8 ore/zi) – birou administrativ - Şofer, Dorel Cheregi (8ore/zi)- birou administrativ

În Centrul de zi „Sf. Constantin ş i Elena” serviciile sunt asigurate de următoarele persoane angajate ca personal contractual:

- Psiholog: Andreea Mihalache (8ore/zi) - Kinetoterapeut: Stănescu Antonela (8 ore/zi) - Referent, Beinschrodt Dorina (8ore/zi) - Medic Mariana Lungulescu (8 ore/săptămână) - Îngrij itor clădiri, Firciuc Sofia (8 ore/zi)- birou administrativ - Şofer, Florin Cheregi (8ore/zi) – birou administrativ

La Centrul de Zi Alzheimer serviciile sunt asigurate de următoarele persoane angajate ca personal contractual:

- Asistent social , Eszteró Emese(8 ore/zi) - Referent, Viorica Nicoară(8 ore/zi) - Psiholog, Delia Bugariu (8 ore, 1 zi/săptămână) - Medic Mariana Lungulescu (8 ore/săptămână) - Asistent medical, Lakó Enikő (8 ore/zi, 3 zile/săptămână) - Şofer, Florin Cheregi (8ore/zi) – birou administrativ

CAPITOLUL III Descrierea serviciului social

Art.7. Descrierea Biroului Centre de zi din cadrul Serviciului pentru Protecţie Socială a Persoanelor Vârstnice

Anexa 23

4

Biroul Centre de zi pentru persoane vârstnice cuprinde toate centrele de zi destinate persoanelor vârstnice aflate în subordinea Direcţ iei de Asistenţă Socială Comunitară Timişoara, în cadrul Serviciului pentru Protec ţ ia Socială a Persoanelor Vârstnice. La data redactării prezentului regulament în cadrul Biroului Centre de zi pentru persoane vârstnice sunt trei centre de zi ş i anume: - Centrul de zi “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril”cu sediul în Timişoara, str. Sever Bocu nr.44/A. Acest centru funcţ ionează din 2002. - Centrul de zi „Sf. Constantin şi Elena”, cu sediul în Timişoara str. Telegrafului nr.8. Acest centru funcţionează din 2006. - Centrul de Zi “Alzheimer” , cu sediul în Timişoara, str. V. Alecsandri nr.6. Acest centru funcţ ionează din 2002

Toate centrele de zi pentru persoane vârstnice care vor fi date în funcţionare se supun procedurilor prezentului Regulament. Serviciul pentru Protecţie Socială a Persoanelor Vârstnice are ca scop îmbunătăţirea calităţ ii vieţ i i persoanelor vârstnice şi prevenirea instituţ ionalizării acestora prin dezvoltarea serviciilor alternative. Biroul Centre de zi pentru persoane vârstnice din cadrul serviciului are drept scop prevenirea ş i l imitarea unor situaţ ii de dificultate şi vulnerabilitate, care pot duce la marginalizare sau excluziune socială . 7.1. Centrele de zi “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril”şi “Sfinţi i Constantin ş i Elena” sunt servicii sociale al căror obiectiv principal este încurajarea ş i facilitarea accesului persoanelor vârstnice la servicii sociale creând un model de asistenţă comunitară adaptat nevoilor persoanelor vârstnice.

Scopul principal este îmbunătăţ irea calităţi i vieţ ii prin menţ inerea autonomiei persoanei ş i prevenirea marginalizării şi excluderii sociale. 7.2. Centrul de Zi Alzheimer este un serviciu social, al cărui obiectiv principal este încurajarea ş i facilitarea îngrijiri i persoanelor cu boala Alzheimer fază incipientă ş i medie - în ş i de către comunitate - creând un model de asistenţă comunitară adaptat nevoilor persoanelor cu boala Alzheimer. Scopul prinicipal este menţ inerea autonomiei persoanei şi prevenirea agravării situaţ iei de dependen ţă pe o perioada cat mai lung posibila. 7.3. Etape ale procesului de furnizare a serviciilor sociale Pentru acordarea serviciilor sociale în centrele de zi se parcurg următoarele etape:

a. Identificarea ş i preluarea cazului b. Evaluarea iniţială a situaţ iei persoanelor vârstnice c. Elaborarea planului de intervenţ ie d. Evaluarea complexă e. Elaborarea planului individualizat de asistenţă f. Implementarea planul individualizat de asistenţă pentru beneficiarii din centrul de zi g. Monitorizarea activităţilor desfăşurate

Anexa 23

5

h. Reevaluarea situaţiei persoanei vârstnice i . Evaluarea opiniei beneficiarilor

a. Identificarea ş i preluarea cazurilor

Identificarea se realizează astfel:â - solicitarea directă a persoanei vârstnice - solicitarea directă a familiei sau a reprezentanţ ilor legali (unde există) - prin telefon la numerele: 0256- 490286 sau 0256-286487 sau 0256 -434736 - prin solicitarea directă a vecinilor, cunoş tinţelor, etc. - prin solicitarea directă a altor instituţ i i cu care colaborăm (ex. poliţ ia de

proximitate, primărie, alte organiza ţ i i şi instituţ ii , etc.)

Preluarea cazurilor se realizează prin: completarea cererii t ip (anexa 1). Completarea cererii t ip este făcută de către persoana în cauză sau, dupa caz, de membrii familiei , persoana care sesizează cazul sau institu ţia care solicită înscrierea într-un centru de zi . Cererea completată se înregistrează la sediul Direcţ iei de Asisten ţă Socială Comunitară Timişoara, str. Regele Carol I, nr.10, de către responsabilul de caz.

În situaţia în care cererea este făcută de alte persoane decât persoana vârstnică , aceasta are obliga ţ ia să se prezinte în termen de 5 zile la sediul centrului de zi respectiv pentru a urma procedurile necesare înscrierii . Dacă persoana vârstnică nu se prezintă în termenul de 5 zile la centrul de zi, cazul se consideră închis ş i procedurile de includere în centru încheiate, cererea fiind considerată retrasă . b. Evaluarea iniţ ială a situaţ iei persoanelor vârstnice

Se realizeză de către asistentul social (iar în lipsa acestuia de către referentul centrului care are competen ţe în asistenţă socială), dupa cum urmează :

- la primul contact cu persoana vârstnică care a solicitat frecventarea unui centru de zi la sediul unuia din cele trei centre (la centrul de zi la care s-a prezentat persoana). - prin completarea Fişei de evaluare iniţială (anexa 2) prin care se încearcă identificarea nevoilor persoanei vârstnice. - dacă evaluarea iniţ ială stabileş te numai servicii de informare, acestea se acordă pe loc beneficiarului sau familiei acestuia conform legislaţ iei în vigoare. În situaţia persoanelor care se adresează Centrului de zi Alzheimer, care necesită consiliere şi îndrumare, stabilite la primul contact, se va completa Planul personalizat de consiliere (anexa 15) - dacă persoana corespunde condiţii lor minime obligatorii (anexa 4) va primi lista cu documente necesare (anexa 5) a fi completate/aduse pentru a intra în colectivitate. În situa ţ ia în care cererea este făcută de alte persoane decât persoana

vârstnică , evaluarea iniţ ială ş i planul de intervenţ ie se vor completa în maxim 5 zile de la data cererii , la sediul centrului de zi, obligatoriu în prezenţa persoanei vârstnice pentru care s-a făcut solicitarea înscrierii la un centru de zi .

c. Elaborarea planului de intervenţ ie

După evaluarea ini ţ ială şi după informarea potenţ ialului beneficiar cu privire la activităţ ile unui centru de zi, în situa ţia în care persoana vârstnică

Anexa 23

6

doreşte în continuare, înscrierea la un centru de zi, şi dacă în urma evalurii iniţ iale se constată ca nevoie principală este nevoia de socializare se va completa planul de intervenţ ie (anexa 3) în care se specifică paşi i care trebuie urmaţ i pentru obţinerea aprobării pentru frecventarea unui centru de zi . Planul de interven ţ ie cuprinde scopul, obiectivele, persoana responsabilă şi rezultatul acţ iunilor. Planul de intervenţ ie (anexa 3) se realizează având la bază nevoile sociale identificate, cu participarea beneficiarului sau a persoanei care a acordat informa ţ iile (în cazul persoanelor bolnave de Alzheimer). Acesta poate cuprinde acţ iuni ca:

- vizite la domiciliu, - completarea Fişei de evaluare socio-medicală (anexa 18) în conformitate cu prevederile HG 886/2000 privind aprobarea Grilei naţ ionale de evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice; - obţ inerea documentelor solicitate, - contactarea medicului de familie, contactarea vecinilor, etc. - informare cu privire la limitarea situaţiei de dificultate ş i vulnerabilitate - sprijin emo ţ ional împotriva marginalizării ş i/sau stigmatizări i - referirea beneficiarului care nu corespunde criteriilor de acceptarea în Centrul de Zi, la un alt furnizor de servicii sociale, conform art .12 alin.(2) a Ordonanţei Guvernului nr.68/2003 (atunci când este posibil).

Responsabili de îndeplinirea ac ţiunilor planului de intervenţie: atât

asistentul social sau referentul, cât ş i beneficiarul. Planul de interven ţie se elaborează la primul contact cu beneficiarul, după finalizarea evaluării iniţ iale.

Timpul pentru realizarea documentaţ iei (acte medicale ş i copii acte de identitate ş i venit) de către beneficiar este de două săptămâni de la data semnării cererii , iar timpul finalizării evaluării complexe de către asistent social/referent cu competenţe în asistenţă socială ş i comunicarea rezultatului către beneficiar, în sensul aprobării sau nu a cererii de frecventare a centrului de zi, se va face în termen de 30 de zile de la data înregistrării cererii la sediul central al Direcţ iei de Asistenţă Socială Comunitară Timişoara. d. Evaluarea complexă

După ce poten ţialul beneficiar al unuia din centrele de zi a adus toate documentele solicitate se va trece la următoarea etapă- evaluarea complexă . În situaţia în care persoana vârstnică nu mai revine cu documentele solicitate, cererea de frecventare a unui centru de zi se consideră ca fi ind retrasă .

Evaluarea complexă presupune evaluarea socială , psihologică , medicală ş i kinetoterapeutică .

Evaluarea situaţ iei persoanei vârstnice se va face pe baza Fişei de evaluare socio-medicală (anexa 18). Asistentul social (sau referentul centrului) se va deplasa la domiciliul persoanei vârstnice pentru a observa persoana în mediul propriu de via ţă şi pentru a completa Fişa de evaluare socio-medicală (conform HG 886/2000). Prin completarea Fişei de evaluare socio-medicală (anexa 18) se urmăreş te:

- evaluarea capacităţ ilor fizice, mentale şi senzoriale, a nivelului de disfuncţ ie ş i a abili tăţ i i de a realiza activităţ i le de bază ale vieţ i i zilnice, - evaluarea psihiatrică pe baza adeverin ţei eliberată de medicul psihiatru, - evaluarea gradului de func ţionabilitate socială , - stabilirea gradului de dependenţă al persoanei vârstnice

Anexa 23

7

- evaluarea mediului fizic ş i psihic în care trăieşte persoana, - evaluarea percep ţiei persoanei asupra siguranţei, securităţi i ş i vulnerabilităţ i i proprii, - evaluarea motivaţ iei persoanei de a beneficia de servicii în centre de zi, - evaluarea nevoilor sociale şi a posibili tăţ i i asigurării de suport pentru reţeaua informală de îngrij ire. Completarea Fişei de evaluare socio-medicală (anexa 18) de către

asistentul social se face la domiciliul persoanei, iar evaluarea psihologică , kinetoterapeutică ş i medicală se face la Centrul de Zi, după obţ inerea aprobării frecventării centrului de zi, atunci când persoana vârstnică începe să frecventeze centrul de zi .

În Centrul de zi pot fi incluse doar persoane semidependente gr. IIA, IIB, IIC sau independente, IIIA, IIIB. Persoanele cu gradul I de dependen ţă nu vor putea deveni beneficiare ale serviciilor oferite în cadrul centrelor de zi .

După finalizarea evaluării de către asistentul social/referent va avea loc o întî lnire a echipei multidisciplinare a centrului respectiv în care va fi analizat dosarul persoanei vârstnice care doreşte frecventarea unui centru de zi.

Din echipa multidisciplinară fac parte următorii profesioniş t i : asistent social , referent, psiholog, medic specialist medicină generală , kinetoterapeut ş i asistent medical. Medicul de familie al persoanei vârstnice va fi contactat la nevoie pentru clarificări . În funcţ ie de situaţ ia persoanei din echipa multidisciplinară pot face parte mai mulţ i profesioniş t i . Identificarea acestora se face la nevoie.

În funcţ ie de recomandările medicale (medic de familie, examen psihiatric) şi evaluarea complexă se decide includerea sau nu a persoanei vârstnice în Centrul de zi şi se va trece la etapa următoare. Indiferent de decizia echipei multidisciplinare a centrului de zi , răspunsul va fi comunicat persoanei vârstnice, în scris, în maxim 5 zile de la decizie, respectându-se încadrarea în termenul legal de 30 de zile de la data înregistrării cererii . Răspunsul poate fi de acceptare (anexa 6a) urmat de frecventarea imediată a centrului de zi , de acceptare (anexa 6b) dar, din lipsa locurilor libere, de trecerea pe lista de aş teptare a centrului de zi respectiv (urmând ca la eliberarea unui loc persoana care are aprobare să fie anunţată de către asistentul social al centrului), sau de respingere a cererii de înscriere (anexa 6c) ca urmare a neîndeplinirii condiţ iilor.

Frecventarea Centrului de zi este aprobată pe o perioadă de un an de la data semnării Contractului de acordare a servicii lor sociale (anexa 8).

În situaţ ia în care centrul de zi este ocupat la capacitatea maximă , persoana vârstnică evaluată şi acceptată va fi inclusă în lista de aş teptare. La nivelul Biroului Centre de zi există o bază de date comună centrelor de zi (anexa 22) care cuprinde to ţi beneficiarii celor trei centre, a celor care au aprobare, dar nu beneficiază încă din cauza capacităţ i i reduse (maxim 85 beneficiari pe cele trei centre de zi) a centrului respectiv, precum şi a tuturor persoanelor care s-au adresat biroului în vederea informări i pentru înscrierea într-un centru de zi. La nivelul fiecărui centru există baza de date a centrului de zi respectiv.

După ce persoana vârstnică începe să frecventeze centrul de zi, în cadrul evaluării complexe se va realiza evaluarea psihologică , kinetoterapeutică ş i medicală de către profesioniş ti i centrului.

Psihologul centrului de zi completează Fişa de observa ţ ie psihologică (anexa14a) în termen de 30 de zile lucrătoare de la data la care persoana

Anexa 23

8

vârstnică începe să frecventeze centrul de zi. Fişa de observa ţie psihologică cuprinde pe lângă date personale, anamneză , antecedente medicale, concluzii ş i recomandări .

Medicul specialist medicină generală al centrului de zi completează , după ce persoana vârstnică devine beneficiar al centrului Fişa de consulta ţii medicale (anexa 19a) care cuprinde pe lângă datele personale ş i antecedentele medicale ş i un examen clinic general împreună cu concluziile examenului clinic ş i observaţ iile/recomandările necesare.

Kinetoterapeutul centrului de zi completează Fişa de observaţie kinetoterapeutică (anexa 16a) după finalizarea evaluării medicale de către medicul specialist al centrului de zi şi după cel puţ in opt contacte directe cu beneficiarul, pentru a observa dificultăţ i le ş i potenţ ialul acestuia din punct de vedere kinetoterapeuetic. Această fişă cuprinde în afara datelor personale, date medicale, indicaţ ii kinetoterapie, programul kinetoterapeutic şi evoluţ ie. e. Elaborarea planului individualizat de asistenţă

După obţinerea aprobării frecventării centrului de zi se va completa Planul individualizat de asistenţă (anexa 7). Acesta se realizează în urma evaluării complexe cu acordul şi participarea beneficiarului la data intrării în centrul de zi. Se ţ ine cont în stabilirea planului individualizat de asistenţă de activităţ i le care sunt disponibile în centrul de zi ş i de capacităţ ile ş i dorinţele fiecărei persoane. Servicii le oferite în centrele de zi sunt:

1. Activităţ i pentru prevenirea marginalizării sociale şi sprijinirea pentru reintegrarea socială : - activităţi practice (autogospodărire, lucru manual, grădinărit , pictură , confecţ ionat obiecte decor, tricotat), - activităţ i informative (cit irea presă , cărţi , reviste, urmărirea programelor la radio sau TV) - jocuri de grup (jocuri de scrabble, şah, table, rummy, jocuri distractive) etc; - grupuri de discuţ ii tematice (teme: medicale, sociale, distractive), - grupuri cultural artistice (tearu, dans, audiţ i i muzicale), - activităţ i intergeneraţi i (programe derulate împreună cu copii, studenti, etc.), - activităţi în comunitate (vizionare de spectacole, vizite la diverse instituţ i i , serate dansante, participare la acţiuni mediatice), - activităţ i recreativ distractive (sărbătorirea zilelor de naştere trimestrial ş i a altor sărbători/evenimente speciale, excursii), etc. - activităţi de informare cu privire la boala Alzheimer şi acordarea de sprijin (dezvoltarea capacităţ ilor ş i cunoş t inţelor beneficiarului ş i familiei de a face faţă implicaţiei bolii Alzheimer din viaţa de zi cu zi1; îndrumarea ş i consilierea familiei beneficiarilor cu privire la tehnicile de îngrijire în diferite stadii ale bolii Alzheimer2)

2. Consiliere juridică şi administrativă 3. Consiliere psihologică şi socială 4. Readaptarea capacităţ ilor fizice - kinetoterapie 5. Consulta ţ i i şi îndrumare medicală

Planul individualizat de asistenţă (anexa7) cuprinde obiective şi activităţ i potrivit celor menţionate mai sus. Acesta se completează în prima zi de

1, 4 se aplica doar beneficiarilor suferinzi de boala Alzheimer din cadrul Centrului de Zi Alzheimer

Anexa 23

9

frecventare a centrului de zi de asistentul social/referent împreună cu persoana vârstnică . În planul individualizat de asistenţă se va specifica obligatoriu numărul de zile pe săptămână pe care persoana vârstnică le va petrece în centru. Numărul zilelor nu poate fi mai mic de trei pe săptămână .

După finalizarea planului individualizat de asistenţă se semnează Contractul pentru acordarea de servicii sociale in Centre de zi (anexa 8) încheiat între beneficiar si Direcţ ia de Asistenţă Socială Comunitară Timişoara, Serviciul pentru Protecţ ie Socială a Persoanelor Vârstnice. Furnizarea serviciilor în centrele de zi se face numai în urma semnării Contractului între cele două păr ţi (în două exemplare, câte una pentru fiecare parte), prin care se urmăreş te implicarea ş i participarea ambelor păr ţ i în procesul de acordare a serviciilor sociale în cadrul centrelor de zi; prin semnarea contractului se asigură că beneficiarul a înţeles care sunt drepturile ş i obligaţ i i lor ambelor părţ i ş i ş i-a asumat răspunderea pentru respectarea obligaţ i i lor care ţ in de el . f. Implementarea planului individualizat de asistenţă al beneficiarilor din Centrele de Zi

Beneficiarii centrelor de zi vor participa zilnic, de luni până vineri, la activităţ i le din cadrul Centrului de Zi pe parcursul a 6.00 ore (8.30-14.30), în funcţie de numărul de zile specificate în planul individualizat de asistenţă . Ei vor fi supravegheaţ i ş i coordonaţ i în realizarea activităţ ilor de că tre referenţ i i centrului.

În cadrul fiecărui Centru de Zi este afişat programul săptămânal al activităţ i lor derulate în centrul de zi de că tre beneficiari (anexa 9), al activităţ ilor de grup ş i componen ţa fiecărei echipe (atelier de lucru). Fiecare beneficiar se va informa despre activităţile individuale ş i de grup la care va participa în fiecare săptămână , consultând Programul săptămânal afişat în sală .

Programul săptămânal al activităţ i lor derulate în centrul de zi de că tre beneficiari va fi stabilit cu participarea întregii echipe multidisciplinare ş i cu consultarea beneficiarilor. În stabilirea programului săptămânal de activităţ i se au în vedere nevoile identificate la nivelul fiecărei persoane.

Redactarea acestuia se face de către referent după consultarea fiecărui membru al echipei multidisciplinare (în săptămâna anterioară afişării lui), referentul fiind supervizat de către asistentul social al centrului, care este persoana responsabilă de implementarea ş i monitorizarea planului individualizat de asistenţă .

Programul de activităţ i va fi afişat la începutul fiecărei săptămâni, astfel încât beneficiarii centrului să ş t ie ce activităţ i vor fi derulate ş i în ce zile. Acest program săptămânal se adresează beneficiarilor.

Activităţile specifice domeniului social , psihologic, kinetoterapeutic,

medical sunt coordonate ş i realizate de specialiş ti potrivit competenţelor lor (asistent social , psiholog, kinetoterapeut, medic ş i asistent medical).

Întâlnirile de grup sau individuale pentru consiliere psihologică ş i socială , activităţ i le pentru readaptarea capacităţ ilor fizice – kinetoterapie, acordarea de îndrumare ş i consultaţ i i medicale vor fi incluse în planul de activităţ i al centrului.

Anexa 23

10

Fiecare profesionist din cadrul echipei multidisciplinare acordă servicii specifice în urma evaluării şi a planului specific pentru fiecare beneficiar, în funcţie de nevoile identificate.

Astfel, în ceea ce priveş te asistenţa psihologică , se completează de către psiholog împreună cu beneficiarul Planul individualizat de intervenţ ie psihologică (anexa 14b), care poate fi modificat ori de câte ori se consideră necesar dar se revizuieşte obligatoriu o dată pe an. La reevaluarea psihologică anuală se realizează ş i un Profil psihologic (anexa 14c). Acesta cuprinde obiective pe termen scurt , pe termen mediu ş i lung, împreună cu strategiile ş i perioadele de realizare.

În situaţ i ile în care este nevoie de intervenţie socială în rezolvarea problemelor sociale individuale, asistentul social va acorda asisten ţă şi suport individual persoanelor vârstnice. Asisten ţa socială se realizează pe baza Planului individualizat de intervenţ ie socială (anexa 11a), care se completează ori de câte ori este nevoie de intervenţie în rezolvarea problemelor sociale ale beneficiarilor centrelor de zi . Acesta cuprinde obiective, măsuri şi acţiuni, persoanele responsabile şi perioadele de realizare, precum ş i rezultatele acţ iunilor ş i măsurilor.

Consilierea juridică şi administrativă se acordă numai la solicitarea beneficiarului de către juristul instituţ iei . Dacă la problema ridicată de beneficiar, asistentul social consideră că este nevoie de implicarea juristului, acesta va prezenta problema juristului instituţ iei, care, în limita posibili tăţi i va acorda consultanţa juridică solicitată .

Servicii le de kinetoterapie se acordă doar dacă starea de sănătate a beneficiarului o permite ş i dacă acesta doreşte să participe la programul de kinetoterapie. Fiecare beneficiar are câte o Fişă de observa ţie kinetoterapeutică (anexa 16a) care cuprinde pe lângă datele medicale ş i indicaţ i i kinetoterapeutice ale beneficiarului, programul de kinetoterapie, care este individualizat potrivit dorin ţelor, posibilităţ ilor persoanei ş i programelor de kinetoterapie care se pot derula la momentul respectiv în centrul de zi respectiv. Stabilirea programului individualizat de kinetoterapie se face cu consultarea medicului specialist de medicină generală al centrului de zi.

Asistenţa medicală se acordă la cererea beneficiarilor sau atunci când starea de sănătate a beneficiarului care se află în centrul de zi o impune. Se deoreşte men ţ inerea în parametrii normali ai beneficiarilor ş i îmbună tăţ irea stării de sănătate prin monitorizări regulate. g. Monitorizarea activităţilor desfăşurate

În fiecare lună are loc o întâlnire la care participă echipa multidisciplinară a centrului de zi (asistentul social , referentul, psihologul ş i kinetoterapeutul, medicul ş i asistentul medical) pentru a discuta punerea în practică a acţ iunilor/măsurilor ş i pentru a identifica dificultăţ i le şi succesele. După fiecare întâlnire a echipei multidisciplinare se va întocmi un proces verbal semnat de toţ i participanţi i .

Monitorizarea participării beneficiarilor la activităţi le centrului de zi realizate în sala de activităţi sub supravegherea referentului se face prin fişa lunară de activităţi (anexa 10). Fişa con ţ ine informa ţ i i cu privire la activităţile la care a participat beneficiarul dar ş i aprecieri generale privind gradul de implicare, efectele ş i impactul pe care îl au activităţ ile asupra persoanei

Anexa 23

11

vârstnice. Fişa este completată zilnic de către referent, iar la sfârş itul lunii această fişă va fi inclusă în dosarul persoanei vârstnice.

Centralizarea datelor ş i stabilirea paşi lor care trebuie urma ţ i pentru realizarea acţ iunilor/măsurilor precum ş i persoanele responsabile este făcută de asistentul social cu consultarea echipei multidisciplinare.

Există în dosarul fiecărui beneficiar Fişa de monitorizare psihologică trimestrială (anexa 14d) care cuprinde obiective, strategii şi tehnici precum ş i observaţ ii şi concluzii . Monitorizarea intervenţ iilor individuale psihologice şi a activităţ i lor de grup la care participă beneficiarul se face prin Fişa de eviden ţă a interven ţiei psihologice (anexa 14e) care evidenţ iază participarea beneficiarului la consiliere psihologică individuală , psihoterapie, programe specifice. În ceea ce priveş te activitatea de kinetoterapie aceasta este monitorizată prin Fişa de eviden ţă kinetoterapeutică (anexa 16b) zilnică , care cuprinde numele beneficiarului, valorile tensiunii arteriale ş i ale pulsului, implicarea în kinetoterapie de grup, individual ş i în jocuri distractive cu caracter motric ş i cognitiv. Fişa de monitorizare medicală (anexa19b) este completată de către medicul centrului şi cuprinde simptome, diagnostic şi recomandări/tratament.

Pentru a putea monitoriza ac ţ iunile ş i măsurile realizate pentru rezolvarea problemelor sociale ale beneficiarilor ş i a putea analiza rezultatele se completează de către asistentul social Fişa de monitorizare a interven ţiei sociale (anexa 11b).

Monitorizarea activităţi lor realizate cu beneficiarii se realizează ş i prin completarea caietului cu activităţi . Există în fiecare centru de zi câte un caiet de activităţ i în care se notează toate activităţ i le desfăşurate în Centru, în fiecare zi. Completarea caietului se face zilnic de că tre referent.

Prezenţa persoanelor vârstnice la Centrul de Zi se face în caietul de prezenţă . Fiecare beneficiar are obliga ţia de a trece în caiet în dreptul numelui său, ora de sosire ş i plecare în/din centru, precum ş i semnă tura. Astfel se poate vedea respectarea de către beneficiar a programului stabilit de comun acord. La sfârşi tul fiecărei luni, se va calcula de că tre referen ţi procentul frecven ţei lunare pe fiecare beneficiar. Asistentul social va realiza o bază de date cu frecvenţa tuturor beneficiarilor în fiecare lună . Unul dintre indicatorii care vor fi luaţ i în seamă la stabilirea continuării frecventării centurlui de zi va fi ş i si tuaţ ia frecvenţei. h. Reevaluarea situaţiei persoanei vârstnice

O dată la un an are loc o reevaluare a beneficiarilor, din punct de vedere social , medical, psihologic şi kinetoterapeutic. La reevaluare se are în vedere realizarea planului individualizat de asistenţă ş i se aplică Fişa de evaluare a interven ţiei (anexa 17)

În reevaluare se ţ ine cont ş i de: - situaţ ia socială şi medicală a beneficiarilor - de Criteriile de selec ţie (anexa 13) pentru a continua frecventarea centrului

de zi - implicarea beneficiarului în realizarea planului individualizat de asistenţă ş i

respectarea obligaţ i ilor contractuale - modificarea planului individualizat de asistenţă3 (vezi anexe IADL si ADL) - scoaterea din eviden ţă .

3 pentru persoanele cu boala Alzheimer,in funcţie de avansarea bolii şi/sau apariţii ale altor aspecte sociale

Anexa 23

12

După finalizarea evaluării fiecare beneficiar va avea un Punctaj, luat în considerare pentru continuarea sau nu a frecventării centrului de zi. Punctajul anual este suma punctajului ob ţ inut pe baza Criteriilor de selecţ ie (anexa 13) ş i pe baza Fişei de evaluare a interven ţ iei (anexa 17)

În situaţia în care beneficiarul obţ ine sub 50 de puncte se va pune obligatoriu în discu ţie în cadrul echipei multidisciplinare scoaterea din centrul de zi.

În urma discuţ iilor ş i analizelor echipa multidisciplinară decide men ţ inerea sau scoaterea beneficiarului din centrul de zi. În situa ţ ia în care decizia este de scoatere a persoanei vârstnice din centrul de zi, acesta va fi informată în scris cu privire la decizie ş i motivul acesteia de că tre asistentul social.

Existenţa acestui mod de punctaj va face ca selecţ ia cazurilor care vor rămâne incluse în centrul de zi să fie obiectivă ş i să răspundă nevoii de socializare. i . Evaluarea opiniei beneficiarilor

O dată pe an, în luna ianuarie, se aplică beneficiarilor un Chestionar de evaluare a gradului de satisfac ţie (anexa 12) prin care să se poată:

- identifica problemele individuale şi de grup ale beneficiarilor dar ş i dinamica acestora - identificarea de activităţi sau soluţ i i pentru îmbunătăţ irea planului individualizat de asistenţă - identificarea eventualelor nemul ţumiri individuale ş i de grup vis a vis de activitate, personal, etc.

Prin analiza chestionarelor ş i a sugesti ilor rezultate în urma întâlnirilor se va putea stabili gradul de satisfacţ ie/insatisfacţ ie a beneficiairlor cu privire la furnizarea serviciilor sociale ş i a facili tăţilor oferite.

După aplicarea chestionarelor de către referent, se realizează analiza acestora la nivel de grup de către psihologul centrului de zi respectiv. Persoanele vârstnice ş i echipa multidisciplinară vor fi informate despre rezultatele acestora printr-un raport făcut de psiholog.

Beneficiarii vor participa activ la identificarea de soluţ i i în vederea îmbunătăţiri i serviciilor sociale.

Se organizează întâlniri periodice de grup ş i individuale cu beneficiarii ş i/sau aparţ inătorii pentru a obţ ine un feed-back asupra calităţ i i serviciilor oferite, sugestii asupra eventualelor îmbunătăţiri a serviciilor, identificarea de soluţ i i pentru problemele depistate, etc. În urma întâlnirilor de grup se redactează câte un proces verbal care va cuprinde problemele discutate ş i soluţi i le/modificări le stabilite de grupul de beneficiari . 7.4. Metode ş i instrumente utilizate în cadrul procesului de furnizare a serviciilor sociale 7.4. a. Metode

Principala metodă de intervenţ ie folosită este „modelul de intervenţ ie în sensul schimbării” care se bazează pe construirea unei relaţ ii dinamice între profesionist şi beneficiar. Pornind de la situaţia în care se găseşte beneficiarul, profesionistul construieşte un plan de intervenţie în cadrul căruia sunt definite o serie de obiective ş i acţ iuni adecvate procesului de schimbare. Profesionistul joacă un rol de integrator ş i coordonator al efortului de păstrare ş i restaurare a normalităţ ii sociale.

Anexa 23

13

Principalele metode folosite în culegerea informaţ i ilor şi instrumentarea cazurilor sunt: documentarea, observaţ ia, întrevederea, convorbirea telefonică , interviul, consilierea, kinetoterapie. În evaluarea şi instrumentarea unui caz se va ţ ine cont de faptul că toate metodele folosite sunt interdependente şi complementare. Profesionistul nu poate folosi numai o metodă în instrumentarea cazului. Se recomandă folosirea mai multor metode, în funcţ ie de complexitatea cazului. Documentarea

Documentarea este o metodă utilizată în scopul culegerii de date ş i informa ţ ii , utile în procesul de intervenţie. Documentarea se desfăşoară pe toată perioada de instrumentare a cazului recomandându-se alegerea a cât mai multor documente relevante despre situaţia beneficiarului. În cazul acestei metode sunt implicaţ i atât beneficiarul, care va prezenta documentele necesare, cât ş i responsabilul de caz, care selectează documentele necesare bunei desfăşurări a intervenţ iei. Documentele pot fi solicitate direct beneficiarului, dar ş i altor instituţ ii în a căror evidenţă se găseş te sau s-a găsit . Documentele pot fi solicitate ş i membrilor familiei sau reprezentantului legal al beneficiarului. O bună documentare stă la baza desfăşurării optime a intervenţiei ş i completează alte metode cum ar fi: întrevederea, observaţ ia ş i interviul. În documentare se folosesc următoarele tipuri de documente:

• Documente referitoare la date personale oficiale ale beneficiarului: certificat de naş tere, carte de identitate, certificate de căsă torie, deces, testamente, sentinţe de divorţ , de încredinţare, acte de proprietate, contracte, alte adeverinţe şi dovezi eliberate de autorităţ i , fişe medicale etc.;

• Documente referitoare la date personale ale beneficiarului, dar care au caracter neoficial: scrisori, produse ale activităţ i i , fotografii etc.;

• Documente referitoare la situaţ ia actuală a beneficiarului: anchete sociale, acte doveditoare privind situaţ ia materială/presta ţ ii de care beneficiază;

• Documente referitoare la alte servicii sociale de care beneficiază : legitimaţ i i , carnet de membru al unor asociaţ ii , adeverin ţe, evaluări, rapoarte.

În documentare se vor respecta următoarele: • Documentele se vor analiza cu atenţ ie, iar profesionistul se va asigura că a

înţeles la ce se referă documentul respectiv; • Profesionistul va respecta regulile confidenţ ialităţ i i în legătură cu toate

documentele la care are acces; • Profesionistul se va asigura că deciziile luate pot fi sus ţinute de

documente verificabile, ataşate dosarului. Observaţia

O altă metodă utilizată este observa ţ ia. Aceasta are drept scop culegerea de informa ţ i i care ne sunt necesare pentru a completa sau confirma datele ob ţinute prin folosirea altor metode. Observaţ ia este o metodă folosită pe toată perioada de instrumentare a cazului, dar are o importanţă deosebită în faza de evaluare ini ţ ială , precum şi în etapa de intervenţ ie. Informa ţi i le se pot obţine:

• Prin observarea beneficiarului în mediul lui de provenienţă /de viaţă (familie, grup de prieteni)

Anexa 23

14

• Prin observarea beneficiarului într-un mediu mai puţ in familiar ş i într-o situaţ ie determinată (întrevederea, interviul)

• Prin observarea beneficiarului pe perioada activităţ i lor şi în grupul format în centrul de zi

Informa ţi i le obţ inute prin metoda observaţ iei se referă la: • Aspecte ale mediului social (condiţ i i materiale ş i de locuit , rela ţiile din

cadrul familiei, relaţ ii cu vecinii); • Conduita beneficiarului (comportament, atitudini, stări emo ţionale) • Comunicarea interpersonală (limbaj verbal ş i non verbal, coerenţa

limbajului, adaptare la situa ţ ii) • Implicarea beneficiarului • Dificultăţ ile întâmpinate de beneficiar

Observaţ ia poate fi: - directă: responsabilul de caz ş i beneficiarul sunt faţă în faţă - indirectă: responsabilul de caz observă beneficiarul în mediul de

provenienţă prin vizita la domiciliul acestuia ş i culege informa ţ ii despre acesta din diverse surse (vecini, familie, prieteni, alţ i profesionişt i etc.), pe parcursul activităţ i lor din centrul de zi

- direcţ ionată/planificată: responsabilul de caz îş i propune să observe unul sau mai multe aspecte

- întâmplătoare: responsabilul de caz nu îş i propune să urmărească un aspect anume.

În cazul acestei metode se vor respecta urmă toarele: • Este de preferat ca informaţ iile să fie înregistrate după întrevederea cu

clientul, iar dacă nu este posibil se cere acordul beneficiarului • Informa ţ ii le obţ inute prin observaţ ie se completează prin informaţ i i

ob ţ inute prin alte metode • Profesionistul va avea o minimă experienţă în utilizarea acestei metode.

Întrevederea

Întrevederea este o metodă care presupune o întâlnire între beneficiar ş i responsabilul de caz. În cadrul acesteia, scopul este să se ob ţ ină informaţ i i necesare în ţelegerii problemei cu care se confruntă beneficiarul, realizându-se o investiga ţie a situaţ iei acestuia. Pe baza informaţ ii lor obţinute, responsabilul de caz şi beneficiarul trec la stabilirea modalităţ i lor de rezolvare a problemei.

Metoda întrevederii se poate aplica atunci când responsabilul de caz:

• Doreşte să cerceteze/evalueze situaţia în care se află beneficiarul ş i în acest caz este utilizată pe întreg parcursul desfăşurării cazului;

• Urmăreş te să amelioreze mediul social al beneficiarului. Se poate realiza în cabinetului de consiliere din cadrul centrului de zi dar poate fi aplicată ş i în cadrul vizitei la domiciliu, la solicitarea beneficiarului sau în urma unei sesizări din partea unei autorităţi locale. Întrevederea poate fi:

• Programată : realizată la solicitarea beneficiarului sau a responsabilului de caz

• Neprogramată : realizată în urma unei sesizări de către o persoană sau institu ţie.

Pentru a obţ ine rezultate optime, responsabilul de caz trebuie să pregă tească întâlnirea prin crearea unui mediu securizant pentru beneficiar ş i să stabilească întrebări le pe care urmează să le pună .

Anexa 23

15

Convorbirea trebuie să se desfăşoare în condiţ ii optime iar în acest caz responsabilul de caz trebuie să dispună de următoarele deprinderi ş i abilităţi :

• Să construiască o rela ţie de încredere ş i ajutor fa ţă de beneficiar; • Să asculte activ şi să susţ ină beneficiarul; • Să înlăture barierele sociale dintre beneficiar şi responsabilul de caz.

În cazul acestei metode se vor respecta urmă toarele: • Responsabilul de caz este interesat să stabilească un climat confortabil

ş i o rela ţ ie non-directivă cu beneficiarul; • Se urmăreş te obţ inerea unor informaţ i i cu caracter general; • Responsabilul de caz trebuie să susţ ină o convorbire care are la bază

întrebări deschise, non-directive; • Întrebări le să fie formulate cât mai clar şi să fie adecvate l imbajului

beneficiarului.

Convorbirea telefonică O altă metodă utilizată este convorbirea telefonică . Aceasta este o metodă

auxiliară de strângere/confirmare a datelor şi de realizare a contactului dintre beneficiar ş i responsabilul de caz prin comunicare exclusiv verbală . Convorbirea telefonică nu se realizează într-o anumită etapă a instrumentări i cazului, ci se poate realiza oricând este necesar. Cele mai frecvente situa ţ i i când se apelează la această metodă sunt:

• Semnalarea cazului: se poate realiza prin autoreferire, referire de către o altă persoană sau instituţ ie;

• Strângerea de informa ţ i i cu privire la caz: se referă la date de identificare ale solicitantului iar dacă solicitarea este realizată prin referire se solicită date despre instituţ ia sau persoana care sesizează cazul;

• Vizitele în familie: acestea pot fi programate telefonic. • Acordarea răspunsului cu privire la cererea de frecventare a centrului de

zi, aprobarea sau respingerea cererii . În cazul acestei metode se va ţ ine cont de urmă toarele aspecte: - Această metodă nu poate fi aplicată oricărui beneficiar şi în orice context. Există situaţ ii când nu putem aplica această metodă: persoanele care nu posedă aparat telefonic, persoanele cu probleme psihice, cu deficienţă de auz ş i/sau vorbire, private de libertate etc. - Responsabilul de caz trebuie să fie conş tient că metoda prezintă avantaje limitate pentru soluţ ionarea cazului şi men ţ inerea unei rela ţi i ; - Informaţ i ile obţinute trebuie să fie completate şi confirmate cu informaţ i i rezultate din alte metode utilizate. Contactul telefonic este necesar şi în situaţ iile de informare între beneficiar ş i responsabilul de caz cu privire la absenţa de la activităţ ile centrului de zi, aspecte neprevăzute de modificare a programului etc. Interviul

Interviul reprezintă o interacţ iune între două persoane planificată , structurată şi având un anumit scop. Pentru a fi eficient în realizarea unui interviu, responsabilul de caz trebuie să aibă anumite abilităţi . Astfel el va putea să pună întrebări având un scop clar, să observe reacţ i i le, să facă un sumar al informaţ i i lor ş i să le împărtăşească ş i să asculte atent la tot ceea ce se spune. La sfârşitul interviului este necesar să se înregistreze ceea ce s-a spus. Comportamentul responsabilului de caz trebuie să încurajeze sentimentul de încredere ş i dorinţa de a împărtăş i anumite experien ţe.

Anexa 23

16

Caracteristicile unui interviu: • Comunicarea se face în func ţ ie de scopul interviului, ţ inând cont de faptul

că beneficiarul ni se adresează pentru a primi un anumit serviciu sau a solicita sprijin în rezolvarea unei probleme;

• Concentrarea pe nevoile clientului, prin faptul că responsabilul de caz încurajează beneficiarul să-ş i exprime ideile şi sentimentele;

• Structurarea interviului pe următoarele etape: - stabilirea unei rela ţ ii , - deschiderea interviului, - explorarea problemelor, - închiderea interviului ş i pregăt irea urmă torului pas în intervenţ ie.

În realizarea unui interviu, responsabilul de caz trebuie să fie conşt ient de: • personalitatea beneficiarului, • aşteptările pe care le are beneficiarul, • cultura din care provine beneficiarul, • atitudinile ş i valorile beneficiarului.

Există anumite caracteristici ale comportamentului responsabilului de caz care pot crea bariere în comunicare. Acestea se referă la:

• Concentrarea pe slăbiciuni mai degrabă decât pe puncte forte. Responsabilul de caz va urmări să găsească modalităţ i de a întări stima de sine a beneficiarului.

• Nevoia de a „salva”. Responsabilul de caz va acţ iona împreună cu clientul ş i nu în locul lui . A acţ iona „în locul” lui înseamnă , de fapt, că profesionistul este superior şi ş tie ce este cel mai bine pentru cel ajutat . A acţiona „împreună” cu clientul implică mutualitate ş i egalitate.

• Comportamentul pasiv. Responsabilul de caz va urmări comportamentul beneficiarului ş i î l va încuraja, de câte ori este nevoie, în exprimarea ideilor, sentimentelor. În caz contrar profesionistul va da impresia că nu este interesat de interviu ş i nu are nici o structură sau scop.

• Frica de emo ţ ii . Responsabilul de caz va încuraja beneficiarul să-ş i exprime emoţ i i le evitând schimbarea subiectului, abordarea unor subiecte superficiale, oferirea de asigurări false, intelectualizarea problemelor sau detaşarea emo ţ ională .

• Mânia. Responsabilul de caz va rămâne calm pe toată durata interviului. Dacă se simte deranjat de anumite trăsături de personalitate sau comportamente ale beneficiarului, va căuta să le analizeze fără a-ş i exprima disconfortul.

• Condescenden ţa. Responsabilul de caz va evita să transmită beneficiarului că se simte superior lui.

Pentru a realiza un bun interviu, responsabilul de caz va ţ ine cont de urmă toarele valori:

• Empatia , care reprezintă capacitatea de a se identifica cu sentimentele ş i gândurile altei persoane. Folosindu-se de empatie formează conexiuni cu cei pe care îi intervievează şi astfel experimentează ceea ce ei experimentează;

• Respect , ceea ce înseamnă să-i privească pe ceilalţi ca fi ind importanţ i ş i să fie preocupaţ i de binele lor, să recunoască faptul că sunt persoane unice ş i au dreptul la sentimente ş i nevoi ş i să nu-i judece;

• Compasiune , aceasta însemnând să-i comunice beneficiarului că sunt interesaţ i de gândurile ş i sentimentele lui , să nu aibă o atitudine defensivă ş i să admită greşelile clientului, să evite să se ascundă după o mască de „profesionalism”.

Anexa 23

17

Un interviu este structurat în următoarele stadii: 1. Stadiul de deschidere al interviului când se stabileş te un prim contact ş i

se pun bazele relaţ iei dintre responsabilul de caz ş i beneficiar; 2. Stadiul de explorare a problemelor ş i construirea unui plan de acţ iune; 3. Stadiul de închidere al interviului.

Stadiul 1: Deschiderea interviului - se stabileş te de comun acord scopul interviului, - persoanele implicate în interviu îş i exprimă aş teptările legate de

activitatea pe care o vor desfăşura împreună , - se începe de acolo de unde este clientul ş i se explorează problemele

expuse de client, - responsabilul de caz îl va ajuta pe beneficiar să facă o distincţ ie între

aşteptări le pe care le are de la instituţ ie ş i ceea ce poate institu ţ ia oferi; - se stabilesc clar rolurile responsabilului de caz şi ale beneficiarului.

Recomandări: - responsabilul de caz caută să pună întrebări deschise ş i să lase

beneficiarului loc de ini ţ iativă , - responsabilul de caz va cere detalii ori de câte ori consideră că este

necesar, - responsabilul de caz se va concentra pe problemele din prezent ale

beneficiarului nu pe cele din trecut sau viitoare. Stadiul 2: Explorarea problemelor

- depinde de claritatea scopului şi de atmosfera stabilite în primul stadiu; - se continuă analizarea problemelor beneficiarului; - responsabilul de caz ş i beneficiarul cad de acord în privinţa aspectelor

asupra cărora vor interveni; - se respectă principiul autodeterminării - sarcina responsabilului de caz nu

este să spună oamenilor cum să-ş i conducă via ţa, ci să-i ajute să-ş i descopere puterea interioară ş i alternativele ş i op ţ iunile pe care le au.

În timpul desfăşurării interviului, rolul responsabilului de caz este foarte important şi pentru a realiza un bun interviu acesta trebuie să depună toate eforturile pentru a obţ ine o bună comunicare cu beneficiarul. Astfel responsabilul de caz se va concentra asupra urmă toarelor aspecte:

• Va căuta să pună cât mai multe întrebări cu final deschis şi indirecte pentru a da posibilitatea beneficiarului să se exprime, va evita întrebări le de tip „de ce?” pentru a nu intimida beneficiarul şi va folosi „deschizători de drumuri”, de tipul „spune-mi mai multe despre acest lucru”, pentru a ob ţ ine mai multe informa ţ ii ;

• Va folosi mai multe tehnici pentru a încuraja beneficiarul să se exprime: - parafrazarea pentru ca beneficiarii să vadă că au fost înţeleş i; - clarificarea pentru ca responsabilul de caz să adâncească înţelegerea

asupra a ceea ce s-a spus; - reflectarea prin care responsabilul de caz pune în cuvinte ceea ce crede că

simte beneficiarul; - oferirea de informa ţ ii ; - încurajarea; - sugerarea; - sfătuirea; - confruntarea; - interpretarea. Toate aceste tehnici vor fi folosite cu mare aten ţ ie deoarece pe lângă avantaje prezintă şi dezavantaje.

Anexa 23

18

• Va folosi tehnica auto-dezvăluirii atunci când va crede necesar. Această tehnică constă în dezvăluirea unor date personale de către responsabilul de caz. Prin folosirea acestei tehnici responsabilul de caz „modelează” un comportament de împărtăşire ş i-i arată beneficiarului că ş i el are sentimente şi este uman.

• Va evita să dea o direc ţie autoritară interviului prin atitudini de tipul: a face presiuni, a face morală , a contrazice, a se certa, a comanda, a pedepsi, a critica, a nega, a dezaproba, a respinge, a ridiculiza.

Stadiul 3: Închiderea interviului În acest stadiu trebuie respectate urmă toarele principii:

- Persoanele implicate trebuie să ş t ie clar că există o limită de timp pentru interviu ş i să cadă de acord asupra acesteia;

- Spre sfârşi tul interviului nu se vor aduce în discu ţie probleme noi, dacă acestea apar va fi programat un alt interviu;

- La finalul interviului se va revizui tot ceea ce a fost discutat asigurându-ne că persoanele implicate au aceleaş i puncte de vedere asupra problemei ş i şt iu clar care sunt urmă torii paş i . În cazul luării unor angajamente acestea vor fi consemnate în scris;

- Responsabilul de caz se va asigura că a rămas timp suficient pentru ca beneficiarul să nu se simtă grăbit, ci să simtă că a avut şansa să expună toate problemele cu care se confruntă .

În timpul interviului, responsabilul de caz va căuta să înregistreze ceea ce s-a discutat folosind urmă toarele tehnici:

- luarea de notiţe , dar fiind atent să nu întrerupă conversa ţia cu beneficiarul;

- scrierea unui rezumat al interviului, după desfăşurarea acestuia, responsabilul de caz organizând şi selectând materialul cu foarte mare atenţ ie.

Înregistrarea este importantă deoarece: • Asigură continuitate de la un profesionist la altul şi de la o întâlnire la

alta • Poate dovedi progresul sau lipsa lui în fiecare situa ţie • Poate asigura dovezi importante în cazul proceselor legale

În înregistrarea celor petrecute în timpul unui interviu, responsabilul de caz va: - asigura confidenţialitatea celor înregistrate; - va implica beneficiarul în procesul de înregistrare, acolo unde consideră

că este posibil ş i necesar, aceasta fiind ş i o tehnică de implicare a beneficiarului în definirea şi clarificarea problemelor ş i a paş i lor de urmat în rezolvarea lor;

- va fi precis şi concret în cele înregistrate, evitând judecăţi le moralizatoare ş i evaluările globale ş i referindu-se strict la situa ţ ia în care se găseş te beneficiarul.

Consilierea

Consilierea este cea mai importantă metodă pe care responsabilul de caz o util izează în procesul de instrumentare a unui caz. Are drept scop să ajute beneficiarul să devină independent de serviciile sociale, să-l sprijine în procesul de dezvoltare personală şi de rezolvare a problemelor cu care se confruntă , ţinând cont de valorile şi aşteptările acestuia. Consilierea prin scopul şi caracteristicile sale se încadrează în categoria metodelor de intervenţ ie.

Anexa 23

19

Responsabilul de caz, prin consiliere, are posibilitatea să cunoască şi să clarifice care sunt resursele beneficiarului şi împreună cu acesta să stabilească cele mai bune solu ţ ii pentru rezolvarea problemei cu care acesta se confruntă . În această situaţ ie, responsabilul de caz trebuie să sprijine ş i să motiveze beneficiarul să acţ ioneze pentru schimbarea acelor comportamente care au generat si tuaţia de criză în vederea restabiliri i echilibrului psihosocial . Pentru a crea o bună relaţie de consiliere, responsabilul de caz va:

• asculta, observa şi va da un feedback adecvat beneficiarului; • încuraja exprimarea emo ţ i i lor ş i ideilor, ajutând beneficiarul să le pună în

cuvinte; • păstra clar scopul fiecărei întâlniri ; • sugera ac ţ iuni, resurse şi servicii alternative; • admite propriile limite profesionale şi va căuta ajutor când va fi nevoie; • proteja confidenţ ialitatea ş i va explica clar situaţ iile când nu se poate

păstra confidenţ ialitatea. Pe parcursul şedin ţelor de consiliere, responsabilul de caz trebuie să îndrepte discu ţi i le cu beneficiarul către determinarea individului de a ajunge la auto-cunoaş tere, auto-conş t ientizare ş i auto-determinare. Dificultatea consilierii constă în faptul că beneficiarul trebuie determinat singur să-şi conşt ientizeze problemele dar ş i proprii le resurse cu ajutorul cărora poate să le depăşească . În procesul de consiliere, responsabilul de caz trebuie să:

• manifeste empatie şi înţelegere în cunoaş terea beneficiarului, • manifeste încredere în capacitatea beneficiarului de a-ş i rezolva

problemele, • motiveze pozitiv beneficiarul pentru fiecare ac ţ iune reuşi tă , • sus ţ ină beneficiarul în atingerea scopurilor, • ofere suport beneficiarului pentru a identifica posibilele soluţ ii în

rezolvarea problemelor, • evite să dea sfaturi sau să moralizeze ş i să judece situaţ ia în care se

găseşte beneficiarul. În timpul consilierii, beneficiarul va fi ajutat:

• Să îşi elibereze sentimentele negative, • Să se în ţeleagă mai bine pe el ş i situaţ ia în care se află , • Să facă planuri ş i să ia decizii, • Să implementeze aceste planuri şi decizii.

Principala modalitate de realizare a consilierii este comunicarea, care se realizează utilizând o serie de tehnici specifice:

• Ascultarea activă , este o tehnică ce îmbină comunicarea verbală cu cea nonverbală ;

• Parafrazarea, este o modalitate de confirmare de că tre responsabilul de caz a înţelegerii mesajului beneficiarului;

• Clarificarea, se referă la adresarea de întrebări beneficiarului pentru ca acesta să fie mai explicit ş i să detalieze ceea ce a vrut să spună;

• Încurajarea, presupune încurajarea beneficiarului de nu întrerupe comunicarea;

• Reflectarea, se referă la încurajarea beneficiarului să-ş i exprime emoţ ii le ş i sentimentele;

• Sumarizarea, vizează sistematizarea informa ţi i lor obţ inute de la beneficiar;

• Explorarea tăcerii, presupune concentrarea atenţ iei pe momentele în care beneficiarul tace;

Anexa 23

20

• Comunicarea nonverbală , se referă la utilizarea limbajului corpului pentru a transmite un mesaj beneficiarului.

Aplicarea consilierii ca metodă de intervenţ ie presupune din partea responsabilului de caz, cunoaş terea unor situa ţi i specifice care pot să apară în rela ţ ia cu beneficiarul. Aceste situaţ ii pot deveni momente dificile pentru responsabilul de caz atunci când nu are experienţa profesională pentru a le depăş i . Astfel este recomandabilă cunoaşterea urmă toarelor situaţ i i :

• Tăcerea – sunt situaţ ii când beneficiarul nu poate sau nu doreş te să vorbească . S-a constatat că poate să apară în două situaţ ii :

- la începutul şedinţei, beneficiarul poate să tacă deoarece a fost trimis împotriva dorinţei lui sau se simte jenat.

- în timpul şedin ţei, beneficiarului îi este dificil să recunoască un secret sau este nemulţumit de reac ţia responsabilului de caz.

• Beneficiarul plânge – deş i suntem tentaţ i să-l l iniş tim, aceasta nu este totuş i întotdeauna cea mai bună soluţ ie. Plânsul poate să apară din diverse motive:

- poate fi o descărcare benefică a emo ţ iilor, - poate fi un mod de a manipula responsabilul de caz. • Beneficiarul ameninţă cu sinuciderea – în cele mai multe cazuri nu se

recurge la acest gest, scopul fi ind de a atrage atenţ ia. De reţ inut este faptul că este practic imposibil să opreş ti pe cineva care doreş te să se sinucidă sau poate fi o atitudine cu rol manipulator din partea beneficiarului pentru a obţine ceea ce doreşte.

• Beneficiarul refuză ajutorul – în această situaţ ie responsabilul de caz trebuie să afle care este adevăratul motiv pentru care beneficiarul a apelat la serviciile sale. Sunt situa ţii când multe persoane sunt trimise la consilier împotriva voinţei lor.

• Responsabilul de caz nu poate stabili o relaţie bună cu beneficiarul – în cazul acesta, în loc să renun ţe sau să recomande pe altcineva, responsabilul de caz trebuie mai curând să ceară ajutor de la un alt profesionist pentru a analiza şedin ţele de consiliere. Aceasta este o soluţ ie bună pentru a înţelege care au fost cauzele care au generat slaba relaţ ionare.

• Responsabilul de caz ş i beneficiarul se cunosc dinainte – în acest caz pot să apară două aspecte:

- dacă rela ţia nu este strânsă , atunci părţ ile implicate pot stabili o relaţ ie de tip consilier-responsabil de caz; - dacă responsabilul de caz ş i beneficiarul se cunosc foarte bine atunci i se va explica beneficiarului că este mai bine să apeleze la un alt profesionist deoarece nu este benefic să lucreze cu un consilier pe care îl cunoaşte în viaţa personală . • Beneficiarul pune întrebări despre viaţa personală a responsabilul de caz –

trebuie specificat de la începutul intervenţ iei că relaţ ia dintre responsabilul de caz ş i beneficiar este una profesională şi nu una personală .

• Beneficiarul este manipulator – unii dintre beneficiari prezintă tulburări de personalitate sau sunt psihopaţ i . În această situaţ ie responsabilul de caz trebuie să ţ ină cont de urmă toarele aspecte:

- responsabilul de caz trebuie să manifeste o atitudine de respect faţă de beneficiari însă va manifesta pruden ţă când îş i va explica propriul rol în situaţ ia de interven ţ ie ş i care sunt aş teptările legate de beneficiar;

Anexa 23

21

- întâlnirea poate să nu aibă succes dacă responsabilul de caz nu este ferm ş i hotărât în discu ţ ie.

Consiliere psihologică ş i psihoterapie Consilierea psihologica si psihoterapia este un proces de influenţare interpersonală reciprocă . Modul în care consilierul/psihoterapeutul răspunde solicitărilor beneficiarului va influenţa evolu ţia evenimentelor ulterioare.

• Consilierea reprezintă un proces intensiv de acordare a asistenţei pentru persoanele normale care doresc să-ş i atingă obiectivele ş i să func ţioneze mai eficient.

• Psihoterapia este un demers mai complex de tratament psihologic centrat pe reducerea unor simptome sau comportamente disfuncţ ionale sau/ş i mai preten ţios pe reechilibrarea şi reconstruc ţia personalităţ ii.

Obiectivul principal este ajutarea beneficiarului să funcţ ioneze mai eficient în via ţa cotidiană şi să aibe rela ţ ii pozitive cu cei din jur. Demersul de consiliere trebuie sa accentueze dezvoltarea la subiect a unui sistem coerent de scopuri, de via ţă , cu alte cuvinte întărirea comportamentului inten ţionare. Principiile Codului deontologic al psihologului prevede:

• Păstrarea caracterului confidenţ ial al datelor obţ inute de la client • Consilierul/terapeut trebuie să fie conş t ient de propriile limite • Evitarea solicitării excesive a unor detalii irelevante • Tratarea beneficiarul aşa cum consilierul ar dori să fie tratat el însuş i , cu

respect, blândeţe, onestitate şi atitudine de acceptare Schema de acordare a sprijinului psihologic este:

• Definirea clară a problemei clientului • Elaborarea unor alternative posibile de soluţ i i • Alegerea unei alternative şi implementarea ei în practică

Procesul de consiliere terapeutică trebuie să urmeze urmă torii paşi :

• Stabilirea unor relaţ i i apropiate cu beneficarul ş i implicarea acestuia în procesul de rezolvare a propriilor sale probleme

• Identificarea şi clarificarea problemei şi stabilirea obiectivelor psihoterapiei

• Determinarea ş i analizarea alternativelor posibile de soluţ ionare a problemei

• Culegerea de informa ţii relevante • Analizarea implicaţ i i lor care decurg din informa ţ i i le culese ş i a

consecinţelor care derivă din diverse alternative posibile • Clarificări în privinţa sistemelor de valori care stau la baza op ţ iunilor

personale • Reexaminarea obiectivelor, soluţ ii lor alternative, a riscurilor ş i a

consecinţelor acestora • Decizia cu privire la una din alternative ş i formularea unui plan de ac ţ iune

pentru atingerea scopului propus • Generalizarea celor învăţate la noi situaţ ii de viaţă • Testarea planului elaborat pe baza unor reevaluări periodice, realizate pe

baza noilor informa ţ ii acumulate ş i ţinând seama de posibile modificări ale mediului extern, atitudinilor ş i prejudecăţi lor sociale

Evaluarea psihologică a beneficiarului se realizează prin urmă toarele modalităţ i :

Anexa 23

22

• Interviu cu privire la comportamentul beneficiarului • Automonitorizarea • Autoevaluarea prin intermediul chestionarelor, scalelor de evaluare,

ob ţ inerea unor informaţ i i de la alte persoane, intervievarea unor persoane cu rol cheie în viaţa beneficiarului

• Observarea comportamentului beneficiarilor în situa ţ ie clinică prin jocuri de rol, teste comportamentale, analiza activităţ i i pacientului ş i înregistrări psiho-fiziologice

Tehnicile ş i metodele utilizate în psihoterapie se clasifică după diverse criterii în:

• Metode de psihoterapie orientate emoţ ional sau afectiv • Metode de psihoterapie orientate intelectual sau cognitiv

În funcţ ie de sistemul de convingere cu privire la natura psihicului uman ş i a tulburărilor psihice modalităţ i le terapeutice impun terapii dinamice, terapii comportamentale şi terapii existenţ iale. Diversitatea metodelor de psihoterapie nu anulează caracteristicile comune tuturor abordărilor psihoterapeutice. Obiectivele psihoterapiilor sunt imediate sau de perspectivă . Obiectivele imediate sunt orientate asupra stării de sănătate ş i urmăresc:

• Intervenţia în criză ş i eliminarea anxietăţ i i • Reducerea simptomatologiei specifice • Rezolvarea unor probleme limitate • Realizarea unor clarificări într-o zona circumscrisă de conflict

Obiectivele de perspectivă sunt orientate asupra reorganizării personalităţi i ş i ameliorării comportamentului ş i au în vedere:

• Reducerea intensităţ ii conflictului • Întărirea defenselor ş i a capacităţ ii integrative • Reorganizarea structurilor defensive • Modificarea conflictelor inconş t iente fundamentale • Redistribuţuia investigaţi i lor afective în vederea dezvoltării armonioase a

personalităţ i i • Modificarea organizării personalităţ i i în direcţ ia funcţ ionării adaptative ş i

mature Kinetoterapie Kinetologia medicală studiază mecanismele neuromusculare şi articulare care asigură beneficiarului activităţ i le motrice normale, preocupându-se totodată de înregistrarea, analizarea şi corectarea mecanismelor neuro-musculo-articulare deficitare. Limitarea activităţi i motrice poate fi determinată de: a . scăderea forţei musculare (hipotonie) sau din contră , contractura sau spasticitatea musculară (hipertonie) b . redoarea articulară c . l ipsa coordonării mişcări lor Kinetologia medicală face parte din medicina fizică – specialitate terapeutică care foloseşte ca metode: mişcarea, căldura, curentul electric, masajul şi apa. Kinetologia înseamnă prin defini ţ ie mişcare ş i în concret, „mişcare mecanică”, adică schimbări succesive de poziţ i i ale corpului fa ţă de alte corpuri de referinţă sau ale unor segmente ale corpului faţă de corpul însuş i .

Anexa 23

23

În decursul evolu ţ iei terapiei prin mişcare au fost imaginate un număr imens de tipuri de exerci ţ i i , unele având o fundamentare anatomofizilogică , altele una terapeutică . În kinetologie se folosesc: tehnici, exerciţi i terapeutice ş i metode. Clasificarea tehnicilor kinetologice pleacă de la recunoaş terea celor trei proprietăţ i fundamentale ale aparatului locomotor: a . activitatea lui motrică b . capacitatea de a putea fi mişcat pasiv c . starea de repaus. Tehnici în kinetologie A. Anakinetice: imobilizarea ş i posturarea B. Kinetice :

B.1. Statice: contrac ţie izometrică ş i relaxare musculare B.2. Dinamice: B.2.a. Activă: reflexă ş i voluntară (l iberă , activo-pasivă , activă cu

rezistenţă) B.2.b. Pasivă : tracţiuni, pură asistată , autopasivă , mecanică , pasivo-activă

ş i prin manipulare.

Tehnicile de bază descrise reprezintă elementele contructive ale unui exerciţ iu terapeutic. Tehnicile kinetologice fiind lipsite de finalitate, exerci ţiul fizic este primul element kinetologic care are o structură complexă prin descriere ş i execuţ ie procedurală , precum ş i un sens terapeutic. Exerciţ iul fizic stă la baza oricărei metode kinetologice, care este constituită dintr-o suită , legată sau nu, de diferite exerci ţi i fizice. Structura exerci ţiului fizic terapeutic: 1. Pozi ţ ia de start şi mişcări le efectuate în cadrul acestei posturi . 2. Tipul de contracţie musculară (concentrică , excentrică , izometrică) necesară în cadrul exerci ţ iului. 3. Elemente declanşatoare ale unui stimul senzorial cu scop de facilitare sau inhibare a răspunsului. Excericţ iul fizic urmăreşte creş terea forţei musculare, fie mobilizare articulară , fie coordonarea neuromotorie sau abilitatea. Principii de bază ale exerciţ iului fizic terapeutic - exerci ţ iul se execută lent, fără bruscări , ritmic - exerciţ iul trebuie să se bazeze pe pozi ţi i de start stabile, solide, menite să faciliteze travaliul muşchilor şi să permită apoi o recuperare cât mai bună a acestui travaliu - progresivitatea exerci ţ ii lor va fi lentă , de la stadiile cele mai joase de forţă musculară , redoare sau incoordonare, trecându-se treptat spre exerciţ iile care cer forţă , amplitudine sau coordonare aproape normale. - se va urmări ca exerciţi i le de tonifiere musculară să se execute întotdeauna pe toată amplitudinea de mişcare articulară posibilă . - cu cât un exerciţ iu a cerut o contracţ ie musculară mai intensă , cu atât pauza de relaxare care urmează va fi mai lungă , pentru refacerea circula ţiei . - orice exerciţ iu trebuie să se execute în limitele maxime posibile ale unghiului de mişcare a segmentului. Obiective de bază în kinetologie 1. relaxarea

Anexa 23

24

2. corectarea posturii ş i aliniamentului corpului 3. creş terea mobili tăţi i articulare 4. creş terea for ţei musculare 5. creş terea rezisten ţei musculare 6. coordonarea, controlul şi echilibrul 7. antrenarea la efort 8. reeducarea respiratorie 9. reeducarea sensibilităţ ii 7.4.b. Instrumente Pe lângă metode, responsabilul de caz ş i ceilalţ i profesioniş t i implica ţi în furnizarea serviciilor folosesc mai multe instrumente. Aceste instrumente sunt standardizate pentru servicii le sociale din cadrul centrelor de zi , acordate de către Serviciul pentru Proteţ ie Socială a Persoanelor Vârstnice. La fel ca ş i metodele, instrumentele se folosesc în etape specifice ale rezolvării cazului. Cerere (anexa 1) Orice persoană vârstnică care îndeplineşte condi ţ i ile minime obligatorii (anexa 4) poate deveni beneficiar al unui centru de zi pentru persoane vârstnice. Pentru a fi luat în eviden ţă trebuie să completeze cererea tip (personal sau o altă persoană/ instituţ ie care solicită în numele persoanei vârstnice înscrierea într-un centru de zi) care cuprinde date personale, de contact precum ş i specificarea serviciului pe care îl solicită Serviciului pentru Protecţ ia Socială a Persoanelor Vârstnice. Cererea este înregistrată la registratura Direcţ iei de Asistenţă Socială Comunitară . Pentru a deveni beneficiar al unuia din cele trei centre de zi persoana vârstnică are obligaţia de a pune la dispoziţ ie documentele solicitate (anexa 5) ş i de a permite accesul responsabilului de caz la domiciliul său în vederea evaluării . Cererea este prezentată în Anexa 1 , la prezenta procedură . Fişa de evaluare iniţială (anexa 2) Fişa de evaluare ini ţ ială se foloseş te în etapa de evaluare a cazului. Fişa de evaluare iniţ ială este completată de către responsabilul de caz în cadrul primului interviu cu beneficiarul. În urma completării fişei de evaluare iniţ ială , responsabilul de caz va putea face o primă evaluare a nevoilor beneficiarului. În fişa de evaluare iniţ ială se regăsesc urmă toarele date:

• date de identificare, cuprinzând informaţ i i absolut necesare despre identitatea persoanei;

• o primă definire a problemei aşa cum o vede persoana cuprinzând modul de identificare şi motivul pentru care persoana ni s-a adresat; de asemenea sunt culese informa ţii despre relaţ ia clientului cu familia, pregătire şcolară ş i profesională , locuinţă , situaţ ia economică , starea de sănătate, comportamentul în timpul interviului, alte servicii sociale de care a beneficiat;

• în ultima sec ţiune se trec în revistă nevoile identificate; • în încheierea fişei se precizează data evaluării şi numele evaluatorului.

Fişa de evaluare iniţ ială este prezentată în Anexa 2 , la prezenta procedură . Planul de intervenţie (anexa 3) Planul de intervenţ ie este elaborat şi implementat de către responsabilul de caz împreună cu beneficiarul. Planul de interven ţie se realizează în funcţ ie de nevoile fiecărui beneficiar, dar are urmă toarea structură , folosită în toate cazurile:

Anexa 23

25

• date de identificare ale beneficiarului; • data iniţ ieri i planului de intervenţ ie; • scopul planului de interven ţ ie; • obiective ale planului de interven ţie; precizăm că un plan de intervenţ ie

poate avea unul sau mai multe obiective, în funcţ ie de complexitatea cazului; în cadrul fiecărui obiectiv se va face o descriere a acţ iunilor de întreprins pentru atingerea acestuia, cu men ţ ionarea datei de ini ţ iere a lor, institu ţiei sau persoanei responsabile şi a rezultatului scontat.

Planul de intervenţ ie poate cuprinde acţ iuni ca: vizite la domiciliu, completarea Fişei de evaluare socio medicală , conform Grilei naţ ionale de evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice - HG 886/2000, obţ inerea documentelor solicitate, contactarea medicului de familie, contactarea vecinilor, etc., informare cu privire la limitarea situa ţ iei de dificultate ş i vulnerabili tate, sprijin emo ţ ional împotriva marginalizării ş i/sau stigmatizării , referirea beneficiarului care nu corespunde criteriilor de acceptarea în Centrul de Zi, la un alt furnizor de servicii sociale, conform art.12 alin.(2) a Ordonanţei Guvernului nr.68/2003 (atunci când este posibil). Planul de intervenţie este prezentat în Anexa 3 la prezenta procedură . Răspunsul cu privire la acceptarea sau respingerea cererii de frecventare a unui centru de zi (anexa 6) Răspunsul privind acceptarea sau respingerea cererii va fi comunicat persoanei vârstnice, în scris, în termen de 5 zile de la decizie, cu respectarea termenului de 30 de zile de la depunerea cererii . Există trei tipuri de formulare cu privire la aprobarea sau respingerea cererii:

- de acceptare (anexa 6a) urmat de frecventarea imediată a centrului de zi, - de acceptare (anexa 6b)dar, din lipsa locurilor libere, de trecerea pe lista

de aşteptare a centrului de zi respectiv - de respingere a cererii (anexa 6c) ca urmare a neîndeplinirii condiţi i lor.

Documentele prin care persoanele vârstnice vor fi anunţate de acceptarea sau respingerea cererii sunt prezentate în Anexa 6 la prezenta procedură . Planul individualizat de asistenţă (anexa 7) Planul individualizat de asisten ţă se realizează după aprobarea intrării în centru, în prima zi de frecventare a centrului de zi. Se ţine cont în stabilirea planului individualizat de asistenţă de activităţi le care sunt disponibile în centrul de zi ş i de capacităţ i le şi dorinţele fiecărei persoane, stabilindu-se obiective ş i activităţ i ş i acţ iuni de îndeplinire a acestora. Servicii le oferite în centrele de zi sunt:

1. Activităţ i pentru prevenirea marginalizării sociale şi sprijinirea pentru reintegrarea socială : - activităţi practice (autogospodărire, lucru manual, grădinărit , pictură , confecţ ionat obiecte decor, tricotat), - activităţ i informative (cit irea presă , cărţi , reviste, urmărirea programelor la radio sau TV) - jocuri de grup (jocuri de scrabble, şah, table, rummy, jocuri distractive) etc; - grupuri de discuţ ii tematice (teme: medicale, sociale, distractive), - grupuri cultural artistice (tearu, dans, audiţ i i muzicale), - activităţ i intergeneraţi i (programe derulate împreună cu copii, studenti, etc.),

Anexa 23

26

- activităţi în comunitate (vizionare de spectacole, vizite la diverse instituţ i i , serate dansante, participare la acţiuni mediatice), - activităţ i recreativ distractive (sărbătorirea zilelor de naştere trimestrial ş i a altor sărbători/evenimente speciale, excursii), etc. - activităţi de informare cu privire la boala Alzheimer şi acordarea de sprijin (dezvoltarea capacităţ ilor ş i cunoş t inţelor beneficiarului ş i familiei de a face faţă implicaţiei bolii Alzheimer din viaţa de zi cu zi4; îndrumarea ş i consilierea familiei beneficiarilor cu privire la tehnicile de îngrijire în diferite stadii ale bolii Alzheimer5)

2. Consiliere juridică şi administrativă 3. Consiliere psihologică şi socială 4. Readaptarea capacităţ ilor fizice - kinetoterapie 5. Consulta ţ i i şi îndrumare medicală

În planul individualizat de asistenţă se va specifica obligatoriu numărul de zile pe săptămână pe care persoana vârstnică le va petrece în centru. Numărul zilelor nu poate fi mai mic de trei pe săptămână . Planul individualizat de asistnţă este elaborat şi implementat de către responsabilul de caz împreună cu ceilalţ i profesioniş t i implicaţ i ş i cu beneficiarul. Planul individualizat de asisten ţă este prezentat în Anexa 7 la prezenta procedură . Contractul pentru acordarea de servicii sociale în Centre de zi (anexa8) După completarea planului individualizat de asistenţă se semnează Contractul pentru acordarea de servicii sociale in Centre de zi (anexa 8)încheiat între beneficiar si Direc ţia de Asistenţă Socială Comunitară Timişoara, Serviciul pentru Protecţ ie Socială a Persoanelor Vârstnice. Furnizarea serviciilor în centrele de zi se face numai în urma semnării Contractului între cele două păr ţi (în două exemplare, câte una pentru fiecare parte), prin care se urmăreş te implicarea ş i participarea ambelor păr ţ i în procesul de acordare a serviciilor sociale în cadrul centrelor de zi; prin semnarea contractului se asigură că beneficiarul a înţeles care sunt drepturile ş i obligaţ i i lor ambelor părţ i ş i ş i-a asumat răspunderea pentru respectarea obligaţ i i lor care ţ in de el . Contractul pentru acordarea de servicii sociale în Centre de zi este prezentat în Anexa 8 la prezenta procedură . Programul săptămânal al activităţi lor (anexa 9)

Este un instrument prin care beneficiarii sunt informa ţ i cu privire la activităţ ile desfăşurate în centrul de zi pe parcursul unei săptămâni, fiind afişat la vedere în sala de activităţ i .

Planul săptămânal cuprinde 1. Activităţ i pentru prevenirea marginalizării sociale ş i sprijinirea pentru

reintegrarea socială : activităţ i practice, activităţ i informative, jocuri de grup, grupuri de discu ţ ii tematice, grupuri cultural artistice, activităţ i intergeneraţ ii , activităţ i în comunitate, activităţ i recreativ distractive, activităţ i de informare cu privire la boala Alzheimer ş i acordarea de sprijin

2. Consiliere juridică şi administrativă 3. Consiliere psihologică ş i socială

Anexa 23

27

4. Readaptarea capacităţ i lor fizice - kinetoterapie 5. Consultaţ i i ş i îndrumare medicală

Modelul Programului săptămânal de activităţ i este prezentat în Anexa 9 la prezenta procedură . Fişa lunară de activităţi (anexa 10) Prin fişa lunară de activităţ i se monitorizeaza implicarea ş i participarea persoanelor vârstnice în activităţ i precum ş i rezultatul/efectele/impactul asupra persoanei vârstnice. Pentru fiecare beneficiar al centrelor de zi se completează câte o fisă lunară de activităţ i de către referentul centrului de zi. Fişa este completată zilnic de către referent, iar la sfârş i tul lunii această fişă va fi inclusă în dosarul persoanei vârstnice. Fişa lunară de activităţi este prezentată în Anexa 10 la prezenta procedură . Planul individualizat de intervenţie socială (anexa 11a)

Planul individualizat de intervenţ ie socială se completează de că tre asistentul social sau persoana cu competenţe în asistenţă socială , ori de câte ori este nevoie de intervenţ ie în rezolvarea problemelor sociale ale beneficiarilor centrelor de zi. Acesta cuprinde obiective, măsuri ş i acţ iuni, persoanele responsabile ş i perioadele de realizare, precum ş i rezultatele acţ iunilor ş i măsurilor. Acest instrument este prezentat în Anexa 11a la prezenta procedură . Fişa de monitorizare a intervenţiei sociale (anexa 11b)

Pentru a putea monitoriza ac ţ iunile ş i măsurile realizate pentru rezolvarea problemelor sociale ale beneficiarilor ş i a putea analiza rezultatele se completează de către asistentul social sau de către persoana cu competenţe în asistenţă socială fişa de monitorizare a interven ţiei. Fişa de monitorizare a intervenţ iei sociale cuprinde pe lângă date personale ale beneficiarului: nume, prenume, nr. caz şi obiectivele şi măsurile ş i acţ iunile necesare pentru realizarea obiectivelor. De asemenea, cuprinde persoanele responsabile pentru realizarea acţ iunilor, perioada de timp ş i rezultatul obţ inut. Acest instrument este prezentat în Anexa 11b la prezenta procedură . Chestionar de evaluare a satisfacţiei (anexa 12)

O dată pe an, în luna ianuarie, se aplică beneficiarilor un chestionar, de către referentul centrului, prin care să se poată:

- identifica problemele individuale şi de grup ale beneficiarilor dar ş i dinamica acestora - identificarea de activităţi sau soluţ i i pentru îmbunătăţ irea planului individualizat de asistenţă - identificarea eventualelor nemul ţumiri individuale ş i de grup vis a vis de activitate, personal, etc.

Prin analiza chestionarelor ş i a sugesti ilor rezultate în urma întâlnirilor se va putea stabili gradul de satisfacţ ie/insatisfacţ ie a beneficiairlor cu privire la condiţ iile de furnizare a serviciilor sociale şi facil ităţ ile oferite.

Chestionarul este prezentată în Anexa 12 , la prezenta procedură . Criterii de selecţ ie (anexa 13) Acest instrument este completat de că tre responsabilul de caz împreună cu beneficiarul ş i cuprinde o evaluare a caracteristicilor legate de persoana vârstnică (cu privire la locuire şi relaţ i i de suport, la venitul lunar, la gradul de

Anexa 23

28

dependenţă) ş i a caracetristicilor privind implicarea persoanei în centrul de zi (vechime frecventare centru, grad de implicare, frecvenţa în centru ş i respectarea regulilor). Fiecare item are un anumit punctaj. Suma punctajelor adunate reprezintă punctajul obţ inut pe baza criteriilor de selecţ ie pentru continuarea frecventării unui centru de zi. Acest punctaj este adunat cu punctajul obţ inut în urma evaluării intervenţ iei şi reprezintă punctajul anual al beneficiarului. În situaţ ii în care punctajul este mai mic decât 50 de puncte, se pune în dispuţ ie excluderea beneficiarului din centrul de zi. Acest instrument este prezentatâ în Anexa 13 , la prezenta procedură . Fişa de observaţ ie psihologică (anexa 14a)

Este completată de psiholog în termen de 30 de zile, după ce persoana vârstnică începe să frecventeze centrul de zi, în vederea evaluării beneficiarului din punct de vedere psihologic. Cuprinde date de identificare personală a beneficiarului, o anamneză , antecedente medicale ş i concluzii ş i recomandări pentru integrarea în activităţ i le centrului ş i societate. Toate aceste date sunt cuprinse în instrumentul uti lizat „Fişa de observaţ ie psihologică” (Anexa 14a) Planul individualizat de intervenţie psihologică (anexa 14b) Psihologul completează planul în termen de 30 de zile de la data la care persoana vârstnică începe să frecventeze centrul de zi. Planul individualizat de intervenţ ie psihologică cuprinde, de asemenea date personale ale beneficiarului precum ş i obiective pe termen scurt, mediu ş i lung, fiecare cu strategii ş i termene de monitorizare. Acesta poate fi modificat ori de câte ori se consideră necesar dar se revizuieşte obligatoriu o dată pe an. Planul individualizat de intervenţ ie psihologică este prezentat în Anexa 14b la prezenta procedură . Profilul psihologic (anexa 14c) Se completează anual, la reevaluare şi conţ ine pe lângă date de identificare ale beneficiarului observaţ ii şi concuzii asupra eventualelor modificări în structura de personalitate a beneficiarului care ajută la stabilirea noului plan individualizat de intervenţ ie psihologică . Profilul psihologic este prezentat în Anexa 14c la prezenta procedură . Fişa de monitorizare psihologică trimestrială (anexa 14d) Se completează trimestrial de către psihologul centrului de zi şi cuprinde pe lângă obiective, strategii ş i tehnici, observa ţ iile ş i concluziile pentru a stabili gradul de realizare a planului individualizat. Fişa de monitorizare psihologică trimestrială este prezentată în Anexa 14d la prezenta procedură Fişa de evidenţă a intervenţ iei psihologice (anexa 14e) Este completată zi lnic de psiholog ş i oferă o imagine a activiţ i lor de consiliere psihologică individuală , psihoterapie şi programe specifice pentru fiecare beneficiar al centrului de zi. Acest instrument este prezentat în Anexa 14e la prezenta procedură Plan personalizat de consiliere – (anexa 15)

Acest instrument se aplică doar în cazul Centrului de zi Alzheimer ş i cuprinde pe lângă datele beneficiarului: numele, prenume, nr. caz, obiectivele şedinţei de

Anexa 23

29

consiliere ş i obiectivele urmă toarei şedinţe de consiliere. Acest instrument este folosit pentru sprijinirea ş i îndrumarea persoanelor bolnave de Alzheimer sau aparţ inătorilor acestora, care se adresează Centrului de zi Alzheimer cu diverse probleme specifice. Acest instrument este prezentat în Anexa 15 la prezenta procedură Fişa de observaţ ie kinetoterapeutică (anexa 16a) Pentru desfăşurarea procedurilor de kinetoterapie este necesar contactul kinetoterapeutului cu beneficiarul, acest contact având un rol determinant ş i hotărâtor în succesiunea actului recuperator. Responsabilitatea personală este unul dintre scopurile tratamentului kinetic în sensul asumării responsabilităţ i i beneficiarului de a cunoaş te, învăţa, utiliza propriile resurse neuro-psiho-fizice la exigenţele vieţ i i cotidiene de autoservire independentă , de tratament, de profilaxie, de recuperare, de reeducare, de reabilitare a independenţei funcţionale parţ iale sau totale. Contactul beneficiarului cu kinetoterapeutul se face prin:

- Interviul iniţ ial – are rolul de a stabili începutul relaţiei kinetoterapeut-beneficiar.

Obiectivul interviului ini ţial este observarea globală a beneficiarului, ob ţinerea de date asupra capacităţi i de înţelegere, asupra interesului pentru propria sănătate, asupra nevoilor beneficiarului, asupra formei de autoservire, de mişcare, de mers, poziţie, coordonare, etc.

- Informţ ii subiective: anamneza, prin înregistrarea istoricului bolii , a tratamentelor efectuate anterior, înregistrarea simptomelor.

Aceste informa ţ i i subiective estimează în ce măsură boala afectează viaţa personală , socială şi profesională .

- Informa ţ ii obiective: examenul clinic general pe aparate ş i segmente, examene paraclinice complementare (radiografii , EKG, teste respiratorii etc.), examene speciale de evaluare a deficitelor (toate testările privind postura, durerea, echilibrul, mobilitatea, amplitudinea de mişcare, forţa, rezistenţa musculară , coordonarea, sensibilitatea, capacitatea de efort etc.)

Programele de kinetoterapie se stabilesc în func ţie de starea beneficiarului, numărul de obiective kinetoterapeutice, reacţ i ile de adaptare ale beneficiarului, vârstă , sex, stadiul de evoluţ ie a bolii şi condiţia fizică . Fişa de observaţie kinetoterapeutică (Anexa 16a) este instrumentul care sintetizează informa ţ ii le subiective ş i obiective ş i care cuprinde indicaţ iile de kinetoterapie, programul kinetoterapeutic şi evoluţ ia pe parcursul recuperări i.

Kinetoterapeutul centrului de zi este cel care completează Fişa de observaţ ie kinetoterapeutică (anexa 16a) după finalizarea evaluării medicale de către medicul specialist al centrului de zi şi după cel puţin opt contacte directe cu beneficiarul, pentru a observa dificultăţ ile şi poten ţ ialul acestuia din punct de vedere kinetoterapeuetic. Serviciile de kinetoterapie se acordă doar dacă starea de sănătate a beneficiarului o permite şi dacă acesta doreşte să participe la programul de kinetoterapie. Fişa de observaţie kinetoterapeutică este prezentată în Anexa 16a la prezenta procedură Fişa de evidenţă kinetoterapeutică (anexa 16b)

Activitatea de kinetoterapie se monitorizează prin Fişa de evidenţă kinetoterapeutică . Aceasta cuprinde numele beneficiarului, valorile tensiunii arteriale ş i ale pulsului, implicarea în kinetoterapie de grup, individual ş i în

Anexa 23

30

jocuri distractive cu caracter motric şi cognitiv. Se completează zi lnic de către kinetoterapeut.

Fişa de evidenţă kinetoterapeutică este prezentată în Anexa 16b la prezenta procedură . Fişa de evaluare a intervenţ iei (anexa 17) Evaluarea intervenţ iei se face de către responsabilul de caz, împreună cu beneficiarul, în cadrul unei întâlniri stabilite de comun acord. Evaluarea se face în mod obişnuit o dată la un an, dar în situaţ i i speciale ori de câte ori se impune. În această etapă se foloseş te ca instrument fişa de evaluare a intervenţ iei care cuprinde: obiectivele şi aprecierea gradului în care au fost atinse, pe o scală de la 1 la 3, informa ţ ii privind modul în care au fost respectate obligaţ ii le contractuale, punctajul privind criteriile de selecţ ie, rezultatele evaluări i , data ş i semnăturile reprezentantului de caz şi beneficiarului. Prin intermediul acestei fişe vom urmări gradul de realizare a obiectivelor, gradul de respectare a obligaţ iilor contractuale, necesitatea revizuirii planului individualizat de asistenţă şi necesitatea continuării frecventării centrului de zi. Fişa de evaluare a intervenţiei este prezentată în Anexa 17 , la prezenta procedură . Fişa de evaluare socio- medicală (anexa 18) ( conform Grilei naţionale de evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice) Evaluarea situaţ iei persoanei vârstnice se va face pe baza Fişa de evaluare sociomedicală (anexa 18). Asistentul social (sau referentul centrului) se va deplasa la domiciliul persoanei vârstnice pentru a observa persoana în mediul propriu de viaţă şi pentru a completa formularul menţ ionat. Prin completarea Fişa de evaluare socio-medicale se urmăreş te:

- evaluarea capacităţ ilor fizice, mentale şi senzoriale, a nivelului de disfuncţ ie ş i a abili tăţ i i de a realiza activităţ i le de bază ale vieţ i i zilnice, - evaluarea psihiatrică , - evaluarea gradului de func ţionabilitate socială , - evaluarea mediului fizic ş i psihic în care trăieşte persoana, - evaluarea percep ţiei persoanei asupra siguranţei, securităţi i ş i vulnerabilităţ i i proprii, - evaluarea motivaţ iei persoanei de a beneficia de servicii în centre de zi, - evaluarea nevoilor sociale şi a posibili tăţ i i asigurării de suport pentru reţeaua informală de îngrij ire.

Procesul de evaluare permite stabilirea gradului de dependenţă a persoanei vârstnice. Completarea fişei de către asistentul social se face la domiciliul persoanei, iar evaluarea psihologică , kinetoterapeutică şi medicală se face la Centrul de Zi, după ob ţ inerea aprobării frecventării centrului de zi, atunci când persoana vârstnică începe să frecventeze centrul de zi. În Centrul de zi pot fi incluse doar persoane semidependente gr. IIA, IIB, IIC sau independente, IIIA, IIIB. Persoanele cu gradul I de dependenţă nu vor putea deveni beneficiare ale serviciilor oferite în cadrul centrelor de zi. Fişa de evaluare socio-medicală este prezentat în Anexa 18 la prezenta procedură Fişa de consultaţi i medicale (anexa 19a)

Anexa 23

31

Este completată de medicul specialist medicină generală al centrului de zi după ce persoana vârstnică devine beneficiar al centrului. Aceasta cuprinde pe lângă datele personale, antecedentele medicale şi un examen clinic general împreună cu concluziile examenului clinic ş i observaţ ii le/recomandările necesare. Fişa de consultaţ ii medicale este prezentată în Anexa 19a , la prezenta procedură . Fişa de monitorizare medicală (anexa19b) Este completată de către asistentul medical al centrului şi cuprinde simptome, diagnostic ş i recomandări/ tratament. Consultaţ i i le medicale se acordă la cererea beneficiarului sau atunci când medicul consideră că este necesar. Fişa de monitorizare medicală este prezentată în Anexa 19b la prezenta procedură . Fişa de referire a cazului (anexa 20) Referirea se realizează atunci când nevoile beneficiarului nu sunt acoperite de către resursele sau serviciile instituţ iei , în cazul nostru centrele de zi pentru persoane vârstnice. Beneficiarul este referit către o altă instituţ ie însoţ i t de o fişă de referire a cazului. Fişa de referire a cazului cuprinde urmă toarele: datele de identificare a persoanei referite, date despre instituţ ia spre care este referită , motivul referirii , persoane de contact din cadrul institu ţ iei care face referire ş i institu ţiei la care a fost referit cazul, data referirii . Fişa de referire a cazului este prezentată în Anexa 2 , la prezenta procedură . Fişa de încheiere a cazului (anexa 21) Finalizarea cazului se face de comun acord cu beneficiarul, în funcţ ie de rezultatele planului de intervenţ ie ş i de felul în care au fost respectate obligaţ ii le contractuale. În această etapă se foloseş te ca instrument fişa de încheiere a cazului. Responsabilul de caz va completa fişa de încheiere a cazului care va cuprinde: date de identitate ale beneficiarului, data deschiderii cazului, situaţ ia cazului la închidere, motivul pentru care a fost închis cazul şi semnătura responsabilului de caz. Fişa de încheiere a cazului este prezentată în Anexa 21 , la prezenta procedură . Fişă de transfer (anexa 24) În situaţ iile în care un beneficiar este transferat din diverse motive de la un centru de zi la altul se va completa o fişă de transfer care cuprinde: date personale, date privind centrul în care va fi transferat precum ş i motivele mutării . Acest document este semnat obligatoriu de către beneficiar. Fişa de transfer este prezentată în Anexa 24 , la prezenta procedură . Alte instrumente utilizate: caietul de prezenţă al beneficiarilor, caietul zilnic de activităţi , baza de date care cuprinde date privind persoanele care s-au adresat centrelor de zi, situaţ ia acestora, etc. (anexa 22), l ista de aşteptare. Toate acestea sunt necesare pentru monitorizarea cazurilor. Art.8. Condiţ ii de acceptare a solicitanţi lor: Pentru centrele de zi “Sfinţ i i Arhangheli Mihail ş i Gavril” ş i“Sfinţ i i Constantin şi Elena”:

Anexa 23

32

Pentru a putea beneficia de serviciile Centrului de zi pentru persoane vârstnice (“Sfinţ ii Arhangheli Mihail şi Gavril” ş i “Sfinţ ii Constantin ş i Elena”) există un set de reguli pentru selectie. Regulile/condiţ iile luate în considerare sunt conform legisla ţ iei în vigoare (Legea 17/2000, HG 886/2000, OG 68/2003). Condiţi i le minime obligatorii pentru a fi incluşi în activităţile unui Centru de zi pentru persoane vârstnice sunt urmă toarele:

- Persoana să aibă domiciliu legal în municipiul Timişoara - Persoana să nu sufere de boli contagioase sau psihice6 care pot afecta

integritatea celorlalte persoane care fac parte din grup - Persoana să aibă vârsta legală de pensionare conform L17/2000 privind

protecţia socială a persoanelor vârstnice - Persoana ş i (acolo unde este cazul) familia acesteia să dorească înscrierea

la un Centru de zi pentru persoane vârstnice - Să rezulte în urma evaluării riscul de marginalizare şi să fie identificată

ca nevoie principală includerea în activităţ i de socializare din comunitate. Pentru centrul de zi Alzheimer Solicitan ţi i vor fi admişi în centru doar dacă răspund, pe lângă condiţ i i lor minime obligatorii ş i cerinţelor de reabilitare ş i reintegrare socială . Beneficiază de serviciile centrului, persoane care:

o Sunt diagnosticate (de către specialist) cu boala Alzheimer în fază incipienta ş i medie.

o Nu beneficiaza de certificat de persoană cu handicap grav. o Apelează personal sau prin intermediul familiei la serviciile Centrului o Au domiciliu în Timişoara. o Se deplasează singuri sau cu microbuzul instituţ iei , o Sunt sub tratament medicamentos specific bolii Alzheimer. o Nu prezintă tulburări cognitive severe (violenţă fizică ş i /sau verbală). o Sunt de acord cu prevederile Contractului de servicii a centrului.

Pentru ca o persoană vârstnică să poată deveni beneficiar al unui centru de

zi trebuie să depună o cerere care va fi înregistrată la registratura Direc ţ iei de Asistenţă Socială Comunitară .

În funcţie de situa ţ ia fiecărei persoane, după finalizarea evaluării iniţ iale, efectuarea vizitei la domiciliu ş i completarea Fişei de evaluare socio-medicală ş i tinând cont de documentele anexate la dosarul persoanei, responsabilul de caz împreună cu echipa multidisciplinară vor decide includerea sau nu a persoanei respective în centrul de zi. Solicitantul va primi un răspuns în scris cu privire la acceptarea sau respingerea cererii sale.

Selectarea beneficiarilor se face în ordinea completării cererii de frecventare a unui centru de zi ş i în ordinea finalizări i documentaţ iei solicitate. Orice persoană care îndeplineş te Condi ţiile minime obligatorii (anexa 4) şi care a primit aprobarea pentru a frecventa centrul de zi în urma evaluării şi a analizei dosarului de către echipa multidisciplinară , va deveni beneficiar al centrului respectiv, cu respectarea datei aprobării .

6 fac excepţie beneficiarii Centrului de Zi Alzheimer în faza incipientă şi medie care nu prezintă tulburări cognitive severe (violenţă fizică şi/sau verbală)

Anexa 23

33

În situa ţia în care centrul de zi func ţ ionează la capacitate maximă , persoanele vârstnice care au aprobare vor fi trecute pe lista de aş teptare. Ordinea intrări i în centru, în cazul persoanelor vârstnice care au aprobarea dar sunt pe lista de asteptare se face în ordinea cronologică a aprobării , la eliberarea unui loc.

Eliberarea locurilor se poate face din următoarele motive: - decesul unui beneficiar - dorin ţa unui beneficiar de a nu mai frecventa centrul - decizia echipei multidisciplinare ca urmare a analizei socio-medicale ş i a

gradului de nevoie de socializare - neîncadrarea persoanei vârstnice în condiţ i i le minime pentru frecventarea

unui centru de zi - alte motive

Art.9. Procedura de soluţionare a cererilor, reclamaţii lor, contestaţiilor:

A. Cererile de frecventare a Centrelor de zi vor fi soluţionate în maxim 30 de zile lucrătoare de la data inregistrarii. Dosarul con ţ ine urmă toarele documente: o Cererea solicitantului şi/sau a altor persoane, cu actele necesare (copie

buletin identitate sau C.I. , cupon pensie, actele medicale de la medicul de familie, adeverinţa de la medicul psihiatru)

o Fişa de evaluare socială ini ţ ială o Planul de intervenţ ie o Fişa de evaluare socio-medicală conform Grilei naţ ionale de evaluare a

nevoilor persoanelor vârstnice aprobate prin HG nr.886/2000 o Răspunsul de acceptare sau de respingere a cererii

Răspunsul privind rezultatul cererii va fi dat persoanei în maxim 5 zile de la decizie (după finalizarea evaluării ş i prin analiza documentelor existente la dosar).

B. Contestaţ i i le cu privire la deciziile nefavorabile legate de rezolvarea operativă a cererilor de acceptare se pot depune în termen de 60 zile de la primirea comunicării de acceptare/neacceptare a solicitantului, la Registratura Direcţ iei de Asisten ţă Socială Comunitară sau la sediul Serviciului pentru Protecţ ie Socială a Persoanelor Vârstnice, str. Sever Bocu nr.44/A. Acesta are obligaţ ia de a răspunde în scris, în termen de 5 zile. C. Reclamaţ i i le cu privire la calitatea serviciilor oferite sau încălcarea prevederilor din „Codul Etic al angajaţ ilor implica ţi în furnizarea serviciilor sociale” ” ş i/sau „Carta drepturilor a persoanelor care beneficiază de servicii sociale, drepturi ş i obligaţ ii a persoanelor vârstnice” şi /sau încălcarea prevederilor din Contractul de acordare a serviciilor sociale în centrul de zi din cadrul Serviciului pentru Protecţ ia Socială a Persoanelor Vârstnice semnat de furnizorul de servicii sociale şi beneficiar. Reclamaţ ia se poate face în scris sau verbal, prin audienţe la directorul executiv al insti tu ţ iei, telefonic sau prin poş tă , sau prin pagina de internet. Înregistrarea sesizării se face astfel:

- în condica de sugestii ş i reclama ţ i i - în registrul de audien ţă - în registrul sesizărilor telefonice

Anexa 23

34

- înregistrare la ghişeul de relaţ i i cu publicul Termenul de soluţ ionare este de 30 de zile calendaristice de la data înregistrării sesizării . Reclamantul va primi răspuns scris sau verbal, în funcţ ie de situaţ ie, în legătură cu problema sesizată . Răspunsul va cuprinde obligatoriu ş i modalitatea de contestare a acestuia. Art.10 . Modul şi orarul de funcţionare: Programul Centrelor de zi :“Sfinţ ii Arhangheli Mihail ş i Gavril”, “Sfinţ i i Constantin şi Elena”ş i Centrul de Zi Alzheimer cu beneficiarii este: zi lnic, de luni până vineri între orele 8.30-14.30. Atunci când sunt planificate activităţ i speciale orarul de funcţ ionare cu beneficiarii se poate prelungi şi marti şi joi între orele 15.00–17.00 Persoanele cu probleme de sănătate la care este recomandabil asigurarea transportului cu microbuzul instituţ iei sunt aduse cu microbuzul doar în situaţ ia în care există recomndarea medicului instituţ iei ş i , eventual a medicului de familie înainte de aprobarea frecventării centrului de zi. În situaţ ia în care numărul persoanelor care au aprobare pentru transportul cu microbuzul instituţ iei este complet (opt pe fiecare centru este capacitatea maximă), persoanele respective vor putea deveni beneficiare numai după eliberarea unui loc la transport . Există o împăr ţ ire a oraşului în ceea ce priveşte transportul cu microbuzele celor trei centre de zi Persoanele care se pot deplasa cu mijloacele de transport ş i care nu prezintă un risc crescut din punct de vedere al sănă tăţi i nu au asigurat transportul de către instituţ ie/centru de zi . Structura activităţ i lor este stabilită în func ţ ie de posibilităţ i ş i de nevoile identificate. Orarul şi structura activităţ ilor este afişat la vedere în sala de activităţ i (Programul săptămânal al activităţ i lor).

CAPITOLUL IV

Drepturile şi îndatoririle beneficiarului ş i furnizorului serviciului social Art.11. Drepturile beneficiarilor În cazul beneficiarilor Centrelor de zi pentru personae vârstnice “Sfinţ i i Arhangheli Mihail ş i Gavril”, “Sfinţii Constantin şi Elena” şi Centrul de Zi “Alzheimer” drepturile beneficiarilor sunt specificate în „Carta drepturilor a persoanelor care beneficiază de servicii sociale, Drepturi şi obligaţ ii ale persoanelor vârstnice” (anexa25) şi în “Contractul pentru acordarea de servicii sociale în centre de zi”(anexa 8) semnat de către furnizor ş i beneficiar. În afara drepturilor menţ ionate în documentele de mai sus persoanele vârstnice beneficiare ale serviciilor centrelor de zi mai au următoarele drepturi: 1. de a li se asigurara confidenţialitatea datelor. 2. de a fi respecta ţ i ş i ajutaţ i în caz de nevoie de personalul centrului 3.de a participa la întregul proces de furnizare a servicii lor sociale ş i de a alege activităţ i le la care să participe 4. de a propune îmbunătăţ iri pentru acordarea serviciului social (ex. activităţ i noi, reguli noi, etc.)

Anexa 23

35

5. de a fi consultaţ i ş i informaţ i în probleme care privesc centrul ş i activităţi le din centrul de zi . Art.12. Obligaţi i le beneficiarilor În cazul beneficiarilor Centrelor de zi “Sfinţ ii Arhangheli Mihail ş i Gavril”, “Sfin ţi i Constantin şi Elena” ş i Centrului de Zi „Alzheimer” obligaţ ii le beneficiarilor sunt specificate în „Carta drepturilor a persoanelor care beneficiază de servicii sociale, Drepturi ş i obligaţii a persoanelor vârstnice” ş i în „Contractul pentru acordarea de servicii sociale în centrul de zi”, semnat de către furnizor şi beneficiar. În afara obligaţ i i lor men ţionate în documentul de mai sus persoanele vârstnice beneficiare ale serviciilor centrelor de zi mai au următoarele obligaţ i i : 1. de a respecta programul de sosire ş i plecare în centrul de zi 2. de a anun ţa când lipsesc de la activităţi le zilnice ale centrului 3. de a comunica orice schimbare intervenită în situa ţ ia lor socială sau medicală . 4. de a avea o ţ inută decentă , igienă corporală adecvată ş i un limbaj de comunicare corespunzător unei colectivităţ i . 5. de a avea un comportament decent, de a respecta atât colegii cât ş i personalul, fără conversaţ ii sau remarci nepoliticoase care pot leza altă persoană . 6. este interzis consumul de alcool sau frecventarea centrului în stare de ebrietate

Art.13. Drepturile furnizorului de servicii sociale:

a) de a verifica veridicitatea informaţii lor sociale şi medicale primite de la beneficiari ş i familiile acestora, ori de câte ori se impune

b) de a sista acordarea serviciilor sociale beneficiarului în urmă toarele cazuri:

• furnizarea de informa ţ ii eronate, cu rea credinţă , de că tre beneficiar ş i familie;

• nerespectarea specificaţ i i lor din „Contractul pentru acordarea serviciilor sociale în centrul de zi”;

• neparticipare la activităţ i le Centrului de Zi, fără motive obiective, o perioadă mai mare de 30 zile;

• nerespectarea prevederilor prezentului Regulament; • personalul ajunge în imposibilitatea de a acorda servicii pentru

beneficiarii în stadiul avansat al bolii Alzheimer sau a persoanelor care ajung la gradul de dependenţă I (conform Grilei naţionale de evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice”

c) de a util iza, în condi ţ iile legii, date denominalizate în scopul întocmirii de statistici pentru dezvoltarea servicii lor sociale.

Art.14.Obligaţi i le furnizorului: a) de a respecta drepturile ş i libertăţi le fundamentale ale beneficiarilor de

servicii sociale b) de a respecta demnitatea şi intimitatea beneficiarului, fără a-l discrimina

în vreun fel c) de a respecta orarul Centrului de Zi precum şi obligaţ ii le de serviciu ce

decurg din fişa postului fiecărui angajat. d) de a elabora ş i respecta planul individualizat de asistenţă a beneficiarului;

Anexa 23

36

e) de a monitoriza situaţ ia beneficiarilor, folosind instrumentele necesare; f) de a reevalua situa ţia beneficiarilor o dată la un an; g) de a oferi o ambianţă plăcută , curată , func ţ ională ş i confortabilă

beneficiarilor serviciului h) de a respecta confidenţ ialitatea

Confidenţialitatea Furnizorii serviciilor sociale trebuie să ia măsurile posibile ş i rezonabile, astfel încât informa ţ i i le care privesc beneficiarul să nu fie divulgate sau făcute publice fără acordul persoanei în cauză . Instituţ ia noastră dispune de o procedură de asigurare a confidenţ ialităţ i i , care este cunoscută de către beneficiar şi de către personal. În instituţ ia noastră este aplicată urmă toarea procedură , în scopul asigurării confidenţ ialităţ i i .

• Angajaţ ilor le este interzisă dezvăluirea informa ţi i lor la care au acces în exercitarea atribuţ i i lor de serviciu, dacă această dezvăluire este de natură să atragă avantaje necuvenite ori să prejudicieze imaginea sau drepturile institu ţiei sau ale unor colegi, precum ş i ale persoanelor fizice sau juridice;

• Informa ţ ii le cu privire la datele personale vor fi dezvăluite numai cu acordul persoanelor în cauză;

• Angajaţ ilor le este interzisă dezvăluirea unor informa ţii care nu au caracter public, în alte condiţ i i decât cele prevăzute de lege. Condiţi i le prevăzute de O.G. 68/2003 privind serviciile sociale, se referă la situaţ iile în care:

- dispozi ţ ii le legale o prevăd în mod expres - este pusă în pericol via ţa persoanei beneficiare sau a membrilor unui grup

social - se va proteja viaţa, integritatea fizică sau sănătatea persoanei în cazul în

care acestea se află în incapacitate fizică , psihică , senzorială ori juridică de a-şi da consimţământul;

• În situaţ ia în care persoana este referită către un serviciu social furnizat în cadrul altei instituţii de asistenţă socială , vor fi dezvăluite informa ţ ii cu caracter personal, cuprinse într-o fişă de referire a cazului . Acest document va fi semnat atât de că tre responsabilul de caz cât ş i de că tre beneficiar, responsabilul de caz asigurându-se că are acordul beneficiarului pentru dezvăluirea informa ţ ii lor cu caracter confidenţ ial;

• Documentele (copii după acte personale precum ş i instrumentele folosite în procesul de rezolvare a problemei) vor fi păstrate în dosare personale într-un spaţ iu securizat la care au acces numai angajaţ i i instituţ iei;

• Informarea ş i consilierea se desfăşoară într-un spaţ iu special amenajat (Birou de asistenţă socială , asisten ţă psihologică) care garantează intimitatea personală ş i confidenţ iali tatea informaţ ii lor furnizate.

CAPITOUL V

DISPOZIŢII FINALE Art.15. Prezentul Regulament poate fi modificat, completat sau revocat la solicitarea personalului sau a beneficiarilor de servicii sociale. Decizia de modificare, completare sau revocare revine Şefului Serviciului pentru Protecţ ie Socială a Persoanelor Vârstnice cu consultarea directorului executiv al Direcţ iei de Asistenţă Socială Comunitară şi a Şefului Biroului Centre de Zi.

Anexa 23

37

Art.16. Prevederile Regulamentului vor fi aduse la cunoş tin ţa salaria ţilor şi a beneficiarilor serviciului, pe bază de semnătură . Art.17. Prezentul Regulament a fost modificat ş i completat la sugestia personalului care activează în cadrul Biroului Centre de zi pentru persoane vârstnice având la bază experienţei de trei ani a punerii în aplicare a acestui Regulament, a procedurilor de lucru ş i a modificărilor de structură ale Serviciului pentru Protecţia Socială a Persoanelor Vârstnice. Art.18. Prezentul Regulament, aprobat de conducerea institu ţiei, va intra în vigoare odată cu aprobarea sa. 06.10.2008

Şef Serviciul pentru Protecţia Socială a Persoanelor Vârstnice, Maria Ciurcaş