anexa 5 - cjarad.ro fileprezentului studiu, impreuna cu codurile conform listei europene a...

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad

Draft 1, noiembrie 2007

Anexa 5

PJGD Arad – Draft 1

Documentatie depusa la ARPM Timisoara

1



CONSILIUL JUDETEAN ARAD

PLANUL JUDETEAN DE GESTIONARE A DESEURILOR

JUDETUL ARAD

Draft 1

Noiembrie 2007

2



1. Introducere

Conform prevederilor articolului articolului 83 alin. (1) din OUG 78/2000 privind regimul deseurilor cu modificarile si completarile ulterioare, planul judetean de gestionare a deseurilor se elaboreaza de catre consiliul judetean in colaborare cu agentia judeteana pentru protectia mediului si sub coordonarea agentiei regionale pentru protectia mediului.

Articolul 84 alin. (1) din OUG 78/2000 privind regimul deseurilor cu modificarile si completarile ulterioare prevede ca „Studiile, expertizele si proiectele necesare pentru elaborarea planurilor de gestionare a deseurilor pot fi incredintate unor structuri specializate, cu respectarea prevederilor legale privind achizitiile publice.“

In acest sens, Consiliul Judetean Arad a organizat licitatie publica deschisa pentru realizarea de studii preliminare si a Planului Judetean de Gestionare a Deseurilor de catre o societate specializata. S.C. NTERDEVELOPMENT S.R.L. Bucuresti este societatea, care in urma licitatiei organizate, a incheiat contract cu Consiliul Judetean Arad pentru elaborarea PJGD-ului.

Planul judetean de gestionare a deseurilor se elaboreaza in baza principiilor si obiectivelor din Planul National de Gestionare a Deseurilor si a metodologiei de elaborare a planurilor regionale si judetene de gestionare a deseurilor.

Scopul planului judetean de gestionare a deseurilor este de asigura cadrul pentru crearea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor la nivelul judetului, care sa asigure indeplinirea obiectivelor si tintelor legislative si a celor prevazute in planurile de nivel superior (national si regional).

La elaborarea prezentului PJGD s-a tinut seama de toata legislatia romana in vigoare din domeniul gestionarii deseurilor, precum si legislatia conexa. In Anexa 1 este prezentata legislatia europeana din domeniul deseurilor, actele de reglementare romane care transpun legislatia europeana, precum si legislatia romana conexa.

Conform Metodologiei pentru elaborarea planurilor regionale si judetene de gestionare a deseurilor, aprobata prin Ordinul ministerului mediului si dezvoltarii durabile nr. 951/6 iunie 2007, deseurile care fac obiectul planurilor judetene de gestionare a deseurilor sunt deseurile municipale nepericuloase si periculoase (deseurile menajere si asimilabile din comert, industrie si institutii), la care se adauga alte fluxuri speciale de deseuri: deseurile de ambalaje, deseurile din constructii si demolari, namoluri de la epurarea apelor uzate orasenesti, vehicule scoase din uz si deseuri de echipamente electrice si electronice.

In tabelul de mai jos sunt prezentate tipurile de deseuri, care fac obiectul PJGD si a prezentului studiu, impreuna cu codurile conform Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase

3



Tabel 1: Tipuri de deseuri care fac obiectul planificarii Tip de deseu Cod deseuri

(Lista europeana a deseurilor; HG 856/2002)

Deseuri periculoase si nepericuloase municipale (deseuri menajere si asimilabile din comert industrie; institutii) inclusiv fractiile colectate separat:

− fractii colectate separat (cu exceptia 15 01)

− deseuri din gradini si parcuri (incluzand deseuri din cimitire)

− alte deseuri municipale (deseuri municipale amestecate, deseuri din piete, deseuri stradale, deseuri voluminoase etc.)

20

20 01

20 02

20 03

Deseuri de ambalaje (inclusiv deseurile de ambalaje municipale colectate separat)

15 01

Deseuri din constructii si demolari 17 01; 17 02; 17 04

Namoluri de la epurarea apelor uzate orasenesti 19 08 05

Vehicule scoase din uz 16 01 06

Deseuri de echipamente electrice si electronice 20 01 21*; 20 01 23*; 20 01 35*;20 01 36

In PJGD sunt prezentate date privind cantitatile de deseuri municipale generate aferente anilor 2001-2005, iar datele si informatiile referitoare la gestionarea deseurilor sunt prezentate pentru anul 2005 sau 2006.

Sursele de date utilizate sunt urmatoarele:

Planul Regional de Gestionare a Deseurilor Regiunea 5 Vest, aprobat prin Ordinul ministrului mediului si gospodaririi apelor si ministrului integrarii europene nr. 1364/14.12.2006 respectiv nr. 1499/21.12.2006;

Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor – Judetul Arad, draft septembrie 2006, elaborat de catre APM Arad;

Raport privind starea factorilor de mediu, Regiunea 5 Vest, 2006, elaborat de catre ARPM Timisoara;

Informatii furnizate consultantului de catre APM Arad; Informatii furnizate de catre Consiliul Judetean Arad; Informatii furnizate consultantului de catre A.S.A. Arad; Informatii detinute de catre consultant.

Orizontul de timp al PJGD este 2008 – 2015. Pentru calculul prognozei vor fi utilizate ca date de referinta datele aferente anului 2005.

4



Pe parcursul elaborarii PJGD au fost organizate grupuri de lucru, in cadrul carora consultantul a prezentat analiza datelor, precum si fiecare capitol din PJGD. In cadrul grupurilor s-au stabilit datele care vor fi utilizate si au fost propuse modificari si completari pentru fiecare capitol. Modificarile si completarile propuse in cadrul grupurilor de lucru au fost preluate de catre consultant in varianta finala a PRGD.

In Anexa 2 este prezentata componenta grupului de lucru, iar in Anexa 3 sunt prezentate minutele intalnirilor grupurilor de lucru, precum si listele participantilor.

5



2. Situatia existenta

2.1 Descrierea generala a judetului

2.1.1 Scurta prezentare a judetului

În România există opt zone de dezvoltare, care au fost definite in baza Legii nr. 315/2004 privind dezvoltarearegionala in Romania.

Regiunea Vest este a 5-a dintre ele.

Istoric vorbind, regiunea Vest cuprinde provincia Banatului, provincie istorică românească cu dezvoltare economică timpurie şi mai puternică în comparaţie cu alte provincii din ţară.

Regiunea Vest cuprinde, de asemenea, ţinutul vechii Dacii cu capitala la Sarmizegetuza, aflată în judeţul Hunedoara de astăzi.

Figura 1: Regiunea 5 Vest

Regiunea Vest are o suprafaţă de 32034 km2, ceea ce reprezintă 13,44% din teritoriul României şi are în componenţă judeţele: Arad, Caras Severin, Hunedoara şi Timiş.

Judetul Arad, situat in partea de vest a tarii se învecinează la sud cu judeţul Timiş, la nord cu Judeţul Bihor, la est cu judeţul Hunedoara, iar la vest cu Ungaria, încadrat în următoarele coordonate geografice:

Longitudine estică:22°39' (Târnăviţa);

20°45' (Nădlac)

Latitudine nordică:45°57' (Cuvejdia);

46°38' (Berechiu)

Figura 2: Judetul Arad

Poziţia sa geografică favorabilă este accentuată şi de intersecţia de drumuri europene, precum şi de distanţele relativ scurte până la capitala României-Bucureşti (603 km), a Ungariei-Budapesta (284 km), a Austriei-Viena (506 km) şi a Jugoslaviei-Beograd (215 km).

6



Cu o suprafaţă de 7.754 kmp, judeţul Arad deţine un procent de 3,65% din întreaga suprafaţă a României, fiind al şaselea judeţ ca întindere al ţării.

Tabel 2: Fondul funciar, dupa modul de folosinta, la 31 decembrie 2004

Regiunea 5 Vest Judetul Arad

km2 % km2 %

Suprafata totala, din care: 32033 100 7754 100

suprafata agricola 18922 59.1 5115 65.9

paduri si alte terenuri cu vegetatie forestiera

10971 34.3 2120 27.3

ape si balti 454 1.42 136 1.75

alte suprafete 1684 5.1 381 5Sursa: Anuarul statistic al Romaniei – editia 2004

Principalele unităţi de relief care se află pe teritoriul judeţului Arad sunt: Munţii Codru-Moma cu Vârful Pleşu-1112 m, Vârful Izoi-1098 m, Vârful Momuţa-930

m; Munţii Bihorului - sunt reprezentaţi pe teritoriul judeţului prin versantul sud-vestic al Muntelui Găina; aici întâlnim cele mai mari altitudini din judeţ, Vârful Găina-1486 m şi

Vârful Piatra Aradului-1429 m; Munţii Zărandului- sunt dispuşi pe direcţia vest-est şi au o altitudine mai redusă (Măgura

Ciungani - 841 m, Drocea - 839 m şi Highiş - 798 m). Piemondul Zărandului şi Piemondul Codrului Depresiunile: Zărandului, Almaş-Gurahonţ, Hălmagiu, Culoarul Mureşului Dealurile Lipovei Câmpiile: Aradului, Cermeiului, Crişului Alb, Câmpia Vingăi

GeologieLa nivelul judeţului Arad substratul pedologic este variat remarcându-se cernoziomurile, solurile brune şi solurile silvestre care ocupă principalele forme de relief. La acestea se adaugă unele soluri sărăturoase, soluri aluviale şi lacoviştile (ca soluri azonale şi intrazonale).

Clima

Regiunea Vest este dominată de un climat moderat, cu influenţe mediteraneene.În judeţul Arad, unde predomină un climat temperat continental moderat, se afla 5 staţii meteorologice pentru monitorizarea parametrilor metorologici. În anul 2006, temperatura aerului a înregistrat valori medii anuale cuprinse între 9,8oC şi 10,7oC, valori mai ridicate decât anul trecut. Temperatura maximă absolută a fost de 34,6oC (27/06/2006 la Arad), iar cea minimă absolută de –22,2oC (24/01/2006 la Gurahonţ).

În judeţul Arad, precipitaţiile din anul 2006 au fost cantitativ inferioare anului 2005 şi 2006 în toate staţiile meteorologice, media anuală a precipitaţiilor fiind de 684,34 l/m2.

7



Tabel 3: Cantitatea de precipitatii in anul 2006

Judet Statia meteorologica

Cantitatea totala de precipitatii

(l/m2)

Arad Arad 582.7

Chisineu Cris 591.9

Gurahant 845.3

Siria 710.0

Varadia 691.8

Regimul eolian indică o frecvenţa mai mare a vânturilor din sectorul nordic şi vestic şi viteze medii de 3-4 m/s. La staţia Arad vântul dominant bate din sectorul nordic 13,0% şi sudic 12,4%. Frecventa cea mai slabă este cea din sectorul estic 3,8%.

Hidrologie

Teritoriul judetului Arad apartine urmatoarelor bazine hidrografice: Crisul Negru, Crisul Alb, Mures si Bega. Reteaua hidrografica este dominata de cele doua artere: Mures si Crisul Alb. Raul cel mai important care strabate judetul este Muresul cu o lungime totala de 761 km pe teritoriul tarii din care 220 km pe teritoriul judetului Arad, ocupand locul doi ca lungime (dupa Dunare) si tot locul doi, ca suprafata hidrografica (cu 27.890 kmp). Crişul Alb este al doilea râu ca mărime, intrând în judeţ cu un debit de 14,2 mc/s, fiind folosit aproape numai pentru agricultură, în special pentru unităţi piscicole. Crişul Negru - la limita nordică a judeţului - şi afluentul său principal Teuzul, au o pondere mai redusă.

Dintre suprafetele lacustre amintim lacurile naturale de lunca (numeroase pe valea Muresului) si lacuri antropice (cum ar fi lacul de baraj de la Taut). De asemenea mai exista izvoare termale bicarbonate-sulfurate din zona aferenta bazinului Crisurilor (apele carbogazoase alcaline de la Moneasa), izvoare carbogazoase feruginoase (in dealurile Lipovei), izvoare bicarbonate calcice termale, carbogazoase si sulfuroase sodice (in zona Muresului).

Resursele de apa supterane sunt deosebit de valoroase atât sub aspect cantitativ cât şi calitativ, contribuind decisiv la satisfacerea nevoilor populaţiei şi a activităţilor economice, în special a celor industriale. Apele subterane se caracterizează printr-un debit bogat şi prin situarea pânzei freatice, în general, la mică adâncime (peste 2/3 din Câmpia Aradului are ape subterane la mai puţin de 3 m adâncime).

Densitatea reţelei hidrografice se înscrie între 0,6-0,8 km/km2. Densitatea medie a reţelei de râuri în cuprinsul judeţului Arad este de 0,5 km/km2.

Vegetatie

Corespunzător factorilor fizico-geografici vegetaţia este variată şi bogată în specii caracteristice florei continentale. În judeţul Arad sunt răspândite diverse plante medicinale:

8



arborele Gingo biloba, Tuia silvestris, brânduşa de primăvară, brânduşa de toamnă, brânduşa galbenă, stejar, fag, carpen, salcâm, graminee perene etc.

Vegetaţia se caracterizează prin predominarea formaţiunilor zonale de silvostepă (asociat, pe suprafeţe mici, chiar de stepă şi forestiere), a celor azonale de luncă şi prin puternica transformare antropică a vegetaţiei naturale; numai 44% din teritoriul judeţului este ocupat de o vegetaţie naturală propriu-zisă, sau foarte puţin transformată (aici se include fondul forestier, păşunile şi fâneţele), restul 56% fiind transformată foarte mult prin înlocuirea ei cu vegetaţie de cultură 48% din totalul judeţului sau alte folosinţe ale terenului.

Vegetaţia forestieră (26% din suprafaţă judeţului) ocupă suprafeţe mai mari în zona montană şi în dealurile piemontane. Se recunosc următoarele grupe de formaţiuni: carpineto-făgete, goruneto-carpinete, gorunete cu horsti, goruneto-cerete, girniteto-cerete, goruneto-fagete, precum şi asociaţii de pajişti secundare pe locul fostelor păduri defrişate.

Vegetaţia de silvostepă şi chiar de stepă în extremitatea vestică a câmpiei Aradului se caracterizează prin predominarea formaţiunilor ierboase, întâlnindu-se însă rar şi pâlcuri de vegetaţie lemnoasă. Pajiştile stepice ruderalizate, xerofile, mezofile de sărături şi cele stepizate sunt restrânse în urma extinderii suprafeţelor arabile.

Vegetaţia azonală de luncă, cu caracter hidrofil şi mezofil este alcătuită dintr-o serie de specii ierboase şi lemnoase caracteristice (salcii, plop, anin). Pe unele suprafeţe lacustre cresc nufărul alb şi galben.

Resurse naturaleResurse naturale neregenerabileÎn judeţul Arad, cele mai bogate şi variate resurse naturale se află în zona Munţilor Zărandului şi Codru Moma unde există mari rezerve de roci de construcţie, minereuri metalifere şi nemetalifere. Dintre acestea amintim:

calcarele şi marnocalcarele cantonate în zăcămintele identificate la Moneasa,Căprioara, Galşa;

granitele şi granadioritele din perimetrele Păuliş, Radna, Şoimoş; andezitele puse în evidenţă în perimetrele Dieci, Vârfurile, Leasa, Romaniţa, Tălagiu,

Aciuţa; zăcămintele de diabaze de la Bata şi Bătuţa; zăcămintele de nisip şi pietriş cantonate în depozitele aluvionare ale Crişului Alb şi ale

Mureşului. zăcămintele petroliere, pentru obţinerea petrolului şi a gazelor de sondă. izvoarele termale şi minerale de la poalele Munţilor Codru Moma, din zona Moneasa,

conţin ape bicarbonatate, calcice, magneziene şi sodice, apoi izvoarele minerale din localităţile Mocrea, Păuliş, Lipova, Chişineu-Criş, Socodor.

Resurse naturale generabileÎn judeţul Arad se poate vorbi de resursele de apă de suprafaţă (bazinele Mureşului şi Crişului Alb) şi apele subterane cantonate, precum şi păduri. Sunt valorificate intens apele minerale de la Lipova. Suprafaţa ocupată de păduri este de 203.482 ha ceea ce reprezintă 26,24% din suprafaţa judeţului.

9



2.1.2 Arii protejate

In judetul Arad exista un numar de 25 de rezervatii naturale protejate, desemnate prin Legea nr.5/2000, HG nr. 2151/2004 si HG nr. 1582/2005. Situatia acestor rezervatii este prezentata in tabelul urmator:

Tabel 4: Ariile naturale protejate de pe teritoriul judetului Arad

Nr.crt.

Numele ariei naturale protejate (cf. Legii 5/2000 şi a HG2151/2004)

Tipul ariei protejate

Suprafaţa(ha)

1. Dosul Laurului Botanică 32.22. Poiana cu Narcise de la Rovina Botanică 0.13. Baltele Gurahonţ Botanică 2.04. Rezervaţia Păliurul Botanică 5.05. Balta Rovina Zoologica 120.06. Balta Şoimoş Zoologica 1.07. Stîrcii cenuşii de la Sîc Zoologica 17.88. Peştera cu Apă de la Moară Speologica 5.09. Peştera lui Duţu Speologica 0.110. Peştera Sinesie Paleontologică 0.111 Locul fosilifer Zăbalţ Paleontologică 5.012 Locul fosilifer Monoroştia Forestiera 0.113 Rezervaţia Runcu -Groşi Forestiera 261.814 Arboretele de la Fag de la Râul Mic Forestiera 165.515 Pădurea de Fag de la Archişel Forestiera 144.816 Pădurea de Stejar Pufos de la Cărand Mixta 2.117 Rezervaţia Dealul Mocrea Mixta 107.218 Rezervaţia Bezdin-Prundu Mare Mixta 654.919 Rezervaţia naturală mixtă Mixta 6273.220 Rezervaţia de soluri sărăturate Mixta 9521 Măgura cu ghimpi de la Patârş Mixta 111.722 Pădurea cu ghimpi de la Groşi şiPeştiş Mixta 470.923 Dealul Pleşa Mixta 290.624 Arboretul Macea stintifiica 20.5SUPRAFATA TOTALA 9077.2

De asemenea, pe teritoriul judetului Arad exista un parc natural Lunca Muresului, avand o suprafata de 17 166 ha reprezentand 0.072% din suprafata Romaniei.

10



2.1.3 Infrastructura

1.1.1.1 Infrastructura de transport

Judeţul Arad face parte din Regiunea 5 Vest, regiune care ocupă locul şase în ceea ce priveşte lungimea reţelei rutiere şi primul loc în ceea ce priveşte lungimea reţelei feroviare.

Reteaua de drumuriJudetul Arad dispune de o retea de drumuri bine reprezentata, fiind strabatuta de doua coridoare rutiere europene, dupa cum urmeaza:

E 68: Sibiu – Deva – Arad – Frontiera Nadlac

E 671: Oradea – Arad – Timisoara

E 79 Oradea – Deva –Târgu Jiu – Craiova - Frontiera Calafat

De asemenea, judetul Arad este strabatuta de coridoriul IV pan-european: Frontiera Nădlac-Arad-Timişoara-Lugoj-Deva-Sebeş-Sibiu-Piteşti-Bucureşti-Lehliu-Feteşti-Cernavodă-Constanţa cu ramură de la Lugoj spre Caransebeş-Drobeta Turnu Severin-Craiova-Frontiera Calafat.Situatia drumurilor publice, in judet se prezinta astfel:

Tabel 5: Drumuri publice in judetul Arad, la 31 Decembrie 2005

Regiune/Judet Total (km)

Drumuri nationale (km)

Drumuri judetene si

comunale (km)

Densitatea drumurilor

publice (km/100 km2)

Regiunea Vest 10.292 1883 8409 32.1

Judetul Arad 2440 405 1835 28.9

Sursa: Directia Regionala de Statistica

Reteaua de cai ferateJudetul Arad beneficiaza de existenta coridorului feroviar Pan Europan, Coridorul IV: Frontiera Curtici -Arad-Simeria-Vinţu de Jos-Alba Iulia-Coşaliu-Copşa Mică-Braşov-Bucureşti-Feteşti-Medgidia-Constanţa cu ramură de la Arad spre Timişoara-Caransebeş-Drobeta Turnu Severin-Strehaia-Craiova-Frontiera Calafat.

Situatia liniilor de cale ferata in exploatare, se prezinta astfel:

11



Tabel 6: Liniile de cale ferata, la 31 Decembrie 2005, km

Regiune/ Judeţ

T Din care: electrificate

Din total:

cu ecartament normal

T C C

Linii cu ecartament larg

Densitatea liniilor pe 1000 km2

teritoriu

Regiunea V

1 658 1 1 3 - 59.4

Arad 4 168 4 3 1 - 60.6


Transporturi aerieneIn judetul Arad exista un singur aeroport. Acesta a fost extins recent pentru transportul international de persoane si marfa.

Transportul combinatRomânia este parte semnatară a Acordului European privind marile linii de transport combinat şi instalaţii conexe (AGTC). Pe teritoriul judeţului funcţionează terminalul de transport combinat de la Arad- Glogovăţ

1.1.1.2 Alimentarea cu apa

Judeţul Arad, dispune de unele dintre cele mai importante rezerve de apă din România. Cele două râuri, Mureşul şi Crişul Alb, care străbat judeţul de la est la vest, aduc un important aport de debite şi, în acelaşi timp, au construit pe parcursul ultimei ere geologice, două mari bazineacvifere, conuri aluvionare, cu mari rezerve de ape subterane. Acest lucru a permis dezvoltarea alimentărilor cu apă pentru populaţie şi ramuri economice, fără restricţii.

Reteaua de distributie a apei potabile are o lungime de 1.788 km, reprezentand 32.2% din lungimea retelei Regiunii Vest si asigura accesul la apa potabila a 66 localitati din judet. Din aceste 66 localitati, 10 sunt municipii si orase.

Tabel 7: Reteaua de distributie a apei potabile, in anul 2005

12



Regiune/Judet Localitati cu instalatii de alimentare cu apa potabila

Total Din care: municipii si orase

Lungimea totala simpla a retelei de distributie a apei

potabile (km)

Regiunea Vest 209 42 5.559

Judetul Arad 66 10 1.788


La nivelul judeţului Arad alimentarea cu apă a centrelor urbane se realizează numai din surse subterane.Volumul total de apa potabila distribuita in anul 2005 a fost de 21.396 mc din care 14.222 mc au fost destinati uzului casnic.

Tabel 8: Volumul de apa potabila distribuita consumatorilor, in 2005

Regiune/Judet Apa potabila distribuita consumatorilor (m3)

Total Din care: pentru uz casnic

Regiunea Vest 98.841 66.374

Judetul Arad 21.396 14.222


Alimentarea cu apa in mediul rural este intalnita intr-un numar redus de comune, fara sa acopere intregul necesar existent.

1.1.1.3 Canalizare

In anul 2005, reteaua de canalizare existenta in judet avea o lungime de 790 km reprezentand 32.4 % din lungimea totala a retei Regiunii Vest, si deservea 29 de localitati din care 10 municipii si orase.

Tabel 9: Reteaua de canalizare publica, in anul 2005

Regiune/Judet Localitati cu instalatii de canalizare publica

Total Din care: municipii si orase

Lungimea totala simpla a

conductelor de canalizare publica

(km)

Regiunea Vest 90 41 2.441

Judetul Arad 29 10 790

13



Dupa cum se poate observa din datele prezentate, reteua de canalizare acopera doar 44.2 % din lungimea retelei de alimentare cu apa, in multe gospodarii apele uzate menajere fiind colecate in fose septice individuale sau pur si simplu evacuate in mediu.

Trebuie evidentiat, deasemenea faptul ca nu toate localitatile racordate la reteua de canalizare au statii de epurare.

14



1.1.1.4 Sisteme de incalzire

Tabel 10: Localitati in care se distribuie energie termica, in anul 2005

Regiune/Judet Localitati in care se distribuie energie termica

Total din care: municipii si orase

Regiunea Vest 20 18

Judetul Arad 6 5

Sursa: Directia regionala de statistica

Tabel 11: Reteaua si volumul gazelor distribuite, in anul 2005


2.1.4 Date demograficeRezultatele ultimului recensamant al populatiei din anul 2002 au demonstrat ca Regiunea Vest cu un numar de 1.958.648 locuitori reprezenta 9.03 % din populatia tarii (21.680.974). Comparativ cu celelalate judete din Regiune, judetul Arad, din punct de vedere al populatiei, ocupa locul 3 cu 461.791 locuitori.

In judetul Arad, populatia, comparativ cu datele rencesamantului precedent (1992) a scazut cu 25.826 locuitori ceea ce reprezinta 3.5 %. Corespunzator, densitatea populatiei a scazut de la 62.9 locuitori/km2 in 1992 la 62.9 locuitori/km2 in 2002.

Tabel 12: Populatia si densitatea populatiei, la 1 Iulie

AnulRegiunea Vest Judetul Arad Regiunea Vest Judetul

Arad

Numar locuitori Densitatea populatiei (loc/km2)

2001 2032829 475339 63.5 61.32002 1954713 462427 61.0 59.62003 1946647 461744 60.8 59.52004 1939514 460466 60.5 59.42005 1930458 459286 60.3 59.2Sursa: Directia Regionala de Statistica

Regiune / Judet

Localităţi în care se distribuie gaze

naturale

Totaldin care: municipii şi oraşe

Lungimea simplă a

conductelor de distribuţie a

gazelor naturale

(km)

Volumul gazelor naturale distribuite

(mii mc)

Totaldin care: pentru uz

casnic

Regiune 126 32 3004,4 703991 272003

Judetul Arad 24 7 792,8 11390

9 54696

15



Evolutia populatiei in judetul Arad

450000

455000

460000

465000

470000

475000

480000

2001 2002 2003 2004 2005

an

num

ar lo

cuito

ri

După 1989, populaţia judeţului a scăzut mai puternic decât scăderea medie la nivel naţional. Dacă la nivelul întregii ţări s-a înregistrat în perioada 1992 – 2002 o scădere cu 5% a populaţiei, în aceeaşi perioadă, la nivelul judeţului Arad s-a înregistrat o scadere cu 6%. Această scădere accentuată s-a datorat imediat dupa 1990 migraţiei masive către occident, în ultimii ani datorită plecării populaţiei la muncă în străinătate, suprapusă, începând cu anul 1992, peste sporul natural negativ. O parte din pierdere a fost compensată însă printr-o migraţie internă din alte zone ale României.

Tabel 13: Populatia pe medii, la 1 Iulie

Sursa: Directia judeteana de statisticaStructura populaţiei indică o distribuţie pe medii comparabilă cu cea la nivel naţional, în cadrul Regiunii Vest, insă judeţul Arad se remarcă printr-o pondere scăzută de populaţie urbană.

AnulURBAN RURAL TOTAL

Numar locuitori % Numar locuitori %

2001 245917 51.74 229422 48.26 475339

2002 234173 50.64 228254 49.36 4624272003 233341 50.53 228403 49.47 4617442004 256117 55.62 204349 44.38 4604662005 255083 55.54 204203 44.46 4592862006 254425 55.49 204062 44.51 458487

16



Populatia pe medii

0.00

20.00

40.00

60.00

80.00

100.00

2001 2002 2003 2004 2005 2006

URBAN RURAL

2.1.5 Asezari umaneReţeaua de localităţi a judeţului Arad este formată dintr-un municipiu - Arad, reşedinţa de judeţ, 9 oraşe (Chişineu-Criş, Curtici, Ineu, Lipova, Sebiş, Nădlac, Pâncota, Pecica, Sântana), 68 de comune şi 270 de sate.

Tabel 14: Organizarea administrativa a teritorului, la 31 decembrie

AnulNumarul

oraselor si municipiilor

din care municipii

Numarul comunelor

Numarul satelor

2001 8 1 67 2732002 8 1 67 2732003 9 1 66 2712004 10 1 68 270

2005 10 1 68 270

Distribuţia populaţiei în cadrul reţelei de localităţi indică mari dezechilibre teritoriale. În judeţ există un singur oraş cu populaţie peste 100 mii locuitori, restul oraşelor fiind de talie mică- populaţia lor variază între 6474 şi 13384 locuitori. Populaţia municipiului Arad reprezintă 36,6% din populaţia totală a judeţului şi 66% din populaţia urbană.

Segmetul mediu lipseşte din reţeaua de localităţi, rapotul dintre populaţia primelor 2 oraşe ca mărime (Pecica şi Arad) este de cca 8%.

Dintre cele 9 oraşe, doar 3 au populaţia peste 10 mii locuitori- Pecica, Sântana şi Lipova.

17



Tabel 15: Evolutia populatiei in orasele si municipiile judetului

Nr.crt.

ORAŞE Populaţie Evoluţie(%)

1992 2002 2006 2002-2006

1992-2006

1. Municipiul Arad 188.425 172827 167980

97,2 89,1

2. Oraş Chişineu Criş 9.042 8343 8384 100,5 92,73. Oraş Curtici 9.970 9722 8180 84,1 82,04. Oraş Ineu 10.647 10207 9820 96,2 92,25. Oraş Lipova 12.254 11236 11342 100,9 92,66. Oraş Nădlac 8.558 8144 8065 99,0 94,27. Oraş Pâncota 7.480 7186 7529 104,8 100,78. Oraş Pecica (înfiinţat în

2003)- - 13384 - -

9. Oraş Sântana (înfiinţat în 2004)

- - 13267 - -

10. Oraş Sebiş 6.969 6327 6474 102,3 92,9

TOTAL 253345 246605 254425

103,1 100,4

Evoluţia populaţiei în localităţi indică în general o situaţie mai favorabilă în localităţile mici. Populaţia urbană totală a crescut prin declararea de oraşe noi.

Distribuţia populaţiei în localităţile rurale indică o predominanţă a comunelor de talie mică şi mijlocie:

- 1 comună cu populaţie peste 10000 locuitori;

- 6 comune au populaţia peste 5000 locuitori;

- 22 comune au populaţia între 3000 şi 6000 locuitori;

- 37 comune au populaţia între 1000 şi 3000 locuitori;

- 3 comune sunt sub 1000 locuitori.

18



2.2 Date referitoare la generarea deseurilor municipale

Autoritatile pentru protectia mediului din România colecteaza date privind gestionarea deseurilor inca din anul 1991, primul set de date complet la nivel national datând din anul 1995.

In ceea ce priveste deseurile municipale, ancheta statistica se realizeaza exhaustiv, pe baza a doua chestionare: AS-GD-MUN „Cercetare statistica pentru primarii sau unitati specializate in servicii de

salubritate”; AS-GD-TRAT „Cercetare statistica privind tratarea deseurilor”.

Conform mentiunilor din publicatia statistica privind deseurile, calitatea datelor privind gestionarea deseurilor este influentata in mare masura de o serie de conditii existente la nivelul unitatilor raportoare, si anume: disponibilitatea conditiilor tehnice pentru inregistrarea deseurilor (in principal lipsa

cantarelor la depozitele de deseuri); organizarea managementului deseurilor; inregistrarea intreprinderilor in Registrul statistic al operatorilor economici; competenta si angajamentul responsabilitatilor pentru completarea chestionarelor

statistice.

Datele colectate de catre agentiile locale pentru protectia mediului sunt transmise catre Agentia Nationala pentru Protectia Mediului fara sa se realizeze o analiza si o validare a acestora. In plus, in ultimii ani baza de date a ANPM nu permite realizarea de rapoarte la nivel de judet. Astfel, agentiile locale de protectia mediului nu detin in prezent date statistice validate.

Deorece datele privind situatia existenta sunt extrem de importante in procesul de planificare, este necesar ca acestea sa fie analizate si sa fie validate in cadrul grupurilor de lucru pentru elaborarea PJGD. Analiza datelor furnizate de APM Arad, precum si a celor prezentate in PRGD Regiunea 5 Vest este realizata in capitolele urmatoare.

2.2.1 Cantitati de deseuri municipale generate

Conform Metodologiei pentru elaborarea planurilor regionale si judetene de gestionare a deseurilor, aprobata prin Ordinul ministerului mediului si dezvoltarii durabile nr. 951/6 iunie 2007, in planurile judetene de gestionare a deseurilor elaborate in anul 2007 vor fi prezentate date privind cantitatile de deseuri municipale generate pentru perioada 2001-2005.Sursele de date utilizate pentru cantitatile de deseuri generate sunt:

datele furnizate de APM Arad in anul 2007 la cererea cosultantului pentru perioada 2001-2005 (in Tabelul 16 – APM 2007);

datele pentru 2001-2003 prezentate in PJGD draf 2006, elaborat de APM Arad (in Tabelul 16 – PJGD Draft 2006);

datele aferente anului 2003 prezentate in PRGD Regiunea 6 Vest.

19



Tabel 16: Date privind cantitatile de deseuri municipale generate in perioada 2001-2005

Tip de deseuri

Cantitate (tone/an)2001 2002 2003 2004 2005

APM 2007

PJGD Draft 2006

APM 2007

PJGD Draft 2006

APM 2007

PJGD Draft 2006

PRGD APM 2007

APM 2007

1 Deseuri municipale si asimilabile din comert, industrie, institutii, din care:

194.092 273.250 273.250 96.121 96.121 150.398 180.931 150.398 110.616

1.1 Deseuri menajere colectate in amestec de la populatie 94.724 162.465 162.465 61.405 61.406 93.500 93.000 93.500 70.053

1.2 Deseuri asimilabile colectate in amestec din comert, industrie, institutii

89.781 97.267 97.267 28.816 28.612 50.216 50.000 50.216 14.295

1.3 Deseuri municipale si asimilabile colectate separat (exclusiv deseuri din constructii si demolari), din care:

499 583 583 605 605 35.514 5.960 35.514 3.553

- hartie si carton 34 76 76 132 132 5.388 5.389 5.388 696- sticla 11 8 8 32 32 61 61 61 141- plastic 33 66 66 64 64 503 503 503 552- metale 5 5 5 13 13 7 7 7 14- lemn 10 17 17 35 35 121 - 121 150- biodegradabile 6 19 19 100 100 1.440 - 1.440 2.000

20



Tip de deseuri

Cantitate (tone/an)2001 2002 2003 2004 2005

APM 2007

PJGD Draft 2006

APM 2007

PJGD Draft 2006

APM 2007

PJGD Draft 2006

PRGD APM 2007

APM 2007

1 Deseuri municipale si asimilabile din comert, industrie, institutii, din care:

194.092 273.250 273.250 96.121 96.121 150.398 180.931 150.398 110.616

1.1 Deseuri menajere colectate in amestec de la populatie 94.724 162.465 162.465 61.405 61.406 93.500 93.000 93.500 70.053

1.4 Deseuri voluminoase 30 33 33 47 47 71 71 71 - 1.5 Deseuri din gradini si parcuri

(inclusiv deseuri din cimitire) 0 0 0 0 0 0 - 0 822

1.6 Deseuri din piete 2.032 2.845 2.845 1.571 1.571 1.908 1.900 1.908 3.901 1.7 Deseuri stradale 0 0 0 0 0 0 4.000 0 17.992 1.8 Deseuri generate si necolectate 191 162 162 210 210 319 26.000 319 -

21



Din analiza datelor prezentate in Tabelul 16 se desprind urmatoarele concluzii:

datele aferente unui an sunt diferite in functie de sursa; datele prezentate in draftul PJGD 2006 pentru anii 2001, 2002 si 2003 sunt acelasi cu cele

furnizate de APM in anul 2007 ca fiind date aferente anului 2002, 2003, respectiv 2004; datele privind cantitatile de deseuri menajere colectate de la populatie variaza de la 60.000

la 160.000 t/an; cantitatile de deseuri asimilabile colectate din industrie, comert si institutii variaza de la

14.000 la 90.000 t/an; cantititatile de deseuri din gradini si parcuri si cantitatile de deseuri stradale nu se cunosc,

cu exceptia datelor pentru anul 2005; cantitatile de deseuri menajere si necolectate sunt de ordinul sutelor de/tone, cu exceptia

cantitatii prezentate in PRGD pentru anul 2003 care este de 26.000 t/an; pentru anul 2005 se prezinta o cantitate de 2.000 t deseuri biodegradabile colectate

separat, in timp ce in statistica nationala pentru anul 2005 cantitatea de deseuri biodegradabile colectate separat in Regiunea 5 Vest este zero.

In Tabelul 17 a fost estimate cantitatile de deseuri menajere colectate in functie populatia deservita de servicii de salubrizare si de indicatorii de generare prezentati in Metodologia pentru elaborarea planurilor regionale si judetene de gestionare a deseurilor (0,9 kg/locuitor si zi in mediul urban si 0,4 kg/locuitor si zi in mediul rural). In tabel sunt prezentate si cantitatile de deseurile menajere colectate in perioada 2001-2005 furnizate consultantului de catre APM Arad.

Analiza datelor prezentate in tabelul de mai jos evidentiaza:

cantitati supraestimate de deseuri menajere colectate de la populatie in anul 2002 si 2004 (peste 160.000 t/an fata de circa 50.000 t/an pentru anul 2002 si peste 90.000 t/an fata de circa 70.000 t/an pentru anul 2004);

cantitatile de deseuri menajere generate si necolectate scad de la circa 58.000 t/an pentru anul 2002 la circa 33.000 t/an pentru anul 2006.

Data fiind diferenta foarte mare intre datele aferente unui an in functie de surse, precum si variatiile de la un an la altul, se apreciaza ca datele prezentate au grad de credibilitate foarte scazut.

Se recomanda ca datele folosite ca baza pentru calculul prognozei sa fie date estimate pe baza de indicatori.

22



Tabel 17: Analiza datelor privind deseurile menajere colectate si generate si necolectate in perioada 2001-2005

2001 2002 2003 2004 2005 2006Total populatie din care: 475.339 462.427 461.744 460.466 459.286 458.487

Populatia din mediul urban 245.917 234.173 233.341 256.117 255.083 254.425 Populatia in mediul rural 229.422 228.254 228.403 204.349 204.203 204.062

Total populatie nedeservita de serviciile de salubritate din care: n.d. 303.817 282.844 249.122 224.275 209.880 Populatia nedeservita din mediul urban n.d. 75.563 54.441 44.773 26.802 14.148 Populatia nedeservita din mediul rural n.d. 228.254 228.403 204.349 197.473 195.732

Total populatie deservita de serviciile de salubritate din care: n.d. 158.610 178.900 211.344 235.011 248.607 Populatia deservita din mediul urban n.d. 158.610 178.900 211.344 228.281 240.277 Populatia deservita din mediul rural n.d. 0 0 0 6.730 8.330

Grad de acoperire cu servicii de salubritate total n.d. 34,3 38,7 45,9 51,2 54,2

Mediul urban n.d. 67,7 76,7 82,5 89,5 94,4 Mediul rural n.d. 0,0 0,0 0,0 3,3 4,1

Deseuri menajere colectate in amestec de la populatie (APM 2007)

94.724 162.465 61.406 93.500 70.053

Indicator de generare (kg/locuitor x zi) 2,8 0,9 1,2 0,8 Cantitate calculata pe baza de indicatori globali* n.d. 52.103 58.769 69.427 75.973 Cantitatea de deseuri menajere generata si necolectata total n.d 58.148 51.231 44.543 37.636 33.224

Mediul urban n.d 24.822 17.884 14.708 8.804 4.648 Mediul rural n.d 33.325 33.347 29.835 28.831 28.577

*mediul urban 0,9 kg/locuitor si zi; mediul rural 0,4 kg/locuitor si zi

23



2.2.1 Indicatori de generare a deseurilor municipale

Intrucat datele privind cantitatile de deseuri generate au un grad de certitudine foarte scazut, indicatorii de generare prezinta, de asemenea, un grad de increde foarte scazut. In figurile de mai jos se prezinta indicatorii de generare a deseurilor municipale si a deseurilor menajere, calculati pe baza datelor furnizate consultantului de catre APM in luna noiembrie 2007.

Figura 3: Variatia indicatorului de generare a deseurilor municipale

408

591

208

327

241

0

100

200

300

400

500

600

700

anul 2001 anul 2002 anul 2003 anul 2004 anul 2005

kg/lo

cuito

r x a

n

Figura 4: Variatia indicatorului de generare a deseurilor menajere

199

351

133

203

153

0

50

100

150

200

250

300

350

400

anul 2001 anul 2002 anul 2003 anul 2004 anul 2005

kg/lo

cuito

r x a

n

24



2.2.2 Compozitia deseurilor menajere

La nivelul judetului Arad nu au fost realizate pana in prezent determinari privind compozitia deseurilor menajere.

Planul Regional de Gestionare a Deseurilor Regiunea 5 Vest prezinta o compozitie medie a deseurilor menajere la nivel regiunii atat pentru mediul urban, cat si pentru mediul rural.

Compozitia deseurilor la nivel de regiune a fost estimata in functie de compozitia medie a deseurilor din judetele componente. Datele privind compozitia deseurilor menajere la nivel de judet sunt estimate pe baza datelor primite de la agentii de salubritate.

Tabel 18: Compozitia medie a deseurilor menajere in anul 2003 in Regiunea 5 Vest

Compozitia deseurilor

Mediu urban Mediu ruralMedie

ponderata pe regiune

% Cantitatet/an

Cantitatekg/loc/an % Cantitate

t/anCantitatekg/loc/an %

Deseuri de ambalaje de hartie si carton

11.0 43120 37 9.0 10594 9 10.7

Deseuri ambalaje sticla 4.9 19208 17 4.2 4888 4 4.8

Deseuri amb. metalice 4.6 18032 16 3.9 4558 4 4.5

Deseuri amb. plastic 8.6 33712 29 7.9 8958 8 8.5

Deseuri ambalaje lemn 3.4 13328 12 2.1 2736 2 3.2

Deseuri biodegradabile 54.0 211680 184 65.9 68436 63 55.8

Deseuri reciclabile, altele decat ambalaje

13.5 52920 46 6.9 9830 7 12.5

TOTAL 100 392000 100 110000 100

Sursa: PRGD Regiunea 5 Vest

25



2.2.3 Ponderea deseurilor biodegradabile in deseurile municipale

Conform Raportului Agentiei Europene de Mediu „Managementul deseurilor biodegradabile municipale”, 2002, fractia biodegradabila din deseurile municipale este reprezentata de: deseuri alimentare si de gradina, deseuri de hârtie si carton, textile, lemn, precum si alte deseuri biodegradabile continute in deseurile colectate.

Cunoasterii ponderii deseurilor biodegradabile in deseurile municipale este foarte importanta in etapa de planificare deoarece determina capacitatiile instalatiilor de tratare a deseurilor biodegradabile in vederea reducerii cantitatii depozitate.

Pana in prezent in judetul Arad nu au fost realizate determinari privind ponderea deseurilor biodegradabile in deseurile municipale.

In tabelul de mai jos se prezinta o estimare a ponderii deseurilor biodegradabile in deseurile muncipale pe baza compozitiei deseurilor menajere din meidul urban si rural estimate la nivelul regiunii, precum si pe baza estimarilor utilizate la elaborarea planurilor regionale de gestionare a deseurilor.

Tabel 19: Estimarea ponderii deseurilor biodegradabile in deseurile municipale

Tipuri de deseuri

Ponderea deseurilor

biodegradabile (%)

1. Deseuri municipale (deseuri menajere si asimilabile din comert, industrie, institutii, din care:

1.1 Deseuri menajere Urban 66 deseuri alimentare si de gradina 54 hartie+carton, lemn, textile 12 Rural 76 deseuri alimentare si de gradina 66 hartie+carton, lemn, textile 10

1.2 + 1.3 Deseuri asimilabile din comert, industrie, institutii 60

1.5 Deseuri din gradini si parcuri 90 1.6 Deseuri din piete 80 1.7 Deseuri stradale 44 1.8 Deseuri generate si necolectate

Urban 66 deseuri alimentare si de gradina 54 hartie+carton, lemn, textile 12 Rural 76 deseuri alimentare si de gradina 66 hartie+carton, lemn, textile 10

26



2.2.4 Colectarea si transportul deseurilor

Date privind operatorii de salubrizare

Conform datelor furnizate de APM Arad, in prezent, injudet functioneaza 7 operatori de salubrizare, din care:

3 operatori de salubrizare sunt societati cu capital autohton integral privat; 3 operatori de salubrizare sunt societati publice de interes local; 1 operator de salubrizare este scoietate cu capital mixt.

In tabelul de mai jos este prezentata denumirea operatorilor de salubrizare, precum si localitatile deservite. Din cele 7 societatii, o singura societate S.C. ASA Serv Ecologice S.R.L. detine licenta (clasa 1) acordata de ANRSCUP. Societatea ASA preia deseurile asimilabile celor municipale din orasul Arad si deseurile menajere din loclaitatile Curtici, Fantanele, Frumuseni si Varadia de Mures.

Tabel 20: Operatori de salubrizare

Denumire Localitati deservite

Forma de proprietate

Integral de stat

Majoritar de stat

Majoritar privat

Autohton integral privat

Integral privat

cu capital mixt

Publică de

interes local

Autorizatie ANRSCUP

SC Polaris M Holding SRL

Arad X

SC ASA Serv Ecologice SRL

Arad, Curtici, com. Fântânele, com. Frumuşeni, com. Vărădia de Mureş

X

Licenta Clasa 1,

valabila pana la data de

11.11.2010

SC G&E Invest 2003 SRL

Nădlac, Pecica, com. Şagu

X

SC RER Ecologic Service SA

Chişineu Criş X

Primăria Ineu Serviciul Public de Salubrizare

Ineu, com. Apateu X

SC Termoconstruct SRL

Sebiş. Com. Moneasa

X

Serviciul economic CL Pâncota

PâncotaX

Sursa: APM Arad, noiembrie 2007

27



Coform informatiilor detinute de Consiliul Judetean Arad, in judet exista 5 Consilii locale care au actualizat Regulamentul de salubritate conform Ordinului 110/iulie 2007: Moneasa, Dorobanti, Ghioroc, Conop si Felnac. Referitor la Regulamentul de salubrizaree al municipiului Arad, acesta a fost aprobat prin HCL nr. 229/21.08.2007, dar a fost elabarat in baza legii 101/2006.

In prezent sunt in curs de aprobare documentatiii pentru inchiderea depozitelor neconforme si pentru concesionarea activitatii de salubritate la mai multe Consilii Locale.

Gradul de acoperire cu servicii de salubrizare

Gradul de acoperire cu servicii de salubrizare reprezinta raportul din numarul populatiei deservite de servicii de salubrizare si populatia totala din judet. In Tabelul 2-2 se prezinta populatia deservita de servicii de salubrizare in perioada 2002-2006, iar in tabelul si figura de mai jos se prezinta evolutia gradul de acoperire cu servicii de salubrizare in aceasta perioada.

Tabel 21: Gradul de acoperire cu servicii de salubrizare

Gradul de acoperire cu servicii de salubrizare (%)

2002 2003 2004 2005 2006Total 34,3 38,7 45,9 51,2 54,2Urban 67,7 76,7 82,5 89,5 94,4Rural 0,0 0,0 0,0 3,3 4,1

Figura 5: Evolutia gradului de acoperire cu servicii de salubrizare

0

20

40

60

80

100

2002 2003 2004 2005 2006

anul

(%)

Total

Urban

Rural

Sursa: APM Arad, noiembrie 2007

28



Datele arata o evolutie a gradului de acoperire in mediul urban de la 67,7 in anul 2002 la 94,4 % in anul 2006. In ceea ce mediu rural, abia incepand cu anul 2005 a inceput sa existe servicii de salubrizare, insa gradul de acoperire este la nivelul judetului extrem de scazut (circa 4 %).

Statistica anuala pentru anul 2005 prezinta pentru judetul Arad urmatoarea situatie privind gradul de acoperire cu servicii de salubrizare:

Mediul urban – 85 %; Mediul rural – 4 %; Total judet – 45 %.

In PRGD Regiunea 5 Veste pentru judetul Arad este prezentata urmatoarea situatie pentru anul 2003 in ceea ce priveste acoperirea cu servicii de slaubrizare:

Mediul urban – 94,5 %; Mediul rural – 3,5 %; Total judet – 49,6 %.

Comparand datele din PRGD si din statistica nationala cu cele furnizate de APM in noiembrie 2007, se observa aceeasi inconsecventa a datelor ca si in cazul datelor referitoare la cantitatile generate de deseuri.

Se recomanda ca datele finale care vor fi prezentate in Planul Judetean de Gestionare a deseurilor sa fie stabile in cadrul grupurilor de lucru.

In judet nu este implementata colectarea separata a deseurilor de la populatie. Singurele localitati unde exista implementata colectarea separata sunt comunele Fantanele, Frumuseni si Varadia de Mures, localitati deservite de S.C. ASA Serv Ecologic S.R.L., unde se realizeaza colectarea separata a deseurilor de plastic (folie) si a deseurilor de hartie si carton.

Date privind statiile de transfer

In prezent, in judetul Arad nu exista in functiune nicio statie de transfer. Exista in derulare un proiect PHARE CES pentru realizarea unei statii de transfer in orasul Ineu.

2.2.5 Valorificarea si tratarea deseurilor

Sortarea deseurilor municipale

Din octombrie 2007 a intrat in functiune instalatia de sortare ce apartine societatii S.C. Polaris M Holding S.R.L. Capacitatea instalaţiei de sortare este de 9 t/oră.

Valorificarea deseurilor municipaleDupa cum s-a prezentat si in capitolul 3.2, la nivelul judetului nu este implementata colectarea separata de la populatie a materialelor reciclabile sau a deseurilor biodegradabile, cu exceptia a trei comune.

29



Cantitatile valorificate in judet in prezent provin, in principal, de la agentii economici (industrie si comert). Deseurile valorificabile din deseurile menajere provind, fie prin colectarea informala (in special a PET-ului), fie de la statia de sortare existenta in judet.

Compostarea deseurilor biodegradabile

In judetul Arad nu exista in prezent nicio instalatie de compostare. Exista in derulare un proiect PHARE CES pentru realizarea unei statii de compostare in orasul Ineu.

2.2.6 Eliminarea deseurilor

Date privind depozitul conform

In judetul Arad exista un depozit conform de deseuri municipale clasa „b” apartinand societatii S.C. ASA Serv Ecologic S.R.L.Arad. Adresa depozitului de deseuri este Soseaua de Centura Nord, FN, OP. 8, CP. 147, COD 310580, ARAD.

Depozitul a fost dat in functiune la 4 noiembrie 2003, iar anul estimat pentru inchidere este anul 2033.

Figura 6: Depozit conform de deseuri municipale ASA Arad

Sursa: ASA Arad

Depozitul detine Autorizatia Integrata de Mediu nr. 27/16.07.2007, valabila pana in data de 16.07.2017.

Conform autorizatiei de mediu, la depozit sunt acceptate atat deseuri municipale, cat si deseuri de propuctie nepericuloase. In plus, sunt acceptate si material steril si deseuri din constructii si demolari, care sunt utilizate pentru realizarea straturilor de acoperire si a drumurilor de acces in depozit. La depozit nu sunt acceptate deseuri periculoase municipale.

30



Conform datelor furnizate de societate, in prezent taxele de depozitare sunt urmatoarele:

16,6 euro/tona- deseuri municipale nepericuloase; 25,1 euro/tona- deseuri industriale nepericuloase; 9,5 euro/tona- deseuri din constructii si demolari.

Pentru viitor se preconizeaza o crestere a taxelor de depozitare.

Populatia arondata in prezent depozitului conform este de circa190.000 locuitori (circa 40 % din populatia judetului), din care 186.000 locuitori din mediul urban - orasele Arad si Curtici, ceea ce reprezinta peste 70 % din populatia din mediul urban. Din mediul rural, populatia arondata este de circa 4000 locuitori (comunele Frumuseni, Fantanele si Varadia de Mures).

In tabelul de mai jos sunt prezentate cantitatile de deseuri primite la depozit in perioada 2004-2006.

Tabel 22: Cantitati de deseuri acceptate la depozitul conform in perioada 2004-2006

Anul

Cantitate (tone/an)

Deseuri municipale colectate in amestec

Deseuri din constructii si

demolari

Deseuri industriale nepericuloase

2004 70.423 8.939 4.814

2005 77.870 7.165 6.429

2006 107.479 9.087 8.534

Surs: ASA Arad

Capacitatea totala de depozitare a celulelor actuale este de 416.937 mc, din care capacitatea disponibila este de 155.418 mc. Capacitatea totala a viitoarelor celule de depozitare este de 1.083.063 mc.

Exista disponibilitatea de a prelua deseurile municipale din tot judetul Arad.

In cadrul amaplasamentului depozitului exista o hala de deserui reciclabile, unde se realizeaza balotarea deseurilor de plastic si de hartie si carton colectate separat in cele 3 comune.

Date privind depozitele neconforme existente

Conform Planului de implementare a Directivei pentru depozitarea deseurilor, in judetul Arad exista doua depozite neconforme clasa „b” de deseuri municipale clasa care au sistat activitatea de depozitare in anul 2003. Ambele depozite se afla amplasate in municipiul Arad, in strada Campul Linistii si in Str. Poetului.

Pentru depozitul din strada Campul Linistii a fost emis aviz de mediu nr.47/18.10.2007 ca urmare a depunerii cererii nr.10033/17.11.20003. Pentru depozitul din Strada Poetului, avizul de inchidere este in curs de emitere.

31



De asemenea, conform planului de implementare si a HG 349/2005 privind depozitarea deseurilor, in judetul Arad exista 7 depozite neconforme clasa „b” de deseuri municipale, care au obtinut perioada de tranzitie.

Tabel 23: Depozite de deseuri neconfórme cu perioada de tranzitie

In judetul Arad, conform datelor furnizate d ecatre APM, au fost identificate un numar de 111 spatii de depozitarein mediul rural, care trebuie sa fie inchise si ecologizate pana la 16 iulie 2007. Pana in prezent n fost inchis niciun spatiu de depozitare, inasa au fost emise 51 de avize de inchidere simplificata. Toate avizele au ca termen final de ecologizare anul 2009.

Evolutia cantitatilor de deseuri depozitate pe depozitele neconforme

Datele puse la dispozitie de APM Arad referitoare la cantitatile de deseuri depozitate pe depozitele neconforme in perioada 2002 – 2006 sunt incomplete. Toate aceste date vor fi analizate si completate in cadrul grupului de lucru.

Tabel 24: Evolutia cantitatii de deseuri depozitate pe depozitele neconforme in perioada 2002-2006

Depozit/localitate Cantitate depozitata (t/an)

2002 2003 2004 2005 2006

Primaria Ineu 3700 3850 4160

Primaria Sebis 6064 1470 2400 5200

Primaria Lipova 5400

Primaria Ch Cris 1600 1500 1612

Primaria Nădlac 5573 2550 4484 6789

Primaria Pâncota 1910 2100 2300

Primaria Curtici 1350 1500 1400

Depozit

Anul sistare depozitare

(conform HG 349/2005)

An deschidere* Suprafata ocupata* (ha)

Capacitate libera in anul

2004* (m3)

Curtici 2012 1978 1 36.000Nadlac 2012 1995 2 15.000Sebis 2014 1995 2,5 10.000Pâncota 2016 1992 1 10.000Ineu 2016 1993 2,32 12.000Chişineu-Criş 2016 2003 2,5 15.000Lipova 2017 2003 2,5 10.000

32



3. Obiective si tinte

Obiectivele şi ţintele privind gestionarea deseurilor la nivelul unui judet trebuie să reflecte respectarea ierarhiei deşeurilor, acordând o importanţă deosebită prevenirii deşeurilor şi promovării reutilizării, reciclării şi valorificării, astfel încât să fie redus impactul negativ asupra mediului.

Stabilirea obiectivelor si tintelor se face tinand seama de prevederile legislative, precum si de Planul National de Gestionare a Deseurilor si Planul Regional de Gestionare a Deseurilor Regiunea 5 Vest.

Obiectivele si tintele stabilite la nivel de judet trebuie sa fie cel putin egale si cele prevazute la nivelul regiunii. Obiectivele si tintele au fost discutate in cadrul grupului de lucru.In cele ce urmeaza se prezinta obiectivele, tintele si termenele de realizare a acestora.

Tabel 25: Obiective si tinte

Domeniul/ Activitatea Obiective Obiective subsidiare/Ţinte Termen

Politica şi cadrul legislativ

Dezvoltarea politicii judetene în vederea implementării unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor

Crearea cadrului organizatoric pentru stabilirea orientării judetene în domeniul gestiunii deşeurilor şi a instrumentelor de implementare a acesteia

2007-2008

Realizarea asociatiei de dezvoltare intercomunitara la nivelul judetului in vederea realizarii sistemului integrat de gestionare a deseurilor

2007-2008

Realizarea aplicatiei pentru obtinerea de finantare prin FEDR in vederea realizarii sistemului integrat de gestionare a deseurilor la nivelul judetului

2008

Aspecte instituţionale şi organizatorice

Adaptarea şi dezvoltarea cadrului instituţional şi organizatoric în vederea îndeplinirii cerinţelor naţionale şi compatibilizarea cu structurile europene

Crearea condiţiilor pentru eficientizarea structurilor instituţionale şi a sistemelor aferente activităţilor de gestionare a deşeurilor

2008

Întărirea capacităţii administrative şi a responsabilităţii în aplicarea legislaţiei

2008

33




Resursele umane

Asigurarea resurselor umane ca număr şi pregătire profesională

Asigurarea de personal suficient şi bine pregătit profesional şi dotări corespunzătoare la toate nivelele, in special la nivelul autoritatilor administratiilor publice locale

2008

Finanţarea sistemului de gestionare a deşeurilor

Crearea şi utilizarea de sisteme şi mecanisme economico-financiare pentru gestionarea deşeurilor în condiţiile respectării principiilor generale, cu precădere a principiului “poluatorul plăteşte”

Stimularea creării şi dezvoltării unei pieţe viabile de deşeuri reciclabile Permanent

Optimizarea utilizării tuturor fondurilor naţionale şi fondurilor europene şi internaţionale disponibile pentru cheltuieli de capital în domeniul gestionării deşeurilor

permanent

Îmbunătăţirea mecanismelor economico-financiare pentru gestionarea deşeurilor municipale

2007-2008

Informarea şi conştientizarea părţilor implicate

Promovarea unui sistem de informare, conştientizare şi motivare pentru toate părţile implicate

Intensificarea comunicării între toate părţile implicate Permanent

Organizarea de campanii de constientizare pentru publicul tinta (autoritatile administratiei publice locale si cetateni) cu privire la masurile de implementare prevazute in PJGD

Permanent

Organizarea de campanii de informare a autoritatilor administratiilor publice si a cetatenilor

permanent

34




Date şi informaţii privind deseurile

Obţinerea de date şi informaţii complete şi corecte, care să corespundă cerinţelor de raportare la nivel naţional şi european

Îmbunătăţirea sistemului judetean de colectare, prelucrare, analizare şi validare a datelor şi informaţiilor referitoare la generarea şi gestionarea deşeurilor

2008

Prevenirea generării deşeurilor

Maximizarea prevenirii generării deşeurilor

Promovarea şi aplicarea principiului prevenirii deşeurilor la consumator

Permanent

Valorificarea potenţialului util din deşeuri

Exploatarea tuturor posibilităţilor de natura tehnică şi economică privind valorificarea deşeurilor

Dezvoltarea pieţii pentru materiile prime secundare şi susţinerea promovării utilizării produselor obţinute din materiale reciclate

Permanent

Dezvoltarea activităţilor de valorificare materială şi energetică

Promovarea prioritara a valorificării materiale în măsura posibilităţilor tehnice şi economice în condiţii de siguranţă pentru sănătatea populaţiei şi mediu

Permanent

Promovarea valorificării energetice în cazul în care valorificarea materială nu este fezabilă din punct de vedere tehnico-economic.

Permanent

Colectarea şi transportul deşeurilor

Îmbunătăţirea/dezvoltarea unui sistem integrat de colectare şi transport a deşeurilor

Licentiere ANRSCUP a tuturor agentilor de salubrizare din judet 2008

Extinderea sistemelor de colectare a deşeurilor municipale în mediul urban – arie de acoperire 100 %

2009

Extinderea sistemul de colectare a deşeurilor municipale în mediu rural – arie de acoperire minim 90 %

2009

Modernizarea sistemelor actuale de colectare şi transport

Permanent

35




Colectarea şi transportul deşeurilor

Îmbunătăţirea/dezvoltarea unui sistem integrat de colectare şi transport a deşeurilor

Implementarea sistemelor de colectare separata a materialelor valorificare astfel încât să se asigure atingerea obiectivelor legislative referitoare la deşeurile de ambalaje şi deşeurile biodegradabile

Permanent

Construirea de staţii de transfer pe baza studiilor de fezabilitate şi în corelaţie cu anii de închidere a depozitelor existente

2008-2013

Tratarea deşeurilor

Promovarea tratării deşeurilor în vederea asigurării unui management ecologic raţional

Încurajarea tratării deşeurilor în vederea valorificării (materiale şi energetice), diminuării caracterului periculos şi diminuării cantităţii de deşeuri eliminate final

permanent

36




Ambalaje şi deşeuri de ambalajeAmbalaje şi deşeuri de ambalaje

Reducerea cantităţii de deşeuri de ambalaje eliminate

Reciclarea a minimum 60% pentru hârtie/carton şi minimum 50% pentru metal, din greutatea fiecărui tip de material conţinut în deşeurile de ambalaj generate in judet

2008

Valorificarea sau incinerarea în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie a minimum 50% din greutatea deşeurilor de ambalaje generate in judet

2011

Reciclarea a minimum 15% pentru plastic şi pentru lemn, din greutatea fiecărui tip de material conţinut în deşeurile de ambalaje generate in judet

2011

Valorificarea sau incinerarea în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie a minimum 60% din greutatea deşeurilor de ambalaje generate in judet

2013

Reciclarea a minimum 55% din greutatea totală a materialelor de ambalaj conţinute în deşeurile de ambalaje, cu minimum 60% pentru sticlă şi minimum 22,5% pentru plastic

2013

37




Deşeuri biodegradabile

Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitate

Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate la 75 % din cantitatea totală (exprimată gravimetric) produsă în anul 1995 in judet

2010

Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate la 50 % din cantitatea totală (exprimată gravimetric), produsă în anul 1995 in judet

2013

Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate la 35 % din cantitatea totală (exprimată gravimetric), produsă în anul 1995 in judet

2016

Deşeuri din construcţii şi demolări

Gestionarea corespunzătoare cu respectarea principiilor strategice şi a minimizării impactului asupra mediului şi sănătăţii umane

Colectarea separată a deşeurilor pe deşeuri periculoase şi deşeuri nepericuloase

Permanent

Tratarea deşeurilor periculoase în vederea eliminării

Permanent

Crearea de capacităţi de tratare şi valorificare Permanent

Eliminarea corespunzătoare a deşeurilor care nu pot fi valorificate

Permanent

38




Nămoluri de la staţiile de epurare orăşeneşti


Prevenirea eliminării ilegale şi a deversării în apele de suprafaţă

Permanent

Promovarea a valorificării în agricultură în condiţiile respectării prevederilor legislative

Permanent

Promovarea tratării prin presare/deshidratare în vederea co-incinerării

Deşeuri de echipamente electrice şi electronice

Colectare separată, reutilizare, reciclare şi valorificare

Implementarea colectarii separate a DEEE de la populatie de catre firmele de salubrizare

2008

Asigurarea functionarii de puncte de colectare a DEEE de la gospodariile particulare

2008

Rata medie anuală de colectare separata de DEEE pe cap de locuitor provenite de la gospodăriile particulare de 4,00 kg

2008

Vehicule scoase din uz

Reutilizarea şi valorificarea componentelor

Asigurarea functionari punctelor de colectare a VSU si trimiterea la tratarea a tuturor VSU colectate

permanent

Deşeuri voluminoase


Implementarea sistemului de colectare a deşeurilor voluminoase de la populaţie de catre firmele de salubrizare

Începând cu 1 ianuarie 2008

Valorificarea potenţialului util din material şi energetic deşeurile voluminoase

Permanent

Deşeuri periculoase din deşeuri menajere


Implementarea unui sistem de colectare separată a deşeurilor periculoase din deşeurile municipale de catre firmele de salubrizare

Începând cu 1 ianuarie 2006

Tratarea în vederea eliminării

Permanent

39




Eliminarea deşeurilor

Eliminarea deşeurilor în conformitate cu cerinţele legislaţiei în domeniul gestiunii deşeurilor în scopul protejării sănătăţii populaţiei şi a mediului

Sistarea activităţii celor 7 depozite neconforme clasa "b" din zona urbană

etapizat in perioada 2012-2017, conform HG 349/2005

Închiderea şi monitorizarea post închidere a celor 9 depozite neconforme

Corelat cu calendarului de sistare a activităţii

Închiderea şi ecologizarea tuturor spaţiilor de depozitare din zona rurală

Pana la 16 iulie 2009

Asigurarea ca depozitul conform existent la ARAD va deservi intreg judetul

xx

40

anexa 5 - cjarad.ro fileprezentului studiu, impreuna cu codurile conform listei europene a...

Documents