ANEXA nr. 3 la metodologie

FIŞA DISCIPLINEI

2. Date despre disciplină 2.1 Denumirea disciplinei Tehnologia materialelor 2.2 Titularul activităţilor de curs Gurău Gheorghe 2.3 Titularul activităţilor de seminar Ovidiu Dima 2.4 Anul de studiu I 2.5 Semestrul I 2.6 Tipul de evaluare V 2.7 Regimul disciplinei OBL 3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 3 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 1 3.4 Total ore din planul de învăţământ 42 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 14 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 52 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 14 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 14 Tutoriat 2 Examinări 2 Alte activităţi................................... 0 3.7 Total ore studiu individual 84 3.9 Total ore pe semestru 126 3. 10 Numărul de credite 4

1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Dunarea de Jos” din Galati 1.2 Facultatea / Departamentul Metalurgie, Stiinta Materialelor si Mediu /Stiinta si ingineria materialelor 1.3 Catedra Stiinta si ingineria materialelor 1.4 Domeniul de studii Arhitectura Navala 1.5 Ciclul de studii Licenta 1.6 Programul de studii/Calificarea Athitectura Navala / Arhitectura Navala

4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum • Nu este cazul

4.2 de competenţe • Nu este cazul

5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului

• Sală de curs, computer, videoproiector

5.2. de desfășurare a seminarului/laboratorului

• Laborator dotat, macrodurimetru universal, masina universala de incercari mecan ice, , îndrumar de laborator (în format electronic şi carte)

8. Conţinuturi

8. 1 Curs Metode de predare Observaţii

1. Tehnologia ca stiinta. Procese de productie si tehnologice. Analiza eficientei. Materiale folosite in constructia de masini si nave. Clasificare si simbolizare

Prelegerea, explicaţia,

C1-2 ore

2. Proprietatile si incercarile materialelor Elemente de metalurgie generala: metalurgia fontei, metalurgia otelului, metalurgia principalelor metale neferoase Cu, Al

Prelegerea, explicaţia,

C2, C3-4 ore

3. Prelucrarea materialelor metalice prin turnare. Tehnologii specifice

Prelegerea, explicaţia,

C4, C5-4 ore

4. Prelucrarea materialelor metalice prin deformare plastica: laminarea, extruziunea, trefilarea si tragerea, forjarea libera si in matrita, utilaje pentru forjare si matritare. Prelucrarea semifabricatelor din table si benzi. Procedee speciale de deformare plastica

Prelegerea, explicaţia,

C6, C7,C8,C9-8 ore

5. Prelucrarea prin sudare a materialelor metalice, tehnologii specifice

Prelegerea, explicaţia,

C10, C11, 1/2C12-5 ore

6. Prelucrarea materialelor metalice placate Prelegerea, 1/2C12-1 ora

6. Competenţele specifice acumulate

Com

pete

nţe

prof

esio

nale

C1. Utilizarea aparatului fizico -matematic, instrumentelor informatice cât si a limb ajului tehnic de comunicare specific domeniului arhitectura naval a - 4 credite

Com

pete

nţe

tran

sver

sale

Nu este cazul

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Utilizarea cunostintelor din domeniul tehnologia materialelor în

explicarea si interpretarea proceselor din domeniul arhitectura navala

7.2 Obiectivele specifice Descrierea limbajului tehnic de comunicare / fundamentelor teoretice ale tehnologiei materialelor, specifice domeniului arhitectura navala Identificarea metodelor, tehnicilor, si procedeelor adecvate din tehnologia materialelor pentru rezolvarea problemelor domeniului arhitectura navala în contexte bine definite.

explicaţia, 7. Prelucrarea materialelor metalice prin agregare de pulberi Prelegerea,

explicaţia, 1/2C13-1 ora

8. Procedee neconventionale de prelucrare prin eroziune Prelegerea, explicaţia,

1/2C13-1 ora

9. Materiale nemetalice speciale Prelegerea, explicaţia,

1/2C14-1 ora

10. Materiale cu memoria formei. Materiale nanostructurate Prelegerea, explicaţia,

1/2C14-1 ora

Bibliografie 1. G Gurau- Tehnologia Materialelor pentru sectiile de inginerie economica, Universitatea Dunarea de Jos din Galati, 2006 2. N.Cananau, G Gurau, s.a. – Indrumar de laborator - Tehnologia materialelor, vol. I-II Univ. din Galati 1993 3. D.Raileanu, N.Cananau, Tehnologia materialelor, vol. I-IV, Universitatea din Galati 1980 4. L. Stoian, s.a. - Tehnologia materialelor, EDP, 1980, Buc. 5. A.Nanu – Tehnologia materialelor, EDP, 1982, Buc. 6. Palfalvi, N. Mehedinteanu, s.a. - Tehnologia materialelor, EDP, 1985, Buc. 7. M. Voicu, s.a. - Tehnologia materialelor, EDP, 1978, Buc. 8. G.Calea, D.Drimer, s.a. – Tehnologie mecanica, EDP, 1978, Buc. 8. 2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii 1. Determinarea principalelor proprietati ale materialelor prin

incercari mecanice. Incercari de duritate. Incercarea la tractiune. Incercarea la incovoiere prin soc. Se prezinta studentilor epruvetele, utilajele si aparatele aferente incercarilor, conditiile incercarilor. Studentii efectueaza incercarile, masoara probele, inregistreaza datele si calculeaza marimile caracteristice. 2 ore

metode de lucru în grup şi individual

L1-2 ore

2. Tehnologii de formare manuala in doua rame si de turnare. Se prezinta studentilor pricipalele dispozitive utilizate: modele si cutii pentru miezuri, placa de model, ramele de formare. Se prezinta sculele si materialele utilizate la formare. Concomitent cu conducatorul lucrarii studentii efectueaza operatiile corespunzatoare tehnologiei de formare manuala. In formele relizate de studenti se toarna aliaj de plumb, se lasa sa se solidifice, se extrag pisele si se analizeaza calitatea acestora evidentiindu-se eventualele defecte

conversaţia euristică, explicaţia, dezbaterea,

L2-2 ore

3. Laminarea. Se prezinta studentilor utilajul pentru laminare. Pentru evidentierea conditiei de prindere se efectueaza laminare la limita in trei stari ale suprafetei cilindrilor: unsa, curata, cretata pe probe din plumb cu sectiune dreptunghiulara Se determina gradele de deformare, coeficientii de deformare, coeficientii de frecare pentru cele trei stari ale suprafetelor. Se verifica legea volumului constant, se traseaza curbele de variatie ale coeficientilor de deformare cu reducerea relativa. Se analizeaza rezultatele. Extruziunea. Se prezinta studentilor utilajul pentru extruziune Se supune operatiei o proba din plumb, pe o presa manuala care permite masurarea fortei in fiecare moment al cursei. Se traseaza curba de variatie a fortei cu deplasarea poansonului, se pun in evidenta etapele procesului de extruziune 2 ore

conversaţia euristică, explicaţia metode de lucru în grup şi individual

L3-2 ore

4. Forjarea libera. Se prezinta studentilor principalele operatii ale forjarii refularea, intinderea si gaurirea, utilajul sculele si dispozitivele aferente. Se efectueaza impreuna cu studentii operatiile pe probe din plumb. In cazul refularii se determina gradul de deformare si se verifica conditia de flambaj.

Explicaţia, metode de lucru în grup şi individual

L4-2 ore

Forjarea in matrita deschisa cu bavura. Se prezinta studentilor utilajul si dispozitivul de matritare. Se efectueaza impreuna cu studentii operatia de matritare pe o proba din plumb, pe o presa manuala care sa permita masurarea fortei in orice moment al cursei. Se inregistreaza valorile si se traseaza curba de variatie a fortei cu deplasarea. Se evidentiaza etapele matritarii: refularea, curgerea in locasul de matritare, curgerea in locasul de bavura. Se evidentiaza rolul locasului de bavura in procesul de matritare deschisa. 2 ore

5. Determinarea sudabilitatii otelurilor. Se defineste sudabilitatea si factorii care o influenteaza. Se clasifica materialele din punct de vedere a sudabilitatii. Se prezinta metodele de apreciere a sudabilitatii otelurilor. Metoda duritatii maxime in ZIT. Studentii calculeaza valoarea duritatii maxime in ZIT pentru doua oteluri OL37.1k si 51VCr11. Pe probe sudate si pregatite corespunzator studentii fac masuratori pentru evidentierea duritatii maxime. Pe baza valorilor calculate si masurate se incadreaza otelurile in clasa de sudabilitate corespunzatoare. Metoda tensiunii critice de rupere. Se executa prin sudare electrica manuala probe sudate de colt in forma literei T din cele doua oteluri amintite. Se supun apoi ruperii prin lovire si pe baza zonei de propagare a ruperii se apreciaza calitativ incadrarea intr-o clasa de sudabilitate. Sudarea automata sub strat de flux. Se prezinta studentilor utilajul si particularitatile tehnologiei. Se executa un cordon de sudura si se analizeaza rezultatul comparativ cu aceeasi imbinare realizata prin sudare electrica manuala.. 2 ore

studiul de caz, metode de lucru în grup şi individual

L5-2 ore

6. Sudarea prin presare la cald cu incalzire prin rezistenta electrica proprie. Se prezinta principiile sudarii prin presare, rolul fortelor de presare. Metode de sudare prin presare: cap la cap si in puncte, utilaje pentru sudare prin presare la cald, parametriii procesului, etapele procesului, trasarea diagramei de evolutie a fortei de presare si intensitatii curentului de incalzire in timp. Relizarea unor probe sudate cap la cap si in puncte cu diferite regimuri. Determinarea influentei intensitatii si duratei de incalzire asupra rezistentei imbinarii. Se inregistreaza datele, se traseaza graficele. 2ore

conversaţia euristică, explicaţia, dezbaterea, studiul de caz, metode de lucru în grup şi individual

L6-2 ore

7. Sudarea si taierea cu flacara oxiacetilenica. Se prezinta principiile teoretice ale proceselor, utilajul si aparatura necesare, schemele tehnologiilor, parametrii proceselor. Cu participarea studentilor se realizeaza o proba de sudare si una de taiere si se analizeaza Verificarea si evaluarea lucrarilor de laborator 2 ore

explicaţia, dezbaterea, metode de lucru în grup şi individual

L7-2 ore

Bibliografie 1. G Gurau- Tehnologia Materialelor pentru sectiile de inginerie economica, Universitatea Dunarea de Jos din Galati, 2006 2. N.Cananau, G Gurau, s.a. – Indrumar de laborator - Tehnologia materialelor, vol. I-II Univ. din Galati 1993

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Disciplina asigură studentului abilităţile necesare pentru activitatea de proiectare, constructie si exploatare a navelor, legată de procedeele de prelucrare a acestora, in corelare cu conditiile de functionare a componentelor care se vor fabrica din aceste materiale.

10. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală

10.4 Curs

-Cunoaşterea şi înţelegerea în întregime a cursului -Folosirea în mod creator a noţiunilor asimilate; -Folosirea corecta a limbajului specific disciplinei

- evaluare sumativă prin probe scrise/orale.

- 70%

10.5 Seminar/laborator

-Interpretarea corectă a rezultatelor experimentale obţinute la şedinţele de lucrări practice de laborator; -Capacitatea de analiză, originalitatea, creativitatea -Participarea la cercurile ştiinţifice studenţeşti sau la sesiunile ştiinţifice studenţeşti

- evaluare continuă prin metode orale, probe scrise, şi practice;

- evaluare sumativă prin probe scrise/orale.

-15% - 15%

10.6 Standard minim de performanţă • Noţiuni privind principalele materiale utilizate in constructia de masini, proprietatile si incercarile acestora • Elaborarea fontei , furnalul. • Elaborarea otelului in convertizorul cu oxigen, • Turnarea in forme din amestec clasic • Principalele tehnologii de prelucrare prin deformare si sudare Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar ......01.10.2012.................

Conf. dr.ing. Gurău Gheorghe

Sef lucr. dr. ing Alexandru Petrică

Data avizării în catedră Semnătura şefului catedrei ......01.10.2012.................

Prof.dr.ing. Potecasu Florentina