anexa 3 - life-dcd.rolife-dcd.ro/wp-content/uploads/downloads/2015/01/anexa3... · la utilizarea de...

ANEXA 3

Raport privind caracterizarea deșeurilor din construcții și

demolări – rezultatele testelor de levigare și percolare

Elaborat de: S.C. Public Research S.R.L.

Universitatea Tehnică de Construcții București

1

CUPRINS

1. INTRODUCERE ...............................................................................................................................2

2. RECOLTARE PROBE .........................................................................................................................4

3. METODE ŞI MATERIALE ..................................................................................................................4

3.1. Metode de determinare a proprietăţilor fizice .........................................................................4

3.2 Comportarea la lixiviere. Teste de lixiviere ................................................................................5

3.3. Materiale ................................................................................................................................6

3. REZULTATE OBŢINUTE ....................................................................................................................7

4. CONCLUZII ................................................................................................................................... 31

BIBLIOGRAFIE .................................................................................................................................. 33

Listă tabele ...................................................................................................................................... 34

Listă figuri ........................................................................................................................................ 35

ANEXE ............................................................................................................................................. 36

2

1. INTRODUCERE

Necesitatea reducerii cantităţii de deşeuri şi subproduse industriale impune stabilirea unor

strategii clare de reutilizare, în detrimentul obişnuinţei de eliminare cu consecinţe nefavorabile

asupra mediului.

Facilitarea valorificării deşeurilor industriale se poate face prin acţiuni de compromis între

factorii de mediu şi factorii sociali, conform actelor legislative de obţinere a aprobării pentru

valorificare. In general, actele legislative încurajează valorificarea deşeurilor/subproduselor prin

măsuri referitoare la aplicarea unor constrângeri fiscale aferente depozitării, prin stabilirea şi

acordarea de bonusuri celor care deţin tehnologii de procesare a deşeurilor în vederea

recuperării dar şi utilizatorilor de deşeuri. De exemplu, pentru eliminarea finală prin depozitare

deşeuri inerte şi nepericuloare se încasează o taxă de 50 lei /tonă în 2014, valoare care va

creşte la şi 120 lei/tonă începând cu anul 2016 (Ordonanţa nr. 31/27.08.2013).

Valorificarea deşeurilor în industria construcţiilor implică activităţi de cercetare pe termen lung,

un program de cercetare laborios în vederea determinării a două grupe de proprietăţi:

- Proprietăţi fizico-chimice impuse de domeniul de utilizare (beton, geotehnică,

construcţii rutiere) prin parametri cheie, ale căror valori se încadrează în limitele date în

standardele existente;

- Proprietăţi de mediu care prognozează şi evaluează riscul de poluare a mediului.

La utilizarea de deşeuri/materii prime secundare în construcţii (sau la depozitare) principalul

factor de risc asupra mediului este reprezentat de transferul de substanţe poluante în sol şi

ape. Transferul poluanţilor din materiale granulare sau monolit în soluţie apoasă se face

preponderent prin difuzie, proces condiţionat de solubilitatea substanţelor poluante, care la

rândul ei este determinată de structura chimică şi caracteristicile mediului de expunere – pH,

temperatură (Gheorghe M., 1999; van der Sloot H.A. et al., 2004, Kosson et al. 2002).

Transferul de masă din mediul solid în mediul apos concretizat prin solubilizare, difuzie, sorbţie,

reacţii chimice şi biochimice defineşte procesul complex de lixiviere. Evaluarea capacităţii de

lixiviere se face prin proceduri corelate cu proprietăţi fizice ale deşeului/materialului cu deşeu

înglobat (densitate, distribuţie granulometrică, permeabilitate etc.).

Levigarea constă în antrenarea fizică a substanţelor de către apă, fără existenţa procesului de

difuzie sau reacţii chimice.

Testele de lixiviere sunt obligatorii pentru stabilirea modului de gestionare - valorificare sau

eliminare şi pentru evaluarea potenţialului poluant pe durata de exploatare.

3

In funcţie de obiectiv şi domeniul de aplicare, se disting două tipuri de teste de lixiviere, şi

anume, teste de conformitate şi teste de caracterizare.

- Testele de conformitate sunt utilizate pentru compararea concentraţiilor sau

fluxurilor de poluanţi

emişi cu valorile limită de acceptare a deşeurilor pentru depozitare sau valorificare. In

această categorie se încadrează testul de lixiviere monolitică (NEN 7345) şi testul de

verificare a conformităţii pentru levigarea deşeurilor granulare şi a nămolurilor (SR EN

12457).

- Testele de caracterizare a deşeurilor şi de evaluare a emisiilor de poluanţi din

materialele cu conţinut de deşeuri au ca obiectiv stabilirea mecanismului de transfer de

substanţă din materialul solid în mediul lichid şi evaluarea influenţei scenariilor de lucru

asupra dinamicii emisiilor.

Testele de caracterizare se împart în două subgrupe (www.leaching.net,

http://standards.cen.eu):

- Teste statice se realizează în raport cu atingerea condiţiilor de echilibru în

procesele de difuzie/reacţie, la interfaţa solid-lichid (CEN/TS 14429/2006-

Characterization of waste - Leaching behaviour tests - Influence of pH on leaching with

initial acid/base addition şi CEN /TS 14997/2006-Characterization of waste - Leaching

behaviour tests - Influence of pH on leaching with continuous pH-control);

- Teste dinamice apreciază cinetica proceselor de transfer de masă şi pot fi

realizate pe material granular (SR CEN/TS 14405/2009 - Characterization of waste -

Leaching behaviour tests - Up-flow percolation test) sau monolit (CEN/TS 15864:2012-

Characterisation of waste - Leaching behaviour test for basic characterisation - Dynamic

monolithic leaching test with continuous leachant renewal under conditions relevant for

specified scenario(s)).

Cele mai utilizate teste de caracterizare la nivel european sunt (van der Sloot H.A. et al. 2004,

van der Sloot H.A. 2002):

- Testul de percolare (SR CEN/TS 14405/2009);

- Testul de lixiviere pe probe monolitice (Tank Test) este similar testului NEN

7345 (Determination of the Leaching of Inorganic Components from Monolithic

Building and Waste Materials with the Diffusion Test) şi alte standarde naţionale

(Franţa, Tările Nordice etc.);

- Test de extracţie la diferite valori ale pH-ului (PrEN 14429-Influence of pH on

leaching with initial acid/base addition) dă informaţii cu privire la influenţa pH-ului

asupra lixivierii poluanţilor în soluţii acide/bazice la valori ale raportului L/S 10 l/kg.

4

In România, testele recomandate pentru evaluarea emisiilor de metale grele/diferite specii

ionice/substanţe organice sunt precizate în Ordinul 95 - Secţiunea 3 - Metode folosite pentru

prelevarea şi analiza probelor, şi anume, SR EN 12457:2003 şi SR CEN/TS 14405.

Creşterea continuă a cererilor de evaluare a proprietăţilor de mediu ale deşeurilor şi solurilor

contaminate cât şi existenţa unui număr mare de teste de lixiviere justifica activităţile, în plină

desfăşurare de revizuire, clarificare şi selectare a procedurilor/normelor nationale (NEN,

AFNOR, DIN) sub forma de norme UE . Standardizarea procedurilor pentru determinarea

caracteristicilor deşeurilor şi comportării acestora în aplicaţie revine în sarcina Comitetului

European pentru Standardizare (CEN), prin comitetul tehnic CEN/TC 292 şi grupurile de lucru

WG1…WG8.

2. RECOLTARE PROBE

3. METODE ŞI MATERIALE

3.1. Metode de determinare a proprietăţilor fizice

Umiditatea

Umiditatea este caracteristica ce permite determinarea masei materialului în stare

uscată. Principiul determinării constă în uscarea unei probe cu masa cunoscută, m0, în

etuvă la 105C ±5C, până la masă constantă, m. Relaţia de calcul a umidităţii este

următoarea:

1000

m

mmUmiditatea (%)

Densitatea aparentă

Principiul determinării constă în cântărirea unui vas de volum cunoscut (m1) şi umplut cu

material compactat/afânat (m2).

5

3.2 Comportarea la lixiviere. Teste de lixiviere

Evaluarea comportării la lixiviere a deşeurilor din construcţii şi demolări s-a realizat prin

următoarele teste de lixiviere:

- SR EN 12457:2003 - Caracterizarea deşeurilor. Levigare. Test de verificare a

conformităţii pentru levigarea deşeurilor granulare şi a nămolurilor

- SR CEN/TS 14405 - Caracterizarea deşeurilor. Încercări de comportare la levigare.

Încercare de percolare în curent ascendent

SR EN 12457-1:2003

Standardul cuprinde un test de verificare a conformităţii deşeurilor granulare cu dimensiunea

particulei sub 40mm, respectiv sub 10 mm (fără sau cu reducerea dimensiunii).

Principiul metodei

Testul constă în punerea în contact a unei probe de material granular (scindată prin metoda

sferturilor) cu apă distilată/demineralizată/deionizată cu conductivitatea electrică sub 0.5

mS/m (corespunzătoare raportului L/S=2, respectiv 10) şi agitare 24 ore±0.5 ore. Suspensia se

lasă circa 15±5minute pentru decantarea solidelor. Eluatul se filtrează printr-un filtru

membrană de 0.45 µm şi se analizează pentru determinarea concentraţiilor constituenţilor de

interes.

Exprimarea rezultatelor

Rezultatele testului se exprimă sub forma concentraţiilor constituenţilor în eluaţi, în mg/L sau

cantitate constituent lixiviat raportată la masa totală de probă uscată, în mg/kg.

SR CEN/TS 14405

Testul de percolare în coloană permite determinarea parametrilor care caracterizează dinamica

emisiilor de poluanţi din deşeu sau material cu deşeu încorporat. Testul implică valori diferite

ale raportului L/S (corespund unui conţinut diferit de apă în contact cu materialul granular),

ceea ce simulează comportarea în practică pe termen scurt, mediu şi lung a materialului

granular (van der Sloot et al., 2004).

Principiul metodei

Proba de deşeu cu dimensiunea maximă a granulei de 4 mm, obţinută prin metoda sferturilor,

se introduce într-o coloană din sticlă cu diametrul 10 cm şi înălţime circa 40 cm, în cinci straturi

6

succesive, compactate pe toată suprafaţa secţiunii interioare a coloanei. După compactare,

înălţimea coloanei de material trebuie să fie 30±5 cm.

Coloana se umple cu apă demineralizată (cu conductivitate electrică sub 0.1 mS/m) pe la partea

inferioară folosind o pompă peristaltică, după care se lasă în repaus pentru atingerea condiţiilor

staţionare în apă (saturarea materialului). După îndeplinirea acestei condiţii, pompa se va pune

în lucru astfel încât frontul de apă să avanseze cu circa 15 cm/zi. Colectarea soluţiilor de

percolare se va face în fracţiuni până la un anumit raport L/S cumulat. Soluţiile de percolare

vor fi analizate pentru dozarea indicatorilor menţionaţi în Ordinul 95.

Exprimarea rezultatelor

Rezultatele testului de percolare se exprimă prin emisii cumulate în mg/kg sau grafic prin

variaţia concentraţiei în mg/l funcţie de raportul L/S.

In Ordinul 95/2005, se consideră concentraţiile speciilor potenţial poluante în primul eluat al

testului de percolare (L/S=0.1), exprimate în mg/l.

3.3. Materiale

Probele pentru analiză au constat în deşeuri din construcţii şi demolări de tipul beton, cărămizi,

ţigle şi materiale ceramice, amestecuri de beton, cărămizi, ţigle şi materiale ceramice:

- Beton

• Deşeu mărunţit/ concasat fracţie granulometrică mai mare de 30 mm – vârsta mai

mică de o săptămână


mare de un an

• Deşeu mărunţit/ concasat fracţie granulometrică mai mica de 30 mm – vârsta mai



mare de un an

- Cărămizi




mare de un an




mare de un an

7

- Amestecuri de beton, cărămizi, tigle şi material ceramice cu conţinut de substanţe

periculoase -Deşeu mărunţit/ concasat fracţie granulometrică mai mare de 30 mm –

vârsta mai mare de un an

- Amestecuri de beton, cărămizi, tigle si materiale ceramice altele decât cele

specificate la 17 01 06 - Deşeu mărunţit/ concasat fracţie granulometrică mai mare de

30 mm – vârsta mai mică de o săptămână

- Amestecuri de beton, cărămizi, tigle si materiale ceramice altele decât cele

specificate la 17 01 06 - Deşeu mărunţit/ concasat fracţie granulometrică mai mare de

30 mm – vârsta mai mare de un an.

Codurile probelor analizate sunt următoarele:

1701 CIMENT, CĂRĂMIZI, ŢIGLE şi MATERIALE CERAMICE

170101 Beton

170102 Cărămizi

170103 Ţigle şi materiale ceramice

170106* Amestecuri de beton, cărămizi, ţigle si materiale ceramice cu conţinut de

substanţe periculoase

170107 Amestecuri de beton, cărămizi, ţigle si materiale ceramice, altele decât cele

specificate la 17 01 06.

3. REZULTATE OBŢINUTE

Caracteristici fizice ale deşeurilor analizate sunt prezentate în tabelul 1. Se poate observa că

umiditatea probelor variază între 2 şi 35% iar densitatea în stare îndesată se încadrează în

intervalul 869 kg/m3…1504 kg/m3, funcţie de tipul de deşeu şi umiditatea acestuia.

Tabel 1 - Proprietăţi fizice ale deşeurilor din construcţii şi demolări

Tip probă Probă

Umiditate

(%)

Densitatea în

grămadă, în

stare afânată

(kg/m3)

Densitatea în

grămadă, în

stare îndesată

(kg/m3)

170101 Beton Deşeu mărunţit/ concasat

fracţie granulometrică mai

7.5 1234 1438

8

Tip probă Probă

Umiditate

(%)

Densitatea în

grămadă, în

stare afânată

(kg/m3)

Densitatea în

grămadă, în

stare îndesată

(kg/m3)

mare de 30 mm – vârsta mai


Deşeu mărunţit/ concasat



mare de un an

8.7 1197 1408



mica de 30 mm – vârsta mai


6.4 1245 1431




mare de un an

7.5 1210 1419

170102 Cărămizi Deşeu mărunţit/ concasat




2 1140 1301




mare de un an

35 693 869





2 1147 1371




mare de un an

6.4 1280 1497

Tip probă Probă Densitatea în

grămadă, în

Densitatea în

grămadă, în

9

Tip probă Probă

Umiditate

(%)

Densitatea în

grămadă, în

stare afânată

(kg/m3)

Densitatea în

grămadă, în

stare îndesată

(kg/m3)

Umiditate

(%)

stare afânată

(kg/m3)

stare îndesată

(kg/m3)

170106* Amestecuri

de beton, cărămizi,

tigle şi material

ceramice cu conţinut

de substanţe

periculoase




mare de un an

3.1 1320 1504

170107 Amestecuri de

beton, cărămizi, tigle si

materiale ceramice

altele decât cele

specificate la 170106





7.5 1257 1426

170107 Amestecuri de

beton, cărămizi, tigle si

materiale ceramice

altele decât cele

specificate la 170106




mare de un an

12.4 982 1249

Rezultate experimentale obţinute prin analiza eluatelor obţinute prin testele descrise în SR EN

12457 şi SR CEN/TS 14405

Prin analiza eluaţilor rezultaţi prin testele de lixiviere se obţin valori ale concentraţiilor

constituenţilor exprimate în mg/l sau µg/l. Cantitatea de constituent levigat din material,

raportată la masa uscată de probă se calculează cu relaţia :

)]100

()[(MC

M

LCA

D

Unde : A reprezintă cantitatea de constituent emis la raport L/S=2, respectiv L/S=10, în mg/kg

substanţă uscată ;

C – concentraţia unui constituent în eluat, în mg/l ;

L – volumul de lixiviant folosit, în l ;

MC – umiditatea materialului, în % de masa uscată ;

10

MD – masa uscată a fracţiunii test, în kg.

Cantitatea lixiviabilă arată cu claritate ce cantitate de poluant, din cea existentă în deşeu, poate

trece în soluţie, în condiţiile de încercare.

Analiza eluatelor probei de beton fracţie granulometrică mai mare de 30 mm şi vârsta mai

mică de o săptămână evidenţiază emisii foarte mici de metale grele pentru toate scenariile

analizate, mult sub valorile impuse prin Ordinul 95/2005,

Tabel 2 - Concentraţie metale grele, fluoruri şi fenol emise de proba 170101 Beton – Deşeu

mărunţit/concasat, fracţie granulometrică mai mare de 30 mm, vârsta mai mică de o săptămână

Indicator

L/S

2* 10** 0.1***

Valoare obţinută (mg/kg) Valoare obţinută (mg/kg) Valoare obţinută (mg/l)

As 0.006 0.04 0.010

Ba 0.038 0.43 0.059

Cd 0.002 <0.01 <0.001

Cr total 0.192 0.27 0.074

Cu 0.374 0.84 0.225

Hg 0.0001 0.002 0.00007

Mo 0.07 0.16 0.073

Ni 0.036 0.1 0.045

Pb 0.004 0.04 0.006

Sb 0.004 0.02 0.002

Se 0.006 0.03 0.008

Zn 0.052 0.51 0.039

Fluoruri 2 <1 <0.1

Indice fenol 0.9 2.8 0.60

* Buletin de analiză nr. 1328/22.05.2014; **Buletin de analiză nr. 1371/30.05.2014 /22.05.2014 ; ***Buletin de

analiză nr. 1443/06.06.2014

11

Valorile concentraţiilor de cloruri, sulfaţi şi TDS din eluate sunt situate sub limitele impuse prin

Ordinul 95 – 550 mg cloruri/kg, 560 mg sulfaţi/kg, 2500 mg săruri dizolvate (TDS)/kg pentru

L/S=2 respectiv 800 mg cloruri/kg, 1000 mg sulfaţi/kg, 4000 mg săruri dizolvate (TDS)/kg

pentru L/S=10 (Fig. 1).

In eluatul corespunzător unui raport L/S=0.1, concentraţia de cloruri este 5.67 mg/l iar

concentraţia de sulfaţi este 239.52 mg/l, valori sub limita maximă admisă.

Figura 1 – Concentraţia de cloruri, sulfaţi şi TDS în eluatele probei de beton cu fracţia granulometrică

mai mare de 30 mm şi vârsta mai mică de o săptămână

Conţinutul de fluoruri este, de asemenea, foarte mic – 2.2 mg fluoruri/kg pentru L/S=2, <1

mg/kg pentru L/S=10 şi <0.1 mg/l pentru L/S=0.1, faţă de valorile limită 4 mg fluoruri/kg pentru

L/S=2, 10 mg fluoruri/kg pentru L/S=10 şi 2.5 mg fluoruri/l pentru L/S=0.1.

Indicele de fenol este de circa 1.7 până la 2.8 ori mai mare decât valorile limită (0.5 mg/kg

pentru L/S=2, 1 mg/kg pentru L/S=10, 0.3 mg/l pentru L/S=0.1) (Tabel 2).

Conductivitatea electric a eluatelor a fost 818 µS/cm pentru L/S=2, 583 µS/cm pentru L/S=10,

respectiv 980 µS/cm pentru eluatul corespunzător unui raport L/S=0.1.

Emisiile de metale grele din proba beton – deşeu mărunţit/concasat, fracţie granulometrică

mai mare de 30 mm, vârsta mai mare de un an sunt foarte mici (Tabel 3).

12

Concentraţia de cloruri, sulfaţi şi TDS este foarte mică (Fig. 2). Pentru raport L/S=0.1, analizele

indică următoarele concentraţii: 9.22 mg cloruri/l şi 617.31 g sulfaţi/l. Pentru raport L/S=2 şi

L/S=10 concentraţia de cloruri reprezintă 4%, respectiv 2.7% din valoarea limită precizată în

Ordinul 95/2005.

Tabel 3 – Emisii de metale grele şi fenol corespunzătoare probei 170101 Beton – Deşeu

mărunţit/concasat, fracţie granulometrică mai mare de 30 mm, vârsta mai mare de un an

Indicator

L/S

2* 10** 0.1***

Valoare obţinută (mg/kg) Valoare obţinută

(mg/kg)

Valoare obţinută

(mg/l)

As 0.014 0.09 0.008

Ba 0.11 0.47 0.126

Cd <0.002 0.01 <0.001

Cr total 0.028 0.1 0.007

Cu 0.33 1.07 0.358

Hg <0.0001 <0.0005 0.00005

Mo 0.036 0.08 0.054

Ni 0.016 0.06 0.027

Pb 0.006 0.41 0.006

Sb 0.01 0.03 0.005

Se 0.006 0.02 0.006

Zn 0.07 0.57 0.106

Fluoruri <0.2 <1 0.37

Indice fenol <0.2 <1 0.20

*Buletin de analiză nr. 1372/30.05.2014; **Buletin de analiză nr. 1373/30.05.2014; ***Buletin de analiză

nr.1444/06.06.2014

Conţinutul de fluoruri este sub 0.2 mg/kg pentru L/S=2, <1 mg/kg pentru L/S=10, respectiv 0.37

mg/l pentru L/S=0.1.

Conţinutul de fenol, exprimat prin indicele de fenol, în mg/kg, se situează sub valorile limită

impuse (Tabel 3).

Conductivitatea electrică a eluatelor imediat după colectare a fost 553 µS/cm pentru L/S=1, 211

µS/cm pentru L/S=10 şi 1508 µS/cm pentru L/S=0.1.

13

Figura 2 - Concentraţia de cloruri, sulfaţi şi TDS în eluatele probei de beton cu fracţia granulometrică mai

mare de 30 mm, vârsta mai mare de un an

Datele anterior furnizate permit încadrarea betonului – deşeu mărunţit/concasat, fracţie

granulometrică mai mare de 30 mm, vârsta mai mare de un an în categoria deşeurilor inerte

acceptate la depozitele de deşeuri inerte.

Emisiile de metale grele din proba de beton mărunţit/concasat, fracţie granulometrică mai

mică de 30 mm şi vârsta mai mică de o săptămână se situează sub valorile limită menţionate în

Ordinul 95/2005, concentraţia de Hg, Se, Cd (pentru raport L/S=10) situându-se sub limita de

detecţie a spectrometrului ICP-MS, ICP-OES (Tabel 4).

Pentru toate scenariile de lucru, indicele de fenol este ce circa 4 ori mai mare decât limita

precizată în Ordinul 95 (Tabel 4).

Concentraţia de cloruri, fluoruri şi sulfaţi în eluatele colectate pentru diferite valori ale

raportului L/S şi condiţii de lucru este mai mică decât valorile impuse prin legislaţie (Figura 3). In

eluatul colectat pentru raport L/S=0.1, concentraţia de cloruri este 4.25 mg/l iar cea de sulfaţi

123.46 mg/l, valori sub limita maximă admisă.

Concentraţia de săruri dizolvate – TDS -, este în limite normale pentru L/S=2 şi mărită pentru

raport L/S=10.

14

Tabel 4 - Proba 170101 Beton – Deşeu mărunţit/concasat, fracţie granulometrică mai mică de 30 mm,

vârsta mai mică de o săptămână

Indicator

L/S

2* 10** 0.1***


As 0.06 0.02 0.012

Ba 0.06 0.25 0.033

Cd 0.002 <0.01 <0.001

Cr total 0.178 0.26 0.057

Cu 0.376 0.95 0.31

Hg 0.0001 <0.0005 0.00005

Mo 0.074 0.14 0.030

Ni 0.044 0.08 0.033

Pb 0.004 0.04 0.005

Sb 0.004 0.01 0.002

Se 0.006 <0.01 0.006

Zn 0.056 0.26 0.033

Fluoruri 0.2 <1 <0.1


*Buletin de analiză nr. 1232/22.05.2014; **Buletin de analiză nr. 1332/22.05.2014; ***Buletin de analiză nr.

1374/30.05.2014

Conductivitatea electrică, în µS/cm, este 1476 µS/cm pentru L/S=2, 847 µS/cm pentru

L/S=10 şi 861 µS/cm pentru L/S=0.1.

15

Figura 3 – Concentraţia de cloruri, sulfaţi şi TDS în eluatele obţinute prin lixivierea probei de beton –

fracţie granulometrică mai mică de 30 mm, vârsta mai mică de o săptămână

Proba de beton mărunţit/concasat, fracţie granulometrică mai mică de 30 mm, vârsta mai

mare de un an îndeplineşte criteriile impuse deşeurilor inerte, concentraţiile indicatorilor de

interes fiind sub valorile precizate în Ordinul 95 (Tabel 5, Figura 4). Conductivitatea electrică a

eluatelor a fost 626 µS/cm pentru L/S=2, 252 µS/cm pentru L/S=10 şi 1225 µS/cm pentru

L/S=0.1.

Tabel 5 - Proba 170101 Beton – Deşeu mărunţit/concasat, fracţie granulometrică mai mică de 30 mm,


Indicator

L/S

2* 10** 0.1***


As 0.012 0.05 0.008

Ba 0.064 0.17 0.107

Cd <0.002 <0.01 <0.001

Hg <0.0001 <0.0005 0.00045

16

Mo 0.036 0.05 0.037

Ni 0.008 0.03 0.011

Indicator

L/S

2* 10** 0.1***


Pb 0.006 0.02 0.007

Sb 0.01 0.02 0.005

Se <0.002 <0.01 0.005

Zn 0.052 0.34 0.048

Fluoruri 2.001 5.998 <0.1

Indice fenol <0.2 <1 <0.1

* Buletin de analiză nr. 1329/22.05.2014 ; **Buletin de analiză nr. 1333/22.05.2014 ; ***Buletin de analiză nr.

1375/30.05.2014

In eluatul obţinut pentru raport L/S=0.1 concentraţia de cloruri este 4.96 mg/l iar sulfaţi 575.3

mg/l. Aceste valori sunt mai mici decât cele maxime impuse în Ordinul 95/2005. La acceaşi

concluzie conduce şi analiza concentraţiilor de cloruri, sulfaţi şi TDS pentru raport L/S=2 şi

L/S=10 (Figura 4).

Analiza comparativă a emisiilor de fenol din probele de beton arată că indicele de fenol

depăşeşte valoarea maximă admisă pentru deşeurile de beton cu vârsta mai mică de o

săptămână, indiferent de fracţia granulometrică. Emisiile de fenol din probele de beton, pentru

L/S=2 şi L/S=10, sunt prezentate în figura 5.

Conţinutul mare de fenol este corelat cu provenienţa deşeurilor. Probabil, aceste betoane au

fost folosite la construcţii speciale/hale pentru prepararea, regenerarea şi depozitarea

amestecurilor de turnătorie (forme şi miezuri utilizate la turnarea pieselor de oţel, fontă etc.).

Din experienţa anterioară, încercările de lixiviere pe nisipuri de turnătorie au scos în evidenţă

concentraţii ridicate (peste limita admisă) de fenoli. Pentru realizarea formelor şi miezurilor de

turnare nisipul este liat frecvent cu răşini fenolice, cu grade de reticulare diferite.

Conţinutul redus de fenol în probele de beton cu vârsta mai mare de un an este datorat

volatilizării compuşilor fenolici.

17

Figura 4 – Concentraţia de cloruri, sulfaţi şi TDS în eluatele obţinute prin lixivierea probei de beton –

fracţie granulometrică mai mică de 30 mm, vârsta mai mare de un an

Figura 5 – Valori ale indicelui de fenol pentru deşeurile de tip 17 01 01 – beton

18

Proba cărămizi – deşeu mărunţit/concasat, fracţie granulometrică mai mare de 30 mm,

vârsta mai mică de o săptămână se caracterizează prin emisii scăzute de metale grele şi

fluoruri, sub limitele impuse (Tabel 6). Indicele de fenol este mult mai mic decât valoarea limită.

Tabel 6 - Proba 170102 Cărămizi – Deşeu mărunţit/concasat, fracţie granulometrică mai mare de 30

mm, vârsta mai mică de o săptămână

Indicator

L/S

2* 10** 0.1***


As 0.056 0.018 0.044

Ba 0.108 0.035 0.103

Cd <0.002 0.001 <0.001

Cr total 0.006 0.003 0.005

Cu 0.266 0.089 0.110

Hg <0.0001 <0.00005 0.00005

Mo 0.022 0.005 0.035

Ni 0.016 0.004 0.0105

Pb 0.008 0.005 0.004

Sb 0.002 0.001 0.001

Se 0.004 0.002 0.003

Zn 0.052 0.036 0.056

Fluoruri 1.923 0.3 0.37

Indice fenol 0.2 <0.1 <0.1

* Buletin de analiză nr. 1376/30.05.2014; **Buletin de analiză nr. 1377/30.05.2014; ***Buletin de analiză nr.

1445/06.06.2014

Concentraţiile de cloruri, sulfaţi şi TDS sunt cu mult mai mici decât valorile limită (Figura 6).

Astfel, valorile TDS sunt 1162 mg/kg, faţă de 2500 mg/kg pentru L/S=2, respectiv 175 mg/kg

faţă de 4000 mg/kg pentru L/S=10.

19

In eluatul corespunzător raportului L/S=0.1 concentraţia de cloruri este 70.92 mg/l iar

concentraţia de sulfaţi este 148.15 mg/l, valori foarte mici în comparaţie cu limita maximă

admisă.

Conductivitatea electrică a eluatelor a avut următoarele valori: 669 µS/cm pentru L/S=2, 173.9

µS/cm pentru L/S=10 şi 1356 pentru L/S=0.1.

Figura 6 - Concentraţia de cloruri, sulfaţi şi TDS în eluatele obţinute prin lixivierea probei de cărămizi -

fracţie granulometrică mai mare de 30 mm, vârsta mai mică de o săptămână

Analiza eluatelor probei cărămizi – deşeu mărunţit/concasat, fracţie granulometrică mai

mare de 30 mm, vârsta mai mare de un an a evidenţiat emisii reduse de metale grele (Tabel 7).

Concentraţia de fluoruri este mare, limita maximă admisă fiind depăşită doar pentru eluatul

corespunzător unui raport L/S=2. In cărămidă, fluorurile pot fi aduse de materiile prime (în

special, de argilă şi fondant) utilizate la producerea cărămizii. Pe de altă parte, dacă proba de

cărămizi include şi cărămida refractară utilizată în agregatele folosite la elaborarea oţelului,

surselor anterior menţionate de fluoruri se adaugă fluorina. Această substanţă are rol de

fluidificator pentru formarea zgurii şi, de asemenea, micşorează temperatura de topire

(fondant).

Concentraţia de cloruri, sulfaţi şi TDS în eluatele colectate prin cele trei scenarii (valori L/S) sunt

mici faţă de valorile limită (Figura 7). De exemplu, concentraţia de cloruri, pentru L/S=2, este 18

mg/kg faţă de 550 mg/kg, pentru L/S=10 este 71 mg/kg, faţă de 800 mk/kg iar pentru L/S=0.1

20

este 5 mg cloruri/l faţă de 460 mg/l. In eluatul L/S=0.1 au fost identificate cloruri (4.96 mg/l) şi

sulfaţi (60.08 mg/l), în concentraţii foarte mici în raport cu limita maximă admisă.

Tabel 7 - Proba 170102 Cărămizi – Deşeu mărunţit/concasat, fracţie granulometrică mai mare de 30

mm, vârsta mai mare de un an

Indicator

L/S

2* 10** 0.1***


As 0.023 0.06 0.013

Ba 0.098 0.46 0.043

Cd <0.003 <0.01 0.002

Cr total 0.085 0.07 0.006

Cu 0.157 0.69 0.125

Hg <0.00013 <0.0005 <0.00005

Mo 0.098 0.17 0.051

Ni 0.01 0.04 0.009

Pb 0.013 0.02 0.005

Sb 0.005 0.01 0.002

Se 0.005 0.01 0.003

Zn 0.16 0.27 0.044

Fluoruri 6.175 6.704 1.35

Indice fenol <0.26 <1.00 <0.1

* Buletin de analiză nr. 1378/30.05.2014; **Buletin de analiză nr. 1379/30.05.2014 ; ***Buletin de analiză nr.

1380/30.05.2014

21

Figura 7 - Concentraţia de cloruri, sulfaţi şi TDS în eluatele obţinute prin lixivierea probei de cărămizi -

fracţie granulometrică mai mare de 30 mm, vârsta mai mare de un an

Deşeul cărămizi - fracţie granulometrică mai mică de 30 mm, vârsta mai mică de o

săptămână a eliberat cantităţi mici de specii poluante în lixiviant. Conform datelor din tabelul

8, concentraţia de metale grele şi fluoruri este redusă, pentru niciunul din indicatori menţionaţi

nu se depăşeşte pragul limită.

Conductivitatea electrică a eluatelor a fost: 702 µS/cm pentru L/S=2, 182.7 µS/cm pentru L/S=10 şi

1520 µS/cm pentru L/S=0.1.

Tabel 8 - Proba 170102 Cărămizi – Deşeu mărunţit/concasat, fracţie granulometrică mai mică de 30 mm,

vârsta mai mică de o săptămână

Indicator

L/S

2* 10** 0.1***


As 0.054 0.16 0.024

Ba 0.062 0.11 0.167

Cd <0.002 <0.01 <0.001

Cr total 0.012 0.03 0.003

Cu 0.192 0.75 0.065

Hg <0.0001 <0.0005 0.00005

Mo 0.036 0.08 0.048

Ni 0.03 0.05 0.008

22

Indicator

L/S

2* 10** 0.1***


Pb 0.008 0.03 0.003

Sb 0.002 0.01 0.001

Se 0.006 0.02 0.007

Zn 0.056 0.21 0.051

Fluoruri 2.103 3.699 <0.1

Indice fenol <0.2 1.5 <0.1

* Buletin de analiză nr. 1381/30.05.2014 ; **Buletin de analiză nr. 1382/30.05.2014; ***Buletin de analiză nr.

1446/06.06.2014

Concentraţia de cloruri, sulfaţi şi TDS nu depăşeşte valorile precizate în Ordinul 95/2005 (Figura

8). De exemplu, pentru L/S=0.1, concentraţia de cloruri este 42.42 mg/l iar concentraţia de

sulfaţi 486.44 mg/l.

Figura 8 - Concentraţia de cloruri, sulfaţi şi TDS în eluatele obţinute prin lixivierea probei de cărămizi

fracţie granulometrică mai mică de 30 mm, vârsta mai mică de o săptămână

23

Concentraţia constituenţilor puşi în libertate de deşeul de cărămizi - fracţie granulometrică

mai mică de 30 mm, vârsta mai mare de un an este foarte mică; pentru toţi indicatorii de

interes valorile emisiilor sunt sub cele impuse prin Ordinul 95/2005.

Tabel 9 - Proba 170102 Cărămizi – Deşeu mărunţit/concasat, fracţie granulometrică mai mică de 30 mm,


Indicator

L/S

2* 10** 0.1***


As 0.012 0.08 0.009

Ba 0.066 0.3 0.071

Cd <0.002 <0.01 0.001

Cr total 0.008 0.07 0.004

Cu 0.272 0.78 0.192

Hg <0.0001 <0.0005 <0.00005

Indicator

L/S

2* 10** 0.1***


Mo 0.026 0.05 0.048

Ni 0.01 0.03 0.020

Pb 0.006 0.06 0.006

Sb 0.006 0.02 0.003

Se <0.002 <0.01 0.006

Zn 0.08 0.52 0.035

Fluoruri 2.4 5.9 0.4

Indice fenol <0.2 <1 <0.1

*Buletin de analiză nr. 1330/22.05.2014 ; **Buletin de analiză nr. 1334/22.05.2014 ; ***Buletin de analiză nr.

1383/30.05.2014

24

Concentraţia de cloruri, sulfaţi şi TDS nu depăşeşte valorile limită de lixiviere conform Ordinului

95/2005 pentru niciunul din cele trei scenarii analizate (Figura 9). De exemplu, pentru L/S=0.1,

au fost obţinute următoarele valori ale concentraţiei : 13.47 mg cloruri/l şi 723 mg sulfaţi/l.

Conductivitatea electrică a eluatelor a fost: 726 µS/cm pentru L/S=2, 271 µS/cm pentru L/S=10 şi


Figura 9 - Concentraţia de cloruri, sulfaţi şi TDS în eluatele obţinute prin lixivierea probei de cărămizi

fracţie granulometrică mai mică de 30 mm, vârsta mai mare de un an

Proba amestecuri de beton, cărămizi, tigle si material ceramic cu continut de substante

periculoase- deşeu mărunţit/ concasat fracţie granulometrică mai mare de 30 mm – vârsta mai

mare de un an este contaminată cu hidrocarburi. Conţinutul total de materie organică din

deşeu este exprimat prin (Buletin de analiză nr. 1209/22.05.2014):

- Conţinut de hidrocarburi aromatice policiclice (HAP) – 7.88 mg/kg din care: naftalină

0.201 mg/kg, 2-metil-naftalină 1.27 mg/kg, 1-metil-naftalina 1.76 mg/kg, acenaftilenă

0.010 mg/kg, acenaftenă 0.363 mg/kg, fluoren 0.642 mg/kg, fenantren 1.88 mg/kg,

antracen 0.140 mg/kg, fluoranten 0.150 mg/kg, piren 0.580 mg/kg, benz(a)antracen

0.171 mg/kg, crisen 0.321 mg/kg, benzo(b)fluororanthene+benzo(k)fluoranthene 0.074

mg/kg, benzo(e)piren 0.172 mg/kg, benzo(a)piren 0.055 mg/kg, indeno(1, 2, 3-cd)piren

0.015 mg/kg, dibenzo(a,h)antracen 0.025 mg/kg, benzo(g,h,i)perilen 0.049 mg/kg;

- Benzen, toluen, etilbenzen, xileni (BTEX) – 0.09 mg/kg;

- Carbon organic total (COT) – 1.44%;

- Bifenili policloruraţi (PCB) – 0.1170 mg/kg;

- Uleiuri minerale (de la C10 la C40) – 1471.88 mg/kg.

25

Deşeul analizat are un conţinut de uleiuri minerale de circa trei ori mai mare decât

valoarea limită (500 mg/kg) impusă. Valoarea maximă admisă pentru HAP se stabileşte de către

agenţia regională de protecţia mediului pe baza unor studii de specialitate.

Proba contaminată cu hidrocarburi are emisii scăzute de metale grele, fluoruri şi sulfaţi

(Tabel 10, Figura 10). In schimb, concentraţia de cloruri este de 1.5-2 ori mai mare decât

valoarea limită. Pentru L/S=0.1, concentraţia de cloruri este 1007 mg/l (faţă de valoarea limită

460 mg/l) iar concentraţia de sulfaţi este 46.91 mg/l (faţă de 1500 mg/l).

Coroborată cu valorile emisiilor de cloruri, sulfaţi etc. concentraţia de săruri dizolvate

(TDS) depăşeşte valorile limită (2500 mg/kg pentru L/S=2 şi 4000 mg/kg pentru L/S=10).

Tabel 10 - 170106* Amestecuri de beton, cărămizi, tigle si material ceramic cu continut de

substante periculoase- Deşeu mărunţit/ concasat fracţie granulometrică mai mare de 30 mm –

vârsta mai mare de un an – Contaminat cu hidrocarburi

Indicator

L/S

2* 10** 0.1***


As 0.01 0.02 0.009

Ba 0.519 1.134 0.406

Cd <0.002 0.01 <0.001

Cr total 0.068 0.13 0.037

Indicator

L/S

2* 10** 0.1***


Cu 0.425 0.823 0.663

Hg 0.0004 0.0005 0.00005

Mo 0.03 0.08 0.019

Ni 0.04 0.06 0.084

Pb 0.034 0.08 0.009

Sb 0.004 0.01 0.001

Se 0.014 0.03 0.010

26

Zn 0.04 0.331 0.029

Fluoruri 3.845 1.003 0.60


* Buletin de analiză nr. 1384/30.05.2014; **Buletin de analiză nr. 1385/30.05.2014; ***Buletin de analiză nr.

1447/06.06.2014

Figura 10 - Concentraţia de cloruri, sulfaţi şi TDS în eluatele obţinute prin lixivierea probei amestec de

beton, cărămizi, tigle si material ceramic cu continut de substante periculoase

Concentraţia de fenol în eluate a fost: 1.04 mg/kg pentru L/S=1, 2.81 mg/kg pentru L/S=10,

respectiv 1.62 mg/l pentru L/S=0.1, valori care depăşesc limitele maxime admise.



Amestecurile de beton, cărămizi, ţigle şi materiale ceramice altele decât cele specificate la

170106, indiferent de vârstă (mai mică de o săptămână sau mai mare de un an) se evidenţiază

printr-un conţinut mare de fenol în eluaţii obţinuţi pentru raport L/S= 2 şi L/S=10 (Tabel 11,

Tabel 12). Faţă de valorile impuse pentru deşeurile inerte, concentraţia de fenoli în cele două

probe este de 1 până la 7.3 ori mai mare. In plus, deşeul cu vârsta mai mică de o săptămână are

un conţinut mare de substanţe dizolvate (Figura 11).

27

Tabel 11 - Proba 170107 Amestecuri de beton, cărămizi, tigle si materiale ceramice altele decât cele

specificate la 170106 - Deşeu mărunţit/ concasat fracţie granulometrică mai mare de 30 mm – vârsta

mai mică de o săptămână

Indicator

L/S

2* 10** 0.1***


As 0.006 <0.01 0.005

Ba 0.114 0.45 0.059

Cd <0.002 <0.01 <0.001

Cr total 0.206 0.48 0.093

Cu 0.198 0.95 0.157

Hg 0.00068 0.00002 0.00032

Mo 0.05 0.12 0.027

Ni 0.068 0.08 0.028

Pb 0.016 0.02 0.005

Sb 0.002 0.01 0.001

Se 0.014 <0.01 0.006

Zn 0.104 0.39 0.039

Fluoruri 0.74 <1 1.25


*Buletin de analiză nr. 1386/30.05.2014; ** Buletin de analiză nr. 1335/22.05.2014; ***Buletin de analiză nr.

1387/30.05.2014

Concentraţia de metale grele, fluoruri, cloruri şi sulfaţi în eluatele obţinute prin lixivierea probei

care constă în amestec de beton, cărămizi, ţigle cu vârsta mai mică de o săptămână este redusă.

In eluatul corespunzător raportului L/S=0.1 au fost identificate cloruri, 3.55 mg/l şi sulfaţi 49.38

mg/l, valori foarte mici faţă de concentraţiile maxime admise.

28

Figura 11 - Concentraţia de cloruri, sulfaţi şi TDS în eluatele obţinute prin lixivierea probei care constă în

amestec de beton, cărămizi, tigle si materiale ceramice, vârsta mai mică de o săptămână



Proba amestecuri de beton, cărămizi, ţigle şi materiale ceramice altele decât cele specificate

la 170106 - deşeu mărunţit/ concasat fracţie granulometrică mai mare de 30 mm – vârsta mai

mare de un an are emisii nesemnificative de metale grele, fluoruri, cloruri şi sulfaţi (Tabel 12,

Figura 12). După cum s-a menţionat anterior, valoarea indicelui de fenol depăşeşte valorile

limită pentru L/S=2 şi L/S=10.

29

Tabel 12 - Proba 170107 Amestecuri de beton, cărămizi, tigle si materiale ceramice altele decât cele

specificate la 170106 - Deşeu mărunţit/ concasat fracţie granulometrică mai mare de 30 mm – vârsta

mai mare de un an

Indicator

L/S

2* 10** 0.1***


As 0.036 0.16 0.013

Ba 0.052 0.2 0.059

Indicator

L/S

2* 10** 0.1***


Cd <0.002 0.01 <0.001

Cr total 0.106 0.2 0.121

Cu 0.202 0.569 0.085

Hg <0.0001 0.0005 0.00005

Mo 0.088 0.12 0.065

Ni 0.018 0.04 0.012

Pb 0.008 0.05 0.005

Sb 0.012 0.03 0.004

Se 0.008 0.01 0.009

Zn 0.086 0.559 0.030

Fluoruri 3.597 9.991 0.37

Indice fenol 1.1 5.9 <0.1

*Buletin de analiză nr. 1331/22.05.2014; **Buletin de analiză nr. 1336/22.05.2014; ***Buletin de analiză nr.

1388/30.05.2014

Concentraţia de cloruri este nesemnificativă în raport cu valorile limită (<1 mg/kg pentru L/S=2,

14 mg/kg pentru L/S=10 şi 3.6 mg/l pentru L/S=0.1). Concentraţia de sulfaţi este, în general, sub

valoarea maximă admisă (593 mg/kg pentru L/S=2, 612 mg/kg pentru L/S=10 şi 303 mg/l pentru

L/S=0.1).

30



Figura 12 - Concentraţia de cloruri, sulfaţi şi TDS în eluatele obţinute prin lixivierea probei de amestec

de beton, cărămizi, ţigle şi materiale ceramice, vârsta mai mare de un an

In figura 13 este prezentat comparativ indicele de fenol în probele amestec de beton, cărămizi,

ţigle şi materiale ceramice.

Figura 13 - Valori ale indicelui de fenol pentru deşeurile de tip amestec

31

Se poate observa că, valorile limită admise sunt depăşite pentru toate cele trei probe, ceea ce

sugerează contaminarea de o sursă de fenol, aşa cum s-a arătat pentru probele de beton cu

vârsta mai mică de o săptămână.

4. CONCLUZII

1. Proba de beton – deşeu mărunţit/concasat, fracţie granulometrică mai mare de 30

mm, vârsta mai mică de o săptămână este caracterizată prin emisii reduse de metale

grele, cloruri, fluoruri şi sulfaţi şi valori mari pentru indicele de fenol.

2. Valorile concentraţiilor indicatorilor dozaţi în eluatele probei beton – deşeu

mărunţit/concasat, fracţie granulometrică mai mare de 30 mm, vârsta mai mare de un

an, respectă condiţiile impuse deşeurilor inerte acceptate la depozitele de deşeuri

inerte.

3. Emisiile de metale grele, cloruri, fluoruri, sulfaţi din proba de beton

mărunţit/concasat, fracţie granulometrică mai mică de 30 mm şi vârsta mai mică de o

săptămână se situează sub valorile limită menţionate în Ordinul 95/2005. Pentru toate

scenariile de lucru, indicele de fenol este ce circa 4 ori mai mare decât limita precizată

în Ordinul 95.

4. Proba de beton mărunţit/concasat, fracţie granulometrică mai mică de 30 mm, vârsta

mai mare de un an îndeplineşte criteriile impuse deşeurilor inerte, concentraţiile

indicatorilor analizaţi fiind sub valorile precizate în Ordinul 95.

5. Proba de cărămizi – deşeu mărunţit/concasat, fracţie granulometrică mai mare de 30

mm, vârsta mai mică de o săptămână are emisii de metale grele, cloruri, sulfaţi, fluoruri,

TDS, fenol sub valorile maxime impuse pentru deşeuri inerte acceptate la depozitele de

deşeuri inerte.

6. Emisiile de specii poluante din proba cărămizi – deşeu mărunţit/concasat, fracţie

granulometrică mai mare de 30 mm, vârsta mai mare de un an se situează sub valorile

limită. Concentraţia de fluoruri este mare, limita maximă admisă fiind depăşită doar în

eluatul corespunzător unui raport L/S=2. In cărămidă, fluorurile pot fi aduse de materiile

prime (în special, de argilă şi fondant) utilizate la producere. Dacă proba de cărămizi

include şi cărămida refractară utilizată la căptuşirea agregatelor folosite la elaborarea

oţelului, surselor anterior menţionate de fluoruri se adaugă fluorina, substanţă are rol

de fluidificator pentru formarea zgurii şi fondant.

32

7. Deşeul cărămizi - fracţie granulometrică mai mică de 30 mm, vârsta mai mică de o

săptămână a eliberat cantităţi mici de specii poluante (metale grele, specii ionice) în

lixiviant, fără a se depăşi pragul limită. Acesta este uşor depăşit de concentraţia de fenol

– 1.5 mg/kg faţă de 1 mg/kg (pentru L/S=10).

8. Concentraţiile constituenţilor analizaţi emişi de deşeul de cărămizi - fracţie

granulometrică mai mică de 30 mm, vârsta mai mare de un an sunt mai mici decât

valorile impuse prin Ordinul 95/2005.

9. Analiza eluatelor probei amestecuri de beton, cărămizi, tigle si material ceramic cu

continut de substante periculoase - deşeu mărunţit/ concasat fracţie granulometrică mai

mare de 30 mm – vârsta mai mare de un an a evidenţiat depăşirea valorilor limită

admise pentru poluanţi cum ar fi uleiuri minerale, fenol, cloruri, TDS.

10. Concentraţiile de metale grele, fluoruri, cloruri şi sulfaţi în eluatul obţinut prin

lixivierea probei cu denumirea amestecuri de beton, cărămizi, ţigle şi materiale ceramice

altele decât cele specificate la 170106 - deşeu mărunţit/ concasat fracţie granulometrică

mai mare de 30 mm – vârsta mai mică de o săptămână sunt nesemnificative în raport cu

valorile maxime admise. Emisia de fenol şi concentraţia de săruri dizolvate (TDS)

depăşesc valorile limită.

11. Proba amestecuri de beton, cărămizi, tigle si materiale ceramice altele decât cele

specificate la 170106 - deşeu mărunţit/ concasat fracţie granulometrică mai mare de 30

mm – vârsta mai mare de un an are emisii mici de metale grele, fluoruri, cloruri şi

sulfaţi. Concentraţia de fenol depăşeşte valorile limită pentru L/S=2 şi L/S=10.

12. Concentraţia mare de fenol în probele de beton cu vârsta sub o săptămână şi

amestecuri de beton, cărămizi, ţigle şi materiale ceramice poate fi datorată exploatării

acestor materiale în hale destinate preparării, formării, regenerării amestecurilor de

turnătorie/halde reziduuri amestecuri de formare. Din experienţa anterioară, încercările

de lixiviere pe nisipuri de turnătorie uzate au scos în evidenţă concentraţii de fenoli

peste limita admisă. Sursa de fenol este liantul folosit la realizarea formelor şi miezurilor

de turnare - răşini de tip fenolic. De asemenea, derivaţii fenolici pot proveni şi din uleiuri

speciale.

Conţinutul redus de fenol în probele de beton cu vârsta mai mare de un an poate fi

datorat atât volatilizării compuşilor fenolici cât şi datorită distribuţiei neuniforme a

materialelor demolate contaminate sau necontaminate în proba de deşeu.

13. Investigarea deşeurilor prin testele de lixiviere adecvate Ordinului 95/2005 a pus în

evidență cu destulă claritate potențialul poluant diferențiat, din punct de vedere

calitativ și cantitativ al deșeurilor de demolare analizate.

33

Indicele de fenol cu valori accentuate la deșeurile investigate a pus in evidență

potențialul periculos de contaminare cu derivați fenolici volatili a aerului, și prin

transfer difuzional a apei și solului.

Derivații organici precum bifenili policloruraţi (PCB), hidrocarburi aromatice policicice

HAP, accentuează periculozitatea acestui tip de deșeu.

Rezultatele obţinute ilustrează necesitatea demolării selective mai ales a construcţiilor

industriale - din industria metalurgică, extractivă etc. cu clădiri care au avut diferite

funcţíi – hale de turnătorie, depozite de deşeuri (miezuri de turnare, uleiuri de

transformator arse, uleiuri minerale neregenerabile, cărămizi refractare etc.), precum şi

elemente de construcţie care prezintă un grad ridicat de contaminare cu compuşi

periculoşi.

BIBLIOGRAFIE

1. CEN/TS 14429/2006-Characterization of waste - Leaching behaviour tests - Influence

of pH on leaching with initial acid/base addition

2. CEN /TS 14997/2006-Characterization of waste - Leaching behaviour tests - Influence

of pH on leaching with continuous pH-control

3. Gheorghe M., Valorificarea deşeurilor şi subproduselor industriale în construcţii, Ed.

MATRIXROM, Bucureşti 1999

4. Kosson, D.S., van der Sloot, H.A., Sanchez, F., Garrabrants, A.C., 2002. An integrated

framework for evaluating leaching in waste management and utilization of secondary

materials. Environ. Eng. Sci. 19, 159–204.

5. NEN 7345- Determination of the Leaching of Inorganic Components from Monolithic

Building and Waste Materials with the Diffusion Test

6. Ordinul 95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare şi procedurilor preliminare

de acceptare a deşeurilor la depozitare şi lista naţională de deşeuri acceptate în fiecare

clasă de depozit de deşeuri

7. Ordonanţa nr. 31/27.08.2013 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de

urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, ACT PUBLICAT ÎN

MONITORUL OFICIAL NR. 553 din 30 august 2013

8. SR EN 12457- Caracterizarea deşeurilor. Levigare. Test de verificare a conformităţii

pentru levigarea deşeurilor granulare şi a nămolurilor

9. SR CEN/TS 14405/2009 - Characterization of waste - Leaching behaviour tests - Up-

flow percolation test

34

10. Van der Sloot H.A., Dijkstra J.J., Development of horizontally standardized leaching

tests for construction materials: a material based or release based approach? Identical

leaching mechanisms for different materials , 2004 www.ecn.nl

11. Van der Sloot, H.A., 2002. Developments in testing for environmental impact

assessment. Waste Management 22, 693–694.

12. www.leaching.net

13. http://standards.cen.eu

Listă tabele

Tabel 1 - Proprietăţi fizice ale deşeurilor din construcţii şi demolări

Tabel 2 - Proba 170101 Beton – Deşeu mărunţit/concasat, fracţie granulometrică mai

mare de 30 mm, vârsta mai mică de o săptămână




mică de 30 mm, vârsta mai mică de o săptămână


mică de 30 mm, vârsta mai mare de un an

Tabel 6 - Proba 170102 Cărămizi – Deşeu mărunţit/concasat, fracţie granulometrică mai

mare de 30 mm, vârsta mai mică de o săptămână




mică de 30 mm, vârsta mai mică de o săptămână


mică de 30 mm, vârsta mai mare de un an

Tabel 10 - 170106* Amestecuri de beton, cărămizi, tigle şi material ceramic cu conţinut

de substanţe periculoase- Deşeu mărunţit/ concasat fracţie granulometrică mai mare de

30 mm – vârsta mai mare de un an – Contaminat cu hidrocarburi

Tabel 11 - Proba 170107 Amestecuri de beton, cărămizi, tigle şi materiale ceramice

altele decât cele specificate la 170106 - Deşeu mărunţit/ concasat fracţie granulometrică

mai mare de 30 mm – vârsta mai mică de o săptămână

35

Tabel 12 - Proba 170107 Amestecuri de beton, cărămizi, tigle şi materiale ceramice

altele decât cele specificate la 170106 - Deşeu mărunţit/ concasat fracţie granulometrică

mai mare de 30 mm – vârsta mai mare de un an

Tabel 13 - Valori limite de levigabilitate pentru deşeuri inerte acceptate la de pozitele

de deşeuri inerte precizate în Ordinul 95/2005

Tabel 14 - Valori limită pentru conţinutul de materie organică din deşeu

Listă figuri

Figura 1 – Concentraţia de cloruri, sulfaţi şi TDS în eluatele probei de beton cu fracţia

granulometrică mai mare de 30 mm şi vârsta mai mică de o săptămână

Figura 2 - Concentraţia de cloruri, sulfaţi şi TDS în eluatele probei de beton cu fracţia

granulometrică mai mare de 30 mm, vârsta mai mare de un an

Figura 3 – Concentraţia de cloruri, sulfaţi şi TDS în eluatele obţinute prin lixivierea probei

de beton – fracţie granulometrică mai mică de 30 mm, vârsta mai mică de o săptămână

Figura 4 – Concentraţia de cloruri, sulfaţi şi TDS în eluatele obţinute prin lixivierea probei

de beton – fracţie granulometrică mai mică de 30 mm, vârsta mai mare de un an

Figura 5 – Valori ale indicelui de fenol pentru deşeurile de tip 17 01 01 – beton

Figura 6 - Concentraţia de cloruri, sulfaţi şi TDS în eluatele obţinute prin lixivierea probei

de cărămizi - fracţie granulometrică mai mare de 30 mm, vârsta mai mică de o

săptămână


de cărămizi - fracţie granulometrică mai mare de 30 mm, vârsta mai mare de un an


de cărămizi fracţie granulometrică mai mică de 30 mm, vârsta mai mică de o săptămână


de cărămizi fracţie granulometrică mai mică de 30 mm, vârsta mai mare de un an

Figura 10 - Concentraţia de cloruri, sulfaţi şi TDS în eluatele obţinute prin lixivierea

probei amestec de beton, cărămizi, tigle si material ceramic cu continut de substante

periculoase

36


probei care constă în amestec de beton, cărămizi, tigle si materiale ceramice, vârsta mai



probei de amestec de beton, cărămizi, ţigle şi materiale ceramice, vârsta mai mare de

un an

Figura 13 - Valori ale indicelui de fenol pentru deşeurile de tip amestec

ANEXE

- Tabel 13. Valori limite de levigabilitate pentru deşeuri inerte acceptate la depozitele de

deşeuri inerte conform Ordinului 95/2005

- Tabel 14 - Valori limită pentru conţinutul de materie organică din deşeu

- Buletine de analiză

Tabel 13 - Valori limite de levigabilitate pentru deşeuri inerte acceptate la de pozitele de deşeuri inerte

precizate în Ordinul 95/2005

Indicator

L/S

2 10 0.1

(mg/kg) (mg/kg) (mg/l)

As 0.1 0.5 0.06

Ba 7 20 4

Cd 0.03 0.04 0.02

Cr total 0.2 0.5 0.1

Cu 0.9 2 0.6

Hg 0.003 0.01 0.002

Mo 0.3 0.5 0.2

Ni 0.2 0.4 0.12

Pb 0.2 0.5 0.15

Sb 0.02 0.06 0.1

37

Indicator

L/S

2 10 0.1

(mg/kg) (mg/kg) (mg/l)

Se 0.06 0.1 0.04

Zn 2 4 1.2

Cloruri 550 800 460

Fluoruri 4 10 2.5

Sulfaţi 560 1000 1500

Indice fenol 0.5 1 0.3

TDS 2500 4000 -

Tabel 14 - Valori limită pentru conţinutul de materie organică din deşeu

Indicator Valoare maximă admisă (mg/kg)

Carbon organic total 30000

Benzen-toluen-etilbenzen-xilen (BTEX) 5

Bifenili policloruraţi (PCB) 1

Uleiuri minerale (C10 la C40) 500

Hidrocarburi aromatice policiclice (HAP) Se stabilesc de către agenţia regională de protecţia

mediului în urma realizării unor studii de specialitate

realizate de generatorul de deşeuri

anexa 3 - life-dcd.rolife-dcd.ro/wp-content/uploads/downloads/2015/01/anexa3... · la utilizarea de...

Documents