anexa b model de întocmire a planului de … de dezvoltare...ghidul solicitantului pentru...

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012

of 314

Anexa B Model de întocmire a Planului de Dezvoltare Locală

Planul de dezvoltare locală poate fi descărcat de pe site-ul www.madr.ro si www.pndr.ro, secţiuneaLEADER

Introducere

Notă:

Potenţialele Grupuri de Acţiune Locală, vor consulta Planul Naţional Strategic şi ProgramulNaţional de Dezvoltare Rurală 2007-20013 şi se pot inspira din acesta în elaborarea Planurilorde Dezvoltare Locală, în ceea ce priveşte modalitatea de abordare a fiecărui capitol.

Potenţialul GAL va prezenta succint o introducere generală despre situaţia teritoriului şi despreacţiunile ce intenţionează să le întreprindă pentru atingerea obiectivelor.

Dosarul de candidatură - Plan de Dezvoltare Locală

Participarea la procesul de selecţie a GAL-urilor se va face pe baza unui dosar de candidatură care arela bază un Plan de Dezvoltare Locală, ce va cuprinde şi cerinţe pentru îndeplinirea unor criterii deeligibilitate şi de selecţie privind trei elemente: teritoriul, parteneriatul şi strategia de dezvoltare ateritoriului.

Acest document va trebui să scoată în evidenţă identificarea nevoilor (priorităţilor) reale dedezvoltare ale zonei respective, pe baza punctelor tari ale acesteia, oportunităţilor interne şi externe,resurselor materiale, financiare şi umane printr-o analiză diagnostic corectă), fără a neglija puncteleslabe şi riscurile existente.

De asemenea, vor trebui să prezinte în planul de dezvoltare locală tipurile de proiecte specifice zoneice se pot încadra în măsurile din PNDR, sau proiecte cu alte acțiuni specifice, precum şi planul definanţare necesar realizării planului de dezvoltare locală respectiv.

În acest context, documentaţia va cuprinde trei elemente şi anume:

1) Lista localităţilor cuprinse în teritoriu respectiv;

Va fi realizată o bază de date (conform ANEXEI D – format Excel din ghidul solicitantului) privindcomponenţa teritoriului pentru care se va depune dosarul de candidatură – Planul de DezvoltareLocală.

2) Planul de dezvoltare locală a teritoriului;3) Planul de finanţare.


of 314

Rezumatul proiectului

Indicator Valoare

numărul de locuitori cuprinşi în teritoriul pentrucare se depune candidatura

53.611

densitatea populaţiei teritoriului 111,63

situaţia zonelor sărace/defavorizate (zone Natura2000, zone cu valoare naturală ridicată(HNV), zone afectate de restructurare industrială)cuprinse în teritoriu

BălțațiBelceștiCoarnele CapreiErbiceniFântâneleFocuriScobințiSirețelDolhasca

52%54,3%57,2%59,8%67%67%48%

64,3%55,8%

existenţa în componenţa teritoriului a unor zonecuprinse în judeţe diferite (da sau nu)

Da. Judetele Iasi si Suceava

denumirea grupurilor minorităţilor etnicecuprinse în parteneriat

Comunitatea rusilor Lipoveni

ponderea (%) reprezentanţilor legali tineri (cuvârsta până în 40 de ani) în cadrulorganizaţiilor ce formează parteneriatul

40,48%

ponderea (%) femeilor ca reprezentanţi legali încadrul organizaţiilor ce formeazăparteneriatul

30,95%

denumirea grupurilor ce includ reprezentanţi aiorganizaţiilor agricole/a grupurilor deproducători/reprezentanţi ai sectorului forestier,reprezentanţi ai sectorului economic/aiorganizaţiilor de mediu cuprinse în cadrulparteneriatului

Organizatiiagricole

Asociatiacrescatorilor de

animale FantaneleMarchidan

CooperativaAgricola de gradul

II MontefeltroSocietatea

Cooperativa deconsum de gradul

1 ConsumcoopSocietatea

Coopertiva deconsum de gradul

1 ConsumcoopFocuri

grupurilor deproducători

Grup deproducatori

reprezentat de SC


of 314

Apis Arsinel SRLreprezentanţi ai

sectorului forestierOcolul Silvic

Dolhascareprezentanţi ai

sectoruluieconomic

SC Agro-RadenaSRL

SC Bavastik SRLSC Iustin Company

SRLSC Agricola ACC

SRLSC Pig Farm SRLSC. Aurora Star

SRLII Colta Emilia

PFA Parlog IoanaPFA ZahariaConstantin

SC Agro CoritanaSRL

PFA Gilca IulianaPFA Enache Gh.

DumitruPFA Astefanei

Cristina AdalcizaII Lucaci P. Ionel

II Micu M.Mihaela

PFA LiteanuLaurentiu

PFA MunteanuM.A. ConstantinSC Pinus-Abies

SRLSC Ferma Robert

SRLII Hurmuzache

ElenaSerban V. Florin

PFATincu I. M.

Constantin PFAorganizaţiilor de

mediuAgentia pentru

Protectia MediuluiSuceava

ponderea (%) grupurilor care includ parteneriprivaţi şi reprezentanţi ai societăţii civile încadrul parteneriatului

73,81%

denumirea acţiunilor inovative prevăzute în Masura 111 Formare profesională


of 314

cadrul planului de dezvoltare locală (training), informare si difuzare decunostinteMasura 312 Sprijin pentru crearea sidezvoltarea de micro-intreprinderi

denumirea acţiunilor de cooperare prevăzute încadrul planului de dezvoltare locală

Masura 421 Implementarea proiectelorde cooperare

denumirea obiectivelor operaţionale care suntadresate fermierilor de subzistenţă

Masura 111 Formare profesională(training), informare si difuzare decunostinteMasura 121 Modernizareaexploatatiilor agricoleMasura 123 Cresterea valoarii adaugatea produselor agricole si forestiere

denumirea obiectivelor operaţionale adresatetinerilor

Masura 111 Formare profesională(training), informare si difuzare decunostinteMasura 121 Modernizareaexploatatiilor agricoleMasura 123 Cresterea valoarii adaugatea produselor agricole si forestiereMasura 312 Sprijin pentru crearea sidezvoltarea de micro-intreprinderi

denumirea obiectivelor operaţionale legate demediu

Masura 111 Formare profesională(training), informare si difuzare decunostinteMasura 121 Modernizareaexploatatiilor agricoleMasura 123 Cresterea valoarii adaugatea produselor agricole si forestiereMasura 312 Sprijin pentru crearea sidezvoltarea de micro-intreprinderiMasura 313 Incurajarea activitatilorturisticeMasura 322 - Renovarea, dezvoltareasatelor, imbunatatirea serviciilor debaza pentru economia si populatiarurala si punerea in valoare a mosteniriirurale

denumirea obiectivelor operaţionale adresategrupurilor de producători, asociaţii,parteneriate

Masura 111 Formare profesională(training), informare si difuzare decunostinteMasura 121 Modernizareaexploatatiilor agricoleMasura 123 Cresterea valoarii adaugatea produselor agricole si forestiereMasura 313 Incurajarea activitatilorturisticeMasura 322 - Renovarea, dezvoltareasatelor, imbunatatirea serviciilor debaza pentru economia si populatiarurala si punerea in valoare a mostenirii


of 314

ruraleMasura 421 Implementarea proiectelorde cooperare


of 314

Figura nr. 1 ... - Regiunea de Nord Est

Amplasarea teritoriului

Regiunea Nord-Est este cea mai întinsă

regiune de dezvoltare a României, o unitate

teritorial-statistică de nivelul al doilea (NUTS 2),

conform clasificării EUROSTAT. Regiunea Nord Est

grupează 6 judeţe - unităţi administrativ teritoriale

de nivelul al treilea (NUTS 3): Bacău, Botoşani,

Neamţ, Iaşi, Suceava şi Vaslui.

Suprafaţa totală a Regiunii Nord Est este de

36.850 kmp, reprezentând 15,46% din suprafaţa

totală a ţării. Populaţia regiunii este în număr de

3.734.546 locuitori, valoare ce reprezintă 17,25%

din populaţia României, iar densitatea populaţiei este de 101,3 locuitori/km². Din punct de vedere al

densităţii ocupă locul al doilea, după Regiunea Bucureşti-Ilfov. Din totalul populaţiei regiunii, 56,6%

dintre aceştia locuiesc în mediul rural.

Regiunae are un relief variat, armonios îmbinat, din care: 30% munţi, 30% relief subcarpatic,

40% podişului. Regiunea prezintă şi zone de deal şi câmpie.


of 314

Figura nr. 2 ... - Judeţele Iaşi - Suceava

Judeţul Iaşi este situat în partea de nord – est a României şi central - estică a Moldovei, între

paralelele 46°50’ şi 47°36’ latitudine nordică şi între meridianele 26°33’ şi 28°07’ longitudine estică.

Judeţul Iaşi are ca vecini judeţele: Botoşani la nord, Suceava la nord-vest, Neamţ la vest şi Vaslui la

sud.

Spre est, râul Prut formează

graniţa dintre ţara noastră şi

Republica Moldova. Suprafața

totală a județului Iași este de 5.476

kmp reprezentând 2,3% din

suprafața țării. Este al 23 -lea județ

ca mărime din România.

Conform Recensământului

populației din 2002, populaţia

stabilă a județului Iași a fost de

816.910 locuitori cu o densitatea populației este de 149,2 locuitori/kmp.

Judeţul Suceava este situat în partea de nord a României şi central - estică a Moldovei, între

paralelele 24˚57’-26˚40’ longitudine estica si 47˚4’55”- 47˚57’31” longitudine nordica

În nord, județul Suceava atinge frontiera de stat cu Republica Ucraina, la vest se învecinează

cu județele Maramureș și Bistrița Năsăud, la sud cu județul Mureș, Harghita și Neamt, la sud-est cu

județul Iași, iar la est cu județul Botoșani. Suprafața totală a județulu i Suceava este de 8.555 kmp

reprezentând 3,6% din suprafața țării. Conform Recensământului populației din 2002, populaţia

stabilă a județului Suceava a fost de 688.435 locuitori cu o densitatea populației este de 80,5

locuitori/kmp.

Teritoriul Grupului de acțiune locală - Microregiunea Belceşti-Focuri se întinde pe raza

județelor Iași și Suceava, cuprinzând comunele din partea central nordică a judeţului Iaşi și orașul

Dolhasca din partea sud estică a județului Suceava.

Din punct de vedere administrativ, Grupul de acțiune locală - Microregiunea Belceşti-Focuri

cuprinde 9 unități administrativ – teritoriale, 8 comune și 1 oraș, având în componenţă un număr de

41 localităţi.


of 314

Avand in vedere ca in componenta teritoriala a Gal – Microregiunea Belceşti-Focurise afla localitati din doua judete diferite, teritoriul GAL indeplineste criteriul de

selectie nr. SCS 1.4 fixat de Ministerul Agriculturii

Județ Comuna Localitate

Iași

Bălțați

BălțațiCotârgaciFiliașiMădârjeștiPodișuSârcaValea Oilor

Belcești

BelceștiLiteniMunteniSatu NouTansaUlmi

Coarnele CapreiCoarnele CapreiAramaPetroșica

Erbiceni

BârleștiErbiceniSpinoasaSprânceanaTotoești

Fântânele FântâneleFocuri Focuri

Scobinți

ScobințiFeteștiZagaviaBădeniSticlăria

Sirețel

SirețelSloboziaHumosuBerezlogiSatu Nou

Suceava Dolhasca

BudeniDolhascaSilișteaProbotaGuliaPoianaPoienariValea Poienii

Tabelul nr 1 - Localități Microregiunea Belceşti-Focuri


of 314

Avand in vedere ca in componenta teritoriala a Gal – Microregiunea Belceşti-Focurise afla un numar de 53.611 locuitori se indeplineste criteriul de selectie nr. SCS 1.1

fixat de Ministerul Agriculturii

Suprafața totală a Grupului de acțiune locală - Microregiunea Belceşti-Focuri este de 480,28

kmp acoperind 6,76% din suprafața judeţului Iaşi și 1,29% din suprafața județului Suceava. Populaţia

totală este de 53.611 locuitori reprezentând 5,22% din populaţia totală a judeţului Iaşi și 1,60% din

populația totală a județului Suceava. Densitatea populației este de 111,63 locuitori/kmp.

Grupul de acțiune locală - Microregiunea Belceşti-Focuri este poziționat în partea central

vestică a județului Iași și în partea sud estică a județului Suceava. Teritoriul grupului de acțiune

locală se învecinează cu 3 din cele 5 orașe ale județului Iași, repsectiv: Hârlău la nord, Târgu Frumos

la sud și Podu Iloaie la Sud est. În raport cu principalele oraşe importante din zonă, teritoriul

grupului de acţiune locală se află poziţionat astfel:

- la Estul de Municipiul Iași. Cea mai apropiată localitate a grupului de acţiune locală, faţă de

Municipiul Iaşi, este Ebiceni la 31 km iar cea mai îndepărtată este Dolhasca la 99,2 km.

- La Sud Vestul de Municipiul Suceava. Cea mai apropiată localitate a grupului de acţiune

locală, fiind Dolhasca la 43,5 km, iar cea mai îndepărtată fiind Erbiceni la 113 km.

- La Sud de Municipiul Botoşani. Cea mai apropiată localitate a grupului de acţiune locală, fiind

Dolhasca la 42,6 km, iar cea mai îndepărtată fiind Erbiceni la 86,4 km.

- La Sud de Municipiul Fălticeni județul Suceava. Cea mai apropiată localitate a grupului de

acţiune locală, fiind Dolhasca la 27,1 km, iar cea mai îndepărtată fiind Erbiceni la 38,5 km.

- La Sud de oraşul Hârlău judeţul Iaşi. Cea mai apropiată localitate a grupului de acţiune locală,

fiind Scobinţi la 5,8 km, iar cea mai îndepărtată fiind Erbiceni la 103 km.

- La Sud de Orașul Flămânzi județul Botoșani. Cea mai apropiată localitate a grupului de

acţiune locală, fiind Scobinți la 25,4 km, iar cea mai îndepărtată fiind Dolhasca la 58,9 km.

- La Nord de oraşul Târgu Frumos judeţul Iaşi. Cea mai apropiată localitate a grupului de

acţiune locală, fiind Bălțați la 9,4 km, iar cea mai îndepărtată fiind Dolhasca la 52,2 km.

- La Nord de oraşul Podu Iloaie judeţul Iaşi. Cea mai apropiată localitate a grupului de acţiune

locală, fiind Erbiceni la 6,6 km, iar cea mai îndepărtată fiind Dolhasca la 74,1 km.

- La Nord și la Est de oraşul Pașcani judeţul Iaşi. Cea mai apropiată localitate a grupului de

acţiune locală, fiind Sirețel la 21,5 km, iar cea mai îndepărtată fiind Erbiceni la 54,1 km.


of 314

Vecinii GAL

Așa cum se observă mai sus teritoriul este amplasat aproximativ egal față de Muncipiile

reședință ale județelor Botoșani, Iași și Suceava, acestea fiind la o distanța relativ mică fața de

teritoriu accesul realizându-se in maxim 1,5 h. De asemenea este de observat și apropierea față de

toate orașele din județul Iași dar și față de orașele Flămânzi județul Botoșani și Fălticeni județul

Suceava, accesul la acestea fiind sub 26 km.

Din punct de vedere teritorial Grupul de acțiune locală - Microregiunea Belceşti-Focuri are

următorii vecini:

Nord - orașul Hârlău judeţul Iaşi

- comuna Şipote judeţul Iaşi

- comuna Plugari judeţul Iaşi

- județul Botoșani

Est - comuna Gropniţa judeţul Iaşi

- comuna Movileni judeţul Iaşi

- comuna Româneşti judeţul Iaşi

Sud - Oraş Podu Iloaiei judeţul Iaşi

- Comuna Lungani judeţul Iaşi

- Oraşul Târgu Frumos judeţul Iaşi

- Comuna Cotnari judeţul Iaşi

- Comuna Vanatori judeţul Iaşi

- Comuna Lespezi judeţul Iaşi

Vest - Comuna Dolheşti judeţul Suceava

- Comuna Liteni judeţul Suceava


of 314

Figura nr. 3 ... – Poziția Grupului de acțiune locală - Microregiunea Belceşti-Focuri

Din punctul de vedere al accesibilității teritoriului, acesta este străbătut de către drumul

european E 583 care începe în România, traversează Republica Moldova și se termină în Ucraina.

Drumul european E 583 face legătura județului Iași cu partea de vest și sud a României, fiind cel mai

circulat drum din județul Iași. E 583 străbate Grupul de acțiune locală - Microregiunea Belceşti-

Focuri de la est la vest.

Teritoriul Grupului de acțiune locală - Microregiunea Belceşti-Focuri este străbătut de la sud

la nord de drumul european E 58 care pleacă de la Viena în Austria, parcurge Slovacia, Ucraina,

România și ajunge la Rostov pe Don, în Rusia. Acesta face legătura între Municipiile Iași și Botoșani,

trecând și prin orașul Hârlău. E 58 străbate centrul teritoriului Grupului de acțiune locală -

Microregiunea Belceşti-Focuri.

Accesul în teritoriu se face și prin DJ 208 Pașcani – Fălticeni, care face legătura și cu

Municipiul Suceava, acesta străbătând partea vestică a teritoriului de la sud la nord.

O rută deosebit de importantă pentru județul Iași este DJ 281 care face legătura dintr orașele

Podu Iloaie și Hârlău. DJ 281 străbate teritoriul în diagonală de la sud est la nord vest. Drumul

național este într-o stare bună, fiind utilizat cu precădere de comunele centrale ale județului Iași.

Județul Suceava

Județul Iași


of 314

Figura nr. 4 – Legăturile pe cale ferată cu restul Moldovei și a României

Figura nr.5 – Prezentarea gărilor în teritoriu

Legătura pe cale ferată se realizează pe două magistrale principale respectiv 500 Pașcani –

Suceava și 606 Iași – Pașcani și pe o magistrală secundară respectiv 607 Podu Iloaiei – Hârlău.

Accesul la transportul feroviar este facil pentru populația din toate comunele teritoriului. Pe


of 314

Figura nr.6 – Poziția față de principalele aeroporturi internaționale

teritoriul grupului existând două gări principale respectiv Dolhasca și Belcești și 3 halte respectiv la

Erbiceni, Spinoasa și Probota.

Teritoriul Grupului de acțiune locală - Microregiunea Belceşti-Focuri poate avea acces facil

la două aeroporturi internaționale respectiv cel din Iași, aflat la aproximativ 32 km față de cel mai

apropiat punct și cel din Șcheia județul Suceava, aflat la 46,3 km față de Dolhasca.

Relieful

Teritoriul Grupului de acțiune locală - Microregiunea Belceşti-Focuri se integrează întru

totul ansamblului Podişului Moldovei, cu o alcătuire geologică relativ simplă, cu o mobilitate

tectonică redusă, cu structură şi litologie destul de uniforme. Relieful este dezvoltat pe roci

sedimentare, respectiv argile şi marne sarmatice cu alternanţe subţiri de nisipuri fine. Relieful actual

derivă dintr-o veche câmpie marină ce s-a înălţat uşor fiind urmată de retragerea mării sarmatice,

vechiul relief fiind înlocuit cu un relief de dealuri şi coline mai joase separate de văi largi. Lunca

Bahluiului reprezintă treapta joasă a reliefului comunei.


of 314

Câmpia Moldovei - reprezentată prin sectorul său sudic, Câmpia Jijia – Bahlui, ocupă întreg

teritoriul Grupului de acțiune locală - Microregiunea Belceşti-Focuri. Spre vest, contactul cu

regiunea înaltă de pe stânga Siretului se face prin intermediul unor abrupturi puternice, pe linia

localităţilor Deleni, Hârlău, Buhalniţa (Cepleniţa), Cotnari, Balş, Băiceni (Cucuteni), Dădeşti (Tg.

Frumos), Criveşti (Strunga). Spre sud, cu Podişul Central Moldovenesc, intră în contact prin Coasta

Iaşilor, marcată de localităţile Strunga, Sineşti, Voineşti, Mogoşeşti, Bârnova, Ciurea, Tomeşti. Spre

est, limita este dată de râul Prut, iar spre nord depăşeşte limitele judeţului.

Caracteristica subunităţii o constituie suprafaţa generală larg vălurată, situată cu 200 – 300 m

mai jos decât partea superioară a ramei înconjurătoare. Altitudinile se desfăşoară între valorile de

32 m – în zona şesului Prutului, şi 240 m cota maximă, în Dealul Dumbrava Roşie, la Cotnari, în

general predominând altitudini medii de 100 şi 150 m. Altitudinea maximă este de 205 m în Movila

Bocancea la hotarul cu comuna Cotnari. Alte valori altitudinale: 191 m Dealul Morii, 190 m dealul

Movila Ulmi, 188 m Dealul Buhna, 182 m Dealul Hodora, 178 m Dealul Movila Dornei, 150 m Dealul

Bahluiului. Altitudinile minime se întâlnesc în lunca Prutului: 32 m la confluenţa Bahluiului cu Jijia.

Luncile au lăţimi variabile: 0,2 - 2,5 km pentru Jijia şi Bahlui, şi sunt alcătuite din depozite

aluviale şi aluvio – coluvio – proluviale, cu grosimi de 3 – 20 m, mai nisipoase în bază, cu lentile de

prundişuri şi argile nisipoase spre suprafaţă. Cele mai dezvoltate sunt şesurile Prutului, Jijiei,

Bahluiului, Bahlueţului, Miletinului.

Clima predominantă

Teritoriul Grupului de acțiune locală - Microregiunea Belceşti-Focuri aparţine zonei de

climat temperat – continental pronunţat, aflat sub influenţa anticiclonilor atlantic şi euro-asiatic.

Radiaţia solară globală, cu valori medii de 116 kcal/cm2 are o distribuţie neuniformă în cursul anului.

40% din total revine perioadei de vară (iulie = 17 kcal/cm2), în timp ce iarna se realizează doar 10%

(ianuarie = 2.2 kcal/cm2).

Temperatura medie anuală a aerului este cuprinsă între 9°C şi 10°C. Cele mai mari valori medii

lunare se înregistrează în iulie (18°C- 20°C în zonele înalte), iar cele mai mici valori se înregistrează în

ianuarie (-3°C - 4°C).

Durata de strălucire a soarelui atinge 2076 ore anual;

Caracterul continental e pus în evidenţă de valorile extreme ale temperaturilor: Temperaturile de

peste 5°C încep de la 23 martie şi durează până spre 11 noiembrie, iar cele ce depăşesc 10°C se


of 314

înregistrează între 11 aprilie şi 20 octombrie (180 -185 zile), aceasta fiind şi perioada de dezvoltare

optimă a culturilor agricole.

O caracteristică termică specifică intervalului noiembrie - martie este îngheţul, care se

produce, în medie, toamna în octombrie şi primăvara în aprilie, numărul mediu al zilelor cu îngheţ

fiind de 110. Cel mai timpuriu îngheţ s-a înregistrat la 10 septembrie, iar cel mai târziu la 21 mai. În

mod obişnuit, primul îngheţ se produce în jurul datei de 14 octombrie, iar ultimul la 20 aprilie.

Numărul mediu al zilelor cu îngheţ este 110.

În perioada caldă a anului se înregistrează în medie 85 zile de vară cu temperaturi maxime

egale sau mai mari de 25°C şi 23 zile tropicale cu temperaturi maxime egale sau mai mari de 30°C.

Umiditatea relativă a aerului are valori medii anuale de 75 - 76 %. Cele mai mari valori lunare

depăşesc 85 – 90 % iarna, iar cele mai reduse coboară până la 64 - 65% vara. Important de

menţionat este deficitul de umiditate din aer care se înregistrează în aprilie - mai (67 - 66%),

influenţând negativ dezvoltarea vegetaţiei.

Nebulozitatea este direct influenţată de temperatura şi umezeala aerului, valoarea medie anuală

variind de la 5 zecimi la 6,5 zecimi, cele mai mari valori medii lunare înregistrându-se iarna (peste 7

zecimi).

Precipitaţiile atmosferice care cad pe teritoriul variază de la 450 - 550 mm în medie pe an la limitele

de nord - est şi sud. În timpul anului, regimul precipitaţiilor este de asemenea neuniform,

înregistrându-se cantităţi mari în mai şi iunie, uneori şi iulie (65 - 75 mm în medie) şi mici în

decembrie - martie (25 - 35 mm în medie). În proporţie de 70% ele cad sub formă de ploaie, cu

excepţia intervalului din ultima decadă a lunii noiembrie, până în ultima decadă a lunii martie, când

se înregistrează 34 - 42 zile cu ninsoare. Din totalul precipitaţiilor, 35 - 40% cad vara, 23 – 30%

primăvara, 17-23% toamna şi 10-17% iarna.

În cursul unui an sunt în medie, 190 de zile fără precipitaţii, iar gruparea lor în perioada

vegetativă a culturilor, are influenţe negative asupra recoltelor. Precipitațiile sub formă de ninsoare

din perioada rece a anului, înregistreză un numar mediu de 33 zile.

Vânturile care bat pe teritoriul microregiunii se caracterizează prin fluctuaţii mari de direcţie şi

viteză, fiind determinate atât de circulaţia generală a maselor de aer cât şi de orientarea reliefului.

Cele mai mari frecvenţe medii anuale le au vânturile dinspre nord - vest (29 %) urmate de vânturile

dinspre nord (12 %), sud (11 %), sud - vest (10%) şi sud -est (9%). Cele mai mici frecvenţe le au

vânturile dinspre nord - est (2%).

Calmul atmosferic are valori relativ ridicate (22%), indicând condiţii de adăpost aerodinamic.


of 314

Viteza vânturilor a înregistrat valori medii de 4,6 m/s la Cotnari pe direcţia dominantă de

nord - vest. Viteze medii ridicate s-au mai înregistrat dinspre nord (3,5 m/s),sud - est (3,1 m/s), sud

şi vest (2,9 m/s).

Solul

Din punct de vedere pedologic pe teritoriul Grupului de acțiune locală - Microregiunea

Belceşti-Focuri se întâlnesc soluri cu însușiri deosebite și cu pretabilități diferite, identificându -se

următoarele categorii:

Cernoziom levigat fără eroziune ce se găsește pe terenuri mici, platouri și pe firul unor văi cu

apă freatică la adâncime – aproximativ 38%

Cernoziom levigat cu eroziune 1 și 2 ce se găsește pe terenuri cu pante mai ridicate sub

influiența cărora procesul de eroziune a fost declanșat – reprezentând aproximativ 25% din

teritoriu

Cernoziom levigat moderat la puternic moderat, reprezentând 18% din teritoriul Grupului de

acțiune locală - Microregiunea Belceşti-Focuri

Soluri foarte puternic erodate, aproximativ 10% din teritoriu

Soluri aluvo-caluviale în diferite grade de salinizare, întâlnindu-se în valea râului Bahlui, pe

firul unor văi și pe unele platouri – aproximativ 5% din suprafața Grupului de acțiune locală -

Microregiunea Belceşti-Focuri

Lacoviste – în diferite grade de salinizare care se regăsesc mai multe de-a lungul unor văi –

reprezentând circa 3% din teritoriu

Soluri diferite de coastă, care se întâlnesc pe diferite pante în procent de cca 1% din teritoriul

comunei.

Printre procesele geomorfologice cele mai frecvent întâlnite pe teritoritul Grupului de

acțiune locală - Microregiunea Belceşti-Focuri sunt în primul rând eroziunea solului și alunecările de

teren care se întâlnesc pe terenurile în pantă și fenomene de depunere cu acumulări ce se găsesc pe

văi și lunci.

Resurse naturale

Hidrocarburi - Din prospecţiunile efectuate până în prezent, rezultă că potenţialul petro - gazeifer

din cuvertura Platformei Moldoveneşti aferentă Grupului de acțiune locală - Microregiunea


of 314

Figura nr .7 – Principalele cursuri de apă

Belceşti-Focuri, este foarte redus, iar investigaţiile făcute n-au dus la identificarea unor zăcăminte

exploatabile.

Argile, siltite şi luturi - În alcătuirea cuverturii sarmaţiene participă, în proporţie mare, rocile pelitice

(argile şi siltite). Cele mai mari acumulări se găsesc în Basarabianul inferior. Argilele şi siltitele

sarmaţiene sunt utilizate în industria ceramică şi a cărămizilor.

Luturile loessoide - și luturile deluviale și coluviale, sunt utilizate, la fel ca și argilele sarmațiene, ca

materie primă în industria ceramicii și a cărămizilor. Pe raza Microregiunii nu există exploataţii cu

caracter permanent.

Apele minerale - Apele de adâncime de pe teritoriul judeţului Iaşi sunt puternic mineralizate datorită

dizolvării sărurilor din sedimente. Forajul realizat în zona limitrofă microregiunii la Deleni Hârlau au

pus în evidenţă existenţa unor ape clorosodice şi clorocalcice, uşor radioactive, cu o mineralizaţie

foarte ridicată, variind între 57,78 g/kg şi 63,69 g/kg, din care 25,11 - 43g/kg NaCl şi 16-30 g/kg

CaCl2, la care se adaugă conţinuturi reduse de NaCl2, SO4Ca şi Ca(CO3H)2. Acest fapt a dus la

concluzia că există posibilitatea ca pe teritoriul microregiunii să se poată exploata apele minerale,

dar numai prin foraje de mare adâncime (peste 1.000 m).

Acumulări de ape și lacuri

Apele de suprafaţă din cadrul judeţului sunt reprezentate prin râuri şi lacuri.

- Râurile fac parte din cele două mari bazine hidrografice - Prut şi Siret – cea mai mare parte (60 %)

aparţinând Prutului. Cele mai importante cursuri sunt: Siret, Bahluieț, Bahlui, Gârla Morii, Durușca.


of 314

Toate cursurile de apă din aceasta microregiune îşi dezvoltă în întregime bazinele în limitele

judeţelor, fiind râuri autohtone. Densitatea reţelei hidrografice permanente este de 0,5 km/kmp, iar

a celei temporare de 1,0 km/kmp, deci o densitate totală de 1,5 km/kmp. Râul Siret este cel mai

important afluent al Dunării, având un debit mediu multianual de cca. 250 mc/s, la vărsare, şi

reprezintă cel mai mare bazin hidrografic de pe teritoriul României.Bahluiul are debite medii de 2,1

mc/s, deci rezerve de apă sunt reduse.

O altă formă de producere a scurgerii maxime o constituie viiturile, ca urmare a ploilor torenţiale de

vară. Cele mai mari debite maxime s-au înregistrat în anii 1969, 1970, 1975: 182 mc/s pe Bahlui la

Iaşi, 292 mc/s pe Bahluieţ la Tg. Frumos.

- Lacurile completează reţeaua hidrografică a judeţului, cele naturale fiind puține și de mică

importanță, marea majoritate fiind antropice (iazuri și heleștee), construite de -a lungul văilor,

constituind adevărate salbe, cu scopuri piscicole, pentru irigații, de regularizare a debitelor raurilor

și ca „supape” de atenuare a viiturilor. Cele mai importante lacuri pentru această microregiune sunt

acumulările

Iazul Tansa-Belcești (construit pe Bahlui, în scopul protejării comunei Belcești de inundații

având o suprafață de 360 ha). Acumularea Tansa de pe râul Bahlui cu un volum de apă de

8900 m³ este folosit pentru alimentarea cu apă, irigaţii, piscicultură.

iazurile de pe Gurguiata (afluent al Bahluiului) respectiv Sava I, Sava II (Bodaia), Cicadaia,

Plopi, Huc.

Iaz Țintea comuna Erbiceni, suprafața de 12 ha, destinat pescuitului sportiv.

Vegetaţia şi fauna

Flora

Diversitatea condiţiilor pedo-climatice şi oro-hidrografice ale județelor Iaşi și Suceava, au

determinat instalarea unei vegetaţii foarte variate, cu elemente floristice bogate şi de origini

diferite, ca urmare a interferenţei pe acest teritoriu a provinciei central-europene est-carpatice cu

provincia ponto-sarmatică.

Vegetația naturală spontană și-a restrâns aria de răspândire ca urmare a extinderii

terenurilor cultivate, fiind reprezentată prin elemente ce aparțin silvostepei, răspândite în Câmpia

Moldovei pe arii restrânse, cât și prin păduri de foioase care ocupă înălțimile Podișului Sucevei și ale

Podișului Central Moldovenesc. Faptul că în trecut pădurea şi desişurile de arbuşti aveau o pondere


of 314

însemnată o dovedește și numele vechilor sate Plopi (azi dispărut) şi Ulmi sugerând că în trecut

existau aici păduri de plopi şi ulmi.

•Zona de silvostepă este caracteristică Câmpiei Colinare, dar se întâlneşte şi în sectoarele mai joase

ale podişului din sud (dealurile Prutului şi depresiunea Negreşti), unde climatul este de un

continentalism mai accentuat, iar solurile sunt cernoziomice sau cenuşii.

Vegetaţia naturală a silvostepei este reprezentată prin pâlcuri de pădure (şleauri) şi pajişti,

puternic transformate şi modificate antropic.

Pădurile silvostepei sunt formate din şleauri de gorun şi stejar, alături de care se întâlnesc:

carpenul, teiul, arţarul, jugastrul, ulmul, cireşul, şi, mai rar, stejarul brumăriu, mojdreanul, cărpiniţa,

teiul pucios, arţarul tătărăsc. Stratul de arbuşti, dezvoltat mai ales la periferia pădurilor este

constituit din aceleaşi esenţe ca în cazul pădurilor de stejar şi gorun ale zonei forestiere, la care se

adaugă: voniceriul pitic, migdalul pitic, caragana, cireşul pitic, scumpia, verigariul. Pajiştile

silvostepei sunt formate din asociaţii de păiuş, colilie, firuţă cu bulb, bărboasă, pin gros, obsigă,

peliniţă, laptele câinelui , etc.

• Vegetaţia specifică luncilor este formată din asociaţii de pir târâtor, iarba câmpului, firuţă de

câmp, păiuş, zâzanie, coada vulpii etc. Izolat, se întâlnesc pâlcuri de pădure (zăvoaie) formate mai

ales din esenţe moi: salcie, răchită, plop. În lunca Prutului se mai întâlnesc şi păduri de esenţe tari:

stejar, ulm, frasin. Vegetaţia naturală a judeţului a fost intens modificată de intervenţiile antropice.

Defrişările şi desţelenirile practicate, uneori fără discernământ, în vederea extinderii culturilor

agricole, au diminuat suprafeţele ocupate de păduri şi pajişti. În 1958 pe locul unde este azi pădurea

Valea Morii vegetaţia spontană a fost defrişată şi s-au efectuat plantaţii cu salcâmi, plopi, frasini,

nuci, cireşi, meri, pini, molizi. Aceste acţiuni au declanşat reacţii negative asupra celorlalte

componente naturale: creşterea gradului de continentalism, reducerea debitelor apelor subterane şi

de suprafaţă, creşterea torenţialităţii şi a eroziunii, declanşarea de alunecări de teren, etc.

Fauna

Fauna este strâns legată de specificul învelișului vegetal, distingându-se elemente care

trăiesc în pădurile de foioase, în zona de silvostepă, în luncile râurilor și în apele râurilor și lacurilor.

• Fauna pădurilor este întâlnită în masivele forestiere din vest şi sud și este mai bogată în specii

fiind reprezentată de mamifere, păsări, amfibieni, etc.

• Fauna silvostepei şi stepei este mai săracă, fiind mult diminuată în urma expansiunii activităţilor

umane.


of 314

a) Mamiferele cele mai reprezentative sunt din grupul rozătoarelor: popândăul, căţelul pământului,

şoarecele de stepă, şoarecele de câmp, şobolanul de câmp, hârciogul, iepurele, iepuraşul de vizuină,

ultimul colonizat în 1905 la Cristeşti lângă Iaşi, de unde s-a răspândit repede în jur. Mai pot fi

menţionate de asemenea, dihorul, nevăstuica, bursucul (sau viezurele), vulpea, iar uneori, în

apropierea zonelor forestiere, căprioara, mistreţul, lupul.

b) Păsările caracteristice silvostepei şi stepei sunt: prepeliţa, potârnichea, ciocârlia, fîsa de câmp,

presura, sticletele, cinteza, graurul, turturica, guguştiucul, pupăza, cucul, câneparul, porumbelul,

mărăcinarul, vrabia, rândunica, lăstunul, cioara.

Dintre păsările răpitoare menţionăm şorecarul comun, gaia.

c) Amfibienii sunt legaţi de un mediu acvatic sau mai umed şi umbrit, mai reprezentative fiind:

broaştele, buhaiul de baltă.

• Fauna luncilor nu se deosebeşte prea mult de cea din stepă. De remarcat este totuşi prezenţa în

lunca Prutului a câinelui enot şi a vidrei, ultima fiind în prezent o raritate.

• Fauna acvatică are o distribuţie sub formă de areale reduse, legate de apele stagnante sau

curgătoare. Dintre mamiferele mai comune menţionăm şobolanul de apă şi chiţcanul, iar cu mod de

viaţă strict acvatic şi destul de rar, vidra. Păsările sunt numeroase şi variate, multe prezentând

interes cinegetic. Dintre cele mai frecvente menţionăm: raţa mare, raţa mică, raţa cârâitoare, raţa

suliţar, raţa roşie, gâsca de vară, gârliţa mare, gârliţa mică. Fauna piscicolă este de asemenea bogată

şi variată atât în lacuri, cât şi în apele curgătoare, speciile mai importante fiind: crapul, cleanul,

bibanul, scobarul, mreana somnu, caras, etc. Recent, în iazuri şi acumulări au fost introduşi crapi

chinezeşti care s-au adaptat bine şi cu rezultate promiţătoare.

Peisajul cultivat

La nivelul anului 2002, suprafața totală a Grupului de acțiune locală - Microregiunea

Belceşti-Focuri este de 48.028 ha.

Nr crt Comuna2002

ha %1 Bălțați 3.752 7,81%2 Belcești 9.335 19,44%

3 Coarnele Caprei 3.715 7,74%4 Erbiceni 4.960 10,33%5 Fântânele 2.328 4,85%6 Focuri 5.412 11,27%7 Scobinți 5.062 10,54%


of 314

Nr crt Comuna2002

ha %8 Sirețel 2.427 5,05%9 Dolhasca 11.036 22,98%

Total suprafață 48.028 100%Sursa: Direcțiile județene de statistică

Tabelul nr 2 – Suprafața localitatilor

Din totalul de 48.028 ha, 40.072 ha este suprafață agricolă utilizată, reprezentând

aproximativ 83,43%.

Nr crt Comuna2002

ha %1 Bălțați 3.674 7,65%2 Belcești 8.357 17,40%3 Coarnele Caprei 3.633 7,56%4 Erbiceni 4.864 10,13%5 Fântânele 2.288 4,76%6 Focuri 5.302 11,04%7 Scobinți 4.744 9,88%8 Sirețel 2.310 4,81%9 Dolhasca 4.900 10,20%

Total suprafață 40.072 100%Sursa: Direcțiile județene de statistică

Tabelul nr 3 – Suprafața agricolă utilizată pe comune

La nivelul Grupului de acțiune locală - Microregiunea Belceşti-Focuri, modul de utilizarea a

terenului este după cum urmează:

Nrcrt Categoria de folosinţă

2002Ha %

1 Arabil 26.879 71,45%

2 Păşuni 9.440 20,02%

3 Fâneţe şi pajişti naturale 2.298 4,74%

4 Vii 409 2,25%

5 Livezi 245 1,53%Total Agricol 39.271 100,00%

Sursa: Direcțiile județene de statisticăTabelul nr 4 – Categoriile de teren


of 314

Graficul nr 1 – Structura principalelor suprafețe de teren agricol în ha

Din total suprafață arabilă de 40.072 ha, 39.271 ha este suprafață cultivată, ceea ce

reprezintă 98,00%.

Principalele culturi agricole cultivate sunt grâu, secara, orz, orzoaică, porumb, cartofi, sfeclă,

floarea soarelui și legume. Acestea ocupă 68,44% dn totalul suprafețelor cultivate acoperind 26.879

ha.

Nr crt Cultura Suprafațăcultivată %

1 Grau si secara 4.160 15,48%2 Porumb 11.880 44,20%3 Cartofi 1.131 4,21%4 Floarea soarelui 1.925 7,16%5 Sfecla de zahar 448 1,67%6 Legume 1.243 4,62%7 Alte culturi 6.092 22,66%

Total Agricol 26.879 100,00%

Sursa: Direcțiile județene de statistică

Tabel nr 5 – Structura principalelor suprafețe de teren agricol în ha


of 314

Figura nr.8 – Poziția Grupul de acțiune locală - Microregiunea Belceşti-Focuri

Importanţa strategică a teritoriului

Grupul de acțiune locală - Microregiunea Belceşti-Focuri este poziționat în partea central

vestică a județului Iași și în partea sud estică a județului Suceava. Din punct de vedere teritorial

Grupul de acțiune locală - Microregiunea Belceşti-Focuri are următorii vecini:

Nord - orașul Hârlău judeţul Iaşi- comuna Şipote judeţul Iaşi- comuna Plugari judeţul Iaşi- județul Botoșani

Est - comuna Gropniţa judeţul Iaşi- comuna Movileni judeţul Iaşi- comuna Româneşti judeţul Iaşi

Sud - Oraş Podu Iloaiei judeţul Iaşi- Comuna Lungani judeţul Iaşi- Oraşul Târgu Frumos judeţul Iaşi- Comuna Cotnari judeţul Iaşi- Comuna Vanatori judeţul Iaşi- Comuna Lespezi judeţul Iaşi

Vest - Comuna Dolheşti judeţul Suceava- Comuna Liteni judeţul Suceava

Județul Suceava

Județul Iași


of 314

Poziționată într-o zonă strategică, beneficiind de terenuri agricole fertile, Microregiunea

Belceşti - Focuri beneficiază de un potențial însemnat de atragere a investitorilor autohtoni și

străini. Poziționarea lângă principalele drumuri naționale care străbat județ ele Iași și Suceava, la mai

puțin de 60 de km de punctul de frontieră Sculeni, cu Republica Moldova, oferă Microregiunii reale

oportunități de cooperare cu alte zone.


of 314

Figura nr 9 – Harta teritoriului care cuprinde delimitarea comunelor, reţeaua principalelor căi de comunicare,

fluvii/râuri, localităţile principale, punctele de concentrare economică şi turistică etc

OrașulDolhasca Comuna

Sirețel

ComunaScobinți

ComunaCoarnele Caprei

ComunaFântânele

ComunaFocuri

ComunaErbiceni

ComunaBelcești

ComunaBălțați


of 314

Figura nr 10 – Harta localizării teritoriului în cadrul județelor și în raport cu marile orașe din apropiere și cu alți vecini importanțidin punct de vedere geografic, economic, social


of 314

Relația teritoriului cu exteriorul

Localizarea teritoriului în context european

În context european Microregiunea Belceşti – Focuri are acces la Coridorul 9 European prin

drumul european E583, coridor ce face legătura între Occident şi ţările din fostul spaţiu CSI.

Coridorul 9 porneşte din Finlanda, traversând Lituania, Belarus, Rusia, Ucraina, Moldova, România,

Bulgaria şi se termină în Grecia.

Figura nr 11 – Localizarea teritoriului în context european

Coridorul 9 European, care străbate teritoriul grupului, reprezintă o oportunitate deosebită

în două direcții aceea a desfacerii mărfurilor grupului pe piețele externe dar, în aceeași măsură, a

desfacerii produselor europene în interiorul grupului de acțiune locală. Accesul facil la teritoriu di n

exterior se traduce printr-o serie de avantaje concurențiale, față de alte zone cum ar fi:

infrastructură de acces în interiorul grupului foarte bună, coridoarele europene

beneficiind de întreținere permanentă, teritoriul fiind permanent deschis indiferent de

intemperii

poziția foarte apropiată de punctul vamal Sculeni (aproximativ 45 km), oferind

posibilitatea schimburilor de mărfuri cu Replubica Moldova


of 314

vizibilitate crescută a zonei

costuri reduse de transport a mărfurilor

posibilitatea deschiderii către potențialii investitori externi, europeni sau din fosta CSI.

Așezarea Microregiunii Belceşti - Focuri permite accesul facil feroviar la calea ferată cu

legături internaționale.

De asemenea legătura cu exteriorul se poate realiza prin intermediul aeroporturilor

internaționale Iași și Suceava, ce operează curse internaționale, aflate la mai puțin de 1 h față de

teritoriu .

Așezarea strategică în raport cu infrastructura de transport internațională este prea puțin

utilizată de populația din teritoriu, din cauza mai multor aspecte:

- marea majoritate a producătorilor din zonă au producții reduse care nu ar putea acoperi

costurile cu transportul în alte țări;

- producătorii nu sunt organizați sau nu au spații de depozitare pentru a se putea uni și a

furniza cantități mai mari de produse spre exterior

- nu a existat o deschidere concentrată către exterior, nepunându-se până în prezent

problema organizării unor schimburi de experiență sau comerciale cu alte țări

- un alt impediment îl constituie limba de conversație, marea majoritate a producătorilor fiind

vorbitori doar de limbă română

- producătorii nu au mijloace de transport specializate pentru mărfuri

Un punct de deschidere îl reprezintă reîntoarcerea populației care lucrează în străinătate.

Localizarea teritoriului în context naţional

Teritoriul Grupului de acțiune locală - Microregiunea Belceşti-Focuri este străbătut de o rețea de

drumuri naționale și europene foarte vastă, oferind la o proporție de 75% din teritoriu accesul direct

la cel puțin un drum național sau european.

Astfel se poate observa o rețea de drumuri ce străbate teritoriul facând legătura cu restul țarii, după

cum urmează:

- drumul european E 583, ce străbate teritoriul Grupului de acțiune locală - Microregiunea

Belceşti-Focuri de la est la vest, face legătura cu partea de vest și sud a României

- drumul european E 58, ce străbate teritoriul Grupului de acțiune locală - Microregiunea

Belceşti-Focuri de la sud la nord, face legătura cu nordul și vestul României prin Municipiile

Botoșani (către nord) și Roman (către Sud)


of 314

Figura nr 12 – Localizarea teritoriului în context naţional

Așezarea Microregiunii Belceşti - Focuri permite accesul facil feroviar la toate orașele din

România precum și la punctul de frontier cu Republica Moldova de la Sculeni.

Deși infrastructura de transport națională este suficientă și într-o stare foarte bună de

utilizare, accesarea acesteia de către populație se face diferențiat din cauza mai multor aspecte:

- tranpostul mărfurilor către orașele mari nu se poate realiza decât cu mijloace specializate,

inexistente în momentul de față în posesia producătorilor

- producțiile agricole sau manufacturiere din teritoriu sunt de mici dimensiuni nefiind fezabilă

vânzarea lor la distanțe mari față de teritoriu

- nu există contracte care să ofere certitudinea vânzării mărfurilor, fapt pentru care deplasarea

la distanțe mari în țară crește riscul de pierdere sau perisabilitate

- nu s-au realizat studii sau sisteme comerciale care să ofere informații cu privire la potențialul

piețelor interne

Localizarea teritoriului în context regional

Teritoriul Grupului de acțiune locală - Microregiunea Belceşti-Focuri are acces direct la 9 orașe

aflate la mai puțin de 45 de km distanță față de acesta. Teritoriul are legătură directă cu principalii

poli de dezvoltare regională, respectiv Municipiile Iași, Botoșani și Suceava cu toate orașele din

Județul Iași (Municipiul Pașcani, orașele Târgu Frumos, Hârlău și Podu Iloaie) , precum și orașele


of 314

Flămânzi din județul Botoșani și Fălticeni din județul Suceava după cum u rmează:

- prin drumul european E 58 se face legătura cu Municipiile Iași și Botoșani, trecând și prin

orașele Podu Iloaie, Târgu Frumos, Hârlău din județul Iași și Flămânzi din județul Botoșani. E

58 străbate centrul teritoriului Grupului de acțiune locală - Microregiunea Belceşti-Focuri.

- prin DN 208 Pașcani – Fălticeni, care face legătura și cu Municipiul Suceava, acesta

străbătând partea vestică a teritoriului de la sud la nord.

Pentru călători legătura între Microregiune și principalele orașe se realizează cu autocare sau

cu trenul. În momentul de față pe teritoriul Microregiunii Belceşti - Focuri trec mai multe curse

regulate pentru călători cu o frecvență de aproximativ 1 h, care satisfac pe deplin nevoile locuitorilor

Microregiunii.

Apropierea de orașe mari reprezintă practic singura modalitate de preschimbare a mărfurilor

sau de aprovizionare a populației din Microregiunea Belceşti – Focuri. Această apropiere reprezintă

un avantaj pentru producătorii din zona rurală din cauza mai multor motive:

puterea de cumpărare mai mare a populației din orașe

populația urbană preferă varietatea produselor

populația urbană nu își produce sau produce în cantitate mică, produsele necesare traiului

zilnic

schimburile comerciale se realizează cu bani în cea mai mare parte a lor (trocul este rar

întâlnit în piețele urbane)

există spații special destinate comercializării produselor din zonele rurale, cunoscute de

oamenii (se beneficiază practic de publicitate), care beneficiază de pază și spații de

depozitare conforme cu necesitățile

prețurile produselor sunt sub prețurile produselor din super market-uri

piețele de desfacere au un caracter zilnic

Principalele impedimente care apar în comercializarea produselor din teritoriu în orașele

vecine sunt:

costurile mari ce trebuiesc plătite ca taxe de piață

inexistența mijloacelor de transport specializate, fapt ce poate duce la pierderea sau crește

riscul de perisabilitate a mărfurilor; în orașe este interzisă intrarea cu atelaje trase de cai

(mijlocul de transport preponderent în zonă)

normele sanitar veterinare solicitate la prezentarea mărfurilor spre vânzare


of 314

Figura nr 13 – Localizarea teritoriului în context naţional și regional


of 314

Relația între comunele/satele care compun teritoriu

În cadrul Grupului de acțiune locală - Microregiunea Belceşti-Focuri sunt 40 de localități,

cele mai importante fiind reședințele de comună respectiv Bălțați, Belcești, Coarnele Caprei,

Erbiceni, Fântânele, Focuri, Scobinți, Sirețel și orașul Dolhasca. Acestea reprezintă centrele

administrative și sociale ale unităților administrativ teritorial reprezentate în grupul de acțiune

locală, fiind și principalii poli de dezvoltare ai zonei

Având în vedere caracterul preponderent agricol al afacerilor din zonă, nu poate fi definit un

singur punct de concentrare economic, dar prin prisma demofică, teritorială şi economică, putem

concluziona orașul Dolhasca ca cel mai important punct economic al zonei.

Aflat într-o zonă geografică asemănătoare, Microregiunea Belceşti-Focuri se caracterizează

atât printr-o omogenitate etnică, folclorică, dar și una economică, fiind o regiune preponderent

agricolă.

În conformitate cu Regiunea este caracterizată printr-un nivel al sărăciei mediu cu o rată a

sărăciei de 58,38% calculat la nivelul întregii zone.

Din punctul de vedere al ratei de sărăcie, calculată ca proporția din populație care trăiește

sub pragul sărăciei, Microregiunea Belceşti-Focuri este caracterizată printr-un nivel mediu al

sărăciei de 58,38%.

Totuși în cadrul regiunii există 3 comune care depășesc prag ul de risc al sărăciei de 60%, fiind

încadrate în localități cu grad de sărăcie ridicat respectiv: Fântânele, Focuri și Sirețel. Celelalte

comune se încadrează în nivelul mediu de sărăcie dar au rate care se apropie de nivelul ridicat de

sărăcie (Erbiceni 59,8%).

Unitate administrativteritorială Rata sărăciei Profunzimea

sărăcieiSeveritatea

sărăcieiBălțați 52% 16,5% 7,6%Belcești 54,3% 18% 8,5%Coarnele Caprei 57,2% 19% 9,0%Erbiceni 59,8% 19,8% 9,3%Fântânele 67% 19,8% 9,3%Focuri 67% 23% 10,9%Scobinți 48% 15,1% 7,0%Sirețel 64,3% 22,2% 10,6%Dolhasca 55,8% 18,2% 8,6%

Sursa MADRTabelul nr 6 – Harta gradului de sărăciei

Introducerea Orașului Dolhasca în cadrul teritoriului Microregiunii Belceşti-Focuri, este o


of 314

necesitate, acesta fiind un pol de dezvoltare către care pot converge toate resursele economice ale

regiunii. Prezența orașului Dolhasca în cadrul Microregiunii Belceşti-Focuri va aduce un plus

economic evident acesta fiind practic o piață de desfacere necesară pentru producătorii regiunii.

Poziționarea strategică a orașului Dolhasca permite deschiderea unei piațe pentru produsele

regiunii, prea puțin utilizată în momentul de față respectiv județul Suceava. Desfacerea produselor

într-un județ care prin așezarea lui este într-o zonă muntoasă, având activități preponderent silvice

și turistice, având un deficit în aprovizionarea cu produse agricole, va duce la o mai bună

comercializare a produselor agricole ale Regiunii.

Relațiile între comune se rezumă la relații comerciale ce se desfăș oară între populație.

Aceștia participă la târgurile și oboarele realizate în comunele regiunii prezentându -și spre desfacere

mărfurile produse. În ceea ce privește relațiile comerciale realizate la nivelul Microregiunii Belceşti-

Focuri, studiile arata ca producția comercializată de către producătorii rurali din teritoriu este

vândută în orașele cele mai apropiate și numai 25% este vândută în comuna sau comunele limitrofe.

Valoarea redusă a schimburilor comerciale (25%) vândută în interiorul teritoriului, poate fi

explicat prin mai multe motive:

1. marea majoritate a agricultorilor își produc în regie proprie tot ce au nevoie pentru consumul

propriu, neachiziționând produse comrcializate

2. schimburile de produs nu se realizează efectiv cu monedă ci mai mult prin troc, acesta fiind

un dezavantaj pentru producători

3. târgurile sau oboarele realizate în comune sunt singurele mijloace de vânzare sau de

aprovizionare cu mărfuri în plan local, acestea având un caracter săptămânal sau chiar lunar

4. oferta din cadrul târgurilor sau oboarelor este redusă

5. valoarea mărfurilor din târguri sau oboare este mică fiind direct proporțională cu puterea de

cumpărare din zonă.

Aceste aspecte negative pot fi compensate prin introducerea produselor pe piețele urbane,

mult mai mature, fapt ce se poate realiza numai prin coordonarea și înzestrarea producătorilor cu

mijloacele tehnice și cunoștințele necesare.

Starea infrastructurii (rețeaua rutieră, ferată, aeriană, navală)

Infrastructura rutieră

Din punct de vedere al rețelei rutiere, teritoriul Microregiunii Belceşti – Focuri deține o

infrastructură foarte bine structurată, însă nu destul de bine valorificată. Infrastructura rutieră


of 314

cuprinde drumuri europene, drumuri naționale, drumuri județene și drumuri comunale.

Toate localitățile sunt legate la rețeaua de drumuri. Starea generală a drumurilor este una

bună permițând accesul și nefiind un impediment real în dezvoltarea zonei .

Cele mai izolate localități din punct de vedere al accesibilității sunt și cele mai sărace:

localitățile: Cotârgaci, Podișu, Filiași, comuna Bălțați

localitățile: Munteni, Tansa, Ulmi, comuna Belcești

localitățile Totoești și Sprânceana, comuna Erbiceni

localitatea Focuri, comuna Focuri

localitățile Fetești, Zagavia, comuna Scobinți

localitățile Siliștea, Poiana, Valea Poienii, orașul Dolhasca

Starea infrastructurii rutiere ce străbate Microregiunii Belceşti – Focuri poate fi prezentată

după cum urmează:

Comuna Sat Modalitate de acces Tip drum Stare drum

Bălțați

Bălțați E 58 Iași – Târgu Frumos Drum european Foarte bună

Cotârgaci Din DJ 282E – Drum asfaltat Drum comunal pietruit– 6 km Proastă

Filiași Din E 58 Iași – Târgu Frumos Drum comunal pietruit– 13 km Proastă

Mădârjești E 58 Iași – Târgu Frumos DJ 282E – Drum asfaltat Bună

Podișu Din E 58 Iași – Târgu Frumos Drum comunal pietruit– 10 km Proastă

Sârca E 58 Iași – Târgu Frumos Drum european Foarte bună

Valea Oilor Din E 58 Iași – Târgu Frumos Drum comunal pietruit– 8 km Proastă

Belcești

Belcești DJ 281 Drum județean DJ 281 –asfaltat Bună

Liteni Din DJ 281 Drum comunal pietruit– 8 km Bună

Munteni Din DJ 281 B Drum comunal pietruit– 10 km Proastă

Satu Nou Din DJ 281 Drum județean DJ 281B – asfaltat Bună

Tansa Din DJ 281 Drum comunal pietruit– 2 km Proastă

Ulmi Din DJ 281 Drum comunal pietruit– 6 km Proastă

CoarneleCaprei

CoarneleCaprei DJ 281 Drum județean DJ 281 –

asfaltat Bună

Arama DJ 281 Drum județean DJ 281 –asfaltat Bună


of 314

Comuna Sat Modalitate de acces Tip drum Stare drum

Petroșica Din DJ 281 Drum județean DJ 281D– asfaltat Bună

Erbiceni

Bârlești Din DJ 281 Podu Iloaie – Belcești Drum comunal pietruit– 2 km Proastă

Erbiceni Din E 58 Iași – Podu Iloaie DJ 281 – asfaltat Foarte bunăSpinoasa Din E 58 Iași – Podu Iloaie DJ 281 – asfaltat Foarte bună

Sprânceana Din DJ 281 Podu Iloaie – Belcești Drum comunal asfaltat– 11 km Bună

Totoești Din DJ 281 Podu Iloaie – Belcești Drum comunal pietruit– 7 km Proastă

Fântânele Fântânele Din DJ 281 D Drum comunal 11 km –asfaltat Foarte Bună

Focuri Focuri Din DJ 281 Drum județean DJ 281D– asfaltat Bună

Scobinți

Scobinți Din E 58 Târgu Frumos- Botoșani DJ 281 – asfaltat Foarte bunăFetești Din DJ 281 Drum comunal 6 km ProastăZagavia Din DJ 281 Drum comunal 4 km ProastăBădeni Drum județean 281 DJ 281 – asfaltat Foarte bunăSticlăria Drum județean 281 DJ 281 – asfaltat Foarte bună

Sirețel

Sirețel Din E 58 Târgu Frumos- Botoșani DJ 281 – asfaltat Foarte bunăSlobozia Din E 58 Târgu Frumos- Botoșani DJ 281 – asfaltat Foarte bună

Humosu Din DJ 281 Drum comunal 16 km Bună

Berezlogi Din DJ 281 Drum comunal 9 km Bună

Satu Nou Din DJ 281 Drum comunal 10 km Bună

Dolhasca

Budeni Drum județean 208 A DJ 208A Foarte bunăSiliștea Din DJ 281 Drum comunal 10 km Proastă

Probota Din DJ 208 DJ 208S Foarte bună

Gulia Din DJ 208 DJ 208S Foarte bună

Poiana Din DJ 208S Drum comunal 10 km Proastă

Poienari Din DJ 208 A Drum comunal 12 kmasfaltat Foarte bună

ValeaPoienii Din DJ 208 Drum comunal 10 km Proastă

Tabelul nr 7 – Starea drumurilor din interiorul GAL

Infrastructura feroviară

Din punctul de vedere al rețelei feroviere, teritoriul Grupului de Acțiune Locală este traversat

de două magistrale principale respectiv 500 Pașcani – Suceava și 606 Iași – Pașcani și pe o


of 314

magistrală secundară respectiv 607 Podu Iloaiei – Hârlău. Accesul la transportul feroviar este facil

pentru populația din toate comunele teritoriului. Pe teritoriul grupului existând două gări principale

respectiv Dolhasca și Belcești și 3 halte respectiv la Erbiceni, Spinoasa și Probota.

Infrastructura aeriană

Din punct de vedere al rețelei aeriene, pe teritoriul nu există nici o infrastructură de

transport aeriană.

Infrastructura navală

Pe teritoriul microregiunii nu există cursuri de apă navigabile.

Concluzii:

Grupul de acțiune locală - Microregiunea Belceşti-Focuri se întinde pe raza județelor Iași și

Suceava, cuprinzând comunele din partea central nordică a judeţului Iaşi și orașul Dolhasca

din partea sud estică a județului Suceava.

Din punct de vedere administrativ, Grupul de acțiune locală - Microregiunea Belceşti-Focuri

cuprinde 9 unități administrativ – teritoriale, 8 comune și 1 oraș, având în componenţă un

număr de 41 localităţi

Suprafața totală a Grupului de acțiune locală - Microregiunea Belceşti-Focuri este de 480,28

kmp acoperind 6,76% din suprafața judeţului Iaşi și 1,29% din suprafața județului Suceava.

Populaţia totală este de 53.611 locuitori reprezentând 5,22% din populaţia totală a judeţului

Iaşi și 1,60% din populația totală a județului Suceava. Densitatea populației este de 111,63

locuitori/kmp.

Relieful este dezvoltat pe roci sedimentare, respectiv argile şi marne sarmatice cu alternanţe

subţiri de nisipuri fine

Teritoriul Grupului de acțiune locală - Microregiunea Belceşti-Focuri aparţine zonei de

climat temperat – continental pronunţat, aflat sub influenţa anticiclonilor atlantic şi euro-

asiatic.

Din punct de vedere pedologic pe teritoriul Grupului de acțiune locală - Microregiunea

Belceşti-Focuri se întâlnesc soluri cu însușiri deosebite și cu pretabilități diferite,

identificându-se următoarele categorii: Cernoziom levigat fără eroziune, Cernoziom levigat

cu eroziune, Cernoziom levigat moderat la puternic moderat Soluri foarte puternic erodate,

Soluri aluvo-caluviale în diferite grade de salinizare, Lacoviste – în diferite grade de salinizare,

Soluri diferite de coastă,


of 314

Teritoriul este amplasat aproximativ egal față de Muncipiile reședință ale județelor Botoșani,

Iași și Suceava, acestea fiind la o distanța relativ mică fața de teritoriu accesul realizându-se

in maxim 1,5 h.

Coridorul 9 European străbate teritoriul grupului oferind avantaje concurențiale, față de

alte zone: o infrastructură rutieră de acces foarte bună (drumurile europene și naționale

fiind întreținute cu regularitate,) acces rapid la punctul vamal Sculeni (aproximativ 45 km),

vizibilitate crescută a zonei, costuri reduse de transport a mărfurilor, posibilitatea deschiderii

către potențialii investitori externi, europeni sau din fosta CSI.

Prezența rețelei de drumuri europene și naționale ce străbate teritoriul, la care au în mod

direct acces 75% din populația grupului de acțiune locală oferă posibilitatea deschiderii către

piețele naționale din toate zonele României.

Acces direct la 9 orașe aflate la mai puțin de 45 de km distanță față de teritoriu dintre care 3

sunt Municipiile rețedință ale județelor Iași, Bo toșani și Suceava, 2 Municipii respectiv

Pașcani județul Iași și Fălticeni județul Suceava, 4 orașe respectiv Hârlău, Târgu Frumos și

Pașcani din județul Iași și Flămânzi din județul Botoșani

Legătura pe cale ferată se realizează pe două magistrale principale. Pe teritoriul grupului

existând două gări principale și 3 halte.

Teritoriul Grupului de acțiune locală - Microregiunea Belceşti-Focuri poate avea acces facil

la două aeroporturi internaționale respectiv cel din Iași și cel din Suceava.

Deși accesele la orașele din țară și străinătate este facil prin intermediul infrastructurii

rutiere, feroviare sau aeriene, aceasta nu influiențează pozitiv decât producătorii organizați

sau cei care au producții mari.

Micii producători sunt nevoiți să se limiteze la distanțe scurte de transport a mărfurilor sau la

orașe mici pentru că marfa transportată ori este prea puțină să acopere cheltuielile de

transport ori mijloacele de transport folosite de micii producători nu corespund cerințelor.

Introducerea Orașului Dolhasca este un pol de dezvoltare către care pot converge toate

resursele economice ale regiunii.

Orașului Dolhasca permite deschiderea unei pețe pentru produsele regiunii, prea puțin

utilizată în momentul de față respectiv județul Suceava

Valoarea redusă a schimburilor comerciale (25%) vândută în interiorul teritoriului, poate fi

explicat prin mai multe motive: agricultorii își produc în regie proprie tot ce au nevoie pentru

consumul propriu, schimburile de produse nu se realizează efectiv cu monedă ci mai mult


of 314

prin troc, târgurile sau oboarele realizate în comune sunt singurele mijloace de vânzare sau

de aprovizionare cu mărfuri în plan local, acestea având un caracter săptămânal sau chiar

lunar, oferta din cadrul târgurilor sau oboarelor este redusă, valoarea mărfurilor din târguri

sau oboare este mică fiind direct proporțională cu puterea de cumpărare din zonă

nu există contracte care să ofere certitudinea vânzării mărfurilor, fapt pentru care deplasarea

la distanțe mari în țară crește riscul de pierdere s au perisabilitate

nu s-au realizat studii sau sisteme comerciale care să ofere informații cu privire la potențialul

piețelor interne

rata de sărăcie a teritoriului este de 58,38% apropiindu-se de pragul relativ de risc al sărăciei

utilizat de Comisia Europeană de 60%

starea infrastructurii rutiere este una bună


of 314

Populatia rurala nu este distribuita uniform. Exista diferente semnificative din punctul de

vedere al densitatii populatiei pe tot teritoriul României. Cele mai populate zone rurale sunt cele din

nord-estul tarii, unde rata natalitatii este ridicata, si în regiunile din sud, puternic industrializate în

perioada comunista. Exista mari disparitati, determinate în special de influenta reliefului la nivel

regional si judetean. Declinul populatiei din România, mai pronuntat în zonele rurale, constituie o

problema care va trebui rezolvata daca se doreste dezvoltarea economica a acestor regiuni.

De la vârful atins în 1989, populatia totala a României a înregistrat o scadere rapida. Aceasta

tendinta este foarte pronuntata în zonele rurale. Numarul locuitorilor din zonele urbane a depasit

numarul locuitorilor din zonele rurale la jumatatea anilor 1980, ca urmare a problemelor economice

cu care se confrunta România în acea perioada.

Odata cu explozia economica din ultimii ani, populatia urbana a crescut într-o oarecare

masura, în timp ce numarul locuitorilor din zonele rurale a continuat sa scada.

Procesul de îmbatrânire si scaderea naturala a populatiei, care decurge din aceasta situatie,

constituie principalii factori ai declinului populatiei rurale.

Din cadrul GAL-ului Microregiunea Belceşti-Focuri fac parte un numar de 53.611 locuitori

dispusi pe o suprafata de 602,96 km2 . In ceea ce priveste densitatea teritoriului aceasta este

analizata mai jos comparativ cu situatia la nivel national si regional, avand in vedere ca GAL-ul este

situat in regiunea de dezvoltare Nord-Est.

Cu o populatie de 3.734.546 locuitori ( 17,25% din populatia Romaniei) si o densitate a

populatiei de 101,3 locuitori/km, Regiunea Nord-Est ocupa locul al doilea in ceea ce priveste

densitatea, dupa regiunea Bucuresti-Ilfov. Populatia regiunii este localizata cu precadere in mediul

rural (56,6%).

In judetul Iasi exista un numar de 98 localitati ce insumeaza o populatie de 824.083 locuitori

din care :

- 2 municipii : Iasi cu 320.888 locuitori si Pascani cu 42.057 locuitori

- 3 orase Targu Frumos cu 13.619 locuitori, Harlau cu 11.942 locuitori, Podu Iloaiei cu 9.739

locuitori.

Aceste 5 localitati insumeaza o populatie de 398.245 locuitori, respectiv 47,9%, iar la nivelul

celorlalte 93 localitati (comune) ale judetului o populatie de 429.327 locuitori, respectiv 52,1%


of 314

Populaţia Judeţului Suceava reprezintă aproximativ 19% din populaţia Regiunii Nord-Est,

situându-se pe locul trei în ordine descrescătoare. Populaţia stabilă a judeţului Suceava este de

706.720 locuitori, din care 302.730 persoane în mediul urban şi 403.990 persoane în cel rural.

Densitatea populaţiei judeţului este de 82,6 loc/km2.

Clasificarea localitatilor componente ale GAL in functie de densitatea acestora este

urmatoarea:

Nr crt Numele localităţii Total teritoriu Suprafaţa totală Densitatekm2 loc./km2

1 Focuri 4.113 54,12 76,002 Coarnele Caprei 3.112 37,15 83,773 Fântânele 2.021 23,28 86,814 Dolhasca 11.009 110,36 99,765 Erbiceni 5.611 49,60 113,136 Belcești 11.179 93,35 119,757 Bălțați 5.019 37,52 133,778 Scobinți 7.533 50,62 148,819 Sirețel 4.014 24,27 165,39

Total 53.611 480,27 111,63Tabelul nr 8 – Densitatea locuitorilor / Localitati

0,00

50,00

100,00

150,00

200,00

Densitatea localitatilor componente

Serie1 76,00 83,77 86,81 99,76 113,13 119,75 133,77 148,81 165,39

FocuriCoarneleCaprei

Fântânele Dolhasca Erbiceni Belcești Bălțați Scobinți Sirețel

Graficul nr. 2 - Densitatea Localitatilor componente

Analizand datele de mai sus se poate observa ca o parte din teritoriu, respectiv Comuna

Focuri are o densitate scazuta, iar comunele Coarnele Caprei si Fantanele au o densitate medie, de

unde se poate trage concluzia ca in aceste zone ne confruntam cu probleme de depopulare.


of 314

In cadrul GAL-ului, Comuna Belcesti reprezinta UAT cu cea mai mare populatie, respectiv

11.179 de locuitori, avand o densitate de 119,75 urmata fiind de Orasul Dolhasca din Judetul

Suceava cu o populatie de 11.009 locuitori si cu o densitate de 99,76.

Nr crt Numele localităţii Total populatie

1 Fântânele 2.0212 Coarnele Caprei 3.1123 Sirețel 4.0144 Focuri 4.1135 Bălțați 5.0196 Erbiceni 5.6117 Scobinți 7.5338 Dolhasca 11.0099 Belcești 11.179

Total 53.611Sursa : Recensamantul populatiei 2002

Tabelul nr 9 – Populatia / Localitati

Distributia populatiei pe localitati este reprezentata si in graficul urmator. Asa cum se poate

observa Comuna Fantanele are numarul cel mai mic de locuitori, urmata fiind de Coarnele Caprei,

iar la polul opus se afla Orasul Dolhasca si Comuna Belcesti.

Distributia populatiei pe comune

11.009

7.5335.611

5.019

4.113

4.0142.021 3.11211.179

Fantanele C Caprei Siretel Focuri Baltati Erbiceni Scobinti Dolhasca Belcesti

Graficul nr. 3 – Distributia populatiei pe comune

Numarul total al populatiei UAT-urilor din Microregiunea Belceşti-Focuri variaza de la

minimul de 2.021 locuitori in Comuna Fantanele, la 11.179 locuitori in Comuna Belcesti, valoarea


of 314

medie fiind de 5.957 loc/UAT. Raportat la valoarea medie putem distinge urmatoarele tipuri de

comune:

Comune mici:

Fântânele 2.021

Coarnele Caprei 3.112

Sirețel 4.014

Focuri 4.113

Comune medii

Bălțați 5.019

Erbiceni 5.611

Scobinți 7.533

Comune / UAT mari:

Dolhasca 11.009

Belcești 11.179

0

2.000

4.000

6.000

8.000

10.000

12.000

Fânt

ânele

Coar

nele

Capr

ei

Sireț e

l

Focu

ri

Bălț aț i

Erbic

eni

Scob

inți

Dolha

sca

Belce

ș ti

UAT mici UAT medii UAT mari:

Clasare UAT functie nr locuitori

Graficul nr. 4 – Clasare UAT-uri / nr de locuitori

Gradul de ruralitate a Microregiunii este de 79,47%, in timp ce ponderea populatiei din

mediul urban este de 20,53%. Asa cum se poate observa populaţia urbană nu depăşeste 25% din

numărul total de locuitori din cadrul GAL-ului propus.


of 314

42.602

11.009

0

10.000

20.000

30.000

40.000

50.000

60.000

1

Gradul de ruralitate

Rural Urban

Graficul nr. 5 – Gradul de ruralitate

Situatia privind ruralitatea teritoriala este urmatoarea:

Pondere populatia rurala =Populatie mediul rural

*100 = %Populatie totala

Pondere populatia rurala =42.602

*100 = 79,47%53.611

Situatia privind populatia urbana s-a stabilit astfel:

Pondere populatia urbana =Populatie mediul urban

*100 = %Populatie totala

Pondere populatia urbana =11.009

*100 = 20,53%53.611

Din cadrul GAL-ului face parte si Orasul Dolhasca din Judetul Suceava. Alegerea orasului

Dolhasca ca si componenta a GAL-ului nu este una aleatorie, ci s-a tinut cont de mai multi factori:

orasul a fost creat în mod artificial, aşa încât astăzi se află într-o situaţie

contradictorie, deoarece gradul lui de dezvoltare este precar, gradul de urbanism

este mic, iar economia locală se axează în principal pe sectorul agricol.

problemele cu care se confruntă locuitorii orasului sunt similare cu cele întâlnite în

satele şi comunele componente ale GAL-ului, diferenţiindu-se de fapt doar prin

numărul mai ridicat de locuitori din cadrul UAT-ului

populatia din comunele cuprinse in cadrul GAL-ului este dependenta de localităţi cu o


of 314

populaţie mai numeroasă, precum este Orasul Dolhasca, pentru a putea pune în

valoare mai bine rodul muncii lor. Se creeaza astfel premise favorabile de plasare si

distributie a produselor agricole catre Judetul Suceava

pentru asigurarea coerenţei teritoriului reprezentat,

pentru asigurarea masei critice din punct de vedere al resurselor umane, financiare şi

economice pentru susţinerea unei strategii viabile

pentru ca teritoriul acoperit de strategie sa fie omogen

prin alipirea acestui oras se întrunesc condiţiile de omogenitate geografică şi

economică.

Pentru a se asigura caracterul rural al teritoriilor acoperite de GAL, şi pentru a se evita

direcţionarea greşite a strategiei şi a proiectelor, din aria de acoperire a GAL-ului face parte un

singur oraş, Orasul Dolhasca, ţinându-se seama de numărul de locuitori al acestuia. Locuitorii din

mediul urban nu însumeaza mai mult de 20.000 de locuitori si populaţia urbană nu depaseste 25%

din numărul total de locuitori ai GAL-ului.

Numarul de locuitori se incadreaza in limitele de eligibilitate impuse de 10.000 – 150.000

locuitori, respectiv teritoriul cuprins de GAL Microregiunea Belcesti Focuri are o populatie totala de

53.611 locuitori.

Distribuția populației pe vârstă

Conform Institutului de Statistică – Direcția Județeană Iași si Suceava, din totalul populației

stabile a Microregiunii, un procent de 21,07% îl reprezintă populația inactivă îmbătrânită. Putem

astfel aprecia că Microregionea prezintă o capacitate crescută a forței de muncă atât în prezent, cât

și pentru viitorul apropiat.

Structura populatiei, conform datelor statistice aferente anului 2002, preluate de la Institutul

National de Statistica prin Directiile Judetene de Statistica ale celor 2 judete, este prezentată în

urmatorul grafic:


of 314

Structura populatiei

Sub 20 ani - 2002 Peste 60 ani - 2002 Populaţia activă Şomaj

Graficul nr. 6 – Structura populatiei in Microregiune

Soldul migratoriu rural este negativ la nivelul anului 2002, exceptie facand doar zona urbana

a Orasului Dolhasca unde soldul migrarii este pozitiv. Cifrele susţin aşadar tendinţele de migrare a

populaţiei rurale către mediul urban. Cu toate acestea însă, plecarile din mediul rural nu pot

contrabalansa sosirile din mediul urban, ceea ce face ca soldul migratoriu total să fie negativ, în toţi

anii analizaţi, observându-se însă tendinţa de creştere a soldului.

PopulaţieAn de

referință2002

Soldulmigrării

Soldulnatural

Sub 20ani -2002

Peste 60ani - 2002

Populaţiaactivă Şomaj

Baltati 5.019 -2 40 1.610 949 1.859 114Belcesti 11.179 -168 75 3.839 2.191 3.692 521Coarnele Caprei 3.112 -73 22 995 712 1.570 12Erbiceni 5.611 -54 21 1.735 1.199 2.598 111Fantanele 2.021 -36 13 745 402 955 15Focuri 4.113 -46 17 1.390 846 2.037 45Scobinti 7.533 -30 18 2.460 1.506 3.047 313Siretel 4.014 -20 33 1.500 1.041 1.671 156Dolhasca 11.009 23 41 3.278 2.448 3.985 718Total 53.611 -45 31 17.552 11.294 21.414 2.005% 100% 32,74% 21,07% 39,94% 3,74%

Sursa : Recensamantul populatiei 2002

Tabelul nr. 10 – Principalele caracteristici demografice ale Microregiunii

Analizand datele prezentate in tabelul de mai sus se pot trage urmatoarele concluzii:

in ultimii ani evolutia mediei populatiei a inregistrat o evolutie negativa in totalul

teritoriului GAL;


of 314

mortalitatea a avut o dinamica in crestere toate localitatile;

sporul natural (diferenta dintre natalitate si mortalitate) inregistreaza valori pozitive

in toate localitatile;

structura populatiei se prezinta astfel:

populatie activa – 39,94% de unde rezulta forta de munca suficienta

populatie peste 60 de ani – 21,07 % de unde rezulta ca populatia are o

tendinta de imbatranire

populatie sub 20 de ani 32,74 % - populatie tanara cu potential pentru

viitor

avand in vedere procentele de mai sus se poate observa ca in cadrul GAL – ului

ponderea cea mai mare o detine populatia activa, insa, in acelasi timp see

demonstreaza o usoara tendinta de imbatranire a populatiei teritoriului, dar si

potential pentru viitor;

soldul migrarii populatiei este negativ , ceea ce demonstreaza ca acest fenomen este

prezent si ca migratia se realizeaza din mediul rural catre mediul urban, si din acest

motiv trebuie gasite solutii care sa tina populatia in mediul rural

intrucat rata somajului in cadrul teritoriului este destul de ridicata, trebuie luate

anumite masuri în domeniul politicii de ocupare a fortei de muncă cum ar fi:

măsuri de sprijinire a somerilor;

reconversia profesională a unor categorii de someri;

organizarea de actiuni de consultantă si orientare în carieră (în cadrul serviciilor

sociale prin legătură cu AJOFM si agentii economici) pentru tineri de vârsta 18-30 ani;

cresterea mobilitătii, flexibilitătii si a adaptabilitătii fortei de muncă prin

programul de formare continuuă si învătare pe tot parcursul vietii;

garantarea sanselor egale prin transparenta ofertelor de locuri de muncă

organizarea sistemului educational.

Analizand datele statistice la nivelul anului 2002, din punct de vedere economic structura

populatiei la nivelul GAL-lui este preponderent alcatuita din populatie inactiva:


of 314

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

BALT

ATI

BELC

ESTI

COARN

ELE CAP

REI

ERBI

CENI

FOCU

RI

FANTA

NELE

SCOBI

NTI

SIRET

EL

Dolhas

ca

Populatie activa/inactiva 2002

Populaţia activă Total Populaţia inactivă Total

Graficul nr. 11 – Populatie activa/inactiva in 2002

In ceea ce proveste categoriile de varsta se observa ca populatia tanara cu varsta cuprinsa

intre 0-40 de ani este predominanta in toate cele 9 localitati din cadrul GAL-ului.

Localitate 0 – 4ani

5 – 9ani

10 –14ani

15 –19ani

20 –24ani

25 –29ani

30 –34ani

35 –39ani

40 –44ani

45 –49ani

50 –54ani

55 –59ani

60 –64ani

65 –69ani

70 –74ani

75 -79ani

80–84ani

85ani şipeste

BALTATI 466 394 395 355 414 475 444 210 190 255 258 214 304 231 162 134 63 55BELCESTI 1.080 944 934 881 959 967 793 449 442 534 656 349 578 596 488 348 116 65

COARNELECAPREI 277 249 227 242 300 289 182 119 122 160 150 83 168 197 161 106 48 32

ERBICENI 494 425 466 350 433 475 531 233 254 255 279 217 328 340 260 140 73 58FOCURI 346 343 336 365 411 360 258 162 148 182 224 132 225 226 175 131 58 31FANTANELE 214 194 192 145 161 177 141 107 63 69 101 55 102 99 84 68 26 23SCOBINTI 627 607 617 609 560 613 599 377 386 363 419 250 409 424 270 243 92 68SIRETEL 409 369 367 355 385 329 276 178 168 182 173 120 190 188 161 99 38 27DOLHASCA 822 781 843 832 919 899 905 463 505 561 619 412 737 648 522 323 134 84

4.735 4.306 4.377 4.134 4.542 4.584 4.129 2.298 2.278 2.561 2.879 1.832 3.041 2.949 2.283 1.592 648 443

Sursa : Recensamantul populatiei 2002Tabelul nr. 11 – Repartizarea populatiei pe categorii de varsta

Populatie intre 0-40 ani

62,82%

62,68%

60,57%

60,72%62,75%

65,86%

61,18%

66,47%

58,72%

BALTATI BELCESTI COARNELE CAPREI ERBICENI FOCURI

FANTANELE SCOBINTI SIRETEL DOLHASCA

Graficul nr. 7 – Populatia 0-40 ani pe localitati


of 314

Populatia pe categorii de varsta este prezentata in graficul de mai jos:

466 394 395 355 414 475 444 210 190 255 258 214 304 231 162 134 6355

1080 944 934 881 959 967 793 449 442 534 656 349 578 596 488 348 11665

277 249 227 242 300 289 182 119 122 160 150 83 168 197 161 106 48 32

494 425 466 350 433 475 531 233 254 255 279 217 328 340 260 140 7358

346 343 336 365 411 360 258 162 148 182 224 132 225 226 175 131 5831

214 194 192 145 161 177 141 107 63 69 101 55 102 99 84 68 2623

627 607 617 609 560 613 599 377 386 363 419 250 409 424 270 243 9268

409 369 367 355 385 329 276 178 168 182 173 120 190 188 161 99 3827

822 781 843 832 919 899 905 463 505 561 619 412 737 648 522 323 13484

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

BALTATI

BELCESTI

COARNELE CAPREI

ERBICENI

FOCURI

FANTANELE

SCOBINTI

SIRETEL

DOLHASCA

Populatia pe categorii de varsta

0 – 4 ani

5 – 9 ani

10 – 14 ani

15 – 19 ani

20 – 24 ani

25 – 29 ani

30 – 34 ani

35 – 39 ani

40 – 44 ani

45 – 49 ani

50 – 54 ani

55 – 59 ani

60 – 64 ani

65 – 69 ani

70 – 74 ani

75 - 79 ani

80 – 84 ani

85 ani şi peste

Graficul nr. 8 – Populatia pe categorii de varsta


of 314

Valoarea patrimoniului natural al României este recunoscută la nivel national si international

prin protejarea celor mai reprezentative zone si includerea acestora în reteaua natională de arii

naturale protejate sau în cadrul altor retele internationale de arii naturale protejate constituite în

baza unor conventii sau tratate la care tara noastră a aderat.

Protectia, conservarea si ameliorarea calitătii mediului, incluzând conservarea habitatelor

naturale, a florei si faunei sălbatice sunt probleme de interes public major, având în vedere că, asa

cum este recunoscut în toată lumea, componentele diversitătii biologice care formează capitalul

natural asigură cea mai mare parte a produselor, bunurilor si serviciilor necesare societătii, fiind

suportul fundamental al unei dezvoltări durabile.

Modul de constituire si de administrare a ariilor naturale protejate va lua în considerare

interesele comunitătilor locale, facilitându-se participarea localnicilor în consiliile consultative

pentru aplicarea măsurilor de protectie, conservare si utilizare durabilă a resurselor naturale,

încurajându-se mentinerea practicilor si cunostintelor traditionale locale în valorificarea acestor

resurse, în beneficiul comunitătilor locale.

Până la finalizarea procedurilor de instituire a regimului de protectie a ariilor naturale

protejate detinătorii bunurilor cu valoare de patrimoniu natural, indiferent de destinatia terenurilor,

vor aplica si vor respecta măsurile de ocrotire, conservare si utilizare stabilite de autoritătile pentru

protectia mediului.

Relieful

Teritoriul Grupului de acțiune locală - Microregiunea Belceşti-Focuri se integrează in

ansamblul Podisului Moldovei cuprins între graniţa cu Ucraina (nord) şi Câmpia Română şi între

valea Prutului (est) şi Carpaţii Orientali – Subcarpaţii Moldovei ( în vest).

Podişul Moldovei este un podiş de sedimentare, format prin depunerea materialelor peste o

veche platformă continentală – Platforma Est – Europeană – la sfârşitul neozoicului. Ulterior,

acestea au fost modelate de agenţii externi dând aspectul actual al podişului. Sedimentarea

podişului s-a făcut prin transportul materialelor aduse din munţi de râuri. Aceste materiale sunt

pietrişuri şi nisipuri. În partea nord-vestică s-au cimentat formând marne, conglomerate şi gresii. Pe


of 314

tot cuprinsul podişului apar intercalaţii de argile ce produc alunecări de teren sau pământuri rele

(bad-lands).

Înclinarea unităţii urmăreşte direcţia de scurgere a râurilor: dinspre NV spre SE. Altitudinea

descreşte dinspre nord, unde atinge 600 – 700 m, spre sud, unde coboară uşor sub 200 m. Poziţia de

dispunere a stratelor este monoclinală: N-S, astfel că tipul de relief structural este bine evidenţiat

prin suprafeţe de platformă, văi asimetrice şi cueste. Printre cueste se remarcă marginea abruptă a

Podişului Bârladului numită Coasta Iaşilor.

Podişul Moldovei cuprinde trei regiuni distincte:

Podişul Sucevei situat în partea de nord – vest are altitudini ce depăşesc 700 m şi culmi

alungite precum: Podişul Fălticeni, Podişul Dragomirnei şi Culmea Siretului. Pe valea râului Suceava

s-a dezvoltat o depresiune intracolinară, Depresiunea Rădăuţi. Relieful este alcătuit dintr-o

alternanță de culmi, depresiuni și culoare orientate spre sud -est. În partea de nord-est, relieful este

alcătuit din dealuri scunde despărțite de văi largi și joase, orientate spre sud-vest. În partea centrală

și sudică este un relief de coline joase și o succesiune de dealuri prelungi cu interfluvii netede. Văile

sunt adânci cu versanți înclinați, lărgindu -se spre sud. Pe versanți se evidențiază intense procese

torențiale și alunecări de teren.

Câmpia Moldovei (Jijiei) este situată in partea de nord –est şi are altitudini de 200 m (Dl.

Cozancea, Dl. Ibăneşti etc), fiind intens cultivată (de unde şi supradenumirea de câmpie), cu râuri ale

caror ape scad mult in timpul verii, de unde multimea iazurilor construite de om.

Relieful Câmpiei Moldovei este de origine sculpurală, format în condițiile unui substrat argilo-

nisipos, ușor de erodat, având o evoluție influențată de legile dezvoltării eroziunii pe baziele fluviale.

Înălțimile mai mari care mărginesc câmpia se datorează constituției lor petrografice, cu orizonturi

mai dure de gresii și calcare sarmatice, care nu au fost încă distruse de eroziune.

Podişul Bârladului ocupă jumătatea sudică.

Luncile au lăţimi variabile: 0,2 - 2,5 km pentru Jijia şi Bahlui, şi sunt alcătuite din depozite

aluviale şi aluvio – coluvio – proluviale, cu grosimi de 3 – 20 m, mai nisipoase în bază, cu lentile de

prundişuri şi argile nisipoase spre suprafaţă. Cele mai dezvoltate sunt şesurile Prutului, Jijiei,

Bahluiului, Bahlueţului,Miletinului.


of 314

Figura nr. 14 – Relieful in cadrul Microregiunii

Clima

Climatul in Microregiunea Belcesti-Focuri este fie unul caracteristic dealurilor înalte (Podișul

Sucevei), fie unul specific dealurilor joase (în Câmpia Moldovei). Temperatura medie anuală este de

6°–8° C (Podișul Sucevei) și 8°–10° C pe cea mai mare parte. Precipitațiile medii anuale sunt de 400-

500 mm (Câmpia Moldovei) și 500-800 mm (Podișul Sucevei). Vânturile specifice sunt crivățul (pe

timp de iarnă) și Vântul de Vest (în partea nordică). Influențele climatice întâlnite sunt cele baltice

(în nord) și cele de ariditate pe cea mai mare întindere.

Biodiversitate

Vegetaţia

Flora Microregiunii Belcesti-Focuri este reprezentată de numeroase specii, de origini diferite

ca urmare a interferenţei pe acest teritoriu a provinciei central europene est-carpatice cu provincia

ponto-sarmatică.


of 314

Vegetaţia naturală aparţine zonei forestiere în vest şi nord şi zonei de silvostepă în nord-est,

sud-est şi extremitatea nordică a judeţului. Limitele acestor zone sunt dificil de trasat datorită

tranziţiilor difuze (pătrunderi adânci a văilor în podiş şi modificărilor antropice).

Pădurile de fag (Fagus silvatica, F. taurica), pure sau în amestec, se întâlnesc în nord-vestul

judeţului în Dealul Mare - Hârlău, dealurile Moţca şi în sud pe platourile Poieni - Bârnova, Cheia

Domniţei, Ipatele, Tansa.

Dintre arbuşti sunt prezenţi: alunul, voinicelul, dârmozul, clocotişul, cornul, sângerul, socul,

ş.a., iar din flora ierboasă fac parte: firuţa de pădure, aliorul de pădure, toporaşul de pădure, obsiga

de pădure, lăcrămioara, sângele voniceriul, susai de pădure etc.

Prezenţa luminişurilor în pădurile de foioase permite o frecvenţă mai mare a arbuştilor: alun,

dârmoz, călin, voinicelul, clocotiş, corn, sânger, lemn câinesc, verigariu, cruşin, lemn râios,

porumbar, măcieş, etc., precum şi o bogată floră ierboasă: vinariţă, jaleş, mierea ursului, pecetea lui

Solomon, urzică moartă, plus cunoscutele specii de primăvară: ghiocel, viorea, toporaş, lăcrămioară,

brebenel, etc.

Vegetaţia specifică luncilor este formată din asociaţii de pir târâtor, iarba câmpului, firuţă de

câmp, păiuş, zâzanie, coada vulpii etc. Izolat, se întâlnesc pâlcuri de pădure (zăvoaie) formate mai

ales din esenţe moi: salcie, răchită, plop. În lunca Prutului se mai întâlnesc şi păduri de esenţe tari:

stejar, ulm, frasin.

Fauna

Elementele faunistice ale Microregiunii Belcesti-Focuri sunt strâns legate de specificul

vegetaţiei, putându-se deosebi o faună caracteristică pădurilor, silvostepei, stepei şi luncilor,

precum şi o faună acvatică.

Fauna pădurilor, întâlnită în masivele forestiere din vest şi sud este reprezentată prin

următoarele grupe şi specii:

a) Mamiferele frecvent întâlnite sunt: căprioara, mistreţul, cerbul carpatin, lupul, vulpea,

iepurele, pisica sălbatică, veveriţa, jderul, nevăstuica, pîrşul, viezurele, dihorul, şoarecele scurmător,

şoarecele de pădure.

b) Avifauna este bine reprezentată, dintre cele mai caracteristice fiind: ghionoaia,

ciocănitoarea mare, ciocănitoarea de stejar, ciuful de pădure, huhurezul mic, cucuveaua, buha,

şorecarul comun, gaia roşie, gaia neagră. Foarte comune sunt: piţigoiul, cinteza, sticletele,

câneparul, botgrosul , mierla, ciocârlia de pădure, sfrânciocul etc

c) Reptilele din zona forestieră sunt reprezentate de puţine specii: vipera, şarpele de pădure,


of 314

şarpele de alun, iar în poieni, şopârla .

d) Amfibienii sunt reprezentaţi de: broasca de pădure, broasca râioasă brună, brotăcelul,

broasca roşie de pădure, tritonul, buhai de baltă.

Fauna silvostepei şi stepei este mai săracă, fiind mult diminuată în urma expansiunii

activităţilor umane.

a) Mamiferele cele mai reprezentative sunt din grupul rozătoarelor: popândăul, căţelul

pământului, şoarecele de stepă, şoarecele de câmp, şobolanul de câmp, hârciogul, iepurele, iepurele

de vizuină, ultimul colonizat în 1905 la Cristeşti lângă Iaşi, de unde s-a răspândit repede.

Mai pot fi menţionate de asemenea: dihorul, nevăstuica, bursucul (sau viezurele), vulpea, iar

uneori, în apropierea zonelor forestiere: căprioara, mistreţul şi chiar lupul.

b) Pasările caracteristice silvostepei şi stepei sunt: prepeliţa sau pitpalacul, potârnichea,

ciocârlia, fîsa de câmp, presura, sticletele, cinteza, graurul, turturica, guguştiucul, pupăza, cucul,

câneparul, porumbelul, mărăcinarul, vrabia, rândunica, lăstunul, cioara. În pădurile de silvostepă de

la Aroneanu şi Corneşti a fost colonizat fazanul .

Dintre păsările răpitoare menţionăm: şorecarul comun şi gaia.

c) Amfibienii habitează într-un mediu acvatic sau mai umed şi umbrit, fiind reprezentaţi de:

brotăcel şi buhaiul de baltă.

Fauna luncilor nu se deosebeşte prea mult de cea de stepă. De remarcat este totuşi prezenţa

în lunca Prutului a vidrei, în prezent o raritate.

Fauna acvatică are o distribuţie sub formă de areale reduse, legate de apele stătătoare sau

curgătoare. Dintre mamiferele comune menţionăm şobolanul de apă şi chiţcanul, iar cu mod de

viaţă strict acvatic şi destul de rar, vidra.

Păsările sunt numeroase şi variate în zonele de luncă şi luciu de apă, multe prezentând

interes cinegetic. Dintre cele mai frecvente menţionăm: raţa mare, raţa mică, raţa cârâitoare, raţa

suliţar, raţa cu gât roşu, gâsca de vară, gârliţa mare, gârliţa mică .

Dintre amfibieni menţionăm: broasca ţestoasă de apă, broaştele de lac, tritonii, buhaii de

baltă.

Fauna piscicolă este de asemenea bogată şi variată atât în lacuri, cât şi în apele curgătoare

(mai ales in cele mari Prut şi Siret), speciile mai importante fiind: crapul, şalăul, somnul, ştiuca,

plătica, mreana, cleanul, scobarul, obleţul, bibanul.

Ca şi vegetaţia naturală şi fauna judeţului a fost puternic afectată de intervenţiile umane,

care au dus la restrângerea arealelor, modificarea posibilităţilor de habitat, reducerea numerică şi


of 314

chiar dispariţia unor specii. Datorită rolului important al faunei în menţinerea echilibrului biologic al

biocenozelor şi ecosistemelor, necesitatea protejării şi ocrotirii faunei, prin instituirea de rezervaţii

naturale sau protecţii speciale pentru speciile vulnerabile sau periclitate este o priotitate.

Rauri sau lacuri

Podişul Moldovei se desfăşoară în cadrul a două bazine hidrografice mari (Siret şi Prut). Cele

mai multe râuri aparţin unei reţele autohtone, cu lungimi variate. Cele maiînsemnate sunt: Siret,

Bahluieț, Bahlui, Gârla Morii, Durușca.

Alimentarea râurilor din Podişul Sucevei şi Podişul Central Moldovenesc se face

dominant din precipitaţii (70...85%) sub formă de ploi (60...70%) şi zăpadă (30...40%)

şimoderat din ape subterane (15...30%), situaţie care le asigură o scurgere bogată. În regiuniledin

est şi sud, alimentarea subterană este mai redusă (10...15%), iar cea din precipitaţii (maiales apa

provenită din topirea zăpezii) are o pondere ridicată (40...50%).

Regimul scurgerilor se caracterizează prin ape mari primăvara şi la viituri şi apoi prin intervale

lungi cu ape mici în a doua parte a verii şi toamna.

Lacul de acumulare Tansa

În scopul protejării comunei Belcești din județul Iași de inundații s-a construit pe râul Bahlui

între anii 1971-1976 lacul de acumularea Tansa. Lacul are o suprafață de 360 ha,digul are o lungime

de 6km,înălțimea digului este de 6m iar adâncimea lacului variază într 6-7 m. Lacul poate asigura

apă pentru irigarea unei suprafețe arabile de 1800 ha drept pentru care între anii 1976-1980 s-a

construit și un sistem de irigații (astăzi sistemul de irigații este complet distrus).Lângă lac se află

satul Tansa—sat component al comunei Belcești, Iași județul Iași.

Iaz Tintea – Erbiceni – are o suprafata totala de 12 ha si este deschisa pescuitului sportiv din

2010 dupa multe repopulari cu exemplare frumoase de peste. Specii de pesti : cras, caras, stiuca,

salau, somn, biban.

Iazurile de pe Gurguiata (afluent al Bahluiului) respectiv Sava I, Sava II (Bodaia), Cicadaia,

Plopi, Huc.

Arii naturale protejate

Reţeaua Natura 2000 include cele mai importante arii protejate pentru protecţia animalelor,

plantelor şi habitatelor vulnerabile din Europa. Scopul său este de a conserva pe termen lung aceste

habitate şi specii, iar dacă este necesar de a le restaura pentru a atinge un stadiu de conservare

favorabil. Reţeaua Natura 2000 are la bază Direcțivele Europene privind Habitatele şi Păsările.


of 314

Natura 2000 este o rețea ecologică constituită din situri Natura 2000 de două tipuri:

Arii de importanta comunitara (prescurtate SCI) sunt arii naturale protejate de interes

comunitar (situri Natura 2000) desemnate pentru protecţia habitatelor şi speciilor de interes

comunitar (cu excepţia păsărilor), ce au drept scop menţinerea sau restaurarea stării

favorabile de conservare a acestora.

Arii de Protecție Specială (SPA - Special Protection Areas), constituite conform Direcțivei

Păsări. SPA – declarate prin H.G. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială

avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România

definite în conformitate cu Hotătărârea Guvernului nr 1284/2007 privind declararea ariilor

de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura

2000 in România.

În cadrul teritoriului Microregiunii Belceşti - Focuri există 3 arii incluse în Natura 2000,

respectiv :

1. Dealul Mare-Harlau

2. Sărăturile Jijia Inferioară – Prut

3. Elesteele Jijiei si Miletinului

Numele zonei Suprafaţaîn ha

Caracteristici principale (clasificarea directivelorprivind Habitatele, Păsări, Habitate şi Păsări)

1. Dealul Mare – HârlauIasi (Siretel, Hârlau, Deleni,Lespezi), Botosani (Cristesti,Vorona, Tudora, Corni, Curtesti,Vladeni, Flamanzi, Frumusica,Copalau, Cosula), Suceava(Dolhasca).

25.112

Se remarca procentul însemnat ocupat de paduri(peste 97%). Situl este important deoarece asiguraacoperirea geografica în aceasta zona a tarii pentruurmatoarele habitate prioritare forestiere: 9130 -Paduri de fag de tip Asperulo-Fagetum, 91Y0 -Paduri dacice de stejar si carpen, 9170 –Paduri destejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum, 91F0 -Paduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmuslaevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinusangustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenionminoris), 91E0* -Paduri aluviale cu Alnusglutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-Padion,Alnion incanae, Salicion albae).

2. Sărăturile Jijia Inferioară –PrutJudeţul Iaşi,comunele:Andrieşeni, Coarnele Caprei,Focuri, Gropniţa, Movileni,Şipote, Ţigănaşi, Popricani,Probota, Trifeşti, Victoria şiVlădeni.

10,613 Arie de Protecție Specială Avifaunistică (SPA).

3. Eleşteele Jijiei si MiletinuluiJudeţul Iaşi, comunele: Andrieşeni, 18,990 Arie Speciala de Conservare (SAC).

Situl adăposteşte regulat peste 20.000 de păsări


of 314

Numele zonei Suprafaţaîn ha

Caracteristici principale (clasificarea directivelorprivind Habitatele, Păsări, Habitate şi Păsări)

Coarnele Caprei, Focuri,Gropniţa, Movileni, Şipote

acvatice.

Sursa : ANPMTabel nr 12 – Situatia ariilor protejate din Microregiune

Figura nr 15 – Harta ariilor protejate din Microregiune

Importanta patrimoniului de mediu, cultural in dezvoltarea socio-economica a unei

colectivitati a determinat protejarea acestuia si includerea lor ca parte componenta a strategiilor de

dezvoltare durabila economico-sociala, turistica, urbanistica si de amenajare a teritoriului la nivel

national si local asa cum este precizat si in continutul legii 422/2001 privind protejarea

monumentelor istorice.

In ceea ce priveste produsele care provin din aceste situri sunt cele din padurile aferente

siturilor ( fructe de padure, bureti, lemn, plante medicinale), lacuri ( peste ).

Relationare zonelor NATURA 2000 cu diverse sectoare

1. Silvicutura


of 314

Aproximativ o treime din teritoriul european este acoperit de paduri, desi suprafetele variaza

semnificativ intre Statele membre (pana la 72% in Finlanda, dar doar 8% in Irlanda). Majoritatea

padurilor sunt considerate doar ca "resursa de lemn" si sunt exploatate intr-o masura mai mare sau

mai mica. Ca si in agricultura, curentul din ultimii cincizeci de ani a fost intensificarea exploatarii si

folosirea, de multe ori, a arborilor exotici la impaduriri. Uniunea Europeana este in prezent al doilea

mare producator de hartie si cherestea din lume. Dar padurile sunt importante si pentru ca previn

eroziunea solului, stocheaza apa si carbon si asigura conditii favorabile pentru recreere. In plus, au o

variata si bogata biodiversitate, sunt habitate ideale pentru foarte multe plante si animale, pentru

carnivorele mari precum ursii, vulturii si lupii.

Natura 2000 include atat paduri naturale cat si paduri administrate semi-naturale.

Ca si in cazul agriculturii, desemnarea siturilor Natura 2000 nu inseamna ca padurile trebuie

scoase din circuitul economic prin sistarea exploatarii comerciale. Practicile existente de

management trebuie sa tina cont de valorile naturale existente, in special de speciile si habitatele

pentru care situl respectiv a fost desemnat. Modificarile in practicile de management ar trebui sa fie

relativ usor de implementat, ca de exemplu lasarea in padure, pe sol sau pe picior, a lemnului uscat

sau protejarea unor anumite specii de arbori ce gazduiesc cuiburi de pasari din specii rare, dar pot fi

si mai complexe, cum ar fi introducerea taierilor selective printr-o metoda de rotatie de lunga

durata sau scoaterea speciilor exotice si inlocuirea lor cu specii native. Este important ca deciziile

pentru managementul pe termen lung sa fie gandite pentru fiecare caz in parte, pe baza unor

consultari stranse cu proprietarii, administratorii si toti cei direct interesati.

2. Agricultura

Importanta agriculturii in conservarea mediului natural este acum recunoscuta la cel mai

inalt nivel politic. Cele mai noi modificari din Politica Comuna Agricola au avut in vedere stoparea

platilor agricole axate pe productie si directionarea lor catre metode de pastrare intr-o stare

favorabila de conservare si cultivare al terenurilor agricole. Noi masuri au fost introduse si cele

existente au fost modificate in ideea sprijinirii practicilor de administrare a terenurilor, ce sunt in

favoarea protectiei mediului, cum ar fi subventiile de agro-mediu. Aceste aspecte au implicatii

profunde, la scara larga, pentru biodiversitatea din Europa si pentru reteaua Natura 2000 in special.

Agricultorii si fermierii pot fi recompensati finaciar daca isi desfasoara activitatea intr-un sit

Natura 2000 in conformitate cu cerintele de management specifice speciilor si habitatelor

importante pentru Europa si pentru ca mentin conditiile necesare de conservare a mediului.

3. Afaceri


of 314

Uneori sunt propuse noi planuri si proiecte de dezvoltare, care pot avea un impact asupra

ariilor desemnate situri Natura 2000. Acestea ar putea implica, de exemplu, construirea unei noi

autostrazi, a unui complex turistic sau inaugurarea unei cariere de piatra. De asemenea, ar putea fi

vorba si despre schimbari majore in ce priveste exploatarea terenului din cadrul sau din apropierea

unui sit Natura 2000 – cum ar fi impaduririle majore sau trecerea la agricultura intensiva. Niciuna

dintre aceste activitati nu sunt interzise a priori conform directivelor Uniunii Europene. Insa pentru

aceastea trebuie sa se faca un studiu de impact asupra siturilor Natura 2000. Daca modul in care

afecteaza zona este unul semnificativ, trebuie gasite alternative. Daca totusi nu exista alternative si

proiectul sau investitia este de maxim interes public, atunci este necesara autorizarea lui, cu

respectarea anumitor conditii. Acestea sunt prevazute in Articolul 6 din Directiva Habitate si

urmeaza principiile dezvoltarii durabile.

4.Turism si agroturism

Turismul, si in special ramurile turismului prietenoase cu mediul (ecoturism, agroturism, etc.)

sunt domenii de dezvoltare incurajate la nivel regional si national in siturile Natura 2000, ca o

oportunitate durabila pentru oameni si natura.

Pe plan international, termenul de ecoturism este din ce in ce mai folosit, el desemnand o

ramura a turismului care castiga numerosi adepti, atat in randul operatorilor turistici inovativi cat si

al vizitatorilor care cauta sa isi petreaca vacantele intr-un mod cat mai putin daunator si cat mai

benefic pentru mediu si pentru locuitorii destinatiilor vizitate.

Ecoturismul este modalitatea de a calatori si cunoaste natura si traditiile locale urmarind:

· producerea unui impact minim asupra naturii si culturii locale;

· conservarea activa a naturii si mostenirii culturale;

· utilizarea serviciilor locale;

· intelegerea speciala de catre vizitator a elementelor naturii si culturii locale;

· contactul nemijlocit al vizitatorului cu localnici si agentul de turism, in special

datorita dimensiunilor reduse ale grupurilor de vizitatori;

· determinarea unor asteptari realiste ale clientului in special prin realizarea unui

marketing corect;

Daca analizam resursele din Microregiunea Belcesti-Focuri putem defini urmatoarele tipuri

de turism :

Turismul cultural : are ca scop valorificarea patrimoniului natural, istoric si cultural.

Patrimoniul cultural este un factor important in cresterea si dezvoltarea industriei turismului


of 314

contribuind astfel la dezvoltarea unor variate sectoare turistice. Resursele patrimoniului cultural vor

fi folosite in promovarea destinatiilor turistice, precum si in crearea unei atractii ca alternativa la

destinatiile turistice deja existente sau de alt profil, el insusi constituind o componenta importanta a

turismului local.

Includerea unor obiective in circuitul turistic si promovarea lor in scopul atragerii turistilor

contribuie la cresterea gradului de atractivitate a localitatilor din Microregiunea Belcesti-Focuri si

crearea de noi locuri de munca cu efecte multiplicatoare ( comert, constructii, transporturi, industria

mica, artizanat).

Agroturismul reprezinta o activitate turistica ce trebuie devoltata in zona avand in

vedere potentialul gospodariilor agricole care pot oferi cazare si asigura hrana prin produsele

obtinute in gospodarie. Conservarea traditiilor, a culturii, a specilitatilor culinare, a bauturilor

precum si diversitatea resurselor turistice rurale ofera potentialul pentru dezvoltarea acestui

sector.

Turismul sportiv deoarece in Microregiune exista lacuri se poate practica atat

pescuitul sportiv cat si alte sporturi.

Turismul recreational se poate practica deoarece relieful si cadrul natural ofera

conditii si oportunitati diverse.

Posibilitati de sustinere a mediului

Deoarece pe raza comunelor din Microregiunea Belcesti-Focuri sunt si terenuri cu grad

mare de degradare din cauza inundatiilor cat si a altor fenomene, fermierii pot solicita prin Masura

221 „Prima impadurire a terenurilor agricole” ce se incadreaza in Axa II „ Imbunatatirea mediului si

a spatiului rural” prima impadurire cu bani europeni si pastrarea acelei plantatii timp de 15 ani

deoarece este sustinuta anual cu o subventia de la Uniunea Europeana.

Gestionarea durabila a deseurilor urmăreşte implicarea autorităţilor administraţiilor publice

locale şi a factorilor interesaţi în elaborarea şi implementarea de proiecte care să conducă la

eliminarea surselor de poluare şi la colectarea şi reciclarea deşeurilor existente in Microregiunea

Belcesti-Focuri.

Dezvoltarea durabila implica asigurarea unui echilibru optim intre cresterea economica si

conservarea si reconstructia cadrului natural, menit sa asigure o dezvoltare armonioasa, capabila sa

satisfaca atat cerintele actuale cat si cele de perspectiva.

Acest deziderat nu poate fi realizat in cadrul regiunii Nord-Est ca urmare a existentei unor


of 314

capacitati de productie supradimensionate, a tehnologiilor uzate moral si fizic, a insuficientei sau

lipsei unor mijloace financiare pentru procurarea unor echipamente de protectie a mediului,

precum si datorita unui management orientat in general spre obtinerea unui profit imediat.

Contextul legislativ actual ofera in cea mai mare parte cadrul general necesar reconsiderarii

problematicii de mediu din perspectiva dezvoltarii durabile.


of 314

Judetul Iasi este situat in partea central-estica a regiunii Nord-Est, in bazinele mijlocii ale

raurilor Prut si Siret..

Judetul Suceava este situat in partea de nord a regiunii, in bazinele superioare ale raurilor

Siret si Bistrita. De o celebritate mondiala se bucura bisericile cu pictura exterioara din Suceava. Ele

au fost incluse pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

În ultimele decenii ale secolului al XX-lea, dezvoltarea economică şi globalizarea, pericolul

marginalizării şi cel al dispariţiei cu care se confruntau numeroase comunităţi, precum şi erodarea

treptată a credinţelor şi convingerilor tradiţionale au făcut imperios necesară reconsiderarea pe plan

internaţional a locului patrimoniului cultural, precum şi a rolului acestuia în viitorul societăţilor.

Deoarece uniunea în diversitate este unul dintre principiile de bază ale Uniunii Europene, a

devenit vitală formularea unor strategii armonizate cu aspiraţiile şi realităţile culturale ale fiecărei

ţări.

Trebuie constatat faptul că, în ceea ce priveşte protejarea patrimoniului cultural şi integrarea

sa în marile proiecte de dezvoltare durabilă, România nu a pus în aplicare cu determinare şi

consecvenţă măsuri eficiente, în conformitate cu prevederile convenţiilor internaţionale la care a

aderat şi cu interesul public pe care îl reprezintă patrimoniul cultural şi natural. Rezultatul care se

poate observa este o pierdere accelerată şi irecuperabilă a patrimoniului. Această stare de fapt are

deopotrivă cauze istorice şi recente.

Printre cauzele principale se numără politica sălbatică de distrugere a patrimoniului cultural

dusă de regimul comunist, care a inclus mutilarea legislaţiei domeniului şi desfiinţarea instituţiilor de

protecţie, restaurare şi conservare.

Ceea ce a lipsit României după 1989 a fost o atitudine coerentă din partea autorităţilor

responsabile, care ar fi presupus recunoaşterea, inclusiv juridică, a faptului că patrimoniul cultural şi

cel natural reprezintă o prioritate naţională, precum şi asumarea deciziei şi responsabilităţii politice

de a acorda protecţiei, restaurării şi conservării patrimoniului consideraţia şi sprijinul financiar

necesar.

Factorul agravant pentru pericolul în care se află patrimoniul construit şi natural din România

îl constituie însă, o dată cu creşterea economică, presiunea investiţiilor imobiliare şi a dezvoltărilor

necontrolate, care antrenează distrugerea a ceea ce a mai rămas intact după demolările ceauşiste:

centrele istorice ale oraşelor, zonele de arhitectură protejată, siturile arheologice, arhitectura rurală


of 314

tradiţională, siturile şi rezervaţiile naturale, peisajele şi căile de acces la acestea. Aceste distrugeri

sunt favorizate de menţinerea – sub pretextul încurajării dezvoltării – a unei legislaţii extrem de

permisive în domeniile urbanismului, amenajării teritoriului, protejării mediului şi a patrimoniului

istoric.

Distrugerea sau degradarea patrimoniului construit şi natural înseamnă dispariţia memoriei

şi a identităţii culturale a cetăţenilor României şi, în consecinţă, incapacitatea de a transmite această

moştenire generaţiilor următoare. Edificarea unui viitor durabil nu poate avea loc fără includerea în

strategiile de dezvoltare ale României şi valorificarea în consecinţă a ceea ce are ea mai preţios –

patrimoniul său cultural şi natural. Distrugerea sau neglijarea acestuia înseamnă totodată sărăcirea

ireversibilă a contribuţiei României, ca membră a Uniunii Europene, la diversitatea culturală

europeană.

Pe teritoriul Microregiunii Belceşti - Focuri sunt o serie de locaţii de deosebită importanţă

istorică şi arhitecturală.

a. Lăcașe de cult

Lăcașele de cult din teritoriul Microregiunii Belceşti - Focuri care sunt înregistrate în

Patrimoniul Național Cultural sunt prezentate în tabelul de mai jos :

Cod Denumire Cult Tip Localitate36162-1 Biserică romano-catolic Biserică BĂLŢAŢI (com. BĂLŢAŢI)29442-1 Biserică ortodox Biserică BĂLŢAŢI (com. BĂLŢAŢI)36166-1 Biserică romano-catolic Biserică BELCEŞTI (com. BELCEŞTI)36165-1 Biserică romano-catolic Biserică BELCEŞTI (com. BELCEŞTI)29459-1 Biserica "Sf. Voievozi" ortodox Biserică BELCEŞTI (com. BELCEŞTI)

29449-1 Biserică ortodox Biserică COARNELE CAPREI (com.COARNELE CAPREI)

4813-1 Biserica "Sf. Împăraţi" ortodox Biserică ERBICENI (com. ERBICENI)36169-1 Biserică romano-catolic Biserică FOCURI (com. FOCURI)

35179-2 Capelă ortodox de ritvechi Capelă FOCURI (com. FOCURI)

35179-1 Biserică ortodox de ritvechi Biserică FOCURI (com. FOCURI)

29453-1 Biserică ortodox Biserică SCOBINŢI (com. SCOBINŢI)29313-1 Biserica "Sf. Nicolae" ortodox Biserică SIREŢEL (com. SIREŢEL)

36512-1 Casă de rugăciune evanghelic Casă derugăciune DOLHASCA (com. DOLHASCA)

28084-1 Biserică Biserică Biserică DOLHASCA (com. DOLHASCA)28085-1 Paraclis ortodox Paraclis DOLHASCA (com. DOLHASCA)

32365-1 Biserica Dolhasca(245)

adventist deziua şaptea Biserică DOLHASCA (com. DOLHASCA)

Tabelul nr 13 – Lista unităţilor de cult


of 314

Cele mai reprezentative biserici din teritoriu, cu o bogată istorie şi amprentă culturală în

viața comunității sunt prezentate detaliat în cele ce urmează pe fiecare comună în parte.

I. Comuna Bălțați

1. Biserica catolică

Locație: comuna Bălțați, sat Bălțați.

Anul construirii: în 1910 s-a construit prima biserică, înlocuită în 1932 de actuala

construcție, pe același amplasament.

Cult: romano-catolic

Hram: Coborârea Sfântului Duh

2. Biserica ortodoxă din Bălțați

Locaţie: satul Bălțați

Data construirii: 1972

3. Biserica de lemn Sf. Grigore Teologul

Locaţie: satul Mădârjești

Data construirii: monument istoric din secolul al XIX-lea

Cult: ortodox

Biserica de lemn cu hramul Sfântul Grigore Teologul din Mădârjeşti a fost construită

în secolul al XIX-lea (înainte de anul 1813) de către Grigore Drama, în satul Mădârjeşti

din comuna Bălţaţi (aflată în judeţul Iaşi, la o distanţă de 36 km de municipiul Iaşi). Ea

se află localizată în cimitirul satului.

Figura 16 – Imagini lacase de cult

Biserica de lemn din Mădârjeşti este construită în totalitate din cununi orizontale de bârne


of 314

masive de stejar, fiind aşezată pe o temelie din piatră. În secolul al XX-lea, pereţii de lemn au fost

placaţi cu scândură de culoare albastră. Construcţia este în formă de navă, cu altar poligonal. În

interior, ea este compartimentată în 4 încăperi: pridvor, pronaos, naos şi altar. Iniţial acoperită cu

şindrilă, biserica are astăzi învelitoare din tablă. Acoperişul este în patru ape.

Biserica dispune de icoane valoroase (Mântuitorul, Maica Domnului cu pruncul) care datează

din secolul al XIX-lea. În decursul timpului, biserica a fost reparată de mai multe ori.

4. Biserica ortodoxă din Podișu

Locaţie: satul Podișu

Data construirii: secolul al XVIII-lea, în jur de 1787

Cult: ortodox

5. Biserica ortodoxă din Sârca

Locaţie: satul Sârca


Cult: ortodox

6. Biserica ortodoxă din Valea Oilor

Locaţie: satul Valea Oilor

Hram: Nașterea Maicii Domnului (8 septembrie)


Cult: ortodox

II. Comuna Belcești

Deși cea mai veche biserică existentă azi în comună datează din anul 1810 , pe aceste

meleaguri creștinismul a pătruns înainte de 1100-1200. Astfel s-a descoperit pe dealul Huc o cruce

relicvar datată ca aparținând sec.XI-XII. Și înainte de 1810 au existat pe aceste locuri lăcașe de cult

mai ales că satele de aici erau închinate unor mănăstiri.

1. Biserica din satul ULMI - este cea mai veche din comună, are hramul Sf.Ecaterina și a fost

construită între anii 1810-1815,fiind sfințită de mitropolitul Veniamin Costache.

2. Biserica din Belcești-Centru(CIORĂNI) - a fost construită între anii 1860-1862 și are hramul

Sf.Arhangheli Mihail și Gavril.Dealtfel lângă actuala biserică a existat o biserică din lemn încă din

anul 1774 .

3. Biserica din SATU NOU - temelia bisericii a fost pusă în 1933 cu aprobarea ministrului cultelor de

atunci Victor Iamandi. Biserica are hramul Sf.Nicolaie.

4. Biserica din satul TANSA - biserica a fost construită între anii 1926-1931 și are hramul Adormirea


of 314

Maicii Domnului. La acest lăcaș de cult serviciul divin este oficiat mai bine de trei decenii de

venerabilul presbiter Stoica Ioan.

5. Biserica din satul LITENI - biserica a fost construită între anii 1920-1929 și are hramul Sf.Împărați

Constantin și Elena.

6. Biserica din MUNTENI - temelia bisericii a fost pusă în anul 1933 prin contribuția lui Victor

Iamandi ce a copilărit în acest sat după ce tatăl său s-a mutat de la Hodora la Munteni. În prezent

din inițiativa presbiterilor Mihai Zaharia și Vasile Florariu se află în construcție două lăcaș e de cult

creștin-ortodoxe la Belcești-Centru(Văleni) și Ruși,lăcașe ce au nevoie de sprijin financiar pentru a fi

finalizate.

7. Biserica catalică din Satu Nou - are hramul Sf.Tereza a Pruncului Iisus.Catolicii din Satu Nou

aparțin de parohia Cotnari.

III. Comuna Focuri

1. Biserica ortodoxă - construită între anii 1909-1911, începută de

către preotul Nicolae Livizeanu și terminată de preotul Dumitru

Călinescu. A fost sfințită cu hramul Cuv ioasa Parascheva de către

protopopul de Iași Ioan Tincoca. Biserica a fost executată de meșteri

italieni-frații Posterlla. În anii 1943-1944, în plin război, a fost

refăcută de către preotul Cososchi Ioan, sub conducerea arhitectului italian Nori și meșterul

Venturini din Iași.

A fost sfințită în anul 1944 de către părintele protopop Vasile Popa, cu același hram. În 1958

se execută o nouă reparație de către același preot Ioan Cososchi cu meșteri catolici și ests sfințită în

același an de către consilierul eparohial Ioan Sandu. În anii 1980-1981 se execută o altă reparație de

către meșterii locali, conduși de către maistrul Vasile Vlădeanu sub îndrumarea aceluiași preot paroh

Ioan Cososchi. Sfințirea s-a efectuat de către consilierul Toma Râpă și părintele p rotopop de Hârlău,

Ioan Sava. În 1995 s-a executat reparația exterioară a bisericii, fiind lucrată în praf de piatră cu

profile, sub supravegherea preotului paroh Adrian Pentiuc.

În anul 2003 au inceput lucrările de renovare și în interiorul

bisericii, lucrare care este în derulare. Lucrarea constă în pictarea

bisericii, pardoseală din gresie, încălzire centrală. S-a construit o

casă de prăznuire și urmează reconstrucția gardurilor de

împrejmuire, aleelor și trotuarelor.

Biserica are un număr de aproximativ 3200 de enoriași.


of 314

2. Bisericile ortodoxe de rit vechi (lipovinească)

În prezent, în comuna Focuri sunt două biserici lipovenesti.

Prima biserică a fost construită din lemn în jurul anului 1900, apoi renovată între anii 1992-

1993, cu hramul "Sfântul Nicolae". În ianuarie 1994 a ars complet împreună cu icoane și cărți. A fost

reconstruită între anii 1998-2002, sfințită în anul 2003 cu hramul "Sfântul Ilie" și este folosită numai

iarna, fiind o clădire mai mică.

A doua biserică a fost construită între anii 1980-1984, este impunătoare și este folosită în

perioada călduroasă. A fost sfințită în anul 1984 cu hramul "Sfântul Nicolae".

Ambele biserici se află în aceeași curte în sectorul 6.

Rușii lipoveni au venit în Focuri odată cu înființarea comunei, la sfârșit ul secolului XIX , din

nordul Moldovei, din localitățile Manolea, Brătești, Climăuți, Târgu Frumos. Actualmente, aici

locuiesc 210 familii cu 650 de credincioși.

3.Biserica catolică

Prima biserică a fost construită în anul 1901 iar a doua

biserică a fost construita pe locul celei vechi în anul 1971.

Actuala biserică a fost construită între anii 1978-1995 și

cuprinde pe interior zidurile bisericii anterioare; a fost sfințită de

episcopul diecezei de Iași Petru Gherghel ; lucrările au fost executate

sub coordonarea preotului Bejan Ioan. Hramul bisericii a fost și este

"Adormirea Maicii Domnului"-15 august.

Parohia romano-catolică Focuri a fost înființată în anul 1968, până atunci fiind în

administrarea Parohiei Romano-catolice Săveni (comuna Gropnița) între anii 1951-1968 iar până în

anul 1951 era administrată de parohia romano-catolică Horlești( Voinești).

În prezent în Focuri sunt 98 familii catolice și 320 enoriași. Parohia mai are în administrație

comunitățile catolice din Fântânele Vechi unde sunt 73 familii și 216 enoriași și Fântânele Noi cu 16

familii și 53 enoriași.

IV. Comuna Scobinti

Biserica cu hramul „Duminica Tuturor Sfinţilor” din localitatea Scobinţi, Protopopiatul Hârlău a

fost resfinţită in data de 22 august, de Preasfinţitul Calinic Botoşăneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei

Iaşilor. Lăcaşul a fost ctitorit în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, dupa 1550, însă a fost grav avariat

în decursul timpului. După anul 1990 la biserică s-au efectuat reparaţii capitale şi a fost refăcută pictura.

Conform recensamantului in anul 2002, structura confesională a populaţiei în comuna


of 314

Scobinţi se prezenta astfel : 7506 persoane ( 99, 64%) erau ortodoxi, 16 persoane ( 0,21%) romano-

catolici, 4 persoane ( 0,04%) adventisti de ziua a saptea, iar 7 persoane ( 0,07%) apartineau altor

religii.

V. Comuna Siretel

Constructia Bisericii Sf. Nicolae a început în anul 1907 şi s-a

terminat în anul 1912, 6 decembrie fiind Hramul Bisericii Sfântul

Nicolae din Sireţel.

Conform recensamantului din anul 2002, structura

confesională a populaţiei în comuna Siretel se prezenta astfel :

4013 persoane (99,98%) erau ortodoxi, 1 persoana (0,02%)

penticostali.

VI. Dolhasca, Jud. Suceava

1. Casa de rugaciune Dolhasca a fost cumparata in anul

1993, cu religia Crestin dupa Evanghelie apartinand Uniunii

Comunităţilor Cultului Creştin după Evanghelie Suceava.

2. Biserica "Nașterea Maicii Domnului" din

Poiana este un lăcaș de cult ortodox din satul Poiana, aflat la

periferia orașului Dolhasca (județul Suceava). Ea a fost

construită la mijlocul secolului al XIX-lea de către boierii Răftivanu și se remarcă prin cele patru turle

albe care au forma a patru degete de la o mână. În partea de est a bisericii, lângă peretele altarului,

se află mormântul modest al boierului Gheorghe Sterea (1853-1940), considerat ctitor al bisericii.

3. Paraclis ortodox Dolhasca a fost construit in anul 1996, apartinand de Protopopiatul

Fălticeni, Arhiepiscopia Sucevei şi a Rădăuţilor, Mitropolia Moldovei şi Bucovinei.

4. Biserica Dolhasca (245) Adventist de ziua a

saptea a fost construita in anul 1991, apartinand

Episcopie/Arhiepiscopie: Conferinta Moldova, Mitropolie:

Biserica Crestina Adventista de Ziua a Saptea din Romania, cu

preot paroh Gheorghe Daraban.

b. Situri arheologice


of 314

Patrimoniu de situri arheologice al teritoriului Microregiunii Belceşti - Focuri, nu este unul

foarte bogat. Singurele comune cu situri arheologice ce se regăsesc în Repertoriul Arheologic

Naţional (RAN) sunt Belcești cu 13 situri, Bălțați cu 5 situri și Erbiceni cu 5 situri, Scobinti cu 1 sit,

Siretel cu 2 situri, Dolhasca cu 2 situri.

Cod RAN Denumire Categorie Localitate Cronologie

95827.01Aşezarea Cucuteni de la Filiaşi -

"Dealul Mare". la marginea de SE asatului

locuirecivilă

Filiaşi,com.BĂLȚAȚI

Eneolitic

95854.01 Situl arheologic de la Sârca - vatrasatului. în vatra satului locuire civilă Sârca, com.

BĂLȚAȚIEpoca medievală, Latène / sec.XVI - XVII

95809.02

Situl arheologic de la Bălţaţi - "LaPodeţ". la cca. 1 km S de sat, lângăpodeţul de CF, pe terasa inferioară arâului Bahlueţ

locuire civilăBălţaţi,com.BĂLȚAȚI

Epoca medievală, Epocabronzului, Hallstatt, Epocaromană, Neolitic / sec. XV - XVI,sec. IV, sec. VIII - IX, sec. XII - XIII,sec. XVII - XVIII

95809.03Situl arheologic de la Bălţaţi - "Zonacantoanelor CFR 38 - 39". între sat şiCF, între cantoanele CFR 38-39

locuire civilăBălţaţi,com.BĂLȚAȚI

Epoca medievală, Eneolitic,Neolitic, Epoca romană,Hallstatt, Epoca bronzului / sec.VIII - IX, sec. X - XI, sec. VI-VII,sec. IV, sec. XI - XIII

95809.01 Situl arheologic de la Bălţaţi - "DealulMândra" la 1,5 km NE de sat locuire civilă

Bălţaţi,com.BĂLȚAȚI

Epoca bronzului, Eneolitic

168461.06 Situl arheologic de la Belceşti. la N demoară

locuirecivilă

Belceşti,com.BELCEȘTI

Epoca romană, Epoca bronzului

95890.01Situl arheologic de la Liteni - "PeCurte". la 100 m SE de sat (fost satUlmi - Liteni)

locuire civilă Liteni, com.BELCEȘTI

Epoca medievală, Epocabronzului / sec. XV - XVI

168461.04

Situl arheologic de la Belceşti - Punct"Coasta Hucului". La marginea de SV asatului, pe partea dreaptă a barajuluidintre iazurile Plopi şi Huc, pe olungime de 1 km.

aşezareBelceşti,com.BELCEȘTI

Epoca medievală / sec. X-XI, sec.XV, sec. XIV-XV, sec. XI-XII

168461.02

Situl arheologic de la Belceşti - Punct"La Sărături". la cca. 3 km SE de sat, peDealul Scharchilor, în Valea Morii, pepodiş

locuire civilăBelceşti,com.BELCEȘTI

Epoca medievală, Latène, Epocabronzului / sec. XVII - XVIII, sec.X - XI, sec. XI - XII, sec. XV, sec. II- III, sec. XVI

168461.05

Situl Arheologic de la Belceşti - Punct"Dealul Hucului la Sondă". La ccc. 2,5km SSE de sat, pe interfluviul dintrerâul Bahlui şi râul Huc

locuire civilăBelceşti,com.BELCEȘTI

Hallstatt, Epoca bronzului,Neolitic, Eneolitic, Epocamedievală / sec. XI-XII

168461.01 Situl arheologic de la Belceşti - "DealulRuşilor". la marginea de E a satului locuire civilă

Belceşti,com.BELCEȘTI

Epoca medievală, Neolitic, Epocaromană / sec. XVII-XVIII, sec. XI -XII, sec. IV

95934.01 Situl arheologic de la Ulmi. la cca.200m de sat locuire Ulmi, com.

BELCEȘTIEpoca medievală, Eneolitic,Epoca bronzului / sec. XVII-XVIII

95907.02

Situl arheologic de la Munteni - "DealulHucului la Sondă". la cca. 2,5 km SSE desat, pe interfluviul dintre râul Bahlui şipârâul Huc

locuire civilăMunteni,com.BELCEȘTI

Neolitic, Eneolitic, Epocabronzului, Hallstatt, Epocamedievală / sec. XI - XII


of 314


95907.01

Situl arheologic de la Munteni -"Coasta Hucului". la marginea de SV asatului, pe partea dreaptă a barajuluidintre iazurile Plopi şi Huc, pe olungime de 1 km

locuire civilăMunteni,com.BELCEȘTI

Epoca medievală, Epocabronzului, Latène / sec. XIV - XV,sec. II - III, sec. X - XI, sec. XI - XII

95907.03 Situl arheologic de la Munteni -"Seliştea". la cca. 1 km NV de sat locuire civilă

Munteni,com.BELCEȘTI

Latène, Hallstatt, Epocamedievală, Epoca romană,Neolitic / sec. XVI - XVII, sec. IV,sec. VIII - X

95916.03 Situl arheologic de la Satu Nou - "Şesullui Ştefan". la marginea de SE a satului locuire civilă

Satu Nou,com.BELCEȘTI

Latène, Epoca bronzului, Epocamigraţiilor, Epoca medievală,Epoca romană / sec. II - III, sec. V- VI, sec. IV

95916.01Situl arheologic de la Satu Nou -"Promoroace - Gârla lui Chifor". la 200m VSV de sat

locuire civilăSatu Nou,com.BELCEȘTI

Epoca medievală, Latène / sec. XI- XII, sec. XVI - XVII, sec. II - III

168461.03

Situl arheologic de la Belceşti - "DealulScarchi". panta nordică a DealuluiScarchi, aflat la 4 km SSE de Belceşti,pe partea dreaptă a Bahluiului şi laaproximativ 8 km în linie dreaptă debogata aşezare de la Erbiceni.

aşezareBelceşti,com.BELCEȘTI

97018.01

Situl arheologic de la Erbiceni - "DealulSărăturilor". la 1,3 km N de sat, peplatoul de pe maul stâng al pârâuluiDoroşca.

locuirecivilă

Erbiceni,com.ERBICENI

Epoca bronzului

97018.02

Situl arheologic de la Erbiceni - "LaCurtea Veche". în partea de NV a vetreisatului, pe promontoriul bisericii, alevechiului han şi a Curtii Vechi

locuire civilăErbiceni,com.ERBICENI

Epoca medievală, Epoca romană,Hallstatt, Neolitic, Eneolitic / sec.XVII - XVIII, sec. XV, sec. VII - VIII,sec. IV

97036.01Situl arheologic de la Spinoasa - "PoalaCatargului". la cca. 1,4 km SV de sat, pemalul drept al râului Bahlui

locuire civilăSpinoasa,com.ERBICENI

Latène, Hallstatt, Epocabronzului, Eneolitic, Paleolitic,Epoca medievală, Epoca romană/ sec. II - III, sec. IV

97027.02Situl arheologic de la Bârleşti - "LaPepiniera". la 1 km SE de sat, la poaleleDealului Tintei

locuire civilăBârleşti,com.ERBICENI

Epoca medievală, Epoca romană,Epoca bronzului, Neolitic,Eneolitic / sec. XI - XIII, sec. IV

97027.01 Situl arheologic de la Bârleşti - "LaCurtea Boierească". în vatra satului locuire civilă

Bârleşti,com.ERBICENI

Epoca medievală, Eneolitic,Epoca bronzului, Epoca romană,Latène / sec. XVI - XVII, sec. IV,sec. III - I a. Chr.

99003.01 Situl arheologic de la Scobinţi. dealulBasaraba asezare

Scobinţi,com.SCOBINTI

Eneolitic, Epoca medievală,Latène / sec. XVI-XVII

99110.02

Situl arheologic de la Sireţel -"Sărături". la cca. 1,5 km SSE debiserica satului şi cca. 500 m SE demargine

locuire civilăSireţel,com.SIRETEL

Epoca medievală, Latène / sec.VIII - IX, sec. III - II a. Chr.

99110.01Situl arheologic din epoca medievalăde la Sireţel - "Bulgărie". în vatrasatului, la 50 m V de iazul Stuhărie

locuireSireţel,com.SIRETEL

Epoca medievală, Epoca romană/ sec. XIV - XV, XVI - XVII, sec.IV

148060.01 Ansamblul mănăstirii Probota construcţiede cult

Probota,com.DOLHASCA

Epoca medievală / 1530, 1550,1550, ref. 1645


of 314


148024.01Situl arheologic de la Budeni - "LaCanton". la cca. 200 - 250 m decantonul silvic

locuire civilăBudeni,com.DOLHASCA

Epoca romano-bizantină,Neolitic, Latène / sec. VI - VII,sec. IV a. Chr., sec. I, sec. III - II a.Chr.

Tabel nr 14 – Lista Situri arheologice

Cel mai renumit sit arheologic din Microregiunea Belcesti-Focuri este, fara indoaiala

Ansamblul mănăstirii Probota. Manastirea Probota este prima ctitorie a domnului Petru Rareş,

ridicată în 1530, pe locul unei bisericuţe de lemn (1398) şi

a uneia din piatră (1440). „Probota” înseamnă „frăţie”.

Mănăstirea Probota a fost inclusă pe Lista monumentelor

istorice din județul Suceava din anul 2004, iar in anul

1993, Organizația Națiunilor Unite pentru Educație,

Știință și Cultură ( UNESCO) a inclus Biserica "Sf. Nicolae"

din cadrul mănăstirii, împreună cu alte 6 biserici din

nordul Moldovei (Arbore, Humor, Moldovița, Pătrăuți,

Suceava ("Sf. Ioan cel Nou") și Voroneț), pe lista patrimoniului cultural mondial, în grupul Bisericile

pictate din nordul Moldovei. Acest aspect a dus la dezvoltarea turismului in zona, mai ales a celui

religios.

c. Alte obiective turistice

1. Casa si atelierul pictorului naiv Gheorghe Ciobanu

Gheorghe Ciobanu, în vârstă de 63 de ani, este unul dintre cei mai de seamă pictori naivi pe

care-i are România, iar tablourile sale sunt unice şi tulburătoare tocmai pentru că ne duc spre

rădăcini, spre o lume care, din păcate, piere cu fiecare zi. Artistul popular deține un număr

semnificativ de tablouri, reprezentând peisaje din

universul satelor comunei Bălţaţi, judeţul Iaşi, precum şi o

colectie de 9 bucăţi de lemn sculptat policromat.

Cele mai valoroase laude şi aprecieri le-a primit,

culmea, din străinătate, de la critici de artă care totuși nu

cunosc însemnatatea lumii satului românesc tradiţional.

2. Salba de lacuri din comuna Belcești - propice pescuitului sportiv și practicării sporturilor nautice.


of 314

Pescuitul se practică pe lacurile de pe Gurguiața .

Figura 17 - Salba de lacuri din comuna Belcești

3. Faget Secular Humosu Sirelet

Datorita pozitiei geografice si a climatului favorabil aceasta regiune are ca obiectiv turistic:

"Faget Secular Humosu" -padure centenara de fag. Padurea este o intindere mai mare sau mai mica

de teren acoperita de o multitudine de categorii de arbori si arbusi, specii de plante erbacee,

muschi, dar si diferite spete de animale.

Fagul (Fagus sylvatica L) este un arbore din zona temperata, avand inaltimi de pana la 35

metri. Este înalt, impunator, cu scoarta neteda, cenusie-albicioasa. Are muguri fusiformi, ascutiti, iar

frunzele in general ovale. Florile sunt unisexuate.

Fructul, numit jir, este o nucula, acoperita de o scoarta tepoasa. inflorirea are loc in luna mai.

Creste in special la deal si munte, dar poate fi intilnit - sporadic - si la câmpie, mai ales în regiunile

nordice ale Romaniei. in trecut forma o padure intinsa din Carpati pana departe in Rusia de astazi,

legata de ceea ce se numeste acum Taigaua siberiana.

d) Datini, credințe și obiceiuri locale - sunt strans legate de sarbatorile religioase si de

evenimentele importante din viata oamenilor. In afara acestora se mai desfasoara si alte festivaluri

populare si sarbatori, ocazii in care pot fi admirate costumele, datinile si folclorul rural. Aceste

evenimente organizate de catre administratiile publice locale, adesea in parteneriat cu agentii

economici din zona reprezinta adevarate oportunitati pentru prezentare si promovarea specificului

cultural, pentru amenajarea de piete locale pentru micii producatori, pentru consolidarea relatiilor

sociale si pentru recreere. Dintre aceste evenimente mentionam : Ziua Comunei Baltati in a doua

duminica din luna septembrie, Ziua comunei Belcesti in prima saptamana din luna septembrie, Ziua

comunei Coarnele Caprei in ultima duminica din luna august, Ziua comunei Fantanele in 2


of 314

octombrie, Ziua comunei Focuri in ultima duminica din luna

mai, Ziua comunei Scobinti 6 august, Ziua Orasului Dolhasca

in prima saptamana a lunii iulie.

Specific comunei Focuri este parada a cailor care

apartin cetatenilor din localitate. Zeci de cai bine intretinuti

de sateni se perinda prin fata spectatorilor de ziua comunei Focuri, fiind o traditie de multi ani a

acestei comune.

In comuna Scobinti traditiile locale sunt reprezentate de formatia de fluierasi din satul

Sticlaria, fanfara din satul Sticlaria, formatia de dansuri din satul Sticlaria, artisti populari (sculptura

in lemn - Bita Gheorghe si Bita Dumitru, pictura -Vatajita Maria, tesatoare - Irofte Maria, Boca Maria

si Hriscu Olg).

In fiecare an se organizeaza Festivalul de datini si obiceiuri de iarna Hirlau, complexa

manifestare culturala ce are menirea sa promoveze folclorul local, datinile si obiceiurile satelor si sa

transmita actualelor generatii frumusetea si gingasia costumelor populare, a mastilor traditionale si

a obiceiurilor locale. An de an, festivalul fiind deja la cea de-a 48-a editie participa formatii din

localitatile Bals, Baltati, Fantanele, Schitu Duca, Ceplenita, Buhalnita, Badeni, Scobinti, Siretel,

Fetesti, Zvarici, Poiana Marului, Belcesti, Lungani, Deleni, Ganesti, Hodora, Gropnita si ansamblurile

folclorice “Trei generatii” din Flamanzi si ” Sarba cu naframa” din orasul Hirlau.

Festivalul de datini si obiceiuri de iarna Iasi este interesat de ansamblul de concepţii,

credinţe, obiceiuri, datini care se statornicesc în cadrul unei colectivităţi şi care se transmit din

generaţie în generaţie, obiceiurile, rânduielile, felul de a gândi, de a acţiona sau de a crea preluat de

la înaintaşi, ceea ce este tradiţional, cântecele, „poveştile”, frumuseţea altor vremuri, chiar a

timpului nostru, pe care îndrăznim să le evocăm.

Obiceiurile care se țin în microregiunea Belcesti-Focuri cu ocazia Sarbatorilor de iarna sunt:

capra, cerbul, plugul (care se împarte în Banda lui Jianu, şi Banda lui Coroi), nunta de la Slobozia,

calul de la Berezlogi, căiuții de la Humosu, ursul.

O alta perioada foarte importanta pentru traditiile stramosesti

din Microregiunea Belcesti-Focuri o reprezinta sarbatorile pascale,

care semnifica invierea lui Iisus Hristos. Acest moment este marcat de

diferite ritualuri si obiceiuri specifice in microregiunii analizate si

anume : incondeierea oualelor, pregatirea cozonacilor si a dropului,

taierea mielului, imbracarea de haine de sarbatoare, luarea de lumina


of 314

Sfanta.

Patrimoniul cultural a fost de mult timp un factor important in cresterea si dezvoltarea

industriei turismului in Microregiunea Belcesti-Focuri, contribuind la dezvoltarea unor variate

sectoare de turism. Resursele patrimoniului cultural se doresc a fi folosite in promovarea

destinatiilor turistice din Microregiune precum si in crearea de noi atractii.

Cultivarea specificului local si revitalizarea valorilor culturale locale este o parghie pentru

promovarea diversitatii, pentru dezvoltarea ofertei culturale si pentru extinderea consumului

acestor produse de al comunitate la un public mai larg, ce poate fi atrass prin turism si prin alte

forme si prin alte forme complexe de comercializare.

La fel cum pastrarea activitatilor economice traditionale nu va putea fi realizata in lipsa

eficientei economice, in egala masura, asigurarea sustenabilitatii resurselor locale pe termen lung,

pastrarea identitatii locale si cresterea competitivitatii nu pot fi asigurate fara pastrarea acestor

elemente culturale.

Spatiul rural al GAL – Microregiunea Belceşti - Focuri este important atat datorita

potentialului agricol ridicat, cat si a valoarilor cultural-etnografice si prin obiectivele de patrimoniu

localizate in acest mediu.

In conditiile in care resursele subsolului, traditia industriala si gradul de urbanizare sunt

limitate, principalul potential de dezvoltare al zonei este legat de mediul rural. In aceste conditii,

strategia de dezvoltare a GAL – Microregiunea Belceşti - Focuri isi propune sa pastreze linia de

evolutie actuala si sa valorifice potentialului rural, natural si etno-cultural al zonei, prin dezvoltarea

si cresterea valorii adaugate prin abordarea inovativa a turismului, agriculturii, industriei alimentare

si diversificarii economiilor rurale.

Cresterea valorii adaugate in aceste sectoare traditionale – intensive in forta de munca, dar

mai putin intensive in capital si tehnologie – in conditiile unei competitii acerbe pe plan european pe

aceste piete, depinde insa de crearea unei imagini de marca cu o serie de caracteristici clare, usor de


of 314

recunoscut de consumator si care sa creeze asocieri pozitive cu specificul zonei (o oaza de viata

traditionala, revigoranta, relaxanta si “savuroasa”), care sa determine grupul-tinta vizat sa prefere

respectivele produse altor produse alternative, (mai putin “originare” / mai putin ecologice / mai

putin organice etc) si sa il determine sa plateasca un pret adecvat .

In acest sens, o importanta deosebita trebuie acordata definirii imaginilor de marca, atat

pentru produsele turistice cat si pentru produsele agricole, alimentare de origine, traditionale

garantate. Acest proces de construire a imaginilor de marca trebuie abordat integrat deoarece

produsele agricole, alimentare de origine, traditionale pot fi valorificate drept atractii turistice, iar

influxul de turisti din zone puternic urbanizate sau din Europa poate constitui un excelent canal de

comercializare a produselor agricole, alimentare de marca.

In acest context, revitalizarea si exploatarea comerciala a mestesugurilor traditionale, a

produselor traditionale urmeaza aceeasi logica de integrare mutual benefica in raport cu

dezvoltarea turismului ca si pentru produsele agricole, alimentare. Mai mult, mestesugurile

traditionale pot constitui – in masura in care sunt integrate in circuite comerciale – excelente

vehicule pentru diversificarea economiilor rurale dependente de agricultura, contribuind astfel la

cresterea veniturilor populatiei rurale si la stabilizarea acesteia, precum si ca modalitati cu valoare

adaugata ridicata de valorificare a produselor agricole locale.

Aceste caracteristici demografice creeaza premisele necesare pentru o buna dezvoltare a

turismului rural si etnografic, care sa valorifice:

forta de munca disponibila in mediul rural;

modul de viata traditional bine conservat;

mentinerea unor activitati agricole traditionale in gospodariile taranesti, in

conformitate cu cerintele bunastarii animalelor si in buna masura ecologica (dar fara

a fi certificate ca atare inca);

existenta unor produse alimentare traditionale de inalta calitate specifice zonei, care

insa nu sunt protejate prin marcile europene garantate, sunt insuficient promovate si

sunt rareori comercializate in afara judetului;

diversitatea etnografica, reunind traditiile diferite existente in zona, festivalurile

folclorice care marcheza intreg parcursul anului, dar cu o concentrare ridicata in

sezonul estival, cel mai propice de altfel pentru turismul rural, si cu o a doua

intensificare in perioada sarbatorilor de iarna, care pot constitui prime surse de


of 314

atractie pentru turisti in zonele respective, daca vor beneficia de o promovare

adecvata;

mestesugurile inca vii, care – daca vor fi integrate cu activitatea turistica si vor

beneficia de sprijin prin PNDR pentru orientarea catre comercializarea pe plan local –

pot contribui semnificativ atat la cresterea cheltuielii pe turist (prin oferirea unor

produse/suveniruri locale suplimentare) si la cresterea atractivitatii festivalurilor,

targurilor traditionale, cat si la extinderea duratei sejurului turistic, daca ar fi

valorificate prin organizarea de tabere, scoli de vara, cursuri de scurta durata, ateliere

de creatie deschise turistilor. Organizarea unor astfel de tabere, cursuri, ateliere de

mestesuguri traditionale poate fi optimizata prin organizarea unor spatii adecvate (de

exemplu prin identificarea, reabilitarea si amenajarea unor cladiri dezafectate

reprezentative pentru specificul arhitectonic al zonei), prin promovarea externa

(inclusiv prin internet) focalizata catre statele europene puternic urbanizate,

industrialízate;

Specificul locuintelor rurale traditionale din Judetul Iasi si Judetul Suceava (caracterizate de

dimensiuni relativ reduse) si mentinerea activitatilor agricole, respectiv producerea unor alimente

traditionale, recomanda agroturismul (caracterizat prin unitati de cazare mai reduse, buna integrare

a turistilor in viata satului, a gospodariei traditionale si oferta de alimente produse in gospodarie) ca

adecvat pentru zona GAL – Microregiunea Belceşti - Focuri.

Orientarea catre agro-turism se confrunta insa – alaturi de necesitatea unei mai bune

diseminari a standardelor specifice si a unei promovari clare a ofertei specifice – cu o serie de

provocari ridicate de cadrul legal incoerent referitor la acest tip de turism (in special referitor la

securitatea alimentara).


of 314

În contextul procesului de tranzitie economicã, piata muncii din România a suferit

transformãri semnificative sub aspectul volumului si structurii principalilor indicatori de fortã de

muncã.

Acest proces s-a caracterizatat prin reducerea populatiei active si a populatiei ocupate, prin

mentinerea la valori relativ constante a ratei somajului si prin cresterea somajului de lungã duratã.

Si la nivelul Microregiunii Belcesti Focuri se observa aceeasi tendinta: populatia ocupatã a

prezentat o tendintã descrescãtoare pe parcursul ultimilor ani. Pânã în anul 2002, majoritatea

populatiei ocupate a reprezentat-o cea din mediul rural. Începând din anul 2003, cea mai mare parte

a populatiei ocupate are domiciliul în mediul urban. Numãrul somerilor, definit conform criteriilor

BIM, a înregistrat o traiectorie oscilantã.

Judetele Iasi si Suceava se remarcă prin diversitatea ramurilor economice specifice

economiei nationale, predominantă fiind industria, urmată de agricultură, comert si servicii.

Pentru caracterizarea forței de muncă din Microregiune vom utiliza următorii indicatori:

populația activă

populația ocupată

Populația activă din punct de vedere economic include toate persoanele între 15 – 60 ani,

apte de muncă.

Populația ocupată include:

salariați civili – persoana care își desfășoară activitatea pe baza unui contract de muncă

într-o unitate economică sau socială, inclusiv elevii și studenții încadrați și pensionarii

reîncadrați în muncă pe baza unui contract de lucru;

patron – persoana care, având unul sau mai mulți angajați, conduce activitatea în

propria sa unitate (întreprindere, agenție, atelier, magazin, birou, fermă etc.);

lucrător familial neremunerat, persoana care-și exercită activitatea într-o unitate

economică familială condusă de un membru al familiei sau o rudă, pentru care nu

primește remunerație sub forma de salariu sau plată în natură; gospodaria țăranească

(agricolă) este considerată o astfel de unitate;


of 314

membru al unei societăți agricole sau al unei cooperative, persoana care a lucrat fie ca

proprietar de teren agricol într-o societate agricolă constituită conform legii 36/1991,

fie ca membru al unei cooperative meșteșugărești, de consum sau de credit;

militarii de carieră;

militarii în termen

Populația activă

Structura populatiei activa, inactiva, someri

32.197; 60% 2.005; 4%

19.409; 36%

Populaţia activăPopulaţia ocupată

Populaţia activăŞomeri

Populaţia inactivăTotal

Graficul nr. 9 – Structura populatiei activa/inactiva/someri

Din totalul populației Microregiunii Belceşti – Focuri de 53.611, persoanele ce fac parte din

categoria populație active conform datelor statistice, sunt în număr de 21.414 persoane, adică 40%

din total populație. Din numarul populatiei active doar 19.409 persoane, adică 36%, reprezinta

populatia activa ocupata, iar restul de 4%, reprezentand 2.005 persoane sunt someri.

In anul 2002, populaţia activă ocupată a regiunii Nord-Est era de 1.395.028 persoane, dintr-

un total de 7.811.733 cat reprezenta populatia ocupata a Romaniei, in judetul Iasi erau 306.581

persoane ocupate, iar in judetul Suceava erau 235.922 persoane ocupate. Populatia ocupata in

cadrul regiunii era de 21.414 persoane.


of 314

Ponderea populatiei ocupate

74,92%

17,86%

3,02%3,92% 0,27%

Restul regiunilor Nord-est Iasi Suceava Gal

Graficul nr. 10 – Ponderea populatiei ocupate

In ultimul deceniu, la nivelul regiunii s-a manifestat o tendinţă de scădere continuă a

ponderii populaţiei active ocupate. Aceasta, ca urmare a fenomenului de declin economic care s-a

accentuat, multe din întreprinderile cu capital majoritar de stat, care mobilizau cel mai mare număr

de salariaţi, efectuând restructurări, ceea ce a însemnat, odată cu renunţarea la o serie de activităţi

şi disponibilizarea unui mare număr de personal.

Atat la nivel regional, cat si la nivelul microregiunii propuse, are loc o scadere a populatiei

ocupate. Daca reducerea din agricultura poate fi considerat un fapt pozitiv in conditiile in care este

necesara orientarea populatiei ocupate spre alte sectoare de activitate, scaderea continua in

domeniul serviciilor este ingrijoratoare tanand cont ca treptat acest sector ar trebui sa concentreze

majoritatea populatiei ocupate.

Repartizarea populatiei active

In microregiunea Belcesti-Focuri la nivelul anului 2002 erau un numar de 21.414 persoane

reprezentand populatia activa, iar dintre acestia 66,59% erau ocupati in sectorul agricol. Asa cum se

observa cea mai mare pondere a populatiei ocupate se afla in sectorul agricol, iar cei mai putin

lucreaza in sectorul de comert.

Total populaţiaactivă Sector agricol Sector industrial şi

de artizanatSector de

comerţSector privind

serviciile

Total 21.414 14.260 1.319 636 1.811% 100% 66,59% 6,16% 2,97% 8,46%

Sursa : Recensamantul populatiei 2002Tabelul nr. 15 – Structura populatiei pe ramuri de economii


of 314

In urma analizei datelor prezentate in tabelul de mai sus se poate observa ca numarul

populatiei ocupate in agricultura acopera o pondere mare a populatiei ocupate din aria teritoriala a

GAL – ului, respectiv 66,59 % din totalul populatiei ocupate, urmat de sectorul privind serviciile

(transport si depozitare, hoteluri si restaurante, intermedieri financiare si asigurari, activitati

profesionale stiintifice si tehnice, adminstratie publica si aparare, asigurari sociale din sistemul

public, invatamant, sanatate si asistenta sociala ) 8,46% si de sectorul industrial si artizanat 6,16%. In

graficul urmator este evidentiata structura populatiei ocupate pe domenii cheie ale economiei

nationale.

Repartizarea populatiei pe ramuri economice

14.260

21.414

1.319 636 1.811

100%

66,59%

6,16% 2,97% 8,46%0

5.000

10.000

15.000

20.000

25.000

Total populaţia activă Sector agricol Sector industrial şi deartizanat

Sector de comerţ Sector privindserviciile

Graficul nr. 11 – Repartizarea populatiei pe ramuri economice

Din punct de vedere al repartizării populației active pe sectoare economice, remarcăm faptul

că sectorul agricol ocupă 66,59% din întreaga populație ocupate la nivelul celor 9 localitati. Sectorul

agricol ocupă o pondere mare în structura populației ocupate, cu toate acestea insa, nu exista în

regiune, un numar semnificativ de ferme agricole de dimensiuni medii și mari care să absoarbă din

forța de muncă potențială, ci mai degraba agricultura se practica in mod individual, fiecare familie

lucrand pamantul propriu. Peste 90% din activitățile agricole sunt realizate în teritoriul Microregiunii

Belceşti - Focuri de fermele mici de subzistență și semisubzistență .In sectorul serviciilor lucreaza

8,46% din populatia ocupata, dar trebuie avut însă în considerare faptul că mai mult de 97% din

salariati lucrează în administrație publică și apărare, învățământ și sănănatate și asistență socială.


of 314

Populația ocupată

LOCALITATEPondere popocupata dinpop activa

Ponderesomeri dinpop activa

Pondere popactiva din pop

totala

Pondere popinactiva dinpop totala

Pondere popocupata dinpop totala

BALTATI 93,87% 6,13% 37,04% 62,96% 34,77%BELCESTI 85,89% 14,11% 33,03% 66,97% 28,37%COARNELE CAPREI 99,24% 0,76% 50,45% 49,55% 50,06%ERBICENI 95,73% 4,27% 46,30% 53,70% 44,32%FOCURI 97,79% 2,21% 49,53% 50,47% 48,43%FANTANELE 98,43% 1,57% 47,25% 52,75% 46,51%SCOBINTI 89,73% 10,27% 40,45% 59,55% 36,29%SIRETEL 90,66% 9,34% 41,63% 58,37% 37,74%DOLHASCA 81,98% 18,02% 36,20% 63,80% 29,68%

TOTAL 92,59% 7,41% 42,43% 57,57% 39,58%

Sursa : Recensamantul populatiei 2002

Tabelul nr. 61 – Ponderea populatiei ocupate

Din tabelul de mai sus se observa pe fiecare localitate in parte ponderea populatiei ocupate

din totalul populatiei active. Cea mai mare pondere este in Comuna Coarnele Caprei si cea mai

scazuta in Orasul Dolhasca. De asemenea cel mai mic somaj este tot in Coarnele Caprei si cea mai

ridicata rata a somajului este in orasul Dolhasca. Cea mai mare pondere a populatiei active din

populatia totala a localitatii este in Coarnele Caprei, iar cel mai mic procent este la Belcesti. Comuna

Belcesti are cea mai mare pondere de populatie inactiva si cel mai bine la acest capitol sta Comuna

Coarnele Caprei.

0,00%

10,00%

20,00%

30,00%

40,00%

50,00%

60,00%

70,00%

80,00%

90,00%

100,00%

BALTATI

BELCESTI

COARNELE CAPREI

ERBICENI

FOCURI

FANTANELE

SCOBINTI

SIRETEL

DOLHASCA

Pondere populatie

Pondere pop ocupata din pop activa Pondere someri din pop activa Pondere pop activa din pop totala Pondere pop inactiva din pop totala

Graficul nr. 12 – Ponderea populatiei ocupate


of 314

Conform graficului de mai sus, datele la nivelul Microregiunii Belcesti-Focuri sunt

urmatoarele:

Ponderea populatiei ocupate raportata la populatia activa este de 92,59%

Ponderea somerilor raportata la populatia activa este de 7,41%

Pondere populatiei active raportata la populatia totala este de 42,43%

Pondere populatiei inactive raportata la populatia totala este de 57,57%

Rata globală de ocupare (ponderea populaţiei ocupate în totalul populaţiei) era de 39,58%

în anul 2002, aceasta crescând la 43% în anul 2009

Populatia ocupata

0

2.000

4.000

6.000

8.000

10.000

12.000

BALTATI

BELCESTI

COARNELE CAPREI

ERBICENI

FOCURI

FANTANELE

SCOBINTI

SIRETEL

DOLHASCA

Total Populaţia activă Total Populaţia activă Populaţia ocupată Populaţia activă Şomeri Populaţia inactivă Total

Graficul nr. 13 – Repartizarea populatiei ocupate

Coeficientul de substitutie

Se defineste ca raport intre populatia intre 0 si 20 ani si populatia mai mare de 60 ani. Astfel

este determinata substitutia persoanelor peste 60 ani cu persoanele care au pana in 20 ani. O

valoare sub 1 a acestui coeficient, indica o regresie a populatiei, si o clara scadere a populatiei, daca

nu se iau masuri pentru a impiedica aceasta.

Situatia coeficientului de substitutie pe fiecare localitate componenta a GAL se prezinta

astfel:


of 314

Coeficient substitutie

0,00

0,50

1,00

1,50

2,00

2,50

BALTATI

BELCESTI

COARNELE C

APREI

ERBICENI

FOCURI

FANTANELE

SCOBINTI

SIRETEL

DOLHASCA

TOTAL

Coeficient substitutie

Graficul nr. 14 – Coeficientul de substitutie

LOCALITATE Sub 20 ani Peste 60 ani Coeficientsubstitutie

BALTATI 1.610 949 1,70BELCESTI 3.839 2.191 1,75COARNELE CAPREI 995 712 1,40ERBICENI 1.735 1.199 1,45FOCURI 1.390 846 1,64FANTANELE 745 402 1,85SCOBINTI 2.460 1.506 1,63SIRETEL 1.500 703 2,13DOLHASCA 3.278 2.448 1,34

TOTAL 17.552 10.956 1,66Sursa : Recensamantul populatiei 2002

Tabelul nr. 17 – Coeficientul de substitutie pe fiecare localitate

Dupa cum se poate observa coeficientul de substitutie in cazul localitatilor care fac parte din

GAL Microregiunea Belcesti-Focuri, se situeaza in mod majoritar peste 1, ceea ce indica o progresie

a populatiei in aceasta zona.


of 314

0

2.000

4.000

6.000

8.000

10.000

12.000

14.000

16.000

18.000

BALTATI

BELCESTI

COARNELE CAPREI

ERBICENI

FOCURI

FANTANELE

SCOBINTI

SIRETEL

DOLHASCA

TOTAL

Populatia pe varste

Sub 20 ani Peste 60 ani

Graficul nr. 15 – Repartizarea populatiei sub 20 ani si peste 60 ani

Rata de dependenta

Definim indicele de dependenta ca raport intre populatia activa (20 – 60 ani) si populatia

inactiva (mai putin de 20 ani si peste 60 ani). Astfel, acesta evidentiaza cate persoane active sunt

raportate la o persoana inactiva. Cu cat acest coeficient este mai mic, cu atat sarcina persoanelor

active este mai mare.

Localitate Populatieactiva

Populaţiainactivă

Rata dedependenta

BALTATI 1859 3160 0,59BELCESTI 3692 7487 0,49COARNELE CAPREI 1570 1542 1,02ERBICENI 2598 3013 0,86FOCURI 2037 2076 0,98FANTANELE 955 1066 0,90SCOBINTI 3047 4486 0,68SIRETEL 1671 2343 0,71Dolhasca 3985 7024 0,57

TOTAL 21.414 32.197 0,67Sursa : Recensamantul populatiei 2002

Tabelul nr. 18 – Rata de dependenta pe localitati


of 314

Rata de dependenta

0,00

0,20

0,40

0,60

0,80

1,00

1,20

BALTATI

BELCESTI

COARNELE CAPREI

ERBICENI

FOCURI

FANTANELE

SCOBINTI

SIRETEL

Dolhasc

a

Serie1

Graficul nr. 16 – Rata de dependenta pe localitati

Avand in vedere informatiile prezentate in tabelul de mai sus, coeficientul de dependenta de

Peste 1% este unul mic, ceea ce demonstreaza ca la nivelul teritoriului GAL, sarcina persoanelor

active este mare si ca solutia cresterii acestui coeficient ar fi crearea de locuri de munca in zona

rurala.

Concluzii:

Se remarca o reducerea populatiei active si a populatiei ocupate

In perioada analizata se observa mentinerea la valori relativ constante a ratei

somajului

Regiunea analizata se confrunta cu cresterea ratei somajului de lungã duratã

Pentru perioada de analiza populatia ocupatã a prezentat o tendintã descrescãtoare

Cea mai mare pondere a populatiei ocupate se afla in sectorul agricol si cei mai putin

lucreaza in sectorul de comert, de unde rezulta nevoia de creeare a locurilor de

munca in mediul rural

Sarcina persoanelor active este mare si ca solutia cresterii acestui coeficient ar fi

crearea de locuri de munca in zona rurala.

La nivel de regiune majoritatea populatiei ocupate se regaseste in agricultura.

Aceasta rata mare de activitate in mediul rural este rezultatul prezentei agriculturii ca

ramura economica predominanta, cu grad scazut de tehnicizare.

Cu toate ca, raportata la activitatile economice desfasurate in zona rurala, forta de


of 314

munca este suficienta din punct de vedere cantitativ, aceasta este necalificata. Acest

fapt se datoreaza, in primul rand, sistemului de pregatire profesionala si educationala

deficitar, cat si faptului ca o mare parte a populatiei rurale nu urmeaza o asemenea

scoala.

Studiind structura populatiei ocupate pe grupe de varsta si pe activitatile

preponderente, care pot fi asimilate in totalitate economiei zonelor rurale, populatia

care a depasit varsta de 50 de ani este foarte numeroasa. Procesul de imbatranire a

aparut pe masura scaderii numarului de persoane mature, ca urmare a migrarilor

masive din ultimele 2 decenii, si s-a accentuat in ultimii 8-9 ani prin micsorarea

numarului de nasteri.

Nivelul scazut al veniturilor din agricultura si lipsa altor activitati neagricole nu au

stimulat tinerii sa ramana in mediul rural, batranii fiind nevoiti sa lucreze singuri

terenurile.


of 314

Pe plan national, agricultura reprezintă una dintre cele mai importante ramuri ale economiei

românesti. Contributia agriculturii, silviculturii si pisciculturii în formarea Produsului Intern Brut se situeaza in

jurul valorii de 6% din PIB, iar in statele membre ale UE se situează la aproximativ 1,7%.

Din suprafata totala a teritoriul României, suprafata agricolă a tării este de 14,7 mil. ha (61,7

%), din care 9,4 mil. ha reprezintă teren arabil. România se găseste pe locul 7 din Europa ca

suprafată agricolă (dupa Franta Spania, Germania, Polonia Marea Britanie si Italia) si pe locul 5 ca

suprafată arabilă (după Franta, Spania, Germania si Polonia).

Repartitia fondului funciar după modul de folosintă denotă faptul că terenul arabil ocupă cca.

64% din suprafata agricolă, o treime din suprafată, 4,8 mil ha, este ocupată cu păsuni si fânete, iar

viile si livezile reprezintă cca 3%.

Dominat de capitala sa, judeţul Iasi are un caracter economic mai complex. Agricultura se

practică intensiv, în regiunile rurale. În partea de Sud-Vest, pe dealurile mai înalte se află podgoriile

celebre de la Cotnari. Industria, îndeosebi cea textilă, cunoaşte o mare dezvoltare.

Agricultura in Judetul Iasi

Judeţul are o suprafaţă totală de 322.700 ha. Suprafaţa arabilă este de 199.444 ha, adică

61,80% din suprafaţa judeţului şi 0,67 % din suprafaţa totală a ţării.

Din suprafaţa arabilă a judeţului, marea proprietate deţine 20.263 ha, adică 10,16%, iar mica

proprietate 179.181 ha, adică 89,84%.

Din totalul suprafeţei arabile cerealele ocupă 173.369 ha. Cerealele cultivate sunt

urmatoarele: porumb, grau, orz, ovaz, secara, mei. Se mai cultiva de asemenea culturi furajere,

plante alimentare, cartofi, linte, mazare, fasole, sau plante industriale.

Vegetaţie şi culturi diverse.

Din suprafaţa totală a judeţului (322.700 ha), ogoarele sterpe ocupă 4.508 ha.

Fâneţele naturale ocupă 8.636 ha, cu o producţie de 189.128 chint. (prod. medie la ha

21,9 chint.).

Păşunile ocupă 23.000 ha.

Pădurile ocupă 43.060 ha.

Livezile de pruni ocupă 10.572 ha.

Viţa de vie ocupă 3.463 ha.


of 314

Agricultura in Judetul Suceava

Judeţul ocupă o suprafaţă totală de 130.900 ha. Suprafaţa arabilă este de 62.861 ha, adică

42,02% din suprafaţa judeţului şi 0,21% din suprafaţa totală a ţării.

Din suprafaţă arabilă a judeţului, marea proprietate deţine 2.730 ha, adică 4,34%, iar mica

proprietate 60.414 ha, adică 95,66%.

Din totalul suprafeţei arabile cerealele ocupă 42.906 ha astfel repartizate: Culturile

preponderente sunt: porumb, grau, orz, ovaz, secara, mei. Se mai cultiva de asemenea culturi

furajere, plante alimentare, cartofi, linte, mazare, fasole, sau plante industriale.

Vegetaţie şi culturi diverse. Judeţul Suceava este singurul judeţ din ţară care nu are ogoare

sterpe. Din suprafaţa totală a judeţului (130.900 ha), fâneţele naturale ocupă 4.855 ha, cu o

producţie de 89.817 chint. (prod. medie la ha 18,5 chint.).

Păşunile ocupă 8.406 ha.

Pădurile ocupă 22.431 ha.

Livezile ocupă 931 ha.

Caracteristică: În privinţa producţie la hectar a cânepii şi a inului (fuior) judeţul Suceava este

în fruntea judeţelor ţării.

Economia Microregiunii Belceşti-Focuri a avut dintotdeauna un caracter preponderent

agricol. Doi indicatori importanți relevă dimensiunea acestui caracter:

populația ocupată în sectorul agricol 14.260

suprafaţa agricolă utilă este 30.913 ha – reprezentând 83,20% din totalul suprafeței

Microregiunii,

După 1990 suprafetele agricole au fost făramitate si micii proprietari de terenuri au practicat

individual o agricultură de subzistentă, suportand cu greu costurilor lucrărilor agricole.

Conditiile geografice si climaterice deosebit de favorabile ale zonei au determinat locuitorii

sa practice o serie de activitati predominant agricole cum ar fi: cultivarea plantelor si cresterea

animalelor. Localitatile componente ale Grupul de Actiune Locala Microregiunea Belceşti-Focuri

sunt situate preponderent in zona de campie, ceea ce favorizeaza prezenta culturilor: grau, porumb,

plante tehnice.

Productivitatea zonei este insa dependenta de mai multi factori: regimul precipitatiilor,

tratamentul aplicat culturilor, distributia terenurilor, necesarul de lucru. Dintre acestea cel mai

important este regimul precipitatiilor, in anii ploiosi productiile fiind bogate, iar in anii secetosi mai


of 314

reduse. Astfel, se poate spune ca productia agricola a fost oscilanta, valorile fiind in stransa corelare

cu regimul precipitatiilor.

Populația ocupată

Principalele ocupatii ale locuitorilor, legate de agricultura, sunt favorizate în principal de

asezarea teritoriului si de faptul ca mare parte din suprafata agricola totală o constituie terenul

arabil. Terenul este lucrat atât individual cât si în asociatii agricole. De asemenea, teritoriul dispune

de o oferta naturala deosebit de favorabila pentru dezvoltarea zootehniei – suprafata de pasune

existenta, cu un profil complex, dominat de cresterea bovinelor, ovinelor si porcinelor. In ceea ce

priveste necesarul de lucru, parcul de tractoare si masini agricole este, in general, uzat fizic si moral,

insuficient numeric pentru practicarea unei agriculturi performante.

Sectorul zootehnic reprezinta a doua ramura ca importanta in agricultura regiunii, cresterea

animalelor reprezentand o ocupatie de baza a populatiei din localitatile componente ale Grupului de

Actiune Locala Microregiunea Belceşti-Focuri. Locuitorii sunt crescatori de bovine, porcine, ovine,

pasari, dar si familii de albine.

In prezent, cresterea animalelor se face in sistem gospodaresc pentru consum propriu, cat si

ca sursa minora generatoare de venit. Dar, pentru a se ajunge la un standard european de

dezvoltare, la nivelul localitatilor ce reprezinta Grupul de Actiune Locala Microregiunea Belceşti-

Focuri, se pot infiinta ferme si complexe zootehnice sau puncte de colectare si prelucrare a

produselor animaliere.

Caracterul preponderent agricol al regiunii este dat de numarul mare de persoane care sunt

ocupate in agricultura. Microregiunea Belceşti-Focuri are o populatie totala de 53.611 locuitori.

Dintre acestia un numar de 21.414 persoane reprezinta populatia activa din care populatia ocupata

este de 19.409 persoane.

53.611

32.197

21.414 19.40914.260

0

10.000

20.000

30.000

40.000

50.000

60.000

Total populatie Populatie inactiva Populatie activa Populatieocupata

Populatieocupata inagricultura

Populatia din agricultura

Graficul nr. 17 – Populatia din agricultura


of 314

La nivelul regiunii populatia ocupata in agricultura este de 14.260 persoane, ceea ce

reprezinta un procent de 66,59%.

19.40914.260

0

5.000

10.000

15.000

20.000

1

Ponderea populatiei ocupate in agricultura

Populatie ocupata Populatie ocupata in agricultura

Graficul nr. 18 – Ponderea populatiei ocupate in agricultura

Suprafața agricolă

La nivelul anului 2009, conform datelor furnizate de către Direcţia judeţeană de statistică

Iaşi, fondul funciar al Microregiunii Belceşti-Focuri însuma 48.027,68 ha.

Repartizarea terenurilor pe destinaţie este prezentată în Tabelul nr 19.

Categoria terenului TotalHa %

Total fond funciar 48.027,68 100,00%Suprafața agricolă totală 40.071,99 83,44%

d.c. Arabil 26.879,03 55,97%Fânețe 2.298,24 4,79%Păşuni 9.440,27 19,66%Vii și pepiniere viticole 409,02 0,85%Livezi și pepiniere pomicole 244,69 0,51%

Păduri şi alte terenuri cu vegetație forestieră 4.899,26 10,20%d.c. Păduri 4.899,26 10,20%

Construcţii 106,00 0,22%Drumuri şi căi ferate 218,00 0,45%Ape și bălți 1.129,69 2,35%Alte suprafețe 1.602,74 3,34%

Sursa: Direcțiile județene de statistică RGA 2002Tabel nr 19 – Fondul funciar


of 314

Așa cum se observă și mai sus din total fond funciar de 48.027,68 ha, suprafața agricolă

totală reprezintă 40.071,99 respectiv 83,44%, pădurile sunt în suprafață de 4.899,26 ha

reprezentând aproximativ 10,20%, apele și bălțile aco peră 1.129,69 ha (2,35% din teritoriu) şi alte

suprafețe de teren, terenuri destinate construcţiilor, drumurilor, terenuri impracticabile etc.

Acoperind 1.926,74 ha reprezentând 4,01% din teritoriu.

Graficul nr 19 – Structura fondului funciar după destinația terenurilor

Din punctul de vedere al proprietăţii, un total de 35.540 ha sunt proprietate privată,

reprezentând 74%, restul de 12.487 ha, reprezentând 26%, sunt proprietate publică.

Graficul nr 20 – Ponderea suprafeţelor teritoriului pe forme de proprietate


of 314

Din total suprafață agricolă de 40.071,99 ha, 39.271 ha este suprafață cultivată, ceea ce

reprezintă 98,00% din total suprafață agricolă. Diferența de 2% reprezintă teren nelucrat

Nr crt Categoria de folosinţă 2002Ha %

1 Arabil 26.879 71,45%2 Păşuni 9.440 20,02%3 Fâneţe şi pajişti naturale 2.298 4,74%4 Vii 409 2,25%5 Livezi 245 1,53%

Total Agricol 39.271 100,00%

Sursa: Direcțiile județene de statistică RGA 2002

Tabel nr 20 – Categoria de folosință a suprafețelor agricole

Principalele culturi agricole dominante sunt grâul, secara, porumb, floarea soarelui și

legumele reprezentând 77,34% din totalul suprafețelor cultivate acoperind 20.787 ha.

Nr crt Cultura Suprafață cultivată %1 Grâu și secară 4.160 15,48%

2 Porumb 14.586 54,27%

3 Cartofi 1.381 5,14%

4 Floarea soarelui 3.125 11,63%

5 Sfecla de zahăr 498 1,85%

6 Legume 1.522 5,66%

7 Alte culturi 1.607 5,98%

Total Agricol 26.879 100%


Tabel nr 21 – Culturile dominante

Graficul nr 21 – Suprafețele cultivate în ha


of 314

Producțiile obținute pe culturile dominante pot fi sintetizate în următorul tabel:

tone

Nr crt Comuna Grâu șisecară Porumb Cartofi Floarea

soareluiSfeclă de

zahăr Legume

1 Bălțați 1.177 4.148 900 308 590 1.0042 Belcești 1.973 6.950 3.000 1.156 1.032 3.535

3CoarneleCaprei 212 4.200 4.500 402 486 2.248

4 Erbiceni 2.314 7.012 700 648 1.114 1.2355 Fântânele 259 3.294 1.191 744 315 1.1636 Focuri 404 4.824 1.809 1.056 485 1.6877 Scobinți 2.242 3.665 1.250 145 160 1.8058 Sirețel 360 3.280 750 60 90 3649 Dolhasca 853 4.935 5.300 4.495 3.335Total suprafață 9.794 42.308 19.400 4.519 9.037 16.376


Tabel nr 22 – Producțiile totale obținute pe culturile dominante, 2002

Se observă că pe teritoriul orașului Dolhasca nu s-a cultivat floarea soarelui.


of 314

Nr crt Comuna

Grâu și secară Porumb Cartofi Floarea soarelui Sfeclă de zahar Legume

Suprafațacultivată

ha

Producțieobținută

to

Producțieto/ha


ha


to

Producțieto/ha


ha


to

Producțieto/ha


ha


to

Producțieto/ha


ha


to

Producțieto/ha


ha


to

Producțieto/ha

1 Bălțați 494 1.177 2,38 1.037 4.148 4,00 60 900 15,00 180 308 1,71 26 590 22,69 85 1.004 11,81

2 Belcești 1.226 1.973 1,61 2.900 6.950 2,40 300 3.000 10,00 791 1.156 1,46 73 1.302 17,84 400 3.535 8,84

3 Coarnele Caprei 108 212 1,96 1.500 4.200 2,80 160 4.500 28,13 359 402 1,12 22 486 22,09 165 2.248 13,62

4 Erbiceni 919 2.314 2,52 2.607 7.012 2,69 50 700 14,00 465 648 1,39 64 1.114 17,41 105 1.235 11,76

5 Fântânele 107 259 2,41 1.096 3.294 3,00 101 1.191 11,75 486 744 1,53 20 315 15,56 113 1.163 10,29

6 Focuri 158 404 2,57 1.610 4.824 3,00 149 1.809 12,17 714 1.056 1,48 30 485 16,30 166 1.687 10,17

7 Scobinți 713 2.242 3,14 1.531 3.665 2,39 150 1.250 8,33 100 145 1,45 8 160 20,00 265 1.805 6,81

8 Sirețel 130 360 2,77 930 3.280 3,53 50 750 15,00 30 60 2,00 5 90 18,00 22 364 16,55

9 Dolhasca 305 853 2,80 1.375 4.935 3,59 361 5.300 14,68 0 250 4.495 17,98 201 3.335 16,59

Total 4.160 14.586 1.381 3.125 498 1.522


Tabel nr 23 – Suprafețele cultivate, producțiile obținute pe culturile dominante și pe comune, 2002


of 314

Cultura de grâu și secară

Așa cum se observă și în tabelul de mai sus cea mai mare suprafață cultivată cu grâu și secară

se află în comuna Belcești – 1.226 ha următă de Erbiceni cu 919, cea mai mică suprafață este

cultivată în Coarnele Caprei.

Graficul nr 22 – Grafic comparativ al suprafețelor cultivate cu grâu și secară

Comparând producția totală obținută în comune vom observa că cea mai mare producție

este în comuna Erbiceni (2.314 to ) și în comuna Scobinți (2.242 to), cea mai mică fiind în comuna

Coarnele Caprei (212 to).

Graficul nr 23 – Grafic comparativ al producțiilor totale în tone obținute la grâu și secară


of 314

Analizând cele două grafice observăm că deși comuna Belcești are suprafața cea mai mare

cultivată ea are una din cele mai mici productivități din total microregiune 1,61 to/ ha. Următoarea

comună care are o productivitate mult sub media regiunii dar și a județelor Iași și Suceava este

Coarnele Caprei, cu 1,96 to/ha.

Graficul nr 24 – Grafic comparativ al producției la ha de grâu și secară

Comparând producțiile obținute la ha cu cele medii ale județelor Iași și Suceava, se observă

următoarele:

- producția medie la hectar a celor două județe variază foarte puțin de la 2,98 to/ha în județul

Suceava la 3,08 to/ha în județul Iași (variație de 3,24%)

- producţia medie obţinută la nivel de Microregiune este de 2,35 to/ha, fiind mai mică decât

media celor două județe cu aproximativ 21% față de productivitatea județului Suceava și 24%

față de productivitatea județului Iași

- comunele Belcești și Coarnele Caprei sunt sub media microregiunii

- comunele Bălțați, Focuri, Fântânele, Erbiceni, Sirețel și orașul Dolhasca depășesc producția

media a microregiunii dar sunt sub producțiile medii ale județelor Iași și Suceava

- comuna Scobinți depășește atât media producției la ha a micror egiunii dar și pe acelea a

județelor Iași și Suceava


of 314

Cultura porumbului

Cea mai mare suprafață cultivată cu porumb se află în comuna Belcești – 2.900 ha următă de

Erbiceni cu 2.607 ha, cea mai mică suprafață este cultivată în Sirețel respectiv 930 ha.

Graficul nr 25 – Grafic comparativ al suprafețelor cultivate cu porumb


este în comunele Erbiceni (7.012 to) și în comuna Belcești (6.950 to), cea mai mică fiind în comuna

Sirețel (3.280 to).

Graficul nr 26 – Grafic comparativ al producțiilor totale în tone obținute la porumb


of 314


următoarele:

- producția medie la hectar a celor două județe variază foarte puțin de la 3,09 to/ha în județul

Suceava la 3,26 to/ha în județul Iași

- producţia medie obţinută la nivel de Microregiune este de 2,90 to/ha, fiind mai mică decât

media celor două județe cu aproximativ 6% față de productivitatea județului Suceava și 11%

față de productivitatea județului Iași

- comunele Belcești Scobinți (2,39 to/ha), (2,40 to/ha), Erbiceni (2,69 to/ha), Coarnele Caprei

(2,80 to/ha) sunt sub media microregiunii (2,90 to/ha)

- comunele Focuri (3 to/ha), Fântânele (3 to/ha) depășesc producția media a microregiunii dar

sunt sub producțiile medii ale județelor Iași și Suceava

- comuna Sirețel (2,39 to/ha), orașul Dolhasca (3,59 to/ha), comuna Bălțați (4 to/ha) depășesc

atât media producției la ha a microregiunii dar și pe acelea a județelor Iași și Suceava

Graficul nr 27 – Grafic comparativ al producției la ha de porumb

Cultura cartofilor

Cea mai mare suprafață cultivată cu cartofi se află în orașul Dolhasca – 361 ha următă de

Belcești cu 300 ha, cea mai mică suprafață este culti vată în Sirețel respectiv 50 ha.


of 314

Graficul nr 28 – Grafic comparativ al suprafețelor cultivate cu cartofi


este în orașul Dolhasca (5.300 to) și în comuna Coarnele Caprei (4.500 to), cea mai mică fiind în

comuna Erbiceni (700 to).

Graficul nr 29 – Grafic comparativ al producțiilor totale în tone obținute la cartofi


of 314


următoarele:

- producția medie la hectar a celor două județe variază semnificativ de la 11,79 to/ha în

județul Iași la 15,24 to/ha în județul Suceava

- producţia medie obţinută la nivel de Microregiune este de 14,05 to/ha, depășind producția

județului Iași cu 16,08% dar fiind sub producția județului Suceava cu 7,8%

- comunele Belcești (10 to/ha), Scobinți (8,33 to/ha), Fântânele (11,75 to/ha), au producții

slabe fiind sub media microregiunii (14,05 to/ha) și a județelor Iași și Suceava

- comuna Focuri (12,17 to/ha) și comuna Erbiceni (14 to/ha) deși au o producție sub media

microregiunii sunt peste producția medie a județului Iași

- comuna Sirețel (15 to/ha), orașul Dolhasca (14,68 to/ha), comuna Bălțați (15 to/ha) depășesc

atât media producției la ha a microregiunii dar sunt sub producția medie a județului Suceava

- comuna Coarnele Caprei (28,13 to/ha) depășește producția medie a microregiunii, și pe

acelea a județelor Iași și Suceava

Graficul nr 29 – Grafic comparativ al producției la ha de cartofi

Cultura florii soarelui

Cea mai mare suprafață cultivată cu floarea soarelui se află în comuna Belcești cu 791 ha, cea

mai mică suprafață este cultivată în Sirețel respectiv 30 ha. În cadrul orașului Dolhasca nu se cultivă

floarea soarelui.


of 314

Graficul nr 30 – Grafic comparativ al suprafețelor cultivate cu floarea soarelui


este în comuna Belcești (1.156 to) și în comuna Focuri (1.056 to), cea mai mică fiind în comuna

Sirețel (60 to).

Graficul nr 31 – Grafic comparativ al producțiilor totale în tone obținute la cartofi


of 314


următoarele:

- producția medie la hectar a celor două județe variază nesemnificativ de la 1,4 to/ha în


- producţia medie obţinută la nivel de Microregiune este de 1,45 to/ha, depășind producția

ambelor județe

- comunele Bălțați (1,71 to/ha), Belcești (1,46 to/ha), Scobinți (1,45 to/ha), Fântânele (1,53

to/ha), Focuri (1,48 to/ha), Sirețel (2 to/ha), au producții foarte bune depășind atât media

regiunii (1,45 to/ha) cât și a județelor Iași (1,4 tp/ha) și Suceava (1,44 to/ha)

- comuna Coarnele Caprei (1,12 to/ha) are producție slabă fiind sub producțiile medie a

microregiunii și a județelor Iași și Suceava

Graficul nr 32 – Grafic comparativ al producției la ha de cartofi

Cultura sfeclei de zahăr

Cea mai mare suprafață cultivată cu sfeclă de zahăr se află în orașul Dolhasca – 250 ha

următă de Belcești cu 73 ha, cea mai mică suprafață este cultivată în Sirețel respectiv 5 ha.


of 314

Graficul nr 32 – Grafic comparativ al suprafețelor cultivate cu sfeclă de zahăr


este în orașul Dolhasca (4.495 to) și în comuna Erbiceni (1.114 to), cea mai mică fiind în comuna

Sirețel (90 to).

Graficul nr 33 – Grafic comparativ al producțiilor totale în tone obținute la sfeclă de zahăr


of 314


următoarele:



- producţia medie obţinută la nivel de Microregiune este de 18,15 to/ha, fiind mult sub

producția județului Iași cu 24,65% dar fiind sub producția județului Suceava cu 17,61%

- comunele Fântânele (15,56 to/ha), Focuri (16,30 to/ha), Belcești (17,84 to/ha), Erbiceni

(17,41 to/ha), Sirețel (18 to/ha) și orașul Dolhasca (17,98 to/ha) au producții mai slabe decât

producțiile medii ale microregiunii și ale județelor Iași și Suceava

- comunele Bălțați (22,69 to/ha), Coarnele Caprei (22,09 to/ha) și Scobinți (20 to/ha) deși au o

producție peste media microregiunii sunt sub producția medie a județului Iași și numai

Bălțați depășește producția medie a județului Suceava.

Graficul nr 34– Grafic comparativ al producției la ha de sfeclă de zahăr

Cultura legumelor

Cea mai mare suprafață cultivată cu legume se află în comuna Belcești – 400 ha următă de

Scobinți cu 265 ha, cea mai mică suprafață este cultivată în Sirețel respectiv 22 ha.


of 314

Graficul nr 35 – Grafic comparativ al suprafețelor cultivate cu sfeclă de zahăr

Comparând producția totală obținută în comune vom observa că cea mai mare produc ție

este în Belecești (3.535 to) și în orașul Dolhasca (3.335 to), cea mai mică fiind în comuna Sirețel (364

to).

Graficul nr 36 – Grafic comparativ al producțiilor totale în tone obținute la legume


of 314


următoarele:



- producţia medie obţinută la nivel de Microregiune este de 10,76 to/ha, fiind sub producția

județului Iași cu 40,28% dar fiind sub producția județului Suceava cu 20,88%

- comunele Scobinți (6,81 to/ha), Fântânele (10,29 to/ha), Focuri (10,17 to/ha), Belcești (8,84

to/ha) au potențial redus de producție fiind cu mult sub media regiunii și a județelor

- cu potențial ponderat de creștere putem nominaliza comunele Bălțați (11,81 to/ha), ,

Erbiceni (11,76 to/ha) având o producție peste media regiunii dar sub media județelor

Suceava și Iași

- cu potențial bun putem considera comunele Coarnele Caprei (13,62 to/ha), Sirețel (16,55

to/ha) și orașul Dolhasca (16,59 to/ha) care au producții peste media microregiunii și a

județului Suceava dar sub producția județului Iași.

Graficul nr 37 – Grafic comparativ al producției la ha de legume

Pentru a face o comparație cât mai reală a potențialului agricol al zonei, vor calcula un indice

de productivitate care să însumeze atât caracteristicile regional dar și cele ale județelor Iași și


of 314

Suceava. Considerăm că un indice de productivitate medie calculat ca medie aritmetică între

producțiile obținute în microregiunea și județele din care face parte reprezintă cea bună bornă de

comparație a potențialului terenurilor.

Regiune Grâu și secară Porumb Cartofi Floarea soarelui Sfeclă de zahăr LegumeMicroregiune 2,35 2,90 14,05 1,45 18,15 10,76Județul Iași 3,08 3,26 11,79 1,40 24,09 18,02Județul Suceava 2,98 3,09 15,24 1,44 22,03 13,60Productivitate medie 2,80 3,08 13,69 1,43 21,42 14,13


Tabel nr 24 – Calculul indicatorului de bază în determinarea potențialului agricol al zonei

Pentru a putea identifica cu precizie cât mai mare, pentru fiecare comună, care sunt culturile

dominante cu potențial cel mai mare, pe baza analizei senzitive a datelor statistice s-a obținut

următorul tabel 25 , ce prezintă variația productivităților culturilor dominante în raport cu un indice

mediu de productivitate calculat mai sus.

Comună Grâu și secară Porumb Cartofi Floarea soarelui Sfeclă de zahăr LegumeBălțați 15,04% -29,71% -9,54% -19,70% -5,93% 16,38%Belcești 42,61% 22,29% 26,97% -2,23% 16,74% 37,44%Coarnele Caprei 30,00% 9,20% -105,39% 21,67% -3,12% 3,55%Erbiceni 10,21% 12,78% -2,24% 2,52% 18,75% 16,73%Fântânele 14,10% 2,57% 14,17% -7,09% 27,39% 27,18%Focuri 8,52% 2,82% 11,14% -3,46% 23,90% 28,03%Scobinți -12,13% 22,37% 39,14% -1,43% 6,64% 51,78%Sirețel 1,25% -14,37% -9,54% -39,90% 15,98% -17,13%Dolhasca 0,27% -16,38% -7,22% 16,07% -17,46%


Tabel nr 25 – Variația potențialului ternului agricol față de indicatorul productivității medii

În tabelul de mai sus s-a evidențiat variația procentuală productivitații prezentă a ternurilor

din microregiune față de indicatorul bornă. Pentru orașul Dolhasca nu s -a putut calcula potențialul

agricol pentru floarea soarelui având în vedere faptul că acesta nu are cultură de floarea soarelui

deci nu există factor de comparație.

Cu cât indicatorul prezentat în tabel se depărtează de valoarea 0 (valoare în care

productivitatea medie este egală cu productivitatea terenului), potențialul pentru cultura respectivă

este mai mic, productivitatea fiind mai scăzută.


of 314

Valorile care se apropie de 0 sau sunt negative reflectă productivități mari ale culturilor pe

zonele analizate.


of 314

Graficul nr 38 – Grafic comparativ al potențialului terenurilor


of 314

În dorinţa de a realiza harta celor mai productive culturi pentru terenurile din zonă,

considerăm:

- valoarea variației productivității negativă sau max 0 – terenuri cu potențial de cultură foarte

ridicat

- valoarea variației productivității între 0 și maxim 5% - teren cu potențial cultură ridicat

- valoarea variației productivitate între 5% și maxim 15% - teren cu potențial de cultură slab

- valoarea variației producțivității peste 1 5% - teren cu potențial de cultură foarte slab


of 314

Potențial foarte ridicat Potențial ridicat Potențial slab Potențial foarte slabCoarnele Caprei Cartofi -105,39% Dolhasca Grâu și secară 0,27% Focuri Grâu și secară 8,52% Bălțați Grâu și secară 15,04%

Sirețel Floarea soarelui -39,90% Sirețel Grâu și secară 1,25% CoarneleCaprei Porumb 9,20% Sirețel Sfeclă de zahăr 15,98%

Bălțați Porumb -29,71% Erbiceni Floarea soarelui 2,52% Erbiceni Grâu și secară 10,21% Dolhasca Sfeclă de zahăr 16,07%Bălțați Floarea soarelui -19,70% Fântânele Porumb 2,57% Focuri Cartofi 11,14% Bălțați Legume 16,38%Dolhasca Legume -17,46% Focuri Porumb 2,82% Erbiceni Porumb 12,78% Erbiceni Legume 16,73%

Sirețel Legume -17,13% CoarneleCaprei Legume 3,55% Fântânele Grâu și secară 14,10% Belcești Sfeclă de zahăr 16,74%

Dolhasca Porumb -16,38% Scobinți Sfeclă de zahăr 6,64% Fântânele Cartofi 14,17% Erbiceni Sfeclă de zahăr 18,75%Sirețel Porumb -14,37% Coarnele Caprei Floarea soarelui 21,67%Scobinți Grâu și secară -12,13% Belcești Porumb 22,29%

Bălțați Cartofi -9,54% Scobinți Porumb 22,37%

Sirețel Cartofi -9,54% Focuri Sfeclă de zahăr 23,90%Dolhasca Cartofi -7,22% Belcești Cartofi 26,97%Fântânele Floarea soarelui -7,09% Fântânele Legume 27,18%Bălțați Sfeclă de zahăr -5,93% Fântânele Sfeclă de zahăr 27,39%Focuri Floarea soarelui -3,46% Focuri Legume 28,03%Coarnele Caprei Sfeclă de zahăr -3,12% Coarnele Caprei Grâu și secară 30,00%Erbiceni Cartofi -2,24% Belcești Legume 37,44%Belcești Floarea soarelui -2,23% Scobinți Cartofi 39,14%Scobinți Floarea soarelui -1,43% Belcești Grâu și secară 42,61%

Scobinți Legume 51,78%

Tabel nr 26 – Potențialul culturilor pe terenurile din Microregiune


of 314

Realizarea acestei hărți duce la orientarea mai bună a culturilor pe terenurile a căror

potențial este mai mare. Din același tabel se poate distinge și un alt aspect respectiv acela al unor

productivități mici ale culturilor. Sursa productivității mici poate să fie lipsa utilajelor, utilizarea unor

tehnologii învechite sau care nu se potrivesc sau utilizarea unor soiuri slab productive.

Din total 20.857 ha cultivate, 7.777 ha sunt cultivate de către un număr de 33 de societăți

comerciale ceea ce reprezintă 37,29% din total suprafață. Restul terenurilor sunt cultivate de către

mici fermieri cu o suprafață maximă a fermei de 10 ha. Principalii cultivatori care își desfășoară

activitatea în cadrul teritoriului, cu ferme de peste 70 ha sunt:

Comuna Societate Suprafațaha

Belcești Sa Ivis Tansa 150Belcești Agricola Sa Tg. Frumos 97Belcești Agromec Sa Belcești 50Belcești Pan Universal Srl 600Belcești Agroserv Invest Srl 251Belcești Acvacom Srl 37Belcești Latini Com Srl 100Belcești Af Popa Maria 200Belcești Af Tanase Mihai 150Belcești Af Ciobanu Mihai 100Bălțați Top Com Impex Srl 530Bălțați Olma Srl 154Bălțați Nechifor Company 134Bălțați Piave Invest Srl 186Bălțați Piave Investment Srl 140Coarnele Caprei Agricola A.C.C Srl 450Coarnele Caprei Immoagro Trade Srl 130Focuri Stomar Agro Srl 242Focuri Mi-Val Agro Company Srl 150Focuri Agricola Acc Srl 100Focuri Zvîncu Srl 260Fântânele Orgapic Srl 234Fântânele Af Marchidan Constantin 126Fântânele Af Marchidan Radu 120Erbiceni Aurora Star Srl 305Erbiceni Agricola Metis H Srl 306Erbiceni Acvacom Srl 70Erbiceni Agrimarvas Srl 604Erbiceni Milefolium Srl 180Erbiceni Prottera Srl 124Erbiceni Agro Impact Srl 164Erbiceni Herciu Company Srl 450Erbiceni Elba Rom Agroservice Srl 883

Dursa de date: PrimariiTabel nr 27 – Principalii cultivatori din regiune


of 314

Conform datelor furnizate de către APIA, la nivelul Microregiunii Belceşti-Focuri un număr

2.898 de agricultori înregistrați, au primit subvenții pentru o suprafață totală de 17.334,17 ha.

Comuna Număr subvenționați Suprafață cultivatăBălțați 337 2.058,39Belcești 824 5.234,50CoarneleCaprei 501 2.150,82Erbiceni 509 3.231,34Fântânele 245 1.665,85Focuri 482 2.993,27

Total 2.898,00 17.334,17

Sursa: APIA IașiTabel nr 28 – Numărul de subveționați din teritoriul Microregiunii

Graficul nr 39 - Ponderea proprietarilor de teren care au beneficiat de subvenții

Producţia obţinută

Poziţia geografică şi structura reliefului din teritoriul Microregiunii Belceşti-Focuri permite o

agricultură orientată atât spre producţia agricolă vegetală, cât şi spre producţia agricolă animală.

Potenţialul sectorului agricol a fost influenţat de multiplele disfuncţionalităţi apărute după 1990 în

procesul de redefinire a proprietăţii, de reorganizare a exploataţiilor agricole, de adaptare la

mecanismele economiei de piaţă, rezultatul fiind o diminuare a capacităţii producțive în domeniul

producţiei agricole.


of 314

a. Producţia agricolă vegetală

Evoluţia producţiei agricole vegetale obţinute în teritoriul Microregiunii Belceşti-Focuri, pe

perioada 2005 – 2009 este prezentată în tabelul de mai jos:

Tabel nr 29 – Evoluţia producţiei obţinute în perioada 2005 - 2009

În teritoriu, producţia obţinută per total producţie dar şi pe tip de cultură a cunoscut variaţii

diferite în funcţie de an şi rotaţia culturilor.

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

2005 2006 2007 2008 2009

Alte culturi

Legume

Floarea soarelui

Sfeclă

Cartofi

Porumb

Orz şi orzoaică

Grâu şi secară

Graficul nr 40 - Evoluţia producţiei agricole vegetale 2005 - 2009, pe tipuri de culturi

În 2009, producţia agricolă vegetală obţinută pe teritoriul Microregiunii prezenta următoarea

structură:

AnTipuri de culturi (tone)

Grâu şi secară Orz şiorzoaică Porumb Cartofi Sfeclă Floarea

soarelui Legume Alte culturi

2005 3.848 732 23.421 11.080 1.048 8.067 18.432 33.0812006 5.600 2.687 23.753 11.065 5.130 6.327 25.854 27.3182007 447 517 4.097 4.181 0 1.657 8.149 11.2512008 8.485 1.235 24.437 15.115 100 5.945 20.893 29.4512009 5.383 599 19.748 6.692 90 5.052 20.896 33.180

TOTAL 23.763 5.770 95.456 48.133 6.368 27.048 94.224 134.281Sursa : MADR


of 314

Graficul nr 41 - Ponderea tipurilor de culture în total producţie agricolă, 2009

Cele mai importante culturi din punct de vedere al producţiei realizate au fost în 2009

culturile de legume cu 23% din total producţie şi cele de porumb cu 22%. De asemenea, a existat o

divesritate a culturilor, ponderea altor culturi decât cele principale fiind de 35% din total producţie.

Comparativ cu județul Iași și regiunea Nord – Est (RDNE), ponderea principalelor tipuri de

culturi în totalul producției agricole vegetale se prezintă astfel:

Graficul nr 42 Comparativ producţie agricolă, pe tipuri de culturi, 2009

Structura producției agricole obținute în teritoriul Microregiunii Belceşti-Focuri respectă, în

linii mari structura de la nivel de județ și regiune. Se observă că cele mai ponderi în totalul producției


of 314

agricole vegetale sunt aferente culturilor de porumb și celor de legume, atât la nivelul microregiunii

cât și la nivelul județului Iași și a Regiunii Nord – Est.

La nivel de comună, situaţia producţiei vegetale pe tipuri de culturi este prezentată în tabelul

următor.

ComunăTipuri de culturi (tone)

Grâu şisecară

Orz şiorzoaică Porumb Cartofi Sfeclă Floarea

soarelui Legume Alteculturi

Bălţaţi 788 217 3.615 630 90 383 2.156 1.860Belceşti 1.528 133 3.890 3.300 0 592 10.100 11.200Coarnele Caprei 249 0 2.967 282 0 1.138 1.860 6.200Erbiceni 1.201 201 3.105 180 0 470 1.840 6.860Fântânele 437 24 1.806 800 0 950 1.840 3.500Focuri 1.180 24 4.365 1.500 0 1.519 3.100 3.560TOTALMICROREGIUNE 5.383 599 19.748 6.692 90 5.052 20.896 33.180

Sursa: Direcțiile județene de statisticăTabel nr 30 – Structura producţiei agricole vegetale la nivel de comune, 2009

Ca şi la nivel de microregiune, producţia agricolă vegetală obţinută la nivel de fiecare comună

este dominată de culturile de legume şi porumb, precum şi de către alte tipuri de culturi decât cele

principale. Producţia de sfeclă este foarte mică comparativ cu celelalte culturi, singura comună în

care se cultivă sfeclă fiind Bălţaţi cu o producţie anuală la nivelul anului 2009 de 90 de tone.

0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%

100%

Bălţaţi Belceşti CoarneleCaprei

Erbiceni Fântânele Focuri

Alte culturiLegumeFloarea soareluiSfeclăCartofiPorumbOrz şi orzoaicăGrâu şi secară

Graficul nr 43 Structura producţiei agricole vegetale, pe tipuri de culturi şi comune, 2009

b. Producţia agricolă animală

În teritoriul Microregiunii Belceşti-Focuri, numărul populaţiei de animale a înregistrat oscădere continuă în perioada 2005 – 2009, atât la nivel de regiune cât şi la nivel de comună.


of 314

În 2009, efectivul de animale la nivelul fiecărei comune prezenta următoarea structură:

ComunăNumăr efective

Bovine Porcine Ovine Caprine Păsări Iepuri Albine(familii)

Bălţaţi 1.155 1.665 6.105 700 9.268 350 188Belceşti 1.655 1440 5.686 280 24.500 0 750Coarnele Caprei 1.100 1.150 4.000 50 10.500 100 100Erbiceni 884 494 3.544 250 11.900 650 500Fântânele 709 854 4.502 100 4.516 600 800Focuri 922 1.387 5.920 309 8.908 800 400

TOTAL MICROREGIUNE 6.425 6.990 29.757 1.689 69.592 2.500 2.738

Sursa: DSVSA IașiTabel nr 31 – Structura efectivelor de animale la nivel de comune, 2009

Cele mai mari efective de bovine şi păsări se înregistrează în comuna Belceşti, în timp ce cele

mai mari efective de porcine, ovine şi caprine se regăsesc în comuna Bălţaţi. Numărul cel mai mare

de iepuri sunt în comuna Focuri iar în comuna Fântânele sunt cele mai multe familii de albine.

Ca şi pondere în total efective, structura pe tipuri de animale la nivelul Microregiunii

Belceşti-Focuri se prezintă astfel:

Graficul nr 44 - Ponderea speciilor de animale în total efective, 2009

Datorită costurilor mici de achiziţie şi întreţinere dar şi a utilizării frecvente în consumul

alimentar, ponderea cea mai mare este deţinută de efectivul de păsări, care, cu un număr de 29.757

capete reprezintă 59% din totalul efectivelor de animale. Pe locul 2 se situează efectivele de oi cu

25% din total.


of 314

Din punct de vedere al producţiei animale, la nivel de fiecare comună, situaţia din 2009 este

prezentată în tabelul de mai jos:

Comună

Tipuri de produse animale (tone)

Carne debovine

Carne deporcine

Carne deovine

Carne decaprine

Carne depasăre Lapte* Lână Ouă**

Bălţaţi 50 140 352 40 63 23 14 588Belceşti 72 121 327 16 166 33 13 1.554Coarnele Caprei 48 97 230 3 71 22 9 666Erbiceni 39 41 204 14 81 18 8 755Fântânele 31 72 259 6 31 14 10 286Focuri 40 116 341 18 60 18 13 565TOTALMICROREGIUNE 280 587 1.713 97 471 128 68 4.415

* mii hectolitri Sursa: DSVSA Iaşi** mii bucăți

Tabel nr 32 – Producții medii obținute, 2009

Din producţia de carne, cele mai mari cantităţi în teritoriul Microregiunii au fost de carne de

oaie, ce a reprezentat 54% din totalul producţiei de carne. Pe lângă carne, în 2009 s-au obţinut 128

mii hectolitri de lapte, 4.415 mii ouă şi 68 tone de lână.

Contribuţia fiecărei comune la realizarea producţiei animaliere este prezentată grafic în cele

ce urmează:

Graficul nr 45 - Contribuţia comunelor la realizarea producţie animaliere, 2009


of 314

Se poate observa că la majoritatea produselor animaliere, contribuţia cea mai însemnată în

totalul producţiei la nivelul Microregiunii Belceşti-Focuri o au comunele Belceşti şi Bălţaţi.

În Microregiunea Belceşti-Focuri își desfășoară activitatea un număr de 2 crescători de

animale importanți.

Nr.Crt. Nume/prenume Comuna / Oraș Bovine Ovine/

Caprine Pasari Porci Cab.

1 PIG FARM SRL Coarnele Caprei 9.5002 Robert SRL Coarnele Caprei 10.0003 Latini Com SRL Belceşti 11.821

Sursa : Date PrimariiTabel nr 33 – Lista crescătorilor de animale

De asemenea, în teritoriul Microregiunii Belceşti - Focuri există şi ferme cu specific piscicol,

în principal în comunele Focuri şi Belceşti unde şi resursele de apă sunt însemnate.

Principalele ferme piscicole din teritoriul microregiunii, in functie de suparafaţă de luciu sunt:

Nr crt Nume ferme piscicole Suprafaţa (ha) Comuna1 S.C. UNICONSTRUCT PROD S.R.L. 28,50 Focuri2 S.C. ACVACOM SRL 69,00 Belcești

Sursa : Date PrimariiTabel nr 34 – Lista fermelor piscicole

Procesarea produselor agricole

Pe teritoriul Microregiunii Belceşti-Focuri sunt înregistrați un număr de 31 procesatori,

împărțiți în următoarele domenii principale de activitate:

Depozite cereale

Morărit

Panificație

Prese ulei

ComunaDepozite cereale Morărit Panificație Prese ulei Total

Număr persoane juridiceBălțați 1 5 1 1 8Belcești 1 9 1 1 12Coarnele Caprei 2 2 4Erbiceni 1 2 3 6Fântânele 0Focuri 1 1

TOTAL 3 18 3 7 31Sursa: Baze de date Primării

Tabel nr 35 – Persoanele juridice pe principalele domenii de activitate


of 314

Așa cum se observă și în Tabelul nr 35, unitățile pro cesatoare sunt foarte puține pentru

potențialul zonei, cele mai multe societăți procesatoare sunt în comuna Belcești cu 12 unități,

situația cea mai gravă se prezintă în comunele Focuri unde există 1 unitate și în comuna Fântânele

unde nu există nici o unitate.

Graficul nr 46 – Structura societăților procesatoare din Microregiune, 2009

Depozitele de cereale

În registrul de evidență a depozitelor pentru cereale în Microregiunea Belceşti-Focuri, există

3 depozite autorizate în conformitate cu specificațiile legale.

Nr.Crt. Comună Titularul

AutorizațieiDenumire/

Adresa CUIMAGAZII

Tip Cap. Nr.celule

Anconstr.

Capacitateto

1 Bălțați FRUMENTISRL Bălțați 1970553 Beton

metalic 3000 2 2002 3.000

2 Belcești AGROMECBELCEȘTI SA Belcești 1949390

Beton 4500 1 19685.000Metalic 500 1 1968

3 Erbiceni AVI TOP SA Spinoasa 14327259 Beton 8000 2 1987 8.000

TOTAL 16.000

Sursa: Direcția Agricolă și Dezvoltare Rur ală Iași

Tabel nr 36 – Lista depozitelor de cereale înregistrate


of 314

Unitățile de panificație din cadrul Microregiunii sunt următoarele:

Nr. crt. Comună Societate comercială

1 Bălțați Grigo SRL2 Belcești Leul SRL3 Focuri AF Butnaru Vasile

Sursa: Baze de date primăriiTabel nr 37 – Lista societăţilor din panificaţie

Prese de ulei din cadrul Microregiunii sunt următoarele:


1 Bălțați Angelos SRL2 Belcești IF Enachi3 Coarnele caprei IF Bărboi Valentin4 Coarnele caprei IF Niță Vasile5 Erbiceni PF Bordeianu Petru6 Erbiceni IF Maistru Dumitru7 Erbiceni IF Roman Dumitru

Sursa: Baze de date primăriiTabel nr 38 – Lista societăţilor cu prese de ulei

Mori de cereale din cadrul Microregiunii sunt următoarele:


1 Bălțați PF Hlihor Mihai2 Bălțați PF Sidor Ioan3 Bălțați PF Varga Iosif4 Bălțați PF Moraru Pavel5 Bălțați OLMA srl6 Belcești IF Cotan Petru7 Belcești IF Enache Viorica8 Belcești Fauna Malbera SRL9 Belcești Liteni SRL

10 Belcești IF Marin11 Belcești IF Pralea12 Belcești Rapid Prod srl13 Belcești IF Vasilache Gh.14 Belcești Pan Universal SRL15 Coarnele Caprei PF Horga Marioara


of 314

Nr. crt. Comună Societate comercială16 Coarnele Caprei PF Moldoveanu Victor17 Erbiceni PF Pamfil Emil18 Erbiceni IF Stoica Ionel19 Focuri IF Baban Gh.20 Focuri IF Tardea Constantin

Sursa: Baze de date primăriiTabel nr 39 – Persoanele juridice cu mori de cereale

Concluzii:

Din total fond funciar de 48.027,68 ha, suprafața agricolă totală reprezintă 40.071,99

(83,44%), pădurile sunt în suprafață de 4.899,26 ha (10,20%), apele și bălțile acoperă

1.129,69 ha (2,35%) şi alte suprafețe de teren, acoperă 1.926,74 ha (4,01%). Deci 95,99% din

total teritoriu (46.191,77 ha) reprezintă suprafață agricolă, silvică sau piscicolă.

Cultivarea grâului și a secarei este foarte productivă în comuna Scobinți, are un randament

bun în comunele Bălțați, Focuri-Fântânele, Erbiceni, Sirețel și orașul Dolhasca și este slab

productivă în comunele Belcești și Coarnele Caprei

Cultivare porumbului este foarte productivă în comuna Sirețel, orașul Dolhasca, comuna

Bălțați; comunele Focuri (3 to/ha), Fântânele (3 to/ha) depășesc producția media a

microregiunii dar sunt sub producțiile medii ale județelor Iași și Suceava; producție sub

media microregiunii (2,90 to/ha), considerate producții slabe, sunt în comunele Belcești,

Scobinți, Erbiceni, Coarnele Caprei , Focuri și Erbiceni;

Cultivarea cartofului este productivă în comunele Sirețel, orașul Dolhasca, Bă lțați, Coarnele

Caprei; slab productivă în comunele Belcești, Scobinți și Fântânele,

Cultivarea florii soarelui este foarte productivă în comunele Bălțați, Belcești, Scobinți,

Fântânele, Focuri, Sirețel și foarte slab productivă în comuna Coarnele Caprei

Cultivarea sfeclei de zahăr comunele Fântânele, Focuri, Belcești, Erbiceni, Sirețel și orașul

Dolhasca au producții slabe; comunele Bălțați, Coarnele Caprei și Scobinți au potențial ridicat

de cultivare a sfeclei de zahăr.

Cultivarea lgumelor au potențial redus în comunele Scobinți, Fântânele, Focuri, Belcești;

potențial ponderat de creștere în comunele Bălțați, Erbiceni; cu potențial bun putem

considera comunele Coarnele Caprei, Sirețel și orașul Dolhasca

Deși terenurile au potențial ridicat pentru anumite culturi, acestea sunt folosite nejudicios,

apărând situații în care se utilizează cu culturi slab productive.


of 314

Harta variației productivității față de medie duce la orientarea mai bună a culturilor către

ternurile din care se poate scoate potențial este mai mare pe terenurile comunei.

Harta productivităților: Din același tabel se poate distinge și un alt aspect respectiv acela al

unor productivități mici ale culturilor. Sursa productivității mici poate să fie lipsa utilajelor,

utilizarea unor tehnologii învechite sau care nu se potrivesc sau utilizarea unor soiuri slab

productive.


of 314

O intreprindere se incadreaza in categoria micro, mica sau mijlocie daca indeplineste toate

conditiile cu privire la personalul angajat si cifra de afaceri. Comparand definitia IMM-urilor din

Romania cu cea recomandata in UE, putem observa faptul ca a fost realizata armonizarea clasificarii

micro-intreprinderilor si IMM-urilor. Astfel, prin microintreprindere se intelege o companie care are

un numar maxim de 9 salariati si o cifra de afaceri de maxim 2 milioane euro, intreprindere mica

poate avea maxim 49 de salariati, cifra de afaceri fiind de maxim 10 milioane Euro si intreprindere

mijlocie este considerata societatea comerciala care are maxim 249 de slariati, iar cifra de afaceri de

maxim 250 milioane Euro.

In general, ele au o flexibilitate mai mare, sunt mai receptive la nevoile pietii, mai inovative si

abile in a raspunde cerintelor consumatorilor, imbunatatind mediul competitional, amplificand

cultura organizatorica si creand conditiile stabilitatii sociale.

Intreprinderile mici si mijlocii constituie un segment important al economiei regiunii,

absorbind, la nivelul anului 2002, o mare parte din numarul total al salariatilor care activeaza in

firme.

Repartitia IMM-urilor pe sectoare ale economiei (comert, servicii, industrie) respecta

distributia nationala a acestora din punct de vedere al ponderilor detinute. Capitalul privat este, de

asemenea, predominant si corespunde, in principal, microintreprinderilor si intreprinderilor mici.

Unul dintre obiectivele specifice ale diferitelor programe de finantare, este dezvoltarea

infrastructurii de afaceri si a posibilitatilor de acces la aceasta, pentru o imbunatatire a accesului la

mediul de afaceri, furnizarea de informatii, servicii si tehnologii cu scopul de a creste nivelul

competitivitatii afacerilor.

Totalîntreprinderi

Micro -întreprinderi cu 1

- 9 salariaţi

Întreprinderi cu10 - 49 salariaţi

Întreprinderi cu50 - 249 salariaţi

Întreprinderi cupeste 250salariaţi

Număr 255 231 22 2 0

% 100% 90,59% 8,63% 0,78% 0,00%

Sursa: Date primarii

Tabelul nr. 40 – Situatia IMM-urilor in regiune

Dupa cum se poate observa din tabelul de mai sus, pe aria teritoriala a GAL Microregiunea

Belcesti-Focuri se regasesc un numar total de 255 intreprinderi dintre care 231 de intreprinderi au

intre 1 si 10 salariati (aproximatix 90,59% din total), 22 intreprinderi au intre 10 si 49 de salariati

(8,63% din total) si doar 2 intreprinderi au intre 50 si 250 de salariati (0,78% din total). Intreprinderi


of 314

cu peste 250 de salariati nu se regasesc pe teritoriul Microregiunea Belcesti-Focuri.

Asadar, in zona grupului de actiune locala Microregiunea Belcesti-Focuri, ponderea cea mai

mare o au microintreprinderilor, urmata de intreprinderi mici si mijlocii. In ceea ce priveste

intreprinderile mari, acestea nu se regasesc pe aria teritoriala a grupului.

Structura industrie functie de tipul intreprinderii

90,59%

8,63%

0,00%0,78%

Micro - întreprinderi cu 1 - 9 salariaţi Întreprinderi cu 10 - 49 salariaţi

Întreprinderi cu 50 - 249 salariaţi Întreprinderi cu peste 250 salariaţi

Graficul nr. 47 – Structura industrie functie de tipul intreprinderii

În cadrul teritoriului Microregiunii Belceşti-Focuri, din totalul de 255 de întreprinderi în

activitate, majoritatea covârșitoare sunt microîntreprinderi (90,59% din total), adică întreprinderi cu

maxim 9 angajați. Acestea au o capacitate redusă de a furniza locuri de muncă pentru populația din

spațiul rural (o medie mai mică de 3 locuri de muncă/micro-întreprindere). Mai mult, majoritatea

microîntreprinderilor s-au orientat către comerț (aprox. 80% din total), datorită recuperării rapide a

investițiilor și a unei experiențe minime necesare pentru organizarea unor astfel de activități.

Cu toate că microîntreprinderile reprezintă 90,59% din total întreprinderi, ele reprezintă

totuși un număr restrâns, raportat la populația regiunii și la oportunitățile de afaceri. Având în

vedere numărul mic al micro-întreprinderilor din Microregiunea Belceşti-Focuri și nivelul redus al

veniturilor obținute din activități non-agricole, se impune necesitatea creării de noi

microîntreprinderi care să revitalizeze economia rurală prin crearea de locuri de muncă pentru

populația rurală în sectorul non-agricol și creșterea veniturilor acesteia.

O carență a sectorului de industrie o reprezintă lipsa întreprinderilor care dețin un număr


of 314

mai mare de personal. Atfel, în teritoriul Microregiunii Belceşti-Focuri nu există nici o întreprindere

mare (cu peste 250 de angajați) și doar 2 întreprinderi mijlocii.

Din păcate, și la nivelul celorlate forme de întreprinderi (mici, mijlocii și mari) se observă

aceleași tendințe ca și în cazul microîntreprinderilor: focusare pe activități de comerț și distribuție și

grad scăzut de diversificare a activităților economice de desfacere interne şi externe.

Referitor domeniile in care isi defasoara activitatea intreprinderile din zona, ele sunt

reprezentate de:

agricultura prin: - cultivarea plantelor: grau, porumb, plante tehnice

Dupa cum s-a mentionat si anterior, un sector cu o pondere ridicata a populatiei ocupate

este cel agricol. Conditiile geografice si climaterice deosebit de favorabile ale zonei au oferit

locuitorilor GAL posibilitati multiple in ceea ce priveste culvitarea: cerealelor-grau, porumb, a sfeclei

de zahar, a cartofilor , rosiilor etc.

- cresterea animalelor

Sectorul zootehnic reprezinta a doua ramura ca importanta in agricultura regiunii, cresterea

animalelor reprezentand o ocupatie de baza a populatiei din localitatile componente ale GAL

Microregiunea Belceşti-Focuri. Locuitorii sunt crescatori de bovine, porcine, ovine, pasari, dar si

familii de albine. Avand in vedere ca functiunea social-economica a teritoriului acoperit de GAL

Microregiunea Belceşti-Focuri o reprezinta agricultura si cresterea animalelor, activitatea

industriala este destul de slab reprezentata.

Functia economica agricola se materializeaza in conditiile unei dezvoltari relativ reduse a

prelucrarii primare a produselor de origine vegetala sau animala (mori, presa de ulei, produse

lactate), acestea fiind destinate majoritar pentru satisfacerea autoconsumului populatiei locale si

mai putin pentru valorificarea pe piata libera. Lipsa unei agrotehnici avansate din gospodariile

taranesti, practicate pe loturi mici de teren, constituie impedimente privind ridicarea productiei

agricole si animaliere din cadrul GAL Microregiunea Belceşti-Focuri.

Mica industrie este reprezentata in teritoriu de catre societati comerciale care desfasoara

activitati cum ar fi: activitati agricole si prelucrare produse agricole, magazine mixte, confectii,

servicii, turism rural, etc. Mai exista mici meseriasi autorizati care executa lucrari de zidarie, comert,

croitorie, tamplarie.

In linii mari, cadrul economic al localitătilor din componenta GAL Microregiunea Belceşti-

Focuri este caracterizat prin următoarele aspecte generale:

Valori ale unor indicatori ai dezvoltarii economice sub cele existente la nivel de tară;


of 314

Preponderenta agriculturii;

Declinul ocupatiilor si mestesugurilor traditionale;

Aparitia si dezvoltarea initiativei private locale;

Izolare economică în afara relatiilor de afaceri nationale si internationale.

Este concentrată pe activităţi de comerţ şi alimentaţie publică, serviciile directe către

populaţie fiind insuficiente şi de slabă calitate;

Serviciile turistice nu sunt valorificate la nivelul potenţialului existent;

Serviciile de consultanţă nu ofera calitatea asteptata de consumatori ;

Serviciile de sănătate şi asistenţă socială sunt sub standardele de calitate necesare.

Activităţile de transport marfă şi călători s-au orientat pe două direcţii: transportul

feroviar a rămas în sectorul de stat şi a suferit o restructurare la nivelul regionalelor în

vederea modernizării infrastructurii existente; transportul auto a cunoscut o

dezvoltare deosebită, cu precădere în sectorul privat, apărând companii de transport

marfă şi călători organizate modern şi eficient.

Turismul reprezintă un important sector economic cu potenţial insuficient dezvoltat,

în comparaţie cu importanţa acestuia şi contribuţia sa la crearea PIB-ului, datorita

lipsei unei strategii adecvate şi susţinute de dezvoltare a turismului, cu accent pe

exploatarea specificului regional, care pot conduce la obţinerea unor venituri

economice importante din acest sector al activităţii industriale

Concluzii:

Sectorul de industie, in totalitatea lui, s-a depreciat datorita decapitalizarii intense

datorată creşterii inflaţiei, devalorizării accentuate a monedei naţionale, volumului

redus al investiţiilor;

Se observa ritmul lent al privatizării şi restructurării;

Cadrul legislativ instabil şi incoerent, care nu a stimulat investiţiile străine şi

autohtone de capital, si-a pus amprenta si asupra regiunii studiate.

Condiţiile legislaţiei româneşti, care nu a favorizat potenţialii investitori strategici, a

promovat o fiscalitate ridicată, concomitent cu dobânzile neperformante la creditele

acordate, au condus la instalarea fenomenului de “blocaj financiar”.

Privatizarea fără programe coerente a societăţilor cu capital de stat şi birocraţia excesivă în

desfăşurarea acestor activităţi, cumulată cu managementul defectuos al principalilor acţionari, au

condus treptat la pierderea pieţelor de desfacere, scăderea competitivităţii produselor oferite pe


of 314

piaţă şi plafonarea tehnologică, generând închiderea multor unităţi productive şi apariţia unui

număr impresionant de şomeri.


of 314

Sectorul comercial

Dupa cum se poate observa in tabelul de mai jos, pe aria teritoriala a GAL Microregiunea

Belceşti-Focuri, sectorul comercial este structurat in:

Comert cu amanuntul, care are cea mai mare pondere in teritoiu (aproximativ 92%). Aceasta

situatie este demonstrata si de numarul mare de magazine alimentare existent pe ariile

comunelor ce fac parte din GAL.

Comert cu ridicata, care are o pondere relative mica in cadrul GAL Microregiunea Belceşti-

Focuri (aproximativ 8%).

Sectorul serviciilor

Dupa cum este prezentat si in cadrul tabelului de mai jos, in cadrul zonei GAL Microregiunea

Belceşti-Focuri, sectorul tertiar este caracterizat printr-un numar mai mic de firme fata de sectorul

comercial (98), diversificate, insa, din punct de vedere al tipurilor de servicii oferite. Cele mai

importante dintre ele sunt reprezentate de:

transporturi terestre si transporturi prin conducte- aceasta categorie de servicii, prezinta, in

cadrul teritoriului GAL Microregiunea Belceşti-Focuri, cea mai mare pondere;

restaurante si alte activitati de servicii de alimentatie- serviciu ce ocupa, de asemenea, o

pondere importanta din total

activitati veterinare ocupa de asemenea un loc important;

restul serviciilor oferite in zona au o pondere relativ redusa.

Tipuri de comerţ (conform clasificariiCAEN) Număr

% dinnumărul

total

Întreprinderi din sectorulterţiar (servicii) Număr

% dinnumărul

total1. Comerț cu ridicata și cu

amănuntul, întreținerea și reparareaautovehiculelor și a motocicletelor

2 1,27% 1. Servicii adresatepopulației (persoane fizice) 7 88%

2. Comerț cu ridicata cu excepțiacomerțului cu autovehicule și

motociclete13 8,23% 2. Servicii adresate firmelor

(persoane juridice) 1 12%

3. Comerț cu ridicata cu excepțiacomerțului cu autovehicule și

motociclete143 90,51%

Total 158 100% Total 8 100%

Tabelul nr. 41 – Tipuri de comert


of 314

a. Structura sectorului de comerţ

Ponderea principalelor tipuri de comert

90,51%

1,27% 8,23%

1. Comerț cu ridicata și cu amănuntul, întreținerea și repararea autovehiculelor și a motocicletelor

2. Comerț cu ridicata cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete

3. Comerț cu ridicata cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete

Graficul nr. 48 – Ponderea principalelor tipuri de comert

Comerțul cu amănuntul reprezintă cel mai întâlnit tip de comerț, 90,51% din întreprinderi

desfășurându-și activitatea în acest domeniu. Principalele motive ale acestei majorități covârșitoare

sunt recuperarea rapidă a investițiilor și experiența redusă necesară pentru desfășurarea unor astfel

de activități.

Comerțul en-gross reprezintă doar 8,23% din totalul activităților de comerț, în timp ce,

Comerțul și întreținerea și repararea autovehiculelor și a motocicletelor sunt afaceri aproape

inexistente în Microregiunea Belceşti – Focuri.

b. Structura sectorului terțiar

Sectorul terțiar implică prestarea de servicii pentru consumatorii persoane fizice (businness

to consumer) sau către companii (business to business). Din păcate, în cadrul Microregiunii Belceşti

– Focuri, el este foarte slab dezvolat, reprezentând doar 4% din totalul întreprinderilor.

Structura sectorului tertiar87,50%

12,50%1. Serv icii adresate populației (persoane fizice) 2. Serv icii adresate firmelor (persoane juridice)

Graficul nr. 49 – Structura secorului tertiar


of 314

Având în vedere importanța acestui sector precum și tendința la nivel național de creștere a

ponderii sectorului terțiar în totalul economiei, se impune stimularea inițiativelor de afaceri din

acest domeniu.

În prezent, sectorul terțiar este structurat astfel: 88% servicii adresate populației și 12%

servicii adresate persoanelor juridice.

Probleme cheie servicii:

gradul scazut al populatiei ocupate in servicii din total populatie ocupata;

ponderea scazuta a valorii realizate in regiune in sectorul comertului (incluzand

hoteluri si restaurante) din total valoare ;

ponderea scazuta a valorii realizate in regiune in sectorul postei si telecomunicatiilor

din total valoare;


of 314

Capitalul uman prezinta o importanta deosebita pentru dezvoltarea rurala. Dezvoltarea

rurala si diversificarea economiei rurale depind de nivelul educatiei, al cunostintelor si calificarii.

De asemenea, îmbunatatirea si mentinerea unui nivel adecvat al infrastructurii de baza este

un element important în dezvoltarea socio-economica a mediului rural, in speta a zonei GAL –

Microregiunea Belceşti - Focuri

Principalele servicii de sănătate, educaţie, recreare etc., care funcţionează pentru populaţie

şi infrastructura medico – socială eistentă sunt următoarele:

Medical Învăţământ Dotări sportiveSpital Medic Dentist Primar Secundar Universitate Teren de fotbal Sală de sport

ExistenţăDA/NU NU 24 10 44 37 NU 9 4

Dacă NU,indicaţidistanţa în kmde la centrulteritoriuluipână la celmai apropiatobiectivmenționat

Podu Iloaiei – 10kmTârgu Frumos –10 kmIași - 46 kmSuceava – 43 kmHirlau – 10 km

Iasi – 46 km,Suceava –43 km

Tabel nr. 42 – Servicii pentru populatie

Dupa cum se poate observa in tabelul de mai sus, serviciile medicale si sociale se regasesc in

cadrul teritoriului GAL – Microregiunea Belceşti – Focuri insa calitatea lor este foarte slab

dezvoltata. O analiza a celor mai importante elemente ce tin de serviciile si infrastructurile medico-

sociale, se prezinta astfel:

a. Serviciile de sănătate

Serviciile de sănătate ce sunt prestate în teritoriul Microregiunii Belceşti – Focuri sunt cele

oferite de medicii de familie, doctorii stomatologici și farmacii. Nu există spital în teritoriul

Microregiunii Belceşti – Focuri, spitalele din zona fiind Spitalul Orasenesc Târgu Frumos, Spitalul

Municipal Falticeni care se afla la o distanta de 25 km fata de Dolhasca, Spitalul Municipal Pascani

aflat la cca 20 km de Siretel, Spitalul Orasenesc Hirlau aflat la o distanta de 10 km de Scobinti,

Centru Medical Moldo Medica SRL Podu Iloaie aflat la o distanta de cca 10 km de Erbiceni. De

asemenea, trebuie mentionat ca în Iași, se află o rețea de spitale specializate, de renume național

cat si Spitalul Judetean de urgenta Sf. Ioan cel Nou Suceava.


of 314

Serviciile medicale sunt asigurate si de Cabinetele medicale-proprietate privata astfel : in

comuna Baltati exista 1 cabinet medical-proprietate privata si 1 cabinet stomatologic proprietate

privata, in comuna Belcesti 1 Cabinet stomatologic – proprietate privata, in comuna Erbiceni 1

Cabinet stomatologic-proprietate privata, in comuna Focuri 1 cabinet medical-proprietate privata si

1 cabinet stomatologic proprietate privata, in comuna Siretel 1 cabinet medical proprietate privata.

Infrastructura de medici de familie este satisfăcătoare, existând în medie 2 doctori de familie

în fiecare comună, in Dolhasca existand 4 medici de familie.

În privința medicilor dentiști, infrastructura este relativ dezvoltată, existând în medie 1 medic

stomatolog în fiecare comună, 3 medici stomatologi sunt si in Dolhasca.

În fiecare comună, există în medie 1 farmacie, comunele Belcești și Erbiceni având cea mai

mare concentrație de farmacii, respectiv 4 și 3, iar in Dolhasca sunt 2 farmacii.

Asistenta veterinara este asigurata prin dispensare veterinare, fiecare comuna avand cate 1

medic sau un tehnician veterinar. Serviciile farmaciilor umane si veterinare sunt asigurate prin

specialisti si tehnicieni in acest domeniu ce acopera Microregiunea Belcesti-Focuri.

b. Serviciile și infrastructura de învățământ sunt satisfăcătoare pentru teritoriul

Microregiunii Belceşti – Focuri:

37 grădinițe

44 de școli primare și secundare

2 licee

Educatia si formarea sunt esentiale pentru comunitatile rurale, dar în ceea ce priveste

infrastructura scolara exista discrepante evidente. Desi se poate spune ca numarul de scoli din

mediul rural, depaseste necesitatile populatiei, calitatea educatiei este redusa, pe de o parte din

cauza slabei dotari a infrastructurii educationale, iar pe de alta parte, datorita nivelului de pregatire,

experienta al profesorilor. Structurile de învatamânt profesional si primar sunt esentiale pentru

reconversia profesionala a locuitorilor.

Nivelul scazut de instruire se reflecta în calitatea fortei de munca din mediul rural, fiind un

factor restrictiv pentru dezvoltarea economica din aceasta zona. Diversificarea activitatilor

economice nu este sustinuta de lucratori cu formare sau experienta specifica diverselor tipuri de

meserii, deoarece sistemul educational nu a fost adaptat cerintelor specifice din mediul rural.

În fiecare comună există cel puțin cate 3 grădinițe și 3 școli primare, iar liceele se află în

comuna Belcești si in Dolhasca, singura comuna in care nu exista nicio forma de invatamant fiind

comuna Fantanele. Deși infrastructura există, multe astfel de instituții de învățământ necesită lucrări


of 314

de modernizare și dotare cu materialele didactice specifice procesului educațional.

In fiecare comuna exista biblioteci, astfel : in Baltati – 6 biblioteci, in Belcesti – 8 biblioteci, in

Coarnele Caprei – 3 biblioteci, in Erbiceni – 5 biblioteci, In Focuri – 6 biblioteci, in Scobinti 6

biblioteci, in Siretel – 2 biblioteci, in Dolhasca 10 biblioteci, contribuind la cresterea gradului de

cultura.

Nici una dintre cele 9 localitati nu deține pe teritoriul său forme de învățământ universitar.

Totuși, Iașul, unul dintre cele mai mari centre universitare din România, se află la o distanță de doar

46 de km, fiind accesibil tinerilor din teritoriu care doresc să urmeze cursuri universitare, iar la

Suceava exista Universitatea „Stefan cel Mare”.

In ceea ce priveste conexiunea la internet si prezenta sistemelor hardware si software in

cadrul institutiilor de invatamant din cadrul teritoriului GAL – Microregiunea Belceşti – Focuri,

exista conexiune la internet si de asemenea, un spatiu special amenajat in care copii pot sa deprinda

abilitati de utilizare a calculatorului si internetului.

Stabilitatea veniturilor în gospodarie are un efect puternic asupra participarii la actul

educativ. Copiii din familiile muncitorilor cu venituri scazute sau din familiile de pensionari sunt de

doua ori mai expusi riscului de abandon scolar, comparativ cu copii din familiile cu o sursa stabila de

venit.

Posibilitatea de desfasurare a activitatilor sportive este limitata in zona GAL – Microregiunea

Belceşti - Focuri, data fiind prezenta redusa a unor spatii adecvate pentru practicarea acestor

activitati. Spatiile in care pot sa fie practicate sporturile sunt cele din incintele salilor de sport

scolare sau a terenurilor de sport, neamenajate insa, din incinta unitatilor scolare. De asemenea

parcurile, spatiile de joaca pentru copii, pistele de biciclete etc., sunt aproape inexistente.

Alte servicii asigurate in Microregiunea Belcesti-Focuri sunt : asigurare ingrasaminte, pesticide,

erbicide, seminte, furaje, acces la informatiile din ziarele locale, reviste, posta, internet,

desfasurarea de activitati cultural-sportive, asigurarea linistei si siguranta populatiei, inscrierea si

oficierea actelor notariale, agrement si derulare de activitati turistice.


of 314

GAL – Microregiunea Belceşti – Focuri este format din 9 localitati, din care 8 comune

apartinatoare de Judetul Iasi, si Orasul Dolhasca din Judetul Suceava.

Pe teritoriul acoperit de GAL – Microregiunea Belceşti – Focuri activitatile comunitatilor sunt

coordonate de autoritatile administratiilor publice locale, respectiv primariile si consiliile locale.

Autoritatile administratiei publice locale urmaresc derularea de lucrari pentru imbunatatirea

starii drumurilor, pentru imbunatatirea apei potabile sau pentru alimentarea cu gaze. Administratia

publică locală este autoritatea care reprezintă comunitatea unei localităti si asigură serviciile publice

ale acesteia. Administratia publică locală este formată din consiliul local si primărie.

Consiliul local este format din consilieri alesi prin vot democratic de către locuitorii

localitătilor. Consiliul local este forul care adoptă hotărârile locale, pe baza propunerilor făcute de

unul sau mai multi din membrii săi sau de către primar.

Primarul reprezintă autoritatea executivă a localitătii. Acesta coordonează compartimentele

sau departamentele din cadrul primăriei pentru îndeplinirea cu succes a măsurilor organizatorice

sau publice stabilite prin hotărâri ale consiliului local. De asemenea, primarul asigură respectarea

drepturilor fundamentale ale cetăteanului, respectarea prevederilor constitutionale sau a celor

emise de presedintie sau guvern. Primarul este principalul ordonator de credite al administratiei

publice locale.

Viceprimarul este persoana care are responsabilităti delegate de către primar. Viceprimarul

organizează si conduce direct compartimentele si lucrările cu responsabilitatea cărora a fost

însărcinat de către primar.

Secretarul este functionar public si se bucură de continuitate în functie. Se supune legilor

functionarilor publici iar o parte din atributii îi sunt stabilite de către primar. În general, secretarul

asigură aspectele juridice ale compartimentelor primăriei, pregăteste si documentează proiectele de

hotărâri ale Consiliului Local si avizează hotărârile adoptate de către acesta.

Serviciile functionale ale autoritătilor locale sunt grupate în compartimente specifice pentru

administrarea principalelor categorii de servicii sociale. Acestea sunt subordonate primarului sau,

prin delegare, viceprimarului sau secretarului.

În localitătile GAL – Microregiunea Belceşti - Focuri, compartimentele care intră, în general,

în structura organizatorică a primăriilor sunt compartimentele de urbanism, administratie, fond


of 314

funciar si registru agricol, stare civilă si asistentă socială, contabilitate, finante si buget, impozite si

taxe. În cadrul acestor compartimente activează referenti care îndeplinesc functii specifice serviciilor

publice în care sunt încadrate compartimentele.

La nivelul comunelor, ordinea si linistea publică sunt asigurate prin activitătile desfăsurate de

Posturile locale de Politie si/sau de Biroul de Politie Comunitară.

In anumite comune, protectia civilă este asigurată prin Serviciul Public Voluntar pentru

Situatii de Urgentă unde personal are urmatoarele atributii :

· desfăsurarea de actiuni de informare si instruire privind cunoasterea regulilor si

măsurilor de apărare împotriva dezastrelor;

· verificarea modului de aplicare a normelor, dispozitiilor si măsurilor care privesc

apărarea împotriva dezastrelor

· actiuni de interventie pentru înlăturarea efectelor dezastrelor, salvarea, acordarea

primului ajutor si protectia persoanelor si a bunurilor afectate de dezastre;

· acordarea de ajutor, în conditiile legii, persoanelor a căror viată este pusă în pericol

în caz de inundatii, alunecări de teren, accidente, explozii precum si în caz de

dezastre.

La nivelul primariilor este asigurata, de asemenea, asistenta sociala. Aceasta presupune un

ansamblu complex de masuri intreprinse pentru a raspunde nevoilor sociale, individuale, familiale

sau de grup, in vederea prevenirii si depasirii unor situatii de dificultate, vulnerabilitate sau

dependenta in prezentarea autonomiei si protectiei persoanei, pentru prevenirea marginalizarii si

excluziunii sociale insa cu scopul promovarii incluziunii sociale si cresterii calitatii vietii .

Pe plan local serviciul de Asistenta Sociala din cadrul Primariilor este asigurat de salariatii din

structura organizatorica a serviciului de asistenta sociala cu responsabilitati specifice acestei

activitati nominalizate in fisele de post individuale.

a. Instituții locale

1. Primăria comunei Bălțați

Primăria are în administrare 7 sate: Bălţaţi, Cotîrgaci, Filiaşi, Mădîrjeşti, Podişu, Sîrca,

Valea Oilor

Primar: Aştefanei Vasile

2. Primăria comunei Belcești

Primăria are în administrare 6 sate: Belceşti, Munteni, Ulmi, Liteni, Satu-Nou, Tansa

Primar: Petraş Constantin


of 314

3. Primăria comunei Coarnele Caprei

Primăria are în administrare 3 sate: Coarnele Caprei, Arama, Petroşica

Primar: Grigoraş Constantin

4. Primăria comunei Erbiceni

Primăria are în administrare 5 sate: Erbiceni, Totoeşti, Bîrleşti, Spinoasa, Sprînceana

Primar: Ivan Constantin

5. Primăria comunei Fântânele

Primăria are în administrare 1 sat: Fântânele

Primar: Sorin Chelariu

6. Primăria comunei Focuri

Primăria are în administrare 1 sat: Focuri

Primar: Macovei Vasile

7. Primaria comunei Scobinti

Primaria are in administrare 5 sate : Scobinti, Fetesti, Zagavia, Badeni, Sticlaria

Primar : Gheorghe Hritcu

8. Primaria comunei Siretel

Primaria are in administrare 4 sate : Slobozia, Humosu, Berezlogi, Satu-Nou

Primar : Ancuta Gheorghe

9. Primaria Dolhasca-Suceava

Primaria are in administrare 7 sate : Budeni, Gulia, Poiana, Poienari, Probota, Silistea

Noua, Valea Poienii.

Primar : Maria Cojocariu

b. Asociații locale și ONG-uri

Pe teritoriul GAL – Microregiunea Belceşti – Focuri actioneaza Grupul de Producatori „Apis”

Arsinel avand avizul de recunoastere nr 72/07.09.2007 in conformitate cu Ordonanta Guvernului nr

37/2005 privind recunoasterea si functionarea grupurilor de producatori, pentru comercializarea

produselor agricole si silvice, cu modificarile si completarile ulterioare. GAL atât grupurile de

producători, cât și cooperativele de vânzare a produselor sunt absente. Desi Grupul de producatori

are sediul social in Comuna Dolhesti, acesta prezinta o importanta deosebita pentru teritoriul GAL-

ului deoarece persoane cu domiciliul in interiorul GAL-ului au aderat la acest Grup de Producatori cu

scopul de a face parte dintr-un cadru organizat de distributie si plasare a produselor obtinute in


of 314

gospodarii. Aceste persoane comercializeaza mai mult de 75% din productie, prin intermediul

grupului de producatori.

Pe teritoriul Comunei Belcesti functioneaza de asemenea COOPERATIVA AGRICOLA DE

GRADUL II MONTEFELTRO avand ca domeniu principal de activitate cresterea suinelor.

Prezenta acestora pe teritoriul GAL – Microregiunea Belceşti – Focuri , dar si ca membri ai

GAL-ului, prin semnarea acordului de parteneriat, este foarte importanta deoarece se creeaza

premisele necesare pentru crearea si a altor organizaţii ale producătorilor, structurate într-un mod

adecvat, în măsură să regrupeze sursele de aprovizionare şi sa îmbunătăţească orientarea acestora

în funcţie de pieţe. Aceste organizaţii joaca un rol important în aplicarea normelor de calitate.

Importanta Grupurilor de producatori, dar si a Cooperativelor agricole este data de :

a. Asigurarea programării producţiei şi modificarea acesteia în conformitate cu cererea, în condiţii

de calitate şi cantitate;

b. Promovarea concentrării aprovizionării şi ofertei pe piaţă a produselor obţinute de membrii săi;

c. Reducerea costurilor de producţie şi stabilizarea preţurilor la producător;

d. Promovarea tehnologiilor de cultivare şi a practicilor de gestiune a deşeurilor, care să nu dăuneze

mediului înconjurător, în special pentru protejarea calităţii apelor, a solului şi peisajului natural şi

menţinerea biodiversităţii;

Pe teritoriul comunei Focuri este înființată Asociația de dezvoltare intercomunitară

Fântânele - Șipote iar pe teritoriul comunei Baltati este infiintata Asociatia de dezvoltare

intercomunitara Baltati-Lungani.

Există și ONG-uri, care deși nu au sediul social în Microregiunea Belceşti – Focuri, desfășoară

activităti și proiecte în această zonă pe tematici pre cum:

Creșterea calității vieții în zona rurală și incluziunea grupurilor sociale defavorizate sau

marginalizate;

Promovarea patrimoniului cultural și istoric

Promovarea tradițiilor și meșteșugurilor populare

Protecția mediului

Ecologia

Din această categorie, reprezentative sunt următoarele ONG-uri:

World Vision România, biroul zonal Iași. World Vision România este o organizație

creștină, care desfășoară programe de intervenție umanitară de urgență, dezvoltare și

advocacy. Organizația este concentrată asupra muncii cu copiii, familiile și comunitățile,


of 314

în scopul depășirii sărăciei și nedreptății. În județul Iași, World Vision a început activitatea

în anul 1995. În toată această perioadă, World Vision România – Biroul Iași a sprijinit un

număr de peste 2.000 de familii și 5.000 de copii, desfășurându -și activitatea în peste 27

de comunități rurale. Printre proiectele aflate în derulare în prezent de către biroul zonal

din Iași se numără: proiectul de dezvoltare comunitară "Ajutați copiii să spere", proiectul

„Bursa, o șansă pentru copiii din mediul rural”, proiectul „Prevenirea traficului de

persoane”

Asociația ProRuralis Iasi - ce are ca scop declarat salvarea de la ignoranță a lor din mediul

rural, dezavantajați social, cu un coeficient de inteligență superior. Asociația ProRuralis

Iași școlarizează elevi de clasele I-XII proveniți din mediul rural din categorii sociale

defavorizate, dar cu IQ de cel puțin 120. Asociația este o premieră în România din anul

2001, fiind initiativa Ziarului de Iași.

Asociaţia „Tinerii Ecologi Români din Iaşi” (TERIS) – ce işi desfăşoară activitatea în

domeniul protecţiei mediului. Scopul constituirii Asociaţiei TERIS constă în crearea

cadrului structural organizatoric şi legal pentru toţi tinerii interesaţi de probleme de

ecologie şi protecţia mediului, în vederea promovării ideilor şi acţiunilor care să conducă

la cunoașterea, dezvoltarea şi perfecţionarea în aceste domenii. Asociația a demarat

proiecte ca: „Şcoala Studenţească de Ecologie”, „IaŞi Reciclează”, „Tineri pentru mediu”,

proiecte de educaţie ecologică în scolile ieşene, acţiuni de plantare, marcarea zilelor

„verzi”, activităţi de salubrizare şi alte acţiuni în domeniul protecţiei mediului cât şi

parteneriatele şi colaborările în mod constant cu Agenţia pentru Protecţia Mediului Iaşi,

Garda de Mediu Iaşi, cu diferite ONG-uri şi alte instituţii publice şi companii private din

Iaşi.

Fundația Serviciilor Sociale Bethany, biroul zonal Iasi. Fundația urmărește îmbunătățirea

calității vieții persoanelor dezavantajate, în special a copiilor și a familiilor, oferind servicii

sociale și promovând practici profesioniste in asistența socială. Beneficiari proiectelor

derulate sunt în principal copiii și tinerii, grupurile dezavantajate (diferite de minorități

culturale), comunități locale rural.

Societatea de Caritate Mila Crestina Dolhasca. Societatea de Caritate Mila Crestina a luat

fiinta in anul 1991 si sustine financiar Centrul de Plasament Sf. Gheorghe Dolhasca si un

numar de 7 apartamente sociale (locuinte protejate) pentru tinerii peste 18 ani proveniti

din Centrele de Plasament. Societatea dispune de o brutarie, atelier de tamplarie, ferma


of 314

zootehnica, teren arabil, utilaje agricole etc.

Fundatia „Ana” Suceava. Fundaţia “ANA” a început activitatea în aprilie 2001, având ca

scop principal ajutorarea copiilor bolnavi, defavorizaţi etc. De atunci şi până acum

donaţiile în bani au depăşit 1,5 miliarde lei. De asemenea, fundaţia a oferit şi ajutor

pentru studii mai multor elevi. De sărbătorile importante (Paşte, Crăciun, 1 Iunie)

membrii şi voluntarii fundaţiei s-au aflat în mijlocul copiilor din centrele de plasament si

nu numai oferindu-le cadouri constând în jucării, dulciuri şi îmbrăcăminte.

Grupul Local de Tineret ,,Aripi in Europa" Falticeni. Grupul Local de Tineret este o

asociaţie non- formală, neguvernamentală, apolitică, non- profit care nu aparţine niciunei

secte religioase şi care reuneşte copii şi tineri organizatori şi participanti la activităţi

specifice, de o mare diversitate. Tinerii (voluntari, lideri, persoane peste 16 ani) sunt

responsabili pentru activităţile organizate şi pentru buna functionare a grupului. Tinerii

promotori ai Grupului Local de Tineret ,,Aripi în Europa” sunt voluntari, acţiunea lor este

lipsită de interese materiale şi neplatită.

Toate aceste ONG-uri, desi o parte sunt situate in afara Microregiunii Belcesti-Focuri, prin

obiectul lor de activitate si aria lor de interes, au o influenta importanta in dezvoltarea rurala

intervenind fie prin proiecte de formare si dezvoltarea resurselor umane, fie prin proiecte in

domeniul protectiei mediului, in probleme de ecologie, ajutarea copiilor bolnavi si defavorizati sau

intregul complex de domenii de care depinde dezvoltarea Microregiunii.


of 314

In ceea ce priveste politicile de dezvoltare intreprinse, activitatea autoritatilor

administratiilor publice locale din teritoriul acoperit de GAL – Microregiunea Belceşti – Focuri

detine o serie de proiecte finalizate sau in curs de realizare.

Astfel, s-au asigurat fonduri si finantare complementară pentru unitătile scolare, pentru

dotări necesare reabilitării si modernizării acestora. In acest sens, s-au realizat :

a) lucrări de reaparatii si modernizare ale spatiilor de învătământ (exterioare si interioare), reparatii

ale acoperisului scolii, finisaje interioare si exterioare, refacerea pardoselilor, înlocuire tâmplărie usi

si ferestre cu tâmplărie PVC si geam termopan, amenajare grupuri sanitare interioare, verificări

instalatii electrice, realizarea instalatiilor de apă potabilă la grupurile sanitare si laboratoare.

b) sali de informatică în incinta scolilor si dotarea cu calculatoare si softuri necesare.

De asemenea s-au realizat proiecte de alimentare cu apă potabilă a localitatilor, pietruirea

drumurilor comunale, iluminat public, crearea de spatii de joaca pentru copii si parcuri comunale.

Toate acestea au putut fi posibile prin accesarea de fonduri europene sau guvernamentale

dar si prin sprijinul ONG-urilor care activeaza in teritoriul GAL – Microregiunea Belceşti - Focuri.

Proiectele depuse in teritoriul GAL, fie de beneficiarii privati, fie de beneficiarii Publici sunt

evidentiate in tabelul de mai jos :

Nrcrt Denumire proiect Program Masura Beneficiar Val

proiect Locatie

1modernizare ferma agro-zootehnica,sat erbiceni, comuna erbiceni, judeţuliaşi

feadr 112 i.i. feketemarcela-mihaela

12.000euro comuna:erbicenisat:erbiceni

2 modernizare ferma apicola, sat feteşti,comuna scobinţi, judeţul iaşi feadr 112 ungureanu maria

madalina 18.000 comuna:scobintisat:fetesti

3modernizare drumuri de exploatatie

agricola in com. belcesti, jud. iasi ( inasteptare)

feadr 112 com. belcesti, satbelcesti 994.000 com. belcesti, sat belcesti

4amenajare drumuri de acces la

exploatatii agricole in com. siretel, jud.iasi ( in asteptare)

feadr 112 com. siretel, satsiretel 1.000.000 com. siretel, sat siretel

5amenajare drumuri de acces la

exploatatiile agricole in com. baltati,jud. iasi

feadr 125-a2 com. baltati, satbaltati 998.983 com. baltati, sat baltati

6modernizare ferma agro-zootehnica,

sat bârleşti, comuna erbiceni, judeţuliaşi

feadr 112 rata ioan 18.000 comuna:erbiceni;sat:barlesti;

7instalarea ionelei pantiru ca sef de

exploatatie în sat focuri, comunafocuri,judetul iasi

feadr 112 pantiru ionela 22.000euro comuna:focurisat:focuri

8 instalarea adinei-daniela toderică caşefde exploataţie în comuna focuri, feadr 112 toderica

adinadaniela25.000euro comuna:focurisat:focuri


of 314


proiect Locatie

judeţul iaşi

9

instalarea tânărului fermier prindezvoltarea fermei agricole micu m.mihaela intreprindere individuală, satbălţaţi, comuna bălţaţi, judeţul iaşi

feadr 112 i.i. micu m. mihaela 25.000euro comuna:baltatisat:baltati

10 modernizare ferma vegetala, sattotoeşti, comuna erbiceni, judeţul iaşi feadr 112 i.i. munteanu

anacatalina25.000euro

comuna:totoeşti;sat:erbiceni;sat:totoesti

11fermă de semi-subzistentă a pf

moraru aurel, com. belcesti, satmunteni, jud. iasi

feadr 141 moraru aurel 7.500euro

com. belcesti, satmunteni, jud. iasi

12fermă de semi-subzistentă a pf cotan

stefan dragos, com. belcesti, satliteni,judetul iasi

feadr 141 pf cotanstefan dragos

7.500euro

com. belcesti, satliteni, judetul iasi

13fermă de semi-subzistenţă a pf iordan

ivona-alexandra, com. belceşti, satsatunou, jud. iaşi

feadr 141 pf iordanivonaalexandra

7.500euro

com. belceşti, satsatu nou, jud. iaşi

14fermă de semi-subzistentă a pf cotan

florin, com. belcesti, sat liteni, judetuliasi

feadr 141 pf cotan florin 7.500euro

com. belcesti, satliteni, jud. iasi

15fermă de semi-subzistenţă a pf

cojocaru elena, com. belceşti, satliteni, jud. iaşi

feadr 141 pf cojocaruelena

7.500euro

com. belceşti, satliteni, jud. iaşi

16fermă de semi-subzistentă a pfprincoschi marian, com. belcesti, satliteni, judetul iasi

feadr 141 pf princoschimarian

7.500euro


17fermă de semi-subzistenţă a pf ionicăvasilică, com. fântânele sat fântânele,jud. iaşi

feadr 141 pf ionicăvasilică

7.500euro

com. fântânelesat fântânele,

jud. iaş

18fermă de semi-subzistentă a pf praleaionela, com. belcesti, sat liteni, judetuliasi

feadr 141 pf praleaionela

7.500euro


19fermă de semi-subzistenţă a pfgănescu elena, com. erbiceni, saterbiceni, jud. iaşi

feadr 141 ganescu elena 7.500euro

com. erbiceni, saterbiceni, jud. iaşi

20

fermă de semi-subzistenţă a pfciuhureanupetru, com. fântânele, sat fântânele,jud. iaşi

feadr 141 pf ciuhureanupetru

7.500euro

com. fântânele,sat fântânele,

jud. iaşi

21

ferma de semi-subzistentă a pf chiriacaliodor-iulian, com. coarnele caprei,satcoarnele caprei, jud. iasi

feadr 141 pf chiriacaliodor-iulian

7.500euro

com. coarnele caprei, satcoarnele caprei, jud. iasi

22fermă de semi-subzistenţă a pfalexandru iulian, com. belceşti, satliteni, jud. iaşi

feadr 141 pf alexandruiulian

7.500euro


23fermă de semi-subzistentă a pfmănescu vasile-cătălin, com. belcesti,sat liteni, judetul iasi

feadr 141 pf mănescuvasile-cătălin

7.500euro


24 fermă de semi-subzistenţă a pf chiricamarin, com. belceşti, sat liteni, jud. iaşi feadr 141 pf chirica

marin7.500euro


25fermă de semi-subzistenţă a pf mijacostel, com. fântânele, sat fântânele,jud. iaşi

feadr 141 pf mija costel 7.500euro


jud. iaşi

26ferma de semi-subzistenţă a pf sanduionel, com. sireţel, sat sireţel, judeţuliaşi

feadr 141 pf sandu ionel 7.500euro

com. siretel, satsiretel, jud. iasi

27 fermă de semi-subzistenţă a pf feadr 141 pf princoschi 7.500 com. belceşti, sat


of 314


proiect Locatie

princoschi ion, com. belceşti, sat liteni,jud. iaşi

ion euro liteni, jud. iaşi

28fermă de semi-subzistentă a pfcojocariu alexandru, com. belcesti, satsatu nou, judetul iasi

fe feadradr 141 pf cojocariu

alexandru7.500euro

com. belcesti, satsatu nou, judetul

iasi

29ferma de semi-subzistenţă a pfchelariu decebal, com. fântânele, satfântânele, jud. iaşi

feadr 141 pf chelariudecebal

7.500euro

com. fantanele,sat fantanele,

jud. iasi

30

ferma de semi-subzistentă a pf mitreagheorghită, com. siretel, sat.siretel,jud.iasi

feadr 141 pf mitreagheorghită

7.500euro

com. siretel, satsiretel, jud. iasi

31fermă de semi-subzistenţă a pfdumitraşcu ghiorghi, com. belceşti, satliteni, jud. iaşi

feadr 141 pf dumitraşcughiorghi

7.500euro


32ferma de semi-subzistenţă a pftătăruşanu alina-alecsandra, com.bălţaţi, sat filiaşi, jud. iaşi

feadr 141 pf tătăruşanualinaalecsandra

7.500euro

com. bălţaţi, satfiliaşi, jud. iaşi

33fermă de semi-subzistenţă a pf oanceamihai, com. belceşti, sat satu nou, jud.iaşi

feadr 141 pf oancea mihai 7.500euro


34 fermă de semi-subzistenţă a pf borhanmaria, com. belceşti, sat liteni, jud. iaşi feadr 141 pf borhan

maria7.500euro


35fermă de semi-subzistentă a pf didicamihaela, com. belcesti, sat liteni,judetul iasi

feadr 141 pf didicamihaela

7.500euro

com. belcesti, satliteni, jud. iasi

36fermă de semi-subzistenţă a pfvengher angelica, com. sireţel, satsireţel, jud. iaşi

feadr 141 pf vengherangelica

7.500euro

com. sireţel, satsireţel, jud. iaşi

37fermă de semi-subzistenţă a pf bâguaurelia, com. fântânele sat fântânele,jud. iaşi

feadr 141 pf bâgu aurelia 7.500euro


jud. iaşi

38 fermă de semi-subzistenţă a pf praleamihai, com. belceşti, sat liteni, jud. iaşi feadr 141 pf pralea mihai 7.500

eurocom. belceşti, sat

liteni, jud. iaşi

39ferma de semi-subzistenta a pf iliutăvasile, com. coarnele caprei, sat.coarnele caprei, jud. iasi

feadr 141 iliuta vasile 7.500euro


40fermă de semi-subzistentă a pf şuhaniulian gheorghe, com. belceşti, satliteni, judetul iasi

feadr 141 pf şuhan iuliangheorghe

7.500euro

com. belceşti, satliteni, judetul iasi

41fermă de semi-subzistenţă a pf luchiandumitru, com. fântânele, sat fântânele,jud. iaşi

feadr 141 pf luchiandumitru

7.500euro


jud. iaşi

42fermă de semi-subzistenţă a pf tanasămirela, com. belceşti, sat munteni, jud.iaşi

feadr 141 pf tanasămirela

7.500euro

com. belceşti, satmunteni, jud. iaşi

43ferma de semi-subzistenţă a pfprisecaru stelian-cristian, com.erbiceni, sat barleşti, judetul iaşi

feadr 141 pf prisecarustelian-cristian

7.500euro

com. erbiceni, satbarlesti, jud. iasi

44fermă de semi-subzistenţă a pfmelenciuc constantin, com. belceşti,sat belceşti, jud. iaşi

feadr 141 pf melenciucconstantin

7.500euro

com. belceşti, satbelceşti, jud. iaşi

45fermă de semi-subzistentă a pf turcuconstantin, com. scobinti, sat sticlaria,judetul iasi

feadr 141 pf turcuconstantin

7.500euro

com. scobinti, satsticlaria, jud. iasi

46fermă de semi-subzistenţă a pf borhancristinel, com. belceşti, sat liteni, jud.iaşi

feadr 141 pf borhancristinel

7.500euro



of 314


proiect Locatie

47fermă de semi-subzistentă a pf asaveiconstantin, com. scobinti, sat bădeni,judetul iasi

feadr 141 pf asaveiconstantin

7.500euro

com. scobinti, satbădeni, judetul

iasi

48fermă de semi-subzistentă a pf botanalina florina, com. belceşti, sat tansa,jud. iaşi

feadr 141 pf botan alinaflorina 7.500euro

com. belceşti, sattansa, jud. iaşi

49fermă de semi-subzistentă a pf atomeimaria-mădălina, com. scobinti, satsticlaria, judetul iasi

feadr 141 pf atomeimariamădălina

7.500euro

com. scobinti, satsticlaria, judetul

iasi

50fermă de semi-subzistentă a pf gîrbeailieiulian, com. siretel, sat slobozia,judetul iasi

feadr 141 pf gîrbea-ilieiulian

7.500euro

com. siretel, satslobozia, jud. iasi

51fermă de semi-subzistenţă a pfciobanu camelia, com. bălţaţi, satbălţaţi, jud. iaşi

feadr 141 pf ciobanucamelia

7.500euro

com. bălţaţi, satbălţaţi, jud. iaşi

52ferma de semi-subzistentă a pf cotunăgrigore, com. scobinti, sat sticlaria, jud.iasi

feadr 141 pf cotunăgrigore

7.500euro


53fermă de semi-subzistentă a pf tincumihaela, com. scobinti, sat sticlaria,judetul iasi

feadr 141 pf tincumihaela

7.500euro


iasi

54fermă de semi-subzistentă a pf cotanion, com. belcesti, sat tansa, judetuliasi

feadr 141 pf cotan ion 7.500euro

com. belcesti, sattansa, jud. iasi

55

fermă de semi-subzistenţă a pf costini.vasile, com. fântânele, sat fântânele,jud iaşi

feadr 141 pf costin i.vasile

7.500euro


jud iaşi

56fermă de semi-subzistenţă a pf tamaşvirginia, com. fântânele, sat fântânele,jud iaşi

feadr 141 pf tamaşvirginia

7.500euro


jud iaşi

57fermă de semi-subzistentă a pf sanduemil, com. scobinti, sat sticlaria, judetuliasi

feadr 141 pf sandu emil 7.500euro


58fermă de semi-subzistentă a pfamosiesei gabriel, com. scobinti, satsticlaria, judetul iasi

feadr 141 pf amosieseigabriel

7.500euro


iasi

59fermă de semi-subzistentă a pfamoldovencei ionut cristian, com.scobinti, sat scobinti, judetul ias

feadr 141pf

amoldovenceiionut-cristian

7.500euro

com. scobinti, satscobinti, judetul

iasi

60fermă de semi-subzistentă a pftătărusanu mihai-vasile, com. scobinti,sat sticlaria, judetul iasi

feadr 141 pf tătărusanumihai-vasile

7.500euro


iasi

61fermă de semi-subzistentă a pfhasmatuchi petru, com. scobinti, satbădeni, judetul iasi

feadr 141 pf hasmatuchipetru

7.500euro


iasi

62fermă de semi-subzistenţă a pf bargangheorghe, com. belceşti, sat satu nou,jud. iaşi

feadr 141 pf bargangheorghe

7.500euro


63ferma de semi-subzistentă a pfciriteanu georgel, com. coarnelecaprei, sat coarnele caprei, jud. iasi

feadr 141 pf ciriteanugeorgel

7.500euro


64ferma de semi-subzistenţă a pf stoicac.violeta, com. scobinţi, sat scobinţi,judetul iaşi

feadr 141 pf stoica c.violeta

7.500euro

com. scobinti, satscobinti, jud. iasi

65ferma de semi-subzistenta a pf poeanăioan, com. coarnele caprei, sat. aramă,jud.iasi

feadr 141 pf poeană ioan 7.500euro

com. coarnelecaprei, sat aramă,

jud. iasi


of 314


proiect Locatie

66fermă de semi-subzistenţă a pf simionmihaela, com. belceşti, sat belceşti,jud.iaşi

feadr 141 pf simionmihaela

7.500euro

com. belceşti, satbelceşti, jud. iaşi

67ferma de semi-subzistenţă a pf vasilicăgheorghiţă-liviu, com. sireţel, satsireţel,judeţul iaşi

feadr 141pf vasilică

gheorghiţă-liviu

7.500euro

com. siretel, satsiretel, jud.iasi

68ferma de semi-subzistenţă a pfmatasarudorin, com. belceşti, sat satunou, judeţul iaşi

feadr 141 pf matasarudorin

7.500euro

com. belcesti, satsatu nou, jud. iasi

69fermă de semi-subzistenţă a pf fotacheovidiu-petrică, com. bălţaţi, satmădârjeşti, jud. iaşi

feadr 141 pf fotacheovidiu-petrică

7.500euro

com. bălţaţi, satmădârjeşti, jud.

iaşi

70ferma de semi-subzistenta a pf cîrjămihai, com. coarnele caprei, sataramă, jud. iasi

feadr 141 pf cîrjă mihai 7.500euro


jud. iasi

71ferma de semi-subzistenţă a pf marţinvasile, com. scobinţi, sat scobinţi,judeţul iaşi

feadr 141 pf marţin vasile 7.500euro

com. scobinti, satscobinti, jud.iasi

72 fermă de semi-subzistenţă a pf vasilicăpetru, com. sireţel, sat sireţel, jud. iaşi feadr 141 pf vasilică

petru7.500euro

com. sireţel, satsireţel, jud. iaşi

73fermă de semi-subzistenţă a pf roşupavel, com. sireţel, sat slobozia, jud.iaşi

feadr 141 pf roşu pavel 7.500euro

com. sireţel, satslobozia, jud. iaşi

74fermă de semi-subzistentă a pf ilasiconstantin, com. scobinti, sat bădeni,judetul iasi

feadr 141 pf ilasiconstantin

7.500euro

com. scobinti, satbadeni, jud. iasi

75ferma de semi-subzistenţă a pf tîncupetru din com. fântânele, sat fântânele,jud. iaşi

feadr 141 pf tîncu petru 7.500euro

com. fantanele,sat fantanele,

jud. iasi

76

ferma de semi-subzistenţă a pfcocoloşdumitru, com. bălţaţi, sat podişu,judeţul iaşi”

feadr 141 pf cocoloşdumitru

7.500euro

com. baltati, satpodisu, jud. iasi

77

fermă de semi-subzistentă a pfavorniceseiconstantin, com. scobinti, sat sticlaria,judetul iasi

feadr 141 pf avorniceseiconstantin

7.500euro


78fermă de semi-subzistentă a pf lungualin ioan, com. scobinti, sat bădeni,judetul iasi

feadr 141 pf lungu alinioan 7.500euro


iasi

79ferma de semi-subzistenta a pftibucanu stelian-cătălin, com. coarnelecaprei, sat. coarnele caprei, jud. iasi

feadr 141 pf tibucanustelian-cătălin

7.500euro

com. coarnele caprei, satcoarnele caprei,

jud. iasi

80fermă de semi-subzistenţă a pf şerbanflorin, com. scobinţi, sat zagavia, jud.iaşi

feadr 141 pf şerbanflorin

7.500euro

com. scobinţi, satzagavia, jud. iaşi

fermă de semi-subzistentă a pfstoristeanu lidia, com. focuri, sat focuri,judetul iasi

feadr 141 pf storisteanulidia

7.500euro

com. focuri, satfocuri, judetul

iasi

81fermă de semi-subzistenţă a pfmacoviciuc florin-cătălin, com.fântânele, sat fântânele, jud. iaşi

feadr 141 pf macoviciucflorin-cătălin

7.500euro


jud. iaşi

82ferma de semi-subzistenta a pf floreamihai, com. coarnele caprei, sat.Coarnele caprei, jud. iasi

feadr 141 pf florea mihai 7.500euro


jud. iasi

83fermă de semi-subzistentă a pf maricaandreea-daniela, com. scobinti, satsticlaria, judetul iasi

feadr 141 pf maricaandreeadaniela

7.500euro



of 314


proiect Locatie

84fermă de semi-subzistentă a pf tincuconstantin, com. scobinti, sat sticlaria,judetul iasi

feadr 141 pf tincuconstantin

7.500euro


iasi

85ferma de semi-subzistenta a pf grigoriugheorghe, com. coarnele caprei, sat.aramă, jud. iasi

feadr 141 pf grigoriugheorghe

7.500euro


jud. iasi

86ferma de semi-subzistenta a pfmunteanu dumitru, com. coarnelecaprei, sat. aramă, jud. iasi

feadr 141 pf munteanudumitru

7.500euro


jud. iasi

87

fermă de semi-subzistentă a pfcosarcăgabriel-bogdan, com. scobinti, satsticlaria, judetul iasi

feadr 141 pf cosarcăgabriel-bogdan

7.500euro


88fermă de semi-subzistentă a pf sandumihai,com. scobinti, sat zagavia, judetul iasi

feadr 141 pf sandu mihai 7.500euro

com. scobinti, satzagavia, judetul

iasi

89ferma de semi-subzistenta a pfmunteanu gheorghită, com. coarnelecaprei, sat. aramă, jud. iasi

feadr 141 pf munteanugheorghită

7.500euro


jud. iasi

90fermă de semi-subzistenţă a pfcăsăpiu ion, com. belceşti, sat belceşti,jud. iaşi

feadr 141 pf căsăpiu ion 7.500euro

com. belceşti satbelceşti jud. iaşi

91fermă de semi-subzistenţă a pfmarghiol săndel,com. belceşti sat satunou jud. iaşi

feadr 141 pf marghiolsăndel

7.500euro

com. belceşti satsatu nou jud. ia

92ferma de semi-subzistenta a pfzbereanu nicu, com. coarnele caprei,sat. Coarnele caprei, jud. iasi

feadr 141 pf zbereanunicu

7.500euro


jud. iasi

93ferma de semi-subzistentă a pf maximconstantin, com. coarnele caprei, sat.coarnele caprei, jud. iasi

feadr 141 pf maximconstantin

7.500euro


jud. iasi

94

ferma de semi-subzistentă a pf băitanuelena, com. băltati, sat. mădarjesti,jud.iasi

feadr 141 pf băitanuelena

7.500euro

com. baltati, satmădârjesti, jud.

iasi

95fermă de semi-subzistenţă a pf mafteimihaidănuţ,com. focuri, sat focuri, jud. iaşi

feadr 141 pf mafteimihaidănuţ

7.500euro

com. focuri, satfocuri, jud. iaşi

96fermă de semi-subzistenţă a pf lazărsebastian-dragoş com. bălţaţi satmădârjeşti, jud. iaşi

feadr 141 pf lazărsebastiandragoş

7.500euro

com. bălţaţi satmădârjeşti, jud.

iaşi

97ferma de semi-subzistenţă a ii aniţoaeiştefan, com. scobinţi, sat feteşti, jud.iaşi

feadr 141 ii aniţoaeiştefan

7.500euro

com. scobinţi, satfeteşti, jud. iaşi

98 fermă de semi-subzistenţă a pf moruziion, com. scobinţi, sat sticlăria, jud. iaşi feadr 141 pf moruzi ion 7.500

eurocom. scobinţi, satsticlăria, jud. iaşi

99

fermă de semi-subzistenţă a pf florariuandrei, com. belceşti, sat satu nou,jud.iaşi

feadr 141 pf florariuandrei

7.500euro


100fermă de semi-subzistenţă a pf lazărdavid, com. bălţaţi sat mădîrjeşti jud.iaşi

feadr 141 pf lazăr david 7.500euro

com. bălţaţi satmădîrjeşti jud.

iaşi

101fermă de semi-subzistenţă a pfcodăescu dănuţ, com. belceşti, satmunteni, jud. iaşi

feadr 141 pf codăescudănuţ

7.500euro

com. belceşti, satmunteni, jud. iaşi

102fermă de semi-subzistentă a pfmurarasu mihai, com. belcesti, satbelcesti, judetul iasi

feadr 141 pf murarasumihai

7.500euro

com. belcesti, satbelcesti, jud. iasi


of 314


proiect Locatie

103fermă de semi-subzistenţă a pf babansebastian-dumitru, com. focuri satfocuri jud iaşi

feadr 141 pf babansebastiandumitru

7.500euro

com. focuri satfocuri jud iaşi

104ferma de semi-subzistenţă a pfpopovici dana, satbudeni, oraşul dolhasca, jud. suceava

feadr 141 popovici dana 7.500euro dolhasca, sat budeni

105fermă de semi-subzistenłă apf pintilie m. mihaela, comscobinłi, sat scobinłi, judełul iasi

feadr pf pintilie m.mihaela

7.500euro

com scobinłi satscobinłi

106fermă de semi-subzistenłă apfa blejułă florinvasilică,com bălłałi sat bălłałi, judełul iasi

feadr pfa blejułăflorin-vasilică

7.500euro

com bălłałi satbălłałi

107fermă de semi-subzistenłă apf ivan elena, com erbicenisat erbiceni, judełul iasi

feadr pf ivan elena 7.500euro

com erbiceni saterbiceni

108fermă de semi-subzistenłă apf damian ghe florin, combălłałi sat podisu, judełul iasi

feadr pf damian gheflorin

7.500euro

com bălłałi satpodisu

109fermă de semi-subzistenłă apf munteanu m constantin,com bălłałi sat podisu, judełul iasi

feadr pf munteanu mconstantin

7.500euro


110fermă de semi-subzistenłă apf moruzi p petru, comscobinłi sat sticlăria, judełul iasi

feadr pf moruzi ppetru

7.500euro

com scobinłi satsticlăria

111

fermă de semi-subzistenłă apf acostăchioaie cconstantin, com focuri satfocuri, judełul iasi

feadrpf

acostăchioaiec constantin

7.500euro

com focuri satfocuri

112fermă de semi-subzistenłă apf bîrjovanu petrułă, comfocuri sat focuri, judełul iasi

feadr pf bîrjovanupetrułă

7.500euro


113fermă de semi-subzistenłă apf bejenaru luminiła, comfântânele sat fântânele, judełul iasi

feadr pf bejenaruluminiła

7.500euro

com fântânele satfântânele

114fermă de semi-subzistenłă apf david ioan, com belcestisat munteni, judełul iasi

feadr pf david ioan 7.500euro

com belcesti satmunteni

115fermă de semi-subzistenłă a pfduduman costel-ovidiu, com fântânelesat fântânele, judełul iasi

feadr pf dudumancostel-ovidiu

7.500euro


116fermă de semi-subzistenłă apf astefanei cristinaadalciza,com bălłałi sat bălłałi, judełul iasi

feadr pf astefaneicristinaadalciza

7.500euro


117fermă de semi-subzistenłă apf moraru mariana, comfocuri sat focuri, judełul iasi

feadr pf morarumariana

7.500euro


118fermă de semi-subzistenłă apf pârlog ioana, combelcesti sat satu nou, judełul ias

feadr pf pârlogioana

7.500euro

com belcesti satsatu nou

119fermă de semi-subzistenłă apf holeră ionuł-alin, combelcesti sat satu nou,

feadr pf holerăionuł-alin

7.500euro


120fermă de semi-subzistenłă apf melenciuc vasile, combelcesti sat belcesti, judełul iasi

feadr pf melenciucvasile

7.500euro

com belcesti satbelcesti

121fermă de semi-subzistenłă apf petrisor sorin, comfocuri sat focuri, judełul iasi

feadr pf petrisorsorin

7.500euro



of 314


proiect Locatie

122fermă de semi-subzistenłă apf matasaru alexandru, combelcesti sat belcesti, judełul iasi

feadr pf matasarualexandru

7.500euro

com belcesti satbelcesti

123fermă de semi-subzistenłă apf cornea ionel-gigel, combelcesti sat munteni, judełul iasi

feadr pf corneaionel-gigel

7.500euro


124fermă de semi-subzistenłă apf dulgheru v ionuł-gabriel,com sirełel sat slobozia, judełul iasi

feadr pf dulgheru vionuł-gabriel

7.500euro

com sirełel satslobozia

125fermă de semi-subzistenłă apf bumbu gheorghe, combelcesti sat tansa, judełul iasi

feadr pf bumbugheorghe

7.500euro

com belcesti sattansa

126fermă de semi-subzistenłă apf soric andrei-ionuł, combelcesti sat satu nou, judełul iasi

feadr pf soricandrei-ionuł

7.500euro


127fermă de semi-subzistenłă apf petrariu cristian, comfântânele sat fântânele,

feadr pf petrariucristian

7.500euro


128fermă de semi-subzistenłă apf chitic cătălin, combelcesti sat munteni, judełul iasi

feadr pf chiticcătălin

7.500euro


129fermă de semi-subzistenłă apf alexandroae dumitru,com belcesti sat munteni, judełul iasi

feadrpf

alexandroaedumitru

7.500euro

com belcesti sat munteni,judełul iasi

130 fermă de semi-subzistenłă a pfacasandrei gh vasile, feadr pf acasandrei

gh vasile7.500euro

com coarnelecaprei sat coarnele

caprei

131fermă de semi-subzistenłă apfa gafon ionel, com focurisat focuri, judełul iasi

feadr pfa gafonionel

7.500euro


132

fermă de semi-subzistenłă apfa vrînceanu paraschiva,com erbiceni sat bârlesti,judełul iasi

feadr pfa vrînceanuparaschiva

7.500euro

com erbiceni satbârlesti

133fermă de semi-subzistenłă apf david gheorghe, combelcesti sat munteni, judełul iasi

feadr pf davidgheorghe

7.500euro


134fermă de semi-subzistenłă apf moraru c dumitru, comfocuri sat focuri, judełul ias

feadr pf moraru cdumitru

7.500euro


135fermă de semi-subzistenłă apf omusoru mihai, comfântânele sat fântânele, judełul iasi

feadr pf omusorumihai

7.500euro


136

fermă de semi-subzistenłă apf grigoras constantin, comcoarnele caprei satcoarnele caprei, judełul iasi

feadr pf grigorasconstantin

7.500euro


caprei

137fermă de semi-subzistenłă apfa rugină constantin, combălłałi sat bălłałi, judełul iasi

feadr pfa ruginăconstantin

7.500euro


138fermă de semi-subzistenłă apf cornea ion, com belcestisat munteni, judełul iasi

feadr pf cornea ion 7.500euro


139fermă de semi-subzistenłă apf urdea maria, com scobinłisat scobinłi, judełul iasi

feadr pf urdea maria 7.500euro

com scobinłi satscobinłi

140fermă de semi-subzistenłă apfa drobotă v mircia, comsirełel sat sirełel, judełul iasi

feadr pfa drobotă vmircia

7.500euro

com sirełel satsirełel


of 314


proiect Locatie

141fermă de semi-subzistenłă apf stoica a gheorghe, comsirełel sat sirełel, judełul iasi

feadr pf stoica agheorghe

7.500euro

com sirełel satsirełel

142fermă de semi-subzistenłă apf amoasei ioan, combelcesti sat munteni, judełul iasi

feadr pf amoaseiioan

7.500euro


143

achizitia de utilaje pentru servicii demecanizare si infiintarea unei sectiimestesugaresti pentru producerea deunelte agricole si reparatii ale acestorapentru sc agroteh boeck srl, comunascobinti, judetul iasi

feadr 312-1 sc agroteh boecksrl

140.595euro

sat badeni, comscobinti

144achizitie de utilaje agricole pentruprestari servicii la s.c. agrofoccompany srl focuri

feadr 312-1sc agrofoc

company s.r.l. 49.910euro

sat focuri, comfocuri

145

fermă de semi-subzistenłă apf aniculăesei constantin,com coarnele caprei satcoarnele caprei, judełul iasi

feadr 141pf aniculăesei

constantin 7500euro


caprei

146 enachedumitru feadr 141 pf enache

dumitru7500euro


147fermă de semi-subzistenłă apf balmus mihai, combelcesti sat belcesti, judełul iasi

feadr 141 balmus mihai 7500euro

belcesti sat belcesti,judełul iasi

148fermă de semi-subzistenłă apf hriscă florin, combelcesti sat munteni, judełul iasi

feadr 141pf hriscă

florin 7500euro


149

fermă de semi-subzistenłă apf ciocan costică, comcoarnele caprei satcoarnele caprei, judełul iasi

feadr 141pf ciocancostică 7500

euro


caprei

150

fermă de semi-subzistenłă apf gheorghiłă constantin,com coarnele caprei satcoarnele caprei, judełul iasi

feadr 141pf gheorghiłă

constantin 7500euro


caprei

151

fermă de semi-subzistenłă apf niłă costică, comcoarnele caprei satcoarnele caprei, judełul iasi

feadr 141 pf niłă costică 7500euro


caprei

152fermă de semi-subzistenłă apf stefan petrea, combelcesti sat liteni, judełul iasi

feadr 141pf stefanpetrea 7500

euro

com belcesti satliteni

153 modernizare baza de procesare sidepozitare cereale feadr 123-1 latini com srl 444.325

eurosat belcesti,

com. belcesti

154 extindere si modernizare fermaapicola feadr 112

calin simona -calina 14.000

eurosat fantanele,com fantanele

155

îmbunatatirea si crestereacompetitivitatii sectorului zootehnicprin instalarea alinei-adnanabîrjoveanu în satul focuri, comunafocuri, judetul iasi

feadr 112birjoveanu

alina-adnana 22.000euro


156modernizare ferma agrozootehnica,comuna focuri, satfocuri judetul iasi

feadr 112vladeanu

gabriel-doru 25.000euro


157achiziţie autogreder pentru lucrăride pregătire a terenului, comunascobinţi, judeţul iaşi

feadr 312sc roads

company s.r.l 84.472euro

sat badeni, comscobinti


of 314


proiect Locatie

158

studio tv local si retea detransmisie catv, internet sitelefonie fixa in comuna erbiceni,,judetul iasi

feadr 312sc tvdatatelnetwork srl 155.304

euro

sat erbiceni,com.erbiceni,

159

instalarea tinerei fermiere moruziionelape exploatatia apicola, sat sticlaria,comuna scobinti, judet iasi

feadr 112-1moruziionela 25.000

euro

sat sticlaria,com

scobinti

160dezvoltarea fermei vegetale proprii apfa zvîncu ana - maria, comuna focuri,judeţul iasi

feadr 112-1pfa zvîncuana - maria 12.000

euro

sat focuri,com focuri

161

creşterea competitivităţii sectoruluiapicol prin instalarea tinarului fermierbăitanu viorel-dănuţ ca şef alexploataţie agricole în comuna bălţaţi,judeţul iaşi

feadr 112-1băitanu

vioreldănuţ 22.000euro

satmadarjesti,,com baltati

162

infiintarea si dezvoltarea exploatatieiagricole ailiesei dana-elena, persoanafizica din satul fetesti, comuna scobinti,judetul iasi

feadr 112-1 ailiesei danaelena 25.000euro

sat fetesti,com

scobinti

163

dezvoltarea fermei apicole pf tincu -stavarache gheorghe, comunascobinţi,judeţul iasi

feadr 112-1

tincu -stavarachegheorghe

25.000euro

sat fetesti,com

scobinti

164 extindere si mordenizare exploatatieagricola feadr 112-1 s.c. agro

Radena s.r.l.25.000euro

Sat fantanele,Com fantanele

165

fermă de semi-subzistenłă a pf bocam.mihai, sat sticlăria, comuna scobinłi,judełul iasi

feadr 141-01pf boca m.

mihai 7500euro

sat sticlăria,comuna scobinłi

166

fermă de semi-subzistenłă a i.i.prîsneacioan-marinel, sat erbiceni, comunaerbiceni, judełul iasi

feadr 141-01i.i. prîsneacioan-marinel 7500

euro

sat erbiceni,comuna erbiceni

167fermă de semi-subzistenłă a pf ciocanviorel, sat satu nou, comuna belcesti,judełul iasi

feadr 141-01pf ciocan

viorel 7500euro

sat satu nou,comuna belcesti

168

fermă de semi-subzistenłă a pfastefaneioana, sat bălłałi, comuna bălłałi,judełul iasi

feadr 141-01pf astefanei i.

oana 7500euro

sat bălłałi,comuna bălłałi

169

fermă de semi-subzistenłă a pfgrigorescu ioan-ciprian, sat coarnelecaprei, comuna coarnele caprei,judełuliasi

feadr 141-01pf grigorescug. ioan-ciprian 7500

euro

sat coarnelecaprei, comunacoarnele caprei

170

fermă de semi-subzistenłă a pfvasilachiconstantin, sat belcesti, comunabelcesti, judełul iasi

feadr 141-01pf vasilachi g.

constantin 7500euro

sat belcesti,comuna belcesti

171fermă de semi-subzistenłă a pf liteanulaurenłiu, sat podisu, comuna bălłałi,judełul iasi

feadr 141-01pf liteanu i.laurenłiu 7500

euro

sat podisu,comuna bălłałi

172

fermă de semi-subzistenłă a pfciobanua. neculai, sat satu nou, comunasirełel, judełul iasi

feadr 141-01pf ciobanu a.

neculai 7500euro

sat satu nou,comuna sirełel

173 fermă de semi-subzistenłă a pfcosofreł feadr 141-01 pf cosofreł c.

ion7500euro

sat sticlăria,com. scobinłi


of 314


proiect Locatie

c. ion, sat sticlăria, com. scobinłi, jud.iasi

174fermă de semi-subzistenłă a pfamunteanu d. georgel, sat belcesti,comuna belcesti

feadr 141-01pfa

munteanu d.georgel

7500euro

sat belcesti,comuna belcesti

175fermă de semi-subzistenłă a i.i. lucacip. ionel, sat bălłałi, comuna bălłałi,judełul iasi

feadr 141-01i.i. lucaci p.

ionel 7500euro


176fermă de semi-subzistenłă a pf radueliza-cristina, sat mădîrjesti, comunabălłałi, judełul iasi

feadr 141-01pf radu i.

elizacristina 7500euro

sat mădîrjesti,comuna bălłałi

177fermă de semi-subzistenłă a pf drobotăioan, sat sirełel, comuna sirełel,judełul iasi

feadr 141-01pf drobotă v.

ioan 7500euro

sat sirełel,comuna sirełel

178fermă de semi-subzistenłă a pf ancułaionel, sat sirełel, comuna sirełel,judełul iasi

feadr 141-01pf ancuła i.

ionel 7500euro

sat sirełel,comuna sirełel

179

fermă de semi-subzistenłă a pfneghinăgh. angelica, sat scobinłi, comunascobinłi, judełul iasi

feadr 141-01pf neghină g.

angelica 7500euro

sat scobinłi,comuna scobinłi

180

fermă de semi-subzistenłă a i.f.beldimanconstantin-dumitru, sat totoesti, com.erbiceni, jud. iasi

feadr 141-01i.f. beldiman

constantindumitru 7500euro

sat totoesti,com. erbiceni

181fermă de semi-subzistenłă a pfaaluculesei vasile, sat bîrlesti, com.erbiceni, jud. iasi

feadr 141-01pfa aluculesei

vasile 7500euro

sat bîrlesti, com.erbiceni

182fermă de semi-subzistenłă a pf blejułăg. florin vasilică, sat bălłałi, comunabălłałi, judełul iasi

feadr 141-01blejułă g.

florin vasilică 7500euro


183

sprijin pentru ferma de semi-subzistenńă a p.f. carpromică, sat silistea nouă, orasdolhasca, jud suceava

feadr 141-01 carp romică 7500euro

oras dolhasca, satsilistea nouă

184ferma de semi-subzistenńă a p.f.tanasă dumitru, orasdolhasca, jud suceava

feadr 141-01 tanasă dumitru 7500euro

oras dolhasca, satdolhasca

185ferma de semi-subzistenńă a pf lazărelena cristina,Oras dolhasca, judeńul suceava

feadr 141-01 lazăr elena cristina 7500euro

oras dolhasca, satsilistea nouă

186ferma de semi-subzistenńă a p.f. raicuandreica rodica adina, oras dolhasca,jud. suceava

feadr 141-01raicu andreicarodica adina 7500

euro


187ferma de semi-subzistenńă a p.f.cojocaru alexandru,sat budeni, oras dolhasca, jud suceava

feadr 141-01 cojocaru alexandru 7500euro

oras dolhasca, satbudeni

188ferma de semi-subzistenńă, pf luchianovidiu-paul,oras dolhasca, judeńul suceava

feadr 141-01luchian ovidiu-

paul 7500euro


189ferma de semi-subzistenńă a p.f. raicuparaschiva, satul gulia, orasuldolhasca, jud. suceava

feadr 141-01 raicu paraschiva 7500euro

oras dolhasca, satgulia

190

ferma de semi-subzistenńă a p.f.balasa constantin,satul probota, orasul dolhasca, jud.suceava

feadr 141-01 balasa constantin 7500euro

oras dolhasca, satprobota

191 ferma de semi-subzistenńă a p.f.pasere stefan, sat feadr 141-01 pasere stefan 7500

eurooras dolhasca, sat

silistea nouă


of 314


proiect Locatie

silistea nouă, oras dolhasca, jud.suceava

192

ferma de semi-subzistenńă a p.f.azoińei gheorghe, satvalea poienei, oras dolhasca, judsuceava

feadr 141-01 azoińei gheorghe 7500euro

oras dolhasca, satvalea poienei

193

modernizare ferma porcine,modernizaremoara de furaje si achizitii de utilajetehnologice si agricole

feadr 121-1 s.c. latini com s.r.l. 3.359.937euro sat belcesti, comuna belcesti

194achizitii de utilaje agricole pentru sctopmar agro serv srl din com baltati,sat madarjesti judetul iasi

feadr 312sc topmar agro serv

srl816.286

lei sat madarjesti, com baltati

195dezvoltarea serviciilor pentrupopulatia din zona arondatacomunei coarnele caprei, jud iasi

feadr 312pfa tatarusanu

gavril vasile 212.342lei

sat. coarnele caprei

196dezvoltarea serviciilor pentrupopulatia din zona arondatacomunei baltati, jud iasi

feadr 312pfa nichifor mircea

adrian 215.225lei

sat valea oilor, com baltati

197 achizitii utilaje agricole, sat focuri, comfocuri, judetul iasi feadr 312 sc cerealest srl 795.405

leisat focuri, com focuri

198 achizitii utilaje agricole, sat focuri, comfocuri, judetul iasi feadr 312 sc cereal nord est

srl847.067

leisat focuri, com focuri

199

achizitia de utilaje in vedereaprestarii de servicii conexeagriculturii pentrumicrointreprinderea sc agrotehboeck srl, comuna scobinti,judetul iasi

feadr 312sc agroteh boeck

srl 858.736lei

sat badeni, com scobinti

200

sistem centralizat de canalizare a loc.baltati, alimentare cu apa a loc. baltati,modernizare drumuri in loc. baltati,desfiintare constructie existenta siinfiintare centru de zi pentru batrani insatul baltati, asigurarea dotarilornecesare evenimentului de promovarea traditiilor locale ziua comunei baltati;prima dotare a serviciului degospodarire comunala cu utilaje pentruintretinerea drumurilor din com. baltati,jud. iasi

feadr 322 com baltati 10.247.873 lei com baltati

201

proiect integrat: infiintare sistem dealimentare cu apa potabila in com.erbiceni, jud. iasi, etapa i - loc. erbicenisi barlesti; infiintare sistem decanalizare ape uzate menajere in com.erbiceni, jud. iasi: etapa i - loc. erbicenisi barlesti; modernizare prin asfaltaredrumuri satesti com. erbiceni - km0+000 - 3+200, com. erbiceni, jud. iasi;construire centru social, com. erbiceni,jud. iasi; achizitionare costumepopulare prntru ansamblul bahluietul,com. erbiceni, jud. iasi

feadr 322 erbiceni 10.532.926 lei com erbiceni

202

achizitii de utilaje si echipamentepentruprestari servicii si activitatimestesugaresti in

feadr 312ii hlihor mihai-

ovidiu 848.980lei

sat baltati, com baltati


of 314


proiect Locatie

com baltati, jud iasi

203achizitii de utilaje si echipamentepentru prestari servicii intelecomunicatii in mediul rural

feadrsc adserv telecom

srl 361.032lei

sat erbiceni, com erbiceni

204

achizitie de utilaje pentru prestariservicii conexe agriculturii si inchirierii,pentrumicrointreprinderea sc fidagro servicesrl, din localitatea belcesti,comunabelcesti, judetul iasi

feadr 312sc fidagro service

srl 452.237lei

sat belcesti, com belcesti

205

achizitie de utilaje pentru prestariservicii conexe agriculturii si inchirierii,pentru microintreprinderea scsamiagro srl, din localitateabelcesti,comuna belcesti, judetul iasi

feadr 312 sc samiagro srl 521.327lei

sat belcesti, com belcesti

206

instalarea tanarului fermier prindezvoltarea fermei horticole,intreprindere individualahlihor lidia-elena,sat baltati, com baltati

feadr 112 ii hlihor lidia elena 25.000euro

sat baltati, combaltati

207 modernizare ferma apicola, satbadeni,com scobinti, judetul iasi feadr 112 pfa sofronea maura 20.000

eurosat badeni, com

scobinti

208

instalarea tanarului fermier prindezvoltarea fermei horticole proprii a pfhlihor ioan lucian, sat baltati, comunabaltati, judetul iasi

feadr 112pf hlihor ioan

lucian 25.000euro

sat baltati, combaltati

209modernizarea exploatatiei agricole scphytoexpert srl, comuna siretel, judetul iasi

feadr 112sc phyto expert

srl 25.000euro

comuna siretel

210 constituire gal microregiuneabelcesti-focuri-iasi feadr 431.1 sc.debemus srl 47.200

euro

211 grupul de actiune locala falticeni feadr 431.1 sc coraconsulting srl

48.500euro

212 modernizare exploatatie apicola,comuna focuri, judetul iasi feadr 141 pfa rusu c.m.

petru7500euro

sat focuri,com focuri

213 dezvoltare si dotare ferma apicola insat totoiesti, com. erbiceni, jud. iasi feadr 141 p.f.a. ichim

neculai7500euro

sat totoiesti,com. erbiceni

214 modernizare exploatatie apicola,comuna scobinti, judetul iasi feadr 141 pfa sofronea t.

toader7500euro

sat badeni,comunascobinti

215dezvoltarea exploatatiei apicole,calin tatiana,satfantanele, comuna fântânele, jud. iasi

feadr 141 calin tatiana pfa 7500euro

satfantanele, comuna fântânele,

jud. iasi

216 modernizare ferma apicola, comunascobinti, judetul iasi feadr 141 pf nastasa gh.

constantin7500euro

sat scobinti,comunascobinti

217 modernizare ferma zootehnica, satcotargaci, comuna baltati, judetul iasi feadr 141 pfa sidor c.

ioan7500euro

Sat cotargaci,Comuna baltati

218modernizarea fermei detinuta deastefanei dumitru sat baltati,comuna baltati, judetul iasi

feadr 141 astefanei dumitru 7500euro

sat baltati, com baltati, jud.iasi

219modernizare ferma apicola i. f.matasaru a. alexandru, comunabelcesti, judetul iasi

feadr 141 i.f. matasaru a.alexandru

7500euro

sat belcesti,comunabelcesti

220 modernizare ferma zootehnica, satsiretel ,comuna siretel ,judetul iasi feadr 141 pf tapoi i.

viorel7500euro

sat siretelcom siretel

221

extinderea fermei detinuta deapricopoaie mihai gabriel af in satvalea oilor, com oilor, comuna baltati,judetul iasi

feadr 141apricopoaiemihai gabriel

asociatie familiala7500euro sat vale oilor, com baltati


of 314


proiect Locatie

222 microferma vegetala si animala –zaharia constantin feadr 141 zaharia

constantin7500euro

sat tansa,Comuna belcesti

223 modernizare exploatatie horticola, satbaltati, comuna baltati, judetul iasi feadr 141 pfa varga m.

iosif7500euro

sat baltati,Comuna baltati

224

cresterea volumului productieidestinate comercializarii sidiversificarea productiei in functie decerintele pietii

feadr 141 sandulachegheorghe

7500euro

sat belcesti,Comuna belcesti

225 modernizare exploatatie mixta, satscobinti, comuna scobinti, judetul iasi feadr 141

pf todica m.viorica 7500

eurosat scobinti,

Comuna scobinti

226 modernizare ferma zootehnica,satbelcesti , comuna belcesti, judetul iasi feadr 141 pfa enache i.

ghiorghi7500euro

Sat belcesti , comunabelcesti, judetul iasi

227 modernizare exploatatie mixta, satscobinti, comuna scobinti, judetul iasi feadr 141 pf todica n.

mihai7500euro

sat scobinti, comunascobinti

228 modernizare exploatatie mixta, satscobinti, comuna scobinti, judetul iasi feadr 141 pf todica n.

neculai7500euro

sat scobinti, comunascobinti

229 modernizare ferma zootehnica, satulvalea oilor, comuna baltati, judetul iasi feadr 141 pf iosif c. vasile 7500

eurosat valea oilor, com

baltati

230 extinderea si modernizarea fermaapicola, sat focuri com focuri, jud. iasi feadr 112 pfa rusu c. m.

Petru 51.420 lei com. focuri, sat focuri,

231 extindere si modernizare exploatatieapicola feadr 112 pfa calin sandu 51.660 lei com fantanele

232infiintrea exploatatiei agricole nichiformircea adrian, sat valea oilor, com.baltati, jud. iasi

feadr 112 nichifor mirceaadrian pf

107.057lei

com. baltati, sat valeaoilor,

233infiintrea exploatatiei agricole nichiforelena andreea, sat valea oilor, com.baltati, jud. iasi

feadr 112 nichifor elenaandreea pf

107.057lei

com. baltati, sat valeaoilor

234 sprijin pentru ferma desemisubzistenta feadr 141 florescu petru 7500

eurooras dolhasca

sat probota

235 sprijin pentru ferma desemisubzistenta feadr 141 pitaru costel 7500

eurocom dolhasca

sat budeni

236 sprijin pentru ferma desemisubzistenta feadr 141 paval florea 7500

eurooras dolhasca

sat budeni

237 sprijin pentru ferma desemisubzistenta feadr 141 pandelea petru 7500

eurooras dolhasca

sat valea poieni

238 sprijin pentru ferma desemisubzistenta feadr 141 ferariu neculai 7500

euro

oras dolhascasat valea poienei

239 sprijin pentru ferma desemisubzistenta feadr 141 ungureanu maria 7500

euro

oras dolhascasat budeni

240 sprijin pentru ferma desemisubzistenta feadr 141 pandelea gheorghe 7500

eurooras dolhasca

sat valea poienei

241 achizitie de utilaje agricole pentruculturi de camp feadr 121 s.c. agroimpact

s.r.l.741.716

lei com. erbiceni, jud. iasi

242

sistem centralizat de canalizare sistatie de epurare in loc. fantanele;modernizare dc140 km 23+006 -30+336 fantanele-chiscareni-sipote(dj282c) si modernizare drumsatesc dc140 - cimitir, in com.fantanele; 3. alimentare cu apa incom. fantanele; 4. centru deasistenta copii, dupa programulscolar in loc. fantanele; 5.conservarea si valorificarea

feadr 322a.d.i. fantanele -

sipote 23.658.000 lei

com.fantanele,sipote, jud.

iasi


of 314


proiect Locatie

mostenirii culturale specifice zonei sipromovarea tarafului si formatiei dedansuri populare traditionale in com.fantanele

243

modernizare drumuri satesti in lungimede 6930 m; infiintare retea decanalizare in sat arama, construirecentru de ingrijirecopii si dotare camin cultural, com.coarnele caprei, jud. iasi

feadr 322 cl coarnele caprei 9.196.251lei

com.coarnele

caprei, jud.iasi

244 extindere microgferma zootehnica,focuri, jud iasi feadr 121 focuri 3.597.791

lei focuri

245modernizare drum comunal dc 116podisu-valea oilor - blatati, com.baltati,jud.iasi

sapard 2.1.consiliul local al

com. baltati981,210.8

9 euro baltati

246modernizare drum comunal dc 140 km15+336-23+006 focuri-fantanelecomuna focuri judet iasi

sapard 2.1.consiliul local alcomunei focuri

judetul iasi928272.4

0 euro focuri

247 modernizare drumuri comunale incom.belcesti,jud.iasi sapard 2.1. consiliul local al

com. belcesti966663.0

7 euro belcesti

248modernizare drum comunalsprinceana-erbiceni-barlesti-totoesti,jud.iasi

sapsrd 2.1. consiliul local alcom. erbiceni

998124.66 euro erbiceni

249reabilitare si modernizare dc 148siretel-satu nou-numosu-berezlogi,jud.iasi

sapard 2.1. consiliul local alcom. siretel

992614.54 euro siretel

250modernizare ferma vegetala,localitatea valea oilor, coomuna baltati,judetul iasi

sapard 3.1. sc nichifor companysrl

48152.87euro baltati

251achizitia de utilaje agricole pentruferma vegetala a sc piave investimentiro srl, localitatea baltati, judetul iasi

sapard 3.1. sc piaveinvestimenti ro srl

100927.82 euro baltati

252 reparatii si modernizare sera, satbaltati, comuna baltati, judetul iasi sapard 3.1. sc gradina ursului

srl136214.6

7 euro baltati

253 microferma zootehnica, localitateafocuri, judetul iasi sapard 3.1. sc ferma robert srl 507421.8

5 euro focuri

254 microferma zootehnica localitateacoarnele caprei, jud.iasi sapard 3.1. sc pig farm srl 536029.9

8 euro coarnele caprei

255 infiintare plantatie pomicola in comunabaltati, judetul iasi sapard 3.1 sc olma srl 63581.80

euro baltati

256

reamenajare (modernizare) atelierpentru produse artizanale din lemn sicomponente mobilier rustic, comunabaltati, judetul iasi

sapard 3.4. sc euro ite srl 94805.39 baltati

257

achizitionarea unei combine derecoltat cereale paioase si a unuiechipament de recoltat porumb sifloarea soarelui in comuna erbiceni,judetul iasi

sapard 3.1. sc aurora star srl 272528.73 euro erbiceni

258 modernizare ferma vegetala dinlocalitatea scobinti, judetul iasi sapard 3.1. sc verenafarm srl 840617.6

6 eurp scobinti

259

achizitia de utilaje tehnologice,mijloace de transport si materialbiologic pentru exploatatia piscicola asc uniconstruct prod srl, localitateafocuri, com. focuri, judetul iasi

sapard 3.4. sc uniconstruct prodsrl

215066.71 euro focuri

260modernizare drumuri probota-poienariprobota-heci dolhasca -sandenicomuna dolhasca

sapard 2.1.consiliul local al

comunei dolhascajudetul suceava

949683.96 euro dolhasca


of 314


proiect Locatie

261 infiintare euroferma pentru vaci culapte in oras dolhasca, jud.suceava sapard 3.1. sc interagro srl 185951.8

2 euro Dolhasca

262 Reabilitare școală FondIREX PRIR Consiliul Local al

com. Focuri Focuri

263 Reabilitare școală MEC PRIS Consiliul Local alcom. Focuri Focuri

264 Reabilitare corp școală SAM Phare TVET Consiliul Local alcom. Focuri Focuri

Interesul manifestat și numărul mare de proiecte implementate relevă calitatea personalului

calificat în derularea programelor cu finanțare europeană.


of 314

-

Sursele de finanțare ale obiectivelor de investiții

a. Autorități publice locale

Dezvoltarea economică locală din teritoriul microregiunii se bazează pe resursele

comunităților locale și pe deschiderea antreprenorială a acestora. Resursele financiare ale

comunelor sunt în marea lor majoritate venituri curente din taxele directe parte a veniturilor

curente provine din taxa pe proprietate. Aceasta este de trei tipuri: taxa pe locuință, pe teren si pe

autovehicule. Teritoriul Microregiunii Belcești – Focuri nu face excepție de la situația națională în

ceea ce privește modalitatea de finanțare a autorităților publice locale. Bugetele locale se ba zează

prioritar pe cotele defalcate din impozitul pe venit și TVA transferate prin intermediul Consiliului

Județean Iași.

Autoritățile locale au mai beneficiat și fonduri cu destinație specială provenind de la

Ministerul Finanțelor sau Guvern. În ultimii ani, o mare parte a autorităților locale au accesat

proiecte finanțate cu ajutorul fondurilor structurale finanțate cu ajutorul fondurilor de pre-aderare

ale Uniunii Europene. Veniturile apropriate (sursele atrase) s-au constituit din atragerea de proiecte

finanțate din fondurile europene sau din finanțări private care au dezvoltat inițiative antreprenoriale

la nivel local.

b. Creditul rural

Din 1990 și până în prezent, sistemul financiar rural a cunoscut o dezvoltare continuă, însă

într-un ritm mult mai scăzut decât cel urban. Deși sistemul financiar rural nu prezintă probleme de

lichiditate, gradul de pătrundere în spațiul rural este scăzut, fiind îndreptat preponderent către

societățile comerciale cu indicatori financiari foarte buni.

Pătrunderea în spațiul rural prin segmentul exploatațiilor agricole medii si prin IMM-uri

rămâne în mare măsură dificilă, din cauza riscurilor si taxelor de tranzacţionare percepute de băncile

comerciale, a unei slabe baze de garantare bancară si a unor instituţii de microfinanţare aflate în

stadiu incipient.

Accesul limitat la credite de către segmentele cele mai dense al agricultorilor şi a populaţiei

din mediul rural reduce capacitatea de a investi şi îngreunează foarte mult absorbţia fondurilor UE,

care impun o cerinţă de prefinanţare din partea beneficiarilor.


of 314

În teritoriul Microregiunii Belcești – Focuri, este încă greu de obţinut un împrumut de către o

firmă mica, un start-up sau de către un agricultor. Această situație se reflectă în numărul mic de

societăți înființate și care funcționează în teritoriu.

În momentul de față, în teritoriu își desfășoara activitatea numai 3 instituții financiare,

respectiv Cooperativa de credit “Sprijinul” Belcești, Cooperativa de credit “Speranța” Focuri si

Cooperativa de credit “Biruinta” Dolhasca. Pentru realizarea operațiunilor bancare specific

activităților economice, agenții economici sunt obligați să se deplaseze în orașele limitrofe

microregiunii, respectiv Hârlău, Târgu Frumos, Podu Iloaiei, Falticeni.

Comunele componente ale Grupului de Actiune Locala Microregiunea Belcești – Focuri

dispun de o serie de retele si echipamente tehnico-edilitare caracterizate printr-un grad redus de

acoperire. De asemenea, se inregistreaza zone insuficient sau deloc echipate cu unele retele

tehnico-edilitare.

Canalizare

Evacuarea apelor uzate în gospodării se realizează în sistem necentralizat: fose septice

construite impropiu , bazine vidanjabil etc. Asadar, sistemul de canalizare este deficitar in cadrul

teritoriului GAL-ului. Sistemul de canalizare pluvială se realizează prin santurile laterale ale

drumurilor ce străbat localitatile, iar faptul că ulitele din comună nu dispun de canalizare, reprezintă

o sursă de poluare si degradare în zonele respective.

Gospodărirea deseurilor

Majoritatea localitatilor componente din aria teritoriala a GAL – Microregiunea Belcești –

Focuri nu beneficiază de existenta unui spatiu corespunzator amenajat pentru depozitarea

deseurilor.

Alte elemenete complementare privind grupul de actiune locala- Microregiunea Belcești –

Focuri

Teritoriu

In unele zone, s-au realizat plantatii de specii diferite fata de ceea ce alcatuiau covorul

vegetal natural ceea ce a dus la artificializarea peisajului geografic. In acest sens, este necesara, in

teritoriul potential GAL – Microregiunea Belcești – Focuri, implementarea unor masuri de

conservare a mediului.

Infrastructura rutiera este slab dezvoltata, situatie cu un impact negativ asupra altor

elemente din teritoriu (servicii pentru populatie, dezvoltare turistica etc)


of 314

Infrastructura de cazare este dezvoltata insuficient, in cadrul teritoriului GAL –

Microregiunea Belcești – Focuri, desi, asa cum s-a prezentat anterior, potentialul turistic este unul

ridicat;

Populatie

Exista initiativa la nivel local, in special in randul femeilor;

Forta de munca din zona este relativ ieftina fata de teritoriile invecinate;

Exista, in cadrul teritoriului GAL – Microregiunea Belcești – Focuri, mici meseriasi autorizati

in lucrari de zidarie, comert, croitorie etc. Cu scopul dezvoltarii lor, se impun masuri de sprijinire a

activitatilor non agricole.

Activitati economice

Se constata, in ultima perioada,in zona, o crestere a numarului de unitati comerciale mici;

Organizare sociala si institutionala

Caracteristic APL din zona rurala GAL – Microregiunea Belcești – Focuri este si

descentralizarea administrativa redusa;

Existenta in fiecare comuna a unui dispensar in care isi desfasoare activitatea un medic de

familie sau chiar un medic specialist, insa, desi exista, dispensarele comunale sunt slab dezvoltate si

necesita interventii;

Infrastructura scolara este de slaba calitate; Institutii de invatamant primar si gimnazial care

nu raspund standardelor UE;

Nivel redus de implicare a institutiilor locale in activitatile sociale ale zonei din lipsa

fondurilor;

Institutii financiar bancare aproape inexistente in zona;

Camine culturale dotate insuficient sau necorespunzator;

Existenta redusa a caminelor de batrani si a centrelor de copii in zona;

Parcurile, spatiile de joaca pentru copii, pistele de biciclete etc. sunt aproape inexistente in

zona;

In concluzie, situatia actuala a serviciilor si infrastructurii din zona GAL – Microregiunea

Belcești – Focuri afecteaza puternic calitatea vietii din spatiul rural si constituie o piedica pentru

dezvoltarea activitatilor economice. Prin urmare, prioritizarea nevoilor si identificarea unor masuri

de inverventie sunt necesare in zona.


of 314

In urma analizei realizate asupra teritoriului GAL – Microregiunea Belcești – Focuri in ceea ce

priveste componenta teritoriului, numarul de locuitori ai teritoriului, densitatea populatiei si zonele

Natura 2000 prezentam mai jos o sinteza a rezultatelor obtinute:

Figura nr 18 – Caracteristicile principale ale teritoriului

In ceea ce priveste componenta parteneriatului GAL – Microregiunea Belcești – Focuri

prezinta urmatoarele caracteristici:

TERITORIUGAL MB-F

Populatia53.611 locuitori

Densitatea111,63 loc/Kmp

Existenta zone saraceZone Natura 2000

Acopera mai multeJud: Iasi, Suceva

Part privatisi SC:

73,81%

Org MediuAPM

Suceva

Sectoreconomic

22

Sectorforestier

1. OSDolhasca

GrupProducatori

1 ApisArsinel

Organizatiiagricole:

4

Femei:30,95%

Tineri:40,48%

Minoritatientice:

1 ComunitateaRusilor

Lipoveni

PARTENERI


of 314

PARTEA a II-a: Analiza SWOT

TERITORIUL(caracteristici geografice – izolare – deservire – infrastructuri)(centre de interes –patrimoniu –cultură – mediu înconjurător)

OPO

RTU

NIT

ĂȚI

1. Valorificarea sprijinului financiar europeanpentru renovarea și dezvoltarea infrastructuriiși a patrimoniului local2. Dezvoltarea infrastructurii generale vacrește gradul de interes al potențialilorinvestitori3. Dezvoltarea infrastructurii rutiere în teritoriuva facilita accesul rutier către centrele urbanedin vecinătate4. Energia verde este una dintre prioritățileUniunii Europene5. Potențial de a se îmbunătăți managementulapei și solului prin susținerea practiciloragricole care protejează mediul6. Potențial crescut de utilizare a resurselorforestiere în vederea conservării solului prinîmpădurirea terenurilor agricole și non-agricole7. Potențial de a lupta împotriva schimbărilorclimatice prin dezvoltarea și utilizarea crescutăa surselor de energie regenerabilă,8. Tendința de dezvoltare teritorială a orașelordin vecinătate va duce la scurtarea distanțeifață de acestea9. Distanța mică față de orașele din județ: Iași,Hârlău,Târgu Frumos, Podu Iloaiei10. Accesul facil la piețele orașelor

1. Pierderea/înlocuirea stilului de viațătradițional2. Dispariția patrimoniului și a tradițiilorrurale3. Facilitarea accesului către orașeleînvecinate datorită dezvoltării infrastructuriiva conduce la creșterea migrației forței demuncă către aceste orașe4. Impactul tăierilor ilegale asupra solului

RISCURI


of 314

PUN

CTE

TARI

1. Infrastructura de acces relativ bună2. Existența surselor de apă curate3. Existența unor obiceiuri, tradiții șimeșteșuguri populare4. Identitate rurală/stil de viață tradițional5. Calitate bună a apei potabile datorităinputului chimic redus din agricultură6. Teritoriul îndeplinește cerințele privindemisiile de GES stabilite pentru anul 2010

1. Lipsa de continuare, sprijinire șipromovare a meșterilor și artiștilor populari2. Inexistența unor obiectiveculturale/istorice cu un potențial turisticridicat3. Grad ridicat de degradare a instituțiilor deînvățământ și a căminelor culturale dinteritoriu4. Cadru natural ce nu cuprinde obiective demediu cu Potențial turistic ridicat5. Existența unui singur liceu în teritoriu6. InExistența unor festivaluri/ evenimentArtiștice în afara zilelor comunelor7. Lipsa unei monografii actualizată șidetaliate cu obiectele de patrimoniu dinteritoriu8. Calitatea proastă a drumurilor intra- șiinter-comunale9. Doar jumătate din comunele teritoriuluiau site-uri on-line de prezentare10. Infrastructura IT slab dezvoltată11. Infrastructura rurală de bază slabdezvoltată (drumuri, apă/tratarea apeireziduale, energie și gaze)12. Servicii de colectare gunoi menajer șigestionare deșeuri selective inexistente sauslab dezvoltate în comunele din teritoriu13. Lipsa unor parcuri și a unor spații șiactivități de recreere14. Grad scăzut de utilizare a surselor deenergie regenerabilă15. Grad scăzut de conștientizare alpopulației privind importanța practicilor careprotejează mediul16. Fenomenul de eroziune a solului esteraspândit la scară largă17. Grad scăzut de conștientizare afermierilor asupra practicilor agricole carereduc poluarea din surse agricole sifavorizeaza conservarea solului18. Infrastructura deficitară de gestionare adeșeurilor19. Suprafețe relativ largi de teren afectatede eroziunea solului și alunecările de teren

PUN

CTE SLABE


of 314

POPULAȚIA

(demografie – populaţia activă – îmbătrânire – nivel de instruire – cunoştinţe şi competenţe

specifice teritoriului)O

PORT

UN

ITĂȚ

I

1. Diversificarea activităților economice dinteritoriu va determina diversificarea șicreșterea numărului de locuri de muncă2. Existența unei Universități agronomiceîn apropierea teritoriului (Universitatea deȘtiinte Agricole și Medicină Veterinară,Iași)3. Formarea profesională poate ajuta laîmbunătățirea competențelor fermierilor4. Existența fenomenului de reîntoarcere înzona rurală a persoanelor plecate înstrăinătate sau la oraș5. Beneficii în urma accesului la programede pregătire profesională și de calificare6. Generația tânără existentă în momentulde față poate suplini deficitul de populațieactivă în viitor, dacă vor putea fi stimulațisă rămână în teritoriu

1. Migrarea către urban și străinătate2. Dezvoltarea celorlalte sectoare economicedin cetrele urbane determină scăderea forțeide muncă din domeniul agricol3. Costul redus al forței de muncă, cedetermină migrarea4. Tendința de scădere a ratei natalității5. Migrarea în afara teritoriului a populațieitinere și calificate din mediul rural.6. Interes scăzut din partea elevilor și apărinților pentru educație/școală7. Depopularea zonelor rurale

RISCURI

PUN

CTE

TARI

1. Deprinderi în domeniul confecționăriiproduselor meșteșugărești tradiționale2. Disponibilitatea forței de muncă rurale3. Pondere ridicată a populației active încâmpul muncii; persoanele cu vârsta între24 - 60 de ani reprezintă 42% din totalulpopulației4. Generația tânără (copiii cu vârsta intre 0- 15) ani este bine reprezentată în totalulpopulației: 24% din total locuitori

1. Dependența veniturilor populației deactivitățile agricole; doar 3% din totalpopulație sunt salariați2. Forța de muncă excedentară, concentrată înproporție covârșitoare în ferme agricole demici dimensiuni ( 1 - 6 UDE)3. Nivel scăzut al veniturilor datorat niveluluiscăzut de producțivitate și al lipsei pieței dedesfacere4. Lipsa de cunoștințe tehnice și know-howpentru practicarea unei agriculturi competitive5. Lipsa locurilor de muncă6. Nivel scăzut al forței de muncă angajată înactivități non-agricole7. Îmbătrânirea populației din teritoriu8. Nivel scăzut de educație și de competențăprofesională9. Nivel scăzut de educație în rândul populației10. Rata ridicată a șomajului în rândul tinerilor

PUN

CTE SLABE


of 314

ACTIVITĂȚI ECONOMICE(primar – secundar terţiar – servicii – turism)

OPO

RTU

NIT

ĂȚI

1. Creșterea cererii de produse ecologice2. Posibilități de export a produselor obținutedin agricultură3. Creșterea ofertelor de micro-credite4. Potențial de a îmbunătăți conservareabiodiversității în cadrul fermelor prinintermediul instruirii și a serviciilor deconsiliere5. Creșterea numărului de produse și ofertebancare adresate microîntreprinderilor șiîntreprinzătorilor rurali6. Creșterea și modernizarea micilor șimarilor procesatori de produse agricole7. Dezvoltarea lanțurilor de supermarketuri șihipermarketuri8. Reglementările recente ale BănciiNaționale a României referitoare la instituțiilefinanciare nonbancare ce oferă soluții demicrofinanțare adresate afacerilor din zonarurală9. Creșterea cererii de produse alimentare"Fabricate în România"10. Beneficii obținute în urma participării laprograme de dezvoltare a spirituluiantreprenorial11. Existența finanțărilor europene pentrucrearea și dezvoltarea de microîntreprinderi

1. Desele schimbări climatice2. Creșterea costurilor lucrărilor agricole3. Impactul diferitelor boli asupra culturilorsau faunei (de ex. gripa aviară, porcină etc.)4. Nivel de calificare necorespunzător șilipsa unei acreditări sistematice aconsultanților.5. Concurența, uneori neloială, aproduselor din import6. Risc de a pierde suprafețe importante depășune, datorită standardelor sanitar -veterinare recent impuse fermierilor,standarde ce pot afecta sistemeletradiționale de pășunat aflate înimposibilitatea de a se adapta rapid7. Timp îndelungat necesar pentrudezvoltarea infrastructurii rurale8. Creșterea numărului de concurenți dinzonele urbane învecinate9. Inexistența unui cadru legislativ unitar șiconsecvent

RISCURI


of 314

PUN

CTE

TARI

1. Consumul scăzut de input-uri chimice înagricultură ceea ce favorizează agriculturaecologică și conservarea biodiversității2. Existența ofertelor de arendă pentru oparte din terenurilor agricole.3. Existența unei oferte bine conturate deservicii de consultanță pentru accesareafondurilor europene4. Nivel ridicat al biodiversității asociateterenurilor agricole, inclusiv suprafețelor largide pajiști semi-naturale, ce pot fi clasificateca teren agricol cu valoare naturală înaltă5. Buna calitate a solurilor6. Potențialul de obținere a unei game largide produse tradiționale7. Potențial agricol semnificativ8. Retrocedarea aproape în totalitate aterenurilor agricole către proprietarii dedrept9. Terenuri ce permit diversificarea culturilor10. Costul redus al forței de muncă11. Distanța relativ mică față de orașele dinjudeț12. Existența unei piețe de potențialiconsumatori în teritoriu de peste 30.000 depersoane13. Existența unor resurse naturale șiproduse agricole ce pot fi valorizate14. Posibilitatea acordării unor facilitățipentru investitori

1. Slaba diversificare aculturilor/Dependența de cereale2. Grad scăzut de accesare a fonduriloreuropene adresate agricultorilor3. Lipsa pieței de desfacere a produselorobținute din agricultură, atât la nivel decomerț engross cât și de comerț cuamănuntul4. Nivel scăzut de conformitate a fermelorcu normele UE5. Lipsa serviciilor de consiliere șiconsultanță agricolă și în domeniulfondurilor europene6. Parte relativ însemnată din exploatațiileagricole mici se află în proprietateapersoanelor în vârsta ce nu reușesc să mailucreze pamântul7. Dotare tehnica scăzuta și de slabăcalitate privind infrastructura de mașini șiutilaje agricole8. Accesare redusă a surselor de creditareși/sau finanțare a activităților agricolenivel scăzut de producțivitate agricola9. Lipsa facilităț ilor în privința depozitării,ambalării și/sau procesării produselorobținute din agricultură10. Numărul de animale crescute de miciifermieri a scăzut semnificativ11. Practicile agricole tradiționale necesităun volum mare de muncă fizică și nugarantează viabilitatea economică a fermei12. Lipsa de asociașii agricole si agrupurilor de producători care săreprezinte interesele micilor agricultori13. Grad foarte slab de dezvoltare alactivitățile non-agrare; Dependența față deagricultură de subzistență14. Accesul redus pe piața al produselormeșteșugărești15. Sprijin și facilități fiscale reduse pentruîntreprinzatori și firme16. Baza restrânsă a activităților economicealternative17. Cultura antreprenorială slab dezvoltată18. Grad foarte redus de atragere ainvestițiilor private în teritoriu19. Inexistența unui centru de consiliere șiinformare pentru întreprinzători20. Putere de cumpărare relativ redusă alocuitorilor din mediul rural21. Tendința de îmbatrânire a populației

PUN

CTE SLABE


of 314

ORGANIZAREA SOCIALĂ ȘI INSTITUȚIONALĂ(activităţi asociațive – ONG – organizare instituţională)

OPO

RTU

NIT

ĂȚ I

1. Valorificarea sprijinului financiareuropean pentru îmbunătățirea calitățiivieții în mediul rural2. Valorificarea sprijinului financiaracordat prin PNDR pentru îmbunătățireaguvernanței locale3. Posibilitatea formării unorparteneriate locale puternice pentrudezvolatarea comunităților rurale

1. Fragilitatea parteneriatelor1.

RISCURI

PUN

CTE

TARI

1. Existența asociațiilor, ONG-urilor caresă conducă proiectele sociale și dedezvoltare locale2. Existența unor parteneriatenereprezentative

1. Lipsa resurselor financiare necesareinvestițiilor și cofinanțări i proiectelor publice2. Lipsa colaborării între actorii publici și ceiprivați3. Absorbție scăzută a fondurilor europeneadresate mediului rural4. Inexistența unor măsuri de reconversieprofiesională pentru tinerii cu vârste între 18- 40 de ani5. Lipsa unor măsuri de protejare abatrânilor și a persoanelor cu dizabilităț i6. Probleme de administrare și conduceredin partea APL-urilor

PUN

CTE SLABE


of 314

În urma consultărilor realizate între toți actorii GAL (publici, privați, ONG-uri etc), a analizei

diagnostic a teritoriului și a celei SWOT, au fost stabilite principalele priorități în legătură cu

proiectele de dezvoltare rurală a teritoriului GAL.

Astfel au fost identificate la nivelul teritoriului GAL un număr de 5 priorități majore:

Creșterea competitivității sectorului primar agricol

Păstrarea și dezvoltarea patrimoniului din teritoriu

Dezvoltarea economiei non-agricole

Creșterea calității vieții în zona rurală

Protejarea și îmbunătățirea mediului

Obiectivele operaționale și măsurile de finanțare aferente fiecărei priorități se regăsesc în

mai jos.

Creșterea competitivității sectorului primar agricol

Prioritatea se adresează unui grup țintă predominant în spațiul rural al teritoriului GAL, grup

ce folosește ca economie locală agricultura. Aceasta este slab dezvoltată, caracterizată prin

exploatații agricole mici sau adesea chiar agricultură de subzistență și semi-subzistență.

În teritoriu Microregiunii Belcești – Focuri, peste 95% din activitățile agricole se desfășoară

în ferme de subzistență și semi-subzistență, efect a retrocedării terenurilor. Majoritatea fermelor

individuale se caracterizează printr-o putere economică redusă și orientare preponderentă spre

consum propriu din producția obținută. Dotarea acestor ferme precum și posibilitățile de finanțare

sunt foarte reduse, iar infrastructura de mașini și utilaje agricole este deficitară. Mai mult,

diversificarea producției, deschiderea către piață și valorificarea produselor sunt oportunități foarte

puțin exploatate, motiv pentru care și viabilitatea economică a micilor ferme este redusă.

Toate aceste aspecte determina gradul scăzut de competitivitate al sectorului agricol din

Microregiunea Belcești – Focuri.

Prioritatea numărul 1 își propune realizarea următoarelor obiective:

Diversificarea și dezvoltarea fermelor de subzistență


of 314

Stimularea și dezvoltarea parteneriatelor între producătorii agricoli

Sprijin pentru valorificarea produselor obținute în teritoriu

Dezvoltarea infrastructurii privind procesarea/depozitarea/ambalarea produselor din

domeniul agricol

Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de mașini și utilaje agricole

Păstrarea și dezvoltarea patrimoniului din teritoriu

Această prioritate se focusează pe întreaga populație, având un impact social major în cadrul

comunității rurale din teritoriul Microregiunii Belcești – Focuri. Identificarea și perpetuarea

patrimoniului acestui teritoriu va păstra și consolida identitatea specifică acestui teritoriu, va

accentua sentimentul oamenilor de apartenență la aceasta comunitate și va crește gradul de

apreciere a patrimoniului endogen.


Creșterea gradului de cunoaștere și apreciere a patrimoniului teritoriului

Reînvierea tradițiilor și meșteșugurilor populare și însușirea lor de către noua generație

Conservarea patrimoniului cultural

Îmbunătățirea infrastructurii de învățământ

Creşterea atractivitatii turistice a zonei

Dezvoltarea economiei non-agricole

Prioritatea se adresează unui potențial grup țintă important pe teritoriul Microregiunii

Belcești – Focuri, și anume celor care dețin afaceri de mici dimensiuni sau care doresc să dezvolte

una. Prioritatea se adresează de asemenea celor care doresc să dezvolte ferme turistice ce pot oferi

servicii de cazare turistilor.

În prezent, în teritoriul Microregiunii Belcești – Focuri, funcțiile economice ale acestor zone,

depind aproape în întregime, de existența activităților agricole. Mediul de afaceri din comunitate se

caracterizează printr-un număr redus de agenți economici care activează în alte sectoare decât cel

agricol dar și printr-o diversificare scăzută a activităților economice realizate. Micro-întreprinderile

existente în spațiul rural acoperă o gamă limitată de activități productive și servicii și nu valorifică

suficient resursele locale. Majoritatea agenților economici s-au orientat către comerț (aprox. 80%

din totalul micro-întreprinderilor), datorită recuperării rapide a investiții lor și a unei experiențe

minime necesare pentru organizarea unor astfel de activități.


of 314

Intrucât micro-întreprinderile se află la baza dezvoltării economice, iar în teritoriu activitățile

non-agricole și serviciile sunt slab dezvoltate sau lipsesc, aceasta reprezintă o prioritate

indispensabilă dezvoltării teritoriului GAL.

Dezvoltarea și diversificarea activităților economice non-agricole va conduce pe termen

mediu și lung la diminuarea dependenței populației de activitățile agricole și de veniturile obținute

doar din agricultura.


Formare antreprenorială și stimularea inițiativelor de afaceri non-agricole în spațiul rural

Stimulara activitatilor comerciale si productive

Stimularea inițiativelor de agroturism si turism

Creșterea calității vieții în zona rurală

Prioritatease adresează întregii populații cât și unor grupuri sociale defavorizate din teritoriul

Microregiunii Belcești – Focuri, având scopul de a îmbunătăți nivelul de trai, cultură și educație din

comunitate precum și de a promovarea identitatea endogenă a teritoriului.

Modul de viață al populației rurale este strâns legat de un bogat patrimoniu imaterial, care

conferă identitatea specifică a satului – elemente ce trebuie păstrate și valorificate în acelasi timp.


Realizarea de investitii in activitati non agricole

Cresterea nivelului de trai a populatiei

Protejarea și îmbunătățirea mediului

Dezvoltarea durabilă a teritoriului Microregiunii Belcești – Focuri reprezintă o prioritate

pentru îmbunătățirea calității vieții în comunitatea rurală. Pentru dezvoltarea durabilă, un factor

determinant îl constituie protejarea și îmbunătățirea mediului înconjurător.

Prioritatea are ca scop conștientizarea problemelor de mediu și stimularea inițiativelor de

curățare, protejare și îmbunătățire a mediului natural. Totodată, această prioritate își propune

stimularea inițiativelor de folosire a resurselor regenerabile de energie, care să conducă pe termen

lung la scăderea gradului de poluare.


Combaterea eroziunii solului


of 314

Stimularea inițiativelor de conștientizare și ecologizare a mediului natural

Stimularea inițiativelor de independență energetică și de folosire a energiei verzi

Circuitul logic al procesului de stabilire prioritati si obiective operaționale este prezentat in

schema numarul 1


of 314

.


of 314

Schema nr. 1.

PRIORITĂȚI OBIECTIVE OPERAȚIONALE MĂSURI

Dezvoltarea infrastructurii privindprocesarea/depozitarea/ambalareaproduselor din domeniul agricol

Masura 123 Cresterea valoarii adaugate aproduselor agricole si forestiere

Dezvoltarea și modernizarea infrastructuriide mașini și utilaje agricole Masura 121 Modernizarea exploatatiilor agricole

1.Creștereacompetitivității sectoruluiagricol

Diversificarea și dezvoltarea fermelor desubzistență Masura 121 Modernizarea exploatatiilor agricole

Sprijin pentru valorificarea produselorobținute în teritoriu



Stimularea și dezvoltarea parteneriatelorîntre producătorii agricoli Masura 121 Modernizarea exploatatiilor agricole


of 314

Conservarea patrimoniului cultural

Masura 322 - Renovarea, dezvoltarea satelor,imbunatatirea serviciilor de baza pentru economiasi populatia rurala si punerea in valoare amostenirii rurale

Creșterea gradului de cunoaștere șiapreciere a patrimoniului teritoriului

Masura 111 Formare profesională (training),informare si difuzare de cunostinte

2. Păstrarea și dezvoltareapatrimoniului din teritoriu

Dezvoltarea și susținerea unui învățământpractic, focusat pe nevoile din teritoriu


Îmbunătățirea infrastructurii de învățământ


Reînvierea tradițiilor si meșteșugurilorpopulare și însușirea lor de către nouagenerație

Masura 313 Incurajarea activitatilor turistice


of 314

Formare antreprenorială și stimulareainițiativelor de afaceri non-agricole înspațiul rural

Masura 111 Formare profesională (training),informare si difuzare de cunostinte

3. Dezvoltarea economieinon-agricole

Stimulara activitatilor comerciale siproductive

Masura 312 Sprijin pentru crearea si dezvoltareade micro-intreprinderi

Stimularea inițiativelor de agroturism siturism Masura 313 Incurajarea activitatilor turistice

Cresterea nivelului de trai a populatiei


4. Creșterea calității viețiiîn zona rurală

Realizarea de investitii in activitati nonagricole

Masura 312 Sprijin pentru crearea si dezvoltareade micro-intreprinderi


of 314

Combaterea eroziunii solului Masura 121 Modernizarea exploatatiilor agricole

5. Protejarea șiîmbunătățirea mediului

Stimularea inițiativelor de conștientizare șiecologizare a mediului natural


Stimularea inițiativelor de independențăenergetică și de folosire a energiei verzi

Masura 312 Sprijin pentru crearea si dezvoltareade micro-intreprinderiMasura 313 Incurajarea activitatilor turistice


of 314

Masura 111 Formare profesională (training), informare si difuzare de cunostinte

Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare – miza intervenţiei :a) îmbunătătirea cunostintelor tehnice si economice generale, specifice pentru agricultură,

silvicultură si industria alimentară

b) pregătire generală pentru managementul si administrarea fermelor;

c) respectarea conditiilor de eco-conditionalitate si a Standardelor Pietei Agricole Comune,

diversificarea sau restructurarea productiei fermelor (introducerea de noi produse si sisteme de

procesare) ;

d) constientizarea fermierilor privind probleme generale de mediu în sectoarele agricol, forestier si

al industriei alimentare în scopul îmbunătătirii protectiei mediului;

e) educarea si constientizarea proprietarilor de păduri (dobândirea constiintei forestiere) în

vederea asigurării gospodăririi durabile a pădurilor coroborat cu valorificarea superioară a

resurselor forestiere si cresterea procentului de păduri la nivel national, ce reprezintă obiective

principale ale politicii nationale forestiere;

f) informări privind introducerea de noi tehnologii informationale si de comunicare (IT).

Măsura sprijină:

1. Programe de formare profesională de scurtă durată (initiere, perfectionare si specializare)

2. Actiuni de informare si difuzare de cunostinte privind schemele de sprijin ale PAC, a modului de

aplicare a măsurilor pentru dezvoltare rurală.

Actiunile prevăzute a se efectua prin această măsură au un caracter colectiv si nu individual.

Descrierea intervenţiei – domeniul de acoperire al masurii :


of 314

Oferirea de programele de formare profesională care cuprind actiuni din domeniile agricol, silvic sialimentar, ca de exemplu:a) Diversificarea activitătilor în exploatatiile agricole, îmbunătătirea calitătii productiei, igiena sisiguranta alimentelor, crearea de conditii pentru a asigura bunăstarea animalelor si sănătateaplantelor, siguranta muncii, folosirea fertilizantilor si amendamentelor în agricultură înconcordantă cu standardele Uniunii Europene;b) Îmbunătătirea si încurajarea afacerilor;c) Îmbunătătirea cunostintelor privind protectia mediului;d) Pregătire tehnică (noi tehnologii informationale, introducerea de inovatii, difuzarea rezultatelorcercetării si a gestionarii durabile a resurselor naturale etc.);e) Managementul durabil al terenurilor agricole si forestiere;f) Dezvoltarea unor capacităti inovative în lantul agro-alimentar;g) Însusirea cerintelor privind eco-conditionalitatea si aplicarea unor metode de productiecompatibile cu întretinerea si ameliorarea peisajului, respectiv cu protectia mediului.2. Sprijin financiar acordat pentru participarea fermierilor la diferite întruniri tematice, târguri,expozitii, proiecte de succes, evenimente care pot contribui la informarea acestora privind, deexemplu, noile tehnologii aplicate în diferite sectoare, sau pentru actiuni de schimb de experientăetc.Sinergia cu alte măsuri: 143 - Furnizarea de consiliere si consultanta pentru fermieriActiunile specifice acestei masuri se pot realiza numai in cadrul acesteia.

Beneficiarii directi:

Privati: Fermieri de semisubzistentaGrupuri de producatori

Actori din spatiul rural beneficiari:Fermieri de semisubzistentaGrupuri de producatori

Precizari privind acţiunile eligibile :Actiuni imateriale Actiuni materiale

Costurile legate de pregătirea si desfăsurarea diferiteloractiuni de formare profesională: Materiale didactice si consumabile

Costurile privind diferite tipuri de actiuni de informare sidifuzare de cunostinte

Inchirierea de echipamente specificepentru implementarea proiectului.

Finanţare : 20.000 Euro 87.940 Ron

• Ajutorul public (FEADR + contribuţie publica naţionala) : 100 %


of 314

Nr. de proiecteprevazute

Cost totalmediu

Estimareacostului total pe

masura

ContribuţiaFEADR –masura

Contribuţiapublica

naţionala

Contribuţiaprivata

2 10.000 20.000 16.000 4.000 0

Criteriu de selectie localaNr criteriu Criterii de selecţie Punctaj

1 Fermieri de semi subzistenta 15

2 Fermieri cu varsta sub 40 de ani 20

3 Exista un modul de formare privind problemele de mediu 25

4 Exista un modul de formare privind inovatia si transferul detehnologii 25

5 Asociatii sau grupuri de producatori 15TOTAL 100

Masura 121 Modernizarea exploatatiilor agricole

Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare – miza intervenţiei :

Cresterea competitivitătii sectorului agricol printr-o utilizare mai bună a resurselor umane si afactorilor de productie.Promovarea investitiilor în exploatatiile agricole din sectorul vegetal si de crestere aanimalelor pentru realizarea de constructii noi si/sau modernizarea constructiilor agricoleexistente din cadrul acestora si a utilitătilor aferente, achizitionarea de masini si utilaje noi,înfiintarea de plantatii, introducerea de tehnologii novatoare etc.Sprijinirea membrilor grupurilor de producatori sau ai altor forme asociative in vederea incurajariifenomenului de asociere

Descrierea intervenţiei – domeniul de acoperire al măsurii :

Promovarea investitiilor in exploatatiile agricole pentru realizarea de constructii noi si/saumodernizarea constructiilor existente, achizitionarea de masini si utilaje noi, transferul detehnologii inovative, infiintarea de noi ferme etc


of 314

Sinergia cu altemasuri Masura 123 Cresterea valorii adaugate a produselor agricole si forestiere

Beneficiarii directi: NumarPublici:

Privati:

1. IMM-uri noi sau ce isi desfasoara activitatea propusa interitoriul GAL2. persoane fizice neinregistrate - care se angajeaza ca pana ladata semnarii contractului de finantare sa se autorizeze3. persoane fizice autorizate, intreprinderi individuale,intreprinderi familiare4. grupuri de producatori

10

Actori din spatiul rural beneficiari: Numar

Privati:


10

Tip de investitii eligibile :Actiuni imateriale

costurile legate de intocmirea planului de afacerisoftware, patente, licente etcrealizarea proiectului tehnic, studii geotehnicecostul avizelor

Actiuni materialeConstructia si modernizarea cladirilor, fermelor

Achizitionare de utilaje, echipamente si tehnologii agricole performante

investitii pentru asigurarea conformitatii cu standardele comunitare



of 314

Din care pentru energie regenerabila 15.000 Euro• Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională) : 40 %

Nr. de proiecteprevăzute Cost total mediu


măsură

ContribuţiaFEADR –măsură

Contribuţiapublică

naţională

Contribuţiaprivată

10 37.500 375.000 120.000 30.000 225.000


1 Exploatatii agricole de semi subzistenta 15

2 Exploatatii agricole care nu au mai beneficiat de SAPARD/ FEADRpentru acelasi tip de investitii 10

3 Tineri pana in 40 de ani 15

4 Proiecte care au si investitii pentru procesarea produseloragricole 10

5 Proiecte care integreaza tehnologii inovatoare 10

6 Proiecte care includ actiuni de protectia mediului 30

7 Asociaţii agricole sau a unui grup de producători 10

TOTAL 100

Masura 123 Cresterea valoarii adaugate a produselor agricole si forestiere

Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare – miza intervenţiei :Stimularea si dezvoltarea parteneriatelor intre producatorii agricoli

O problema importanta a producatorilor agricoli din teritoriul Belcesti – Focuri o reprezinta lipsaposibilitatilor de depozitare industriala, ambalare si procesare primara a produselor obtinute.Aceasta stare de fapt reprezinta o alta cauza a gradul scazut de dezvoltare a relatiilor comercialecu actorii din sectorul de procesare si comert alimentar.Prin realizarea acestui centru de depozitare cu facilitati de procesare primara si ambalare,producatorii agricoli vor putea sa se alinieze la cerintele cantitative si calitative ale pietei dedesfacere precum si la normele europene privind depozitarea, procesarea si ambalareaproduselor.


of 314


Sprijinul prin această măsură se acordă pentru realizarea de investitii corporale si necorporale încadrul întreprinderilor pentru procesarea si marketingul produselor agricole care proceseazămaterii prime, pentru:a) Dezvoltarea de noi produse, procese si tehnologii;b) Promovarea investitiilor pentru producerea si utilizarea energiei din surse regenerabile;c) Adaptarea la cerintele pietei, în functie de resursele locale precum si deschiderea de noioportunităti de piată;d) Promovarea investitiilor pentru producerea biocombustibililor;e) Promovarea de investitii pentru respectarea standardelor comunitare;f) Cresterea productivitătii muncii în sectorul agro-alimentar;g) Aplicarea măsurilor de protectia mediului, inclusiv măsuri de eficientă energetică;h) Cresterea numărului de locuri de muncă si a sigurantei la locul de muncă.

Sinergia cu altemasuri 121 Modernizarea exploatatiilor agricole


Privati:


6


Privati:


6

Tip de investitii eligibile :


of 314

Actiuni imateriale

costurile legate de intocmirea planului de afacerisoftware, patente, licente etcrealizarea proiectului tehnic, studii geotehnicecostul avizelor

Actiuni materialeConstructia si modernizarea cladirilor

Achizitionare de utilaje, echipamente si tehnologii agricole performante

investitii pentru asigurarea conformitatii cu standardele comunitare

Finanţare : 200.000 Euro 879.400 lei RonDin care pentru energie regenerabila 20.000 Euro• Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională) : 50 %

Nr. de proiecteprevăzute Cost total mediu


măsură



naţională


6 66.667 400.000 160.000 40.000 200.000


1 Exploatatii agricole de semi subzistenta 10

2 Exploatatii agricole care nu au mai beneficiat de SAPARD/ FEADRpentru acelasi tip de investitii 10

3 Tineri pana in 40 de ani 154 Asociaţii agricole sau a unui grup de producători 105 Proiecte care integreaza tehnologii inovatoare 10

6 Proiecte care includ actiuni de protectia mediului 30

7 Beneficiarul este membru al unei asociaţii agricole sau a unuigrup de producători 15

TOTAL 100


of 314

Masura 312 Sprijin pentru crearea si dezvoltarea de micro-intreprinderi


Dezvoltarea durabila a economiei rurale pe teritoriul GAL prin incurajarea activitatilor non-agricole. Astfel se urmareste crearea si mentinerea locurilor de munca intr-un teritoriu caracterizatprin numarul redus de locuri de munca, precum si cresterea valorii adaugate in activitati non-agricole in conditiile in care acestea lipsesc sau sunt nedezvoltate. Ca punct forte inimplementarea acestei masuri se poate preciza si forta de munca ieftina pe teritoriul GAL. Deasemenea, se are in vedere crearea si diversificarea serviciilor pentru populatia rurala prestate decatre micro-intreprinderi in conditiile in care serviciile pentru populatie sunt nedezvoltate.


Prin intermediul acestei masuri se vor crea micro-intreprinderi si se vor dezvolta cele existente dinsectorul non-agricol, cu un impact direct asupra grupurilor defavorizate ( femei, someri) de peintreg teritoriul GAL. De asemenea, se vor incuraja initiativele de afaceri promovate in special decatre tineri si femei, activitatilor mestesugaresti si a altor activitati traditionale. Acestea vor aveaca efect impiedicarea depopularii zonelor si utilizarea pietelor locale. Printre cele mai importanteobiective operationale ale acestei masuri se afla reducerea gradului de dependenta fata deagricultura, intrucat activitatea principala in majoritatea teritoriului GAL o reprezinta agriculturade subzistenta.

Sinergia cu altemasuri Masura 313 - Incurajarea activitatilor turistice


Privati:

1.Micro-intreprinderi ( existente si start-up) ce sa-si desfasoareactivitatea propusa prin proiect in spatiul teritoriul GAL2. Persoane fizice ( neinregistrate ca agenti economice) - care sevor angaja ca pana la data semnarii contractului de finantare sa seautorizeze cu un statut mini de persoana fizica autorizata si safunctioneze ca microintreprinderi.

15



of 314

Privati:

1.Micro-intreprinderi ( existente si start-up) ce sa-si desfasoareactivitatea propusa prin proiect in spatiul teritoriul GAL2. Persoane fizice ( neinregistrate ca agenti economice) - care sevor angaja ca pana la data semnarii contractului de finantare sa seautorizeze cu un statut mini de persoana fizica autorizata si safunctioneze ca microintreprinderi.

15

Tip de investitii eligibile :1. Investitii in activitati non-agricole productive2. Investitii pentru dezvoltarea activitatilor mestesugaresti, de artizanat si a altor activitatitraditionale non-agricole cu specific local3. Servicii pentru populatia rurala4. Investitii in producerea de energie regenerabila

Actiuni imateriale

software, patente, licente etccosturile legate de intocmirea proiectului precum taxe pentru arhitecti, ingineri si consultata,Studii de Fezabilitate/Memorii justificative, taxe pentru eliberarea certificatelor, avizelor siautorizatiilor necesare implementarii proiectelor.

Actiuni materialeConstructia si modernizarea, extinderea cladirilor in scop lucrativ

constructia de cladiri pentru marketingul produselor proprii

dotarea aferenta cu echipamente, masini, utilaje etc

Finanţare : 400.000 Euro 1.758.800 RonDin care pentru energie regenerabila 40.000 Euro• Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională) : 70 %

Nr. de proiecteprevăzute

Cost totalmediu

Estimarea costuluitotal pe măsură



naţională


15 38.095 571.429 320.000 80.000 171.429


of 314


1 Aplicantul nu a mai beneficiat de sprijin din alte fonduricomunitare pentru investitii similare in ultimii 3 ani 15

2 Proiecte care promoveaza activitati mestesugaresti, de artizanat 15

3 Proiecte derulate de femei/tineri cu varsta pana in 40 ani la datadepunerii proiectelor 15

4 Microintreprinderi nou infiintate ( start-up-uri) 10

5 Infiintarea micro-întreprinderilor pentru start-up-urile de hightech si spin-offurile inovative 15

6 Proiecte care includ investitii in surse de energie regenerabila 30

TOTAL 100

Masura 313 Incurajarea activitatilor turistice


Dezvoltarea activitatilor turistice in zona teritoriului GAL, care sa contribuie la cresterea numarului delocuri de munca si a veniturilor alternative, precum si la cresterea atractivitatii spatiului rural. Astfelse urmareste crearea si mentinerea locurilor de munca prin activitati de turism, in special pentrutineri si femei care se numara printre grupurile sociale defavorizate, precum si cresterea valoriiadaugate in activitati de turism in conditiile in care teritoriul se bucura de un potential turistic ridicat.Se urmareste crearea, imbunatatirea si diversificarea infrastructurii si serviciilor turistice, care suntinca slab dezvoltate pe teritoriul GAL.


Prin intermediul acestei masuri vor creste si imbunatati structurile de primire turistice la scara mica,care in intreg teritoriu se afla intr-un numar foarte redus si se vor dezvoltarea sistemelor de informaresi promovare turistica. De asemenea, se vor crearea facilitatii recreationale in vederea asigutrariiaccesului la zonele naturale de interes turistic, zone care se intalnesc in special in comunele ParculuiNational Calimani.

Sinergia cualte masuri Masura 312- Sprijin pentru crearea si dezvoltarea de micro-intreprinderi


of 314

Beneficiarii directi: Numar

Publici: 1. Comunele ( prin reprezentantii lor legali conform legislatiei nationalein vigoare) 2. Asociatiile realizate intre comune

13Privati:

1.Micro-intreprinderi ( existente si start-up) ce sa-si desfasoareactivitatea propusa prin proiect in spatiul teritoriul GAL2. Persoane fizice ( neinregistrate ca agenti economici) - care se vorangaja ca pana la data semnarii constarctului de finantare sa seautorizeze cu un statut minin de persoana fizica autorizata si safunctioneze ca microintreprinderi 3. ONG-uri, definiteconform legislatiei nationale in vigoare


Publici1. Comunele ( prin reprezentantii lotr legali conform legislatieinationale in vigoare)2. Asociatiile realizate intre comune

13

Privati:

1.Micro-intreprinderi ( existente si start-up) ce sa-si desfasoareactivitatea propusa prin proiect in spatiul teritoriul GAL2. Persoane fizice ( neinregistrate ca agenti economici) - care se vorangaja ca pana la data semnarii constarctului de finantare sa seautorizeze cu un statut minin de persoana fizica autorizata si safunctioneze ca microintreprinderi3. Asociatii, definite conform legislatiei nationale in vigoare

Tip de investitii eligibile :

1. Investitii in infrastructura de primire turistica2. Investitii in activitati recreationale3. Investitii in infrastructura la scara mica precum centrele de informare, amenajarea de marcajeturistice etc.4. Dezvoltarea si/sau marketingul serviciilor turistice legate de turismul rural

Actiuni imateriale

software, patente, licente etccosturile legate de intocmirea proiectului precum taxe pentru arhitecti, ingineri si consultata, Studii


of 314

de Fezabilitate/Memorii justificative, taxe pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilornecesare implementarii proiectelor.

Actiuni materialeConstructia, modernizarea, extinderea si dotarea structurilor de primire turisticeInvestitii in infrastructura turistica de agrement independenta sau dependenta de structura deprimire turistica precum spatii de campare, amenajari de stranduri si piscine, achizitionare demijloace de transport traditionale pentru plimbari, trasee pentru echitatie, etc

Finanţare : investitii de interes public 100.000 Euro 439.700 Ronagro turism si activitati recreationale 100.000 Euro 439.700 Roninvestitii in turism rural 100.000 Euro 439.700 Ron

Din care pentru energie regenerabila 30.000 Euro

• Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională) :Pentru investitiile de interes public negeneratoare de profit : 100%Pentru investitiile generatoare de profit :investitii in agro turism si activitati recreationale 85%investiti in turismul rural 50%

Nr. deproiecte

prevăzuteCost total mediu Estimarea costului

total pe măsură



naţională


4 25.000 100.000 80.000 20.000 06 19.608 117.647 80.000 20.000 17.6473 66.667 200.000 80.000 20.000 100.000

13 32.127 417.647 240.000 60.000 117.647


1 Aplicantul nu a mai beneficiat de sprijin din alte fonduri comunitarepentru investitii similare in ultimii 3 ani 25

2 Proiecte derulate de femei/tineri cu varsta pana in 40 ani la datadepunerii proiectelor 15


of 314

3

Proiecte care prevad prin activitatea propusa pastrarea si promovareaculturii traditionale prin achizitionarea de obiecte certificate ca fiindproduse traditionale de marca, in vederea structurilor de primireturistica

15

4 Proiecte promovate de asociatii 15


TOTAL 100

Masura 322 - Renovarea, dezvoltarea satelor, imbunatatirea serviciilor de baza pentru economiasi populatia rurala si punerea in valoare a mostenirii rurale

Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare – miza intervenţiei :1. Imbunatatirea infrastructurii fizice de baza in spatiul rural2. Imbunatatirea accesului la serviciile publice de baza pentru populatia rurala3. Cresterea numarului de sate renovate4. Cresterea numarului de obiective de patrimoniu cultural de interes local si natural din spatiulrural sprijinit


a) Infiintarea de drumuri noi, extinderea si imbunatatirea retelei de drumuri de interes local (drumuri comunale, vicinale si strazi din interiorul comunei) ce apartin proprietatii publice a unitatiiadministrative ( comuna) pe teritoriul careia se afla;


of 314

* Prima infiintare, extinderea si imbunatatirea retelei publice de apa ( captare, statii de tratare,alimentare) pentru localitatile rurale avand sub 10.000 populatie echivalenta ( p.e);* Prima infiintare, extinderea si imbunatatirea retelei publice de apa uzata ( canalizare, statii deeputrare) pentru localitatile rurale avand sub 10.000 populatie echivalenta ( p.e);* Prima infiintare si extinderea retelei publice de joasa tensiune a retelei publice de iluminat cueficienta energetica ridicata;* Prima infiintare si extinderea retelei publice locale de alimentare cu gaz catre alte localitati ruralesau catre zone rurale care nu sunt conectate la retea;* Investitii in statii de transfer pentru deseuri si dotarea cu echipamente de gestionare adeseurilor. b) Infiintarea, amenajarea spatiilor publicede recreere pentry populatia rurala ( parcuri, spatii de joaca pentru copii, terenuri de sport, pistede biciclete) * Renovarea cladirilorpublice ( ex. primarii) si amenajari de parcari, piete, spatii pentru organizarea de targuri. etc* Investitii in sisteme de producere si furnizare de energie din surse regenerabile ( in situatia incare este vorba de cladiri publice).

Sinergia cualte masuri

Masura 321 - Servicii de baza pentru economia si populatia ruralaMasura 323 Conservarea si punerea in valoare a mostenirii rurale


Comunele prin reprezentantii lor legali conform legislatiei nationale in vigoareAutoritatile locale ( comune) sau asociatii de dezvoltare intercomunitare prinoperatorii regionali pentru investitiile in infrastructura de apa/apa uzataAsociatiile de dezvoltare intercomunitare realizate intre 2 sau mai multe comuneinfiintate conform legislatiei nationale in vigoareONG-uri, asezaminte culturale si instittii de cult definite conform legislatiei nationalein vigoare Persoane fizice si juridice care detin in proprietate sau adminitreazaobiective de patrimoniu cultural/natural de interes local

10


Comunele prin reprezentantii lor legali conform legislatiei nationale in vigoareAutoritatile locale ( comune) sau asociatii de dezvoltare intercomunitare prinoperatorii regionali pentru investitiile in infrastructura de apa/apa uzataAsociatiile de dezvoltare intercomunitare realizate intre 2 sau mai multe comuneinfiintate conform legislatiei nationale in vigoareONG-uri, asezaminte culturale si instittii de cult definite conform legislatiei nationalein vigoare Persoane fizice si juridice care detin in proprietate sau adminitreazaobiective de patrimoniu cultural/natural de interes local

10


of 314

Tip de investitii eligibile :Crearea si modernizarea infrastructurii fizice de baza in zonele ruraleImbunatatirea calitatii mediului social, natural si economic in zonele ruraleProtejarea si conservarea patrimoniului cultural si natural rural

Actiuni imateriale

studii de fezabilitate, proiecte tehniceprograme de calculator, dreptul de utilizare a anumitor tehnologii

Actiuni materialeInfiintarea de drumuri noi, extinderea si imbunatatirea retelei de drumuri de interes localPrima infiintare si extindere a retelei publice de joasa tensiune si/sau a retelei publice de iluminatInfiintarea si amenajarea spatiilor publice de recreere pentru populatia ruralaRenovarea cladirilor publicePrima infiintare si dotarea infrastructurii aferenta serviciilor sociale precum centrele de ingrijirecopii

Finanţare : 1.200.000 Euro 5.276.400 RonDin care pentru energie regenarabila 120.000 Euro

• Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională) : 100 %


Cost totalmediu




naţională


10 120.000 1.200.000 960.000 240.000 0


1 Aplicantul nu a mai beneficiat de sprijin din alte fonduri comunitarepentru investitii similare in ultimii 3 ani 20

2 Localitati rurale din regiunile cu grad de saracie ridicat 103 Proiectele care se incadreaza intr-o strategie de dezvoltare locala 104 Proiecte de investitii in infrastructura sociala 10

5 Proiectele care promoveaza investitii in scopul conservariispecificului local si a mostenirii culturale 10


of 314


7 Proiecte promovate de asociatii 10

TOTAL 100

Masura 421 Implementarea proiectelor de cooperare


Obiectiv operational - Participarea Grupurilor de actiune locala la proiecte de cooperare. Prinintermediul acestei masuri se vor finanta proiecte de cooperare transnationala ( intre Romania sialte state membre sau nu) si inter-nationala ( in cadrul Romaniei) intre GAL-uri si altegrupuri/parteneriate, care functioneaza dupa principiul LEADER. Actiunile de cooperare sunteligibile atunci cand cel putin un partener reprezinta un GAL finantat prin axa LEADER.


Doar proiectele/actiunile comune care corespund obiectivelor masurilor din cele 3 axe ( axa 1, 2 si3) ale FEADR vor fi eligibile pentru sprijin.Actiunile comune pot avea ca obiectiv si constructiainstitutionala : schimb de experienta si bune practici privind dezvoltarea locala prin publicatiicomune, organizare de evenimente, proiecte de twinning ( schimb de manageri de program si depersonal) sau prin lucrari de dezvoltare comune sau coordonate in comun. Functionarea uneistructuri comune este cea mai integrata forma de cooperare. Responsabilitatile fiecarui partenersunt detaliate in cadrul unui acord de cooperare, semnat de cele 2 GAL-uri implicate in proiect,care trebuie sa contina referinte la un buget general planificat, obiectivele proiectului, activitatilepe care doresc sa le implementeze in comun in vederea realizarii acestora, rolul fiecarui partener siparticiparea financiara finala a fiecarui partener in cadrul proiectului

Sinergia cu altemasuri

Masura 431 - Functionarea Grupurilor de actiune locala, dobandirea decompetente si animarea teritoriului


GAL-uri selectate in conformitate cu abordarea LEADER 7


of 314


GAL-uri selectate in conformitate cu abordarea LEADER 7

Tip de investitii eligibile :Activitatile/proiectele sa corespunda unei masuri sau mai multor masuri din FEADRPregatirea proiectelor de cooperare-organizare misiuni tehnice, intalniri, seminarii, activitati detraducere si interpretare, multiplicare documenteInvestitii pentru implementarea proiectelor comune de dezvoltare localaProiecte comune de instruire

Actiuni imateriale

Activitatile/proiectele sa corespunda unei masuri sau mai multor masuri din FEADRPregatirea proiectelor de cooperare-organizare misiuni tehnice, intalniri, seminarii, activitati detraducere si interpretare, multiplicare documenteInvestitii pentru implementarea proiectelor comune de dezvoltare localaProiecte comune de instruire

Actiuni materialeProiecte de twinning ( schimb de manageri de program si de personal)

Proiecte de sprijin institutional

Lucrari de dezvoltare comune

Organizare de evenimente culturale internationale, targuri mestesugaresti nationale etc


• Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională) : 100 %


Cost totalmediu




naţională


7 20.000 140.000 112.000 28.000 0

Indicatorii de monitorizare


of 314

Pentru măsurile propuse de potențialul GAL Microregiunea Belceşti – Focuri s-au stabilit

următorii indicatori de monitorizare, care să scoată în evidență rezultatele așteptate ca urmare a

implementării GAL-ului:

Indicatori măsuri GAL Valori

Realizare

Numărul de proiecte finanțate 63din careproiecte inovative 10proiecte care includ actiuni

pentru protectia mediului 16Numărul de beneficiari sprijiniți 63

din caretineri sub 40 de ani 21grupuri de producatori sau

asociatii 32Numărul brut de locuri de muncăcreate 82- din care femei 44- din care bărbați 38

Impact Creșterea economică (euro) 437.000

Corespondența și complementaritatea cu măsurile PNDR și alte programe de dezvoltare

Măsurile propuse de GAL-ul Microregiunea Belcești – Focuri au fost stabilite având învedere și dezideratul de a asigura corespondența și complementaritatea cu măsurile PNDR și alteprograme de dezvoltare cu finanțare națională și europeană.


of 314

Corespondența și complementaritatea cu măsurile PNDR și alte programe de dezvoltare

MăsuraCorespondența

cu măsurilePNDR

Complementaritatea cu alte programe dedezvoltare

Masura 111Formareprofesională(training), informaresi difuzare decunostinte

111

1. Strategia de dezvoltare economică șisocială a județului Iași pentru perioada2009 - 2014, Obiectivul vertical 1 -Creșterea competitivității agro-industrialea județului Iași2. Strategia de dezvoltare a regiunii Nord -Est3. Programul Operațional SectorialDezvoltarea Resurselor Umane - POSDRU

Masura 121Modernizareaexploatatiiloragricole

121

1. Strategia de dezvoltare economică șisocială a județului Iași pentru perioada2009 - 2014, Obiectivul vertical 1 -Creșterea competitivității agro-industrialea județului Iași2. Strategia de dezvoltare a regiunii Nord -Est3. Programul Operațional SectorialCreșterea Competitivității Economice -POS CCE

Masura 123 Crestereavaloarii adaugate aproduselor agricole siforestiere

123

1. Strategia de dezvoltare economică șisocială a județului Iași pentru perioada2009 - 2014, Obiectivul vertical 1 -Creșterea competitivității agro-industrialea județului Iași2. Strategia de dezvoltare a regiunii Nord -Est3. Programul Operațional SectorialCreșterea Competitivității Economice -POS CCE

Masura 312 Sprijinpentru crearea sidezvoltarea de micro-intreprinderi

312

1. Strategia de dezvoltare economică șisocială a județului Iași pentru perioada2009 - 2014, Obiectivul vertical 3 -Valorizarea patrimoniului cultural2. Strategia de dezvoltare a regiunii Nord -Est3. Programul Operațional Regional - POR


of 314

MăsuraCorespondența

cu măsurilePNDR

Complementaritatea cu alte programe dedezvoltare

Masura 313Incurajareaactivitatilor turistice

313


Realizarea și dotareaateliere pentrumeșterii populari șisusținerea activitățilormeșteșugărești

322

1. Strategia de dezvoltare economică șisocială a județului Iași pentru perioada2009 - 2014, Obiectivul vertical 3 -Valorizarea patrimoniului cultural2. Strategia de dezvoltare a regiunii Nord -Est3. Programul Operațional SectorialDezvoltarea Resurselor Umane - POSDRU

Realizarea uneimonografiicomprehensive ateritoriului

322

1. Strategia de dezvoltare economică șisocială a județului Iași pentru perioada2009 - 2014, Obiectivul vertical 3 -Valorizarea patrimoniului cultural2. Strategia de dezvoltare a regiunii Nord -Est3. Programul Operațional SectorialDezvoltarea Resurselor Umane - POSDRU

Reabilitarea a 3monumente/obiectiveculturale de interesmajor

322


Promovareaidentității teritoriale 322


Tabel Corespondența și complementaritatea cu măsurile PNDR și alte programe de dezvoltare


of 314

Realizarea parteneriatului şi funcţionarea GAL-ului

Parteneriatul va fi format din diverşi actori publici şi privaţi. La nivelul luării deciziilor,

partenerii economici şi sociali, precum şi alţi reprezentanţi ai societăţii civile vor reprezenta

peste 50% din parteneriatul local. De asemenea, organizaţiile ce provin din oraşe care au

responsabilitati şi zona rurală din teritoriu, vor fi partenere în GAL, dar nu vor avea o pondere

mai mare de 25% la nivel decizional.

(parteneriatul care realizează dosarul de candidatura – Planul de Dezvoltare Locală)

Parteneriatul public - privat Microregiunea Belcesti - Focuri s-a constituit in forma

prezenta in luna martie a anului 2012 la initiativa reprezentantului Microregiunea Belcesti –

Focuri.

Din cadrul parteneriatului fac parte 42 de membri, 11 - reprezentanti ai administratiei

publice locale, 31 parteneri privati si reprezentanti ai societatii civile.

Pondere parteneri functie de mediul de provenienta

88,10%

11,90%

MEDIU RURAL MEDIU URBAN

Fig - Ponderea partenerilor in functie de mediul de provenienta


of 314

Dupa cum se poate observa in imaginea de mai sus, parteneriatul public-privat

Microregiunea Belcesti - Focuri respecta criteriul referitor la ponderea partenerilor privati si ai

societatii civile, in sensul ca acestia se situeaza peste pragul de 50% recomandat de Planul

National de Dezvoltare Rurala si chiar peste pragul de 65% recomandat de Ministerul Agriculturii

si Dezvoltarii Rurale pentru selectia potentialelor GAL-uri organizata in martie – mai 2012.

Partenerii au semnat un Acord de parteneriat si in cazul in care GAL-ul va fi selectat la

finantare se vor constitui legal si vor pobtine hotararea judecatoreasca de constituire.

Avand in vedere ca dezvoltarea rurala presupune un grad ridicat de implicare a actorilor

rurali pentru a identifica corect si in timp util necesitatile locale, pentru a elabora in functie de

acestea strategii integrate de actiune, destinate dezvoltarii comunitatii locale (inclusiv a mediului

economic), activitatile realizate in vederea elaborarii Planului de Dezvoltare Locala al GAL –

Microregiunea Belcesti – Focuri au avut in vedere urmatoarele aspecte:

- realizarea de analize si expertize teritoriale;

- realizarea unei analize diagnostic;

- realizarea analizei SWOT;

- formularea prioritătilor de dezvoltare;

- elaborarea programului de actiuni;

- elaborarea bugetului necesar implementării actiunilor;

- identificarea celor mai bune modalităti de implementare, evaluare si monitorizare a

activitatilor Axei Leader.

Pentru intocmirea Planului de Dezvoltare Locala pentru Microregiunea Belcesti –

Focuri, au fost intreprinse urmatoarele actiuni:

A.1. realizarea unor actiuni de informare – grup de lucru; s-au constituit grupuri de lucru,

la care au fost prezenti reprezentanti desemnati ai fiecarui partener semnatar al acordului de

parteneriat si alte persoane in calitate de invitati. Constituirea primelor grupuri de lucru, au avut

drept scop stabilirea in comun a urmatoarelor aspecte:

- actiunile care urmau sa se intreprinda atat de catre fiecare membru al parteneriatului, cat

si de catre intregul grup;

- stabilirea unui calendar de lucru pentru realizarea tuturor aspectelor convenite de catre


of 314

membrii parteneriatului;

- modalitatile de realizare a tuturor activitatilor propuse a se realiza;

- modalitatea de colectare a datelor necesare elaborarii strategiei de dezvoltare locala si

persoanele responsabile de culegerea datelor;

- validarea unei echipe responsabila cu realizarea tuturor activitatilor si stabilirea

responsabilitatilor fiecarui membru al echipei;

- analiza resurselor materiale, financiare si umane necesare elaborarii planului de

dezvoltare locala;

- modalitatea de animare a teritoriului si de constientizare a locuitorilor;

Urmatoarele grupuri de lucru s-au constituit periodic pe toata perioada de implementare

a proiectului si au avut drept obiectiv:

- analiza datelor culese din teritoriu;

- formularea unui set de prioritati strategice si supunerea acestora unor discutii intre

membrii parteneriatului;

- formularea unei viziuni de dezvoltare a teritoriului si a obiectivelor strategice majore;

- stabilirea prioritizarii proiectelor in cadrul strategiei si elaborarea unui plan de actiuni in

vederea implementarii strategiei de dezvoltare locala;

Urmatoarele grupuri de lucru au avut drept obiectiv prezentarea si discutarea proiectului

de Plan de Dezvoltare Locala; s-a realizat de asemenea validarea strategiei, a propunerilor si a

alegerii organizării actiunilor, prezentarea concluziilor lucrărilor în fata reprezentantilor

localitătilor din teritoriu si a celorlalti parteneri ai teritoriului, constituirea comitetului decizional

si de selectie, validarea dosarului de candidatura final de către parteneri.

Anexam in acest sens procesele verbale si listele de prezenta ale participantilor elaborate

cu ocazia organizarii grupurilor de lucru.

In procesul de elaborare a stretegiei de dezvoltare locala au fost implicate in

permanenta entitatile interesate – atat publice, cat si private si ONG - din aria teritoriala a GAL

– Microregiunea Belcesti – Focuri.

A.2. realizarea unor activitati de publicitate si animare a teritoriului si anume:

- tiparirea urmatoarelor materiale publicitare:

Afise A3 buc 1.000


of 314

Pliante buc 25.000

Fluturasi buc 25.000

Carti vizita buc 1.000

Scrisori de prezentare buc 4.000

- Prin aceste materiale s-a facut o scurta prezentare a programului Leader si a tipurilor de

proiecte pe carea acesta le poate finanta, persoanele implicate la nivelul teritoriului, date

de contact ale biroului de proiect; Afisele au fost amplasate pe teritoriul GAL-ului

Avand in vedere complexitatea si noutatea Leader, GAL – Microregiunea Belcesti –

Focuri a urmarit realizarea diseminarii informatiilor prin metode diferite, astfel incat gradul de

insusire a acestora sa fie cat mai mare.

A.3. Alte actiuni realizate au fost: :

- realizarea de expertize la nivelul teritoriului GAL necesare elaborarii Planului de

Dezvoltare Locala;

- elaborarea studiilor, analizelor necesare elaborarii strategiei finale a grupului;

- elaborarea strategiei de dezvoltare locala;

- pregatirea dosarului pentru selectia GAL si prezentarea acestuia in cadrul sesiunii de

depunere a candidaturilor;

In afara de activitatile cuprinse mai sus, membrii GAL s-au implicat si in alte tipuri de

activtati de animare a teritoriului si de implicare a populatiei in elaborarea strategiei de

dezvoltare a grupului si anume:

- - aplicarea de chestionare in randul populatiei;

- comitete de consultare periodice realizate de catre fiecare membru al parteneriatului cu

locuitorii din comuna de resedinta;

- animarea teritoriului;

Rezultatele activitatilor de animare, informare si promovare au avut urmatoarele

rezultate:

Rezultate planificate Rezultate obţinute 1 echipa de implementare 9 seminarii si 150 oameni informati 1 Studiu cu potentialul zonei 250 chestionare

1 echipa de implementare 9 seminarii si 150 oameni informati 1 Studiu cu potentialul zonei 250 chestionare


of 314

Rezultate planificate Rezultate obţinute 1000 afise 25000 fluturasi 25000 pliante 1000 carti vizita 4000 de scrisori 25000 oameni informati 1000 persoane intervievate 250 chestionare sondaj 1 plan de dezvoltare locala

1000 afise 25000 fluturasi 25000 pliante 1000 carti vizita 4000 de scrisori 25000 oameni informati 1.238 persoane intervievate 299 chestionare sondaj 1 plan de dezvoltare locala

Procesul de elaborare a Planului de dezvoltare Locală pentru teritoriul Microregiunea

Belcești – Focuri a necesitat parcurgerea următoarelor etape cronologice:

1. Realizarea echipei de coordonare pentru elaborarea dosarului de candidatură;

2. Promovarea și diseminarea conceptului LEADER în teritoriul GAL-ului;

3. Identificarea leader-ului pentru acest potențial GAL;

4. Realizarea unei analize diagnostic sumare;

5. Identificarea persoanelor-resursă;

6. Pregătirea materialelor de prezentare a programului Leader;

7. Organizarea grupurilor de lucru.

1. Realizarea echipei de coordonare pentru elaborarea dosarului de candidatură.

Echipa de coordonare a fost realizată de către beneficiar pe baza expertizei și

competențelor profesionale. În realizarea echipei au fost aleși experți cu experiență în politici și

strategii de dezvoltare, în proiecte cu finanțare europeană.

Echipa de coordonare este:

Persoana Funcție în proiect Atribuții și competențe specifice

Burdujan Cristian Responsabil legal

• Asigură un circuit informațional adecvat, discuții șifeedback dintre diferiți actori;• Intocmește planuri detaliate de lucru trimestriale (pentru3 luni) și de a monitoriza respectarea implementăriiacestora;• Asigură executarea la timp a activităților;• Organizează și coordonează procurarea de bunuri șiservicii pentru realizarea planului;• Ghidează lucrul consultanților și contractanților,supraveghind desfășurarea activităților conform planuluide lucru negociat;• Este responsabil pentru implementarea cu success aactivităților proiectului și atingerii rezultatelor planificate


of 314

Persoana Funcție în proiect Atribuții și competențe specificeîn proiect;• Supraveghează desfășurarea zilnică a proiectului șigestionează echipa proiectului;• Participă la diferite ședințe și la toate evenimenteleproiectului, asigurând pregătirea adecvată a acestora;• Este responsabil pentru managementul zilnic alproiectului – organizațional și conceptual;• Asigură și participă la activitățile de informare,promovare, animare a teritoriului;• Asigură și coordonează activitățile din teritoriu șiactivitățile legate de formare rețea (GAL);• Stabilește și menține relația cu persoanele directinteresate să participe la construcția GAL , din fiecarecomunitate;• Elaborează împreună cu ceilalți experți și animatoridocumentele și formularele necesare activităților decolectare a informațiilor (chestionare, documentecumulative, etc.);• Participă și colaborează cu echipa la activitățile decolectare, gestionare, prelucrare a datelor din comunitățilealocate;• Facilitează cooperarea dintre și între consultanții/experții pe termen scurt și partenerii proiectului;• Participă la organizarea și derularea atelierelor de lucruîn cadrul proiectului• Participă la diseminarea informațiilor în comunități• Participă efectiv la elaborarea documentației care stă labaza elaborării Planului de Dezvoltare Locală• Asigură comunicarea externă referitoare la acest proiectîntre organizație și toți partenerii/colaboratorii dincomunele țintă alocate;

Sandu Loredana SorinaAnca Oprisan Experti

• Deține funcția de expert dezvoltare locală în cadrulechipei;• Colaborează cu echipa de management în realizareaactivităților și atingerea obiectivelor proiectului• Participă efectiv la derularea activităților proiectului• Asigură și participă la activitățile de informare,promovare, animare a teritoriului• Asigură și coordonează activitățile din teritoriu șiactivitățile legate de formare rețea (GAL)• Stabilește și menține relația cu persoanele directinteresate să participe la construcția GAL, din fiecarecomunitate• Elaborează împreună cu ceilalți experți și animatoridocumentele și formularele necesare activităților decolectare a informațiilor (chestionare, documentecumulative, etc.)• Participă și colaborează cu echipa la activitățile decolectare, gestionare, prelucrare a datelor din comunitățilealocate• Efectuează activități de teren în comunitățile țintă încampaniile de informare și promovare în teritoriu, sub


of 314

Persoana Funcție în proiect Atribuții și competențe specificesupervizarea responsabilului cu activitățile de promovare• Participă la organizarea și derularea atelierelor de lucruîn cadrul proiectului• Participă la diseminarea informațiilor în comunități• Participă efectiv la elaborarea documentației care stă labaza elaborării Planului de Dezvoltare Locală• Asigură comunicarea externă referitoare la acest proiectîntre organizație și toți partenerii/ colaboratorii dincomunele țintă alocate;• Asigură comunicarea internă la nivelul echipei deimplementare și asigură buna comunicare cu echipa demanagement;• Răspunde pentru planificarea, implementarea șiraportările interne ale proiectului și le supune spre avizaremanagerului de proiect;• Comunică problemele ivite și propune metode desoluționare, în măsura ariei de responsabilități• Elaborarează/ depune rapoartele lunare de activitate/rapoarte de progres și supunerea lor spre avizaremanagerului de proiect

Tabel– Echipa de coordonare

Sandu Loredana Sorina şi Burdujan Cristian au absolvit:

Cursul de formare şi informare în cadrul proiectului „Sensibilizare actorilor locali cu

privire la abordarea LEADER” organizat de Idel şi Direcția Generală de Dezvoltare Rurală

din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Gura Humorului, 29 martie – 2

aprilie 2010;

Curs de formarea specializat LEADER din cadrul proiectului „Formarea reprezentanţilor

Grupurilor Potențiale” organizat de Idel şi Direcția Generală de Dezvoltare Rurală din

cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Constanţa, 21 iunie – 3 iulie 2010;

Echipa de experţi a fost stabilită prin proiectul „Constituire GAL Microregiunea Belcești-

Focuri, Iaşi”, proiect finanțat de Uniunea Europeană prin Fondul European Agricol pentru

Dezvoltare Rurală, Măsura 431 - Funcționarea Grupurilor de Acţiune Locală, dobândirea de

competențe şi animarea teritoriului, Submăsura 431.1 - Faza 3 - "Sprijin financiar pentru

pregătirea dosarelor pentru selecţia GAL“, contribuţia Uniunii Europene la proiect - 200.921

RON.

2. Promovarea şi diseminarea conceptului LEADER în teritoriul GAL-ului

Programul LEADER este un concept introdus recent în România prin Programul Național

de Dezvoltare Rurală, ce prezintă un caracter inovator datorită abordării „de jos în sus” a


of 314

nevoilor comunităţilor rurale. Această abordare permite partenerilor locali, să îşi aleagă un grup

coerent de măsuri adaptate priorităţilor identificate pe teritoriul lor şi a le transpune în strategii

de dezvoltare, punând cât mai bine în valoare Potențialul endogen al teritoriului.

Din aceste motive, o importanţă deosebită a fost acordată etapei de promovare şi

diseminare a programului Leader şi a avantajelor acestui tip de program în cadrul teritoriului.

În această etapă au fost parcurşi următorii paşi:

Identificarea principalilor actori ce vor fi informaţi

Contactarea reprezentanţilor-cheie din toate categoriile de potențiali parteneri din cele 6

comune incluse în GAL, respectiv:

o Primării;

o ONG-uri;

o Societăţi comerciale şi alte persoane juridice generatoare de profit;

o Asociații şi grupuri de producători agricoli;

o Instituţii de învățământ şi instituţii culturale;

o Persoane fizice reprezentative;

o Alţi actori locali şi regionali

Realizarea de întâlniri de prezentare a axei Leader şi a concepului GAL.

Această etapă a avut un real succes, înregistrându-se un eşantion reprezentativ de

participanţi din toate domeniile de activitate specifice comunităţii rurale din acest teritoriu.

Informarea publicului s-a realizat prin:

8 seminarii – la care au participat aproximativ 150 de participanţi;

întâlniri directe cu persoane fizice şi juridice din cadrul teritoriului;

Materialele de informare utilizate au fost:

afişe

pliante

fluturaşi

cărţi de vizită

scrisori de prezentare.

mijloace electronice (Prezentări Powerpoint, informări prin e-mail, etc)

3. Identificarea leader-ului Potențialului GAL;


of 314

Având în vedere caracterul de parteneriat precum şi natura diferită a potențialilor

participanţi, pentru succesul GAL-ului Microregiunea Belcești – Focuri s-a urmărit găsirea unui

leader în jurul căruia să se poate coagula o ehipă competentă şi eficientă de conducere a

potențialului GAL.

Urmarea firească a activității de promovare, identificarea leader-ului potențialului GAL

Microregiunea Belcești – Focuri s-a realizat dintre participanţii cei mai activi din cadrul

întâlnirilor de promovare.

Pentru potențialul GAL Microregiunea Belcești – Focuri, echipa de coordonare a propus

ca leader-ul să fie Burdujan Cristian, propunere ce a fost acceptată în unanimitate de către

participanţii la întâlnirile de promovare şi diseminare a axei Leader.

Considerentele care au stat la baza acestei alegeri au fost:

deţine competențe de conducere şi g estionare a resurselor umane, financiare şi

materiale;

deţine o experienţă vastă în atragerea şi gestionarea fondurilor cu finanțare europeană şi

națională;

reprezintă persoana care s-a implicat activ cel mai mult în organizarea şi derularea

întâlnirilor precum şi în realizarea de propuneri şi recomandări;

a fost acceptat ca şi lider de opinie de către participanţii la intâlnirea de prezentare a axei

Leader şi a GAL-ului.

4. Realizarea unei analize diagnostic sumare

Împreună cu leaderul potențialului GAL Microregiunea Belcești – Focuri şi cu o parte din

participanţii la întâlnirile de diseminare, echipa de coordonare a proiectului a realizat o analiză

diagnostic sumară a teritoriului curprins de potențialul GAL Microregiunea Belcești – Focuri.

Au fost analizate următoare direcții strategice:

Teritoriul

Cadru geografic

Patrimoniu

Infrastructura

Mediu

Populația


of 314

Caracteristici demografice

Forţa de muncă

Activitățile economice

Sectorul agricol

Activitățile economice non-agricole

Organizarea socială şi instituţională

Serviciile sociale

Activitățile instituţiilor publice

Activitățile ONG-urilor

Analiza s-a efectuat pe baza datelor statistice primite de la Direcția de Statistica Iaşi,

Direcția Agricolă şi de Dezvoltare Rurală Iaşi, primăriile celor 6 comune, Agenț ia Judeţeană de

Ocupare a Forței de Muncă, chestionare proprii.

5. Identificarea persoanelor-resursă

Din analiza diagnostic efectuată, echipa de coordonare a reuşit să stabilească direcțiile

prioritare de dezvoltare. Pentru fiecare astfel de direcție prioritară, s-au identificat grupurile de

lucru şi ulterior câte o persoană-resursă cu care se va colaboara în realizarea Planului de

Dezvoltare Rurală .

În tabelul următor sunt prezentate persoanele-resursă în funcţie de direcția de

dezvoltare:

Direcții de dezvoltare Persoana-resursă Grup de lucru

Agricultură Sava Doru,SC IMMOAGRO TRADE SRL

ASOCIAȚIA P.A.S. AGROMEC BELCEȘTITaranu Constantin, SC AGROSERV INVEST SRLMilica PitaruLenter Janica, Reprezentant DADRSandu LoredanaBurdujan Cristian

Populația Macovei Vasile,Primar comuna Focuri

Tibucanu Mihai, SC AGRICOLA A.C.C.Chelariu Maria, Director Scoala generala comunaFantaneleMilitaru Oana, Scoala de Arte si Meserii FocuriMilica Pitaru

Macovei Maria, Scoala de Arte si Meserii Focuri

Macovei Vasile, Primar comuna FocuriExpert - Mosneagu Dan


of 314

Direcții de dezvoltare Persoana-resursă Grup de lucru

Teritoriul Constantin Grigoraș,Primar comuna Coarnele Caprei

Filip Octav, World Vision RomâniaMilica PitaruConstantin Grigoraș, Primar comuna Coarnele CapreiPictor Gheorghe CiobanuProfesor Ciobanu Cristina, Grup scolar "VictorMihailescu Craiu", BelceștiExpert - Barjoveanu Romel

Activitățile economicenon-agricole

Bologa Ion,SC ROXY GROUP SRL

Bologa Ion, SC ROXY GROUP SRLIbanescu Mariana, SC AGRIMARV ASCelso Latini, SC LATINICOM SRLBerea Gabriela, SC AURORA STAR SRLMilica PitaruPetras Constantin, Primar comuna BelceștiGradinaru Maria, Reprezentant DADRPictorul Gheorghe CiobanuExpert - Hanganu Romeo

Organizarea sociala siinstitutionala

Filip Octav,World Vision România

Prisecaru Catalin, SC IUSTIN SRLFilip Octav, World vision RomâniaButnariu Luminita, SC BAVASTIK SRLSorin Chelariu, Primar comuna FantaneleIvan Constantin, Primar comuna ErbiceniMagda SingherMilica Pitaru

Tabel – Persoanele resursă

6. Pregătirea materialelor de prezentare a programului Leader

Materialele de prezentare utilizate au fost:

afişe

pliante

fluturaţi

cărţi de vizită

scrisori de prezentare.

mijloace electronice (Prezentari Powerpoint, informari prin e-mail, etc)

Pe lângă acestea au fost realizate materiale necesare intâlnirilor pe grupuri de lucru, şi

anume:

Rapoarte de prezentare a analizei diagnostic sumare, pe teme;

Chestionare de lucru.


of 314

7. Organizarea grupurilor de lucru

Grupurile de lucru au fost structurate în funcţie de direcțiile prioritare de dezvoltare

pentru teritoriul potențialului GAL, direcții care au reieşit din analiza diagnostic sumară. În

realizarea componentei fiecărui grup de lucru s-a urmărit ca membrii să provină din categorii

socio-economice diferite, astfel încât să se obțină o combinare a competențelor şi expertizelor

pe grup de lucru.

Fiecare grup de lucru a fost coordonat şi monitorizat de către 1 expert din echipa de

coordonare. Acesta a îndeplinit şi rolul de moderator în cadrul discuţiilor ce au avut loc în fiecare

grup. Pe baza unui chestionar de lucru, expertul conducea discuţia astfel încât să se atingă toate

punctele de interes şi toţi membrii grupului de lucru să îşi exprime părerea.

Ca şi mod de lucru, fiecare grup a participat la 2 întâlniri separate, 1 întâlnire comună cu

toate grupurile şi 1 întâlnire comună cu grupurile de lucru şi cu toţi partenerii.

Prima întâlnire – întâlnire separată pe grupuri de lucru

În cadrul primei întâlniri, pe baza raportului de prezentare a analizei diagnostic pe direcția

de dezvoltare specifică grupului, realizat de echipa de coordonare, s-au realizat următoarele

activități:

prezentarea de către expert a raportului de analiza diagnostic pe direcția de dezvoltare

specifică grupului;

discutarea fiecărui capitol din raportul de prezentare;

schimburi şi aport de idei noi;

stabilirea următoarelor activități și a personelor responsabile;

stabilirea necesarului de informații suplimentare

În urma întâlnirii, expertul beneficiarului a realizat un proces verbal al întâlnirii care a fost

înmânat fiecărui participant.

A doua întâlnire – întâlnire separata pe grupuri de lucru

Pe baza analizei diagnostic și a discuțiilor de la prima întâlnire, echipa de coordonare a

realizat analiza SWOT pe fiecare direcție de dezvoltare. Analiza SWOT a servit drept pilon

principal în elaborarea propunerilor de măsuri/acțiuni ce trebuiesc întreprinse pentru

fructificarea punctelor tari și oportunităților precum și pentru diminuarea punctele sl abe

specifice fiecarei direcții prioritare de dezvoltare.


of 314

În cadrul celei de-a doua întâlniri, s-au parcurs următoarele activități:

prezentarea punctelor tari și slabe ale potențialului GAL Microregiunea Belcești – Focuri,

pe direcții de dezvoltare;

prezentarea oportunităților și amenințărilor ce pot influența potențialul GAL

Microregiunea Belcești – Focuri, pe direcții de dezvoltare;

prezentarea propunerilor de măsuri/acțiuni ce trebuiesc întreprinse pentru fructificarea

punctelor tari și oportunităților p recum și pentru diminuarea punctele slabe specifice

fiecărei direcții prioritare de dezvoltare;

discutarea fiecărui capitol prezentat de expertul beneficiarului;

schimburi şi aport de idei noi;

generarea de propuneri și sugestii privind măsurile ce trebuie întreprinse pentru direcția

de dezvoltare specifică;

identificarea măsurilor din cadrul PNDR, adaptate acţiunilor propuse;

stabilirea următoarelor activități si a personelor responsabile.

În urma întâlnirii, experții au realizat un proces verbal al întâln irii care a fost înmânat

fiecărui participant.

A treia întâlnire – întâlnire comună cu toate grupurile de lucru

Primele două întâlniri au avut rolul de a consolida și dezvolta în comun toate informațiile

și datele necesare realizării Planului de Dezvoltare Locală. Astfel, echipa de coordonare a reușit

să finalizeze analiza diagnostic și analiza SWOT și să elaboreze, pe baza acestor analize,

propunerea privind strategia de dezvoltare pentru teritoriul potențialului GAL Microregiunea

Belcești – Focuri.

Cea de-a treia întâlnire a constat în desfășurarea următoarelor activități:

prezentarea propunerii privind strategia de dezvoltare pentru teritoriul Potențialului GAL

„Microregiunea Belcești – Focuri”;

discutarea fiecărei strategii și măsuri, precum și prioriti zarea acestora;

generarea de propuneri și sugestii privind strategiile de dezvoltare locale;

discutarea planului de finanțare și a alocării bugetare pe fiecare Măsura;

stabilirea următoarelor activități și a personelor responsabile.

În urma întâlnirii, managerul de proiect a realizat un proces verbal al întâlnirii care a fost


of 314

înmânat fiecărui participant.

A patra întâlnire – întâlnire generală, cu toţi partenerii Potențialului GAL

Toate aceste trei întâlniri au condus la concretizarea de către echipa de coordonare a

Planului de Dezvoltare Locală pentru teritoriul potențialului GAL Microregiunea Belcești –

Focuri.

A patra întâlnire a realizat următoarele deziderate:

prezentarea concluziilor în urma întâlnirilor cu grupurile de lucru pe direcțiile de

dezvoltare specificate;

prezentarea de către echipa de coordonare a Planului de Dezvoltare Locală;

validarea de către partenerii GAL Microregiunea Belcești – Focuri;

discuții privind Planul de Dezvoltare Locala;

După finalizarea acestei întâlniri, echipa de coordonare a trecut la etapa de elaborare a

candidaturii.

In ceea ce priveste actiunile propuse in cadrul Planului de Dezvoltare Locala, GAL –

Microregiunea Belcesti – Focuri, si impreuna cu acesta, entitatile publice, private si ale societatii

civile, garanteaza capacitatea de gestionare necesara pentru a-si asuma co-responsabilitatea

implementarii acestora.

Experienta in gestionarea proiectelor europene, alocarea corecta a resurselor umane si

materiale ale GAL – Microregiunea Belcesti – Focuri precum si impartirea responsabilitatilor

realizarii actiunilor necesare implementarii Planului intre membrii parteneriatului, dau o

asigurare in plus pentru derularea strategiei si indeplinirea obiectivelor acesteia.

Faptul ca fiecare entitate care face parte din cadrul parteneriatului va avea gradul sau de

implicare in realizarea obiectivelor se explica prin faptul ca fiecare entitate are un reprezentant

in cadrul parteneriatului.

Astfel, entitatile publice locale care fac parte din cadrul GAL – Microregiunea Belcesti –

Focuri, datorita omogenitatii teritoriului din punct de vedere fizico-geografic, economic si social

vor derula si in mod individual proiecte si actiuni similare ca si activitati si obiective.

In ceea ce priveste reprezentativitatea privata in cadrul GAL – Microregiunea Belcesti –

Focuri, participantii in cadrul grupului sunt entitati juridice care reprezinta diferite sectoare de


of 314

activitate: servicii, comert, mediu, agricultura, etc., sau deruleaza activitati complementare

importante pentru dezvoltarea teritoriului din care fac parte, ceea ce aduce o asigurare in plus

pentru caracterul integrator al strategiei de dezvoltare locala propusa de Gal – Microregiunea

Belcesti – Focuri.


of 314

Schemă de animare a elaborării candidaturii:

TibucanuMihai

ASOCIATIAP.A.S.AGROMECBELCESTI

TaranuConstantin

Sava Doru

LenterJanica

ConsilierAgricolPrimariaBaltati

Agricultura

ChelariuMaria

MilitaruOana

ButucConstantin

MacoveiMaria

Populatia

BarasanRares

ConstantinGrigoras

CiobanuGheorghe

CiobanuCristina

BarjoveanuRomel

Teritoriul

Bologa Ion

Celso Latini

BereaGabriela

VostinaruIoan

PetrasConstantin

Economienonagricola

PrisecaruCatalin

ButnariuLuminita

ConstantinGrigoras

SorinChelariu

IvanConstantin

Social siinstitutional

Coor

dona

re-e

labo

rare

Depunerea candidaturii

Valid

are

Elaborarea şi centralizareaProcesele verbale ale întârnirilor

Mob

iliza

reÎnsuşire

LEADERBURDUJAN CRISTIAN

MacoveiVasile

[Type a

quote

fromthe

document orthesummary ofan

interestin

gpoin

t.Youcan

positionthetextboxanywhere inthe

documen

t.

ConstantinGrigoras

BologaIon

[Type a

quote

fromthe


interestin

gpoin

t.Youcan


documen

t.

FilipOctav

[Type a

quote

fromthe


interestin

gpoin

t.Youcan


documen

t.

SavaDoru

[Type a

quote

fromthe


interestin

gpoin

t.Youcan


documen

t.


of 314

PARTENERI PUBLICINR.CRT. DENUMIRE STATUT

NUMELE SIPRENUMELE

REPREZ LEGAL1 Comuna Focuri, Jud Iasi APL Macovei Vasile2 Comuna Fantanele, Jud Iasi APL Chelariu Sorin3 Comuna Coarnele Caprei, Jud Iasi APL Grigoras Constantin4 Comuna Erbiceni, Jud Iasi APL Ivan Constantin5 Comuna Baltati, Jud Iasi APL Astefanei Vasile6 Comuna Belcesti, Jud Iasi APL Constantin Petras7 Comuna Scobinti, Jud Iasi APL Hriţcu Ghe. Gheorghe8 Comuna Siretel, Jud Iasi APL Ancuta I. Gheorghe9 Orasul Dolhasca, Jud Suceava APL Maria Cojocariu

10 Agentia pentru Protectia Mediului Suceava Inst publica Iluta Cocris11 SAM Fantanele Inst publica Chelariu Maria

PARTENERI PRIVATI

12 Asociatia crescatorilor de animale FantaneleMarchidan ONG Marchidan Vasile

Radu13 Comunitatea rusilor lipoveni ONG Timofte Fanica

14 SC Agro-Radena SRL SRL Marchidan VasileRadu

15 SC Bavastik SRL SRL Butnaru Luminita16 SC Iustin Company SRL SRL Prisecaru Tomita17 SC Agricola ACC SRL SRL Tibucanu Constantin18 SC Pig Farm SRL SRL Tibucanu Mihai19 Pitaru Milica PF Pitaru Milica20 SC. Aurora Star SRL SRL Berea Gabriela21 II Colta Emilia II Colta Emilia22 Cooperativa Agricola de gradul II Montefeltro cooperativa agricola Latini Corazzini

23 Societatea Coopertiva de consum de gradul 1Consumcoop

societate cooperativaconsum Minea Toma

24 PFA Parlog Ioana PFA Parlog Ioana25 PFA Zaharia Constantin PFA Zaharia Constantin26 SC Agro Coritana SRL SRL Tanasa Corina27 PFA Gilca Iuliana PFA Gilca Iuliana

28 Societatea Coopertiva de consum de gradul 1Consumcoop Focuri

societate cooperativaconsum Prepelita Dumitru

29 PFA Enache Gh. Dumitru PFA Enache Dumitru

30 Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara Baltati-Lungani ADI Astefanei Vasile


of 314

31 PFA Astefanei Cristina Adalciza PFA Astefanei CristinaAdalciza

32 II Lucaci P. Ionel II Lucaci Ionel33 II Micu M. Mihaela II Micu Mihaela34 PFA Liteanu Laurentiu PFA Liteanu Laurentiu35 PFA Munteanu M.A. Constantin PFA Munteanu Constantin36 SC Pinus-Abies SRL SRL Munteanu Adrian37 SC Ferma Robert SRL SRL Cojocaru Gabriel38 II Hurmuzache Elena II Hurmuzache Elena39 SC Apis Arsinel SRL SRL Paval Petru40 Serban V. Florin PFA PFA Serban Florin41 Tincu I. M. Constantin PFA PFA Tincu Constantin42 Ocolul Silvic Dolhasca sector forestier Stefan Drobota

Tabel - Parteneriat Gal Microregiunea Belcesti Focuri

Astfel intre membrii parteneriatului se afla urmatoarele entitati:

- autoritati publice locale – comune 8 comune si 1 oras;

- institutii publice locale – Directia de Mediu Suceava si Ocolul Silvic Dolhasca, SAM Fantanele

- ONG-uri, printre care si o asociatie care reprezinta minoritatile etnice, in speta etnia rusilor

lipoveni;

- societati agricole si cooperative agricole;

- societati cu raspundere limitata

- intreprinderi individuale

- persoane fizice autorizate si persoane fizice

Parteneriat

531

1137

1

23

1

14

13

17

1

Minoritati etnice

Tineri

Femei

OrganizatiiagricoleGrupuri deproducatoriSectorulforestierSectoreconomicOrganizatie demediuParteneri Privati

ParteneriPubliciRural

Urban


of 314

Grafic – Parteneriatul GAL Microregiunea Belcesti – Focuri

Din cadrul parteneriatului fac parte 42 de membri, 11 - reprezentanti ai administratiei publice

locale, 31 parteneri privati si reprezentanti ai societatii civile.

Pondere parteneri functie de mediul de provenienta

88,10%

11,90%

MEDIU RURAL MEDIU URBAN

Fig - Ponderea partenerilor in functie de mediul de provenienta

Ponderea partenerilor privati este mai mare de 65%, respectiv 73,81% din totalul partenerilor.

Ponderea partenerilor privati

73,81%

26,19%Prteneri privati Parteneri publici

Grafic. Ponderea partenerilor privati

NR.CRT.

PARTENERI PUBLICI

DENUMIRE STATUT NUMELE SI PRENUMELEREPREZ LEGAL

1 Comuna Focuri, Jud Iasi APL Macovei Vasile


of 314

2 Comuna Fantanele, Jud Iasi APL Chelariu Sorin3 Comuna Coarnele Caprei, Jud Iasi APL Grigoras Constantin4 Comuna Erbiceni, Jud Iasi APL Ivan Constantin5 Comuna Baltati, Jud Iasi APL Astefanei Vasile6 Comuna Belcesti, Jud Iasi APL Constantin Petras7 Comuna Scobinti, Jud Iasi APL Hriţcu Ghe. Gheorghe8 Comuna Siretel, Jud Iasi APL Ancuta I. Gheorghe9 Orasul Dolhasca, Jud Suceava APL Maria Cojocariu

10 Agentia pentru Protectia Mediului Suceava Inst publica Iluta Cocris11 SAM Fantanele Inst publica Chelariu Maria

PARTENERI PRIVATI12 Asociatia crescatorilor de animale Fantanele Marchidan ONG Marchidan Vasile Radu13 Comunitatea rusilor lipoveni ONG Timofte Fanica14 SC Agro-Radena SRL SRL Marchidan Vasile Radu15 SC Bavastik SRL SRL Butnaru Luminita16 SC Iustin Company SRL SRL Prisecaru Tomita17 SC Agricola ACC SRL SRL Tibucanu Constantin18 SC Pig Farm SRL SRL Tibucanu Mihai19 Pitaru Milica PF Pitaru Milica20 SC. Aurora Star SRL SRL Berea Gabriela21 II Colta Emilia II Colta Emilia22 Cooperativa Agricola de gradul II Montefeltro cooperativa agricola Latini Corazzini

23 Societatea Coopertiva de consum de gradul 1 Consumcoop societate cooperativaconsum Minea Toma

24 PFA Parlog Ioana PFA Parlog Ioana25 PFA Zaharia Constantin PFA Zaharia Constantin26 SC Agro Coritana SRL SRL Tanasa Corina27 PFA Gilca Iuliana PFA Gilca Iuliana

28 Societatea Coopertiva de consum de gradul 1 ConsumcoopFocuri

societate cooperativaconsum Prepelita Dumitru

29 PFA Enache Gh. Dumitru PFA Enache Dumitru30 Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara Baltati-Lungani ADI Astefanei Vasile31 PFA Astefanei Cristina Adalciza PFA Astefanei Cristina Adalciza32 II Lucaci P. Ionel II Lucaci Ionel33 II Micu M. Mihaela II Micu Mihaela34 PFA Liteanu Laurentiu PFA Liteanu Laurentiu35 PFA Munteanu M.A. Constantin PFA Munteanu Constantin36 SC Pinus-Abies SRL SRL Munteanu Adrian37 SC Ferma Robert SRL SRL Cojocaru Gabriel38 II Hurmuzache Elena II Hurmuzache Elena39 SC Apis Arsinel SRL SRL Paval Petru40 Serban V. Florin PFA PFA Serban Florin41 Tincu I. M. Constantin PFA PFA Tincu Constantin42 Ocolul Silvic Dolhasca sector forestier Stefan Drobota

NUMAR


of 314

MEDIU RURAL 37MEDIU URBAN 5

Parteneri Publici 11Parteneri Privati 31

Tabelul – Parteneriatul GAL Microregiunea Belcesti – Focuri

Ponderea femeilor, reprezentanti legali ai partenerilor, este mai mare de 25%, respectiv30.95% din totalul partenerilor

Ponderea femeilor in parteneriat

30,95%

69,05%

Total femei Total barbati

Graficul. – Ponderea femeilor

NR. CRT DENUMIRE STATUT NUMELE SI PRENUMELEREPREZ LEGAL CNP

1 Orasul Dolhasca, Jud Suceava APL Maria Cojocariu2 SAM Fantanele Inst publica Chelariu Maria

PARTENERI PRIVATI3 SC Bavastik SRL SRL Butnaru Luminita 27310222200474 SC Iustin Company SRL SRL Prisecaru Tomita 27509222200105 Pitaru Milica PF Pitaru Milica6 SC. Aurora Star SRL SRL Berea Gabriela 26805242200367 II Colta Emilia II Colta Emilia8 PFA Parlog Ioana PFA Parlog Ioana 28412242251749 SC Agro Coritana SRL SRL Tanasa Corina 2810810226192

10 PFA Gilca Iuliana PFA Gilca Iuliana 269102422005311 PFA Astefanei Cristina Adalciza PFA Astefanei Cristina Adalciza 271033122632712 II Micu M. Mihaela II Micu Mihaela 271110722634713 II Hurmuzache Elena II Hurmuzache Elena 2770416220022

NUMAR PROCENTAJTotal parteneri 42

30,95%Total femei 13

Tabelul . – Ponderea femeilor


of 314

Ponderea tinerilor, reprezentanti legali ai partenerilor, este mai mare de 25%, respectiv40,48% din totalul partenerilor :

DENUMIRE STATUT NUMELE SI PRENUMELEREPREZ LEGAL CNP

1 SC Agro-Radena SRL SRL Marchidan Vasile Radu 18401012238612 SC Bavastik SRL SRL Butnaru Luminita 27310222200473 SC Iustin Company SRL SRL Prisecaru Tomita 27509222200104 SC Pig Farm SRL SRL Tibucanu Mihai 17509092200175 Pitaru Milica PF Pitaru Milica6 II Colta Emilia II Colta Emilia7 Cooperativa Agricola de gradul II Montefeltro cooperativa agricola Latini Corazzini 77709062200168 PFA Parlog Ioana PFA Parlog Ioana 28412242251749 PFA Zaharia Constantin PFA Zaharia Constantin 1810618225177

10 SC Agro Coritana SRL SRL Tanasa Corina 281081022619211 PFA Enache Gh. Dumitru PFA Enache Dumitru 183101222565112 PFA Liteanu Laurentiu PFA Liteanu Laurentiu 175061122632813 PFA Munteanu M.A. Constantin PFA Munteanu Constantin 189052522562714 SC Pinus-Abies SRL SRL Munteanu Adrian 180112822532915 II Hurmuzache Elena II Hurmuzache Elena 277041622002216 Serban V. Florin PFA PFA Serban Florin 189030122619517 Tincu I. M. Constantin PFA PFA Tincu Constantin 1761110220034

NUMAR PROCENTAJTotal parteneri 42

40,48%Total tineri 17

Tabelul Ponderea tinerilor

Ponderea tinerilor in parteneriat

40,48%

59,52%

Total tineri Parteneri peste 40 ani

Graficul – Ponderea tinerilor


of 314

In procesul de monitorizare si implementare a Planului de Dezvoltare Locala al GAL, fiecare

partener va fi prezent direct sau prin intermediul reprezentantului desemnat.

De asemenea, fiecare dintre parteneri isi va desemna cate un supleant care sa il inlocuiasca.

GAL – ul este responsabil de implementarea actiunilor din cadrul Planului de Dezvoltare Locala

al teritoriului pe baza caruia a fost selectat si de indeplinirea obiectivelor asumate prin intermediul

acestuia. Va asigura, pe de o parte, monitorizarea activitătilor care se desfasoara in cadrul grupului,

iar pe de alta, coordonarea activitătilor legate de colectarea indicatorilor de rezultat si a celor de

impact, relevanti pentru monitorizarea si evaluarea eficientă a Planului de Dezvoltare Locala.

GAL – ul va asigura de asemenea respectarea obligatiilor privind publicitatea si evaluarea

Planului de Dezvoltare Locala si întocmirea rapoartelor privind progresul realizat.

GAL – ul va controla calitatea implementării Planului de Dezvoltare Locala pentru asigurarea

bunei functionări a întregului sistem de management, a corectitudinii si conformitătii punerii în

aplicare a Planului de Dezvoltare Locala.

Participarea partenerilor GAL – ul si in general a populatiei ce face parte din aria sa teritoriala

la luarea deciziilor se face prin intermediul organelor de conducere.

Astfel, in urma constituirii ca si asociatie in conformitate cu Ordonanta de Guvern nr. 26 / 2000

cu privire la asociatii si fundatii, componenta organelor de conducere ale acesteia vor facilita o

participare directa a asociatilor la luarea deciziilor.

Adunarea Generala a GAL – ul formata din membri, reprezentanti ai sectoarelor public, privat

si societate civila, este organismul suveran si suprem al grupului care concepe si planifica strategia

grupului.

Selecţia proiectelor va fi realizată de către un Comitet de Selecţie, format din membrii GAL. În

ceea ce priveşte selecţia proiectelor în cadrul GAL, se va aplica regula „dublului cvorum”, respectiv

pentru validarea voturilor, este necesar ca în momentul selecţiei să fie prezenţi cel puţin 50% din

parteneri, din care peste 50% să fie din mediul privat şi societate civilă.

Pentru transparenţa procesului de selecţie a proiectelor în cadrul GAL şi totodată pentru

efectuarea activităţilor de control şi monitorizare, la aceste selecţii va lua parte şi un reprezentant al

Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale de la nivel judeţean (DADR)”.

Comitetul de selectare a proiectelor va fi numit prin decizie a Consiliului director al GAL

Microregiunea Belcești – Focuri. În prezent la nivelul de potențial GAL, partenerii care și-au


of 314

manifestat dorința de a participa la selecția GAL Microregiunea Belcești – Focuri au hotărât de comun

acord numirea unui comitet de selecție ce va fi validat ulterior constituirii legale de către Consiliul

Director.

Considerentele care au stat la baza acestei alegerii Comitetului de selecție au fost:

reprezentativitatea persoanei în societate

legitimitatea și responsabilatatea persoanei;

competențele de conducere și gestionare a resurselor umane, financiare și materiale;

experienta în atragerea și gestionarea fondurilor cu finanțare europeană sau națională.

Avand in vedere numarul mare de membri ai parteneriatului, cat si suprafata teritoriala destul

de mare, vor fi delegate Consiliului Director sarcinile executive legate de gestionarea grupului si a

activitatilor acestuia. Astfel, Consiliul Director este organismul responsabil de gestionarea,

administrarea si reprezentarea parteneriatului GAL - ului.

Componenta Consiliului Director al GAL – ECOUL CAMPIEI BUZAULUI va fi de 5-11 membri, iar

numarul reprezentantilor entitatilor publice in cadrul Consiliului Director al Gal – ului nu depaseste

procentul de 50% din numarul total al membrilor acestuia.

Numarul aparent redus de membri ce fac parte din Consiliul Director nu trebuie inteles ca o

reducere a reprezentativitatii teritoriilor in cadrul grupului, ci in acest mod este configurat un

organism mai flexibil si operativ care va raspunde cu mai multa usurinta necesitatilor si problemelor

legate de implementarea Planului de Dezvoltare Locala.

Comitetul de selectare a proiectelor va fi validat şi numit prin decizie a Consiliului director al

GAL Microregiunea Belcești – Focuri. În prezent la nivelul de potențial GAL, partenerii care și-au

manifestat dorința de a participa la selecția GAL Microregiunea Belcești – Focuri, sunt cei din tabelul

de mai jos, însă s-a hotărât de comun acord ca numirea comitetului de selecție final şi validarea

acestuia sa se realizeze ulterior constituirii juridice a GAL Microregiunea Belcești – Focuri si sa fie

validat de către Consiliul Director a GAL Microregiunea Belcești – Focuri.

Organele de conducere ale asociației GAL Microregiunea Belcești – Focuri sunt:


of 314

a) Adunarea Generală;

b) Consiliul Director;

c) Cenzorul (Comisia de cenzori);

d) Compartimentul administrativ.

În cadrul asociației pot funcționa comitete de specialitate precum:

Comitetul pentru aprobarea proiectelor;

Comitetul pentru ajutoare sociale.

Orice alt Comitet considerat necesar de către organele de conducere.

Adunarea generală

Adunarea Generală este organul suprem de conducere alcatuit din totalitatea membrilor

asociației.

Competența Adunării Generale cuprinde:

a) stabilirea strategiei și obiectivelor generale ale asociației;

b) aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli şi a bilanţului contabil;

c) alegerea şi revocarea membrilor Consiliului Director;

d) alegerea şi revocarea Cenzorului (a membrilor Comisiei de cenzori);

e) înfiinţarea de filiale;

f) modificarea actului constitutiv şi a statutului;

g) afilierea asociației la alte asociații sau grupări de asociații similare;

h) dizolvarea, lichidarea asociației, precum şi stabilirea destinaţiei bunurilor rămase după lichidare;

i) supraveghează respectarea obiectivelor materiale şi spirituale potrivit statutului;

j) stabileşte statul de funcţiuni al colaboratorilor şi personalului angajat cu caracter permanent;

k) confirmă primirile în asociație şi soluţionează contestaţiile adresate acesteia potrivit statutului;

l) stabileşte regulamentul de funcționare a Consiliului Director;

m) decide în legatură cu participarea asociației la proiecte ale căror valoare depăşeşte suma de

5.000.000 euro.


of 314

Adunarea Generală se întruneşte cel puţin o dată pe an pentru a evalua activitatea anului

anterior şi pentru a discuta şi aproba bugetul pe anul următor. Adunarea Generală se poate întruni

ori de câte ori este nevoie la cererea Consiliului Director sau a o treime din Adunarea Generală.

Adunarea Generală funcţionează cu o prezenţă de două treimi şi ia hotarâri, de regulă, cu

majoritatea simplă (50% + 1 din cei prezenti).

Hotărârile privind dizolvarea sau lichidarea asociației se vor lua în unanimitate. Hotărârile luate

de Adunarea Generală în limitele legii, ale actului constitutiv şi statutului sunt obligatorii chiar şi

pentru membrii asociați care nu au luat parte la Adunarea Generală sau au votat împotriva.

2) Consiliul director

Consiliul Director se compune din cinci membri, aleşi de Adunarea Generală pentru o perioadă

de 5 ani şi care sunt: preşedinte, vice-preşedinte, membri şi secretar; el poate fi alcătuit şi din

persoane din afara asociației în limita de o pătrime din componenta sa.

Consiliul Director asigura punerea în executare a hotarârilor Adunarii Generale. Consiliul

Director, punând în aplicare concretă strategia de activitate a Adunării Generale:

a) prezintă Adunării Generale raport de activitate pe perioada anterioară, executarea bugetului de

venituri şi cheltuieli, bilanţul contabil, proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli, proiectul

programelor asociației;

b) supraveghează activitatea comisiilor de specialitate;

c) reprezentând asociația în faţa autorităţilor şi a oricăror persoane fizice sau juridice, încheie acte

juridice în numele şi pe seama asociației;

d) poartă răspunderea de starea patrimoniului asociației;

e) aprobă primirile, renunţările şi excluderile membrilor ori colaboratorilor;

f) aplică în caz de indisciplină sancţiuni în cadrul asociației;

g) stabileşte componenţa Comisiilor de specialitate (orice comisie de specialitate va avea în

componenţă cel puţin 1 reprezentant al Consiliului director);

h) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de Adunarea Generală.

Consiliul Director îşi poate elabora un regulament intern de funcționare.

Deciziile Consiliului Director sunt supuse acelorași proceduri ca şi hotarârile Adunării Generale.


of 314

Consiliul Director poate împuternici, angaja una sau mai multe persoane cu funcţii executive

indiferent dacă acestea au sau nu calitatea de asociat. Nu poate fi membru al Consiliului Director, iar

dacă era, pierde această calitate orice persoană care ocupă o funcţie de conducere în cadrul unei

instituţii publice, dacă asociația respectivă are ca scop sprijinirea activității acelei institutii publice.

3) Cenzorul sau dupa caz comisia de cenzori

Cenzorul (Comisia de cenzori) exercita controlul financiar intern al asociației.

În realizarea competenței sale, cenzorul (Comisia de cenzori):

a) verifică modul în care este administrat patrimoniul asociației;

b) întocmeşte rapoarte şi le prezintă Adunării Generale;

c) poate participa la şedinţele Consiliului Director fără drept de vot;

d) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de Adunarea Generală.

Comisia de cenzori este alcătuită dintr-un număr impar de membri, din care două treimi este

formată din asociați. Membrii Consiliului Director nu pot fi cenzori. Cel puţin unul dintre cenzori

trebuie să fie contabil autorizat sau expert contabil, în condiţiile legii.

Regulile generale de organizare şi funcționare a comisiei de cenzori se aprobă de Adunarea

Generală. Comisia de cenzori îşi poate elabora un regulament intern de funcționare.

4) Comitetul de selectare a proiectelor

Componenţa Comitetului de selectare a proiectelor

Componenţa Comitetului de selectare se stabileşte de către Consiliul Director. Comitetul de

selectare a proiectelor este alcătuit din 5 persoane după cum urmează:

preşedinte,

3 membri

secretar.

La nivelul luării deciziilor, partenerii economici şi sociali, precum şi alţi reprezentanţi ai

societăţii civile, vor reprezinta mai mult de 50% din parteneriatul local. În cadrul GAL Microregiunea

Belcești – Focuri comitetul de selectare va avea în componență 2 membri ai autorităților publice

locale (40% din nivelul decizional) și trei reprezentanţi ai societăţii civile, având 60% din nivelul

decizional.


of 314

Comitetul de selectare funcționează pe baza unui Regulament de funcționare stabilit de către

Consiliul Director.

PARTENERI PUBLICI %Nume şi prenume Partener Funcţia în C.S. Tip* /ObservaţiiAstefanei Vasile Comuna Baltati Primar AdminMaria Cojocariu Orasul Dolhasca Primar AdminPARTENERI PRIVAŢI %Nume şi prenume Partener Funcţia în C.S. Tip* /ObservaţiiMarchidan Vasile Radu SC Agro-Radena SRL Administrator Intreprinderi

Astefanei Cristina Adalciza PFA Astefanei CristinaAdalciza Administrator Intreprinderi

ONGNume şi prenume Partener Funcţia în C.S. Tip* /Observaţii

Timofte Fanica Comunitatea rusilorlipoveni Presedinte ONG

Tabel cu componența Comitetului de Selecție

Comitetul de selectare a proiectelor va fi numit prin decizie a Consiliului director al GAL

Microregiunea Belcești – Focuri. În prezent la nivelul de potențial GAL, partenerii care și-au

manifestat dorința de a participa la selecția GAL Microregiunea Belcești – Focuri au hotărât de comun

acord numirea unui comitet de selecție ce va fi validat ulterior constituirii legale de către Consiliul

Director.

Nume şi prenume Partener Mediul de provenientaAstefanei Vasile Comuna Baltati RuralMaria Cojocariu Orasul Dolhasca UrbanPARTENERI PRIVAŢI %Nume şi prenume Partener Mediul de provenientaMarchidan Vasile Radu SC Agro-Radena SRL Rural

Astefanei Cristina Adalciza PFA Astefanei CristinaAdalciza Rural

ONGNume şi prenume Partener Mediul de provenienta

Timofte Fanica Comunitatea rusilorlipoveni Rural

Comitetul de selectie trebuie să se reuneasca cu 30 de zile inainte de data limită pentru

primirea cererilor de ajutor financiar. Comisia va evalua toate dosarele masura cu masura, urmarind

ordinea de intrare a solicitarilor.


of 314

Dupa evaluarea dosarelor, se va elabora un raport scris care cuprinde o listă pentru fiecare

dintre măsuri, cu punctajul pentru fiecare dosar, sortate de la punctajul cel mai mare la punctajul cel

mai mic.

Raportul este semnat de către toti membrii Comisiei. Când Presedintele este in

incompatibilitate si trebuie să se abtină în evaluarea dosarelor, acesta se înlocuieste cu primul

Vicepresedinte, care va prelua atributiile de presedinte al Comisiei, fapt care se mentionează în

raport.

Obligaţiile membrilor Comitetului de selectare

Preşedintele, membrii şi secretarul Comitetului de selectare în îndeplinirea atribuţiilor ce le

revin următoarele obligaţii:

a) de a respecta întocmai regulile stabilite în cadrul Regulamentului de funcționare,

b) de a respecta confidenţialitatea lucrărilor Comitetului de selectare.

Aleşii comunali şi intercomunali (inclusiv

via asociaţii publice)

Întreprinderi private:

agricultori, meşteşugari, proprietari de

hoteluri/restaurante

Comitet de selecţieLEADER

Public:

40%

Privat:

60%

Reprezentanţi ai

Administraţiilor locale şi

judeţene

Număr de membri: între 15 şi

40. Pentru fiecare membru

titular, vor fi prevăzuţi supleanţi

Asociaţii private

„independente”


of 314

Figura – Structura Comitetului de selecție

5) Compartimentul administrativ

Compartimentul administrativ GAL Microregiunea Belcești – Focuri va avea următoarea

componenţă:

a) Responsabil administrativ – coordonează activitatea GAL atât sub aspect organizatoric cât şi al

respectării procedurilor de lucru;

b) Angajat pentru activități de secretariat;

Postul de Responsabil financiar – contabil – va fi externalizat către o societate de specialitate.

Pentru activitățile de animare și promovare se vor folosi Animatori – pe principiul

voluntariatului.

Sectorul tehnic având ca sarcina verificarea şi selecţia proiectelor ce se vor implementa se va

externaliza către prestatori de servicii independenți.

Pentru alte posturi cum ar fi consultanţi externi, aceştia vor fi angajați pe bază de contract,

funcție de complexitatea activităților de la nivelul Microregiunea Belcești – Focuri.


of 314

Principalele activități care se vor desfăşura la nivelul GAL-ului Microregiunea Belcești – Focuri

pot fi structurate astfel:

informarea, diseminarea şi promovare acțiunilor şi activităților desfăşurate de GAL;

apelul pentru proiecte;

sprijinirea depunătorilor de proiecte;

organizarea procesului de verificare şi decizie asupra proiectelor depuse;

monitorizarea proiectelor

comisia de contestaţie.

Informarea, diseminarea şi promovare acțiunilor şi activităților desfăşurate de GAL

Conform articolului 76 din Regulamentul Comisiei (CE) nr 1698/ 2005, este obligatoriu să se

facă cunoscută acțiunea comună a Uniunii Europene și a autor itășilor publice naționale, privind

sprijinul acordat în domeniul dezvoltării rurale. Pentru o absorbție cțt mai eficientă a fondurilor

europene este foarte important ca un număr cât ma mare de potențiali beneficiari să fie informați

despre sprijinul financiar pe care îl pot obține.

Acțiunile de informare și promovare vor avea următoarele direcții:

- conștientizarea opiniei publice și a potențialilor beneficiari cu privirile la fondurile europene

- Informarea potențialilor beneficiari cu privire la conținutul măsurilor

- Informare administrațiilor pubice, a organizațiilor profesionale, partenerilor economici și

sociali, a organizațiilor neguvernamentale cu privire la sesiunile ce se vor desfășura

Comunicarea va fi clară, concisă, adaptată publicului țintă și coerentă desfășurându-se pe

durata întregii perioade de implementare a Planului de dezvoltare locală.

Pentru că informare și comunicarea reprezintă elemente esențiale atât în etapele inițiale, de

constituire a parteneriatelor public private cât și ulterior după constituirea GAL, vor fi realizate acțiuni

continue de prezentare și promovare a axei Leader și a posibilităților de finanțare.

Acțiunile de promovare se vor realiza în funcție de nevoile de informare identificate după fiecare


of 314

etapă de implementare, ținând cont de faptul că aceste acțiuni constituie tehnici specifice de

comunicare, ce trebuiesc mulate funcție de necesități pentru obținerea rezultatelor maxime în

derularea campaniilor de informare a publicului larg și a potențialilor beneficiari.

GAL va pune la dispoziția potențialilor beneficari informații privind fluxul accesării fondurilor

de dezvoltare rurală, ce va include: tipuri de investiții eligibile, categorii de beneficiari, plafoane

maxime alocate, condiții de eligibilitate, proceduri administ rative de informare și comunicare cu

privire la Planul de dezvoltare locală.

Publicul larg va fi informat despre finanțările Leader prin

- Informare prin contact direct la sediul GAL

- Contactarea directă a potențialilor beneficiari

- seminarii de informare desfășurate în fiecare comună

- Afișaj în punctele critice din comune

- Publicare constantă a unor rapoarte trimestriale și anuale

- Anunț prin mijloace informatice

Apelul pentru proiecte

GAL va efectua pentru fiecare dintre măsuri, două apeluri pentru proiecte în februarie - martie

şi în octombrie – noiembrie.

Apelul va f aprobat e către Consiliul Director al GAL. După aprobare acsta, în termen de 15 zile

din ziua adoptării, va transmis spre aprobare Centrelor judeţene de dezvoltare rurală. Apelul de

proiecte va fi făcut public, prin intermediul paginii de web, a mass mediei şi nu în ultimul rând prin

afişaj la sediul GAL şi la primăriile unităţilor administrativ teritoriale componente.

Textul apelului de selecţie va face referirer la

- Măsura ce urmează a se finanţa

- Beneficiari eligibili

- Zonele eligibile

- Proiectele eligbile

- Valoarea maxmă a ajutorului nerambursabil

- Locul, modul şi termenul de depunere a cererilor de finanţare

- Valoarea totală a proiectelor ce vor fi finanţate


of 314

Apelul de proiecte va fi pregătit prin punerea la dispoziţia potenţialilor beneficiari a ghidurilor

solicitantului în format electronic şi tipărit.

Sprijinirea depunătorilor de proiecte;

În cadrul GAL vor fi cu caracter permanent, în timpul orelor de program, persoane capabile să

îndrume potenţialii beneficiari în realizarea cererilor de finanţare. Sprijinul acordat va viza dar nu se

va limita la:

- Sprijinirea beneficiarilor în stabilirea eligibilității beneficiarului, proiectului, cheltuielilor

- Sprijinirea beneficiarilor în scrierea cererii de finanțare

- Clarificarea eventualelor aspecte neclare ale ghidurilor de finanțare

- Punerea la dispoziția beneficiarilor a tuturor documentelor necesare realizării dosarelor de

finanțare

Termenul maxim al apelului va fi de 2 luni de la deschiderea oficială.

Organizarea procesului de verificare şi decizie asupra proiectelor depuse

Comitetul de selecție va verifica îndeplinirea criteriilor de conformitate stipulate în apelul de

selecție, prezența și conformitatea tuturor documentelor solicitate prin ghidul de finanțare.

Personalul tehnic va realiza inspectarea locului în care urmează să se deruleze proiectul pentru a

verifica faptul că lucrările nu sunt începute înainte de semnarea contractului de finanțare. În urma

vizitei se va întocmi raportul de conformitate a proiectului care va fi favorabil sau nefavorabil. În caz

nefavorabil proiectul va fi declarat neconform.

Dacă proiectul este declarat conform atunci va intra în evaluarea eligibilității realizate de CDRJ

AM și CRPDRP județean. În urma stabilirii eligibilității proiectului GAL va emite decizia de finanțare.

Fiecare membru al comitetului de selectie va avea un supleant.

Monitorizarea proiectelor

Monitorizarea proiectelor va urmări modul în care are loc gestiunea financiară a proiectelor .

Monitorizarea va permite sistematică și structurarea a datelor cu privire la activitățile

desfășurate în proiect.

Monitorizarea va permite obtinerea informatiilor care sa permita cunoasterea si intelegerea


of 314

stadiului proiectului la un moment dat, precum si tendintele de derulare a activitatilor incluse in

proiect. Monitorizarea se poate face prin rapoartele de progres realizate de catre beneficiar, prin

inregistrarea rezultatelor si a problemelor aparute, prin observarea activitatilor

derulate.Monitorizarea permanenta a proiectului (se monitorizeaza activitatile, stadiul realizarii

planurilor, costurile, rezultatele proiectului) permite raportarea realizarii acestuia. Caracterul

permanent al monitorizarii va putea permite identificarea eventualelor probleme cu care se confruntă

un proiect, soluțiile de rezolvare a acestora.

Monitorizarea va urmari

- Respectarea condițiilor finanțării

- Respectarea eligibilității beneficiarului, cheltuielilor, proiectului

- Respectarea termenelor de implementare a proiectelor

Monitorizarea se va face de catre expertii GAL în functie de procedurile interne stabilite

conform capitol VII.

Comisia de contestaţie

Partcipantii la procedurile de selectie care considera ca le-au fost lezate drepturile pot depune

contestatiii in scris, drect la Registratura GAL, sau prin posta, in termen de maxim 5 zile lucratoare de

la primirea notificarii privind rezultatul evaluarii, dar nu mai tarziu de 12 zile calendaristice de la

postarea pe site-ul GAL a raportului de evaluare

Membrii comisiei de contestatie vor fi membrii GAL, reprezentanti ai AM CDRJ si ai CR-PDRP.

Etapele solutionarii contestatiei vor fi:

- Inregistrarea contestatiei

- Intrunirea Comisie de solutionare a contestatiilor

- Comunicarea deciziilor Comisiei de solutionare a contestatiilor

Comisia de contestatie va fi compusa din maxim 3 membri.

GAL va avea angajat urmatoarele functii Dintre toate organele asociației, doar compartimentul

administrativ va avea personal angajat și anume 1 responsabil administrativ, 1 manager de proiect și 1

secretar. Celelalte persoane ce fac parte din Consiliul Director și Comitetul de selectare a proiectelor

vor desfășura activități în calitate de voluntari la fel ca și animatorii.


of 314

Următoarele activități vor fi externalizate:

activitatea de cenzor

activitatea financiar contabilă

activitatea din sectorul tehnic privind verificarea și evaluarea proiectelor

consultanți externi – în funcție de complexitatea activităților din GAL.

1. Resurse umane

I. Fișele de post ale resurselor umane angajate

1. Manager de proiect

A. Denumirea postului: Managerul de proiecte

B. Scopul postului: Coordonează implementarea PDL;

C. Cerinte privind ocuparea postului:

a. studii superioare;

b. experienta: minim 5 ani;

c. cunostinte de operare PC;

d. cunoasterea a cel putin o limba straina;

e. excelente abilitati de comunicare;

D. Atributii principale:

Stabileste pasii de urmat pentru implementarea PDL;

Identificarea oportunitatilor in concordanta cu obiectivul general si obiectivele specifice ale

proiectului;

Aproba bugetul si rectificarile acestuia;

Asigura managementul general al PDL;

Reprezinta GAL in relatiile protocolare cu organisme/organizatii cu impact real/potential in

implementarea acestui proiect;

Asigura reteaua de relatii necesara dezvoltarii activitatilor propuse in implementarea PDL;

E. Responsabilitatile postului:

Distribuirea materialelor conform bugetului şi a normelor interne

Calitatea mediului de lucru al angajaţilor (condiţiile fizice)

Respectarea confidenţialităţii datelor la care are acces


of 314

Raportarea la timp a abaterilor sesizate

Transmiterea integrală şi în timp util a informaţiilor către partenerul de proiect

Păstrarea documentelor justificative

Îmbunătăţirea permanentă a calităţii pregătirii sale profesionale şi de specialitate

Păstrarea confidenţialităţii informaţiilor legate de societate

Utilizarea şi păstrarea în bune condiţii a documentelor cu regim special

Modul de utilizare a echipamentelor, consumabilelor, altor materiale şi mijlloace fixe

puse la dispoziţie

Respectarea prevederilor, a normelor interne şi a procedurilor de lucru privitoare la postul său

Adoptă permanent un comportament în măsură să promoveze imaginea şi interesele proiectului

Se implică în vederea soluţionării situaţiilor de criză care afectează proiectul

F. Relaţii la locul de muncă:

de subordonare: către Consiliul director

de conducere: către secretar

G. Program de lucru:

40 ore /săptămâna;

posibilitate de prelungire peste program in situaţii excepţionale.

G. Condiţii de munca:

obişnuite;

muncă de birou;

muncă individuală;

deplasări pe distanţe scurte sau medii

I. Unelte, instrumente, echipament de lucru:

instrumente specifice muncii de birou (laptop, imprimanta, scanner, xerox, fax, telefonetc.);

J. Cerinţe pentru exercitare:

studii superioare;

experiență în execitarea unei funcții de administrare;

abilităţi de management a echipei;

abilităţi de comunicare și relaționare

competențe de planificare și monitorizare activități


of 314

cunoașterea unei limbi straine

cunoștințe de operare pe calculator;

2. Responsabil administrativ

A. Denumirea postului: Responsabil administrativ

B. Scopul postului: Coordonează activitatea GAL atât sub aspect organizatoric cât și al

respectării procedurilor de lucru;

C. Nivelul postului: De management

D. Cerinţele postului:

Formare profesională

Adaptabilitate la locul de muncă

Dificultatea şi complexitatea operaţiunilor

Responsabilitatea implicată

Capacitate relaţionala

E. Competenţele postului:

În stabilirea obiectivelor generale şi specifice ale GAL-ului;

În elaborarea planurilor de acţiuni și a procedurilor de lucru, monitorizare, evaluare;

În evaluarea planurilor de acţiuni, monitorizare, evaluare a activităților

În coordonarea resurselor umane implicate în activitățile GAL-ului

În medierea conflictelor echipei şi a beneficiarilor

În luarea deciziilor directe, imediate, legate de beneficiari;

Competențe specifice managementului, pentru a asigura sustenabilitatea și dezvoltarea

asociației

Reprezentarea GAL-ului în relaţiile cu comunitatea, cu autorităţile locale, cu structurile

guvernamentale, cu beneficiarii, precum și cu alte organizaţii comerciale și necomerciale

interesate de activitățile GAL-ului.

F. Atributii

Îndruma şi coordonează echipa care lucrează in cadrul asociației;

Respectă deontologia profesională în lucru cu beneficiarii;

Întocmeşte programul de lucru al echipei in conformitate cu obiectivele si activităţile


of 314

planificate;

Respectă programul de lucru al serviciului;

Stabileşte şi menţine relaţii cu toate instituţiile şi organizaţiile comerciale si necomerciale

implicate în proiectele GAL-ului

Promovează activităţile şi obiectivele GAL-ului în cadrul comunităţilor locale;

Pregăteşte şi implementează planurilor de acţiuni si a procedurilor de lucru, monitorizare,

evaluare

Propune o tematica de pregătire continuă a echipei de lucru;

Supervizează şi evaluează periodic activitatea membrilor echipei;

Supervizează personalul în vederea însuşirii şi exercitării de către membrii echipei a atribuţiilor

cuprinse în fişa postului;

Întocmeşte Planul de activitate trimestrial;

Întocmeşte Rapoarte trimestriale, anuale privind activitatea desfăşurata în cadrul asociației

Răspunde de gestionarea corespunzătoare a resurselor materiale, financiare și umane

Identificarea posibililor finanţatori pentru proiecte similare viitoare;

Creează şi stabileşte parteneriate cu alte GAL-uri, ONG-uri, APL şi agenţii economici;

Acţionează in interesul superior al beneficiarilor;

Mediatizează activităţile proiectului, practicile pozitive şi diseminează informaţia în comunitate

şi regiune

Îndeplineşte şi alte atribuţiuni solicitate de Consiliul Director al GAL-ului sau de DADR

G. Relaţii la locul de muncă:

de subordonare: către Managerul de proiect

de conducere: către secretar

H. Program de lucru:



I. Condiţii de munca:

obişnuite;

muncă de birou;



of 314


J. Unelte, instrumente, echipament de lucru:

instrumente specifice muncii de birou (laptop, imprimanta, scanner, xerox, fax, telefonetc.);

K. Cerinţe pentru exercitare:

studii superioare;

experiență în execitarea unei funcții de administrare;

abilităţi de management a echipei;

abilităţi de comunicare și relaționare

competențe de planificare și monitorizare activități

cunoașterea unei limbi straine


2. Secretar

A. Denumirea postului: Secretar

B. Scopul postului:

Realizează activități de suport și sprijinire a Responsabilului Administrativ

C. Nivelul postului:

De execuție

D. Cerinţele postului:

Formare profesională

Adaptabilitate la locul de muncă

Responsabilitatea implicată

Capacitate relaţionala

E. Atribuții

Îndrumă şi coordonează echipa care lucrează în cadrul GAL

Avizează și informează persoanele interesate privind dispoziţiile responsabilului administrativ

şi hotărârile luate în GAL;

Pregăteşte materialele şi participă la şedinţele organizate în cadrul GAL-ului;

Efectuarea lucrărilor de secretariat, comunică ordinea de zi, întocmeşte procesul verbal al

şedinţelor consiliului local;


of 314

Asigură gestionarea procedurilor administrative privind relaţia dintre beneficari şi GAL;

Organizează arhivarea şi evidenţa statistică a documentelor realizate și publicate în cadrul

GAL-ului;

Asigură transparenţa şi comunicarea către autorităţile instituţiilor publice şi persoanele

interesate a informaţiilor de interes public;

Răspunde solicitărilor și reclamațiilor adresate asociației;

Respectă deontologia profesională în lucru cu beneficiarii;

Respectă programul de lucru al serviciului;

Promovează activităţile şi obiectivele GAL-ului în cadrul comunităţilor locale;

Îndeplineşte şi alte atribuţiuni solicitate de responsabilul administrative.

F. Relaţii la locul de muncă:

de subordonare: catre Responsabilul Administrativ

de conducere: -

G. Program de lucru:



H. Condiţii de muncă:

obişnuite;

muncă de birou;



I. Unelte, instrumente, echipament de lucru:

instrumente specifice muncii de birou (laptop, imprimantă, scanner, xerox, fax, telefon etc.);

Cerinţe pentru exercitare:

studii superioare;


experienţa în activități de secretariat

abilităţi de comunicare şi relaţionare

cunoașterea unei limbi străine constituie un avanta j.


of 314

Vor fi de asemenea prezentate resursele umane ale structurilor partenere (primării, consilii

locale etc.) care vor contribui la implementarea programului.

II. Resursele umane ale structurilor partenere

Pe lângă personalul angajat, potențialul GAL Microregiunea Belcești – Focuri va beneficia şi de

spijinul structurilor partenere, care vor asigura, în funcţie de necesităţi şi activități, persoane capabile

să contribuie la buna desfăşurare a activităților GAL-ului

În tabelul de mai jos sunt prezentate resursele umane ce vor puse la dispoziţia GAL-ului, în caz

de nevoie, de către parteneri:

Resursa umana ParteneriJurist Primarii

Consilier Agricol PrimariiAnimatori ONG-uri

Specialist IT PrimariiTabel– Resursa umană potenţială

2. Descrierea resurselor materiale (echipamente, localuri disponibile)

Pentru desfăşurarea activității GAL-ului se va avea în vederea închirierea unui spațiu de

aproximativ 80 de metri pătraţi la un tarif lunar de inchiriere in jur de 350 de Euro. Spațiul va fi

structurat aproximativ astfel:

Sala de şedinţe

Spațiu de recepţie şi birou secretar

Birou Responsabil Administrativ

Arhivă

Pentru buna desfăşurare a activității s-a estimat următorul necesar de echipamente şi dotări:

Nr crt Dotări Cantitate Preţ (Euro) Valoare (Euro)fără TVA

1 Set mobilier birouri şi sală de şedinţe 1 4.000 4.0002 Calculator desktop 3 510 1.530

4 Multifuncţional imprimantă/fax/scannerprofesional 1 2.000 2.000

5 Imprimantă color 1 500 5006 Router wireless 1 100 100


of 314

Nr crt Dotări Cantitate Preţ (Euro) Valoare (Euro)fără TVA

7 Telefon 3 40 1207 Videoproiector 1 1.000 1.0008 Ecran de proiectie 1 50 509 Camera foto 1 150 150

10 Soft - sistem de operare calculator 3 200 60011 Soft - editare, calcul tabelar şi prezentare 3 200 60012 Soft – antivirus 3 100 300

TOTAL 10.950Tabel– Resursele materiale

3. Buget indicativ anual de funcţionare a GAL-ului

Venituri Suma totalaFinanțare FEADR 372.800Finanțare publica națională 93.200Contributie proprie 6.500TOTAL VENITURI 299.750Cheltuieli Suma totalaA. Cheltuieli de funcționare - componenta aSalarii 120.000Asigurari sociale 52.800Chirie 10.000Consumabile 10.000Cheltuieli cu utilitatile 7.000Mobila si echipamente 10.950Prestari servicii (contabil etc) 6.000Cheltuieli de cazare 3.000Cheltuieli de deplasare 4.000Cheltuieli postale 3.000Cheltuieli de inchiriere a echipamentelor si mașinilor 10.000SUBTOTAL COMPONENTA A (78,98%) 236.750B. Cheltuieli de instruire si animare - componenta aPublicitate si promovare 35.000Cheltuieli de deplasare 5.000Cheltuieli de organizare intilnirii 12.000Formare si informare 11.000SUBTOTAL COMPONENTA B(21,02%) 63.000TOTAL CHELTUIELI 299.750

Tabel– Bugetul cumulat


of 314

Venituri Suma totalaFinanțare FEADR 93.200Finanțare publica națională 23.300TOTAL VENITURI 116.500Cheltuieli Suma totalaA. Cheltuieli de funcționare - componenta aSalarii 30.000Asigurari sociale 13.200Chirie 2.500Consumabile 2.500Cheltuieli cu utilitatile 1.750Mobila si echipamente 2.738Prestari servicii (contabil etc) 1.500Cheltuieli de cazare 750Cheltuieli de deplasare 1.000Cheltuieli postale 750Cheltuieli de inchiriere a echipamentelor si mașinilor 2.500SUBTOTAL COMPONENTA A (78,98%) 59.188B. Cheltuieli de instruire si animare - componenta aPublicitate si promovare 8.750Cheltuieli de deplasare 1.250Cheltuieli de organizare intilnirii 3.000Formare si informare 2.750SUBTOTAL COMPONENTA B(21,02%) 15.750TOTAL CHELTUIELI 74.938

Tabel – Bugetul anual

În total cheltuielile de funcționare, ponderea celor 2 componente de cheltuieli este de:

componenta a (cheltuieli de funcționare) = 78,98% din total cheltuieli

componenta b (cheltuieli de instruire si animare) = 21,02% din total cheltuieli

4. Dispozitivul de comunicare şi informare

Comunicarea si informarea este un element esențial pentru asigurarea unei absorbții cât mai

eficientă a fondurilor. Aflat într-un spațiu în care mijloacele de informare sunt limitate și având în

vedere faptul că beneficii în marea lor majoritate sunt ocupați cu munca câmpului campania agricolă

fiind practic permanentă cu excepția lunilor de iarnă, comunicarea și informarea se va mula pe diferite


of 314

categorii de beneficiari. Acţiunile de informare pornesc de la premisa de a merge în întâmpinarea

populaţiei aducând informaţia acolo unde există potenţialii beneficiari.

Dispozitivul de informare va tine cont de:

- programul agricultorilor din GAL; informatia poate ajunge la agricultori in zilele in care nu se

lucreaza (duminicile, zilele de sarbatoare, zile de obor etc) sau in general dupa orele 18 ale

zilei. Din acest motiv vom putea utiliza mijloace de comunicare in masa gen mass media sau

contactul direct

- persoanele fizice care nu sunt agricultori, dar potentiali beneficiari, au in general servici si sunt

disponibile numai in zilele in care nu se lucreaza sau dupa orele 18

- programul primariilor este unul flexibil, acestea usor de angrenat in actiuni de constientizare.

Acestea nu pot fi contactate in perioade de sarbatori sau zile libere.

- persoanele juridice pot fi contactate atat direct cat si prin intermediul mijloacelor electronice,

marea majoritate a lor putand urmari eventualele actiuni ale GAL. Acestea nu pot fi contactate

in perioade de sarbatori sau zile libere.

Asa cum am aratat mai sus diversele categorii de potentiali beneficiari au obiceiuri si

obisnuinte diferite, obligandu-ne astfel sa gasim solutii pentru informarea lor cat mai eficienta.

In aceasta directie propunem 5 tipuri de acțiuni de informare care să atinga toata masa critica cu

informațiile în timp util și cu maximă eficiență.

Acţiunea 1. Acţiuni de informare în masă

Acest tip de campanie presupune prezenţa reprezentanţilor GAL la diverse evenimente

desfăşurate în comunele componente, târguri, oboare etc. În acest fel se va lua contact cu oamenii

veniţi realizându-se o informare specifică. Prin această campanie vor fi distribuiţi fluturaşi de

prezentare, afişe şi pliante. De asemenea se vor realiza prezentări ale măsurilor sau a strategiei acolo

unde este permis. Aceasta campanie se va derula atat in perioada de depunere a dosarului de

candidatura cat si in perioada de constituire a GAL.

Scopul acestor actiuni este a promova notiunea de GAL, de a ne prezenta actiunile si locul

unde suntem de gasit precum si mijloacele prin care putem fi contactati.

Acţiunea 2. Acţiuni din contactare directă prin telefon sau transmitere a materialelor prin poştă

Acest tip de acţiune va fi realizată cu ajutorul bazelor de date existente la primării, direcţiile

agricole judeţene sau alte instituţii locale sau regionale cu care intră în contact locuitorii GAL. Datele


of 314

de contact ale potentialilor beneficiari vor fi utilizate pentru contactarea in vederea informarii directe,

telefonic sau prin poştă, cu referire la acţiunile desfăşurate de către GAL. De asemenea va fi stabilit un

infocall care să poată oferi informaţii pe toată perioada zilei.

Persoanele juridice cu sediul in GAL vor fi contactate direct, prin intermediul postei electronice

sau telefonic.

Acţiunea 3. Caravane de promovare şi informare

Aceasta actiune presupune realizarea cu caracter periodic de intalniri la sediile primariilor din

cadrul GAL cu potentialii beneficiari. Astfel de intalniri, seminarii se vor desfasura de regula inaintea

sesiunilor de depunere, reprezentand astfel un bun mijloc de promovare a masurilor ce se vor

deschide la finantare. De asemenea in aceste caravane vor fi implicati si reprezentanti ai asociatiilor

profesionale, grupurilor de producatori etc.

Acţiunea 4. Promovare şi informare permanentă

Acest tip de actiune de promovare presupune utilizarea spatii publice pentru lipirea de afise,

informatii, anunturi cu privire la activitatea GAL. Se presupune utilizarea spatiilor de afisaj prezente in

institutiile publice, primarii, posta, gari, scoli, etc a spatiilor de afisaj a persoanelor juridice private,

magazine, baruri etc si nu in ultimul rand realizarea propriului spatiu de afisaj. Tot in aceasta directie

va fi realizat si situl GAL care va contine toate informatiile necesare potentialilor beneficiari.

Constituirea acestor puncte din care beneficiarii sa poata sa-si ia informatiile la orice ora va

usura accesul la informatii a populatiei.

Acţiunea 5. Acţiuni de promovare şi informare media

Acest tip de acţiuni va fi utilizat cu precădere în perioadele agricole utilizandu-se spatiile de

emisie din orele de seara. Actiunile de promovare media presupun realizarea unor spoturi tv (pentru

emisie prin operatorii de cablu), anunturi si informari radio locale, precum si anunturi in ziarele locale.

De asemenea se va folosi si sistemul de informare sub forma conferintelor de presa si comunicatelor

de presa.

Implementarea actiunilor de promovare presupune realizarea identitatii vizuale a GAL,

utilizarea manualului de identitate vizuala a APDRP, AM CDR si a Programului Leader. Actiunile de

promovare vor respecta toate cerintele specifice prevazute in manualele de proceduri ale FEADR:

Indiferent de tipul actiunii, GAL urmatoarele metode şi instrumente:

Mass-media (conferinţe de presă, comunicate de presă, buletine informative, spoturi TV,etc);


of 314

Realizarea de materiale tipărite (broşuri, pliante, cărţi de vizită, publicaţii periodice);

Realizarea de baze de date foto şi video despre evenimentele desfăşurate în cadrul fiecărui

proiect;

Panouri de afişaj stradal;

Sesiuni de informare publică (punct de informare, vizite pe teren, seminarii ad-hoc, şedinte);

Siturile web ale autorităţilor publice locale şi ale celorlalţi parteneri;

Dezbateri publice pe diverse teme;

Expozitii şi zile deschise pentru public în vederea vizitării investițiilor realizate prin proiectele

finanțate de către GAL;

Chestionare adresate publicului –instrument de bază folosit în „cercetarea pe teren”


of 314

GAL Microregiunea Belcești – Focuri va fi responsabil pentru administrarea şi implementarea

Planului de Dezvoltare Locală în mod eficient, eficace şi corect, în raport cu obiectivele acestuia şi în

conformitate cu articolul 75 din Regulamentul Consiliului (CE) nr.1698/2005. Atingerea acestor

deziderate se concretizează prin punerea la punct a unui dispozitiv de monitorizare, evaluare și

control flexibil care să răspundă operativ la problemele și nevoile care pot apărea pe toată perioada

de implementare a strategiei de dezvoltare.

Dispozitivul de monitorizare, evaluare şi control implementat de GAL Microregiunea Belcești –

Focuri presupune urmărirea în timp real a realizării fiecărui proiect, permițând identificarea și

soluționarea tuturor problemelor ce pot apărea la un anumit moment. Dispozitivul de monitorizare,

evaluare şi control implementat presupune:

luarea operativă a deciziilor asupra implementării proiectelor (sau depistarea problemelor);

efectuarea zilnică a gestionării proiectului;

executarea operativă şi corectă a procedurilor de gestionare a resurselor;

facilitarea coordonării între activităţile componentelor;

monitorizarea şi raportarea la timp despre realizările şi rezultatele proiectului;

informaţia despre conţinutul proiectului şi realizările acestuia este oferită factorilor de decizie

la cel mai înalt nivel.

Monitorizarea

Monitorizarea este procesul de culegere sistematică și analiză a informației cu privi re la

activitățile strategiei. Procesul de monitorizare va implica realizarea unui bilanț continuu și sistematic

al resurselor bugetare, al activităților realizate și al datelor referitoare la rezultatele obținute la nivelul

fiecărei măsuri.

Monitorizarea implementării se va realiza de către un Comitet de monitorizare şi evaluare

numit de către Consiliul director, care va avea în componenţă Responsabilul tehnic precum şi

consultanţii şi experţi tehnici contractaţi, în funcţie de necesitate şi numărul proiectelor de

implementat.

Monitorizarea implementării Planului de Dezvoltare Locală are în vedere:


of 314

Evaluarea periodică a progreselor înregistrate pentru realizarea obiectivelor specifice ale

Planului

Examinarea rezultatelor implementării fiecărei măsuri şi monitorizarea calităţii implementării

proiectelor fintate;

Examinarea rezultatelor obținute;

Elaborarea recomandărilor şi propunerilor în vederea îmbunătățirii impactului planului;

Monitorizarea va asigura implementarea efectivă şi la timp a proiectelor, administrarea

adecvată a resurselor proiectului şi monitorizarea efectivă şi evaluarea activităților şi rezultatelor

acestuia. În vederea aprobării rapoartelor de evaluare, în scopul efectuării plăţilor se va efectua

auditul de către auditorul stabilit.

Responsabilitatea monitorizării implementării proiectelor finanțate, cade în sarcina

Responsabilului administrativ al GAL Microregiunea Belcești – Focuri.

Evaluarea

Procesul de evaluare constă în analiza rezultatelor și repercursiunilor proiectelor, evaluând

eficacitatea, eficiența și relevanța acestor măsuri și furnizează informații pentru formularea și

reorientarea politicilor. Pentru aceasta, evaluarea se bazează în mare parte pe datele și informațiile

culese prin monitorizare.

Verificarea periodică a activităților, proceselor și rezultatelor se face pe baza indicatorilor

calitativi și cantitativi prevăzuți în măsuri.

Pentru evaluarea implementării măsurilor s-au ales următorii indicatori:

indicatori de mijloace și resurse: se referă la buget sau la alte r esurse alocate pentru fiecare

măsură

indicatori de execuție: măsoară activitățile desfășurate direct în cadrul măsurilor. Indicatorii de

execuție sunt deosebit de importanți în vederea monitorizării fiecărei măsuri în parte, oferind

posbilitatea identificării în termen real a problemelor ce pot apărea pe fiecare măsură.

indicatori de repercursiune: măsurarea beneficiilor măsurii asupra zonei

Evaluarea implementării Planului de dezvoltare se va face pe baza rapoartelor de progres trimestriale

și anuale.


of 314

Procedura de evaluare şi monitorizare este anexată la sfarsitul prezentului capitol.

Raportul de progres anual

Raportul anual de progres va cuprinde următoarele elemente:

Tabele privind implementarea financiară a planului pentru fiecare Măsură;

Tabele de monitorizare care includ informații cantitative pe baza indicatorilor comuni de

realizare şi rezultat.

Analiza rezultatului monitorizării planului.

Plan de măsuri ce trebuiesc luate pentru corijarea eventualelor deficiențe

Raportul de progres trimestrial

Raportul trimestrial de progres va cuprinde următoarele elemente:

Tabele privind implementarea financiară a planului pentru fiecare Măsura;

Tabele de monitorizare care includ informații cantitative pe baza indicatorilor comuni de

realizare şi rezultat.

Analiza rezultatului monitorizării planului

Plan de măsuri ce trebuiesc luate pentru corijarea eventualelor deficiențe.

Cele două rapoarte vor fi supuse aprobării Consiliului Director şi Adunarii Generale după care

vor fi transmise DADR.

Controlul

Controlul presupune stabilirea unui sistem de verificare a respectării planificării legate de

implementarea strategiei de dezvoltare.

Programarea vizitelor în teren va trebui să aibă în vedere anumite principii, cum ar fi: eficienţa

unor astfel de demersuri, păstrarea bunelor relaţii contractuale, verificarea doar a aspectelor de ordin

tehnic legate de proiect etc.

Controlul are un caracter permanent şi se finalizează cu rapoarte ale vizitelor în teren.

Realizarea rapoartelor se face după Acțiunile desfășurate de căt re Responsabilul administrativ și/sau

experții, consultanții angajați urmărindu-se evoluția măsurilor și respectarea condițiilor de finanțare


of 314

de către beneficiari.

La verificările în teren se va urmări:

dacă beneficiarii ajutoarelor financiare au inceput activitățile proiectului in termenul fixat prin

contractul de finanțare;

dacă beneficiarii respectă activitățile și graficul de implementare a proiectului.

În mod obligatoriu se vor efectua următoarele vizite de monitorizare:

La începutul desfăşurării proiectului. La începutul proiectului, fiecare beneficiar al finanţării va

trebuie să notifice GAL Microregiunea Belcești – Focuri cu privire la începutul lucrărilor, după modelul

aprobat de Consiliul Director. Neînceperea activităților în termenul asumat pr in contractul de

finanțare va duce la pierderea ajutorului obținut de către beneficiar. Activitățile vor trebui finalizate în

termenul stabilit prin contractul de finanțare, termen care începe să curgă din ziua ulterioară zilei în

care s-a făcut notificarea de începere a activităților.

Cel puţin o dată pe trimestru conform planului de monitorizare. În acest sens Comitetul de

monitorizare şi evaluare va întocmi un Plan trimestrial de monitorizare, care va cuprinde toate

măsurile care sunt în desfăşurare. În cadrul acestor vizite se va urmări dacă se respectă activităţile şi

graficul de implementare a acestora. În condiţiile întârzierilor şi nerespectării graficelor se vor realiza

Planuri de conformare şi recuperare. Planurile de conformare şi recuperare sunt pachete de acţiuni

care trebuie să ajute beneficiarul în recuperarea timpilor pierduţi în implementarea proiectelor.

Lunar pentru măsurile care au realizate Planuri de conformare şi recuperare.

La sfârşitul desfăşurării proiectului. Pentru verificarea conformităţii implementării proiectelor

La orice solicitare de modificare a contractului de finanţare din partea beneficiarului, pentru

confirmarea necesităţii acesteia.

Modificarea contractului de finanţare poate interveni în următoarele situaţii:

Solicitarea modificării termenului de executie al activităților. Termenul de execuție al activităților

poate să fie prelungit la cererea expresă a beneficiarului, cu o perioadă care nu poate depăși jumătate

din termenul de execuție stabilit anterior în contractul de finanțare. Solicitarea de prelungire a

termenului de execuție, care va cuprinde o justificare întemeiată, va fi examinată de către Comitetul

de monitorizare şi evaluare, care luând în considerare natura investiției, termenul inițial fixat în


of 314

contract, gradul de realizare a activităților până la acel moment, cauza care stă la baza solicitării de

prelungire, și orice alte circumstanțe, va emite un raport care va fi înaintat Consiliului Director al GAL,

care va aproba sau va respinge solicitarea de prelungire a termenului.

Solicitarea modificării activităților proiectului În timpul execuției unui proiect, beneficiarul ajutorului

financiar poate prezenta în scris propuneri de modificare a proiectului. Solicitarea va fi examinată de

către Comitetul de monitorizare şi evaluare, care va emite un raport favorabil sau nefavorabil al

modificărilor propuse. Raportul poate fi favorabil doar în cazul în care modificarea nu duce la o

creștere a valorii inițiale a proiectului asumată prin contractul de finanțare, la o mo dificare a

obiectivelor sau la distorsionarea concurenței pe piață. Raportul nu are caracter obligatoriu. Acesta va

fi prezentat Consiliului Director care va soluționa problema admiterii sau neadmiterii modificărilor.

Dacă modificările solicitate necesită și modificarea contractului de finanțare, atunci raportul

coordonatorului va fi supus aprobării Adunarii Generale a GAL.

Mecanismul de implementare

Informarea

Activitatea de informare are un caracter permanent fiind desfăşurată de către GAL. Informarea

cu privire la măsurile ce urmează a fi deschise va fi efectuată prin următoarele metode şi

instrumente:

Contactarea directă a potențialilor beneficiari

Seminarii de deschidere a măsurilor în fiecare localitate

Site – ul GAL

Mass-media (conferinţe de presă, comunicate de presă, reclame TV, etc);

Realizarea de materiale tipărite (broşuri, pliante, publicaţii periodice etc);

Sesiuni de informare publică;

Siturile web ale autorităţilor publice locale şi ale celorlalţi parteneri.

Sprijinirea elaborării proiectelor

GAL-ul va sprijini permanent potenţialii beneficiari direcţi ai măsurilor, în ceea ce priveşte

elaborarea proiectelor. În perioada de elaborare a proiectelor, GAL va întreprinde o serie de măsuri

pentru sprijinirea tuturor potenţialilor beneficiari, cum ar fi:


of 314

va face seminarii publice deschise, în fiecare localitate pentru diseminare informațiilor

va pune la dispoziţie orice informaţie necesară pentru fiecare măsură în maxim 3 zile de la

solicitarea acesteia de către beneficiar

la sediul GAL se va oferi consiliere permanentă la sediul GAL, cu privire la eligibilitatea

potențialului proiect

va oferi sprijin potențialilor beneficiari în relația cu autoritățile, pentru obținerea eventualelor

documente necesare depunerii.

Lansarea apelului pentru proiecte

GAL va lansa apelul de selecție a proiectelor, folosind mijloacele de informare mass-media.

Selectarea proiectelor

După depunerea proiectului și înregistrarea acestuia la secretariat, GAL efectueaz ă verificarea

conformității proiectului și respectarea criteriilor de eligibilitate. Ulterior conformității se va face

selecția proiectelor efectuată GAL pe baza strategiei, utilizând criterii elaborate.

Controlul administrativ al dosarelor

Odată încheiată operațiunea de selectare a proiectelor, va avea loc depunerea proiectelor

selectate de către GAL la Centrul Regional de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (CRPDRP).

CRPDRP va verifica eligibilitatea proiectelor și se va efectua verificarea pe teren (numai pentru

proiectele care prevăd investiții) a potențialului beneficiar de către structurile teritoriale ale APDRP

Decizie

În urma analizei eligibilității se va decide asupra proiectelor selectate și cele neselectate.

Notificare către beneficiari

CRPDRP transmite o notificare către beneficiar și către GAL, de înștiințare cu privire la

aprobarea sau neaprobarea proiectului

Monitorizare

După încheierea contractului între beneficiar și Centrul Regional de Plăți pentru Dezvoltare


of 314

Rurală și Pescuit (CRPDRP), monitorizarea proiectelor pe toată durata de implementare se va realiza

de către GAL.

Plată

Plățile vor fi realizate de către CRPDRP după principiul decontării cheltuielilor.

Control

Controlul implementării proiectelor se va realiza de către DADR și CRPDRP.

Arhivare

Arhivarea proiectelor se va realiza de către GAL în condițiile specificate în contractul de

finanțare.

Sarcină GAL DADR Agenţia de Plăţi

Informare X

Sprijinirea elaborării

proiectelor

X

Lansarea apelului

pentru proiecte

X

Selectarea proiectelor X

Controlul

administrativ al

dosarelor

X X

Decizie X

Notificarea către

beneficiar

X X

Monitorizare X X

Plată X

Control X X

Arhivare X

Tabel nr 55 – Distribuția sarcinilor


of 314


of 314

Figura nr 21 – Etapele de realizare a unui proiect

Pista de audit

Proiecte deinvestiții

Proiecte deservicii

4. Selecția proiectelor efectuată de GAL pe bazastrategiei, utilizând criterii elaborate de fiecare GAL înparte

5. Depunerea proiectelor selectate de către GAL laCentrul Regional de Plăți pentru Dezvoltare Rurală șiPescuit (CRPDRP)

6. CRPDRP verifică eligibilitateaproiectelor si se efectueazăverificarea pe teren a potențialuluibeneficiar de către structurileteritoriale ale APDRP

7. CRPDRP transmite o notificarecătre beneficiar și către GAL, deînstiințare cu privire la aprobareasau neaprobarea proiectului

Încheierea contractului între beneficiar și CentrulRegional de Plăți pentru Dezvoltare Rurală si Pescuit

(CRPDRP)

6. CRPDRP verifică eligibilitateaproiectelor si transmite o notificarecătre beneficiar si către GAL, deînstiințare cu privire la aprobarea sauneaprobarea proiectului

1. GAL lansează apelul de selecție a proiectelor,folosind mijloacele de informare mass-media

2. Potențialul beneficiar depune proiectul lasecretariatul GAL

3. GAL efectuează verificarea conformității proiectuluiși respectarea criteriilor de eligibilitate


of 314

N

r.

C

rt

Categori

e

Activitatea de

auditat

Cine

are

atribuţi

i

Cine

verifica

Autoritate

a

responsab

ila

Documente

Justificative

Perioada

de

arhivare

docume

nte

justificat

ive (ani)

1

Informar

ea

potenţial

ilor

beneficia

ri

Realizarea ghidului

solicitantului şi a

anexelor necesare

Consult

anţi

externi

Respons

abil

administ

rativ

GAL

1. Contract

de prestari

servicii

2. Model

ghid si

anexe

10

Postarea ghidului şi

a anexelor pe site-

ul GAL-ului şi pe

site-urile partenere

Secreta

r

Respons

abil

administ

rativ

GAL

1. Listare

color site

GAL

2. Listari

color site-

uri

partenere

10

Realizarea de

intâlniri de

prezentare a

măsurii în fiecare

comună

Secreta

r

Respons

abil

administ

rativ

GALFişe de

prezenţă10

Realizarea de

materiale tipărite

(broşuri, pliante,

publicaţii periodice

etc);

Secreta

r

Respons

abil

administ

rativ

GAL

1 exemplar

din fiecare

material

realizat

10


of 314

N

r.

C

rt

Categori

e

Activitatea de

auditat

Cine

are

atribuţi

i

Cine

verifica

Autoritate

a

responsab

ila

Documente

Justificative

Perioada

de

arhivare

docume

nte

justificat

ive (ani)

Contactarea

directă a

potențialilor

beneficiari

Secreta

r

Respons

abil

administ

rativ

GALFişă de

deplasare10

2

Lansarea

apelului

pentru

proiecte

Realizare şi

trimitere

comunicat de

presă lansare apel

într-un ziar local şi

unul naţional

Secreta

r

Respons

abil

administ

rativ

GAL

1. 2

contracte

de prestări

servicii

2. Un

exemplar

ziar local

3. Un

exemplar

ziar

naţional

10

Postare pe site

comunicat lansare

apel de proiecte

Secreta

r

Respons

abil

administ

rativ

GAL

1. Listare

color site

GAL

2. Listari

color site-

uri

partenere

10


of 314

N

r.

C

rt

Categori

e

Activitatea de

auditat

Cine

are

atribuţi

i

Cine

verifica

Autoritate

a

responsab

ila

Documente

Justificative

Perioada

de

arhivare

docume

nte

justificat

ive (ani)

3

Sprijinire

a

elaborări

i

proiectel

or

Consiliere

permanentă la

sediul GAL

Secreta

r

Respons

abil

administ

rativ

GALFişe de

consiliere10

Realizarea de

seminarii publice

deschise, în fiecare

localitate pentru

diseminare

informațiilor

Secreta

r

Respons

abil

administ

rativ

GALFişe de

prezenţă10

Răspunderea in

termen de maxim 3

zile la orice

solicitare de

informații din

partea

beneficiarilor

potenţiali

Secreta

r

Respons

abil

administ

rativ

GAL

1 copie

după

răspunsul la

solicitare

10

4

Selectar

ea

proiectel

or

Înregistrarea

depunerii

proiectelor

Secreta

r

Respons

abil

administ

rativ

GALRegistru

proiecte10

Verificarea Experţi Respons GAL Raport de 10


of 314

N

r.

C

rt

Categori

e

Activitatea de

auditat

Cine

are

atribuţi

i

Cine

verifica

Autoritate

a

responsab

ila

Documente

Justificative

Perioada

de

arhivare

docume

nte

justificat

ive (ani)

conformității

administrative

tehnici

externi

abil

administ

rativ

conformitat

e

administrati

vă

Verificarea

conformităţii

tehnice şi

financiare

Experţi

tehnici

externi

Respons

abil

administ

rativ

GAL

Raport de

conformitat

e tehnică şi

financiară

10

Solicitarea de

eventuale

clarificări din

partea

beneficiarilor care

au depus proiecte

Experţi

tehnici

externi

Respons

abil

administ

rativ

GAL

1 exemplar

Notă de

clarificare

10

Înregistrarea

depunerii

clarificărilor

Secreta

r

Respons

abil

administ

rativ

GALRegistru

proiecte10

Analiza clarificărior

Experţi

tehnici

externi

Respons

abil

administ

rativ

GAL

Raport

analiză

clarificări

10

Realizarea Experţi Respons GAL Raport final 10


of 314

N

r.

C

rt

Categori

e

Activitatea de

auditat

Cine

are

atribuţi

i

Cine

verifica

Autoritate

a

responsab

ila

Documente

Justificative

Perioada

de

arhivare

docume

nte

justificat

ive (ani)

raportului final de

evaluare

tehnici

externi

abil

administ

rativ

de evaluare

Realizarea

centralizării

proiector după

punctajul obţinut

Secreta

r

Respons

abil

administ

rativ

GAL

Lista

centralizată

proiecte

10

Trimiterea

dosarelor

proiectelor

selectate şi a

rapoartelor de

evaluare aferente

către Autoritatea

de Management

(AM) judeţeană

Secreta

r

Respons

abil

administ

rativ

GAL

Registru

proiecte şi

adresă de

înaintare

către AM

10

5

Controlu

l

administ

rativ al

dosarelo

r

Verificarea

rapoartelor de

selectare şi a

dosarelor

proiectelor

selectate

Experţi

tehnici

Şef birou

control

proiecte

CRPDRP

Raport de

verificare

dosare

proiecte

selectate

10

Verificarea pe Experţi Şef birou CRPDRP Raport de 10


of 314

N

r.

C

rt

Categori

e

Activitatea de

auditat

Cine

are

atribuţi

i

Cine

verifica

Autoritate

a

responsab

ila

Documente

Justificative

Perioada

de

arhivare

docume

nte

justificat

ive (ani)

teren a proiectelor

de investiţii

tehnici control

proiecte

verificare

pe teren

Trimiterea către

GAL a raportului de

control

administrativ al

dosarelor selectate

Secreta

r

Şef birou

control

proiecte

CRPDRP

Adresă

înaintare

raport de

control

administrati

v

10

6

Decizia

de

selectare

Realizarea listei cu

proiectele

selectate şi a listei

cu proiectele

selectate, dar fără

finanţare pe baza

raportului de

control

administrativ

Secreta

r

Respons

abil

administ

rativ

GAL

1. Listă

proiecte

selectate

pentru

finanţare

2. Listă

proiecte

selectate,

dar fără

finanţare

10

7

Notificar

ea catre

beneficia

r

Notificarea

beneficiarilor

selectaţi şi invitaţia

la semnarea

contractului de

Secreta

r

Şef birou

control

proiecte

CRPDRP

Adresă

notificare si

invitaţie

semnare

10


of 314

N

r.

C

rt

Categori

e

Activitatea de

auditat

Cine

are

atribuţi

i

Cine

verifica

Autoritate

a

responsab

ila

Documente

Justificative

Perioada

de

arhivare

docume

nte

justificat

ive (ani)

finanţare

Realizarea

contractului de

finanţare

JuristŞef birou

juridicAPRDP

Model

contract de

finanţare

10

Semnarea

contractului de

finanţare de către

APDRP

APRDP

1 exemplar

semnat al

contractului

de

finanţare

10

8

Monitori

zarea

proiectel

or

Verificarea

respectării

graficului de

activităţi

Experţi

tehnici

externi

Respons

abil

administ

rativ

GAL

Raport

privind

respectarea

graficului

de activităţi

10

Verificarea situatiei

achiziţiilor din

proiecte

Experţi

tehnici

externi

Respons

abil

administ

rativ

GAL

Raport

privind

situaţia

achiziţiilor

10

Verificarea

respectării

bugetului şi a

categoriilor de

cheltuieli bugetare

Experţi

tehnici

externi

Respons

abil

administ

rativ

GAL

Raport

privind

respecarea

bugetului

10


of 314

N

r.

C

rt

Categori

e

Activitatea de

auditat

Cine

are

atribuţi

i

Cine

verifica

Autoritate

a

responsab

ila

Documente

Justificative

Perioada

de

arhivare

docume

nte

justificat

ive (ani)

Verificarea

încadrării

cheltuielilor în

cheltuieli eligibile şi

cheltuieli

neeligibile

Experţi

tehnici

Şef birou

evaluareAPRDP

Raport

cheltuieli

eligibile şi

neeligibile

10

Verificarea în teren

a etapelor

principale pentru

proiectele

beneficiarilor aflate

în implementare

Experţi

tehnici

externi

Respons

abil

administ

rativ

GAL

Raport de

verificare

pe teren

10

9

Evaluare

a

proiectel

or

Realizarea

raportării

centralizate privind

stadiu

implementarii

proiectelor

Secreta

r

Respons

abil

administ

rativ

GAL

Raport

centralizat

privind

stadiul

implementă

rilor

10

Realizarea

raportării


sumele alocate pe

proiectele aflate in

Secreta

r

Respons

abil

administ

rativ

GAL

Raport

centralizat

privind

sumele

alocate

10


of 314

N

r.

C

rt

Categori

e

Activitatea de

auditat

Cine

are

atribuţi

i

Cine

verifica

Autoritate

a

responsab

ila

Documente

Justificative

Perioada

de

arhivare

docume

nte

justificat

ive (ani)

implementare

Realizarea

raportării


stadiul de realizare

a indicatorilor

specifici GAL

Secreta

r

Respons

abil

administ

rativ

GAL

Raport

centralizat

privind

indicatorii

GAL

10

Trimiterea

raportărilor

centralizate către

AM judeţean

Secreta

r

Respons

abil

administ

rativ

GAL

Adresă

înaintare

raportări

centralizate

â

10

1

0

Plata

cererilor

de

ramburs

are

Primirea cererilor

de rambursare a

beneficiarilor de

către GAL

Secreta

r

Respons

abil

administ

rativ

GALRegistru

dosare10

Trasmiterea de

către GAL a

dosarelor de

rambursare către

AM judeţean

Secreta

r

Respons

abil

administ

rativ

GAL

Adresă

înaintare

dosare de

rambursare

10

Analiza dosarelor

de rambursare de

Experţi

tehnici

Şef birou

plăţiCRPDRP

Rapoarte

de10


of 314

N

r.

C

rt

Categori

e

Activitatea de

auditat

Cine

are

atribuţi

i

Cine

verifica

Autoritate

a

responsab

ila

Documente

Justificative

Perioada

de

arhivare

docume

nte

justificat

ive (ani)

către AM judeţean

şi realizarea

raportului de

acceptare cuantum

plăţi beneficiari

acceptare

cuantum

plăţi

beneficiari

Trimiterea

raportului de

acceptare cuantum

plăţi beneficiari

către APDRP

Secreta

r

Şef birou

plăţiCRPDRP

Adresă

înaintare

rapoarte de

acceptare

cuantum

plăţi

beneficiari

10

Realizarea plăţii pe

baza raportului de

acceptare cuantum

plăţi

Experţi

tehnici

Şef birou

plăţiAPRDP

1 copie

după

dovada

plăţii

10

Notificarea de

către APDRP a

realizării plăţii

către beneficiar

Secreta

r

Şef birou

plăţiAPRDP

Adresă

notificare

efectuare

plată

10

1

1

Controlu

l pe

proiecte

Verificarea

rapoartelor

centralizate

Experţi

tehnici

Şef birou

impleme

ntare

CRPDRP

Raport

analiză

rapoarte

10


of 314

N

r.

C

rt

Categori

e

Activitatea de

auditat

Cine

are

atribuţi

i

Cine

verifica

Autoritate

a

responsab

ila

Documente

Justificative

Perioada

de

arhivare

docume

nte

justificat

ive (ani)

realizate de GAL cu

privire la stadiul

implementării

proiectelor de

către beneficiari,

sumele alocate pe

proiecte şi gradul

de realizare a

indicatorilor GAL

proiecte centralizate

GAL

Verificare pe teren,

prin sondaj, a

modului de

gestionare si

implementare de

către GAL a

strategiei de

devoltare locală

Experţi

tehnici

Şef birou

impleme

ntare

proiecte

CRPDRP

Raport de

verificare

pe teren

10

Verificarea

modului de

gestionare

financiara a GAL-

ului

Experţi

tehnici

Şef birou

impleme

ntare

proiecte

APRDP

Raport

control

gestionare

financiară

10

1 Arhivare Arhivarea Secreta Respons GAL Arhiva 10


of 314

N

r.

C

rt

Categori

e

Activitatea de

auditat

Cine

are

atribuţi

i

Cine

verifica

Autoritate

a

responsab

ila

Documente

Justificative

Perioada

de

arhivare

docume

nte

justificat

ive (ani)

2 dosarelor de

informare, lansare

apeluri si consiliere

beneficari, pe

fiecare măsură şi

apel de măsură

r abil

administ

rativ

realizată

Arhivarea

dosarelor

proiectelor

beneficarilor

Secreta

r

Respons

abil

administ

rativ

GALArhiva

realizată10

Arhivarea dosarului

privind raportările

către AM judeţean

Secreta

r

Respons

abil

administ

rativ

GALArhiva

realizată10

Arhivarea dosarului

privind raportările

către APDRP

Secreta

r

Respons

abil

administ

rativ

GALArhiva

realizată10

Tabel nr 56 – Pista de audit


of 314

Anexa

Procedura de evaluare şi monitorizare

Monitorizarea proiectelor se face de către GAL în vederea urmăririi realizării proiectului, atingerii

obiectivelor şi a îndeplinirii indicatorilor stabiliţi prin contract.

Monitorizarea proiectului constă în urmărirea progresului fizic înregistrat în implementarea acestuia şi

în colectarea şi introducerea în sistemul de management al proiectului a tuturor informaţiilor legate

de proiect.

Procesul de monitorizare începe din momentul semnării contractului de finanţare şi se termină la 5

ani după finalizarea proiectului.

Pentru realizarea monitorizării proiectului, GAL-ul va desfăşura următoarele activităţi:

a) verificarea rapoartelor de progres (trimestrial, simplificat, final), elaborate şi transmise de către

beneficiar;

b) vizite de monitorizare care îşi propun verificarea stadiului real de realizare a proiectului la locul

implementării acestuia (anunţate şi ad-hoc);

c) monitorizarea durabilităţii investiţiilor, realizarea indicatorilor de rezultat şi;

d) monitorizarea veniturilor nete realizate;

e) verificarea şi avizarea notificărilor înaintate de beneficiari;

f) întocmirea actelor adiţionale în baza notificărilor aprobate şi/sau modificărilor de legislaţie.

g) punerea în aplicare a recomandărilor Autorităţii de Audit

a) Verificarea rapoartelor de progres

Verificările rapoartelor de progres elaborate de către beneficiar şi a documentelor lor însoţitoare vor

asigura că acestea sunt complete şi corecte, că respectă modelul convenit în Contractul de finanţare,

că proiectul este implementat în conformitate cu Contractul de finanţare, legile comunitare şi

naţionale. De asemenea, vor urmări evoluţia în timp a indicatorilor stabiliţi prin Contractul de

finanţare, de realizare şi de rezultat în baza cărora s-a făcut selecţia si evaluarea, realizările faţă de

ţintă propusă, procent de realizare.


of 314

b) Vizita de monitorizare

Vizita de monitorizare se va realiza prin verificarea la locul implementării proiectului a progresului fizic

al acestuia şi a managementului de proiect şi, de asemenea, va permite echipei de monitorizare să

colecteze unele date suplimentare faţă de cele cuprinse în rapoartele de progres, în vederea aprecierii

valorii indicatorilor faţă de ţintele propuse şi a acurateţei informaţiei furnizate de beneficiar.

Scopul vizitei de monitorizare este:

- să asigure faptul că proiectul progresează fizic, în conformitate cu calendarul activităţilor inclus în

contractul de finanţare;

- să identifice elemente sau situaţii care pot duce la întârzieri, derapaje de la proiectul aprobat sau

imposibilitatea continuării proiectului, şi să emită recomandări în limitele de competenţă ale

monitorului; nu intră în competenţa monitorului emiterea de soluţii privind implementarea

proiectului sau recomandări cu privire la modul de aplicare sau interpretare a legislaţiei

naţionale;

- să identifice elementele de succes ale proiectului;

- să asigure o comunicare strânsă între beneficiari şi OI Cercetare - Serviciul Monitorizare care să

conducă la o bună conlucrare în vederea implementării cu succes a proiectului (realizarea tuturor

indicatorilor prevăzuţi în contractul de finanţare).

Beneficiarul are obligaţia de a participa la vizită şi de a furniza echipei de monitorizare toate

informaţiile solicitate.

Vizitele de monitorizare sunt:

anunţate

ad hoc.

c) Monitorizarea durabilităţii investiţiilor

Durabilitatea investiţiei, conform Art. 57 din Regulamentul 1083, reprezintă reţinerea contribuţiei

fondurilor structurale timp de 5 ani (3 ani pentru IMM-uri) după terminarea proiectului fără a aduce

modificări substanţiale infrastructurii create privind natura sa, condiţiile de implementare, conferirea

unui avantaj inadecvat unei întreprinderi sau unui organism public, schimbarea naturii proprietăţii

unui element de infrastructură sau încetarea unei activităţi de producţie.


of 314

d) Verificarea şi avizarea notificărilor înaintate de beneficiari

Ca urmare a modificărilor care pot apărea în procesul de implementare al proiectelor, beneficiarul are

posibilitatea, conform contractului de finanţare, să anunţe prin notificare, fără a schimba scopul şi

obiectivele proiectului, şi cu menţinerea indicatorilor.

Verificarea şi avizarea notificărilor înaintate de beneficiari va asigura fluidizarea implementării

proiectului, cu respectarea contractului de finanţare şi a legislaţiei în vigoare.

e) Întocmirea actelor adiţionale

În baza notificărilor beneficiarilor aprobate de GAL şi/sau modificărilor legislative survenite în

perioada derulării contractului de finanţare se vor încheia acte adiţionale în conformitate cu clauzele

contractuale.

f) Punerea în aplicare a recomandărilor Autorităţii de Audit

Ca urmare a misiunilor de audit ale Autorităţii de Audit, atât la sediul/locaţia proiectului, cât şi la

sediul GAL, beneficiarul va fi înştiinţat de recomandările făcute de aceasta, în condiţiile în care

problemele îl vizează, şi va solicita implementarea acestora.

Raportarea:

Procesul de monitorizare este concretizat printr-o raportare în scris şi în format electronic a unor

documente cu sau fără format standard care se elaborează la nivelul structurilor implicate (Beneficiar,

GAL, Autoritate de Management).


of 314

Documente predate de Beneficiar la GAL:

Tip

document

Ane

xaCe cuprinde

Cine

întocmeşte

Periodicitate

(Calendar de

raportare)

Nr. ex.

Raport de

început

Anex

a I-1

Reprezintă documentul

standard care atestă începerea

proiectului

Beneficiarul

Se completează o

singură dată, la

maximum 60 zile de

la intrarea în vigoare

a Contractului

2

Raport de

progres

Anex

a I-2


standard de monitorizare ce

prezintă progresul fizic al

proiectului.

Beneficiarul

Pentru fiecare 3 luni

şi odată cu Cererea

de rambursare (în

condiţiile în care

plăţile solicitate la

rambursare sunt

realizate în perioada

unuia sau mai multe

rapoarte de progres

trimestriale (se

ataşează ultimul

raport de progres

trimestrial)

2 la

monitor,

2 la CR

Plan de

lucru

Anex

a I-3

Se ataşează Raportului de

progres şi prezintă activităţile

programate pentru

următoarea perioadă

Beneficiarul

Pentru fiecare 3 luni,

odată cu Raportul de

progres

2 (nu se

complet

ează

pentru

un RpT

simplific


of 314

at)

Raportul

de progres

simplificat

Anex

a I-4

Se completează şi se ataşează

cererii de rambursare numai

dacă la rambursare se solicită

plăţi efectuate în afara

rapoartelor de progres

trimestriale

Beneficiarul

La cererea de

rambursare, dacă

este cazul

4

Raport

final

Anex

a I-5


standard completat la sfârşitul

perioadei de implementare a

proiectului, ce prezintă

progresul fizic total, indicatorii

şi rezultatele obţinute per

proiect. Este documentul care

însoţeşte ultima Cerere de

rambursare.

Beneficiarul

Elaborat la sfârşitul

perioadei de

implementare şi

însoţeşte ultima

Cerere de

rambursare.

4

Raport

privind

durabilitat

ea

investiţiei

Anex

a I-6


standard pentru operaţiuni de

infrastructură care atestă

faptul că investiţia făcută prin

proiect (nu) a suferit

modificări substanţiale în

această perioadă, în

conformitate cu Art. 57 alin.(1)

din Regulamentul Comisiei

Europene Nr. 1083/2006.

Beneficiarul

Elaborat anual pe o

perioadă de 5 ani

după implementarea

proiectului, până în

data de 15.01 a

fiecărui an.

2

Raport

privind

realizarea

indicatorilo

Anex

a I-7

Document standard care

atestă atingerea indicatorilor

de rezultat

Beneficiarul

Elaborat anual pe o

perioadă de 5/3 ani

după implementarea

proiectului, până în

2


of 314

r de

rezultat

data de 15.01 a

fiecărui an.

NotificareAnex

a I-8

Document prin care

beneficiarul informează

autoritatea contractantă de

orice schimbare intervenită, în

conformitate cu clauzele

contractuale, şi solicită, pe

baza unei motivaţii pertinente,

aprobarea.

BeneficiarulElaborat de câte ori

este nevoie

La începerea proiectului, Beneficiarul va prezenta, monitorului, <localitatea, strada, nr., …..etc.>,

Raportul de început (Anexa I-1), în maxim 60 de zile calendaristice de la data intrării în vigoare a

Contractului de finanţare.

Raportul de progres (Anexa I-2/I-4), Planul de lucru (Anexa I-3) şi documentele sale însoţitoare se

transmit monitorului:

trimestrial (perioada de raportare este de 3 luni), la 15 zile după perioada de raportare

sau la cererea de rambursare;

simplificat, dacă însoţeşte o cerere de rambursare.

La înaintarea ultimei cereri de rambursare, beneficiarul va transmite monitorului Raportul final (Anexa

I-5).

În intervalul a 5 (cinci) ani după finalizarea proiectului, Beneficiarul va transmite monitorului Raportul

privind durabilitatea investiţiei (Anexa I-6), unde va specifica că investiţia făcută prin proiect (nu) a

suferit modificări substanţiale în această perioadă, în conformitate cu Art. 57 alin.(1) din

Regulamentul Comisiei Europene (EC) Nr. 1083/2006). Raportul se va transmite anual, până la data de


of 314

15.01 al fiecărui an următor).

La cererea Autorităţii de Management sau Organismului Intermediar, Beneficiarul va elabora rapoarte

ad-hoc, fără format predefinit.

Măsurile de verificare şi control

Verificarea şi controlul sunt părţi integrante ale procedurii de management financiar şi control şi se

desfăşoară pe perioada de valabilitate a contractului de finanţare de către Organismul Intermediar.

AM PNDR, şi/sau alte structuri cu atribuţii de control/verificare/audit a finanţărilor nerambursabile

din fondurile structurale pot efectua misiuni de verificare şi control pe toată perioada de valabilitate a

contractului de finanţare.

AM PNDR efectuează verificări la faţa locului pe bază de eşantion stabilit în urma realizării unei analize

de risc efectuate la nivelul fiecărei instituţii sau la sesizare. Verificarea se realizează cel puţin o dată pe

durata de implementare a proiectului şi în mod obligatoriu înainte de plata ultimei cereri de

rambursare pentru unităţile publice.

Respectarea legislaţiei naţionale privind achiziţiile publice efectuate de beneficiar în cadrul

contractului va fi verificată de AM, GAL, Autoritatea de Audit şi alte structuri cu atribuţii în domeniu,

precum UCVAP şi ANRMAP.

Data şi intervalul orar al vizitelor şi controalelor planificate sunt convenite cu beneficiarul în scris,

printr-o scrisoare de înştiinţare. În scrisoare se va specifica unitatea şi personalul care vor participa la

verificarea la fata locului, personalul beneficiarului care trebuie să fie disponibil pe toată perioada

controlului şi documentele necesare spre a fi prezentate. În cazul verificărilor sau controalelor la

sesizare, nu va exista o înştiinţare prealabilă, acestea fiind verificări sau controale inopinate.


of 314

Anexa I-1

Raport de Început

1. FEADR

2. Masura

3. Operaţiunea:

4. Date despre Beneficiar:

Numele Beneficiarului:

Adresa:

Director de proiect:

Tel, Fax, e-mail

CUI/Codul fiscal:

5. Detalii despre proiect:

Numele proiectului:

Contract de finanţare nr.:

Localizarea geografica a proiectului: (regiune judeţ, localitate):

Durata proiectului :

Prin prezentul raport declarăm pe propria răspundere că proiectul ce face obiectul Contractului de

finanţare nr. ……….a început în data de………….*

Reprezentant legal al Beneficiarului, Director de proiect,

Data:_______________


of 314

Anexa I-2

RAPORTUL DE PROGRES nr………

Perioada de raportare…………..

1. FEADR

2. Masura

3. Operaţiunea:



Adresa:


Tel, Fax, e-mail

CUI/Codul fiscal:


Numele proiectului:




of 314

6. Măsuri recomandate în ultimul Raport de progres, şi/sau în Raportul privind vizita de

monitorizare/Raportul privind verificarea la faţa locului.

Măsura Termen propus

Descrierea

modului de

implementare

Termen realizat Obs.

7. Stadiul proiectului:

Se va completa cu descrierea stadiului proiectului din punct de vedere fizic. Menţionăm faptul că,

raportul de progres este cerut cu periodicitatea din Contractul de finanţare, chiar dacă în perioada

pentru care este completat nu s-a efectuat nici o cheltuială.

7.1. Descrierea stadiului de implementare a proiectului

Nr. activ./subactiv./

Activităţi/

Subactivităţi1

PartenerRealizat

anterior2

Planificat

pentru

perioada de

raportare2

Realizat în

perioada de

raportare2

Activităţi

care se vor

reprograma2

1 2 3 4 5 6

1 În coloana 1 se vor trece toate activităţile din Cererea de Finanţare, 2.6. Calendarul activităţilor

(inclusiv nr. curent al activităţii aşa cum este în 2.6. Calendarul activităţilor).2 În coloanele 3, 4, 5 se va trece DA integral sau Da parţial sau NU, după caz, pentru acele


of 314

activităţi/subactivităţi care fac obiectul Raportului de progres. În toate cazurile se va expune clar şi

concis stadiul îndeplinirii activităţii/subactivităţii respective sau, dacă nu s-a realizat, motivul

nerealizării (se reprogramează pentru perioada următoare). În coloana 6 se vor trece în dreptul

activităţilor reprogramate, acele subactivităţi/ etape ce se vor executa în următoarea perioadă de

raportare.

Se vor trece toate datele de la începutul proiectului şi până la momentul la care se referă perioada

de raportare astfel încât să se poată identifica progresul proiectului.

7.2.Rezultatele obţinute până în acest moment

Denumirea

rezultatului1

Nr.

activ./subactiv./

Activităţi/

Subactivităţi2

Documentul

care atestă

rezultatul3

Anticipat în

CF aprobată

Realizat

anterior

Realizat în

perioada de

raportare

1 2 3 4 5 6

1 Se trec rezultatele obţinute până în acest moment, anticipate sau nu în Cererea de finanţare

aprobată, cap. 2.3 DESCRIEREA PROIECTULUI, la Descrierea rezultatelor anticipate în urma

implementării proiectului cu excepţia rezultatelor cercetării, a serviciilor, echipamentelor Cd şi IT,

activelor necorporale şi lucrărilor .2 Se trece numărul şi denumirea activităţii din care provine rezultatul, aşa cum sunt specificate în

tabelul 2.6 Calendarul activităţilor.3 Se trece numele, numărul şi data documentului care atestă obţinerea rezultatului (ex. contract de

achiziţie nr…/din.., proces verbal de recepţie nr…/ din.., proces verbal de avizare internă a unui studiu

de cercetare, a unui serviciu prestat de un terţ, etc.).4 În colanele 4,5 şi 6 se va trece cantitatea anticipată/ realizată pentru fiecare rezultat.

NOTĂ: Orice activitate desfăşurată se încheie cu un rezultat (studiu, prototip, proiect tehnic, aviz de

construcţie, contract de servicii/furnizare produse etc., echipamente/utilaje etc., brevet, soft-uri


of 314



Se detaliază rezultatele pe următoarele:

REZULTATUL CERCETĂRII

Dacă proiectul presupune activităţi de cercetare:

Denumirea rezultatului

cercetării (studiu,

documentaţie execuţie,

prototip, teste şi încercări etc.)

– se anexează rezumatul

rezultatului cercetării

Nr. Procesul verbal de avizare

internă/procesul verbal de

recepţie (după caz) – se

anexează procesele verbale

Nr. Raportului de activitate al

echipei de cercetare - se

anexează raportul de activitate

SERVICII

Dacă proiectul presupune servicii:

Tip serviciu

Documentaţi

e ataşată la

dosarul

proiectului

(dosarul

achiziţiei,

contract

semnat)

Documentaţii/liv

rabile

recepţionate în

urma serviciilor

Departamentul

care utilizează

rezultatele

serviciului

Proces verbal predare

primire semnat /

Proces verbal de

recepţie

ECHIPAMENTE CD şi IT (active corporale şi obiecte de inventar)


of 314

Dacă proiectul presupune livrare de echipamente

Echipament

Documentaţ

ie ataşată la

dosarul

proiectului

(dosarul

achiziţiei,

contract

semnat)

Inventariat

ca item

separat (cu

nr. de

identificare

)

Departament

unde a fost

instalat

În fu

ncţiu

ne

Da/N

u


primire semnat /

Proces verbal de

recepţie şi punere în

funcţiune

NECORPORALE

Dacă proiectul presupune livrare de active necorporale

Tip necorporal

Documentaţ

ie ataşată la

dosarul

proiectului

(dosarul

achiziţiei,

contract

semnat)

Inventariat

ca item

separat (cu

nr. de

identificare

)

Departament

unde a fost

instalat

În fu

ncţiu

ne

Da/N

uProces verbal predare

primire semnat /

Proces verbal de


funcţiune

LUCRĂRI

Dacă proiectul presupune lucrări

Certificat Urbanism – se anexează copia la raportul de progres

Autorizaţie de construire – se anexează copia la raportul de progres

Raportul dirigintelui de şantier – se anexează copia la raportul de progres


of 314

Proces Verbal semnat de ISC pentru faze determinante – se anexează copia la raportul de progres

7.3.Aspecte legate de mediul înconjurător (dacă este cazul)

7.4.Aspecte legate de egalitatea de şanse (dacă este cazul)

7.5. Probleme identificate la nivelul proiectului (dacă este cazul)

Activitatea

(inclusiv nr.

acesteia din 2.6

Calendarul

activităţilor)

Descrierea

problemeiSoluţie/propunere pentru rezolvare Termene



7.6. Modificări propuse faţă de ceea ce s-a stabilit în Contractul de finanţare (condiţionate de

aprobarea OI)


of 314

Modificări operate

Act adiţional/NotificareObiectul actului

adiţional/NotificăriiMotivaţia

Modificări previzionate

7.7. Vă rugăm să precizaţi stadiul la care se află achiziţiile publice conform calendarului stabilit

în cererea de finanţare (se trec toate achiziţiile care încep/se derulează/s-au finalizat):

Nr.

crt.

Obiectul

contractului/

Acordului-cadru

pentru

realizarea

proiectului1

Valoarea

estimată2

(Lei)

Procedura

de

achiziţie

publică

aplicată

Data estimată

pentru

începerea

procedurii

Data estimată

pentru

finalizarea

procedurii

Stadiul aplicării

procedurii de

achiziţie

publică3/derulari

contractului

1 Obiectul contractului trebuie să se refere la servicii, lucrări, furnizare produse. Se vor trece toate

achiziţiile prevăzute în tabelul 3.4 cererea de finanţare aprobată, urmând ca la fiecare raport de

progres să se completeze stadiul de aplicare a procedurii de achiziţie. La finalizarea contractului se

menţionează nr./data Procesului Verbal de recepţie şi Procesul verbal de punere în funcţiune, după

caz2 La valoarea estimată se va trece valoarea din tabelul 3.4 cererea de finanţare aprobată până se


of 314

semnează contractul. După semnarea contractului se trece valoarea reală a acestuia, specificând

suma fără TVA şi separat TVA.3 În cazul în care procedura s-a încheiat cu un contract, se va trece numele contractorului şi CUI-ul, nr.

contractului şi data semnării.

* Notă:

Se va completa o declaraţie pe propria răspundere (semnată de reprezentantul legal al Beneficiarului)

prin care se va atesta că respectiva achiziţie publică s-a realizat în condiţiile respectării legislaţiei în

vigoare.

Se va ataşa la raportul de progres câte o copie a fiecărui contract de achiziţie încheiat.



8. Indicatori:

Indicator

Valoarea indicatorului

stabilită prin contract


obţinută în perioada de

raportare (trimestru)


obţinută până în prezent

(cumulat de la data

începerii proiectului)

UM Cantitate UM Cantitate UM Cantitate

1 2 3 4 5 6 7

Indicatori de

realizare

Indicatori de

rezultat


of 314

9. În perioada de raportare proiectul intră sub incidenţa ajutorului de stat „de minimis”? Da

Nu

10. În această perioadă de raportare proiectul a generat venit? Da

Nu

Total venituri obţinute anteriorTotal venituri obţinute pentru

perioada de raportare

Total venituri obţinute până la

momentul elaborării cererii de

rambursare


Data:_______________


of 314

Anexa I-3

Anexă la Raportul de progres nr. ______

PLAN DE LUCRU

Nr. _______

pentru perioada _________

1. FEADR

2. Masura

3. Domeniul de intervenţie:

4. Operaţiunea:

5. Denumirea Proiectului:

6. Durata proiectului:

Data începerii:

Data finalizării:


of 314

7. CALENDARUL ACTIVITĂŢILOR

Nr.

crt.Activitate/Etapă10

Realizate (inclusiv perioada de

raportare)11

Planificate pentru

următoarea perioadă de

raportare12

1 2 3 4

10 În coloana 2 se vor trece activităţile din Cererea de Finanţare, 2.6. Calendarul activităţilor (cu nr.

curent al activităţii aşa cum este în 2.6. Calendarul activităţilor).11 În coloana 3 se va trece Da integral sau Da parţial.12 În coloana 4 se vor trece în dreptul activităţilor reprogramate acele activităţi şi/sau subactivităţi

care se reprogramează (în cazul în care o activitate este parţial realizată) şi se vor executa în

următoarea perioadă de raportare.

9. REZULTATE

Denumirea

rezultatului

Nr.

activ./subactiv./

Activităţi/

Subactivităţi

Documentul

care atestă

rezultatul

Anticipat în

CF aprobată

Realizat

anterior

Realizat în

perioada de

raportare

1 2 3 4 5 6

NOTA:

Se vor trece doar rezultatele provenind din activităţile planificate pentru următoarea perioadă

Se va anexa Raportul de activitate al echipei de implementare/management


of 314

Anexă la Raportul de progres

Program: FEADR

Masura …..

Denumire Proiect:………………………………

Nr. Contract:……………………..

RAPORT DE ACTIVITATE AL ECHIPEI DE IMPLEMENTARE / MANAGEMENT

Perioada :…………………………………….

In aceasta perioada au fost desfasurate urmatoarele activitati :

1. Activitatea (*)

o Sub- activitatea (**)

o ….

Au fost implicate urmatoarele persoane :

Nr.

Crt.

Nume şi

Prenume

Functia în

Proiect

Sub-activitati

desfasurate

(*)

Perioada în

care si-a

desfasurat

activitatea

Nr. Ore

lucrate

1.

…

2. …….

In urma desfasurarii activitatilor/ sub- activitatilor prezentate, au fost obtinute urmatoarele

rezultate (***) :

………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………


of 314

In perioada…………………………, personalul implicat în implementarea/ managementul proiectului a

fost urmatorul:

Nr.

Crt.

Nume şi

Prenume

Functia în

Proiect

Activitati/

Sub-activitati

desfasurate

(*)

Corespondenta

cu HG 475/

2007 Anexa 3

(**)

Nr. Ore

lucrate

1.

…

Data:

Director de Proiect,

…………………..


of 314

Anexa I-4

RAPORTUL DE PROGRES simplificat nr………

Perioada de raportare…………..

1. FEADR

2. Masura

3. Operaţiunea:



Adresa:


Tel, Fax, e-mail

CUI/Codul fiscal:


Numele proiectului:




of 314




Descrierea

modului de

implementare


NU SE COMPLETEAZĂ


Se va completa cu descrierea stadiului proiectului din punct de vedere fizic. Menţionăm faptul că,

raportul de progres este cerut cu periodicitatea din Contractul de finanţare, chiar dacă în perioada

pentru care este completat nu s-a efectuat nici o cheltuială.


Nr. activ./subactiv./

Activităţi/

Subactivităţi1

Partener

Realizat

anterior2

Nu se

completează

Planificat

pentru

perioada de

raportare2

Realizat în

perioada de

raportare2

Activităţi

care se vor

reprograma2

Nu se

completează

1 2 3 4 5 6


(inclusiv nr. curent al activităţii aşa cum este în 2.6. Calendarul activităţilor).


of 314

2 În colanele 4, 5 se va trece DA integral sau Da parţial sau NU, după caz, pentru acele

activităţi/subactivităţi care fac obiectul Raportului de progres. În cazul în care sunt realizări parţiale, se

va face expune clar şi concis stadiul îndeplinirii activităţii/subactivităţii respective sau, dacă nu s-a

realizat, motivul nerealizării (se reprogramează pentru perioada următoare). În coloana 6 se vor trece

în dreptul activităţilor reprogramate, acele subactivităţi/ etape ce se vor executa în următoarea

perioadă de raportare.

7.2. Rezultatele obţinute până în acest moment

Denumirea

rezultatului1

Nr.

activ./subactiv./

Activităţi/

Subactivităţi2

Documentul

care atestă

rezultatul3

Anticipat în

CF aprobată

Realizat

anterior

Realizat în

perioada de

raportare

1 2 3 4 5 6

1 Se trec rezultatele obţinute până în acest moment, anticipate sau nu în Cererea de finanţare

aprobată, cap. 2.3 DESCRIEREA PROIECTULUI, la Descrierea rezultatelor anticipate în urma

implementării proiectului.2 Se trece numărul şi denumirea activităţii din care provine rezultatul, aşa cum sunt specificate în



de cercetare, a unui serviciu prestat de un terţ, etc.).4 În colanele 4 şi 6 se va trece cantitatea anticipată/ realizată pentru fiecare rezultat.


construcţie, contract de servicii/furnizare produse etc., achiziţiee de echipamente/utilaje etc.,


of 314

brevet, soft-uri, proces verbal de recepţie. Proces verbal de punere în funcţiune etc.).

















SERVICII


Tip serviciu

Documentaţi

e ataşată la

dosarul

proiectului

(dosarul

achiziţiei,

contract

semnat)

Documentaţii/liv

rabile

recepţionate în

urma serviciilor

Departamentul

care utilizează

rezultatele

serviciului


primire semnat /

Proces verbal de

recepţie

ECHIPAMENTE CD şi IT (active corporale şi obiecte de inventar)



of 314

Echipament

Documentaţ

ie ataşată la

dosarul

proiectului

(dosarul

achiziţiei,

contract

semnat)

Inventariat

ca item

separat (cu

nr. de

identificare

)

Departament

unde a fost

instalat

În fu

ncţiu

ne

Da/N

u


primire semnat /

Proces verbal de


funcţiune

NECORPORALE


Tip necorporal

Documentaţ

ie ataşată la

dosarul

proiectului

(dosarul

achiziţiei,

contract

semnat)

Inventariat

ca item

separat (cu

nr. de

identificare

)

Departament

unde a fost

instalat

În fu

ncţiu

ne

Da/N

u


primire semnat /

Proces verbal de


funcţiune

LUCRĂRI


Certificat Urbanism – se anexează copia la raportul de progres

Autorizaţie de construire – se anexează copia la raportul de progres

Raportul dirigintelui de şantier – se anexează copia la raportul de progres

Proces Verbal semnat de ISC pentru faze determinante – se anexează copia la raportul de progres


of 314

7.3. Aspecte legate de mediul înconjurător (dacă este cazul)

Nu se completează

7.4. Aspecte legate de egalitatea de şanse (dacă este cazul)

Nu se completează


Activitatea

(inclusiv nr.

acesteia din 2.6

Calendarul

activităţilor)

Descrierea

problemeiSoluţie/propunere pentru rezolvare Termene

Nu se completează

7.6. Modificări propuse faţă de ceea ce s-a stabilit în Contractul de finanţare (condiţionate de

aprobarea GAL)

Modificări operate




of 314

Nu se completează

Modificări previzionate

Nu se completează

7.7. Vă rugăm să precizaţi stadiul la care se află achiziţiile publice conform calendarului

stabilit în cererea de finanţare (se trec toate achiziţiile care încep/se derulează/s-au

finalizat în perioada de raportare):

Nr.

crt.

Obiectul

contractului/

Acordului-cadru

pentru realizarea

proiectului8

Valoarea

estimată9

(Lei)

Procedura

de

achiziţie

publică

aplicată

Data estimată

pentru

începerea

procedurii

Data estimată

pentru

finalizarea

procedurii

Stadiul

aplicării

procedurii de

achiziţie

publică10

8 Obiectul contractului trebuie să se refere la servicii, lucrări, furnizare produse. Se vor trece toate

achiziţiile prevăzute în tabelul 3.4 cererea de finanţare aprobată, urmând ca la fiecare raport de

progres să se completeze stadiul de aplicare a procedurii de achiziţie.9 La valoarea estimată se va trece valoarea din tabelul 3.4 cererea de finanţare aprobată până se

semnează contractul. După semnarea contractului se trece valoarea reală a acestuia, specificând

suma fără TVA şi separat TVA.10 În cazul în care procedura s-a încheiat cu un contract, se va trece numele contractorului şi CUI-ul, nr.


of 314

contractului şi data semnării.

* Notă:

Se va completa o declaraţie pe propria răspundere (semnată de reprezentantul legal al Beneficiarului)

prin care se va atesta că respectiva achiziţie publică s-a realizat în condiţiile respectării legislaţiei în

vigoare.

Se va ataşa la raportul de progres câte o copie a fiecărui contract de achiziţie încheiat.

8. Indicatori:

Indicator


stabilită prin contract


obţinută în perioada de

raportare (trimestru)


obţinută până în

prezent (cumulat de la

data începerii

proiectului)


1 2 3 4 5 6 7

Indicatori de

realizare

Nu se

completează

Indicatori de

rezultat

9. În perioada de raportare proiectul intră sub incidenţa ajutorului de stat „de minimis”? Da

Nu

Nu se completează


of 314

10. În această perioadă de raportare proiectul a generat venit? Da

Nu

Total venituri obţinute anteriorTotal venituri obţinute pentru




rambursare

Nu se completează


Data:_______________

Nu se completează cu Planul de lucru

Se ataşează Raportul de activitate al echipei de implementare/management


of 314

Anexa I-5

RAPORTUL FINAL

Perioada de raportare…………..(de la semnarea contractului până la finalizarea proiectului)

1. FEADR

2. Masura

3. Operaţiunea:



Adresa:


Tel, Fax, e-mail

CUI/Codul fiscal:


Numele proiectului:




of 314




Descrierea

modului de

implementare



Se va completa cu descrierea stadiului proiectului din punct de vedere fizic.


Nr.

activ./subactiv./

Activităţi/

Subactivităţi1

PartenerRealizat

anterior2

Planificat

pentru

perioada

de

raportare2

Realizat în

perioada

de

raportare2

Observaţii

(legate de

activităţile/subactivităţile

nerealizate)

1 2 3 4 5 6


(inclusiv nr. curent al activităţii aşa cum este în 2.6. Calendarul activităţilor).2 În colanele 3, 4 şi 5 se va trece DA integral sau Da parţial sau NU pentru fiecare

activitate/subactivitate din proiect. În cazul în care sunt realizări parţiale, se va face comentariul

referitor la stadiul îndeplinirii activităţii/subactivităţii respective şi motivul realizării parţiale sau, dacă

nu s-a realizat, se trece NU şi se consemnează motivul nerealizării.


of 314

7.2. Rezultatele obţinute în cadrul proiectului (se vor trece numai rezultatele specificate în

cererea de finanţare – Anexa IV la contract; în cazul în care nu sunt specificate în cererea de

finanţare se vor trece rezultatul/rezultatele relevant/relevante pentru fiecare activitate)

Denumirea

rezultatului1

Nr.

activ./subactiv./

Activităţi/

Subactivităţi2

Documentul

care atestă

rezultatul3

Anticipat

în CF

aprobată

Realizat

anterior

Realizat în

perioada

de

raportare

Realizat în

total la

finalul

proiectulu

i5

1 2 3 4 5 6 7=5+6

1 Se trec rezultatele obţinute până la final, anticipate sau nu în Cererea de finanţare aprobată, cap. 2.3

DESCRIEREA PROIECTULUI, la Descrierea rezultatelor anticipate în urma implementării proiectului.2 Se trece numărul şi denumirea activităţii din care provine rezultatul, aşa cum sunt specificate în



de cercetare, a unui serviciu prestat de un terţ, etc.).4 În colanele 4,5 şi 6 se va trece cantitatea anticipată/ realizată pentru fiecare rezultat.5 În coloana 7 se însumează realizările anterioare cu cele din perioada de raportare.


construcţie, contract de servicii/furnizare produse etc., achiziţionare de echipamente/utilaje etc.,

brevet, soft-uri, proces verbal de recepţie. Proces verbal de punere în funcţiune etc.).





of 314














SERVICII


Tip serviciu

Documentaţi

e ataşată la

dosarul

proiectului

(dosarul

achiziţiei,

contract

semnat)

Documenta

ţii/livrabile

recepţionat

e în urma

serviciilor

Departamentul

care utilizează

rezultatele

serviciului

Valoare

Proces verbal

predare

primire

semnat /

Proces verbal

de recepţie

ECHIPAMENTE (active corporale şi obiecte de inventar)



of 314

Echipament

Documentaţi

e ataşată la

dosarul

proiectului

(dosarul

achiziţiei,

contract

semnat)

Inventariat

ca item

separat (cu

nr. de

identificare

)

Departament

unde a fost

instalat

În fu

ncţiu

ne

Valoare

Proces verbal

predare

primire

semnat /

Proces verbal

de recepţie şi

punere în

funcţiune

NECORPORALE


Tip necorporal

Documentaţi

e ataşată la

dosarul

proiectului

(dosarul

achiziţiei,

contract

semnat)

Inventariat

ca item

separat (cu

nr. de

identificare

)

Departament

unde a fost

instalat

În fu

ncţiu

ne

Valoare

Proces verbal

predare

primire

semnat /

Proces verbal

de recepţie şi

punere în

funcţiune

LUCRĂRI


Nr. Raportului dirigintelui de şantier – se anexează la raportul de progres

7.3. Aspecte legate de mediul înconjurător (dacă este cazul)


of 314

7.4. Aspecte legate de egalitatea de şanse (dacă este cazul)


Activitatea Descrierea problemei Rezolvată

Da, mod de rezolvare Nu, motivul

nerezolvării

7.6. Modificări survenite în perioada de implementare a proiectului faţă de ceea ce s-a stabilit în

contractul de finanţare (dacă este cazul)

Modificări operate



Modificări intervenite în planificarea derulării în timp a proiectului

ActivitateaDate planificate Date realizate

Început Sfârşit Început Sfârşit


of 314

7.7. Vă rugăm să precizaţi achiziţiile publice derulate în cadrul contractului de finanţare:

Nr.

crt.

Obiectul

contractului/

Acordului-cadru

pentru realizarea

proiectului

Valoarea

estimată

(Lei)

Procedura

de

achiziţie

publică

aplicată

Data estimată

pentru

începerea

procedurii

Data estimată

pentru

finalizarea

procedurii

Stadiul

aplicării

procedurii

de achiziţie

publică

8. Indicatori:

Indicator

Valoarea indicatorului stabilită în

contract

Valoarea indicatorului obţinută la

încheierea duratei proiectului

UM Cantitate UM Cantitate

1 2 3 4 5

Indicatori de

realizare

Indicatori de

rezultat

9. În această perioada de raportare proiectul a generat venit?


of 314

Da Nu

Dacă da:

Total venituri obţinute

anterior

Total venituri obţinute pentru




rambursare

Reprezentant legal al Beneficiarului, Director de proiect

Data:_______________


of 314

Anexa I-6

Raportul privind durabilitatea investiţiei nr.

Perioada de raportare:__________

Program operaţional: FEADR

Masura

Operaţiunea:

1. Informaţii privind beneficiarul

Denumirea societăţii

Adresa

Contact

Cod fiscal

2. Detalii privind proiectul

Denumirea proiectului

Contract de finanţare numărul

Locaţia proiectului:

(regiune, judeţ, localitate)

Proiectul menţionat mai sus a suferit / nu a suferit nici o modificare esenţială, conform Art. 57 din

Regulamentul General 1083/2006 - Durabilitatea operaţiunilor:

(a) afectarea naturii şi condiţiilor de implementare sau cesiunea către o firma sau organism public cu

obţinerea de beneficii;

Detaliile modificării

(b) rezultat din schimbarea naturii proprietăţii unei părţi de infrastructura sau din încetarea unei activităţi

productive.

Detaliile modificării


Data:_______________


of 314

Anexa I-7

RAPORT PRIVIND REALIZAREA

INDICATORILOR DE REZULTAT LA DATA DE 31 DECEMBRIE A ANULUI……

Perioada de raportare:………….

Indicator Valoarea indicatorului

stabilită în contract


obţinută

în perioada de raportare

Valoarea totală a

indicatorului obţinută

până la momentul

raportării

(inclusiv perioada de

raportare)

Indicator de

rezultat


NOTA : Anexa 11 Raportul privind durabilitatea investiţiei şi Anexa 12 Raportul privind realizarea

indicatorilor de rezultat se transmit anual, până la 15 ianuarie ale fiecărui an.

Data: Beneficiar:


of 314

Anexa I-8

Nr. înregistrare Beneficiar: Nr. înregistrare DGOI:

NOTIFICARE nr.

privind______________________________

Beneficiar: ________

ID ________

SMIS ________

Nr. contract ____________

Cod competiţie ___________

Către

În baza art. ___ , alin. ___ din contractul de finanţare nr. ________ vă solicităm avizul/aprobarea (va

informăm) (după caz) ………………..

(se va motiva temeinic orice solicitare)

Reprezentant legal

Director proiect

Propunere monitor: Rezoluţie Şef Serviciu Monitorizare:


of 314

1. Cooperare

GAL-ul Microregiunea Belcești – Focuri intenționează să desfășoare acțiuni de cooperare cu

alte teritorii rurale (GAL) din România și/sau din UE în vederea extinderii experiențelor locale și

îmbunătățirea strategiilor locale, pentru schimbul de informații și idei noi, schimb de experiență și

stimularea inovatiei.

Datele vor fi prezentate sub forma unui tabel după modelul de mai jos:

Nr.

crt.

Partenerul/partenerii

Tematicacooperării Obiective

Valoareaproiectului/proiectelor decooperare

(euro)

Rezultate

1. Experienţe de cooperare deja întreprinseNu este cazul

2. Intenţii de cooperare

Gal „ValeaPrutului”Gal „ValeaMunteluiGal „BazinulDornelor”

Parteneriatpentrudezvoltareacomerțuluirural –intenție decooperareinterteritorială

Creștereacunoștințelor șicompetențelorproducătoriloragricoli/întreprinzătorilor rurali îndomeniulpromovării șidesfaceriiproduselorobținute;

30.000

Instruirea a unui numărde 80 deproducători/întreprinzători rurali;O rețea regională decercuri de afaceri rurale;4 târguri agricole cucaracter comercial;

GAL din Europa

Transfer deknow-howprivindadoptarea depoliticidurabile deadministrareși dezvoltare

ce promoveazămodernizareași eficientizareaserviciilor deadministrarepublică

40.000

un ghid de practici șipolitici de administrareși dezvoltare comunitarăce va fi pus în practicăde către GAL-uri;Schimb de experiențe șiproiecte de twinningpentru 20 de persoane-


of 314

comunitară cheie din administrațiilepublice ale GAL-urilorpartenere;4 târguri agricole cucaracter comercial;

I. Parteneriat pentru dezvoltarea comerțului rural – intenție de cooperare interteritorială

1. Parteneriatul: tipul actorilor implicaţi, legăturile dintre responsabilii de proiect şi GAL –

implicarea partenerilor locali în operaţiunile prevăzute.

a. Tipul actorilor implicaţi

Partenerpotențial Tip partener Localități Județe

Gal „ValeaPrutului” GAL

Andrieșeni, Bivolari, Roșcani, Trifești,Victoria, Popricani, Probota, Țigănași,Românești, Santa Mare, ȘtefăneștiTotal = 11 localități

Iași +Botoșani

Gal „BazinulDornelor” GAL

Dorna Arini, Dorna Candreni, Iacobeni,Ciocănești, Cârlibaba, Coșna, Crucea,Panaci, Poiana Stampei, Șaru Dornei, orașBroșteni.Total = 11 de localitati

Suceava

Tabel– Partenerii implicați

b. Legăturile dintre responsabilii de proiect şi GAL

Implementarea acestui proiect de cooperare va fi realizată de către o echipă comună formată

din câte 1 reprezentant al fiecărui partener, în total 4 reprezentanți. Întrucât GAL-ul „Valea Muntelui”

este cel mai mare GAL atât din punct de vedere demografic cât și teritorial, acest partener este cel

care va coordona proiectul. Din partea acestui partener va fi numit și coordonatorul echipei de

proiect.

II. Integrarea în strategia teritoriului: integrarea în strategia teritorială, valoarea adăugată a

proiectului, coordonarea cu alte acţiuni derulate, valorificarea experienţei cooperării din afara

teritoriului.

a. Integrarea în strategia teritorială


of 314

Această intenție de cooperare se integrează în strategia de dezvoltare locală a teritoriului

Microregiunii Belcești – Focuri, integrându-se în prioritatea „Creșterea competitivității sectorului

primar agricol”, obiectivul „Sprijin pentru valorificarea produselor obținute în teritoriu”

b. Sinergia cu alte măsuri ale GAL-ului

Realizarea unui centru de procesare primară, ambalare și depozitare și pentru producătorii

agricoli

Realizarea și dotarea unui spațiu de vânzare en-gross și en-detail pentru producătorii

agricoli

Realizare rețele consumatori persoane fizice – mici fermieri în cadrul unui program social și

ecologic intitulat “Consumă ecologic și susține fermierii români”

c. Valoarea adaugată a proiectului

Proiectului va avea un impactul socio-economic considerabil, concretizat prin:

Creșterea cunoștințelor și competențelor producătorilor agricoli/întreprinzătorilor rurali în

domeniul promovării și desfacerii produselor obținute;

Facilitarea accesului producătorilor agricoli la consumatorii persoane fizice precum și la

agenții economici din sfera procesării și comercializării produselor alimentare

Adaptarea producătorilor agricoli la noile standarde comunitare privind desfacerea

produselor obținute;

Creșterea veniturilor producătorilor agricoli prin valorificarea superioară a produselor

obținute

Îmbunătățirea calității vieții în comunitatea locală prin creșterea veniturilor obținute din

agricultură

d. Valorificarea experienţei

Experiența rezultată în urma acestei cooperări va putea fi valorificată de producătorii agricoli

din teritoriul Microregiunii Belcești – Focuri în scopul unei mai bune înțelegeri și deserviri a pieței de


of 314

desfacere. Prin acest proiect de cooperare, producătorii agricoli vor putea face schimb de idei,

experiență și metode de promovare și desfacere a produselor proprii.

2. Tipul de proiect. Acţiuni comune concrete

Acest proiect de cooperare se încadrează în categoria proiectelor pilot ce promovează

dezvoltarea comerțului rural și va cuprinde următoarele acțiuni comune:

a. Cursuri de formare profesională pentru producătorii agricoli/întreprinzătorii rurali în

domeniul promovării și desfacerii produselor obținute

b. Vizite și schimb de informații între producătorii agricoli/întreprinzătorii rurali din GAL-urile

partenere, cu dezvoltarea posibilităților de export/comerț internațional

c. Realizarea de rețele și cercuri de afaceri rurale de calitate

d. Târguri periodice cu caracter comercial

3. Aspecte tehnice și organizatorice

Ca proiect pilot, parteneriatul are ca principal scop dezvoltarea capacităților întreprinzătorilor

rurali prin consolidarea de rețele și participarea la cursuri de formare profesională. De asemenea,

întreprinzătorii rurali din fiecare zonă vor fi ajutați să fructifice și posibilitatea exportului produselor

obținute. Proiectul va facilita totodată un proces de schimb de informații prin crearea și ameliorarea

rețelelor comerciale existente și prin dezvoltarea unor noi cercuri de afaceri de calitate.

Prioritatea proiectului constă în a oferi exemple practice de comerț rural adaptat la cerințele

pieței. Proiectul va reuni expertiza a 4 regiuni diferite din 4 județe din Regiunea Moldovei: Iași,

Suceava, Botoșani și Neamț, cu scopul de a satisface necesitățile întreprinzătorilor rurali prin

asigurarea unei rețele de sprijin în vederea dezvoltării comerțului rural.

În regiunea din raza de acțiune a GAL-urilor partenere este nevoie atât de o stimulare, cât și de

o consolidare a modalității de funcționare a rețelelor comerciale existente. S-a hotărât realizarea unui

proiect comun, întrucât cooperarea este considerată a fi o modalitate de învățare reciprocă și de

consolidare a rețelei de afaceri locale și regionale. În acest fel, dezvoltarea rețel ei de afaceri locale și

regionale va consolida structura economică a regiunii.

Ideea din spatele Transnet


of 314

Proiectul se axează pe dezvoltarea unei rețele europene de cercuri de afaceri rurale locale.

Aceasta constă în organizarea unui program de formare profesională în vederea extinderii pieței si

organizării de evenimente cu caracter comercial. Astfel, programul ar ajuta producătorii agricoli să

inoveze si să devină întreprinzători eficienți, ajutându-i să își sporească profitabilitatea prin oportunități

de afaceri și parteneriate.O modalitate în acest scop este schimbul de experiență, de informații

referitoare la piață si de bune practici în ceea ce privește produsele și serviciile de promovare și

desfacere pe piață.

De asemenea, proiectul va urmări sprijinirea rețelelor de afaceri locale existente în procesul de

ameliorare a activităților și modalităților lor de lucru. În plus, se va acorda o prioritate deosebită

nevoilor tinerilor, încurajând acest grup-țintă să se reîntoarcă să lucreze în regiunea în care s-au născut

și, în același timp, încurajând femeile să își deschidă mici afaceri. O rețea de afaceri reprezintă un grup

de trei sau mai multi intreprinatori care decid să colaboreze cu scopul de a întreprinde un proiect sau o

activitate pe care membrii individuali ai grupului ar fi incapabili să o întreprindă la fel de bine pe cont

propriu.

Indicatori asteptati

a. Instruirea a unui număr de 80 de producători/întreprinzători rurali;

b. O rețea regională de cercuri de afaceri rurale;

c. 3 târguri agricole cu caracter comercial;

4. Aspecte financiare

a. Cheltuielile eligibile

cheltuieli pentru pregătirea proiectelor de cooperare

cheltuieli pentru proiecte comune de instruire si formare profesională

cheltuieli cu organizarea de întâlniri, misiuni tehnice, seminarii si târguri agricole cu

caracter comercial

cheltuieli de investiții pentru implementarea proiectelor commune

cheltuieli de deplasare

b. Bugetul și finanțarea

Bugetul proiectului va fi de 40.000 Euro și va fi asigurat de către parteneri astfel:


of 314

Partener Buget alocatGAL „Microregiunea Belcești – Focuri” 10.000GAL „Valea Prutului” 10.000GAL „Bazinul Dornelor” 10.000

TOTAL 30.000Tabel– Bugetul estimat

Ajutorul public nerambursabil va fi de 100%, din care Contribuţia FEADR – 80% iar contribuţia

publică naţională – 20%.

II. Transfer de know-how privind adoptarea de politici durabile de administrare și dezvoltare

comunitară - intenție de cooperare transnațională

1. Parteneriatul: tipul actorilor implicaţi, legăturile dintre responsabilii de proiect şi GAL –

implicarea partenerilor locali în operaţiunile prevăzute.

a. Tipul actorilor implicaţi

GAL-uri din toată Europa.

b. Legăturile dintre responsabilii de proiect şi GAL

Implementarea acestui proiect de cooperare va fi realizată de către o echipă comună formată

din cate 1 reprezentant al fiecărui partener.

2. Integrarea în strategia teritoriului: integrarea în strategia teritorială, valoarea adăugată a

proiectului, coordonarea cu alte acţiuni derulate, valorificarea experienţei cooperării din

afara teritoriului.

a. Integrarea in strategia teritoriala

Această intenție de cooperare se integrează în strategia de dezvoltare locală a teritoriului

Microregiunii Belcești – Focuri, integrându-se în prioritatea „Creșterea calității vieții în zona rurală”,

obiectivul „Adoptarea de politici durabile de administrare și dezvoltare comunitară”

b. Sinergia cu alte măsuri ale GAL-ului

Realizarea unei monografii comprehensive a teritoriului

Promovarea identității teritoriale


of 314

c. Valoarea adaugată a proiectului

Proiectului va avea un impactul socio-economic considerabil, concretizat prin:

Creșterea cunoștințelor și competențelor persoanelor-cheie din administrația publică

locală în elaborarea și implementarea politicilor de administrare și dezvoltare comunitară;

Creșterea eficientei și calității serviciilor oferite de administrațiile locale

Adaptarea administrațiilor publice locale la standardele comunitare

Îmbunătățirea calității vieții în comunitatea locală prin îmbunătățirea serviciilor de

administrare și dezvoltare a comunității locale

d. Valorificarea experienţei

Experiența rezultată în urma acestei cooperări va putea fi valorificată de administrațiile publice

din teritoriul Microregiunii Belcești – Focuri în scopul oferirii unor servicii de sociale și de administare

comunitară eficiente și adaptate la contextul european . Prin acest proiect de cooperare, APL -urile vor

putea face schimb de idei, experiență și metode de lucru în domeniul activităților publice.

3. Tipul de proiect. Acţiuni comune concrete

Acest proiect de cooperare se încadrează în categoria proiectelor ce promovează

modernizarea și eficientizarea serviciilor de administrare publică și va cuprinde următoarele tipuri de

acțiuni comune:

a. Vizite de lucru, întâlniri și schimburi de experiență între echipele de lucru ale GAL-urilor

participante

b. Proiecte de twinning (schimb de manageri de program și de personal)

c. Elaborarea comună a unui ghid de practici și politici de administrare și dezvoltare

comunitară ce va fi pus în practică de către GAL-uri

4. Aspecte tehnice și organizatorice

Principalul obiectiv din spatele acestui proiect de cooperare va fi acela de a îmbogăți

experiența practică a persoanelor-cheie din administrația publică locală în domeniul politicilor de

administrare și dezvoltare comunitară.


of 314

Ca proiect, parteneriatul își propune dezvoltarea în comun a capacităților administrațiilor

publice de a administra eficient comunitatea rurală. Se au în vedere atât vizite de lucru, întâlniri și

schimburi de experiență între echipele de lucru ale GAL-urilor participante precum și proiecte de

twinning (schimb de manageri de program și de personal).

Proiectul va trece dincolo de un simplu schimb de experiență, toate activitățile concretizându -

se în întocmirea în comun a unui ghid de practici și politici de administrare și dezvoltare comunitară ce

va fi pus în practică de către GAL-urile partenere. Acest ghid va putea fi pus la dispoziție tuturor

administrațiilor publice din comunitățile rurale ce doresc să aplice practicile și politicile prezentate în

ghid.

Proiectul va reuni expertiza din minim 4 țări diferite din Uniunea Europeană. S-a hotărât

realizarea unui proiect comun, întrucât cooperarea este considerată a fi o modalitate de învățare

reciprocă și de consolidare a expertizei în domeniul politicilor publice. În acest fel, dezvoltarea unor

practici și politici de administrare eficiente și adaptate la contextul european va conduce la dezvoltarea

comunității și implicit a calității vieții în teritoriul Microregiunii Belcești – Focuri.

Indicatori așteptați

a. un ghid de practici și politici de administrare și dezvoltare comunitară ce va fi pus în

practică de către GAL-uri;

b. Schimb de experiențe și proiecte de twinning pentru 20 de persoane-cheie din

administrațiile publice ale GAL-urilor partenere;

c. 4 târguri agricole cu caracter comercial;

5. Aspecte financiare

a. Cheltuielile eligibile

cheltuieli pentru pregătirea proiectelor de cooperare

cheltuieli cu organizarea de întâlniri, misiuni tehnice, seminarii și târguri agricole cu

caracter comercial

cheltuielile aferente proiectelor de twinning

cheltuieli aferente realizarii ghidul de practice si politice de administrare

cheltuieli de investiții pentru implementarea proiectelor commune


of 314

cheltuieli de deplasare

b. Bugetul și finanțarea

Bugetul proiectului va fi de 40.000 Euro și va fi asigurat de către parteneri în proporții egale:

Partener Bugetalocat

GAL „MICROREGIUNEA BELCEȘTI –FOCURI” 10.000

GAL 1 10.000GAL 2 10.000GAL 3 10.000

TOTAL 40.000Tabel– Bugetul estimat

Ajutorul public nerambursabil va fi de 100%, din care Contribuţia FEADR – 80% iar contribuţia

publica naţionala – 20%.

2. Participarea GAL în cadrul RNDR

GAL-ul Microregiunea Belcești – Focuri va juca un rol semnificativ în promovarea politicilor și

activităților Rețelei Naționale de Dezvoltare Rurală în domeniul dezvoltării rurale. GAL va identifica

evenimentele ce vor urma, în România sau în afara țării, care pot oferi oportunități importante de a

acumula informații sau de a face schimb de idei și experiență în ceea ce privește dezvoltarea rurală.

GAL va oferi suport tehnic membrilor RNDR care doresc să coopereze în scopul de a dezvolta

activități antreprenoriale, în contextul PNDR, ca de exemplu:

promovarea produselor rurale tradiționale;

crearea și funcționarea grupurilor de producători;

îmbunătățirea și promovarea facilităților si serviciilor turistice.

Echipa GAL va include personal specializat care va oferi expertiză tematică și va avea

capacitatea de a utiliza experiența pentru toate aspectele semnificative ale dezvoltării rurale acoperite

de PNDR.


of 314

Expertiza va fi aplicată în mod flexibil tuturor aspectelor activității RNDR, spre exemplu în

sprijinirea schimbului de idei, în identificare bunelor practici, în sprijinirea aplicării bunelor practici în

regiuni noii, în sprijinirea promovării produselor tradiționale, înființării grupurilor de producători și

îmbunătățirii și promovării facilităților și serviciilor turistice.

În cadrul activităților de implementare a RNDR vor trebui realizate o serie de baze de date

necesare în sprijinirea și funcționarea eficientă a acesteia. Astfel, vor trebui realizate:

Baza de date cu membrii RNDR care să cuprindă numele organizației, reprezentantul

organizației, datele de contact, link de legătura cu pagina de web a RNDR etc. Această bază de

date va fi actualizată permanent (lunar, dacă este cazul).

Baza de date de bune practici: sistematică, împărțită pe categorii clar delimitate și compatibilă

cu bazele de date pregătite de către REDR sau de alte retele naționale de dezvoltare rurală,

utilizând, dacă este cazul, o structură comună a bazelor de date dezvoltată de Punctul de

Contact al REDR.

Baza de date GAL-uri

Pentru GAL-uri selectate;

Pentru Potențiale GAL-uri din România.

Aceste date trebuie sa cuprindă structura parteneriatului, teritoriul acoperit, rezumatul

strategiei de dezvoltare locală, activitatea de cooperare etc. Dacă este cazul, vor fi furnizate link-uri

către paginile web ale fiecărui GAL. Această bază de date va fi actualizată permanent

Baze de date cu experți în dezvoltare rurală

O secțiune dedicată experților naționali din domeniul dezvoltării rurale ce va fi organizată pe diferite

domenii ale dezvoltării rurale (agricultură, silvicultură, mediu, turism, dezvoltare locală și comunitară

etc.). Această bază de date va fi continuu actualizată, dând posibilitatea de a face parte din ea tuturor

experților autorizati.

Baza de date pentru documente administrative

Baza de date ce va contine liste și documente-model care ar putea sprijini actorii implicați în

dezvoltarea rurală în a înțelege și a profita de măsurile din PNDR. Aceste documente vor fi

furnizate de AM-PNDR sau de agențiile sale.


of 314

ANEXA C Planul de finanţare

Planul de finanţare se va atașa în versiunea electronică, atât în forma PDF cât și în format Excel.Buget GAL (in EURO, total perioada implementare strategie)

Denumire parteneriat Grupul de actiune locala Microregiunea Belcesti FocuriJudețul Iasi

A B C D E F G H

Denumirea Măsurii Valoarepublică

Contribițieprivată

CostTotal Ponderea (%)

măsurii dinvaloareapublică PDL

ContribuțieFEADR

Contribuție % contributiepublică conformfișei tehnice amasurii dinPNDR

B+C NationalăB-F

Masura 111 Formareprofesională (training),informare si difuzare decunostinte

20.000 0 20.000 0,74% 16.000 4.000 100%

Masura 121 Modernizareaexploatatiilor agricole 150.000 225.000 375.000 5,55% 120.000 30.000 40%

Masura 123 Cresterea valoariiadaugate a produselor agricolesi forestiere

200.000 200.000 400.000 7,40% 160.000 40.000 50%

Masura 312 Sprijin pentrucrearea si dezvoltarea de micro-intreprinderi

400.000 171.429 571.429 14,80% 320.000 80.000 70%

Masura 313 Incurajareaactivitatilor turistice 300.000 117.647 417.647 11,10% 240.000 60.000 50%, 75%, 100%

Masura 322 - Renovarea,dezvoltarea satelor,imbunatatirea serviciilor de bazapentru economia si populatiarurala si punerea in valoare amostenirii rurale

1.200.000 0 1.200.000 44,39% 960.000 240.000 100%

Masura 421 Implementareaproiectelor de cooperare 140.000 0 140.000 5,18% 112.000 28.000 100%

Cheltuieli de funcționareGAL,componenta a +componenta b

293.250 6.500 299.750 10,85% 234.600 58.650 100%

TOTAL 2.703.250 720.576 3.423.826 2.162.600 540.650


of 314

ANEXA D Prezentarea teritoriului si a populatiei

Codulcomunelor

INSSE

Numele localităţii Nr. locuitori Suprafaţatotală Densitate

Comune Oraşe Sate Dinoraşe

Totalteritoriu km2 loc./km2

95792 Bălțați 5.019 37,52 133,77

95872 Belcești 11.179 93,35 119,7596334 Coarnele Caprei 3.112 37,15 83,7797009 Erbiceni 5.611 49,60 113,13

100317 Fântânele Fântânele 2.021 23,28 86,8197063 Focuri Focuri 4.113 54,12 76,0098998 Scobinți 7.533 50,62 148,81

99101 Sirețel 4.014 24,27 165,39148006 Dolhasca 11.009 11.009 110,36 99,76

Total 11.009 53.611 480,27 111,63% locuitorioraşe dintotallocuitori(≤25%)

- - - 20,53% - - -

anexa b model de întocmire a planului de … de dezvoltare...ghidul solicitantului pentru...

Documents