anexa 2.7.a fisa disciplinei-rodac.usamvcluj.ro/data/evaluare/master ing.gen.amel.pl.2009/anexe...

Anexa 2.7.a

Nr.__________din______________ Formular cod: USAM-CJ-AQ-F.002 .01.03

FIŞA DISCIPLINEI

Se vor completa toate rubricile formularului, conform Indicaţiilor privind completarea Formularului Specificaţie Curs, din Manualul Calităţii. Pentru rubricile care nu sunt considerate ca fiind specifice se va înscrie "Nu este cazul". Formularele care nu conţin toate

informaţiile necesare vor fi returnate emitentului.

DATE GENERALE Facultatea în care se implementează cursul:

Horticulturǎ

Catedra responsabilă cu implementarea: Mǎsurǎtori terestre şi ştiinţe exacte

Data implementării: Titlul cursului: Matematicǎ

2009/2010 Iniţiatorul cursului: Lect. drd. Sobolu Rodica Coordonatorul cursului: Lect. drd. Sobolu Rodica

CARACTERISTICILE CURSULUI Categoria formativă * FF Anul de studii I Nr. de ore pe semestru şi activităţi Limba de predare românǎ Semestrul I Total C S L P**

Forma de evaluare

Opţionalitatea ** CI Nr. de credite 6 56 28 28 - - Examen Codul Cursul pe care îl

înlocuieşte: Nu este cazul

0201010101 În caz de înlocuire, se va preciza ce aduce nou prezentul curs: * Categoria formativă = FF - pentru Cursurile specifice unei formări fundamentale, FD - pentru Cursurile specifice unei formări de domeniu, FS - pentru Cursurile specifice unei formări de specialitate, FC - pentru Cursurile specifice unei formări complementare, FO - pentru Cursurile la opţiunea universităţii; ** Opţionalitatea = CI - pentru Cursurile obligatorii (impuse), CO - pentru Cursurile opţionale, CF - pentru Cursurile facultative (la libera alegere);

PROGRAMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT DIN CARE FACE PARTE Codul Durata: Tipul:

zi, FR, FF

Locul desfăşurării Titlul HORTICULTURĂ

0201 1 semestru

zi USAMV Cluj

CONDIŢII PENTRU PARTICIPAREA LA ACEST CURS Obligatorii: nu este cazul Cursuri anterioare Recomandate: nu este cazul

Alte condiţii necesare pentru participarea la acest curs

Nu este cazul

ELEMENTELE SPECIFICE

Descrierea cursului: a. Obiective Curs. Tema ore/săptămână - % b. Programa analitică L. P. Tema ore/săptămână - % CURS A. Obiective - însuşirea de către studenţi a instrumentului matematic necesar analizei şi modelǎrii diverselor fenomene intâlnite la materiile de specialitate

- modelarea matematicǎ a problemelor practice frecvent utilizate în cercetǎrile biologice şi agricole - educarea studenţilor în spiritul unor abordǎri mai realiste a problemelor din agriculturǎ utilizând legi probabilistice şi tehnici de optimizare ................................... B. PROGRAMA ANALITICĂ

LUCRĂRI PRACTICE A. Obiective - formarea deprinderilor de calcul necesare stǎpânirii raţionamentului matematic - înţelegerea teoriei intrinseci a matematicii cu ajutorul exemplelor practice adecvate - aplicarea noţiunilor teoretice expuse la curs în rezolvarea unor probleme specifice şi modelarea unor procese B. PROGRAMA ANALITICĂ

Nr. Tema Număr de ore % din totalul orelor

1 Complemente de analizǎ matematicǎ 1.1 Noţiunea de funcţie. Derivata unei funcţii 1.2 Tabloul derivatelor 1.3 Proprietǎţi ale funcţiilor derivabile 1.4 Studiul funcţiilor cu ajutorul derivatelor 1.5 Funcţii de mai multe variabile. Derivate parţiale 1.6 Extremele funcţiilor de mai multe variabile

6 1 1 1 1 1 1

3.57% 3.57% 3.57% 3.57% 3.57% 3.57%

2 Noţiuni de calculul probabilitǎţilor 2.1 Noţiuni de bazǎ. Probabilitate. Proprietǎţi 2.2 Scheme clasice de probabilitǎţi: schema lui Poisson, schema lui Bernoulli, schema bilei nerevenite 2.3 Variabile aleatoare. Definiţie. Operaţii. Proprietăţi. Funcţia de repartiţie. Funcţia densitate de probabilitate. 2.4 Caracteristici numerice ale variabilelor aleatoare (media, dispersia, abaterea medie pǎtraticǎ)

6 2 2 1 1

7.14% 7.14% 3.57% 3.57%

3 Statistică biologică 3.1 Noţiuni de bazǎ. Repartiţii unidimensionale şi bideminsionale 3.2 Indicatori ai repartiţiilor de frecvenţe unidimensionale. Indicatori de poziţie: media, mediana, modulul. Indicatori de variaţie: varianţa, abaterea standard, coeficientul de variaţie 3.3 Indicatori ai repartiţiilor bidimensionale:coeficientul de corelaţie liniară 3.4.Teoria estimaţiei. Intervale de încredere ale mediei unei populaţii repartizate normal 3.5 Verificarea ipotezelor statistice (testul t, testul u, testul F, testul hi2) 3.6 Regresii. Corelaţii 3.7 Analiza varianţei

16 2 2 1 3 4 2 2

7.14% 7.14% 3.57% 10.71% 14.28% 7.14% 7.14%

Nr. Tema Număr de ore % din totalul orelor 1 Determinarea domeniului de definiţie al unei funcţii.

Exerciţii de calcul a derivatelor unor funcţii de o variabilǎ 2 7.14%

2 Determinarea punctelor de extrem şi a intervalelor de monotonie ale unei funcţii. Aplicaţii practice

2 7.14%

3 Calculul derivatelor parţiale. Aflarea extremelor funcţiilor de mai multe variabile. Aplicaţii practice

2 7.14%

4 Operaţii cu evenimente. Aplicaţii ale formulei şi proprietǎţii probabilitǎţii realizǎrii unui eveniment

1 3.57%

5 Incadrarea unor tipuri de probleme practice în schemele clasice de probabilitǎţi şi rezolvarea acestor probleme cu ajutorul schemelor probabilistice

4 14.28%

5 Efectuarea de operaţii cu cu variabile aleatoare. Determinarea funcţiei de repartiţie şi a densitǎţii de probabilitate

2 7.14%

7 Calculul caracteristicilor numerice ale variabilelor aleatoare

2 7.14%

8 Repartiţii de frecvenţe. Calculul indicatorilor unei repartiţii de frecvenţe. Aplicaţii

4 14.28%

9 Determinarea intervalelor de încredere ale mediei unei populaţii repartizate normal

2 7.14%

10 Aplicarea testelor statistice în verificarea ipotezelor statistice

4 14.28%

11 Calculul coeficientului ce corelaţie liniarǎ. Stabilirea ecuaţiei dreptei de regresie

1 3.57%

12 Analiza varianţei. Aplicaţii 2 7.14% Modul de desfăşurare: Cursul se va desfǎşura aplicând metode tradiţionale: expunerea, conversaţia, exercitiul, metode moderne: algoritmizarea, problematizarea, instruirea programată, metode expozitive, centrate pe memoria reproductivă şi pe ascultarea pasivă, metode frontale, metode bazate pe învăţarea prin receptare: prelegerea, demonstraţia cu caracter expozitiv. In cazul seminarului se urmǎreşte aplicarea metodelor algoritmice, bazate pe secvenţe operaţionale, stabile, prestabilit construite, metode euristice, bazate pe descoperire proprie şi rezolvare de probleme, metode de predare-învăţare în grupuri omogene. Se va monitoriza modul de aplicare practicǎ a noţiunilor teoretice expuse la curs în rezolvarea unor probleme specifice (teoretice sau practice) şi modelarea unor procese. Periodic, se va efectua o verificare a cunoştinţelor dobândite, se vor acorda note care vor contribui la stabilirea notei finale de la examen. Metodele de predare şi de învăţare: - prelegerea ; - expunerea ; conversatia euristica; observarea; demonstratia cu caracter expozitiv ; - modelarea; exercitiul; problematizarea; algoritmizarea; - instruirea programatǎ; muncǎ independentǎ; - metode euristice bazate pe descoperire proprie şi rezolvare de probleme - metode de predare-învăţare în grupuri de nivel sau omogene şi pe grupe eterogene

Rezultatele aşteptate: Cum urmează să fie evaluate sau demonstrate: Însuşirea noţiunilor şi conceptelor teoretice predate la curs, aplicarea şi aprofundarea acestora la seminar în scopul analizei şi modelǎrii diverselor fenomene intâlnite la materiile de specialitate

Lucrări de control periodice, verificări pe parcurs, examinarea sub formă scrisă şi orală a cunoştinţelor dobândite

Modul de stabilire a notei finale: Examen: 50%, respectiv 5 puncte. Lucrări de control: 20 %, respectiv 2 puncte. Verificare pe parcurs: 20 %, respectiv 2 puncte. Prezenţă: 10 %, respectiv 1 punct.

ELEMENTE SUPLIMENTARE

Spaţii şi Dotări:

Resursele necesare:

Materiale didactice: - 1000 piese morfopatologice formolizate; - histotecă vastă ; - colecţie imagistică de specialitate; - cărţi şi reviste de specialitate;

Obligatorie: 1. Micula Maria, Matematici aplicate în agronomie, Casa de Editurǎ Transilvania Press, Cluj - Napoca, 1997. 2. Maria Micula, Matematici aplicate, Editura Digital Data, Cluj-Napoca, 2000. 3. Blaga Petru, Statisticǎ prin MATLAB, Presa universitarǎ clujeanǎ, Cluj-Napoca, 2002.

Bibliografie:

Facultativă:

1. Trâmbiţaş Radu, Metode statistice, Presa Universitarǎ Clujeanǎ, Cluj - Napoca, 2000. 2. Morris Kline, Mathematics for the Nonmathematician, Dover Publications, Inc., New York. 1995. 2. http://mathworld.wolfram.com/ 3. http://www.math.com 4. http://probability.infarom.ro/

Implicarea altor Facultăţi sau Catedre: - nu este cazul Alte informaţii: - nu este cazul

Anexe:

AVIZAT FAVORABIL / NEFAVORABIL

Şeful Catedrei: Conf. Dr. Ioana Pop Data avizării: 15.07.2009

AVIZUL CATEDREI

Semnătura:

SE APROBĂ / NU SE APROBĂ

Decan: Prof. Dr. Radu Sestraş Data aprobării: 17.05.2009

APROBAREA FACULTĂŢII

Semnătura:

COMISIA PENTRU REFORMĂ CURRICULARĂ ŞI INTEGRARE INTERNAŢIONALĂ Data ratificării: 20.07.2009 Codul Cursului: 0201010101 RECTOR: Prof. Dr. Ing. Doru PAMFIL

SE RATIFICĂ /

NU SE RATIFICĂ Semnătura şi ştampila:


FIŞA DISCIPLINEI




HORTICULTURĂ

Catedra responsabilă cu implementarea: MĂSURĂTORI TERESTRE ŞI ŞTIINŢE EXACTE

Data implementării: Titlul cursului: INFORMATICĂ

2009/2010 Iniţiatorul cursului: Conf. Dr. Ioana Pop Coordonatorul cursului: Conf. Dr. Ioana Pop

CARACTERISTICILE CURSULUI Categoria formativă * FS Anul de

studii I Nr. de ore pe semestru şi activităţi Limba de predare RO Semestrul II Total C S L P**

Forma de evaluare

Opţionalitatea ** CI Nr. de credite 3 42 14 28 VP Codul Cursul pe care îl

înlocuieşte:

0201010102 În caz de înlocuire, se va preciza ce aduce nou prezentul curs:

* Categoria formativă = FF - pentru Cursurile specifice unei formări fundamentale, FD - pentru Cursurile specifice unei formări de domeniu, FS - pentru Cursurile specifice unei formări de specialitate, FC - pentru Cursurile specifice unei formări complementare, FO - pentru Cursurile la opţiunea universităţii; ** Opţionalitatea = CI - pentru Cursurile obligatorii (impuse), CO - pentru Cursurile opţionale, CF - pentru Cursurile facultative (la libera alegere);


zi, FR, FF


0201 4 ANI ZI USAMV Cluj

CONDIŢII PENTRU PARTICIPAREA LA ACEST CURS Obligatorii: MATEMATICĂ Cursuri anterioare Recomandate:



Descrierea cursului: a. Obiective Curs. Tema ore/săptămână - % b. Programa analitică L. P. Tema ore/săptămână - % CURS A. Obiective Cursul îşi propune îndrumarea studenţilor în scopul însuşirii cunoştinţelor necesare realizării unor site-uri web, a unor baze de date. Având în vedere utilitatea la materiile de specialitate cursul le propune studenţilor să-şi însuşescă metode de calcul tabelar, reprezentări grafice, respectiv realizarea unor calcule statistice cu software-uri de specialitate. Toate aceste cunoştinţe pot fi încadrate în documente tehnoredactate sau în cadrul unor prezentări dinamice. B. PROGRAMA ANALITICĂ

Nr. Tema Număr de ore

% din totalul orelor

1 Poiectarea site-urilor web 1 7.14 2 Realizarea unui site web simplu 1 7.14 3 Formatarea textului într-un site web 1 7.14 4 Formatări grafice într-un site web 1 7.14 5 Realizarea unui site web cu cadre 1 7.14 6 Proiectarea unei baze de date 1 7.14

7 Realizarea tabelelor într-o bază de date. Tipuri de câmpuri 1 7.14

8 Realizarea interogărilor într-o bază de date. Tipuri de restricţii 1 7.14

9 Realizarea formularelor, rapoartelor, etichetelor în cadrul unei baze de date 1 7.14

10 Foi de calcul tabelar: operatori, funcţii 1 7.14 11 Realizarea graficelor 1 7.14 12 Calcule statistice 1 7.14 13 Tehnoredactare computerizată – aspecte practice 1 7.14 14 Realizarea prezentărilor dinamice 1 7.14

LUCRĂRI PRACTICE A. Obiective Pentru înţelegerea informaţiilor primite la cursul studenţii vor primi teme de laborator la care vor aplica conceptele teoretice acumulate. B. PROGRAMA ANALITICĂ



1 Realizarea unui site web care să respecte o anumită structură şi conţinut 2 7.14

2 Realizarea unui site web în care să se exerseze formatările corespunzătoare textului, respectiv tipurile de formatări grafice însuşite la curs

4 14.28

3 Realizarea unui site web cu cadre 4 14.28

4 Realizarea unor baze de date complexe în care să apară cât mai multe dintre tipurile de câmpuri învăţate, iar tabelele să prezinte legături

4 14.28

5 Pe baza bazei de date realizate în laboratorul anterior să se realizeze interogări, formulare şi rapoarte 4 14.28

6 Foi de calcul tabelar: operatori, funcţii 2 7.14 7 Realizarea graficelor, Calcule statistice 4 14.28 8 Tehnoredactare computerizată 2 7.14 9 Realizarea prezentărilor dinamice 2 7.14

Modul de desfăşurare: Cursul se va desfăşura în amfiteatru dotat cu videoproiector şi laptop. Lucrările practice se vor desfăşura în cadrul laboratorului de informatică dotat corespunzător. Metodele de predare şi de învăţare: Se va folosi metoda expunerii, metoda lucrului în grup, se va pune accentul pe parteneriatul profesor – student. La lucrările practice se vor utiliza probleme practice pentru aplicarea şi întelegerea noţiunilor teoretice.

Rezultatele aşteptate: Cum urmează să fie evaluate sau demonstrate: Însuşirea noţiunilor şi conceptelor prezentate la curs şi lucrări practice, respectiv aprofundarea cunoştinţelor, capacitate de sinteză, orientare în informaţia existentă în domeniu.

Examinarea cunoştinţelor teoretice şi practice se va face prin verificare pe parcurs, proiecte.

Modul de stabilire a notei finale: Lucrări de control 60%, respectiv 6 puncte Verificare lucrări practice 25%, respective 2,5 puncte Participare la Sesiuni, Congrese 5%, respectiv 0,5 puncte Oficiu 10%, respectiv 1 punct TOTAL 100% (respectiv 10 puncte).


Resursele necesare: Spaţii şi Dotări: - sală de curs cu videoproiector şi laptop - sală de laborator dotată cu 20 calculatoare

Materiale didactice: - cărţi şi reviste de specialitate - cursuri tipărite - adrese web

Obligatorie: Pop Ioana, Curs de birotică, Editura AcademicPres, 2004. Pop Ioana, Sobolu Rodica, Stanca Liana, Curs de Informatică Aplicată, Editura AcademicPres, 2005. Pop Ioana, Sobolu Rodica, Stanca Liana, Informatică – lucrări practice, Ed. AcademicPres, 2004. Alison Balter, Microsoft Office Access, Editura Niculescu, 2008.

Bibliografie:

Facultativă: Wempen F. - Microsoft Office XP Professional, Ed Teora, 2005

Implicarea altor Facultăţi sau Catedre: Alte informaţii: Anexe:


Şeful Catedrei: Conf. Dr. Ioana Pop Data avizării: 15 iulie 2009

AVIZUL CATEDREI

Semnătura:


Decan: Prof. Dr. Radu Sestraş Data aprobării: 17 iulie 2009 APROBAREA

FACULTĂŢII Semnătura:

COMISIA PENTRU REFORMĂ CURRICULARĂ ŞI INTEGRARE INTERNAŢIONALĂ

Data ratificării: 20 iulie 2009 Codul Cursului: 0201010102 RECTOR: Prof. Dr. Ing. Doru PAMFIL SE RATIFICĂ

/ NU SE RATIFICĂ

Semnătura şi ştampila:


FIŞA DISCIPLINEI




Facultatea de Agricultură Cluj-Napoca

Catedra responsabilă cu implementarea:

Data implementării: Titlul cursului: BIOCHIMIE

2009/2010 Iniţiatorul cursului: Prof. Dr. SOCACIU CARMEN

Coordonatorul cursului: Prof. Dr. SOCACIU CARMEN

CARACTERISTICILE CURSULUI Categoria formativă * FF Anul de

studii I Nr. de ore pe semestru şi activităţi Limba de predare Română Semestrul I Total C S L P**

Forma de evaluare

Opţionalitatea ** CI Nr. de credite 6 56 28 - 28 Examen scris Codul Cursul pe care îl

înlocuieşte:



zi, FR, FF

Locul desfăşurării Titlul Facultatea de Horticultura Sectia Horticultura 0201010103 4 ani zi USAMV Cluj

CONDIŢII PENTRU PARTICIPAREA LA ACEST CURS Obligatorii: Nu este cazul Cursuri anterioare Recomandate: Nu este cazul


Nu este cazul


Descrierea cursului: a. Obiective Curs. Tema ore/săptămână - % b. Programa analitică L. P. Tema ore/săptămână - % CURS A. Obiective Biochimia este o ştiinţă fundamentala cu caracter interdisciplinar şi aplicativ, strict necesară studentilor de la specializarile Horticultura si Silvicultura, pentru înţelegerea sistemelor biologice din organismele vii precum si prin notiunile fundamentale necesare altor domenii ( fiziologie vegetală, genetică, ameliorare, pedologie). Studiul biochimiei include descrierea moleculelor esentiale din celula vegetala , cu rol de nutrienti ( glucide, lipide, proteine) , a moleculelor reglatoare a metabolismului ( enzime, vitamine, hormoni) precum si a compusilor fitochimici minori ca si concentratie dar cu extrem de multe functii si actiuni, implicati in aparare si reproducere. Biochimia include si lucrari experimentale, unde sunt efectuate in mod practic, identificari şi dozari în laborator a unor componente biochimice din diverse materiale vegetale, analiza plantelor în vederea valorificării lor superioare. B. PROGRAMA ANALITICĂ


%

1 1.Glucide 1.1.Monoglucide:definiţie, clasificare, proprietăţi fizice şi chimice. 1.2.Oligoglucide: diglucide şi triglucide.1.3. Poliglucide

4 14,2

LUCRĂRI PRACTICE A. Obiective Biochimia include lucrari experimentale, unde sunt efectuate in mod practic, identificari şi dozari în laborator a unor componente biochimice din diverse materiale vegetale, analiza plantelor în vederea valorificării lor superioare.

2 2.Lipide 2.1.Constituţie chimică şi clasificare.2.2.Lipide simple.2.3.Lipide complexe

4 14,2

3 3.Proteine 3.1.Aminoacizi: reprezentanţi, proprietăţi fizice şi chimice.3.2. Peptide. 3.3.Protide superioare: proteine, proteide, acizi nucleici.

4 14,2

4 4.Vitamine.Enzime. 4.1.Clasificare şi nomenclatură.4.2.Vitamine hidrosolubile şi liposolubile. 4.3.Enzime:cinetica reacţiilor enzimatice; factorii care influenţează activitatea enzimatică; clasificarea enzimelor.

4 14,2

5 5.Fitohormoni.Substanţe vegetale de origine vegetală. 5.1.Fitohormoni: auxine,gibereline,citokinetine, acid abscisic.5.2.Substanţe vegetale de origine secundară:glicozide, lignine, taninuri, substanţe antibiotice.

4 14,2

6 6.Metabolismul glucidelor 6.1.Anabolismul glucidelor: fotosinteza. 6.2.Catabolismul glucidelor: catabolismul anaerob, aerob, fermentaţii anaerobe şi aerobe.

2 7.14

7 7.Metabolismul lipidelor. 7.1.Biosinteza gliceridelor: biosinteza glicerolului, biosinteza acizilor graşi, biosinteza trigliceridelor. 7.2.Catabolismul gliceridelor: catabolismul acizilor graşi, catabolismul glicerolului.

2 7.14

8 8. Metabolismul aminoacizilor si proteinelor. 8.1.Metabolismul aminoacizilor: anabolismul şi catabolismul.8.2. Metabolismul proteinelor.

2 7.14

9 9. Compusii fitochimici si metabolismul lor: pigmenti antioxidanti, uleiuri volatile, alcaloizi, fitosteroli,indoli, glucozinolati

2 7.14



1 Intoducere în principalele clase de compuşi organici. 2 7.14 2 Introducere în principalele clase de biomolecule. 2 7.14 3 Glucide. Reacţii caracteristice. 4 14.28 4 Seminar –glucide. 2 7.14 5 Lipide. Reacţii caracteristice.. 2 7.14 6 Dozarea lipidelor prin metoda extracţiei Soxhlet.

Determinarea indicelui de saponificare şi a indicelui de iod. 2 7.14

7 Seminar –lipide. 2 7.14 8 Protide. Reacţii caracteristice 2 7.14 9 Lucrare de control din cursuri. 2 7.14 10 Enzime. 2 7.14 11 Vitamine. Dozarea vitaminei C. 2 7.14 12 Umiditatea. Cenuşa brută. 2 7.14 13 Seminar: Metaboliţi secundari din plante. 2 7.14 14 Colocviu. 2 7.14

Modul de desfăşurare: Prezentarea orală a tematicii de curs, întrebări legate de subiectul cursului, verificarea prin seminarii a cunoştinţelor dobândite. Metodele de predare şi de învăţare: Cursul interactiv, prezentat cu videoproiectorul, planşe, modele spaţiale, alături de lucrările practice realizate în laboratorul de Chimie şi Biochimie vegetală al departamentului, dotat cu sticlăria, aparatura şi reactivii necesari realizării obiectivelor propuse.

Rezultatele aşteptate: Cum urmează să fie evaluate sau demonstrate:


Studentii trebuie sa inteleaga structura celor mai importante biomolecule, modul in care biomoleculele functionaeaza in celule , biosinteza si degradarea lor.

Lucrări de control pe parcursul semestrului, elaborare de referate cu tematică impusă, seminarii în cadrul lucrărilor practice. Evaluare finală prin examen scris

Modul de stabilire a notei finale: Evaluarea cunoştinţelor va lua în considerare activitatea la curs, seminar, laborator, rezultatele testelor pe parcursul semestrului precum şi lucrări de specialitate(referate) individuale. În nota examenului final sau alte forme (finale) de evaluare, se va introduce ponderată, notarea din timpul semestrului.


Spaţii şi Dotări: Laboratoare de chimie, biochimie, chimie-fizică dotate cu aparatura necesară desfăşurării activităţilor de instruire a studenţilor. Resursele necesare: Materiale didactice: Planşe, retroproiector, sticlărie, reactivi,aparatură de laborator Obligatorie:

1. G.Neamţu, Gh.Campeanu, Carmen Socaciu, Biochimie vegetală, vol.1-2, EDP, 1993, 1995 2. G.Neamţu, Biochimie vegetală, Editura Ceres, 1981 3. G.Neamţu, Biochimie ecologică, Editura Dacia, 1983

4. Andreea Stănilă, Dana Irinca, Chimie şi biochimie-îndrumător de lucrări practice şi exerciţii, Editura Poliam, 2001 Bibliografie: Facultativă:

1. C.Neniţescu, Chimie generală, Ed.Did. şi Ped., Bucureşti, 1973 2. L.Stryer, Biochemistry, third edition, W.H.Freeman & Co., New York, 1988 3. A.Lehninger, D.Nelson, M.M.Cox , Principles of Biochemistry, Worth Publ.N.Y.,1993 4. Socaciu C.si col. (trad.P.Campbell, N. Smith), Biochimie ilustrata, Ed.Academiei

Romane, 2005 Implicarea altor Facultăţi sau Catedre: Alte informaţii: Anexe:


Şeful Catedrei: Prof. dr. Sevastiţa MUSTE Data avizării:

AVIZUL CATEDREI

Semnătura:


Decan: Prof.Dr. Radu SESTRAS Data aprobării:


Semnătura:

COMISIA PENTRU REFORMĂ CURRICULARĂ ŞI INTEGRARE INTERNAŢIONALĂ Data ratificării: Codul Cursului: RECTOR: Prof. Dr. Ing. Doru PAMFIL

SE RATIFICĂ /


FIŞA DISCIPLINEI




HORTICULTURA


Data implementării: Titlul cursului: Biofizica si agrometeorologie

2009/2010 Iniţiatorul cursului: Coordonatorul cursului: prof.dr. Horia Criveanu


studii Nr. de ore pe semestru şi activităţi Limba de predare Semestrul I Total C S L P**

Forma de evaluare

Opţionalitatea ** Nr. de credite 42 28 14 V Codul Cursul pe care îl

înlocuieşte: nu e cazul

În caz de înlocuire, se va preciza ce aduce nou prezentul curs: * Categoria formativă = FF - pentru Cursurile specifice unei formări fundamentale, FD - pentru Cursurile specifice unei formări de domeniu, FS - pentru Cursurile specifice unei formări de specialitate, FC - pentru Cursurile specifice unei formări complementare, FO - pentru Cursurile la opţiunea universităţii; ** Opţionalitatea = CI - pentru Cursurile obligatorii (impuse), CO - pentru Cursurile opţionale, CF - pentru Cursurile facultative (la libera alegere);


zi, FR, FF

Locul desfăşurării Titlul FAC. HORTICULTURA HORTICULTURA 4 ZI USAMV Cluj

CONDIŢII PENTRU PARTICIPAREA LA ACEST CURS Obligatorii: fizica Cursuri anterioare Recomandate: informatica, limbi straine


-


Descrierea cursului: a. Obiective Curs. Tema ore/săptămână - % b. Programa analitică L. P. Tema ore/săptămână - % CURS A. Obiective - Insuşirea cunoştinţelor teoretice şi practice privind fenomenele fizice întâlnite în structurile vii;

- Cunoaşterea fenomenelor fizice ce se petrec în atmosferă precum şi interdependenţa lor. Studierea influenţei condiţiilor meteorologice şi a factorilor climatologici asupra creşterii şi repartiţiei plantelor.

- Crearea unui sistem rapid de apreciere a situaţiilor create de condiţiile meteorologice asupra plantelor. - Toate aceste problematici sunt abordate cu ajutorul metodelor, principiilor şi legilor fizicii.

B. PROGRAMA ANALITICĂ

LUCRĂRI PRACTICE A. Obiective Se urmareste: - familiarizarea studentilor cu utilizarea aparaturii de laborator, - evolutia in timp a fenomenelor biofizice - cunoasterea aparaturii de meteorologie - interpretarea datelor meteorologice in sens agricol - culegerea si interpretarea datelor agrometeorologice cu programul addVANTAGE B. PROGRAMA ANALITICĂ



1 Biofizica ca parte importanta a ansamblului stiintelor biologice. Elemente de termodinamica biologica, notiuni generale, sisteme termodinamice, parametrii si functii de stare, procese termodinamice.

2 7,14

2 Principiul I al termodinamicii, entalpia, principiul II al termodinamicii, entropia, interpretarea statistica a entropiei.

2 7,14

3 Principiul III al termodinamicii., energia libera, energia libera Gibbs, caldura necompensata, cuplajul dintre procesele biosistemelor

2 7,14

4 Structura moleculara a materiei, structura moleculara, stabilitatea moleculelor, dipoli electrici, legaturi moleculare si intermoleculare, structura materiei vii.

2 7,14

5 Apa in sistemele vii, membrane, fenomene de transport si bioenergetica celulara 2 7,14 6 Radiati electromagnetice neionizante si ionizante; efecte asupra sistemelor biologice. 2 7,14 7 Atmosfera terestra; elemente de poluare; poluarea aerului, poluarea solului, polarea apei 2 7,14 8 Soarele si radiatia solara. Influenta radiatiilor solare asupra plantelor si animalelor; 2 7,14 9 Influenta temperaturii solului asupra plantelor (temperatura de germinatie, suma gradelor

de temperatura) 2 7,14

10 Temperatura aerului; efecte ale temperaturii aerului asupra plantelor; umiditatea aerului; influenta umiditatii aerului asupra plantelor

2 7,14

11 Produsele de condensare ale vaporilor de apa din atmosfera; precipitatii atmosferice; efecte benefice si efecte distrugatoare ale precipitatiilor atmosferice asupra plantelor

2 7,14

12 Presiunea atmosferica, efecte ale presiunii atmosferice asupra lumii vii 2 7,14 13 Miscarile de advectie ale aerului; vanturile; influenta vanturilor asupra biosistemelor 2 7,14 14 Elemente de climatologie 2 7,14

Nr.

Tema Număr de ore


1 Notiuni de calcul al erorilor, trasarea graficelor; masuratori de precizie a lungimilor si ale maselor biocorpurilor

2 14,28

2 Determinarea tensiunii superficiale a lichidelor 2 14,28 3 Determinarea indicelui de refractie al lichidelor 2 14,28 4 Determinarea concentratiei lichidelor cu colorimetrul Dubosq 2 14,28 5 Statia meteorologica ; studiul instrumentelor meteorologice 2 14,28 6 Studiul temperaturii, umiditatii, precipitatiilor si presiunii atmosferice; caracterizarea termica si

pluviometrica. 2 14,28

7 Programul Agroexpert ; vizualizare, functionare ; alarme fitosanitare 2 14,28

Modul de desfăşurare: SAPTAMANAL 2 ORE DE CURS SI 1 ORA DE LUCRARI PRACTICE Metodele de predare şi de învăţare: - expunere orala interactiva cu ajutorul mijloacelor moderne: laptop, videoproiector - invatarea dupa notite de curs si bibliorafia propusa


Atingerea obiectivelor propuse

- activitatea la curs; - activitatea la lucrările de laborator; - rezultatele testelor pe parcursul semestrului; - referate de specialitate; - teme de casă; - colocviu de laborator.

Modul de stabilire a notei finale: - activitate la curs şi rezultate la exminarea finală (60%) - activitate la lucrări practice şi rezultate la colocviul de laborator (20%) - referate de specialitate (10%) - rezultatele testelor (10%)

ELEMENTE SUPLIMENTARE Spaţii şi Dotări:

Resursele necesare:

Dotări: - Laboratorul de biofizică este dotat cu aparatură de fizică generală corespunzătoare efectuării lucrărilor de mecanică, termodinamică, eletricitate şi magnetism, optică şi fizică atomică (magnetometru). -Laboratorul de agrometeorologie conţine toate instrumentele meteorlogice atât pentru spaţiul deschis cât şi pentru spaţii închise. În acest laborator se face cunoşterea aparaturii meteo şi interpretarea datelor obţinute în staţia meteo. Materiale didactice : Staţia meteo este formată din platforma meteo pe care se află două adăposturi meteo dotate cu aparatură corespunzătoare, un heliograf, un pluviometru, un pluviograf, termometre de sol şi termometre pe sol. Observaţiile se fac de trei ori pe zi şi se prelucrează de disciplina noastră, având o continuitate de 131 de ani. -Sistem de culegere, înregistrare şi avertizare, computerizat cu transmisie prin canale radio cu programul addVANTAGE şi aplicaţii program AGROEXPERT; Biblioteca disciplinei conţine numeroase cărţi de fizică, meteorologie, numeroase atlase şi planşe putând asigura astfel un studiu aprofundat al disciplinei.

Bibliografie:

Obligatorie : 1.Horia Criveanu – Agrometeorologie, Lucrări practice Ed.Todesco, Cluj-Napoca, 2001 2.Horia Criveanu - Agrometeorologie - Curs, Ed. Rizoprint, Cluj-Napoca, 2001 3.H. Criveanu,Fizică Lucrări practice, Ed. Rizoprint, Cluj-Napoca, 2001 4.Georgeta Ţarălungă, Biofizică şi meteorologie-Curs,Ed. Todesco,Cluj-Napoca,2003 5.H.Criveanu, Agrometeorologie clasic si modern, Ed. Digital Data, Cluj-Napoca, 2004 6.H.Criveanu, Georgeta Taralunga, Elemente de fizica si meteorologie aplicate la biosisteme, Ed. Digital Data, 2004 Facultativă: 1,C.A.Dissescu, I.Luca, M.Tudor, M.L.Dăbulescu, D.Georgescu, V.Şoltuz, Fizică şi climatologie agricolă,EDP, Bucureşti,1971. 2.Hugh.D.Young , Fizică, EDP, Buc., 1983

Implicarea altor Facultăţi sau Catedre: Facultatea de Agricultură, Zootehnie şi Medicină Veterinară Alte informaţii: Anexe:


Şeful Catedrei: Conf. dr. Ioana POP Data avizării:

AVIZUL CATEDREI

Semnătura:


Decan: prof.dr. Radu SESTRAS Data aprobării: APROBAREA



Data ratificării: Codul Cursului: RECTOR: Prof. Dr. Ing. Doru PAMFIL

SE RATIFICĂ /



FIŞA DISCIPLINEI



DATE GENERALE Facultatea în care se implementează cursul: HORTICULTURA Catedra responsabilă cu implementarea:

Data implementării: Titlul cursului: Pedologie

2009/2010 Iniţiatorul cursului: Prof. univ. dr. Blaga Gheorghe Coordonatorul cursului: Prof. univ. dr. Blaga Gheorghe

CARACTERISTICILE CURSULUI Categoria formativă * FF Anul de studii 1 Nr. de ore pe semestru şi activităţi Limba de predare RO Semestrul 2 Total C S L P**

Forma de evaluare

Opţionalitatea ** CI Nr. de credite 4 56 28 28 E Codul Cursul pe care îl




zi, FR, FF Locul desfăşurării Titlul

HORTICULTURĂ Horticultură 020101010107 4 ani zi USAMV Cluj

CONDIŢII PENTRU PARTICIPAREA LA ACEST CURS Obligatorii: Chimie Cursuri anterioare Recomandate: Botanică

Alte condiţii necesare

pentru participarea la acest curs

ELEMENTELE SPECIFICE Descrierea cursului: a. Obiective Curs. Tema ore/săptămână - % b. Programa analitică L. P. Tema ore/săptămână - %

CURS

a. Obiective - recunoaşterea principalelor tipuri de minerale şi roci care contribuie la formarea învelişului

de sol. - familiarizarea studenţilor cu noţiunile de bază legate de geneza, evoluţia şi cunoaşterea

învelişului pedogenetic al principalelor zone naturale din ţara noastră. - însuşirea de către studenţi a cunoştinţelor legate de principalele tipuri genetice de sol.


1 Solul, suport pentru creşterea şi dezvoltarea plantelor. Situaţia fondului funciar a României

0,5 1,78

2 Factorii de formare a solului. 2.1.Generalităţi; 2.2.Clima; 2.3.Organismele; 2.4.Roca; 2.5.Relieful; 2.6.Apa freatică şi stagnantă; 2.7.Timpul; 2.8.Omul; 2.9. Învelişul de sol , reflectare a acţiunii conjugate a factorilor de solificare.

1,5 5,36

3 Formarea şi alcătuirea părţii minerale a solului: 3.1. Originea părţii minerale a solului; 3.2.Procese de formare a părţii minerale (Procese de dezagregare şi alterare); 3.3.Alcătuirea părţii minerale a solului (Produsele dezagregării şi alterării)

2 7,14

4 Biocenoza solului.. 0,5 1,78 5 Formarea şi alcătuirea părţii organice a solului: 5.1.Origine;

5.2.Transformarea resturilor organice în sol (mineralizarea şi humificarea); 5.3.Alcătuirea şi proprietăţile acizilor humici; 5.4.Tipuri de humus; 5.5.Combinaţiile organo-minerale din sol; 5.6.Rolul humusului în definirea fertilităţii solului.

1,5 5,36

6 Formarea şi alcătuirea profilului de sol. 6.1.Procese care determină diferenţierea în adâncime a solului; 6.2.Orizonturile pedogenetice; 6.3.Alcătuirea profilului de sol în diferite condiţii de mediu.

0,5 1,78

7 Proprietăţile fizice şi fizico-mecanice ale solului. 7.1.Textura; 7.2.Structura; 7.3. Densitatea, densitatea aparentă, porozitatea totală şi de aeraţie.

2 7,14

8 Proprietăţile hidrofizice, de aeraţie şi termice.8.1.Apa din sol; 8.2.Aerul din sol; 8.3.Temperatura solului.

1,5 5,63

9 Proprietăţile chimice ale solului.9.1.Soluţia solului şi proprietăţile ei; 9.2.Coloizii solului şi principalele lor proprietăţi; 9.3.Capacitatea de adsorbţie a solului; 9.4.Aciditatea şi alcalinitatea solului; 9.5.Capacitatea de tamponare a solului şi potenţialul redox

4 14,28

10 Clasificarea solurilor. 10.1.Clasificarea naturalistă; 10.2.”A 7-a Aproximaţie”; 10.3.Clasificarea FAO-UNESCO; 10.4.Cadrul natural de formare a solurilor în România. sistemul român de clasificare a solurilor

1 3,57

11 Solurile României (răspândire, condiţii pedogenetice, geneză, însuşiri, sistemstică, fertilitate, ameliorare). 11.1.Clasa Protisolurilor, 11.2 Clasa

12 42,88

LUCRĂRI PRACTICE

a. Obiective - recunoaşterea şi caracterizarea mineralelor şi rocilor ce participă la formarea solului.

- determinarea principalelor proprietăţi fizice şi chimice ale solului - recunoaşterea şi descrierea morfologică a solurilor din împrejurimile Clujului


Cernisolurilor,11.3. Clasa Umbrisolurilor, 11.4.Clasa Cambisolurilor,11.5. Clasa Luvisolurilor,11.6. Clasa Spodisolurilor,11.7. Clasa Pelisolurilor,11.8. Clasa Andisolurilor,11.9.Clasa Hidrosolurilor,;11.10. Clasa Salsodisolurtilor.11.11 Clasa Histosolurilor 11.12 Clasa Antrisolurilor

12 Cartarea solurilor şi bonitarea terenurilor agricole. 12.1.Cartarea solului(Noţiuni generale, fazele cartării, memoriu agropedologic, importanţa practică a cartării solului);12.2. Bonitarea terenurilor agricole (indicatori de bonitare, potenţarea notelor de bonitare prin aplicarea lucrărilor de imbunătăţiri funciare şi a unor tehnologii ameliorative curente, indicatori pentru constituirea unităţilor de teritoriu ecologic omogene, indicatori de caracteritare tehnologică, importanţa practică a bonitării terenurilor agricole).

1 3,57

n 28 100



1 Recunoaşterea şi caracterizarea mineralelor şi rocilor ce participă la formarea solului. 1.1.Identificarea şi caracterizarea principalelor grupe de minerale (oxizi-hidroxizi, sulfuri, săruri haloide, compuşi oxigenaţi). 1.2. Identificarea şi caracterizarea principalelor roci magmatice, metamorfice şi sedimentare şi gruparea acestora din punct de vedere pedogenetic.

6 21,42

2 Determinarea prin metode analitice de laborator a unor însuşiri fizice şi chimice ale solului. 2.1.Recoltarea probelor de sol pentru analize, pregătirea lor pentru analiză, determinarea unor proprietăţi fizice şi hidrofizice (umiditatea, CH,CO, CC, CAU, D, DA, PT, PA);2.2. Analiza granulometrică şi stabilirea texturii solului; 2.3. Determinarea principalelor proprietăţi chimice ale solului (humus, CaCO3, pH, N total, SB, AH, T, V, săruri uşor solubile).

12 42,84

3 Morfologia profilului de sol. Noţiuni referitoare la profil, orizonturi, culoare, textură, structură ş.a

1 3,57

4 Cercetarea principalelor tipuri de sol pe teren. 6 21,46 5 Caracterizarea solurilor din colecţia de monoliţi. 1 3,57 6 Noţiuni de cartare a solului şi bonitare a terenurilor agricole. 6.1.Alcătuirea

şi utilizarea hărţilor de sol şi studierea memoriilor agropedologice; 6.2.Metodica şi tehnica de bonitare a terenurilor agricole; aplicaţii practice de stabilire a notelor de bonitare; stabilirea capacităţii de producţie a terenurilor agricole

2 7,14

n 28 100

Modul de desfăşurare:

- Prelegeri orale interactive la curs - Lucrări practice de laborator pe formaţii (semigrupe) - Aplicaţii în teren

Metodele de predare şi de învăţare: - Predare interactivă la curs - Efectuarea în laborator a analizelor fizice şi chimice ale solului - Întocmirea de referate cu principiul metodei şi importanţa analizelor efectuate. - Studiul unor soluri din împrejurimile Clujului. - Prezentarea şi interpretarea interactivă a rezultatelor analitice

Rezultatele aşteptate: Cum urmează să fie evaluate sau demonstrate: - Dobândirea de către studenţi a cunoştinţelor legate de pedogeneza solurilor; - Familiarizarea studenţilor cu noţiunile de bază legate de geneza, evoluţia şi cunoaşterea învelişului pedogenetic din ţara noastră.

- colocvii - referate - proiecte - examen

Modul de stabilire a notei finale: - participarea şi activitatea de la curs: 20% - participarea şi activitatea de la lucrările practice: 20% - răspuns la examen: 60%


Spaţii şi Dotări: - Amfiteatru – pentru curs - Laborator – pentru lucrări practice - Baza materială analitică a disciplinei de Pedologie - Bibliotecă - Aparutură video-proiecţie

Resursele necesare: Materiale didactice: - Curs, îndrumător de lucrări practice - aparutură analize sol - reactivi - colecţie monoliţi - colecţie minerale şi roci - planşe etc. Obligatorie: 1. Blaga Gh. F. Filipov, Laura Paulette, I. Rusu, S. Udrescu, D. Vasile, 2008 Pedologie Ed. Mega 2. Blaga Gh.,2004, Pedologie. Alcătuirea geneza şi proprietăţile solurilor Ed. Academicpres 3. Blaga Gh., I. Rusu, S. Udrescu, D. Vasile, 1996, Pedologie, Ed. Didactică şi Pedagogică, RA Bucureşti 4. Laura Paulette, Blaga Gh., 2002, Lucrări practice la pedologie, Ed. Poliam Cluj-Napoca

Bibliografie:

Facultativă: 1. Duchaufour, Ph. Pedologie, Masson,1977 2. *** Sistemul Român de Clasificare a Solurilor, ICPA Bucureşti

***1987, Metodologia elaborării studiilor pedologice, ICPA Bucureşti, Vol I,II, III Implicarea altor Facultăţi sau Catedre: Alte informaţii:

Anexe:


Şeful Catedrei: Prof. univ. dr. Ioan Păcurar Data avizării: AVIZUL CATEDREI

Semnătura:


Decan: Prof. univ. dr. Radu Sestraş Data aprobării: APROBAREA



Data ratificării: Codul Cursului: RECTOR: Prof. univ. dr. Doru PAMFIL

SE RATIFICĂ /



FISA DISCIPLINEI



DATE GENERALE Facultatea în care se implementează cursul: HORTICULTURA Catedra responsabilă cu implementarea: ADMINISTRAREA AFACERILOR catedra IV

Data implementării: Titlul cursului: EDUCATIE FIZICA

2009/2010 Iniţiatorul cursului: RUSU ANIELA BRINDUSA Coordonatorul cursului: RUSU ANIELA BRINDUSA

CARACTERISTICILE CURSULUI Categoria formativă * FG Anul de studii I Nr.de ore pe semestru şi activităţi Limba de predare RO Semestrul 1 Total C S L P**

Forma de evaluare

Opţionalitatea ** CI Nr.de credite - 28 - - 28 - VP Codul Cursul pe care îl

înlocuieşte: Titlul

0201010112 În caz de înlocuire, se va preciza ce aduce nou prezentul curs: * Categoria formativă = FF - pentru Cursurile specifice unei formări fundamentale, FG - pentru Cursurile specifice unei formări generale, FS - pentru Cursurile specifice unei formări de specialitate, FE - pentru Cursurile specifice unei formări economice/manageriale, FU -

pentru Cursurile specifice unei formări umaniste; ** Opţionalitatea = CI - pentru Cursurile impuse (obligatorii), CO - pentru Cursurile opţionale, CF - pentru Cursurile facultative (la libera alegere);

PROGRAMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT DIN CARE FACE PARTE Codul Durata: 5 ani Locul desfăşurării Titlul

HORTICULTURA 0201010112 Tipul: zi USAMV



Nu este cazul


Descrierea cursului: a. Obiective Curs. Tema ore/săptămână - % b. Programa analitică L. P. Tema ore/săptămână - % a.Obiectivele disciplinei de studiu: Practicarea organizată şi sistematică a educaţiei fizice şi sportului de către studenţi, contribuie la menţinerea şi întărirea stării de sănătate, la o dezvoltare corectă şi armonioasă, la creşterea potenţialului de muncă şi nu în ultimul rînd la dobândirea deprinderilor necesare pentru practicarea independentă şi sistematică a exerciţiilor fizice în funcţie de bugetul de timp liber. În acest context, educaţia fizică şi sportul alături de disciplinele de specialitate îşi aduce aportul la pregătirea multilaterală a studenţilor. b. Programa analitică

Nr. săpt.

Tema Nr. ore %

Lucrari practice Lecţie organizatorica - cerinţele disciplinei 1 3.57% 1. Probe şi norme de control 1 3.57% Verificarea nivelului de pregãtire fizicã generală Forţa musculaturii abdominale

0.5 1.78%

Săritura în lungime de pe loc 0.5 1.78% 2.

Joc de baschet 1 3.57% Circuit pentru dezvoltarea fizică generală cu accent pe dezvoltarea forţei (abdominale, spate, braţe şi picioare) VOLEI Pasa de sus cu 2 mâini

0,5 1.78%

Serviciul de jos 0.5 1.78%

3.

Noţiuni de regulament ale jocului de volei 1 1.78%

Gismnastică aerobică 0.5 Volei 0,5 1.78% Aşezarea în teren, deplasarea în teren, pasa de jos cu 2 mâini 0.5 1.78% 4.

Joc de volei 0,5 1.78% Atletism : Alergare de viteză 0,5 1.78% Startul de jos şi din picioare 0.5 1.78% Săritura în lungime de pe loc 0,5 1.78%

5.

Joc de volei 0,5 1.78% Gimnastică 0.5 1.78% Exerciţii pentru dezvoltarea mobilităţii: rostoigoliri înainte si inapoi din ghemuit si din indepartat.

0.5 1.78%

Volei – serviciul de sus din faţă 0.5 1.78% 6.

Joc de volei. 0.5 1.78% Baschet -aruncarea la coş de pe loc 0.5 1.78% Aruncarea la coş din deplasare 0.5 1.78% Circuit de dezvoltare fizică generală 0.5 1.78%

7.

Joc de baschet 0.5 1.78% Baschet Repetarea elementelor de tehnciă din lecţiile anterioare

0.5 1.78%

Săritura în lungime de pe loc Startul din picioare

0.5 1.78%

8.

Joc de baschet 1 3.57% Lecţie de verificare - Săritura în lungime de pe loc 1 3.57% 9. Joc de baschet 1 3.57% Lecţie de verificare-Forţa musculaturii abdominale şi spatelui 1 3.57% 10 Joc de volei şi baschet 1 3.57% Lecţie de verificare-Tracţiuni studenţi, mobilitate studente 1 3.57% 11 Joc de volei şi baschet 1 3.57% Lecţie de verificare • Flotări băieţi şi fete • Norme şi probe de control pentru studenţii care nu şi-au

dat normele

1 3.57% 12

Joc de volei şi baschet 1 3.57% Norme şi probe de control cu studenţii care doresc să-şi îmbunătăţească performanţele obţinute

1 3.57% 13

Joc de volei şi baschet. 1 3.57% 14 Aprecierea actzivităţii desfăţurate în timpul primului semestru

al anului universitar şi acordarea calificativului 2 7.14%

Modul de desfăşurare: Studenţii vor fi distribuiţi în grupe de lucru de 3-4 persoane şi vor activa în cadrul acestora. Ei vor lua cunostinta de fiecare material teoretic al fiecarei discipline , iar apoi vor practica pe echipe aceste cunostiinte teoretice in cadrul jocurilor sportive organizate. Metodele de predare şi de învăţare:

Studentilor li se prezinta la inceputul fiecarei ore de curs problemele teoretice fie cu ajutorul planselor exemplificative , fie prin demonstrare , iar apoi fiecare va incerca sa exemplifice ceea ce le-a fost aratat.


Imbunatatirea mobilitatii corporale si a starii de sanatate a studentilor.

− Probe sportive. − Norme de control. − Jocuri test.

Modul de stabilire a notei finale: Evaluarea cunoştinţelor va lua în considerare:

• 10% notare de seminar (prezenţă, activitate), respectiv nota …………. 1,00 • 30% Lecţie de verificare - Săritura în lungime de pe loc……………….. 3,00 • 30% Lecţie de verificare-Forţa musculaturii abdominale şi spatelui…... 3,00 • 30% Lecţie de verificare-Tracţiuni studenţi, mobilitate studente…………. 3,00

TOTAL (100%)……………………………………………………………………. 10,00

ELEMENTE SUPLIMENTARE Dotări: Sala de sport, mingi de baschet , de volei, aparate de gimnastica corespunzatoare

Resursele necesare: Materiale didactice: Mingi de baschet. Mingi de volei. Obligatorie:

- Ardelean, T. – Particularităţile dezvoltării calităţilor motrice în atletism. I.E.F.S., Bucureşti, 1990

- Băieşu, Gh. – Lecţii de gimnastică. Editura Stadion, Bucureşti, 1974

- Cârstea, Gh. – Teoria şi metodica ed. fizice şi sportului. Editura ANDA, Bucureşti, 2000

- Dragnea, A. – Teoria activităţilor motrice. Editura Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1996

- Motroc, I. – Fotbal de la teorie la practică. Editura Rodos, Bucureşti, 1994

- Neţa, Gh.; C. Popovici – Fotbal. Editura J.R.C., Turda, 2000 - Predescu, T., G. Ghiţulescu – Baschet – pregătirea

echipelor. Editura Semn E., Bucureşti, 2001 - Paşcanu, I. – Gimnastica acrobatică în şcoală. Editura Presa

Universitară Clujeană, 1996 - Scralat, E. – Volei. Editura Stadion, Bucureşti, 1973

Bibliografie:

Facultativă: Nu este cazul.

Implicarea altor Facultăţi sau Catedre: Nu este cazul Alte informaţii: Nu este cazul


FISA DISCIPLINEI



DATE GENERALE Facultatea în care se implementează cursul: HORTICULTURA Catedra responsabilă cu implementarea: ADMINISTRAREA AFACERILOR catedra IV

Data implementării: Titlul cursului: Educatie fizica

2009/2010 Iniţiatorul cursului: RUSU ANIELA BRINDUSA Coordonatorul cursului: RUSU ANIELA BRINDUSA

CARACTERISTICILE CURSULUI Categoria formativă * FG Anul de studii I Nr.de ore pe semestru şi activităţi Limba de predare RO Semestrul 2 Total C S L P**

Forma de evaluare

Opţionalitatea ** CI Nr.de credite - 28 - - 28 - Colocviu Codul

Anexe: Nu este cazul


Şeful Catedrei: Data avizării:

AVIZUL CATEDREI

Semnătura:


Decan: Data aprobării: APROBAREA



Data ratificării: Codul Cursului: RECTOR:

SE RATIFICĂ /


înlocuieşte: 0201010113 În caz de înlocuire, se va preciza ce aduce nou prezentul curs: * Categoria formativă = FF - pentru Cursurile specifice unei formări fundamentale, FG - pentru Cursurile specifice unei formări generale, FS - pentru Cursurile specifice unei formări de specialitate, FE - pentru Cursurile specifice unei formări economice/manageriale, FU - pentru Cursurile specifice unei formări umaniste; ** Opţionalitatea = CI - pentru Cursurile impuse (obligatorii), CO - pentru Cursurile opţionale, CF - pentru Cursurile facultative (la libera alegere);

PROGRAMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT DIN CARE FACE PARTE Codul Durata: 5 ani Locul desfăşurării Titlul

HORTICULTURA 0201010113 Tipul: zi USAMV



Nu este cazul


Descrierea cursului: a. Obiective Curs. Tema ore/săptămână - % b. Programa analitică L. P. Tema ore/săptămână - % a.Obiectivele disciplinei de studiu: Practicarea organizată şi sistematică a educaţiei fizice şi sportului de către studenţi, contribuie la menţinerea şi întărirea stării de sănătate, la o dezvoltare corectă şi armonioasă, la creşterea potenţialului de muncă şi nu în ultimul rînd la dobândirea deprinderilor necesare pentru practicarea independentă şi sistematică a exerciţiilor fizice în funcţie de bugetul de timp liber. În acest context, educaţia fizică şi sportul alături de disciplinele de specialitate îşi aduce aportul la pregătirea multilaterală a studenţilor. b. Programa analitică

Nr. săpt.

Tema Nr. ore %

• Circuit de dezvoltare fizică generală • Lungime de pe loc • Volei • Blocajul în unul şi doi jucători

1

3.57% 7.

Joc bilateral cu temă 1 3.57% • Baschet • Aruncarea la coş din deplasare • Dribling

0.5

1.78% Volei- Preluarea cu două mâini de jos 0.5 1.78%

8.

Joc de volei 1 3.57%

• Baschet • Marcajul şi demarcajul

0,5 1.78%

• Volei • Repetarea blocajului în unu şi doi jucători

0.5 1.78%

9.

Joc de volei 1 1.78% • Baschet • Exerciţii şi jocuri dinamice pentru perfecţionarea

marcajului şi demarcajului

0.5

Pase din deplasare în doi şi trei jucători 0,5 1.78%

10.

Joc de baschet cu temă 1 3.57% • Volei • Serviciul de jos din faţă în zone fixe Joc bilateral cu temă

0,5

1.78% • Baschet Aruncarea la coş din deplasare – repetare

0.5 1.78%

11.

Joc bilateral cu temă 1 3.57% • Volei • Serviciul de sus din faţă • Repetarea blocajului în unu şi doi jucători

0.5

1.78% • Baschet Repetarea elementelor de tehnică învăţate

0.5 1.78%

12.

Joc de baschet şi volei 1 3.57% • Lecţie de verificare- Baschet 0.5 1.78% Aruncarea la coş din deplasare 0.5 1.78% • Volei 0.5 1.78%

7.

Serviciul de jos din faţă în zone fixe 0.5 1.78% Lecţie de verificare- Săritura în lungime de pe loc 1 3.57% 8. Joc de baschet studente şi joc de fotbal 1 3.57% Lecţie de verificare-Forţa musculaturii abdominale şi spatelui 1 3.57% 9. Joc de volei studente şi joc de fotbal 1 3.57% Lecţie de verificare-Alergare de viteză 50 m 1 3.57% 10 Joc de volei studente şi joc de fotbal 1 3.57% Lecţie de verificare • Tracţiuni în braţe studenţi • Flotări fete

1 3.57% 11

Joc de volei studente şi joc de fotbal 1 3.57% Lecţie de verificare • Flotări studenţi • Mobilitate studente

1 3.57% 12

Joc de baschet studente şi joc de fotbal 1 3.57%

• Lecţie de verificare • Norme şi probe de control cu studenţi care nu şi-au dat

probele • Norme de control cu studenţii care vor să-şi

îmbunătăţească performanţele obţinute

1 3.57% 13

Joc de volei studente şi joc de fotbal 1 3.57% 14 Aprecierea activităţii desfăţurate în timpul primului semestru

al anului universitar şi acordarea calificativului 2 7.14%

Modul de desfăşurare: Studenţii vor fi distribuiţi în grupe de lucru de 3-4 persoane şi vor activa în cadrul acestora. Ei vor lua cunostinta de fiecare material teoretic al fiecarei discipline , iar apoi vor practica pe echipe aceste cunostiinte teoretice in cadrul jocurilor sportive organizate. Metodele de predare şi de învăţare: Studentilor li se prezinta la inceputul fiecarei ore de curs problemele teoretice fie cu ajutorul planselor exemplificative , fie prin demonstrare , iar apoi fiecare va incerca sa exemplifice ceea ce le-a fost aratat.


Imbunatatirea mobilitatii corporale si a starii de sanatate a studentilor.

− Probe sportive. − Norme de control. − Jocuri test.

Modul de stabilire a notei finale: Evaluarea cunoştinţelor va lua în considerare:

• 10% notare de seminar (prezenţă, activitate), respectiv nota …………. 1,00 • 30% Lecţie de verificare- Săritura în lungime de pe loc ……………….. 3,00 • 30% Lecţie de verificare-Alergare de viteză 50 m ………………...…... 3,00 • 30% Lecţie de verificare-Tracţiuni studenţi, mobilitate studente…………. 3,00

TOTAL (100%)……………………………………………………………………. 10,00

ELEMENTE SUPLIMENTARE Dotări: Sala de sport, mingi de baschet , de volei, aparate de gimnastica corespunzatoare

Resursele necesare: Materiale didactice: Mingi de baschet. Mingi de volei.

Obligatorie: - Ardelean, T. – Particularităţile dezvoltării calităţilor

motrice în atletism. I.E.F.S., Bucureşti, 1990 - Băieşu, Gh. – Lecţii de gimnastică. Editura Stadion,

Bucureşti, 1974 - Cârstea, Gh. – Teoria şi metodica ed. fizice şi sportului.

Editura ANDA, Bucureşti, 2000 - Dragnea, A. – Teoria activităţilor motrice. Editura Didactică

şi pedagogică, Bucureşti, 1996 - Motroc, I. – Fotbal de la teorie la practică. Editura Rodos,

Bucureşti, 1994 - Neţa, Gh.; C. Popovici – Fotbal. Editura J.R.C., Turda, 2000 - Predescu, T., G. Ghiţulescu – Baschet – pregătirea

echipelor. Editura Semn E., Bucureşti, 2001 - Paşcanu, I. – Gimnastica acrobatică în şcoală. Editura Presa

Universitară Clujeană, 1996 - Scralat, E. – Volei. Editura Stadion, Bucureşti, 1973

Bibliografie:

Facultativă: Nu este cazul.

Implicarea altor Facultăţi sau Catedre: Nu este cazul Alte informaţii: Nu este cazul Anexe: Nu este cazul


Şeful Catedrei: Data avizării:

AVIZUL CATEDREI

Semnătura:


Decan: Data aprobării: APROBAREA



Data ratificării: Codul Cursului: RECTOR:

SE RATIFICĂ /



FIŞA DISCIPLINEI




Facultatea de Horticultura

Catedra responsabilă cu implementarea: Catedra II : Limbi Moderne

Data implementării: Titlul cursului: Limba Engleza

2009/2010 Iniţiatorul cursului: Prof. dr. Rodica Stan Coordonatorul cursului: Prof. dr. Rodica Stan

CARACTERISTICILE CURSULUI Categoria formativă * FC Anul de

studii I Nr. de ore pe semestru şi activităţi

Limba de predare Lb. Engleza Semestrul I Total C S L P**

Forma de evaluare

Opţionalitatea ** CI Nr. de credite 3 14 14 Verificare pe parcurs Codul Cursul pe care îl

înlocuieşte: nu este cazul



zi, FR, FF

Locul desfăşurării Titlul LIMBA ENGLEZA

0201010215 14 sapt. zi USAMV Cluj

CONDIŢII PENTRU PARTICIPAREA LA ACEST CURS Obligatorii: Studiul limbii engleze in ciclul gimnazilal si liceu Cursuri anterioare Recomandate:


Cunoasterea structurilor elementare gramaticale si lexicale ale limbii engleze


Descrierea cursului: a. Obiective Curs. Tema ore/săptămână - % b. Programa analitică L. P. Tema ore/săptămână - % CURS PRACTIC A. Obiective FORMAREA DE DEPRINDERI SI COMPORTAMENTE LINGVISTICE SPECIFICE DOMENIULUI STUDIAT, PRINTR-UN PROCES DE FEED-BACK PERMANENT. ADOPTAREA CELOR MAI EFICIENTE TEHNICI SI STRATEGII DE PREDARE SI FORMARE A ABILITATILOR DE ACHIZITIONARE DIRECTA SI NEMIJLOCITA A CUNOSTINTELOR DIN DOMENIU, PRIN INTERMEDIUL INSTRUMENTULUI DE COMUNICARE AL LIMBII STRAINE APLICATE. FORMAREA UNOR MATRICE LINGVISTICE SI COMPORTAMENTALE. INTRODUCEREA SISTEMELOR NOI, FLEXIBILE, MODULATE, MOTIVANTE ALE NOILOR TEHNICI SI METODE PEDAGOGICE COMUNICATIVE MODERNE. FORMAREA DEPRINDERII DE A FOLOSI TERMINOLOGIA DE SPECIALITATE INTR-UN CONTEXT ACADEMIC. REALIZAREA ACELOR TIPURI DE EXERCITII SI SARCINI DE INVATARE CARE SA STIMULEZE ACHIZITIONAREA DE COMPETENTE LINGVISTICE SI SA FACILITEZE TRANSFERUL DE CUNOSTINTE SPECIFICE OBIECTELOR DE STUDIU DIN PLANUL DE INVATAMANT PRIN INTERMEDIUL INSTRUMENTULUI DE COMUNICARE SI DE LUCRU AL LIMBII STRAINE. B. PROGRAMA ANALITICĂ

Nr. Tema Număr de ore % din totalul orelor 1 British Farming 3 10.71 2 Animal Husbandry 2 7.14 3 Crops 2 7.14 4 Fruit-growing 3 10.71 5 Vegetable-growing 3 10.71

6 Revision 1 3.57

Modul de desfăşurare: Cursul practic de limba engleza utilizeaza abordarea interactiva , adoptand tehnici si strategii de predare moderna. Pe baza cunostintelor lexicale si gramaticale anterioare se achizitioneaza noile cunostinte necesare domeniului studiat prin crearea unor situatii specifice de invatare. Se pune accentual pe formarea unor comportamente lingvistice adecvate si pe evidentierea categoriilor gramaticale si lingvistice specifice domeniului studiat. Se coreleaza nevoile si experientele de invatare ale viitorilor specialisti cu nivelul diferitelor registre lingvistice. Metodele de predare şi de învăţare: Introducerea unor sisteme noi, flexibile, motivante ale noilor tehnici pedagogice comunicative moderne. Crearea unor situatii specifice de invatare. Evidentierea categoriilor gramaticale si lingvistice specifice domeniului studiat.


- imbogatirea bagajului lexical - insusirea idiomurilor studiate - stapanirea unor structuri gramaticale

elementare - insusirea unor structuri gramaticale

noi - fluenta in exprimare

Verificare pe parcurs : - teste grila - comprehension tests - prezentari de specialitate - autoevaluare - evaluarea de catre colegi - lucrari semestriale

Modul de stabilire a notei finale: - Media aritmetica obtinuta din : media notelor obtinute pe parcursul semestrului pentru

performanta orala + notele lucrarilor semestriale + nota frecventa

ELEMENTE SUPLIMENTARE Spaţii şi Dotări: Laboratorul de limbi moderne - cladirea Facultaii de Horticultura

Resursele necesare:

Materiale didactice: - manuale de specialitate - reviste de specialitate , existente in biblioteca universitatii - dictionare (roman-englez si englez-roman)

Obligatorie: Stan, Rodica Silvia, Limba engleza pentru agronomi, Editura AcademicPres, 2004

Bibliografie: Facultativă: Birkoff, C., Agriculture Alexandrescu, C., Indreptar practic de limba engleza pentru inginerii agronomi, Editura Ceres, 1982 Stan, Rodica Silvia, English Idioms, Editura AcademicPres, 2006



Şeful Catedrei: Prof. dr. Maria Apahidean Data avizării:

AVIZUL CATEDREI

Semnătura:


Decan: Prof. univ. dr. ing. Radu Sestras Data aprobării: APROBAREA


COMISIA PENTRU REFORMĂ CURRICULARĂ ŞI INTEGRARE INTERNAŢIONALĂ Data ratificării: Codul Cursului: RECTOR: Prof. Dr. Ing. Doru PAMFIL

SE RATIFICĂ /



FIŞA DISCIPLINEI




Facultatea de Horticultura

Catedra responsabilă cu implementarea: Catedra II : Limbi Moderne

Data implementării: Titlul cursului: Limba Engleza

2009/2010 Iniţiatorul cursului: Prof. dr. Rodica Stan Coordonatorul cursului: Prof. dr. Rodica Stan

CARACTERISTICILE CURSULUI Categoria formativă * FC Anul de

studii I Nr. de ore pe semestru şi activităţi

Limba de predare Lb. Engleza Semestrul II Total C S L P**

Forma de evaluare

Opţionalitatea ** CI Nr. de credite 3 14 14 Verificare pe parcurs Codul Cursul pe care îl

înlocuieşte: nu este cazul


* Categoria formativă = FF - pentru Cursurile specifice unei formări fundamentale, FD - pentru Cursurile specifice unei formări de domeniu, FS - pentru Cursurile specifice unei formări de specialitate, FC - pentru Cursurile specifice unei formări complementare, FO - pentru Cursurile la opţiunea universităţii; ** Opţionalitatea = CI - pentru Cursurile obligatorii (impuse), CO - pentru Cursurile opţionale, CF - pentru Cursurile facultative (la libera alegere);


zi, FR, FF

Locul desfăşurării Titlul LIMBA ENGLEZA

0201010215 14 sapt. zi USAMV Cluj

CONDIŢII PENTRU PARTICIPAREA LA ACEST CURS Obligatorii: Studiul limbii engleze in ciclul gimnazilal si liceu Cursuri anterioare Recomandate:


Cunoasterea structurilor elementare gramaticale si lexicale ale limbii engleze

ELEMENTELE SPECIFICE Descrierea cursului: a. Obiective Curs. Tema ore/săptămână - % b. Programa analitică L. P. Tema ore/săptămână - % CURS PRACTIC A. Obiective FORMAREA DE DEPRINDERI SI COMPORTAMENTE LINGVISTICE SPECIFICE DOMENIULUI STUDIAT, PRINTR-UN PROCES DE FEED-BACK PERMANENT. ADOPTAREA CELOR MAI EFICIENTE TEHNICI SI STRATEGII DE PREDARE SI FORMARE A ABILITATILOR DE ACHIZITIONARE DIRECTA SI NEMIJLOCITA A CUNOSTINTELOR DIN DOMENIU, PRIN INTERMEDIUL INSTRUMENTULUI DE COMUNICARE AL LIMBII STRAINE APLICATE. FORMAREA UNOR MATRICE LINGVISTICE SI COMPORTAMENTALE. INTRODUCEREA SISTEMELOR NOI, FLEXIBILE, MODULATE, MOTIVANTE ALE NOILOR TEHNICI SI METODE PEDAGOGICE COMUNICATIVE MODERNE. FORMAREA DEPRINDERII DE A FOLOSI TERMINOLOGIA DE SPECIALITATE INTR-UN CONTEXT ACADEMIC. REALIZAREA ACELOR TIPURI DE EXERCITII SI SARCINI DE INVATARE CARE SA STIMULEZE ACHIZITIONAREA DE COMPETENTE LINGVISTICE SI SA FACILITEZE TRANSFERUL DE CUNOSTINTE SPECIFICE OBIECTELOR DE STUDIU DIN PLANUL DE INVATAMANT PRIN INTERMEDIUL INSTRUMENTULUI DE COMUNICARE SI DE LUCRU AL LIMBII STRAINE. B. PROGRAMA ANALITICĂ

Nr. Tema Număr de ore % din totalul orelor 1 Fruit-trees 2 7.14

2 Herbs 2 7.14

3 Romanian Agriculture

2 7.14

4 Irrigation 2 7.14

5 Agriculture products and food stuff

2 7.14

6 Idioms 2 7.14

7 Revision 2 7.14

Modul de desfăşurare: Cursul practic de limba engleza utilizeaza abordarea interactiva , adoptand tehnici si strategii de predare moderna. Pe baza cunostintelor lexicale si gramaticale anterioare se achizitioneaza noile

cunostinte necesare domeniului studiat prin crearea unor situatii specifice de invatare. Se pune accentual pe formarea unor comportamente lingvistice adecvate si pe evidentierea categoriilor gramaticale si lingvistice specifice domeniului studiat. Se coreleaza nevoile si experientele de invatare ale viitorilor specialisti cu nivelul diferitelor registre lingvistice. Metodele de predare şi de învăţare: Introducerea unor sisteme noi, flexibile, motivante ale noilor tehnici pedagogice comunicative moderne. Crearea unor situatii specifice de invatare. Evidentierea categoriilor gramaticale si lingvistice specifice domeniului studiat.

Rezultatele aşteptate: Cum urmează să fie evaluate sau demonstrate: - imbogatirea bagajului lexical - insusirea idiomurilor studiate - stapanirea unor structuri gramaticale

elementare - insusirea unor structuri gramaticale

noi - fluenta in exprimare

Verificare pe parcurs : - teste grila - comprehension tests - prezentari de specialitate - autoevaluare - evaluarea de catre colegi - lucrari semestriale

Modul de stabilire a notei finale: - Media aritmetica obtinuta din : media notelor obtinute pe parcursul semestrului pentru

performanta orala + notele lucrarilor semestriale + nota frecventa

ELEMENTE SUPLIMENTARE Spaţii şi Dotări: Laboratorul de limbi moderne - cladirea Facultaii de Horticultura

Resursele necesare:

Materiale didactice: - manuale de specialitate - reviste de specialitate , existente in biblioteca universitatii - dictionare (roman-englez si englez-roman)

Obligatorie: Stan, Rodica Silvia, Limba engleza pentru agronomi, Editura AcademicPres, 2004

Bibliografie: Facultativă: Birkoff, C., Agriculture Alexandrescu, C., Indreptar practic de limba engleza pentru inginerii agronomi, Editura Ceres, 1982 Stan, Rodica Silvia, English Idioms, Editura AcademicPres, 2006


AVIZAT FAVORABIL / NEFAVORABIL Şeful Catedrei: Prof. dr. Maria Apahidean Data avizării:

AVIZUL CATEDREI

Semnătura:


Decan: Prof. univ. dr. ing. Radu Sestras Data aprobării: APROBAREA




SE RATIFICĂ /



FIŞA DISCIPLINEI




HORTICULTURĂ

Catedra responsabilă cu implementarea: I HORTICULTURĂ- PEISAGISTICA

Data implementării: Titlul cursului: MICROBIOLOGIE

2009/2010 Iniţiatorul cursului: PROF. DR. DORU PAMFIL

Coordonatorul cursului: Şef lucrări Pop Rodica


studii II Nr. de ore pe semestru şi activităţi Limba de predare RO Semestrul 3 Total C S L P**

Forma de evaluare

Opţionalitatea ** CI Nr. de credite 4 56 28 28 VP Codul Cursul pe care îl




zi, FR, FF

Locul desfăşurării Titlul Facultatea : HORTICULTURĂ Specializarea: HORTICULTURĂ 0201020203 1

SEM ZI USAMV-

Cluj-Napoca

CONDIŢII PENTRU PARTICIPAREA LA ACEST CURS Obligatorii: BOTANICĂ, FIZIOLOGIA PLANTELOR, GENETICĂ Cursuri anterioare Recomandate: PEDOLOGIE, AGROCHIMIE, AGROTEHNICA



Descrierea cursului: a. Obiective Curs. Tema ore/săptămână - % b. Programa analitică L. P. Tema ore/săptămână - % CURS A. Obiective Însuşirea de către studenţi a principalelor noţiuni privind microorganismele şi rolul pe care îl au în natură. Cunoaşterea principalelor grupe de microorganisme procariote şi eucariote, însuşirea particularităţilor fiziologice ale acestora; Cunoaşterea relaţiilor dintre microorganisme şi mediul lor de viaţă, însuşirea particularităţilor fiziologice ale acestora, respective cunoaşterea relaţiilor dintre microorganisme şi mediul lor de viaţă.


Nr.

Tema Număr de ore


1 1. Obiectul de studiu şi importanţa microbiologiei. 1.1. Relaţiile microbiologiei cu alte ştiinţe. 1.2. Scurt istoric al dezvoltării microbiologiei. 1.3. Contribuţii ale şcolii româneşti de microbiologie

2 7,14

2 2. Microbiologie generală. 2.1. Virusurile: morfologie, anatomie, replicare, compoziţie chimică, taxonomie, relaţiile virus-gazdă, bacteriofagi, cianofagi şi viroizi

2 7,14

3 3. Microbiologie generală. 3.1. Bacteriile: anatomie, structura celulei, creştere, nutriţie. 3.2. Rolul bacteriilor în sol, ecologie, taxonomie.

2 7,14

4 4. Microbiologie generală. 4.1. Algele albastre. 4.2. Algele verzi. Morfologie, Nutriţie.

Inmulţire. Taxonomie. 4.3. Protozoarele. 4.4. Rolul algelor şi protozoarelor în sol.

2 7,14

5 5. Microbiologie generală. 5.1. Ciupercile: morfologie, anatomie, nutriţie, înmulţire, taxonomie. 5.2. Rolul ciupercilor în sol.

2 7,14

6 6. Microbiologia solului. 6.1. Substanţele organice din sol. 6.2. Rolul microorganismelor în circuitul elementelor în sol. 6.3. Circuitul carbonului, sulfului, fosforului, potasiului, calciului, fierului, manganului.

2 7,14

7 7. Circuitul azotului, 7.4. Circuitul biologic al unor microelemente.

2 7,14

8 8. Comportarea microorganismelor la acţiunea factorilor ecologici. 8.1 Influenţa pH-ului, temperaturii, energiei radiante şi a compoziţiei mineralogice a solului. 8.2. Caracterizarea solurilor din România în funcţie de activitatea microbiană. 8.3. Interrelaţiile dintre microorganismele din sol: metabioza, antagonismul, simbioza. 8.4. Interrelaţiile dintre plantele superioare şi microorganismele din sol: spermatosfera, rizosfera. 8.5. Micorize

2 7,14

9 9. Biopreparate microbiene. 9.1. Biopreparate cu bacterii simbiotice fixatoare de azot, cu microorganisme saprofite, Azotobacterin, cu microorganisme fotosintetizante. 9.2. Fosfobacterin. 9.3. Aspecte ecologice privind inocularea solului cu bacterii utile.

2 7,14

10 10. Influenţa lucrărilor de fertilizare şi amendare asupra microorganismelor din sol. 10.1 Fertilizarea cu îngrăşăminte organice. 10.2. Tipuri de îngrăşăminte. 10.3. Procedee de stimulare a activităţii biologice din sol prin utilizarea biopreparatelor microbiene.

2 7,14

11 11. Influenţa substanţelor fitofarmaceutice (pesticide) asupra microorganismelor din sol.

2 7,14

12 12. Interdependenţa dintre activitatea biologică a microorganismelor şi principalele lucrări ale solului. 12.1. Epoca şi adâncimea de lucrare a solului. 12.2. Sistemul minim de lucrări. Praşila şi irigarea solului

2 7,14

13 13. Microbiologia fermentaţiilor. 13.1. Fermentaţia alcoolică. 13.2. Fermentaţia acetică. 13.3. Fermentaţia lactică. 13.4. Fermentaţia butirică. 13.5. Fermentaţia pectică.

2 7,14

14 14. Bazele microbiologice ale conservării produselor alimentare. 14.1. Metode de

2 7,14

LUCRĂRI PRACTICE A. Obiective Familiarizarea studenţilor cu practica microbiologică, însuşirea tehnicilor specifice legate de studierea microorganismelor. Deprinderea unor tehnici de izolare, manipulare a microorganismelor în condiţii aseptice, examinarea în scopul identificării lor, a utilizării în diferite domenii. Cunoaşterea metodelor de cultivare, de studiere a caracterelor morfologice, influenţa factorilor fizici şi chimici asupra microorganismelor B. PROGRAMA ANALITICĂ

conservare bazate pe principiul biozei. 14.2. Metode de conservare bazate pe principiul anabiozei. 14.3. Metode de conservare bazate pe principiul abiozei şi cenobiozei. 14.4. Metode de conservare bazate pe principiul antibiozei.

28 100



1 Organizarea unui laborator de microbiologie. Materiale şi aparatură laborator. Norme de protecţia muncii în laboratorul de Microbiologie

2 7,14

2 Tehnici microbiologice generale. Sterilizarea. Metode de sterilizare în microbiologie

2 7,14

3 Aparate de studiu în microbiologie. Lupa, microscopul, microscopul electronic 2 7,14 4 Conduita examenului microscopic. Examinarea caracterelor morfologice şi

tinctoriale ale microorganismelor. Tehnica executării unui frotiu. Examinarea în preparate native, coloraţia vitală, colorarea simplă

2 7,14

5 Colorarea Gram. Microorganisme Gram pozitive şi negative, principiul colorării duble. Coloraţia Ziehl – Nielsen.

2 7,14

6 Pregătirea mediilor de cultură pentru microorganisme 2 7,14

7 Tehnica însămânţării microorganismelor. Insămânţarea cu pipeta Pasteur, cu ansa, prin înţepare, însămânţarea în cutii Petri

2 7,14

8 Tehnica determinării numărului de bacterii dintr-un anumit produs. Metoda culturilor în plăci.

2 7,14

9 Tehnici de microbiologia fermentaţiilor. Fermentaţia alcoolică

2 7,14

10 Tehnici de microbiologia fermentaţiilor. Fermentaţia butirică şi pectică

2 7,14

11 Tehnici de microbiologia fermentaţiilor. Fermentaţia acetică.

2 7,14

12 Tehnici de microbiologia fermentaţiilor. Fermentaţia lactică

2 7,14

13 Bacteriile fixatoare de azot 2 7,14

14 COLOCVIU 2 7,14 2 100

Modul de desfăşurare: CURS: prelegeri, explicaţii, dezbateri, planşe, prezentarea Power Point a microorganismelor studiate, a modelelor structurii celulare, a circuitelor diferitelor elemente în natură, în funcţie de specificul fiecărei teme. Lucrări practice: prezentarea aspectelor practice legate de tematica specifică lucrărilor practice de microbiologie, punând accent pe formarea deprinderilor referitoare la metodele de evidenţiere a microorganismelor, de cultivare, de studiere a caracterelor morfologice. Metodele de predare şi de învăţare: Învăţare prin descoperire, învăţarea dirijată, optimizare modelare, observaţie, conversaţie, descriere, demonstraţie, problematizare. LUCRĂRI PRACTICE: Experimentare, exerciţiu, demonstraţie, aplicaţie practică


Însuşirea noţiunilor de specialitate predate la curs şi lucrări practice şi aprofundarea cunoştinţelor de specialitate, capacitatea de sinteză, orientare în informaţia existentă în domeniu

Examinarea cunoştinţelor teoretice şi practice: verificare pe parcurs, colocviu

Modul de stabilire a notei finale: Modul de stabilire a notei finale: - VP 70%, respectiv 7 puncte - Verificare lucrări practice 25%, respective 2,5 puncte - Participare la Sesiuni, Congrese 5%, respectiv 0,5 puncte

TOTAL 100% (respectiv 10 puncte).

ELEMENTE SUPLIMENTARE Spaţii şi Dotări: 1 laborator dotari: - mese sterile cu flux laminar - microscoape ML-4M - autoclav vertical electric - etuve termostatate - pH-metru cu autocalibrare şi termometru - pipete autoclavabile digitale şi mecanice (volume de: 0,2-10; 10-20; 10-200) - balanţă precizie, cu autoetalonare, 0,1 mg la 120 g-/ mg-210 g - lampă UV - baie marină, baie marină cu agitator - plită termostată cu agitator magnetic - frigider, congelator, congelator -850C, vertical 300 l. - sterilizator de anse - lupe binoculare

Resursele necesare:

Materiale didactice: - planşe color specifice, tabele cu date tehnice, preparate didactice necesare procesului de instruire al studenţilor, - cărţi şi reviste de specialitate;

Bibliografie:

Obligatorie: 1. D. Pamfil, O. Henegariu, 1996, Microbiologie, Tipo Agronomia Cluj-

Napoca 2. D. Pamfil, 1999, Microbiologie, Editura Genesis 3. Pop Rodica, 2006, Microbiologie generală – Aplicaţii practice, Editura Todesco.

Facultativă: 1. Zarnea G., 1970 Microbiologie generală, Ed. Didactică şi Pedagogică

Bucureşti 2. Zarnea, G., 1983-1985, Tratat de microbiologie generală, vol. I, II, III, Ed.

Academiei R.S.R. Bucureşti 3. Reviste de specialitate



Şeful Catedrei: Prof.dr. Mitre Viorel Data avizării:

AVIZUL CATEDREI

Semnătura:


Decan: Prof.dr. Sestraş Radu Data aprobării: APROBAREA




SE RATIFICĂ /


UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ DIN CLUJ-NAPOCA

AGROTEHNICĂ


SPECIFICAŢIE CURS

Se vor completa toate rubricile formularului, conform Indicaţiilor privind completarea Formularului Specificaţie Curs, din

Manualul Calităţii. Pentru rubricile care nu sunt considerate ca fiind specifice se va înscrie „Nu este cazul”. Formularele care nu conţin toate informaţiile necesare vor fi returnate emitentului.

DATE GENERALE

Facultatea în care se implementează cursul: HORTICULTURĂ Catedra responsabilă cu implementarea: I – ŞTIINŢA SOLULUI

Data implementării: Titlul cursului: AGROTEHNICĂ

2009/2010 Titularul cursului: Prof. Univ. Dr. RUSU TEODOR Coordonatorul cursului: Prof. Univ. Dr. RUSU TEODOR

CARACTERISTICILE CURSULUI Categoria formativă * FS Anul de studii 2 Nr. de ore pe semestru şi activităţi

Limba de predare A. RO

MÂNĂ

Semestrul 3

Total C S L P** Forma de evaluare

Opţionalitatea ** CI Nr. de credite 3 42 28 - 14 - VP Codul Cursul pe care îl

înlocuieşte: Titlul Nu este cazul

În caz de înlocuire, se va preciza ce aduce nou prezentul curs: NU ESTE CAZUL * Categoria formativă = FF – pentru Cursurile specifice unei formări fundamentale, FG – pentru Cursurile specifice unei formări generale, FS – pentru Cursurile specifice unei formări de specialitate, FE – pentru Cursurile specifice unei formări economice/manageriale, FU – pentru Cursurile specifice unei formări umaniste; ** Opţionalitatea = CI – pentru Cursurile impuse (obligatorii), CO – pentru Cursurile opţionale, CF – pentru Cursurile facultative (la libera alegere);

PROGRAMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT DIN CARE FACE PARTE Codul Durata: Tipul : Locul desfăşurării Titlu: FACULTATEA DE HORTICULTURĂ

Specializarea: HORTICULTURĂ 4 Zi USAMV Cluj

CONDIŢII PENTRU PARTICIPAREA LA ACEST CURS Obligatorii: PEDOLOGIE, AGROCHIMIE, BOTANICĂ, BIOCHIMIE, Cursuri anterioare Recomandate: MAŞINI AGRICOLE


Participarea şi promovarea cursurilor obligatorii, plata taxelor şcolare (dacă este cazul)


Descrierea cursului: a. Obiective Curs. Tema ore / săptămână - % b. Programa analitică L. P. Tema ore / săptămână - % CURS A. Obiective Însuşirea bazelor ştiinţifice ale Agrotehnicii (resursele naturale utilizate, factorul biologic şi tehnologic), obiectivele şi metodele de cercetare; cunoaşterea fondului funciar al României şi a proceselor de degradare a terenurilor (fizice, chimice, biologice, complexe); clasificarea sistemelor de agricultură.

Aprofundarea cunoştinţelor în privinţa mediului de viaţă al plantelor, a condiţiilor de mediu, a factorilor de vegetaţie şi a metodelor de dirijare a acestora în vederea obţinerii unor producţii mari şi de calitate superioarã în condiţiile conservări resurselor utilizate în procesul de producţie. Determinarea, monitorizarea şi ameliorarea indicilor fertilităţii solului şi caracterizarea tehnologică a terenurilor. Cunoaşterea lucrărilor solului şi a sistemelor de lucrare a acestuia sub aspectul scopului, cerinţelor agrotehnice, modului şi perioadei de execuţie; aprecierea şi determinarea indicilor de calitate a lucrărilor solului; elaborarea sistemelor convenţionale şi neconvenţionale de lucrare a solului în scopul optimizării însuşirilor solului pentru a răspunde cerinţelor plantelor de cultură. Cunoaşterea buruienilor, a modului de dăunare al acestora, a metodelor de determinare a gradului de infestare a solului şi culturilor agricole, horticole cu buruieni, a pragurilor biologice şi economice de dăunare şi pregătirea studenţilor pentru utilizarea eficientă a metodelor de combatere. Cunoaşterea şi clasificarea erbicidelor, a noţiunilor de persistenţă, remanenţă, toxicitate, rezidii etc.

Cunoaşterea rolului, influenţelor şi efectele aplicării rotaţiei culturilor, organizarea asolamentelor şi criteriile care stau la baza întocmirii acestora. Cunoaşterea principiilor şi a metodelor de aplicare a agrotehnicii diferenţiate.


Nr. Tema Nr. ore

%

1 Obiectivul şi rolul agrotehnicii în dezvoltarea producţiei agricole si conservarea solului. 1.1.Importanţa şi rolul agrotehnicii. 1.2.Legătura agrotehnicii cu alte ştiinţe. 1.3.Obiectivele agrotehnicii. 1.4.Metodele de cercetare ale agrotehnicii.

2 7,14

2 Bazele agrotehnice ale producţiei agricole. 2.1.Agrotehnica în relaţia sistem şi agroecosistem. 2.2.Resursele naturale utilizate (terenuri, ape, mediu). 2.3.Factorul biologic al producţiei agricole. 2.4.Factorul tehnologic al producţiei agricole.

2 7,14

3 Fondul funciar al României şi problemele agrotehnicii contemporane. 3.1.Fondul funciar al României, structură şi calitate. 3.2.Agrotehnica în relaţie cu fenomenele de degradare a terenurilor. 3.3.Agrotehnica în evoluţia sistemelor de agricultură.

2 7,14

4 Mediul de viaţă al plantelor. 4.1.Condiţiile de mediu (relieful, roca, solul). 4.2.Factorii de vegetaţie bazele ştiinţifice ale producţiei agricole vegetale. Clasificarea şi caracteristicile factorilor de vegetaţie.

2 7,14

5 Factorii de vegetaţie şi metodele de dirijare. 5.1. Lumina. 5.2. Căldura. 5.3. Aerul. 5.4. Apa ca factor de vegetaţie. 5.5. Substanţele nutritive. 5.6. Principalele grupe de microorganisme din sol. 5.7. Corelaţia dintre microorganisme şi fertilitatea solului. 5.8. Metode agrotehnice de dirijare a proceselor biologice din sol. 5.9. Interacţiunea dintre factorii de vegetaţie şi relaţiile dintre aceştia şi producţia plantelor de culturã. 5.10 Metode agrotehnice de dirijare a factorilor de vegetaţie.

2 7,14

6 Fertilitatea solului şi metodele de dirijare a acesteia 6.1.Definiţie. Categorii de fertilitate 6.2.Determinarea, interpretarea şi ameliorarea indicatorilor agrofizici ai fertilităţii solului. 6.3.Determinarea, interpretarea şi ameliorarea indicatorilor hidrofizici ai fertilităţii solului. 6.4.Determinarea, interpretarea şi ameliorarea indicatorilor agrochimici ai fertilităţii solului. 6.5.Determinarea, interpretarea şi ameliorarea indicatorilor agrobiologici ai fertilităţii solului. 6.6.Caracterizarea tehnologică a terenurilor.

2 7,14

7 Lucrările solului. 7.1. Evoluţia metodelor de lucrare a solului. 7.2.Definiţie, obiective, clasificare. 7.3.Procesele tehnologice ale prelucrării solului. 7.4.Influenţa lucrărilor în reglarea fertilităţii solului. 7.5.Influenţa lucrărilor solului asupra combaterii buruienilor, a bolilor şi dăunătorilor. 7.6. Influenţa lucrărilor solului în eficientizarea procesului de producţie agricolă. 7.7.Lucrările de bază ale solului (aratul, afânări fără răsturnarea brazdei, desfundarea, afânarea adâncă – scarificarea, săpatul şi modelatul solului). 7.8.Lucrările de pregătire a patului germinativ. 7.9.Lucrările solului pentru întreţinerea ogoarelor şi după semănat.

2 7,14

8 Sisteme de lucrare a solului. 8.1.Definiţii şi caracteristici. 8.2.Sistemul clasic (convenţional) de lucrare a solului. 8.3.Sistemul de lucrări pentru culturile de toamnă. 8.4.Sistemul de lucrări pentru culturile de primăvară. 8.5.Sistemul de lucrări pentru culturile succesive. 8.6.Sistemul de lucrări pentru culturile compromise.

2 7,14

9 Sistemele neconvenţionale de lucrare a solului. 9.1.Sisteme raţionalizate de lucrare a solului. 2 7,14

9.2.Sistemul de lucrări minime. 9.3.Sistemul de lucrări minime cu mulci. 9.4.Sistemul de lucrări cu strat protector. 9.5.Sistemul de lucrări cu biloane. 9.6.Sistemul de lucrări în benzi sau fâşii înguste. 9.7.Sistemul “fără lucrări” sau semănatul direct.

10 Combaterea integrată a buruienilor. 10.1.Concepţie şi definiţii. 10.2.Componentele combaterii integrate a buruienilor. Factori strategici. Factori tactici. Factori operaţionali.

2 7,14

11 Buruienile din culturile agricole, horticole si combaterea lor. 11.1.Pagubele cauzate de buruieni agriculturii. 1.2.Particularităţile biologice ale buruienilor. 11.3.Surse de îmburuienare a culturilor si factorii care influenţează îmburuienarea. 11.4.Modificãri pe care le înregistrează plantele cultivate ca urmare a prezentei buruienilor. 11.5.Clasificarea agrotehnicã a buruienilor. 11.6.Cartarea buruienilor.

2 7,14

12 Metode de combatere a buruienilor. 12.1.Metode preventive, agrotehnice, fizice şi biologice de luptã împotriva buruienilor. 12.2.Metode chimice – erbicide. 12.3.Structura şi clasificarea erbicidelor. 12.4.Interacţiuni erbicid - plantã - sol; absorbţia, translocarea şi acţiunea erbicidelor în plante. 12.5.Selectivitatea, persistenta şi remanenţa erbicidelor. 12.6.Factorii care influenţează eficacitatea erbicidelor. 12.7.Reguli de folosire corectã a erbicidelor şi măsuri de protecţie a muncii şi a mediului. 12.8.Metode de aplicare, erbicide şi doze folosite pentru combaterea buruienilor la principalele grupe de plante cultivate.

2 7,14

13 Asolamentele. 13.1.Evoluţia asolamentelor. 13.2.Noţiuni despre asolamente. 13.3.Monocultura şi efectele ei. 13.4.Rolul asolamentului în agricultura durabilă. 13.5.Condiţiile care stau la baza întocmirii asolamentelor. 13.6.Locul plantelor în asolament. 13.7.Alcătuirea grupelor de culturi. 13.8.Clasificarea asolamentelor. 13.9.Etapele elaborării asolamentelor. 13.10.Aplicarea lucrărilor agrotehnice în cadrul asolamentului. 13.11.Modificarea asolamentului.

2 7,14

14 Agrotehnica diferenţiatã. 14.1.Caracterizarea tehnologică a agroecosistemelor României. 14.2.Elementele agriculturii, specifice principalelor zone pedoclimatice (stepă, silvostepă, forestieră). 14.3.Agrotehnica terenurilor erodate. 14.4.Agrotehnica terenurilor nisipoase. 14.5.Agrotehnica terenurilor saline şi alcaline. 14.6.Agrotehnica terenurilor cu compactare primarã şi secundarã, a celor cu exces de umiditate, desecate sau îndiguite. 14.7.Agrotehnica în condiţiile agriculturii private cu parcele mici şi diverse forme.

2 7,14

LUCRĂRI PRACTICE A. Obiective Fundamentarea intervenţiilor agrotehnice şi a măsurilor de sporire a fertilităţii solului prin determinarea hidrostabilităţii structurii solului, a indicatorilor stării de aşezare a solului (densitatea aparentă, porozitatea, rezistenţa la penetrare, gradul de tasare, indicele agrofizic), a relaţiilor solului cu apa (indicii hidrofizici, permeabilitatea şi ascensiunea capilară a apei în sol) Aprofundarea metodicii şi a indicatorilor de evaluare şi apreciere a calităţii arăturii, a patului germinativ, a lucrărilor de prăşit, tăvălugit şi nivelare a terenului, ca măsuri de evitare a degradării solurilor şi ca mijloace de eficientizare a intervenţiilor agrotehnice. Cunoaşterea buruienilor din culturile agricole, a măsurilor de combatere a buruienilor şi în special a erbicidelor, a regulilor de organizare a asolamentelor pentru conceperea managementului integrat de combatere a buruienilor şi evitarea poluării mediului. B. PROGRAMA ANALITICĂ

Nr. Conţinutul lucrării practice Locul desfăşurării

Nr. de ore

%

1 Reguli de protecţia muncii. Obiectivele lucrărilor practice la Agrotehnică. Lucrările solului: obiective şi efecte. Profilul cultural al solului: stratul arat, stratul subarabil. Însuşirile solului modificabile prin tehnologiile agricole.

laborator 1 7,14

2

Determinarea în condiţii de teren a unor indicatori necesari pentru elaborarea mãsurilor agrotehnice diferenţiate (momentul optim de lucrare a solului, oportunitatea şi tipul de lucrare necesarã, recoltarea probelor de sol, determinarea pH-lui cu pH-metru portabil cu senzor Sentix SUR, trusa pentru analize chimice la sol LaMotte STH-5-5007 etc.). Verificarea şi aprecierea calităţii lucrărilor de bază ale solului executate în condiţii diferite de sol, umiditate şi plantã premergătoare. Verificarea şi aprecierea calităţii lucrărilor de semănat a culturilor de toamnă.

teren

1

7,14

3 Determinarea stabilităţii hidrice şi mecanice a structurii solului. Metoda Tiulin – Erikson, Metoda Sekera, Metoda Czeratzki. Interpretarea rezultatelor la stabilitatea hidrică a structurii solului.

laborator

1

7,14

4 Determinarea rezistenţei solului la penetrare cu penetrometru digital Fieldscout SC 900 Soil Spectrum. Determinarea permeabilităţii solului pentru apă cu infiltrometru digital cu alarma sonara Turf Tec. Determinarea infiltraţiei cu permeametrul Munz-Faure – Laine.

teren

1

7,14

5

Determinarea umidităţii (metoda gravimetrica, umidometru electrometric cu blocuri de gips Delmhorst KS-D1, tensiometru Jet fil ARL 2725, infiltrometru digital cu alarma sonara Turf Tec, termohigrometru digital Aquaterr Temp 300), a permeabilităţii pentru apã (filtraţia – metoda cu cilindrii şi gradient constant) şi aer a solului, adeziunii, compactităţii capacităţii capilare şi totale a solului. Determinarea indicilor hidrofizici ai solului (CH, CO, CC, Cc, CT).

teren

1

7,14

6 Stabilirea parametrilor optimi pentru lucrarea solului (IUA, IOU, IOU-L, IOU-P). Calcularea rezervei de apã utilã din sol. Otimizarea stării de aşezare (densitate aparentă, porozitate, grad de tasare) a solului prin sistemul de lucrare a solului.

laborator

1

7,14

7 Determinarea ascensiunii capilare a apei în sol. Procedeul Wahnschaffe. Determinarea gradului de infestare a solului cu seminţe de buruieni.

laborator

1

7,14

8 Clasificarea şi recunoaşterea buruienilor . laborator 1 7,14 9 Stabilirea erbicidelor şi elaborarea programelor de combatere

integratã a buruienilor din culturile agricole. laborator 1 7,14

10 Stabilirea erbicidelor şi elaborarea programelor de combatere integratã a buruienilor din culturile horticole.

laborator 1 7,14

11 Stabilirea erbicidelor şi elaborarea programelor de combatere integratã a buruienilor din culturile de flori, silvice etc.

laborator 1 7,14

12 Analiza unui asolament mixt si stabilirea de rotaţii adecvate structurii de culturã.

laborator 1 7,14

13 Elaborarea planului de tranziţie privind aplicarea asolamentelor. Posibilităţi de realizare.

laborator 1 7,14

14 Recapitulare, colocviu laborator 1 7,14

Modul de desfăşurare: cursuri şi lucrări practice Metodele de predare şi de învăţare: comunicare – curs; problematizare, experimentare, dezbatere – lucrări practice în laborator şi teren, planşe, video proiecţie, câmp experimental, poligon demonstrativ, aplicaţii, studiu de caz, verificare.


Deprinderea studenţilor cu studiul sistemului sol – plantă - tehnologie de cultivare şi cu măsurile de reglare a factorilor de vegetaţie, studiul bazei biologice a producţiei agricole, horticole, silvice şi a mijloacelor de reglare, elaborarea sistemului de agricultură şi de

- dezbatere la curs - experimentare şi

verificare la lucrările practice,

- colocviu la lucrările

lucrare a solului în scopul conservării resurselor folosite în procesul de producţie. Însuşirea şi înţelegerea acţiunii factorilor de vegetaţie (căldura, lumina, apa, aerul, elementele nutritive, activitatea biologică din sol), cunoaşterea bazelor fertilităţii solului, a indicilor fertilităţii solului, a influenţei lucrărilor solului asupra însuşirilor acestuia, elaborarea sistemelor convenţionale şi neconvenţionale de lucrare a solului, optimizarea însuşirilor solului şi a altor factori ecologici care favorizează recolta. Cunoaşterea măsurilor de creştere a potenţialului productiv al solurilor slab productive şi neproductive, perfecţionarea sistemelor de lucrare a solului pentru diferite condiţii pedoclimatice, agrotehnica diferenţiată, stabilitatea în ecosistemele agricole, relaţiile dintre ele şi cu alte ecosisteme. Sistemele de agricultură, agricultura ecologică, biologică etc., elaborarea sistemului de folosire durabilă a terenurilor agricole şi a agriculturii durabile. Măsurarea fizicii şi hidrofizicii solului cu aparate de ultimă generaţie. Recunoaşterea buruienilor din culturile agricole şi elaborarea metodelor de combatere integrată pentru culturile de câmp, horticole, legumicole şi furajere. Cunoaşterea problemelor de toxicologie a erbicidelor. Cunoaşterea importanţei asolamentului şi a rotaţiei culturilor, a principiilor şi a cerinţelor pedoclimatice, socio-economice şi agrobiologice după care se întocmesc asolamentele.

practice, - verificare finală.

Modul de stabilire a notei finale: : VERIFICARE FINALĂ SCRISĂ: 70 % TEST LA LUCRĂRILE PRACTICE : 20% EVALUAREA ACTIVITĂŢILOR PRACTICE PE PARCURS: 10%

ELEMENTE SUPLIMENTARE Dotări: 1. Echipamente pentru experimentarii in camp si logistica: masini si utilaje pentru lucrarile conventionale ale solului: pluguri, discuri, grape, semanatori, combine (2003); masini si utilaje pentru lucrarile neconventionale ale solului: paraplow (1 buc.), cizel (3 buc.), grape rotative, agregate complexe, semanat direct etc. (2004); masini si utilaje pentru intretinerea experientelor: motocultor (2005), aparat de stropit (2005). 2. Echipamente pentru cercetari in camp: pH-metru portabil cu senzor Sentix SUR (2005), penetrometru digital Fieldscout SC 900 Soil Spectrum 6110FS Technologies Inc.(2004), trusa pentru analize chimice sol LaMotte STH-5-5007 (2003), umidometru electrometric cu blocuri de gips Delmhorst KS-D1 (2002), tensiometru Jet fil ARL 2725 (2002), infiltrometru digital cu alarma sonara Turf Tec (2005), termohigrometru digital Aquaterr Temp 300 (2005), permeametre Muntz-Laine si porozimetre Janert (1990), sonde, cilindrii şi utilaj necesar prelevării probelor de sol.

Resursele necesare:

Materiale didactice: 1. Echipamente pentru analize si determinari de laborator: laboaratoare pentru determinări generale şi speciale la sol, plantă; aparatură pentru determinări pedologice şi agrochimice; aparatură pentru determinarea indicilor hidrofizici ai solului: coeficent de higroscopicitate, coeficient de ofilire, capaciate capilară şi totală pentru apă a solului; instrumente de cântărit: balanţe de diferite precizii (0,1g; 0,01g); aparatură de laborator pentru determinări fizice, chimice, agrotehnice, biologice: moară de laborator, distilator, agitator electric, aparate Tiullin-Erikson, aparat Czeratzki; colectie de buruieni, seminte de buruieni, erbicide, planse si machete de lucru pentru organizarea teritoriului si a asolamentelor. 2. Echipamente informatice: laptop (2), computere (6), imprimante cu jet de cerneală (6), scaner (2), xerox (3), conectare internet, aparat foto digital (2), cameră video (1), videoproiector (1), retroproiector (2), video (1), TV (1). 3. Programe de calculator, biblioteca: legis, prelucrare statistica – program Polifact 2003. 4. Materiale de laborator pentru instruire: machete reduse la scară pentru exemplificarea organizării teritoriului şi amplasarea asolamentelor, planşe ajutătoare pentru interpretarea rezultatelor la experienţele efectuate, planşe cu buruieni, seminţe de buruieni etc. 5. Bibliotecă cu peste 5000 de exemplare pe tematică agrotehnică. Obligatorie: Agrotehnicã, Rusu, T., 2005, Editura Risporint, Cluj-Napoca. Agrotehnică – Îndrumător de lucrări practice, Guş, P., T. Rusu, Ileana Bogdan, 2003, Editura Risoprint, Cluj-Napoca.

Bibliografie:

Facultativă: Fizica, hidrofizica, chimia şi respiraţia solului – Metode de cercetare, Rusu, T., Laura Paulette, H. Cacovean, V. Turcu, 2007, Editura Risoprint Cluj-Napoca. Ecotehnica, Rusu, T. şi colab., 2005, Editura Risoprint, Cluj-Napoca. Agrotehnică, Guş, P., T.Rusu, Ileana Bogdan, 2004, Editura Risoprint, Cluj-Napoca. Sisteme convenţionale şi neconvenţionale de lucrare a solului, Guş,P., T.Rusu, Ileana Bogdan, 2003, Editura Risoprint, Cluj-Napoca. Lucrările neconvenţionale ale solului şi sistema de maşini, Guş,P., T.Rusu, S.Stănilă, 2003, Editura Risoprint, Cluj-Napoca.

Implicarea altor Facultăţi sau Catedre: NU ESTE CAZUL Alte informaţii NU ESTE CAZUL Anexe: NU ESTE CAZUL


Şeful Catedrei: B. PROF. UNIV. DR. IOAN PĂCURAR Data avizării:

AVIZUL CATEDREI

Semnătura:


Decan: Prof. Univ. Dr. Radu SESTRAŞ Data aprobării: APROBAREA



Data ratificării: Codul Cursului: RECTOR: Prof. Univ. Dr. Doru PAMFIL

SE RATIFICĂ /



FIŞA DISCIPLINEI




UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ CLLUJ-NAPOCA, FACULTATEA DE HORTICULTURĂ

Catedra responsabilă cu implementarea: I Horticultură-peisagistică

Data implementării: Titlul cursului: Floricultură generală

2009/2010 Iniţiatorul cursului: Coordonatorul cursului: Prof. Dr. Cantor Maria

CARACTERISTICILE CURSULUI

Categoria formativă * FD Anul de studii II Nr. de ore pe semestru şi activităţi

Limba de predare RO Semestrul IV Total C S L P** Forma de evaluare

Opţionalitatea ** CI Nr. de credite 5 56 28 - 28 - EXAMEN Codul Cursul pe care îl


0201020110 În caz de înlocuire, se va preciza ce aduce nou prezentul curs: * Categoria formativă = FF - pentru Cursurile specifice unei formări fundamentale, FD - pentru Cursurile specifice unei formări de domeniu, FS - pentru Cursurile specifice unei formări de specialitate, FC - pentru Cursurile specifice unei formări complementare, FO - pentru Cursurile la opţiunea universităţii; ** Opţionalitatea = CI - pentru Cursurile obligatorii (impuse), CO - pentru Cursurile opţionale, CF - pentru Cursurile facultative (la libera

alegere);


zi, FR, FF

Locul desfăşurării Titlul Facultatea : HORTICULTURĂ Specializarea: Horticultură 0201 4 ani ZI USAMV Cluj

CONDIŢII PENTRU PARTICIPAREA LA ACEST CURS Obligatorii: Botanică, Fiziologia plantelor Cursuri anterioare Recomandate: Pedologie, Agrochimie, Fitopatologie, Masini horticole


Nu este cazul


Descrierea cursului: a. Obiective Curs. Tema ore/săptămână - % b. Programa analitică L. P. Tema ore/săptămână - % CURS A. Obiective - Dobândirea unor cunoştinţe noi despre morfologia şi biologia plantelor floricole Să se asigure însuşirea cunoştinţelor necesare legate de:

- morfologia şi ecologia plantelor floricole; - clasificarea plantelor floricole; - înmulţirea şi producerea materialului săditor floricol; - sisteme de cultură; - aspecte legate de recoltarea, şi valorificarea florilor, - precum şi formarea deprinderilor necesare unui specialist care lucrează în domeniul floriculturii.


LUCRĂRI PRACTICE A. Obiective:

Să se asigure cunoştinţele necesare privind: - cunoaşterea organelor vegetative şi generative a plantelor floricole, - cunoaşterea substraturilor de cultură, a ingrăşămintelor utilizate în floricultură şi utilizarea acestora, - prezentarea aspectelor practice legate de tematica specifică lucrărilor practice de floricultură, punând accent pe formarea deprinderilor referitoare la metodele de înmulţire generativă şi vegetativă a speciilor floricole şi lucrările specifice de înfiinţare şi întreţinere a plantelor floricole cultivate în câmp şi spaţii protejate


Nr.

Tema Număr de ore


1 Introducere în floricultură 1.1. Definiţia, obiectul de studiu, importanţa, istoric 1.2. Probleme actuale şi de perspectivă în floricultură

2 1

7,14 3,57

2 Particularităţile morfologice şi decorative ale plantelor floricole 2.1. Organe vegetative (rădăcina, tulpina, frunza) 2.2. Organe de reproducere (floarea, fructul şi sămânţa)

2 1

7,14 3,57

3 Clasificarea plantelor floricole 3.1. Botanică şi după durata ciclului biologic 3.2. După locul de origine şi după locul de cultură 3.3. După caracteristicile decorative şi modul de utilizare

2 1 1

7,14 3,57 3,57

4 Cerinţele plantelor floricole faţă de factorii de mediu: 4.1. Lumina 4.2. Temperatura 4.3. Apa 4.4. Aerul 4.5. Substratul de cultură

4

14,32

5 Fertilizarea culturilor floricole în câmp şi spaţii protejate 5.1. Îngrăşăminte utilizate în floricultură 5.2. Sisteme de fertilizare

2

7.14 6 Înmulţirea plantelor floricole

6.1. Sexuată (însuşirile seminţelor, semănatul, producerea răsadurilor) 6.2. Vegetativă (butaşi, tuberobulbi, rizomi, drajoni, despărţire, altoire, muguri adventivi, in vitro)

2

7.14

7 Spaţii pentru cultura protejată a plantelor floricole 7.1. Sere 7.2. Răsadniţe, solarii, fitotronul

2

7,14

8 Înfiinţarea şi îngrijirea culturilor floricole

8.1. În câmp 8.2. În solul serei 8.3. La ghivece

2 2 2

7,14 7.14 7,14

9 Recoltarea, condiţionarea, stocarea şi valorificarea plantelor floricole şi a florilor tăiate

2

7,14

TOTAL 28 100

Nr.

Tema Număr de ore


1 Protecţia muncii în laboratorul de Floricultură, câmpurile didactice etc. 1

3.57

2 Lucrări de pregătire a materialului săditor în vederea plantării 2.1. curăţirea şi efectuarea de tratamente în vederea plantării bulbilor, tuberobulbilor, tuberculilor la plantele floricole 2.2. curăţirea şi forţarea rizomilor şi rădăcinilor tuberizate în vederea plantării în câmp

2

1

7.14

3.57

3 Componente utilizate în pregătirea amestecurilor de pământ 3.1. Naturale 3.2. Minerale tratate şi netratate, artificiale

1 1

3.57 3.57

4 Lucrări practice privind producerea materialului săditor floricol: 4.1. pregătirea seminţelor pentru semănat şi semănatul 4.2. repicatul şi îngrijirea răsadurilor

2 2

7.14 7.14

5 Înmulţirea vegetativă a plantelor floricole: 5.1. confecţionarea unor tipuri de butaşi, marcotaj, altoire 5.2. înrădăcinarea şi îngrijirea butaşilor

2 2

7.14 7.14

6 Lucrări practice de fertilizare şi îngrijire utilizate în floricultură 6.1. Fertilizarea de bază şi fazială a culturilor floricole 6.2. Lucrări generale şi speciale de îngrijire în câmp şi în spaţii protejate

2 2

7.14 7.14

7 Înfiinţarea culturilor floricole cultivate în câmp 7.1. Anuale 7.2. Bienale şi perene

2 2

7.14 7.14

8 Înfiinţarea culturilor floricole 8.1. cultivate în spaţii protejate la sol 8.2. cultivate în spaţii protejate în ghivece

2 2

7.14 7.14

9 Verificarea cunoştinţelor dobândite la lucrările practice 2 7.14 TOTAL 28 100

Modul de desfăşurare: CURS: PRELEGERI, PLANŞE, PREZENTARE DIAPOZITIVE ŞI VIDEO-PROIECTOR, ÎN FUNCŢIE DE SPECIFICUL FIECĂREI TEME. Lucrări practice: prezentarea aspectelor practice legate de tematica specifică lucrărilor practice de floricultură, punând accent pe formarea deprinderilor referitoare la metodele de înmulţire generativă şi vegetativă a speciilor floricole şi lucrările specifice de înfiinţare şi întreţinere a plantelor floricole. Metodele de predare şi de învăţare: CURS: Expunerea sistematică a cunostinţelor, metoda conversatiei, problematizarea şi învăţarea prin descoperire, demonstrarea materialului intuitiv, metoda exerciţiului, instruirea programată LUCRĂRI PRACTICE: Experimentare, metoda exerciţiului, aplicaţii demonstrative, problematizarea şi învăţarea prin descoperire, metoda învăţării pe grupe mici, demonstraţie, aplicaţie practică.

Rezultatele aşteptate: Cum urmează să fie evaluate sau demonstrate: CURS: Învăţare prin descoperire, învăţarea dirijată, optimizare modelare, observaţie, conversaţie, descriere, demonstraţie, problematizare. LUCRĂRI PRACTICE: Experimentare, exerciţiu, demonstraţie, aplicaţie practică.

Examinarea cunoştinţelor teoretice şi practice:

- examen, - colocviu, - - verificare pe parcurs.

Modul de stabilire a notei finale: - Examen 70%, respectiv 7 puncte - Verificare lucrări practice 30%, respective 3 puncte - Total 100%, respectiv 10 puncte

ELEMENTE SUPLIMENTARE Spaţii şi Dotări: - sală de curs şi laborator pentru efectuarea lucrărilor practice; - seră pentru cultura plantelor tropicale şi subtropicale, cu posibilitatea organizării de culturi forţate şi protejarea celor care nu rezistă peste iarnă în câmp; - câmpuri didactice pentru înfiinţarea culturilor de plante floricole anuale bienale şi perene; - răsadniţe; - videoproiector, retroproiector , calculator, imprimantă, scaner;

Resursele necesare: Materiale didactice: - planşe color specifice, tabele cu date tehnice, diapozitive şi CD-rom cu plante floricole si secvenţe tehnologice, preparate didactice necesare procesului de instruire al studenţilor, balanţă,

- pH-metru, termometre şi alte obiecte de inventar specifice activităţilor la această disciplină;

- seminţare - colecţie imagistică de specialitate;

cărţi şi reviste de specialitate; Obligatorie: . 1. Cantor Maria, Zaharia D., 2002 – Floricultură generală, Ed. AcademicPres Cluj 2. Cantor Maria, Zaharia A. 2005 – Floricultură-Lucrări practice, Ed. AcademicPres Cluj 3. . Cantor Maria, Zaharia D., 2002 – Floricultură generală, Ed. AcademicPres Cluj 3. Cantor Maria, 2009 – Floricultură generală, Ed. Todesco Cluj Bibliografie:

Facultativă: 1. Cantor Maria, 2002 – Practicum în floricultură, Ed. AcademicPres Cluj 2. Cantor Maria, 2003 – Floricultură generală şi specială, Ed. Risoprint Cluj 3. Băla Maria, 2007 - Floricultură generală şi specială, Ed.de Vest Timişoara Reviste de specialitate



Şeful Catedrei: Prof. dr. Viorel MITRE Data avizării:

AVIZUL CATEDREI

Semnătura:


Decan: Prof. dr. Radu SESTRAŞ Data aprobării: APROBAREA



Data ratificării: Codul Cursului:

SE RATIFICĂ /

NU SE RATIFICĂ RECTOR: Prof. Dr. Ing. Doru PAMFIL


Nr.__________din_____________ Formular cod: USAM-CJ-AQ-F.002 .01.03

FIŞA DISCIPLINEI


Manualul Calităţii. Pentru rubricile care nu sunt considerate ca fiind specifice se va înscrie "Nu este cazul". Formularele care nu conţin toate informaţiile necesare vor fi returnate emitentului.

DATE GENERALE

Facultatea în care se implementează cursul: HORTICULTURĂ Catedra responsabilă cu implementarea:

Data implementării: Titlul cursului: FITOPATOLOGIE I - Horticultură 2009-2010 Titularul cursului: Prof. dr. CARMEN PUIA Coordonatorul cursului: Prof. dr. CARMEN PUIA

CARACTERISTICILE CURSULUI Categoria formativă * FD Anul de studii II Nr.de ore pe semestru şi activităţi Limba de predare Ro Semestrul 3 Total C S L P**

Forma de evaluare

Opţionalitatea ** CI Nr.de credite 5 56 28 28 EXAMEN Codul :

Cursul pe care îl înlocuieşte:

Titlu :

Nu este cazul 0201020111

În caz de înlocuire, se va preciza ce aduce nou prezentul curs: Nu este cazul * Categoria formativă = FF - pentru Cursurile specifice unei formări fundamentale, FG - pentru Cursurile specifice unei formări generale, FS - pentru Cursurile specifice unei formări de specialitate, FE - pentru Cursurile specifice unei formări economice/manageriale, FU - pentru Cursurile specifice unei formări umaniste; ** Opţionalitatea = CI - pentru Cursurile impuse (obligatorii), CO - pentru Cursurile opţionale, CF - pentru Cursurile facultative (la libera alegere);

PROGRAMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT DIN CARE FACE PARTE Codul Durata: 4 ani Locul desfăşurării Titlul FACULTATEA DE HORTICULTURĂ

Specializarea : HORTICULTURĂ 0201020111 Tipul: zi USAMV CLUJ-NAPOCA

CONDIŢII PENTRU PARTICIPAREA LA ACEST CURS

Obligatorii: C. BOTANICĂ, FIZIOLOGIE, GENETICĂ ,AGROCHIMIE

Cursuri anterioare Recomandate: MAŞINI AGRICOLE, LEGUMICULTURĂ, POMICULTURĂ, VITICULTURĂ, FLORICULTURĂ, AMELIORAREA PLANTELOR


PROMOVAREA CURSURILOR OBLIGATORII, PLATA TAXELOR ŞCOLARE (DACĂ ESTE CAZUL)

ELEMENTELE SPECIFICE Descrierea cursului: a. Obiective Curs. Tema ore/săptămână - % b. Programa analitică L. P. Tema ore/săptămână - % CURS A. Obiective Disciplina de Fitopatologie are ca scop instruirea teoretică şi practică a studenţilor, în vederea însuşirii metodologiilor de recunoaştere a bolilor plantelor şi a celor mai eficace şi eficiente, din punct de vedere economic, tehnologii de prevenire şi combatere a acestora. Se insistă în mod deosebit asupra interrelaţiilor ce se stabilesc între planta gazdă şi agenţii fitopatogeni, în strânsă corelaţie cu factorii de mediu (pedoclimatici şi tehnologici). B. PROGRAMA ANALITICĂ

LUCRĂRI PRACTICE A. Obiective Insusirea metodologiei de diagnoza a bolilor plantelor, patografia acestora, identificarea agentului cauzal si aplicarea corecta a metodelor de prevenire si combatere B. PROGRAMA ANALITICĂ



1 INTRODUCERE ÎN FITOPATOLOGIE (fitopatologie generala) 1 3.57 2 NOŢIUNI GENERALE DESPRE BOLILE PLANTELOR (fitopatologie generala) 4 14.29 3 NOŢIUNI GENERALE DESPRE AGENŢII PATOGENI (fitopatologie generala) 3 10.71 4 CARACTERE SPECIFICE ALE AGENŢILOR PATOGENI (fitopatologie generala) 4 14.29 5 REACŢIA PLANTELOR FAŢĂ DE ATACUL BOLILOR INFECŢIOASE (fitopatologie

generala) 2 7.14

6 PREVENIREA ŞI COMBATEREA BOLILOR INFECŢIOASE ALE PLANTELOR (fitopatologie generala)

6 21.43

7 BOLILE NEPARAZITARE ALE PLANTELOR HORTICOLE (fitopatologie speciala horticola) 2 7.14 8 BOLILE PLANTELOR ORNAMENTALE SI TEHNOLOGIA DE PREVENIRE SI

COMBATERE (fitopatologie speciala horticola) 4 14.29

9 BOLILE ARBUŞTILOR FRUCTIFERI ŞI TEHNOLOGIA DE PREVENIRE SI COMBATERE (fitopatologie speciala horticola)

2 7.14



1 DIAGNOZA BOLILOR MICOTICE ALE PLANTELOR (fitopatologie generala) 2 7.14 2 CARACTERELE CIUPERCILOR FITOPATOGENE (fitopatologie generala) 8 28.59 3 DIAGNOZA BACTERIOZELOR (fitopatologie generala) 2 7.14 4 DIAGNOZA VIROZELOR (fitopatologie generala) 2 7.14 5 METODICI DE DETERMINARE A ATACULUI ŞI TEHNOLOGII DE PREVENIRE ŞI

COMBATERE A BOLILOR (fitopatologie generala) 2 7.14

6 METODICA AVERTIZÃRII TRATAMENTELOR CHIMICE ÎMPOTRIVA AGENŢILOR FITOPATOGEN (fitopatologie generala)

2 7.14

7 UTILIZAREA PRODUSELOR FITOFARMACEUTICE ÎMPOTRIVA AGENŢILOR FITOPATOGENI. PLANUL ACŢIUNILOR FITOSANITARE (fitopatologie generala)

4 14.29

8 BOLILE PLANTELOR ORNAMENTALE (fitopatologie speciala horticola) 2 7.14 9 BOLILE ARBUŞTILOR FRUCTIFERI (fitopatologie speciala horticola) 2 7.14 10 RECAPITULARE, VERIFICAREA CUNOŞTINŢELOR 2 7.14

Modul de desfăşurare: cursuri, lucrări şi demonstraţii practice Metodele de predare şi de învăţare: prelegeri de curs, prezentarea simptomatologiei bolilor plantelor pe planşe, diapozitive, CD-uri, demonstraţii practice, studiu individual al bibliografiei recomandate

Rezultatele aşteptate: Cum urmează să fie evaluate sau demonstrate: - însuşirea metodologiilor de diagnosticare a bolilor infecţioase ale plantelor de cultură; - cunoaşterea interrelaţiilor dintre plantele gazdă şi agenţii fitopatogeni în corelaţie cu factorii climatici şi tehnologici; - stabilirea, în baza elementelor menţionate anterior, a programelor de prevenire şi combatere a bolilor infecţioase ale plantelor de cultură.

- teste teoretice pentru verificarea cunoştinţelor privind caracteristicile agenţilor fitopatogeni, în funcţie de încadrarea lor sistematică; - diagnoza, prognoza atacului agenţilor fitopatogeni şi precizarea măsurilor de prevenire şi combatere în cadrul examenului practic, ce condiţionează prezentarea la examenul final.

Modul de stabilire a notei finale: -20% rezultatele obţinute pe parcursul semestrului; -30% rezultatul la examenul practic; -50% rezultatul la examenul final.

ELEMENTE SUPLIMENTARE Dotări: laborator didactic de specialitate, dotat cu lupe binoculare, microscoape optice, aparatură test “ELISA”, microscop electronic, posibilităţi de microclimatizare în laborator,, seră bioclimatizată, câmp didactic-experimental etc.

Resursele necesare: Materiale didactice: microscoape optice şi electronic, aparatură pentru testul «ELISA», lame şi lamele, substanţe pentru medii artificiale de cultură, reactivi şi coloranţi specifici, autoclav, etuve şi termostate, aparatură pentru realizarea infecţiilor artificiale şi aplicarea tratamentelor fitosanitare.

Obligatorie 1. Puia Carmen, 2003, Patologie vegetală, Ed. Digital Data, Cluj-Napoca; 2. Puia Carmen, V. Florian, I. Oroian, 2003, Fitopatologie. Ghid practic, Ed. Digital Data, Cluj-

Napoca 3. Puia Carmen, 2005, Fitopatologie. Patografie. Etiologie, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca 4. Puia Carmen, 2006, Fitopatologie horticolă, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca

Bibliografie: Facultativa: 1. Bobeş I. 1983, Atlas de fitopatologie şi protecţia agroecosistemelor. Ed. Ceres, Bucureşti 2. Florian V., 2001, Fitopatologie generalã, Ed. Poliam, Cluj-Napoca; 3. Florian V., Oroian I. 2002, Diagnoza bolilor infecţioase ale plantelor de cultură, Ed. Poliam,

Cluj-Napoca 4. Oroian I., Puia Carmen, Şerba I., 2002, Practicum de fitopatologie, Ed. Poliam, Cluj-

Napoca 5. Pârvu M., 1996, Fitopatologie, Ed. Sincron, Cluj-Napoca;

Implicarea altor Facultăţi sau Catedre: catedrele I, II, III şi IV de la Facultatea de Agricultură ; Facultatea de Horticultură

Alte informaţii: - Participarea la prelegerile de curs şi la toate şedinţele de lucrări practice sau recuperarea absenţelor contra cost (funcţie de situaţie); - Stabilirea şi permanentizarea unor relaţii de colaborare, în vederea unor schimburi de experienţă, efectuarea unor demonstraţii practice şi stagii de practică pentru studenţi, cu staţiuni de cercetări agricole şi horticole sau cu direcţii judeţene fitosanitare şi exploataţii agricole Anexe: 1. obiective şi programa analitică 2. bibliografie


Şeful Catedrei: Prof. dr. Gavrilă MORAR Data avizării:

AVIZUL CATEDREI

Semnătura:


Decan: Prof. dr. Radu SESTRAŞ Data aprobării:


Semnătura:

COMISIA PENTRU REFORMĂ CURRICULARĂ ŞI INTEGRARE INTERNAŢIONALĂ Data ratificării: Codul Cursului:

RECTOR: Prof. Dr. Ing. Doru PAMFIL SE RATIFICĂ/

NU SE RATIFICĂ


Nr.__________din_____________ Formular cod: USAM-CJ-AQ-F.002 .01.03

FIŞA DISCIPLINEI



DATE GENERALE

Facultatea în care se implementează cursul: HORTICULTURĂ Catedra responsabilă cu implementarea:

Data implementării: Titlul cursului: FITOPATOLOGIE I - Horticultură 2009-2010 Titularul cursului: Prof. dr. CARMEN PUIA Coordonatorul cursului: Prof. dr. CARMEN PUIA

CARACTERISTICILE CURSULUI Categoria formativă * FD Anul de studii II Nr.de ore pe semestru şi activităţi Forma de evaluare

Limba de predare Ro Semestrul 4 Total C S L P**

Opţionalitatea ** CI Nr.de credite 3 41 14 28 EXAMEN Codul :


Titlu :


În caz de înlocuire, se va preciza ce aduce nou prezentul curs: Nu este cazul * Categoria formativă = FF - pentru Cursurile specifice unei formări fundamentale, FG - pentru Cursurile specifice unei formări generale, FS - pentru Cursurile specifice unei formări de specialitate, FE - pentru Cursurile specifice unei formări economice/manageriale, FU - pentru Cursurile specifice unei formări umaniste; ** Opţionalitatea = CI - pentru Cursurile impuse (obligatorii), CO - pentru Cursurile opţionale, CF - pentru Cursurile facultative (la libera alegere);

PROGRAMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT DIN CARE FACE PARTE Codul Durata: 4 ani Locul desfăşurării Titlul FACULTATEA DE HORTICULTURĂ

Specializarea : HORTICULTURĂ 0201020112 Tipul: zi USAMV CLUJ-NAPOCA


Obligatorii: D. BOTANICĂ, FIZIOLOGIE, GENETICĂ ,AGROCHIMIE, FITOPATOLOGIE I

Cursuri anterioare Recomandate: MAŞINI AGRICOLE, LEGUMICULTURĂ, POMICULTURĂ, VITICULTURĂ, FLORICULTURĂ, AMELIORAREA PLANTELOR


PROMOVAREA CURSURILOR OBLIGATORII, PLATA TAXELOR ŞCOLARE (DACĂ ESTE CAZUL)

ELEMENTELE SPECIFICE Descrierea cursului: a. Obiective Curs. Tema ore/săptămână - % b. Programa analitică L. P. Tema ore/săptămână - % CURS A. Obiective Disciplina de Fitopatologie are ca scop instruirea teoretică şi practică a studenţilor, în vederea însuşirii metodologiilor de recunoaştere a bolilor plantelor şi a celor mai eficace şi eficiente, din punct de vedere economic, tehnologii de prevenire şi combatere a acestora. Se insistă în mod deosebit asupra interrelaţiilor ce se stabilesc între planta gazdă şi agenţii fitopatogeni, în strânsă corelaţie cu factorii de mediu (pedoclimatici şi tehnologici). B. PROGRAMA ANALITICĂ

LUCRĂRI PRACTICE A. Obiective Insusirea metodologiei de diagnoza a bolilor plantelor, patografia acestora, identificarea



1 BOLILE LEGUMELOR ŞI TEHNOLOGIA DE PREVENIRE SI COMBATERE 8 57.14 2 BOLILE POMILOR FRUCTIFERI ŞI TEHNOLOGIA DE PREVENIRE SI COMBATERE 4 28.57 3 BOLILE VIŢEI DE VIE ŞI TEHNOLOGIA DE COMBATERE 2 14.29

agentului cauzal si aplicarea corecta a metodelor de prevenire si combatere B. PROGRAMA ANALITICĂ



1 BOLILE PORUMBULUI ZAHARAT 2 7.14 2 BOLILE CARTOFULUI ŞI SFECLEI 4 14.29 3 BOLILE LEGUMELOR PĂSTĂIOASE 2 7.14 4 BOLILE VĂRZOASE ŞI BULBOASE 2 7.14 5 BOLILE LEGUMELOR SOLANO-FRUCTOASE 2 7.14 6 BOLILE LEGUMELOR CUCURBITACEE 2 7.14 7 BOLILE POMILOR FRUCTIFERI 6 21.44 8 BOLILE VIŢEI DE VIE 2 7.14 9 APRECIEREA STĂRII FITOSANITARE ŞI COLECTAREA

DE MATERIAL PENTRU HERBARIZAT 4 14.29

10 RECAPITULARE ŞI VERIFICAREA CUNOŞTINŢELOR2 2 7.14

Modul de desfăşurare: cursuri, lucrări şi demonstraţii practice Metodele de predare şi de învăţare: prelegeri de curs, prezentarea simptomatologiei bolilor plantelor pe planşe, diapozitive, CD-uri, demonstraţii practice, studiu individual al bibliografiei recomandate

Rezultatele aşteptate: Cum urmează să fie evaluate sau demonstrate: - însuşirea metodologiilor de diagnosticare a bolilor infecţioase ale plantelor de cultură; - cunoaşterea interrelaţiilor dintre plantele gazdă şi agenţii fitopatogeni în corelaţie cu factorii climatici şi tehnologici; - stabilirea, în baza elementelor menţionate anterior, a programelor de prevenire şi combatere a bolilor infecţioase ale plantelor de cultură.

- teste teoretice pentru verificarea cunoştinţelor privind caracteristicile agenţilor fitopatogeni, în funcţie de încadrarea lor sistematică; - diagnoza, prognoza atacului agenţilor fitopatogeni şi precizarea măsurilor de prevenire şi combatere în cadrul examenului practic, ce condiţionează prezentarea la examenul final.

Modul de stabilire a notei finale: -20% rezultatele obţinute pe parcursul semestrului; -30% rezultatul la examenul practic; -50% rezultatul la examenul final.

ELEMENTE SUPLIMENTARE Dotări: laborator didactic de specialitate, dotat cu lupe binoculare, microscoape optice, microscop electronic, posibilităţi de microclimatizare în laborator,, seră bioclimatizată, câmp didactic-experimental etc.

Resursele necesare: Materiale didactice: microscoape optice şi electronic, aparatură pentru testul «ELISA», lame şi lamele, substanţe pentru medii artificiale de cultură, reactivi şi coloranţi specifici, autoclav, etuve şi termostate, aparatură pentru realizarea infecţiilor artificiale şi aplicarea tratamentelor fitosanitare.

Bibliografie:

Obligatorie 5. Puia Carmen, 2003, Patologie vegetală, Ed. Digital Data, Cluj-Napoca; 6. Puia Carmen, V. Florian, I. Oroian, 2003, Fitopatologie. Ghid practic, Ed. Digital Data, Cluj-

Napoca 7. Puia Carmen, 2005, Fitopatologie. Patografie. Etiologie, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca 8. Puia Carmen, 2006, Fitopatologie horticolă, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca

Facultativa: 6. Bobeş I. 1983, Atlas de fitopatologie şi protecţia agroecosistemelor. Ed. Ceres, Bucureşti 7. Florian V., 2001, Fitopatologie generalã, Ed. Poliam, Cluj-Napoca; 8. Florian V., Oroian I. 2002, Diagnoza bolilor infecţioase ale plantelor de cultură, Ed. Poliam,

Cluj-Napoca 9. Marinescu Gh. şi colab., 1998, Bolile plantelor floricole, Ed. Ceres, Bucureşti 10. Minoiu N., Gh. Lefter. 1987, Bolile speciilor pomicole, Ed Ceres, Bucureşti. 11. Mirică I., Afrodita Mirică, 1985, Combaterea bolilor şi dăunătorilor viţei de vie Ed. Ceres,

Bucureşti. 9. Oroian I., Puia Carmen, Şerba I., 2002, Practicum de fitopatologie, Ed. Poliam, Cluj-

Napoca 10. Pârvu M., 1996, Fitopatologie, Ed. Sincron, Cluj-Napoca; 12. . * * * - 2000 - 2009, Revista “Protecţia plantelor”, Ed. Poliam, Cluj - Napoca.

Implicarea altor Facultăţi sau Catedre: catedrele I, II, III şi IV de la Facultatea de Agricultură ; Facultatea de Horticultură Alte informaţii: - Participarea la prelegerile de curs şi la toate şedinţele de lucrări practice sau recuperarea absenţelor contra cost (funcţie de situaţie); - Stabilirea şi permanentizarea unor relaţii de colaborare, în vederea unor schimburi de experienţă, efectuarea unor demonstraţii practice şi stagii de practică pentru studenţi, cu staţiuni de cercetări agricole şi horticole sau cu direcţii judeţene fitosanitare şi exploataţii agricole Anexe: 1. obiective şi programa analitică 2. bibliografie


Şeful Catedrei: Prof. dr. Gavrilă MORAR Data avizării:

AVIZUL CATEDREI

Semnătura:


Decan: Prof. dr. Radu SESTRAŞ Data aprobării:


Semnătura:

COMISIA PENTRU REFORMĂ CURRICULARĂ ŞI INTEGRARE INTERNAŢIONALĂ Data ratificării: Codul Cursului:

RECTOR: Prof. Dr. Ing. Doru PAMFIL SE RATIFICĂ/

NU SE RATIFICĂ



SPECIFICAŢIE CURS

Se vor completa toate rubricile formularului, conform Indicaţiilor privind completarea Formularului Specificaţie Curs, din Manualul Calităţii. Pentru rubricile care nu sunt considerate ca fiind specifice se va înscrie "Nu este cazul". Formularele care nu

conţin toate informaţiile necesare vor fi returnate emitentului.

DATE GENERALE Facultatea în care se implementează cursul: HORTICULTURÃ Catedra responsabilă cu implementarea: II, Agriculturǎ

Data implementării: Titlul cursului: ENTOMOLOGIE (SPECIALĂ)

2009 - 2010 Titularul cursului: Prof. dr. OLTEAN ION Coordonatorul cursului: Prof. dr. OLTEAN ION

CARACTERISTICILE CURSULUI Categoria formativă * FS Anul de studii II Nr.de ore pe semestru şi activităţi

Limba de predare

Rom. Semestrul

IV Total C S L P**

Forma de evaluare

Opţionalitatea ** CI Nr.de credite 4 42 14 28 EXAMEN Codul


Titlul

NU ESTE CAZUL

0201020114

În caz de înlocuire, se va preciza ce aduce nou prezentul curs:

NU ESTE CAZUL * Categoria formativă = FF - pentru Cursurile specifice unei formări fundamentale, FG – pentru Cursurile specifice unei formări generale, FS - pentru Cursurile specifice unei formări de specialitate, FE - pentru Cursurile specifice unei formări economice/manageriale, FU - pentru Cursurile specifice unei formări umaniste; ** Opţionalitatea = CI - pentru Cursurile impuse (obligatorii), CO – pentru Cursurile opţionale, CF - pentru Cursurile facultative (la libera alegere);

PROGRAMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT DIN CARE FACE PARTE Codul Durata: 4 ani Locul desfăşurării Titlul Facultatea de Horticulturǎ

HORTICULTURÃ 01020214 Tipul: ZI U.S.A.M.V.


Obligatorii: ENTOMOLOGIE GENERALĂ, FITOPOTOLOGIE GENERALĂ, BOTANICĂ, AGROTEHNICĂ, AGROCHIMIE, PEDOLOGIE, FIZIOLOGIE Cursuri anterioare Recomandate: BIOCHIMIE


Se recomandă promovarea examenului de Entomologie Generală.


Descrierea cursului: a. Obiective Disciplina de Entomologie horticolǎ specialǎ, care se predă studenţilor de la secţia de Horticulturǎ în semestrul 4 are ca scop instruirea studenţilor pentru cunoaşterea morfologiei, biologiei, ecologiei şi combaterii speciilor de insecte şi/sau aparţinând altor dăunători animali ai plantelor agricole ( de cultură mare şi horticole) precum şi a celor care sunt comuni cu plantele forestiere utilizate în diferite amenajǎri peisagere. Un spaţiu important este destinat

cunoaşterii modurilor de dăunare specifice şi măsurilor de prevenire a atacului şi de combatere. Un accent important se pune pe cunoaşterea şi promovarea măsurilor neconvenţionale de combatere şi pe conceptul de luptă integrată, de o importană mult sporită în aceast domeniu, având în vedre fragilitatea ecosistemelor horticole. Se predau cunoştinţe referitoare la cunoaşterea concretă a fiecărei specii de importanţă economică pentru sectorul horticol. Curs. Tema ore/săptămână - % b. Programa analitică VEZI ANEXA 1 L. P. Tema ore/săptămână - % Modul de desfăşurare: Prezentare orală în amfiteatru. Metodele de predare şi de învăţare: La curs, pentru prezentarea tematicii săptămânale, se utilizează materialul iconografic, diapozitivele şi imaginile stocate pe CD. La lucrările practice, prezentarea se face pe baza materialului biologic (insecte, acarieni, plante atacate, preparate microscopice etc.) aflat în colecţia disciplinei, planşe, videoproiecţii etc. Prezentare de caz în câmp pentru evaluarea situaţiei fitosanitare a diferitelor grupe de culturi. Modul de învăţare: studiu individual pe baza notelor de curs şi a lucrărilor din lista bibliografică, studierea materialului biologic din colecţia disciplinei.

Rezultatele aşteptate: Cum urmează să fie evaluate sau demonstrate: - Reconoşterea principalilor dăunătorilor agricoli; - Încadrarea sistemetică a dăunătorilor la nivel de clasă , ordin şi familie; - Recunoaşterea dăunărilor produse de fiecare specie studiată; - Stabilirea strategiilor de combatere pentru fiecare cultură.

- Verificări lunare la activităţile de laborator; - Colocviu semestrial pe baza materialului biologic; - Examen la sfârşit de semestru.

Modul de stabilire a notei finale: - răspunsurile le examen: 70 % - activităţi aplicative lucrări practice: 30 %

ELEMENTE SUPLIMENTARE Dotări: 2 laboratoare, 10 microscoape, 8 lupe binocular, cameră creştere insecte, aparat video, trusă entomologică, copiator xerox, scanner, aparat videoproiecţie, retroproiector, 4 calculatoare cu imprimante, aparat foto cu posibilităţi de detaliu, aparate de stropit, Resursele necesare: Materiale didactice: Bibliotecă de specialitate, colecţie de dăunători, colecţie de preparate umede (larve, ouă, organe atacate), insectare comparative (pe unităţi sistematice şi pe grupe de culturi), planşe, diapozitive, CD-uri, eşantioane din diferite zoocide

Obligatorie: 1. 1.Porca Maria Monica, I. Oltean, 2004, Ghid practic pentru recunoaşterea şi combaterea

dăunătorilor plantelor de cultură, Edit. TCM PRINT Bucureşti 2. Ghizdavu I. şi colab., 1997, Entomologie agricolă, E.D.P. Bucureşti. 3. 4.Oltean I., T. Perju, Timuş Asea, 2001, Insecte fitofage dăunătoare ale plantelor cultivate, Tipo

Poliam. 4. Perju T., I. Oltean, Timus Asea, 2001, Acarieni şi nematozi

dăunători ai plantelor cultivate, Tipo Poliam 5. Oltean I., 2005, Entomologie specială – Dăunătorii pădurilor,

,Editura AcademicPres, Cluj-Napoca, 268 pagini. 6. Petanec D., Lavinia Micu, I. Oltean, T. Perju, 2005, Acarieni şi

nematozi, dăunători ai agroecosistemelor, Editura MIRTON, Timişoara, 177 pagini.

Bibliografie:

Facultativă: 1. Colecţia de reviste “Protecţia Plantelor” – editată de SPP Cluj 2. Colecţia de reviste “Sănătatea Plantelor” - Bucureşti

Implicarea altor Facultăţi sau Catedre: NU ESTE CAZUL Alte informaţii: NU ESTE CAZUL Anexe:

ANEXA 1. PROGRAMA ANALITICĂ


Şeful Catedrei: Prof. dr. MORAR GAVRILĂ Data avizării:

AVIZUL CATEDREI

Semnătura:


Decan: Prof. dr. RADU SESTRAŞ Data aprobării: APROBAREA



Data ratificării: Codul Cursului: 01020327 RECTOR: Prof. dr. ing. Doru PAMFIL

SE RATIFICĂ /



SPECIFICAŢIE CURS



DATE GENERALE

Facultatea în care se implementează cursul: HORTICULTURÃ Catedra responsabilă cu implementarea: II, Agriculturǎ

Data implementării: Titlul cursului: ENTOMOLOGIE (GENERALĂ)

2009 – 2010 Titularul cursului: Prof. dr. OLTEAN ION Coordonatorul cursului: Prof. dr. OLTEAN ION

CARACTERISTICILE CURSULUI Categoria formativă * FS Anul de studii II Nr.de ore pe semestru şi activităţi Limba de predare Rom. Semestrul III Total C S L P**

Forma de evaluare

Opţionalitatea ** CI Nr.de credite 4 56 28 28 VERIFICARE Codul Cursul pe care îl

înlocuieşte: Titlul 0201020113 În caz de înlocuire, se va preciza ce aduce nou prezentul curs:

NU ESTE CAZUL * Categoria formativă = FF - pentru Cursurile specifice unei formări fundamentale, FG - pentru Cursurile specifice unei formări generale, FS - pentru Cursurile specifice unei formări de specialitate, FE - pentru Cursurile specifice unei formări economice/manageriale, FU - pentru Cursurile specifice unei formări umaniste; ** Opţionalitatea = CI - pentru Cursurile impuse (obligatorii), CO – pentru Cursurile opţionale, CF - pentru Cursurile facultative (la libera alegere);

PROGRAMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT DIN CARE FACE PARTE Codul Durata: 4 ani Locul desfăşurării Titlul Facultatea de Horticulturǎ

HORTICULTURÃ 01020214 Tipul: ZI U.S.A.M.V.


Obligatorii: BOTANICĂ, AGROTEHNICĂ, AGROCHIMIE, PEDOLOGIE, FIZIOLOGIE, MAŞINI AGRICOLE

Cursuri anterioare Recomandate: BIOCHIMIE,


Frecventarea cursurilor şi promovarea examenelor la disciplinele trecute în categoria celor obligatorii.


Descrierea cursului: a. Obiective Disciplina de Entomologie generală, reprezentând partea generală a disciplinei de Entomologie horticolǎ care se predă studenţilor din profilul horticol în semestrul III, urmăreşte instruirea studenţilor de la Horticulturǎ în cunoaşterea morfologiei, biologiei, ecologiei şi sistematicii insectelor precum şi al altor dăunători animali ai plantelor agricole şi horticole. Un spaţiu important este destinat cunoaşterii măsurilor generale de prevenire a atacului şi pagubelor şi de combatere a dăunătorilor animali ai plantelor de cultură. Curs. Tema ore/săptămână - % b. Programa analitică VEZI ANEXA 1 L. P. Tema ore/săptămână - % Modul de desfăşurare: Prezentare orală în amfiteatru. Metodele de predare şi de învăţare: La curs, pentru prezentarea tematicii săptămânale, se utilizează materialul iconografic, diapozitivele şi imaginile stocate pe CD. La lucrările practice, prezentarea se face pe baza materialului biologic (insecte, acarieni, plante atacate, preparate microscopice etc.) aflat în colecţia disciplinei, planşe, videoproiecţii etc. Prezentare de caz în câmp pentru evaluarea situaţiei fitosanitare a diferitelor grupe de culturi. Modul de învăţare: studiu individual pe baza notelor de curs şi a lucrărilor din lista bibliografică, studierea materialului biologic din colecţia disciplinei.

Rezultatele aşteptate: Cum urmează să fie evaluate sau demonstrate: - Conoşterea morfologiei dăunătorilor agricoli; - Încadrarea sistemetică a dăunătorilor la nivel de clasă şi ordin; - Recunoaşterea tipurilor de dăunare; - Cunoaşterea principalelor grupe de zoocide şi a modului lor de acţiune;

- Verificări lunare la activităţile de laborator; - Colocviu semestrial pe baza materialului biologic; - Verificarea periodică a cunoştinţelor

dobândite în domeniu prin lucrări scrise la sfârşitul fiecărui capitol.

Modul de stabilire a notei finale: - răspunsurile la verificările periodice 70 % - activităţi aplicative la lucrările practice: 30 %

ELEMENTE SUPLIMENTARE Dotări: 2 laboratoare, 10 microscoape, 8 lupe binocular, cameră creştere insecte, aparat video, trusă entomologică, copiator xerox, scanner, aparat videoproiecţie, retroproiector, 4 calculatoare cu imprimante, aparat foto cu posibilităţi de detaliu, aparate de stropit, Resursele necesare : Materiale didactice: Bibliotecă de specialitate, colecţie de dăunători, colecţie de preparate umede (larve, ouă, organe atacate), insectare comparative (pe unităţi sistematice şi pe grupe de culturi), planşe, diapozitive, CD-uri, eşantioane din diferite zoocide

Obligatorie: 1. Oltean I., Porca Monica, I. Ghizdavu, 2004, Entomologie generală,

Edit. Digital Data Cluj. 2. Ghizdavu I. şi colab., 1997, Entomologie agricolă, E.D.P. Bucureşti. 3. 4.Oltean I., T. Perju, Timuş Asea, 2001, Insecte fitofage dăunătoare

ale plantelor cultivate, Tipo Poliam. 4. 5. Perju T. , Ghizdavu I. , Musat D., 1989, Îndrumător de lucrări

practice de Entomologie agricolă, Tipo Agronomia, Cluj-Napoca. 5. 6. Perju T., I. Oltean, Timus Asea, 2001, Acarieni şi nematozi

dăunători ai plantelor cultivate, Tipo Poliam.

Bibliografie:

Facultativă: 1. Colecţia de reviste “Protecţia Plantelor” – editată de SPP Cluj 2. Colecţia de reviste “Sănătatea Plantelor” – Bucureşti

Implicarea altor Facultăţi sau Catedre: NU ESTE CAZUL Alte informaţii: NU ESTE CAZUL Anexe: ANEXA 1. PROGRAMA ANALITICĂ


Şeful Catedrei: Prof. dr. MORAR GAVRIILĂ Data avizării:

AVIZUL CATEDREI

Semnătura:


Decan: Prof. dr. SESTRAŞ RADU Data aprobării: APROBAREA




SE RATIFICĂ /



FIŞA DISCIPLINEI




HORTICULTURĂ

Catedra responsabilă cu implementarea: II TEHNOLOGII HORTICOLE

Data implementării: Titlul cursului: LEGUMICULTURĂ GENERALĂ

2009/2010 Iniţiatorul cursului: PROF. DR. MĂNIUŢIU DĂNUŢ Coordonatorul cursului: NU ESTE CAZUL

CARACTERISTICILE CURSULUI Categoria formativă * FD Anul de

studii 3 Nr. de ore pe semestru şi activităţi Limba de predare ROMÂNĂ Semestrul 5 Total C S L P**

Forma de evaluare

Opţionalitatea ** CI Nr. de credite 5 56 28 - 28 - EXAMEN

Codul Cursul pe care îl înlocuieşte:

NU ESTE CAZUL 0201030101

În caz de înlocuire, se va preciza ce aduce nou prezentul curs: * Categoria formativă = FF - pentru Cursurile specifice unei formări fundamentale, FD - pentru Cursurile specifice unei formări de domeniu, FS - pentru Cursurile specifice unei formări de specialitate, FC - pentru Cursurile specifice unei formări complementare, FO - pentru Cursurile la opţiunea universităţii;

** Opţionalitatea = CI - pentru Cursurile obligatorii (impuse), CO - pentru Cursurile opţionale, CF - pentru Cursurile facultative (la libera alegere);


zi, FR, FF

Locul desfăşurării Titlul FACULTATEA DE HORTICULTURA, SPEC.HORTICULTURĂ 0201 4 ANI ZI USAMV Cluj

CONDIŢII PENTRU PARTICIPAREA LA ACEST CURS Obligatorii: Botanică, Pedologie, Agrochimie, Fiziologia plantelor, Entomologie, Fitopatologie Cursuri anterioare Recomandate: Nu este cazul


Nu este cazul


Descrierea cursului: a. Obiective Curs. Tema ore/săptămână - % b. Programa analitică L. P. Tema ore/săptămână - % CURS A. Obiective Cunoaşterea particularităţilor bio-ecologice ale plantelor legumicole şi a tehnologiilor generale de cultură a acestora în câmp, sere şi solarii B. PROGRAMA ANALITICĂ

LUCRĂRI PRACTICE A. Obiective Însuşirea deprinderilor practice necesare unei formări de specialitate. B. PROGRAMA ANALITICĂ



1 Introducere în legumicultură 1.1. Obiectul şi conţinutul disciplinei 1.2. Importanţa legumiculturii 1.3. Evoluţia, situaţia actuală şi perspectivele legumiculturii

4 14,28

2 Bazele biologice ale culturii legumelor 2.1.Originea şi evoluţia plantelor legumicole 2.2. Particularităţile dezvoltării plantelor legumicole 2.3. Sistematica plantelor legumicole

4 14,28

3 Condiţiile ecologice 3.1. Clima (radiaţia, Temperatura, Apa, Aerul) 3.2. Solul 3.3. Zonarea şi microzonarea legumiculturii

8 28.60

4 Dotarea tehnico-materială a legumiculturii 4.1. Construcţii specifice folosite în legumicultură: sere, solarii, adăposturi temporare 4.2. Maşini şi utilaje pentru cultura legumelor 4.3. Ciupercării

4 14,28

5 Specificul unităţilor producătoare de legume 5.1. Tipuri de exploataţii legumicole 5.2. Relaţiile cu alte sectoare de producţie 5.3. Dimensionarea exploataţiilor legumicole

2 7.14

6 Sisteme şi metode de cultură 6.1. Cultura în câmp 6.2. Culturile forţate şi protejate 6.3. Sisteme de cultură „fără sol”

2 7.14

7 Organizarea şi programarea producţiei 7.1. Alegerea terenului 7.2. Asolamente şi rotaţia culturilor 7.3. Culturi succesive şi asociate

4 14.28

TOTAL 28 100



1 Pregătirea amestecurilor de pământ 2 7.14 2 Desfiinţarea culturilor din sere şi solarii 2 7,14 3 Pregătirea terenului în sere şi solarii 4 14.29 4 Înfiinţarea culturilor de legume verdeţuri 4 14.29 5 Producerea răsadurilor pentru ciclul I 2 7,14 6 Cunoaşterea tipurilor constructive de sere, solarii şi răsadniţe 4 14.29 7 Cunoaşterea seminţelor de legume 4 14.29 8 Pregătirea serelor şi înfiinţarea C1 de producţie 2 7,14 9 Calculul necesarului de energie, combustibil şi materiale pentru

producerea răsadurilor 2 7.14

10 Test recapitulativ 2 7,14 TOTAL 28 100

Modul de desfăşurare: Curs: prelegeri, planşe, prezentare diapozitive; Lucrări practice: prezentarea aspectelor legate de tematică, exemplificarea practică şi efectuarea operaţiunilor de către studenţi Metodele de predare şi de învăţare: Curs: Învăţare prin descoperire, învăţarea dirijată, optimizare, modelare, observaţie, conversaţie, descriere, demonstraţie, problematizare Lucrări practice: Experimentare, exerciţiu, demonstraţie, aplicaţie practică

Rezultatele aşteptate: Cum urmează să fie evaluate sau demonstrate: Însuşirea noţiunilor de specialitate predate la curs şi lucrări practice, aprofundarea cunoştinţelor de specialitate, capacitatea de sinteză, orientare în informaţia existentă în domeniu

Examinarea cunoştinţelor teoretice şi practice: examen, colocviu

Modul de stabilire a notei finale: - Examen 50%, respectiv 5 puncte - Colocviu 30% respectiv 3 puncte - Participare la lucrări practice, curs 20%, respectiv 2 puncte Total 100% (respectiv 10 puncte)


Spaţii şi Dotări: -seră caldă 1000 m2 - seră solar - 700 m2 - solarii cu folie dublă - 600 m2 - teren colecţii - 2000 m2 - laborator Resursele necesare: Materiale didactice: - colecţii cu specii, varietăţi şi soiuri de legume - culturi didactice - mulaje soiuri şi material conservat - planşe color, diapozitive Obligatorie:

- Măniuţiu D., 2008 – Legumicultură generală, Ed. AcademicPres, Cluj-Napoca

Bibliografie: Facultativă: - Apahidean Al.S., 2003 – Cultura legumelor, Ed. AcademicPres, Cluj-Napoca - Ciofu Ruxandra si col., 2004 – Tratat de legumicultura, Ed. Ceres, Bucuresti. -Indrea D., şi col., 2007, Cultura legumelor, Ed. Ceres, Bucureşti - Reviste de specialitate



AVIZUL CATEDREI

Semnătura:


Decan: Prof. dr. Radu Sestraş Data aprobării: APROBAREA




SE RATIFICĂ /



FIŞA DISCIPLINEI




HORTICULTURĂ


Data implementării: Titlul cursului: LEGUMICULTURĂ GENERALĂ

2009/2010 Iniţiatorul cursului: PROF. DR. MĂNIUŢIU DĂNUŢ Coordonatorul cursului: NU ESTE CAZUL


studii 3 Nr. de ore pe semestru şi activităţi Limba de predare ROMÂNĂ Semestrul 6 Total C S L P**

Forma de evaluare

Opţionalitatea ** CI Nr. de credite 4 56 28 - 28 - EXAMEN


NU ESTE CAZUL 0201030102

În caz de înlocuire, se va preciza ce aduce nou prezentul curs: * Categoria formativă = FF - pentru Cursurile specifice unei formări fundamentale, FD - pentru Cursurile specifice unei formări de domeniu, FS - pentru Cursurile specifice unei formări de specialitate, FC - pentru Cursurile specifice unei formări complementare, FO - pentru Cursurile la opţiunea universităţii; ** Opţionalitatea = CI - pentru Cursurile obligatorii (impuse), CO - pentru Cursurile opţionale, CF - pentru Cursurile facultative (la libera alegere);


zi, FR, FF

Locul desfăşurării Titlul FACULTATEA DE HORTICULTURA, SPEC. HORTICULTURĂ 0201 4 ANI ZI USAMV Cluj

CONDIŢII PENTRU PARTICIPAREA LA ACEST CURS Obligatorii: Botanică, Pedologie, Agrochimie, Fiziologia plantelor, Entomologie, Fitopatologie Cursuri anterioare Recomandate: Nu este cazul


Nu este cazul

ELEMENTELE SPECIFICE Descrierea cursului: a. Obiective Curs. Tema ore/săptămână - % b. Programa analitică L. P. Tema ore/săptămână - % CURS A. Obiective Cunoaşterea particularităţilor bio-ecologice ale plantelor legumicole şi a tehnologiilor generale de cultură a acestora în câmp, sere şi solarii

B. PROGRAMA ANALITICĂ LUCRĂRI PRACTICE A. Obiective Însuşirea deprinderilor practice necesare unei formări de specialitate. B. PROGRAMA ANALITICĂ



1 Lucrările solului şi pregătirea substraturilor de cultură 1.1. Lucrările de bază ale solului 1.2. Pregătirea patului germinativ 1.3. Substraturi din amestecuri naturale şi sintetice 1.4. Substraturi pentru cultura în soluţii nutritive

4 14,29

2 Fertilizarea şi nutriţia minerală 2.1. Importanţa şi scopul fertilizării 2.2. Specificul nutriţiei minerale a plantelor legumicole 2.3. Fertilizanţi folosiţi în legumicultură 2.4. Sisteme de fertilizare ale culturilor de legume

4 14,29

3 Inmulţirea plantelor legumicole 3.1. Alegerea şi protecţia soiurilor 3.2. Pregătirea seminţelor pentru semănat 3.3. Inmulţirea pe cale vegetativă 3.4. Semănatul culturilor de legume

4 14,29

4 Producerea şi planificarea răsadurilor 4.1. Importanţa şi organizarea producerii răsadurilor 4.2. Tehnologia producerii răsadurilor de legume 4.3. Plantarea răsadurilor

4 14,29

5 Particularităţile tehnologiei culturilor în câmp 5.1. Infinţarea culturilor 5.2. Lucrări de întreţinere

4 14,28

6 Tehnologia culturii legumelor în sere, solarii şi spaţii protejate temporar

4 14,28

7 Tehnologia culturilor pentru producerea seminţelor de legume

2 7,14

8 Recoltarea, condiţionarea şi valorificarea producţiei de legume 2 7,14 TOTAL 28 100



1 Instalarea răsadniţelor încălzite cu biocombustibil 4 14.29 2 Semănat în răsadniţă şi sera înmulţitor 2 7,14 3 Lucrări generale de întreţinere a culturilor de tomate, ardei şi

castraveţi de seră 2 7.14

4 Lucrările de pregătire a terenului în câmp în vederea semănatului şi plantatului

2 7.14

5 Semănatul legumelor din prima urgenţă (ceapă, morcov, arpagic) 2 7,14 6 Înfiinţarea culturilor de legume în solarii şi sere solar 2 7.14 7 Lucrări de îngrijire a răsadurilor în răsadniţe, sere şi solarii 2 7.14 8 Plantarea răsadurilor de legume în câmp 2 7,14 9 Recunoaşterea speciilor şi varietăţilor de legume în fază tânără 4 14.29 10 Lucrări de întreţinere a culturilor de legume 4 14.30 11 Test recapitulativ 2 7,14 TOTAL 28 100

Modul de desfăşurare: Curs: prelegeri, planşe, prezentare diapozitive; Lucrări practice: prezentarea aspectelor legate de tematică, exemplificarea practică şi efectuarea operaţiunilor de către studenţi Metodele de predare şi de învăţare: Curs: Învăţare prin descoperire, învăţarea dirijată, optimizare, modelare, observaţie, conversaţie, descriere, demonstraţie, problematizare Lucrări practice: Experimentare, exerciţiu, demonstraţie, aplicaţie practică



Modul de stabilire a notei finale: - Examen 50%, respectiv 5 puncte - Colocviu 30% respectiv 3 puncte - Participare la lucrări practice, curs 20%, respectiv 2 puncte Total 100% (respectiv 10 puncte)


Spaţii şi Dotări: -seră caldă 1000 m2 - seră solar - 700 m2 - solarii cu folie dublă - 600 m2 - teren colecţii - 2000 m2 - laborator Resursele necesare: Materiale didactice: - colecţii cu specii, varietăţi şi soiuri de legume - culturi didactice - mulaje soiuri şi material conservat - planşe color, diapozitive Obligatorie:

- Măniuţiu D., 2008 – Legumicultură generală, Ed. AcademicPres, Cluj-Napoca

Bibliografie: Facultativă: - Apahidean Al.S., 2003 – Cultura legumelor, Ed. AcademicPres, Cluj-Napoca - Ciofu Ruxandra si col., 2004 – Tratat de legumicultura, Ed. Ceres, Bucuresti. -Indrea D., şi col., 2007, Cultura legumelor, Ed. Ceres, Bucureşti - Reviste de specialitate



AVIZUL CATEDREI

Semnătura:


Decan: Prof. dr. Radu Sestraş Data aprobării: APROBAREA




SE RATIFICĂ /



FIŞA DISCIPLINEI




HORTICULTURĂ

Catedra responsabilă cu implementarea: HORTICULTURĂ I ŞI PEISAGISTICĂ

Data implementării: Titlul cursului: POMICULTURĂ GENERALĂ

2009/2010 Iniţiatorul cursului: GAVRILĂ ROPAN Coordonatorul cursului: GAVRILĂ ROPAN


studii III Nr. de ore pe semestru şi activităţi Limba de predare RO Semestrul 5 Total C S L P**

Forma de evaluare

Opţionalitatea ** CI Nr. de credite 9 56 28 - 28 - Codul Cursul pe care îl

înlocuieşte:



zi, FR, FF


020130103 4ANI ZI USAMV Cluj

CONDIŢII PENTRU PARTICIPAREA LA ACEST CURS Obligatorii: BOTANICĂ, FIZIOLOGIA PLANTELOR, TOPOGRAFIE, ÎMBUNĂTĂŢIRI FUNCCIARE Cursuri anterioare Recomandate: PEDOLOGIE, AGROCHIMIE, MECANIZARE, PROTECŢIA PLANTELOR.

Alte condiţii necesare Obţinerea creditelor prin promovarea examenelor şi verificărilor la disciplinele menţionate

pentru participarea la acest curs

anterior. Frecventarea obligatorie a lucrărilor de laborator şi promovarea testelor docimologice.


Descrierea cursului: a. Obiective Curs. Tema ore/săptămână - % b. Programa analitică L. P. Tema ore/săptămână - % CURS

A. Obiective Să-şi însuşească principiile si metodologiile care stau la baza pomiculturii. Să abordeze interdisciplinar problemele specifice biologie şi tehnologie speciilor pomicole. Să definească corect termenii specifici disciplinei. Sǎ prezinte producerea materialului săditor, amenajarea, înfiinţarea şi întreţinerea plantaţiilor pomicole. Să utilizeze în diferite conexe limbajul de specialitate. Să aplice în practică cunoştinţele dobândite în urma studierii aspectelor teoretice ale cursului. Să-şi însuşească deprinderi intelectuale şi practice legate tehnologia întreţinerii livezilor. B. PROGRAMA ANALITICĂ

LUCRĂRI PRACTICE A. Obiective Formarea deprinderilor practice privind: amenajarea ternului, înfiinţarea plantaţiilor şi întreţinerea lor B. PROGRAMA ANALITICĂ


1 Definiţie, importanţă şi situaţia actuală a pomiculturii 2 7,14 2 Speciile fructifere de climat temperat, taxonomie, nomenclatură. 2 7,14 3 Organografie. 2 17,86 4 Ciclul întreg de viaţă al speciilor pomicole 3 10,71 5 Ciclul anual al speciilor pomicole 5 7,14 6 Alternanţa de rodire 2 7,14 7 Ecologia pomilor şi arbuştilor fructiferi. 5 17,86 8 Producerea materialului săditor pomicol. 5 17,86 9 Înfiinţarea plantaţiilor pomicole. 2 7,14


1 RECUNOAŞTEREA SPECIILOR POMICOLE. 2 7,14 2 LUCRĂRI ÎN PEPINIERĂ (PARTEA I). 8 28,57 3 ORGANOGRAFIA POMILOR FRUCTIFERI. 6 21,43 4 CATEGORII DE MATERIAL SĂDITOR ŞI OBŢINEREA LOR. 6 21,43 5 LUCRĂRI DE FORMARE ŞI ÎNTREŢINERE LA POMI FRUCTIFERI. 6 21,43

Modul de desfăşurare: CURS: prelegeri, planşe, material viu, prezentare pe video-proector, în funcţie de specificul fiecărei teme. Prelegerile au durata de 2 ore, ore de laborator şi activităţi în teren pe parcursul cărora se vor verifica şi demonstra cunoştinţele acumulate la cursuri şi laboratoare. Studenţii au la dispoziţie cursuri de specialitate şi note de curs, bibliografia necesară pt. buna lor pregătire LUCRĂRI PRACTICE: prezentarea aspectelor practice legate de tematica specifică lucrărilor practice de pomicultură, punând accent

pe formarea deprinderilor şi recunoaşterea caracterelor tari pt. fiecare specie şi categorie de material săditor în parte. se pune accent pe învăţarea interactivă, euristică, etc. Îndrumător de lucrări practice, curs de pomologie, colecţie didactică, machete, diapozitive, etc. Metodele de predare şi de învăţare: CURS: Prelegerea, conversaţia euristică, observaţia, învăţarea prin descoperire dirijată, problematizarea, modelare, demonstraţie, exerciţiu, studiu de caz. LUCRĂRI PRACTICE: Studiu de caz, modelarea, aplicaţii practice şi organizatorul grup.

Rezultatele aşteptate: Cum urmează să fie evaluate sau demonstrate: Cunoaşterea şi aplicarea corectă a termenilor de specialitate în diferite contexte date. Însuşirea cunoştinţelor de specialitate şi formarea deprinderilor intelectuale şi practice necesare efectuării lucrările specifice pomiculturii. Aplicarea în practică a cunoştinţelor dobândite teoretic la disciplina pomicultură.

Strategii de evaluare: -evaluare continuă prin observare sistematică, completare de fişe de evaluare şi de liste de clasificare. -evaluare sumativă prin teste docimologice, examene teoretice şi practice, colocvii teoretice şi practice. Metode de evaluare: verificarea orală, verificarea scrisă, interevalurea, autoevaluare, portofoliul.

Modul de stabilire a notei finale: La evaluarea cunoştinţelor se va ţine seama de: 1. activitatea desfăşurată la curs şi lucrări practice: - 50% notă la examenul de pomicultură, respectiv 5 puncte, -20% nota la colocviu, respectiv 3 puncte. -20% teste date pe parcurs 2 punce. -10% participare activă la curs 1 punct. TOTAL: (100%) respectiv 10 puncte

ELEMENTE SUPLIMENTARE Spaţii şi Dotări: Laborator de specialitate dotat cu machete, mulaje, planşe, diapozitive, etc. -Calculatoe, video-proector, cameră digitală, cameră video, aparat video, TV. Plantaţie pomicolă cu specii şi soiuri şi pepinieră pomicolă cu sectoarele specifice

Resursele necesare: Materiale didactice: - 1000 piese morfopatologice formolizate; - histotecă vastă ; - colecţie imagistică de specialitate; - cărţi şi reviste de specialitate;

Obligatorie: M. Popescu şi colab., 1993, Pomicultură (generală şi specială), Ed, Didactică şi Pedagogică Bucureşti. G. Ropan şi colab. 1998, Îndrumător de lucrări practice, Tipo Agronomia Cluj-Napoca. G. Ropan, 2000, Pomicultură generală, Ed. AcademicPres, Cluj-Napoca. V Mitre şi colab., 2001 Pomicultură aplicată, Ed. AcademicPres, Cluj-Napoca Roman Ioana, G.Ropan, 2008, Pomicultură generală, Ed. AcademicPres, Cluj-Napoca.

Bibliografie:

Facultativă: Gonda Is., şi G. Ropan, 2003, Cultura eficientă a mărului de calitate superioară, Ed. Gryphon, Braşov. Reviste de specialitate. Lucrările Ştiinţifice ale ICPP Mărăcineni-Piteşti

Implicarea altor Facultăţi sau Catedre: Alte informaţii: Anexe: Vizite la staţiunile de cercetare si dezvoltare pomicole, pepiniere pomicole şi unităţi specializate în producţia pomicolă.

AVIZAT FAVORABIL / NEFAVORABIL AVIZUL

CATEDREI Şeful Catedrei: Prof.dr. Mitre Viorel

Data avizării: Semnătura:


Decan: Prof.dr. Setraş Radu Data aprobării: APROBAREA




SE RATIFICĂ /



FIŞA DISCIPLINEI




HORTICULTURĂ

Catedra responsabilă cu implementarea: HORTICULTURĂ I ŞI PEISAGISTICĂ

Data implementării: Titlul cursului: POMICULTURĂ GENERALĂ

2009/2010 Iniţiatorul cursului: GAVRILĂ ROPAN Coordonatorul cursului: GAVRILĂ ROPAN


studii III Nr. de ore pe semestru şi activităţi Limba de predare RO Semestrul 6 Total C S L P**

Forma de evaluare

Opţionalitatea ** CI Nr. de credite 9 56 28 - 28 - Codul Cursul pe care îl

înlocuieşte:


PROGRAMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT DIN CARE FACE PARTE

Codul Durata: Tipul: zi, FR,

FF


020130104 4ANI ZI USAMV Cluj

CONDIŢII PENTRU PARTICIPAREA LA ACEST CURS Obligatorii: BOTANICĂ, FIZIOLOGIA PLANTELOR, TOPOGRAFIE, ÎMBUNĂTĂŢIRI FUNCCIARE Cursuri anterioare Recomandate: PEDOLOGIE, AGROCHIMIE, MECANIZARE, PROTECŢIA PLANTELOR.


Obţinerea creditelor prin promovarea examenelor şi verificărilor la disciplinele menţionate anterior. Frecventarea obligatorie a lucrărilor de laborator şi promovarea testelor docimologice.



B. Obiective Să-şi însuşească principiile si metodologiile care stau la baza pomiculturii. Să abordeze interdisciplinar problemele specifice biologie şi tehnologie speciilor pomicole. Să definească corect termenii specifici disciplinei. Sǎ prezinte producerea materialului săditor, amenajarea, înfiinţarea şi întreţinerea plantaţiilor pomicole Să utilizeze în diferite conexe limbajul de specialitate. Să aplice în practică cunoştinţele dobândite în urma studierii aspectelor teoretice ale cursului. Să-şi însuşească deprinderi intelectuale şi practice legate tehnologia întreţinerii livezilor. B. PROGRAMA ANALITICĂ

LUCRĂRI PRACTICE A. Obiective Formarea deprinderilor practice privind: amenajarea ternului, înfiinţarea plantaţiilor şi întreţinerea lor B. PROGRAMA ANALITICĂ


1 Sisteme de cultură şi tipuri de plantaţii 2 7,14 2 Forme de coroană 2 7,14 3 Tăierea pomilor şi a arbuştilor fructiferi 5 17,86 4 Sisteme de înteţinere şi lucrare a solului 3 10,71 5 Fertilizarea în plantaţiile pomicole 2 7,14 6 Irigarea în plantaţiile pomicole 2 7,14 7 Metode de combatere a calamităţilor naturale 5 17,86 8 Normarea încărcăturii de rod 5 17,86 9 Recoltarea şi condiţionarea fructelor 2 7,14

Nr. Tema Număr de ore % din totalul

orelor 1 LUCRĂRI ÎN PEPINIERĂ (PARTEA II). 8 28,57 2 PICHETATUL, TUTORAT ŞI PLANTATUL POMILOR. 6 21,43 3 LUCRĂRI ÎN PEPINIERĂ (PARTEA II). 8 28,57 4 LUCRĂRI ŞI OPERAŢIUNI ÎN VERDE. 4 14,29 5 REGLAREA ÎNCĂRCĂTURII DE ROD ŞI RECOLTAT. 2 7,14

Modul de desfăşurare: CURS: prelegeri, planşe, material viu, prezentare pe video-proiector, în funcţie de specificul fiecărei teme. Prelegerile au durata de 2 ore, ore de laborator şi activităţi în teren pe parcursul cărora se vor verifica şi demonstra cunoştinţele acumulate la cursuri şi laboratoare. Studenţii au la dispoziţie cursuri de specialitate şi note de curs, bibliografia necesară pt. buna lor pregătire LUCRĂRI PRACTICE: prezentarea aspectelor practice legate de tematica specifică lucrărilor practice de pomicultură, punând accent pe formarea deprinderilor şi recunoaşterea caracterelor tari pt. fiecare specie şi categorie de material săditor în parte. se pune accent pe învăţarea interactivă, euristică, etc. Îndrumător de lucrări practice, curs de pomologie, colecţie didactică, machete, diapozitive, etc. Metodele de predare şi de învăţare: CURS: Prelegerea, conversaţia euristică, observaţia, învăţarea prin descoperire dirijată, problematizare, modelare, demostraţie, exerciţiu, studiu de caz. LUCRĂRI PRACTICE: Studiu de caz, modelarea, aplicaţii practice şi organizatorul grup.

Rezultatele aşteptate: Cum urmează să fie evaluate sau demonstrate: Cunoaşterea şi aplicarea corectă a termenilor de specialitate în diferite contexte date. Însuşirea cunoştinţelor de specialitate şi formarea deprinderilor intelectuale şi practice necesare efectuării lucrările specifice pomiculturii. Aplicarea în practică a cunoştinţelor dobândite teoretic la disciplina pomicultură.

Strategii de evaluare: -evaluare continuă prin observare sistematică, completare de fişe de evaluare şi de liste de clasificare. -evaluare sumativă prin teste docimologice, examene teoretice şi practice, colocvii teoretice şi practice. Metode de evaluare: verificarea orală, verificarea scrisă, interevalurea, autoevaluare, portofoliul.

Modul de stabilire a notei finale: La evaluarea cunoştinţelor se va ţine seama de: 2. activitatea desfăşurată la curs şi lucrări practice: - 50% notă la examenul de pomicultură, respectiv 5 puncte, -20% nota la colocviu, respectiv 3 puncte. -20% teste date pe parcurs 2 punce. -10% participare activă la curs 1 punct. TOTAL: (100%) respectiv 10 puncte

ELEMENTE SUPLIMENTARE Spaţii şi Dotări: Laborator de specialitate dotat cu machete, mulaje, planşe, diapozitive, etc. -Calculatoe, video-proector, cameră digitală, cameră video, aparat video, TV. Plantaţie pomicolă cu specii şi soiuri şi pepinieră pomicolă cu sectoarele specifice

Resursele necesare: Materiale didactice: - 1000 piese morfopatologice formolizate; - histotecă vastă ; - colecţie imagistică de specialitate; - cărţi şi reviste de specialitate;

Bibliografie:

Obligatorie: M. Popescu şi colab., 1993, Pomicultură (generală şi specială), Ed, Didactică şi Pedagogică Bucureşti. G. Ropan şi colab. 1998, Îndrumător de lucrări practice, Tipo Agronomia Cluj-Napoca. G. Ropan, 2000, Pomicultură generală, Ed. AcademicPres, Cluj-Napoca. V Mitre şi colab., 2001 Pomicultură aplicată, Ed. AcademicPres, Cluj-Napoca Roman Ioana, G.Ropan, 2008, Pomicultură generală, Ed. AcademicPres, Cluj-Napoca.

Facultativă: Gonda Is., şi G. Ropan, 2003, Cultura eficientă a mărului de calitate superioară, Ed. Gryphon, Braşov. Reviste de specialitate. Lucrările Ştiinţifice ale ICPP Mărăcineni-Piteşti

Implicarea altor Facultăţi sau Catedre: Alte informaţii: Anexe: Vizite la staţiunile de cercetare si dezvoltare pomicole, pepiniere pomicole şi unităţi specializate în producţia pomicolă.


Şeful Catedrei: Prof.dr. Mitre Viorel Data avizării:

AVIZUL CATEDREI

Semnătura:


Decan: Prof.dr. Setraş Radu Data aprobării: APROBAREA




SE RATIFICĂ /


Nr.__________din______________

Formular cod: USAM-CJ-AQ-F.002 .01.03

FIŞA DISCIPLINEI




HORTICULTURA


Data implementării: Titlul cursului: VITICULTURA

2009/2010 Iniţiatorul cursului: PROF. DR. NASTASIA POP Coordonatorul cursului: PROF.DR. NASTASIA POP


Categoria formativă * FD Anul de studii III Nr. de ore pe semestru şi activităţi

Limba de predare ROMANA

Semestrul 5 Total C S L P** Forma de evaluare


înlocuieşte: NU ESTE CAZUL



zi, FR, FF

Locul desfăşurării Titlul FACULTATEA DE HORTICULTURĂ, SECŢIA HORTICULTURĂ 0201 4 ANI ZI USAMV Cluj

CONDIŢII PENTRU PARTICIPAREA LA ACEST CURS Obligatorii: Botanică, Pedologie, Agrotehnică, Agrochimie, Cursuri anterioare Recomandate: Biologie, Genetică, Biofizică, Biochimie,Entomologie, Fitopatologie


Obţinerea creditelor prin promovarea examenelor la disciplinele anterioare, frecvenţa obligatorie la lucrările de la laborator


A. Obiective Însuşirea cunoştinţelor despre biologia, fiziologia ,ecologia şi biologia înmulţirii plantei, în vederea elaborării unor tehnologii adecvate obţinerii de recolte mari, constante şi de calitate superioară B. PROGRAMA ANALITICĂ

LUCRĂRI PRACTICE A. Obiective Însuşirea cunoştinţelor practice referitoare la organele uscate ale butucului, materialul săditor viticol, recunoaşterea unor soiuri cu ocazia recoltării, executarea de lucrări de toamnă în plantaţiile viticole.



1 Noţiuni introductive 4 7,14 2 Originea şi sistematica vitaceelor 2 7,14 3 Morfologia viţei de vie 2 7,14 4 Ecologia viţei de vie 6 17,85 5 Biologia creşterii şi fructificării viţei de vie 6 14,28 6 Biologia înmulţirii viţei de vie 8 32,14 TOTAL 28 100,00




1 Organele uscate ale butucului 6 21,42 2 Recoltarea, sortarea, ambalarea şi valorificarea strugurilor 4 14,29 3 Recoltarea şi păstrarea materialului săditor viticol 4 14,29 4 Metode de determinare a maturării lemnului. Tăierea de uşurare 6 21,42 5 Recoltarea şi păstrarea coardelor altoi-portaltoi 4 14,29 6 Fertilizarea, lucrările de toamnă în plantaţiile viticole şi protejarea viţelor pe timp de

iarnă 4 14,29

TOTAL 28 100,00

Modul de desfăşurare: Prelegeri de curs orale şi ilustrative prin powerpoint, grupate pe câte două ore; ore de laborator şi activităţi în colecţia didactică şi unităţi de producţie de profil Metodele de predare şi de învăţare: - expuneri însoţite de material ilustrativ prin planşe, proiecţii casete video; powerpoint, consultarea bibliografiei urmată de o discuţie pe o temă anterior comunicată, internet, etc. - însuşirea deprinderilor privind tehnologia de întreţinere a plantaţiilor

Rezultatele aşteptate: Cum urmează să fie evaluate sau demonstrate: - posibilitatea efectuării practice a tuturor lucrărilor din plantaţiile viticole; dobândirea unor abilităţi decizionale în domeniu

- colocviu - lucrări control - examen

Modul de stabilire a notei finale: 70% examen 20% text practic 10% participare la curs şi celelalte activităţi ale disciplinei

ELEMENTE SUPLIMENTARE Spaţii şi Dotări: Laborator de specialitate dotat cu planşe, machete, mulaje, diapozitive, calculator,vidoeproiector, colecţia didactică pe soiuri, sisteme de cultură şi forme de conducere

Resursele necesare: Materiale didactice: - butuci din plantaţie în sisteme diferite de cultură şi forme de conducere - coarde altoi şi portaltoi - diferite categorii de material săditor - colecţia de soiuri, unelte, scule , lădiţe, găleţi etc - cărţi şi reviste de specialitate

Obligatorie: Iuoraş R., Nastasia Pop, 2000, Îndrumător pentru lucrări practice la viticultură, Ed. AcademicPres, Cluj-Napoca Nastasia Pop, 2001, Viticultură, Ed. AcademicPres, Cluj-Napoca Nastasia Pop, 2003, Viticultură generala, Ed. AcademicPres, Cluj-Napoca Ţârdea C., L. Dejeu, 1995, Viticultură, EDP Bucureşti

Bibliografie:

Facultativă: Oprea Şt., 2001, Viticultură, Ed. AcademicPres, Cluj-Napoca Oşlobeanu M., şi colab., 1980, Viticultură generală şi specială,EDP Bucureşti



Şeful Catedrei: Prof.dr. Maria Apahidean

Data avizării: CATEDREI Semnătura:


Decan: Prof.dr. Radu Sestraş Data aprobării: APROBAREA




SE RATIFICĂ /



FIŞA DISCIPLINEI




HORTICULTURA


Data implementării: Titlul cursului: VITICULTURA

2009/2010 Iniţiatorul cursului: PROF. DR. NASTASIA POP Coordonatorul cursului: PROF.DR. NASTASIA POP


studii III Nr. de ore pe semestru şi activităţi

Limba de predare ROMANA

Semestrul 6 Total C S L P** Forma de evaluare





zi, FR, FF

Locul desfăşurării Titlul Facultatea deHorticultură Secţia Horticultură 0201 4 ani ZI USAMV Cluj

CONDIŢII PENTRU PARTICIPAREA LA ACEST CURS Obligatorii: Agrotehnică, Botanică, Entomologie, Fitopatologie, Îmbunătăţiri funciare Cursuri anterioare Recomandate: Genetică, Biochimie, Biofizică, Meteorologie


Obţinerea creditelor prin promovarea examenelor la disciplinele anterioare, frecvenţa obligatorie la lucrările de la laborator


CURS Obiective Însuşirea cunoştinţelor despre tehnologia producerii de material săditor viticol, de înfiinţare, întreţinere şi exploatare a plantaţiilor viticole, cunoaşterea modului de valorificare a producţiei de struguri. B. PROGRAMA ANALITICĂ

LUCRĂRI PRACTICE A. Obiective Însuşirea cunoştinţelor practice referitoare la modul de tăiere, conducerea şi legatul coardelor, recunoaşterea principalelor categorii de material săditor şi producerea lor, lucrările în verde care se execută într-o plantaţie viticolă B. PROGRAMA ANALITICĂ



1 Producerea materialului săditor viticol (pepiniera viticolă) 6 21,43 2 Infiinţarea şi întreţinerea plantaţiilor viticole în perioada de tinereţe 6 21,43 3 Complexul agrotehnic în plantaţiile de vii pe rod (lucrări aplicate solului- lucrări

anuale, periodice, erbicidarea, fertilizarea şi irigarea în viticultură) 6 21,43

4 Complexul agrotehnic în plantaţiile de vii pe rod ( lucrări asupra plantei: tăierea în uscat, conducerea şi legatul coardelor, lucrări în verde)

10 35,71

TOTAL 28 100



1 Tăierea în uscat la viţa de vie 8 28,57 2 Conducerea şi legatul coardelor 4 14,29 3 Principalele categorii de material săditor viticol 2 7,14 4 Producerea materialului săditor viticol -Altoirea

4

5 Plantatul şi completarea golurilor 4 14,29 6 Organele verzi ale butucului 2 7,14 7

Lucrări şi operaţiuni în verde la viţele roditoare şi portaltoi 4 14,29

TOTAL 28 100

Modul de desfăşurare: Prelegeri de curs orale şi ilustrative grupate pe câte două ore; ore de laborator şi activităţi în colecţia didactică şi unităţi de producţie de profil Metodele de predare şi de învăţare: - expuneri însoţite de material ilustrativ prin planşe, proiecţii casete video; proiectare powerpoint, consultarea bibliografiei , internet, urmate de o discuţie pe o temă anterior comunicată - însuşirea deprinderilor privind tehnologia de înfiinţare şi întreţinere a plantaţiilor

Rezultatele aşteptate: Cum urmează să fie evaluate sau demonstrate: - posibilitatea efectuării practice a tuturor lucrărilor din plantaţiile viticole; dobândirea unor abilităţi decizionale în domeniu

- colocviu - lucrări control - examen

Modul de stabilire a notei finale: 70% examen 20% text practic 10% participare la curs şi celelalte activităţi ale disciplinei

ELEMENTE SUPLIMENTARE Spaţii şi Dotări: Laborator de specialitate dotat cu planşe, machete, mulaje, diapozitive, calculator, videoproiector, colecţia didactică pe soiuri, sisteme de cultură şi forme de conducere

Resursele necesare: Materiale didactice: - butuci în sisteme şi forme de conducere diferite, material săditor diferit, coarde altoi şi portaltoi - scule, unelte, materiale necesare lucrărilor, utilaje (tractor cu toată sistema de maşini, instalaţia

de irigare prin picurare) - colecţia de peste 8o soiuri, autohtone şi străine, în sisteme şi forme de conducere diferite - cărţi şi reviste de specialitate

Obligatorie: Iuoraş R., Nastasia Pop, 2000, Îndrumător pentru lucrări practice la viticultură, Ed. AcademicPres, Cluj-Napoca Nastasia Pop, 2001, Viticultură, Ed. AcademicPres, Cluj-Napoca Nastasia Pop, 2003, Viticultură generala, Ed. AcademicPres, Cluj-Napoca Ţârdea C., L. Dejeu, 1995, Viticultură, EDP Bucureşti

Bibliografie:

Facultativă: Oprea Şt., 2001, Viticultură, Ed. AcademicPres, Cluj-Napoca Oşlobeanu M., şi colab., 1980, Viticultură generală şi specială,EDP Bucureşti


AVIZAT FAVORABIL / NEFAVORABIL Şeful Catedrei: Prof.dr. Maria Apahidean Data avizării:

AVIZUL CATEDREI

Semnătura:






SE RATIFICĂ /



FIŞA DISCIPLINEI




UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ CLLUJ-NAPOCA, FACULTATEA DE HORTICULTURĂ

Catedra responsabilă cu implementarea: I Horticultură-peisagistică

Data implementării: Titlul cursului: Floricultură specială

2009/2010 Iniţiatorul cursului: Coordonatorul cursului: Prof. Dr. Cantor Maria


Categoria formativă * FD Anul de studii III Nr. de ore pe semestru şi activităţi

Limba de predare RO Semestrul V Total C S L P** Forma de evaluare





zi, FR, FF

Locul desfăşurării Titlul Facultatea : HORTICULTURĂ Specializarea: Horticultură 0201 4 ani ZI USAMV Cluj

CONDIŢII PENTRU PARTICIPAREA LA ACEST CURS Cursuri anterioare Obligatorii: Botanică, Fiziologia plantelor, Floricultură Generală

Recomandate: Pedologie, Agrochimie, Fitopatologie, Masini horticole, Culturi irigate, Entomologie


Nu este cazul


Descrierea cursului: a. Obiective Curs. Tema ore/săptămână - % b. Programa analitică L. P. Tema ore/săptămână - % CURS A. Obiective - Dobândirea unor cunoştinţe noi despre morfologia, biologia şi tehnologia de cultură a speciilor floricole. Să se asigure însuşirea cunoştinţelor necesare legate de:

- morfologia şi ecologia speciilor floricole cultivate în câmp (anuale bienale şi perene); - morfologia şi ecologia speciilor floricole cultivate în spaţii protejate cultivate la sol; - morfologia şi ecologia speciilor floricole cultivate în spaţii protejate cultivate la ghivece;

- elemente tehnologice de cultură a speciilor floricole cultivate în câmp şi spaţii protejate la sol şi la ghivece; - recunoaşterea speciilor floricole cultivate în câmp şi spaţii protejate. B. PROGRAMA ANALITICĂ

LUCRĂRI PRACTICE A. Obiective - Prezentarea aspectelor practice legate de tematica specifică lucrărilor practice de floricultură specială, punând accent pe formarea deprinderilor referitoare la metodele de înmulţire generativă şi vegetativă a speciilor floricole şi lucrările specifice de întreţinere a plantelor floricole precum şi recunoaşterea speciilor floricole prezentate. B. PROGRAMA ANALITICĂ



1 Prezentarea caracteristicilor morfologice – decorative, ecologice şi tehnologice ale plantelor floricole anuale: 1.1. Cultivate pentru flori tăiate şi amenajări peisagistice: Ageratum, Alyssum, Anthirrinum, Begonia, Callistephus, Calendula, Celosia, Cleome, Centaurea, Dianthus, Gazania, Lobelia, Matthiola, Petunia, Phlox, Salvia, Tagetes, Tropaeolum, Verbena, Zinnia; 1.2. Volubile şi agăţătoare: Cobaea, Ipomaea, Lathyrus, Thunbergia; 1.3. Cu inflorescenţe persistente: Ammobium, Helychrisum, Helipterum, Gomphrena, Statice; 1.4. Ornamentale prin frunze: Alternathera, Cineraria, Coleus, Echeveria, Gnaphalium, Iresine, Santolina.

4 1 2 1

14.29

3.57 7.14

3.57

2 Caracteristici morfologice - decorative, ecologice şi tehnologice ale plantelor floricole bienale: 2.1. Althaea, Bellis, Campanula, Cheiranthus, Dianthus, Myosotis, Viola.

3

10.72

3 Caracteristici morfologice - decorative, ecologice şi tehnologice ale plantelor floricole perene-hemicriptophite: 3.1. Aquilegia, Delphinium, Dicentra, Gaillardia, Hosta, Paeonia, Papaver, Rudbeckia, Chrysanthemum.

3

10.72

4 Caracteristici morfologice - decorative, ecologice şi tehnologice ale plantelor floricole perene-geophite semirustice: 4.1. Dahlia, Canna, Gladiolus, Polianthes.

2

7.14 5 Caracteristici morfologice decorative, ecologice şi tehnologice ale

plantelor floricole perene-geophite rustice : 5.1. Hyacinthus, Iris, Lilium, Narcissus, Tulipa.

2


plantelor floricole cultivate în sere la sol: 6.1. Chrysanthemum, Dianthus, Freesia.

2


plantelor floricole decorative prin flori cultivate la ghivece: 7.1. Cyclamen, Pelargonium, Primula, Senecio

3


plantelor floricole decorative prin frunze cultivate la ghivece: 8.1. Aucuba, Dracena, Ficus, Ferigi, 8.2. Palmieri

2 1

7.14 3.57

9 Cactuşi şi alte plante suculente: 9.1. Opuntia, Mamilaria, Echinocactus, 9.2. Agave, Aloe, Echeveria, Crassula, Gasteria, Haworthia

1 1

3.57 3.57

TOTAL 28 100



1 Protecţia muncii în laboratorul de Floricultură, sera didactică şi câmpurile didactice etc

1 3,57

2 Cunoaşterea după caracteristicile morfo-decorative a speciilor, varietăţii şi soiurilor de plante floricole cultivate în câmp: 2.1. anuale 2.2. bienale 2.3. perene hemicriptophite, geophite semirustice, geofite rustice

3 2 2

10,75 7,14 7,14

3 Cunoaşterea plantelor floricole cultivate în spaţii protejate: 3.1. pentru flori tăiate cultivate la sol; 3.2. decorative prin flori, cultivate la ghivece; 3.3. decorative prin frunze şi port cultivate la ghivece.

2 2 4

7,14 7,14 14,28

4 Lucrări practice privind producerea materialului săditor generativ şi vegetativ 4.1. Metode de semănat şi repicatul răsadurilor 4.2. Înmulţirea prin butaşi, rizomi, stoloni, marcotaj, altoire

2 2

7,14 7,14

5 Lucrări de întreţinere a plantelor de interior 5.1 cultivate la sol 5.2. cultivate la ghivece

2 2

7,14 7,14

6 Cunoaşterea după caracteristicile morfo-decorative a speciilor, varietăţii şi soiurilor de plante suculente seră

2

7,14

8 Verificarea cunoştinţelor dobândite la lucrările practice 2 7,14 TOTAL 28 100

Modul de desfăşurare: CURS: PRELEGERI, PLANŞE, PREZENTARE DIAPOZITIVE ŞI VIDEO-PROIECTOR, ÎN FUNCŢIE DE SPECIFICUL FIECĂREI TEME. Lucrări practice: prezentarea aspectelor practice legate de tematica specifică lucrărilor practice de floricultură, punând accent pe formarea deprinderilor referitoare la metodele de înmulţire generativă şi vegetativă a speciilor floricole şi lucrările specifice de înfiinţare şi întreţinere a plantelor floricole. Metodele de predare şi de învăţare: CURS: PRELEGERI, PLANŞE, PREZENTARE DIAPOZITIVE ŞI VIDEO-PROIECTOR, ÎN FUNCŢIE DE SPECIFICUL FIECĂREI TEME. Lucrări practice: prezentarea aspectelor practice legate de tematica specifică lucrărilor practice de floricultură, punând accent pe formarea deprinderilor referitoare la metodele de înmulţire generativă şi vegetativă a speciilor floricole şi lucrările specifice de înfiinţare şi întreţinere a plantelor floricole.

Rezultatele aşteptate: Cum urmează să fie evaluate sau demonstrate: CURS: Învăţare prin descoperire, învăţarea dirijată, optimizare modelare, observaţie, conversaţie, descriere, demonstraţie, problematizare. LUCRĂRI PRACTICE: Experimentare, exerciţiu, demonstraţie, aplicaţie practică.

Examinarea cunoştinţelor teoretice şi practice:

- examen, - colocviu, - - verificare pe parcurs.

Modul de stabilire a notei finale: - Examen 70%, respectiv 7 puncte - Verificare lucrări practice 30%, respective 3 puncte Total 100%, respectiv 10 puncte

ELEMENTE SUPLIMENTARE Spaţii şi Dotări: - sală de curs şi laborator pentru efectuarea lucrărilor practice; - seră pentru cultura plantelor tropicale şi subtropicale, cu posibilitatea organizării de culturi forţate şi protejarea celor care nu rezistă peste iarnă în câmp; - câmpuri didactice pentru înfiinţarea culturilor de plante floricole anuale bienale şi perene; - răsadniţe; - videoproiector, retroproiector , calculator, imprimantă, scaner; Resursele necesare: Materiale didactice: - CD-romuri cu plante floricole si secvenţe tehnologice; - planşe cu specii floricole; - material biologic: 50 de specii anuale, 15 bienale, 30 perene, 10 la sol, 100 cultivate la ghivece in seră; - colecţie imagistică de specialitate; - cărţi şi reviste de specialitate;

Obligatorie: 1. Cantor Maria, Zaharia adrian, 2005 – Floricultură-lucrări practice, Ed. AcademicPres Cluj 2. Cantor Maria, Ioana Pop, 2008 – Floricultură-Baza de date, Ed. Todesco Cluj 3. Cantor Maria, 2008 –Plante ornamentale de interior, Ed. Todesco Cluj 4. Şelaru Elena, 2001 –Flori cultivate în grădină, Ed. M.A.S.T.Bucureşti

Bibliografie: Facultativă: 3. Cantor Maria, Ioana Pop, 2005 – Floricultură specială -Baza de date, Ed. Todesco Cluj 4. Şelaru Elena, 1995 – Culturile de seră pentru flori tăiate, Ed. Ceres 5. Şelaru Elena, 1998 – Plante de apartament, Ed. Ceres 6. Şelaru Elena, 2007 –Cultura florilor de grădină, Ed. Ceres Reviste de specialitate



Şeful Catedrei: Prof. Dr. Ing. Viorel MITRE Data avizării:

AVIZUL CATEDREI

Semnătura:


Decan: Prof. Dr. Ing. Radu SESTRAŞ Data aprobării: APROBAREA




SE RATIFICĂ /



FIŞA DISCIPLINEI




Horticultură

Catedra responsabilă cu implementarea: Catedra I, Horticultură-Peisagistică

Data implementării: Titlul cursului: Ameliorarea plantelor horticole 1

01.10.1980 Iniţiatorul cursului: Prof.dr. Ardelean Marin Coordonatorul cursului: Prof.dr. Ardelean Marin


studii III Nr.de ore pe semestru şi activităţi Limba de predare Română Semestrul 2 Total C S L P**

Forma de evaluare

Opţionalitatea ** CI Nr.de credite 4 56 28 28 Examen Codul Cursul pe care îl

înlocuieşte: Nu e cazul

0201030110 În caz de înlocuire, se va preciza ce aduce nou prezentul curs: * Categoria formativă = FF - Cursuri specifice formării fundamentale; FD – Cursuri specifice formării în domeniu; FS - Cursuri specifice formării de specialitate; FC - Cursuri specifice formării complementare; FO - Cursuri la opţiunea facultăţii ** Opţionalitatea = CI - Cursuri impuse (obligatorii), CO - Cursuri opţionale, CF - Cursuri facultative (la libera alegere);


ZI,ID FR

Locul desfăşurării Titlul

0201030110 1 sem ZI USAMV Cluj

CONDIŢII PENTRU PARTICIPAREA LA ACEST CURS Obligatorii: Botanică, Genetică, Matematică

Cursuri anterioare Recomandate: Fiziologie vegetală, Biochimie, Viticultură, Pomicultură, Legumicultură, Floricultură, Dendrologie şi arboricultură ornamentală,


Nu e cazul


Descrierea cursului: a. Obiective Curs. Tema ore/săptămână - % b. Programa analitică L. P. Tema ore/săptămână - % CURS A. Obiective Însuşirea de către studenţi a cunoştinţelor de specialitate şi formarea deprinderilor necesare unui specialist care lucrează în domeniul ameliorării plantelor horticole.

B. Programa analitică

. Tema Număr de ore


1 Introducere - Obiectivele şi importanţa ameliorării plantelor horticole - Bazele teoretice ale ameliorării plantelor horticole. Legături interdisciplinare - Scurt istoric al ameliorării plantelor horticole în România - Obiectivele ameliorării plantelor horticole în ţara noastră - Realizări ale ameliorării plantelor horticole din România

2 7.1

2 Evoluţia plantelor cultivate şi factorii determinanţi ai evoluţiei - Modele ale evoluţiei plantelor cultivate (variaţia mendeliană, hibridarea interspecifică, poliploidia) - Centre de origine ale plantelor cultivate - Colecţii de plante horticole din ţara noastră şi importanţa lor pentru ameliorare

2 7.1

3 Sisteme de reproducere ale plantelor horticole şi importanţa lor pentru ameliorare - Înmulţirea amfimictică. Mecanisme morfologice, fiziologice şi genetice care asigură plantelor tipul de polenizare preferat (monoecia, dioecia, ginandria, protandria, incompatibilitatea gametofitică şi sporofitică, androsterilitatea genică, citoplasmatică şi genică-citoplasmatică) - Înmulţirea apomictică - Noţiunile de individ, linie, clonă, familie, soi, cultivar, biotip, populaţie

2 7.1

4 Bazele genetice ale ameliorării plantelor horticole - Implicaţiile modului de transmitere ereditară a caracterelor calitative asupra ameliorării plantelor horticole - Implicaţiile modului de transmitere ereditară a caracterelor cantitative asupra ameliorării plantelor horticole

2 7.1

5 Metode de ameliorare a plantelor horticole Selecţia - Bazele genetice ale selecţiei la plantele horticole autogame - Metode de selecţie aplicate la plantele horticole autogame: a) selecţia în masă: cu o singură alegere, repetată anual, repetată anual pe grupe de plante; b) selecţia individuală: simplă, repetată anual (pedigree), în generaţii avansate; c) selecţia clonală la plantele horticole ce se înmulţesc vegetativ - Bazele genetice ale selecţiei la plantele horticole alogame Metode de selecţie aplicate la plantele horticole alogame: a) selecţia în masă; b) selecţia individuală: repetată anual pe familii, varianta ”Jumătate de sămânţă“; repetată anual pe grupe de familii; c) selecţia clonală

6 21.4

6 Metode de ameliorare a plantelor horticole Hibridarea - Importanţa pentru ameliorare a diverselor tipuri de hibridare: a) metode de înlăturare a intersterilităţii formelor parentale la hibridările interspecifice; b) metode de restaurare a fertilităţii hibrizilor îndepărtaţi - Criterii generale de alegere a genitorilor pentru hibridare - Selecţia hibrizilor în generaţii timpurii - Retroîncrucişarea - Hibridarea convergentă

6 21.4

7 Metode de ameliorare a plantelor horticole Consangvinizarea şi heterozisul - Consangvinizarea şi efectele ei asupra plantelor horticole - Manifestarea heterozisului la plantele horticole autogame şi alogame -Utilizarea heterozisului în ameliorarea plantelor horticole: a) alegerea materialului iniţial pentru consangvinizare; b) obţinerea şi selecţia liniilor consangvinizate; c) utilizarea liniilor consangvinizate în obţinerea hibrizilor comerciali simpli şi dubli; d) menţinerea şi îmbunătăţirea liniilor consangvinizate: selecţia pedigree, retroîncrucişarea, ameliorarea convergentă, selecţia gametică, soiurile sintetice - Selecţia recurentă (simplă, pentru capacitatea generală de combinare, pentru capacitatea specifică de combinare, reciproc recurentă) -Utilizarea heterozisului în ameliorarea plantelor horticole ce se înmulţesc vegetativ

2 7.1

8 Metode de ameliorare a plantelor horticole Mutaţiile - Tipuri de mutaţii şi agenţii mutageni utilizaţi în ameliorarea plantelor horticole 2 7.1

LUCRĂRI PRACTICE A. Obiective Formarea deprinderilor practice necesare practicării meseriei de ameliorator de plante horticole B. PROGRAMA ANALITICĂ

- Implicaţiile modului de producere a mutaţiei genice asupra selecţiei la plantele horticole autogame şi alogame - Utilizarea metodei mutaţiilor în ameliorarea plantelor horticole: a) selecţia mutantelor spontane; b) metode de inducere a mutaţiilor la plantele horticole; c) selecţia în urma inducerii de mutaţii la plantele horticole care se înmulţesc prin seminţe - Avantajele şi limitele metodei mutaţiilor aplicată în ameliorarea plantelor horticole

9 Metode de ameliorare a plantelor horticole Poliploidia - Tipuri de ploidii folosite în ameliorarea plantelor horticole: a) aneuploidia - importanţa aneuploizilor în ameliorarea plantelor horticole b) euploidia - importanţa euploizilor în ameliorarea plantelor horticole - Metode de inducere a ploidiilor la plantele horticole - Consideraţii finale privind valoarea poliploidiei pentru ameliorarea plantelor horticole

2 7.1

10 Metode de ameliorare a plantelor horticole Metode neconvenţionale de ameliorare Perspectivele ingineriei genetice în ameliorarea plantelor horticole

2 7.1



1 Organizarea procesului de ameliorare a plantelor horticole Alegerea câmpului de ameliorare Agrotehnica aplicată în câmpul de ameliorare Verigile procesului de ameliorare, organizarea câmpului, carnete de observaţii

1 1 2

3,5 3,6 7,1

2 Biologia florală şi tehnica hibridării artificiale la principalele specii horticole - Metode de laborator pentru determinarea capacităţii de germinare a polenului (Metode indirecte; Metode directe) - Biologia înfloritului şi tehnica hibridării artificiale la speciile ornamentale cultivate în seră (exemplificare ciclamen) - Biologia înfloritului şi tehnica hibridării artificiale la pomii fructiferi - Biologia înfloritului şi tehnica hibridării artificiale la leguminoase pentru boabe, tomate şi ceapă - Biologia înfloritului şi tehnica hibridării artificiale la viţa de vie - Biologia înfloritului şi tehnica hibridării artificiale la trandafir şi liliac Colocviu final

4 2 4 6 4 2 2

14,3 7,1 14,3 21,4 14,3 7,1 7,1

Modul de desfăşurare: CURS: Prelegere, sinteze, enunţuri, demonstraţii teoretice LUCRĂRI PRACTICE: Efectuarea lucrărilor practice conform programei analitice şi a planului calendaristic Metodele de predare şi de învăţare: CURS: Informarea, Comunicarea, Modelarea, Algoritmizarea, Dezbaterea; Predarea prin prelegeri libere, Expuneri în Power Point, folii transparente, planşe. Participând la curs, studenţii pot lua notiţe de curs pe care să le folosească în vederea pregătirii examenului, de asemenea studenţilor li se pun la dispoziţie cursuri de specialitate şi bibliografia necesară pentru buna lor pregătire. LUCRĂRI PRACTICE: Explicaţia, Comunicarea, Demonstraţia, Observaţia, Experimentul, Conversaţia, Formarea, Deprinderea, Metoda activ-participativă de predare. În cadrul fiecărei şedinţe de laborator se prezintă importanţa teoretică şi aplicativă a lucrării curente, modul de lucru, detaliindu-se cele mai semnificative elemente şi efectuându-se demonstraţii practice, acestea fiind repetate individual de către studenţi în vederea formării deprinderilor practice necesare unor buni specialişti în domeniu. Se folosesc îndrumătoare de lucrări practice, materiale specifice fiecărei lucrări, mijloace de informare şi de formare a deprinderilor practice.

Rezultatele aşteptate: Cum urmează să fie evaluate sau demonstrate: Însuşirea cunoştinţelor de specialitate şi formarea deprinderilor necesare pentru lucrările specifice de ameliorare.

Examinarea cunoştinţelor teoretice şi practice. Notarea la lucrările practice: colocviu. Metode de evaluare: verificarea orală, verificarea scrisă,

interevaluarea, autoevaluarea, portofoliul. Modul de stabilire a notei finale: Examen: 60%, respectiv 6 puncte. Lucrări de control: 10 %, respectiv 1 puncte. Verificare pe parcurs: 20 %, respectiv 2 puncte. Prezenţă: 10 %, respectiv 1 punct.

ELEMENTE SUPLIMENTARE Spaţii şi Dotări: - Laborator cu 30 de locuri şi mese de lucru, dulapuri birou, cuiere, corpuri bibliotecă etc. - Microscoape binoculare (4 bucăţi), calculatoare PC (5 bucăţi), imprimante (4 buc.), scanner, retroproiector (2 buc.), videoproiector, aparat de fotografiat digital, proiector diapozitive, microtom, balanţe tehnice şi analitice, planşe (30 buc.), vase Petri, baloane Erlenmeyer, pensete pentru castrarea florilor etc., bricege altoit, cazma, sapă, săpăligă, stropitoare tablă, lupe, bibliotecă cu peste 200 volume de specialitate.

Resursele necesare:

Materiale didactice: -Planşe, mulaje, machete, material viu, diapozitive, calculator, video-proiector, cameră digitală. -Materiale, unelte şi ustensile pentru laborator şi câmp. Obligatorie: Obligatorie: Ardelean, M., 1986, Ameliorarea plantelor horticole şi tehnică experimentală - Curs, Tipo Agronomia Cluj-Napoca. Ardelean, M., R. Sestraş, Mirela Cordea, 2006, Ameliorarea plantelor horticole, Ed. Osama, Cluj-Napoca. Gallais, A., H. Bannerot, 1992, Amelioration des especes vegetales cultivees, INRA Paris. Savatti, M., G.Nedelea, M.Ardelean, 2004, Tratat de Ameliorarea, Editura Marineasa, Timişoara

Bibliografie: Facultativă: Cociu, V., I. Botu, L. Şerboiu, 1999, Progrese în ameliorarea plantelor horticole din România-Volumul I Pomicultura, Ed. Ceres, Bucureşti. Leonte, C., 2000, Ameliorarea plantelor horticole – probleme generale, EDP Bucureşti. Munteanu, N., 2000, Ameliorarea plantelor ornamentale, Ed. Ion Ionescu de la Brad, Iaşi. Şcheau, V., 2000, Ameliorarea plantelor horticole, Ed. Treira, Oradea. Sestraş, R., 2004, Ameliorarea speciilor horticole, Ed. AcademicPres, Cluj-Napoca. Reviste de specialitate.



Şeful Catedrei: Prof.dr. Viorel MITRE, avizat favorabil Data avizării:

AVIZUL CATEDREI

Semnătura:


Decan: Prof.dr. Radu SESTRAŞ, se aprobă Data aprobării: APROBAREA



Data ratificării: Codul Cursului: 0201030110 RECTOR: Prof. Dr. Ing. Doru PAMFIL

SE RATIFICĂ /



FIŞA DISCIPLINEI

Se vor completa toate rubricile formularului, conform Indicaţiilor privind completarea Formularului Specificaţie Curs, din Manualul Calităţii.

Pentru rubricile care nu sunt considerate ca fiind specifice se va înscrie "Nu este cazul". Formularele care nu conţin toate informaţiile necesare vor fi returnate emitentului.

DATE GENERALE

Facultatea în care se implementează cursul:

HORTICULTURĂ

Catedra responsabilă cu implementarea: Horticultură şi peisagistică (Cat. I)

Data implementării: Titlul cursului: TEHNICĂ EXPERIMENTALĂ HORTICOLĂ

2009/2010 Iniţiatorul cursului: Radu SESTRAŞ Coordonatorul cursului: Radu SESTRAŞ


studii 3 Nr. de ore pe semestru şi activităţi Limba de predare română Semestrul 6 Total C S L P**

Forma de evaluare





zi, FR, FF

Locul desfăşurării Titlul: HORTICULTURĂ Specializarea HORTICULTURĂ 0201030113 4 ani Zi USAMV Cluj


Obligatorii: MATEMATICĂ, INFORMATICĂ

Cursuri anterioare Recomandate: POMICULTURĂ, VITICULTURĂ, LEGUMICULTURĂ, FLORICULTURĂ


Obţinerea creditelor prin promovarea examenelor şi verificărilor la disciplinele obligatorii. Frecventarea obligatorie a lucrărilor de laborator şi promovarea testelor pe parcurs.


Descrierea cursului: a. Obiective Curs. Tema ore/săptămână - % b. Programa analitică L. P. Tema ore/săptămână - % CURS A. Obiective Disciplina de Tehnică experimentală horticolă are ca obiectiv familiarizarea studenţilor cu metodele de amplasare a experienţelor cu specii horticole, recoltarea şi prelucrarea datelor experimentale, valorificarea datelor obţinute în cadrul experienţelor şi cercetărilor efectuate în horticultură.

B. Programa analitică (curs: 14 ore)

Nr. cap. Tema (conţinutul)

Nr. ore/ % din total

Săptă- mâna

1 Obiectul şi importanţa disciplinei. Definirea obiectului disciplinei. Variabilitatea, media, coeficientul de variabilitate, histograma, poligonul de frecvenţă. Experienţa: noţiuni, componente. Rolul şi importanţa experienţelor în horticultură

2/14,3 1; 2

2 Metode de aşezare a experienţelor Experienţe monofactoriale; bifactoriale, trifactoriale etc. Mărimea parcelelor experimentale şi a experienţelor

2/14,3 3; 4

3 Experienţe fără intervenţie. Calcularea coeficientului de variabilitate. Calcularea şi interpretarea diferenţelor dintre variante cu ajutorul testului “t” (Student)

2/14,3 5; 6

4 Calcularea şi interpretarea rezultatelor obţinute în experienţe monofactoriale aşezate în repetiţii, cu ajutorul testului DL 2/14,3 7; 8

5 Calcularea şi interpretarea rezultatelor obţinute în experienţe monofactoriale aşezate în repetiţii, cu ajutorul testului Duncan 2/14,3 9; 10

6 Calcularea şi interpretarea rezultatelor obţinute în experienţe bifactoriale aşezate în repetiţii, cu ajutorul testului DL şi Duncan 2/14,3 11; 12

7 Corelaţia dintre variabile în experienţele horticole; interpretarea datelor. Regresia şi utilizarea ei în experimentarea horticolă 2/14,3 13; 14

Total CURS 14

(100%) 14

LUCRĂRI PRACTICE A. Obiective Însuşirea de către studenţi a cunoştinţelor aplicative de specialitate şi formarea deprinderilor practice necesare inginerilor horticultori, în scopul prelucrării şi valorificării datelor experimentale obţinute în cercetările din horticultură. B. Programa analitică (lucrări practice: 28 ore)

Nr. cap. Tema (conţinutul) Nr. ore/

% din Săptă-mâna

total 1 Calcularea mediei, varianţei, coeficientului de variabilitate; întocmire

histograma, poligon de frecvenţă. 2/14,3 1; 2

2 Calcularea şi interpretarea rezultatelor experimentale cu ajutorul testului “t” (Student) – problemă individuală 2/14,3 3; 4

3 Calcularea şi interpretarea rezultatelor obţinute în experienţe monofactoriale aşezate în repetiţii, cu ajutorul testului DL – problemă individuală 3/14,3 5; 6; 7

4 Calcularea şi interpretarea rezultatelor obţinute în experienţe monofactoriale aşezate în repetiţii, cu ajutorul testului Duncan – problemă individuală 3/14,3 8; 9; 10

5 Calcularea şi interpretarea rezultatelor obţinute în experienţe bifactoriale aşezate în repetiţii, cu ajutorul testului DL şi Duncan – problemă individuală 2/14,3 11; 12

6 Corelaţia dintre variabile în experimentarea horticolă; interpretarea datelor – problemă individuală. Regresia şi utilizarea ei în experimentarea horticolă – problemă individuală

2/14,3 13; 14

Total LUCRĂRI PRACTICE 14 (100%) 14

Modul de desfăşurare: CURS: Prelegere, sinteze, enunţuri, demonstraţii teoretice LUCRĂRI PRACTICE: Prezentarea lucrărilor practice, rezolvarea unor probleme reale sau ipotetice din experienţele horticole, conform programei analitice şi a planului calendaristic Metodele de predare şi de învăţare: CURS: Informarea, Comunicarea, Modelarea, Algoritmizarea, Dezbaterea; Expuneri în Power Point, explicarea şi demonstrarea tematicii şi problemelor specifice din cercetările horticole, evidenţierea aplicaţiilor practice ale biostatisticii şi tehnicii experimentale. LUCRĂRI PRACTICE: Explicaţia, Comunicarea, Demonstraţia, Observaţia, Experimentul, Conversaţia, Formarea, Deprinderea, Verificarea. În cadrul fiecărei şedinţe de laborator se prezintă importanţa teoretică şi aplicativă a lucrării curente, modul de lucru, detaliindu-se elementele semnificative (recoltarea datelor experimentale, metodele adecvate de prelucrare statistică, valorificarea rezultatelor obţinute). Se prezintă date experimentale din cercetările horticole pe care studenţii le prelucrează pe baza unor modele adecvate, iar rezultatele sunt interpretate şi discutate. Se folosesc îndrumătoare de lucrări practice, pe baza cărora se lucrează individual pentru rezolvarea problemelor primite in laborator.

Rezultatele aşteptate: Cum urmează să fie evaluate sau demonstrate: Însuşirea cunoştinţelor de specialitate şi formarea deprinderilor necesare pentru lucrările specifice de cercetare în horticultură.

Examinarea cunoştinţelor teoretice şi practice. Lucrări de control periodice, verificări pe parcurs, examinarea sub formă scrisă a cunoştinţelor dobândite.

Modul de stabilire a notei finale: Examen (VP): 70%, respectiv 7 puncte. Lucrări pe parcurs: 20 %, respectiv 2 puncte. Prezenţă: 10 %, respectiv 1 punct. TOTAL: (100%), respectiv 10 puncte


Resursele necesare:

Spaţii şi Dotări : sală de curs şi seminar Materiale didactice: - cursuri şi îndrumătoare de lucrări practice, probleme individuale (tipărite, multiplicate) tratate, cărţi şi reviste de specialitate. Obligatorie: 1. Sestras, R., Note de curs. 2 Ardelean, M., R.Sestraş, M.Cordea, 2009, Tehnica experimentală horticolă, Ed. Academicpres, Cluj-Napoca. 3. Horodnic, S., 2004, Elemente de biostatistică forestieră, Ed. Univ. Suceava. Bibliografie: Facultativă: 1.Ceapoiu N., Metode statistice aplicate în experienţele agricole şi biologice, Ed. Agro-silvică, 1968. 2.Dagnelie P., Theorie et methods statistiques. Applications agronomiques, Les Presses Agronomiques de Gembloux, Belgique, vol. I, II, 1988.



CATEDREI Şeful Catedrei: Prof. Dr. Viorel MITRE

Data avizării: Semnătura:


Decan: Prof. Dr. Radu SESTRAŞ Data aprobării: APROBAREA



Data ratificării: Codul Cursului: RECTOR: Prof. Dr. Doru PAMFIL

SE RATIFICĂ /



FIŞA DISCIPLINEI



DATE GENERALE

Facultatea în care se implementează cursul: AGRICULTURĂ Catedra responsabilă cu implementarea: CATEDRA III

Data implementării: Titlul cursului: CONDUCEREA AUTOVEHICULELOR

2009/2010 Iniţiatorul cursului: DROCAŞ IOAN Coordonatorul cursului: TOPAN CĂLIN

CARACTERISTICILE CURSULUI Categoria formativă * FO Anul de studii V Nr.de ore pe semestru şi activităţi Limba de predare ROM Semestrul 5 Total C S L P**

Forma de evaluare

Opţionalitatea ** CF Nr.de credite - 42 14 28 Codul Cursul pe care îl



* Categoria formativă = FF - Cursuri specifice formării fundamentale; FD – Cursuri specifice formării în domeniu; FS - Cursuri specifice formării de specialitate; FC - Cursuri specifice formării complementare; FO - Cursuri la opţiunea facultăţii ** Opţionalitatea = CI - Cursuri impuse (obligatorii), CO - Cursuri opţionale, CF - Cursuri facultative (la libera alegere);

PROGRAMUL DE STUDII DIN CARE FACE PARTE Codul Durata: Tipul:

ZI,ID FR

Locul desfăşurării Titlul Horticultură

0201 2 SEM. ZI USAMV Cluj

CONDIŢII PENTRU PARTICIPAREA LA ACEST CURS Obligatorii: BAZA ENERGETICÃ, CONDUCEREA TRACTORULUI Cursuri anterioare Recomandate: CONDUCEREA TRACTORULUI, MOTOARE SI TRACTOARE


NU ESTE CAZUL



A. Obiective Însuşirea cunostinţelor teoretice şi practice în vederea obţinerii de către studenţii a permisului de conducere auto profesionist


LUCRĂRI PRACTICE A. Obiective Însuşirea cunoştinţelor practice în vederea obţinerii permisului de conducere. B. PROGRAMA ANALITICĂ

Nr. Tema Număr de ore % din totalul orelor 1 Reţeaua rutieră 2 14,28 2 Mijloace de dirijare a circulaţiei 1 7,14 3 Condiţii tehnice obligatorii pentru autovehicule 1 7,14 4 Obligaţiile şi interzicerile conducătoruli auto 1 7,14 5 Circulaţia în intersecţii 1 7,14 6 Prioritatea de trecere 1 7,14 7 Depăşirea vehiculelor 2 14,28 8 Oprirea voluntară şi staţionarea 1 7,14 9 Întoarcerea şi mersul înapoi 1 7,14 10 Înmatricularea autovehiculelor, radierea şi permisul de conducere 1 7,14 11 Infracţiuni şi contravenţii la regimul circulaţiei 1 7,14 12 Primul ajutor 1 7,14

Nr. Tema Număr de ore % din totalul orelor 1 Cunoaşterea indicatoarelor rutiere, a marcajelor, semnalelor şi semnalele

agentului de circulaţie 2 7,14

2 Identificarea indicilor utili în trafic, anticiparea acestora în faţă, în spate, drumul şi mediul, ceilalţi participanţi la trafic

2 7,14

3 Utilizarea tuturor comenzilor autovehiculului, coordonarea şi cursivitatea manevrelor

2 7,14

4 Adaptarea vitezei la diferite situaţii din trafic 4 14,28 5 Alegerea benzilor de circulaţie în cazul circulaţiei în intersecţii dirijate şi

nedirijate. Circulaţia în cazul existenţei în trafic a tramvaielor 6 21,42

6 Depăşirea. Drepturi şi obligaţii. Tehnica efectuării depăşirii, spaţiul necesar depăşirii

4 14,28

7 Frânarea. Evaluarea distanţelor de oprire (spaţiul de frînare). Coeficientul de aderenţă

4 14,28

8 Conducerea în condiţii deosebite. Conducerea pe timp de noapte, ceaţă precum şi condiţii de aderenţă redusă

2 7,14

9 Chestionare de circulaţie. Rezolvarea acestora în vederea promovării examenului pentru obţinerea permisului de conducere

2 7,14

Modul de desfăşurare: Orele de curs se desfăşoară săptămânal câte două ore, grupate conform orarului, în amfiteatru. Lucrările prectice se desfăşoară pe formaţii mici de studenţi (semigrupe), tot conform orarului, câte două ore grupate săptămânal, în laboratoarele catedrei de Mecanizare. În plus, fiecare student face câte o oră de conducere pe autoturism sau camion, saptămânal. Metodele de predare şi de învăţare: Curs:- expunere orală interactivă, folosind folii transparente, videoproiector, retroproiecto, casete video. La lucrări practice se folosesc organe de maşini, mecanisme, machete, standuri, instalaţii de maşini în funcţiune, fiecare student având posibilitatea să cunoască construcţia, funcţionarea şi reglarea maşinii, în conformitate cu programa analitică

Rezultatele aşteptate: Cum urmează să fie evaluate sau demonstrate: Însuşirea elementelor de circulaţie rutieră şi de cunoştinţe de mecanică

Prin obţinerea permisului de conducere categ. B,C,E

Modul de stabilire a notei finale: - Testarea prinvind cunoştinţele de circilaţie rutieră şi acelor de mecanică

ELEMENTE SUPLIMENTARE Spaţii şi Dotări: Laborator Conducere auto, Autoturisme, Autocamion Resursele necesare: Materiale didactice: Planşe, Machete, Videoproiector, Tabla magnetică Obligatorie: Ordonanţa de urgenţă nr. 195/12 Decembrie 2002 privind circulaţia pe drumurile publice, completata prin OUG. Nr. 63/2006 şi OUG. Nr. 69/2007 Regulamentul de aplicare a ordonaţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice Bibliografie:

Facultativă: Motoare termice

Implicarea altor Facultăţi sau Catedre: UTCN-disc. Autovehicule Rutiere Alte informaţii: NU ESTE CAZUL Anexe: NU ESTE CAZUL


Şeful Catedrei: Prof. Dr. Ing. IOAN DROCAŞ Data avizării:

AVIZUL CATEDREI

Semnătura:

APROBAREA SE APROBĂ / NU SE APROBĂ

Decan: Prof. Dr. RADU SESTRAŞ Data aprobării:

FACULTĂŢII

Semnătura:



SE RATIFICĂ /



FIŞA DISCIPLINEI




Horticultura

Catedra responsabilă cu implementarea: II-tehnologii horticole

Data implementării: Titlul cursului: Legumicultura speciala

2009/2010

Iniţiatorul cursului: Prof.dr.Apahidean Al.Silviu Coordonatorul cursului: Prof.dr. Apahidean Al.Silviu


studii IV Nr. de ore pe semestru şi activităţi Limba de predare Ro Semestrul I Total C S L P**

Forma de evaluare

Opţionalitatea ** CI Nr. de credite 56 28 - 14 14 Examen Codul Cursul pe care îl

înlocuieşte:



zi, FR, FF

Locul desfăşurării Titlul HORTICULTURA

0201040101 4 ani zi USAMV Cluj

CONDIŢII PENTRU PARTICIPAREA LA ACEST CURS Obligatorii: botanica, pedologie, agrochimie, fitopatologie,entomologie Cursuri anterioare Recomandate: fiziologia plantelor, agrotehnica



Descrierea cursului: a. Obiective Curs. Tema ore/săptămână - % b. Programa analitică L. P. Tema ore/săptămână - % CURS A. Obiective Cunoaşterea particularităţilor bio-ecologice ale plantelor legumicole ( varzoase, radacinoase, bulboase, verdeturi) şi a tehnologiilor de cultură a acestora în câmp, sere şi solarii B. PROGRAMA ANALITICĂ Nr. TEMA Nr.ore % din totalul

orelor

1 2 3 4

Legumele din grupa verzei: varză albă, varză roşie, varză creaţă, varza de Bruxelles, varza de frunze, conopida, brocoli, gulia Legumele rădăcinoase: morcovul, pătrunjelul, ţelina, ridichile, sfecla roşie, scorţonera Legumele bulboase: ceapa, usturoiul, usturoiul de Egipt, prazul, ceapa eşalotă, ceapa de iarnă, ceapa de Egipt, Ceapa de tuns Legumele verdeţuri: salata, spanacul, cicoarea, cicoarea de vară, sfecla pentru peţiol, ţelina de peţiol, pătrunjelul de frunze, loboda, fetica, cresonul

8

8 6 6

28,57

28,57

21,43

21,43

28

28

21

21

1

Total 28 100,00 LUCRĂRI PRACTICE A. Obiective : cunoasterea si recunoasterea principalelor soiuri si varietati de legume B. PROGRAMA ANALITICĂ


1

2 3

4 5

6

1

2

3

4

Soiuri de legume vărzoase Soiuri de legume rădăcinoase Soiuri de legume solano-fructoase Soiuri de legume bulboase Soiuri de legume cultivate pentru păstăi şi boabe verzi Soiuri de legume bostănoase Total ore L.Practice PROIECT Stabilirea asolamentului, graficul de desfăşurare al culturilor Întocmirea planului de fertilizare, erbicidare, irigare şi aprovizionare Necesarul de maşini, utilaje, graficul de valorificare al producţiei Intocmirea fiselor tehnologice Total ore proiect

2 2

4

2

2

2 14

2

4

2

6

14

7,14 7,14 14,28 7,14 7,14 7,14 7,14 14,28 7,14 21,42

Total 28 100,00

Modul de desfăşurare: Curs: prelegeri, planşe, prezentare pawerpoint; Lucrări practice: prezentarea aspectelor legate de tematică, exemplificarea practică şi efectuarea operaţiunilor de către studenţi Proiect: prezentarea aspectelor legate de tematică şi efectuarea operaţiunilor de către studenţi, respectiv intocmirea unui proiect de infiintare si exploatare a unei ferme legumicole

Metodele de predare şi de învăţare: Curs: Invăţare prin descoperire, învăţarea dirijată, optimizare, modelare, observaţie, conversaţie, descriere, demonstraţie, problematizare Lucrări practice: Experimentare, exerciţiu, demonstraţie, aplicaţie practică

Rezultatele aşteptate: Cum urmează să fie evaluate sau demonstrate: Însuşirea noţiunilor de specialitate predate la curs şi lucrări practice, aprofundarea cunoştinţeor de specialitate, capacitatea de sinteză, orientare în informaţia existentă în domeniu

Examinarea cunoştinţelor teoretice şi practice: examen, colocviu, sustinerea proiectului

Modul de stabilire a notei finale: - Colocviu 20%, respectiv 2 puncte - Proiect 30% respectiv 3 puncte - Raspuns corect la examen 30%, respectiv 3 puncte - Participare la lucrări practice, curs, 20%, respectiv 2 puncte

Total 100% (respectiv 10 puncte)

ELEMENTE SUPLIMENTARE Spaţii şi Dotări: - seră caldă 1000 m2 - seră solar - 700 m2 - solarii - 600 m2 - teren colecţii - 2000 m2 - laborator

Resursele necesare:

Materiale didactice: - colecţii cu specii, varietăţi şi soiuri de legume - culturi didactice - mulaje soiuri şi material conservat - planşe color, diapozitive

Obligatorie: Apahidean Al.S., Maria Apahidean, 2001 – Legumicultură specială – Ed. Academicpres, Cluj-Napoca Ciofu Ruxandra si col., 2005-Tratat de Legumicultura, Ed.Ceres, Bucuresti Bibliografie: Facultativă:Apahidean Al.S. 2003 – Cultura legumelor, Ed. Academicpres, Cluj-Napoca

Reviste de specialitate Indrea D. si col,2007-Cultura legumelor, Ed.Ceres, Bucuresti

Implicarea altor Facultăţi sau Catedre: nu este cazul Alte informaţii: Anexe:


Şeful Catedrei: Prof.dr. Maria Apahidean Data avizării:

AVIZUL CATEDREI

Semnătura:


Decan: Prof.dr. R.Sestras Data aprobării: APROBAREA




SE RATIFICĂ /



FIŞA DISCIPLINEI




Horticultura

Catedra responsabilă cu implementarea: II-tehnologii horticole

Data implementării: Titlul cursului: Legumicultura speciala

2009/2010 Iniţiatorul cursului: Prof.dr.Apahidean Al.Silviu Coordonatorul cursului: Prof.dr. Apahidean Al.Silviu


studii IV Nr. de ore pe semestru şi activităţi Limba de predare Ro Semestrul II Total C S L P**

Forma de evaluare

Opţionalitatea ** CI Nr. de credite 40 20 - 20 - Examen Codul Cursul pe care îl

înlocuieşte:



zi, FR, FF

Locul desfăşurării Titlul HORTICULTURA


CONDIŢII PENTRU PARTICIPAREA LA ACEST CURS Obligatorii: botanica, pedologie, agrochimie, fitopatologie,entomologie, legumicultura generala Cursuri anterioare Recomandate: fiziologia plantelor, agrotehnica



Descrierea cursului: a. Obiective Curs. Tema ore/săptămână - % b. Programa analitică L. P. Tema ore/săptămână - %

CURS A. Obiective Cunoaşterea particularităţilor bio-ecologice ale plantelor legumicole ( solano-fructoase, cucurbitaceae, legume cultivate pentru boabe verzi si pastai, tuiberculifere, aromatice, perene, ciuperci) şi a tehnologiilor de cultură a acestora în câmp, sere şi solarii B. PROGRAMA ANALITICĂ

Nr. TEMA Nr.ore % din totalul orelor

1 2 3 4 5 6 7

Legumele solano-fructoase: tomate, ardei, vinete Legumele cucurbitaceae: castravetele, pepenele galben, pepenele verde, dovlecelul, dovleacul Legumele cultivate pentru păstăi, boabe verzi şi capsule: fasolea, mazărea, bamele, bobul, porumbul zaharat Legumele condimentare şi aromatice: mărarul, cimbrul, busuiocul, asmăţuiul Legumele tuberculifere: cartoful, batatul Legemele perene: sparanghelul, reventul, hreanul, anghinarea, tarhonul, leuşteanul, măcrişul, ştevia Ciupercile de cultură: ciuperca albă, bureţii de fag

4 4

2 2 2 2 4

20,00

20,00 10,00 10,00 10,00 10,00 20,00

28

28

21

21

1

Total

20 100,00

LUCRĂRI PRACTICE A. Obiective : insusirea cunostintelor necesare precum si a deprinderilor pentru infiintarea, intretinerea si recoltarea legumelor


Nr.

Tema Număr de ore % din totalul orelor

1

2

3

Înfiinţarea culturilor de legume Lucrări speciale de întreţinere a culturilor în sere, solarii şi câmp Evaluarea producţiei şi recoltarea legumelor

6

10

4

30,00 50,00 20,00

Total 20 100,00

Modul de desfăşurare: Curs: prelegeri, planşe, prezentare pawerpoint; Lucrări practice: prezentarea aspectelor legate de tematică, exemplificarea practică şi efectuarea operaţiunilor de către studenţi Proiect: prezentarea aspectelor legate de tematică şi efectuarea operaţiunilor de către studenţi, respectiv intocmirea unui proiect de infiintare si exploatare a unei ferme legumicole Metodele de predare şi de învăţare: Curs: Invăţare prin descoperire, învăţarea dirijată, optimizare, modelare, observaţie, conversaţie, descriere, demonstraţie, problematizare Lucrări practice: Experimentare, exerciţiu, demonstraţie, aplicaţie practică


Examinarea cunoştinţelor teoretice şi practice: examen, colocviu, sustinerea proiectului

Modul de stabilire a notei finale: - Colocviu 30%, respectiv 3 puncte - Raspuns corect la examen 50%, respectiv 5 puncte - Participare la lucrări practice, curs, 20%, respectiv 2 puncte


ELEMENTE SUPLIMENTARE Spaţii şi Dotări: - seră caldă 1000 m2 - seră solar - 700 m2 - solarii - 600 m2 - teren colecţii - 2000 m2 - laborator Resursele necesare: Materiale didactice: - colecţii cu specii, varietăţi şi soiuri de legume - culturi didactice - mulaje soiuri şi material conservat - planşe color, diapozitive

Obligatorie: Apahidean Al.S., Maria Apahidean, 2001 – Legumicultură specială – Ed. Academicpres, Cluj-Napoca Ciofu Ruxandra si col., 2005-Tratat de Legumicultura, Ed.Ceres, Bucuresti

Bibliografie: Facultativă:Apahidean Al.S. 2003 – Cultura legumelor, Ed. Academicpres, Cluj-Napoca Reviste de specialitate Indrea D. si col,2007-Cultura legumelor, Ed.Ceres, Bucuresti

Implicarea altor Facultăţi sau Catedre: nu este cazul Alte informaţii: Anexe:



AVIZUL CATEDREI

Semnătura:


Decan: Prof.dr. R.Sestras Data aprobării: APROBAREA




SE RATIFICĂ /



FIŞA DISCIPLINEI

Se vor completa toate rubricile formularului, conform Indicaţiilor privind completarea Formularului Specificaţie Curs, din Manualul Calităţii. Pentru rubricile care nu sunt considerate

ca fiind specifice se va înscrie "Nu este cazul". Formularele care nu conţin toate informaţiile necesare vor fi returnate emitentului.

DATE GENERALE


Horticultură


I Horticultură şi peisagistică

Data implementării: Titlul cursului: Pomologie 1 2009/2010

Iniţiatorul cursului:

Prof.dr.Viorel Mitre

Coordonatorul cursului:



Categoria formativă *

FS Anul de studii

IV Nr.de ore pe semestru şi activităţi

Limba de predare

Semestrul VII

Total C S L P*

*

Forma de evaluare

Opţionalitatea **

CI Nr.de credite

56 28 - 28 Examen


0201040103

În caz de înlocuire, se va preciza ce aduce nou prezentul curs: * Categoria formativă = FF - Cursuri specifice formării fundamentale; FD – Cursuri specifice formării în domeniu; FS - Cursuri specifice formării de specialitate; FC - Cursuri specifice formării complementare; FO - Cursuri la opţiunea facultăţii ** Opţionalitatea = CI - Cursuri impuse (obligatorii), CO - Cursuri opţionale, CF - Cursuri facultative (la libera alegere);


ZI,ID FR



CONDIŢII PENTRU PARTICIPAREA LA ACEST CURS Obligatorii: botanica, pedologie, agrochimie, fitopatologie,entomologie

Cursuri anterioare

Recomandate: fiziologia plantelor, agrotehnica, Topografie, Îmbunătăţiri funciare



Descrierea cursului: a. Obiective Curs. Tema ore/săptămână - % b. Programa analitică L. P. Tema ore/săptămână - % CURS A. Obiective Cunoaşterea particularităţilor ecologice ale pomilor fructiferi şi a tehnologiilor de cultură pe specii şi soiuri B. PROGRAMA ANALITICĂ

LUCRĂRI PRACTICE A. Obiective cunoasterea si recunoasterea principalelor soiuri de măr,păr,gutui,moşmon,prun,cais,piersic şi migdal B. PROGRAMA ANALITICĂ



1 Tehnologia diferenţiată în pomicultură 4 14,28 2 Cultura mărului 6 21,44 3 Cultura părului 4 14,28 4 Cultura gutuiului şi moşmonului 2 7,15 5 Cultura prunului 4 14,28 6 Cultura caisului 2 7,15 7 Cultura piersicului 4 14,28 8 Cultura migdalului 2 7,14 Total 28 100,00



1 Soiuri de măr 8 28,56 2 Soiuri de păr 4 14,29 3 Soiuri de gutui şi moşmon 2 7,14 4 Soiuri de prun 4 14,29 5 Soiuri de cais 4 14,29 6 Soiuri de piersic 4 14,29 7 Soiuri de migdal 2 7,14 Total 28 100,00

Modul de desfăşurare: Curs: prelegeri, planşe, prezentare powerpoint; Lucrări practice: prezentarea aspectelor legate de tematică, exemplificarea practică şi efectuarea operaţiunilor de către studenţi Metodele de predare şi de învăţare Curs: Invăţare prin descoperire, învăţarea dirijată, optimizare, modelare, observaţie, conversaţie, descriere, demonstraţie, problematizare Lucrări practice: Experimentare, exerciţiu, demonstraţie, aplicaţie practice






Spaţii şi Dotări: - Plantaţie didactică experimentală - Pepinieră - Laboratoare

Resursele necesare: Materiale didactice:

- colecţii cu specii şi soiuri de pomi - culturi didactice - mulaje soiuri şi material conservat - planşe color, diapozitive Obligatorie: Viorel Mitre, 2008-Pomicultură specială, Ed. Todesco, Cluj-Napoca Viorel Mitre, 2007- Pomologie- Ed. Todesco, Cluj-Napoca

Bibliografie: Facultativă: Viorel Mitre, 2001-Pomicultură specială, Ed. AcademicPres, Cluj-Napoca Viorel Mitre, Gavrilă Ropan, Ioana Mitre, 2001, Pomicultură aplicată, ed. ACADEMICPRES, Cluj-Napoca


AVIZAT FAVORABIL / NEFAVORABIL Şeful Catedrei:


Data avizării: AVIZUL

CATEDREI

Semnătura:


Decan: Prof.dr.Radu Sestras Data aprobării:


Semnătura:


SE RATIFICĂ /

Data ratificării:

Codul Cursului:

0201040103

RECTOR: Prof. Dr. Ing. Doru PAMFIL

NU SE RATIFICĂ



FIŞA DISCIPLINEI

Se vor completa toate rubricile formularului, conform Indicaţiilor privind completarea Formularului Specificaţie Curs, din Manualul Calităţii. Pentru rubricile care nu sunt considerate

ca fiind specifice se va înscrie "Nu este cazul". Formularele care nu conţin toate informaţiile necesare vor fi returnate emitentului.

DATE GENERALE


Horticultură


I Horticultură şi peisagistică

Data implementării: Titlul cursului: Pomologie 2 2009/2010

Iniţiatorul cursului:


Coordonatorul cursului:



Categoria formativă *

FS Anul de studii

IV Nr.de ore pe semestru şi activităţi

Limba de predare

Semestrul VII Total C S L P**

Forma de evaluare

Opţionalitatea **

CI Nr.de credite

40 20 - 10 10 Examen


0201040104

În caz de înlocuire, se va preciza ce aduce nou prezentul curs:

* Categoria formativă = FF - Cursuri specifice formării fundamentale; FD – Cursuri specifice formării în domeniu; FS - Cursuri specifice formării de specialitate; FC - Cursuri specifice formării complementare; FO - Cursuri la opţiunea facultăţii ** Opţionalitatea = CI - Cursuri impuse (obligatorii), CO - Cursuri opţionale, CF - Cursuri facultative (la libera alegere);


ZI,ID FR



CONDIŢII PENTRU PARTICIPAREA LA ACEST CURS Obligatorii: botanica, pedologie, agrochimie, fitopatologie,entomologie

Cursuri anterioare

Recomandate: fiziologia plantelor, agrotehnica, Topografie, Îmbunătăţiri funciare



Descrierea cursului: a. Obiective Curs. Tema ore/săptămână - % b. Programa analitică L. P. Tema ore/săptămână - % CURS A. Obiective Cunoaşterea particularităţilor ecologice ale pomilor fructiferi şi a tehnologiilor de cultură ale acestora B. PROGRAMA ANALITICĂ

LUCRĂRI PRACTICE A. Obiective Cunoasterea si recunoasterea principalelor soiuri de măr,păr,gutui,moşmon,prun,cais,piersic şi migdal B. PROGRAMA ANALITICĂ



1 Cultura cireşului 2 10,00 2 Cultura vişinului 2 10,00 3 Cultura nucului 2 10,00 4 Cultura alunului 2 10,00 5 Cultura castanului 2 10,00 6 Cultura căpşunului 2 10,00 7 Cultura zmeurului şi murului 2 10,00 8 Cultura coacăzului 2 10,00 9 Cultura agrişului 2 10,00 10 Cultura afinului 2 10,00 Total 20 100,00

Nr. Tema Număr de ore % din totalul orelor 1 Tăieri diferenţiate pe specii şi soiuri 3 30,00 2 Soiuri de cireş 1 10,00 3 Soiuri de vişin 1 10,00 4 Soiuri de nuc 1 10,00 5 Soiuri de alun 1 10,00 6 Soiuri de zmeur şi mur 1 10,00 7 Soiuri de coacăz şi agriş 1 10,00 8 Soiuri de afin 1 10,00 Total lucrări practice 10 100,00 PROIECT 1 Stabilirea temei de proiectare 2 20,00 2 Amenajarea terenului 2 20,00 3 Deviz de înfiinţare plantaţie 2 20,00 4 Devize de întreţinere plantaţie 2 20,00 5 Calcule de eficienţă economică 2 20,00 Total proiect 10 100,00

Modul de desfăşurare: Curs: prelegeri, planşe, prezentare powerpoint; Lucrări practice: prezentarea aspectelor legate de tematică, exemplificarea practică şi efectuarea operaţiunilor de către studenţi Metodele de predare şi de învăţare Curs: Invăţare prin descoperire, învăţarea dirijată, optimizare, modelare, observaţie, conversaţie, descriere, demonstraţie, problematizare Lucrări practice: Experimentare, exerciţiu, demonstraţie, aplicaţie practice






Spaţii şi Dotări: - Plantaţie didactică experimentală - Pepinieră - Laboratoare Resursele

necesare: Materiale didactice: - colecţie de specii şi soiuri de pomi - mulaje soiuri şi material conservat - planşe color, diapozitive Obligatorie: Viorel Mitre, 2008-Pomicultură specială, Ed. Todesco, Cluj-Napoca Viorel Mitre, 2007- Pomologie- Ed. Todesco, Cluj-Napoca

Bibliografie: Facultativă: Viorel Mitre, 2001-Pomicultură specială, Ed. AcademicPres, Cluj-Napoca Viorel Mitre, Gavrilă Ropan, Ioana Mitre, 2001, Pomicultură aplicată, ed. ACADEMICPRES, Cluj-Napoca,


AVIZAT FAVORABIL / NEFAVORABIL Şeful Catedrei:


Data avizării: AVIZUL

CATEDREI

Semnătura:


Decan: Prof.dr.Radu Sestras Data aprobării:


Semnătura:


Data ratificării:

Codul Cursului:

0201040104

SE RATIFICĂ /

NU SE RATIFICĂ

RECTOR: Prof. Dr. Ing. Doru PAMFIL



FIŞA DISCIPLINEI



DATE GENERALE Facultatea în care se implementează cursul: HORTICULTURĂ Catedra responsabilă cu implementarea: II-TEHNOLOGII HORTICOLE

Data implementării: Titlul cursului: AMPELOGRAFIE 2009/2010 Iniţiatorul cursului: Şef lucrări drd. ANCA BABEŞ Coordonatorul cursului: Şef lucrări drd. ANCA BABEŞ


studii 4 Nr. de ore pe semestru şi activităţi Limba de predare Română Semestrul 7 Total C S L P**

Forma de evaluare

Opţionalitatea ** CI Nr. de credite 5 56 28 14 14 Examen Codul Cursul pe care îl

înlocuieşte: Nu este cazul 0201040105 În caz de înlocuire, se va preciza ce aduce nou prezentul curs: * Categoria formativă = FF - pentru Cursurile specifice unei formări fundamentale, FD - pentru Cursurile specifice unei formări de domeniu, FS - pentru Cursurile specifice unei formări de specialitate, FC - pentru Cursurile specifice unei formări complementare, FO - pentru Cursurile la opţiunea universităţii; ** Opţionalitatea = CI - pentru Cursurile obligatorii (impuse), CO - pentru Cursurile opţionale, CF - pentru Cursurile facultative (la libera alegere);


zi, FR, FF

Locul desfăşurării Titlul Facultatea de Horticultură Specializarea: Horticultură 0201040105 4 zi USAMV Cluj

CONDIŢII PENTRU PARTICIPAREA LA ACEST CURS Obligatorii: Fiziologie, Viticultură, Protecţia plantelor Cursuri anterioare Recomandate: Agrometeorologie, Pedologie, Agrochimie, Agrotehnică


Obţinerea creditelor prin promovarea examenelor la disciplinele anterioare; frecvenţa obligatorie la lucrările de laborator


Descrierea cursului: a. Obiective Curs. Tema ore/săptămână - % b. Programa analitică L. P. Tema ore/săptămână - % CURS A. Obiective Cunoaşterea regiunilor şi podgoriilor viticole, morfologiei şi biologiei soiurilor de viţă portaltoi în vederea exploatării raţionale ale acestora.


Nr. Tema Număr de ore % din totalul orelor 1 Introducere în ampelografie 1 3,57 2 Metodologia de descriere şi recunoaştere a soiurilor 1 3,57 PODGORIILE ŞI CENTRELE VITICOLE DIN ROMÂNIA 3 Regiunea viticolă a Podişului Transilvaniei 2 7,14 4 Regiunea viticolă Dealurile Moldovei 3 10,71 5 Regiunea viticolă a Dealurilor Munteniei şi Olteniei 3 10,71 6 Regiunea viticolă a Dealurilor Banatului 2 7,14 7 Regiunea viticolă a Dealurilor Crişanei şi Maramureşului 1 3,57 8 Regiunea viticolă a Colinelor Dobrogei 2 7,14 9 Regiunea viticolă a Teraselor Dunării 1 3,57 10 Regiunea viticolă a nisipurilor şi altor terenuri favorabile din sudul tării 1 3,57 STUDIUL VIŢELOR PORTALTOI 11 Importanţa viţelor portaltoi. Clasificarea viţelor portaltoi. Însuşirile

agrobiologice ale portaltoilor. Zonarea viţelor portaltoi 3 10,71

12 Grupa portaltoilor americani, obţinuţi prin selecţie clonală din speciile: Vitis riparia, Vitis rupestris şi Vitis berlandieri. Portaltoii din grupa Riparia x Rupestris.

2 7,14

13 Portaltoii din grupa Berlandieri x Riparia 3 10,71 14 Portaltoii din grupa Berlandieri x Rupestris 1 3,57 15 Portaltoii europeo - americani 1 3,57 16 Portaltoii hibrizi complecşi 1 3,57 TOTAL 28 100

LUCRĂRI PRACTICE A. Obiective Instruirea teoretică şi practică a studenţilor în domeniul ampelografiei: metodologia de descriere şi recunoaştere a soiurilor de portaltoi. Întocmirea proiectului pentru înfiinţarea unor pepiniere viticole, plantaţii de portaltoi sau plantaţii de vii roditoare şi lucrările de întreţinere specifice perioadei de tinereţe B. PROGRAMA ANALITICĂ



FOLOSIREA DESCRIPTORILOR AMPELOGRAFICI 1. Caracterele ampelografice ale frunzei 4 14,28 2. Caracterele ampelografice ale lăstarilor şi coardei 2 7,14 3. Caracterele ampelografice ale inflorescenţei şi florii la viţa de vie 2 7,14 4. Caracterele ampelografice ale strugurilor şi boabelor 2 7,14 5. Recunoaşterea portaltoilor americani 1 3.57 6. Recunoaşterea portaltoilor americo-americani 2 7,14 7. Recunoaşterea portaltoilor europeo - americani 1 3.57

PROIECT - DOCUMENTAŢIA TEHNICĂ PENTRU ÎNFIINŢAREA PLANTAŢIILOR DE VII RODITOARE, PLANTAŢIILOR DE VIŢE PORTALTOI ŞI PEPINIERELOR VITICOLE

8. Studiul factorilor climatici şi edafici 4 14,28 9. Organizarea terenului 2 7,14 10. Alegerea soiurilor de viţă roditoare şi portaltoi 2 7,14

11. Stabilirea distanţelor de plantare, sistemului de cultură şi formelor de conducere în plantaţii 2 7,14

12. Lucrările de întreţinere a viţelor în primii ani de la plantare 4 14,28 TOTAL 28 100

Modul de desfăşurare: - prelegeri de curs orale şi ilustrative grupate pe câte două ore; - ore de laborator şi activităţi în colecţia didactică şi unităţi de producţie de profil Metodele de predare şi de învăţare: - expuneri însoţite de material ilustrativ prin planşe, proiecţii; - consultarea bibliografiei urmată de o discuţie pe o temă anterioară comunicată, - însuşirea deprinderilor privind tehnologia de înfiinţare şi întreţinere a plantaţiilor



Modul de stabilire a notei finale: - Examen 50%, - Proiect 20%, - Examen practic 20% - Participare la lucrări practice, curs 10%,

ELEMENTE SUPLIMENTARE Dotări: Laborator de specialitate dotat cu aparatură necesară determinărilor ampelometrice şi ampelografice, colecţia didactică de soiuri, portaltoi, soiuri nobile şi soiuri cu rezistenţă biologică.

Resursele necesare: Materiale didactice: - planşe, mulaje, machete - imagistică de specialitate; - cărţi şi reviste de specialitate;

Obligatorie: 1. Babeş Anca, 2006, Ampelografie – Lucrări practice, AcademicPres, Cluj-Napoca; 2. Oprea A., Indreaş Adriana, 2000, Viticultura, Editura Ceres, Bucureşti; 3. Oşlobeanu M. şi colab., 1980, Viticultura generală şi specială, Editura Didactică şi

Pedagogică, Bucureşti; 4. Oşlobeanu M. şi colab., 1991, Zonarea soiurilor de viţă de vie în România, Editura

Ceres, Bucureşti; 5. Ţârdea C., Liliana Rotaru, 2003, Ampelografie, vol. I, Editura Ion Ionescu De la Brad,

Iaşi;

Bibliografie:

Facultativă: 1. Constantinescu G. şi colab, 1971, Ampelografie, Vol. I-VIII, Ed. Academiei Bucureşti 2. Dvornic V., 1965, Lucrări practice de ampelografie, EDP Bucureşti


AVIZUL AVIZAT FAVORABIL / NEFAVORABIL


CATEDREI

Semnătura:






SE RATIFICĂ /



FIŞA DISCIPLINEI




Data implementării: Titlul cursului: AMPELOGRAFIE 2009/2010 Iniţiatorul cursului: Şef lucrări drd. ANCA BABEŞ Coordonatorul cursului: Şef lucrări drd. ANCA BABEŞ



Forma de evaluare

Opţionalitatea ** CI Nr. de credite 4 40 20 20 Examen Codul Cursul pe care îl


PROGRAMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT DIN CARE FACE PARTE

Codul Durata: Tipul: zi, FR,

FF Locul desfăşurării Titlul

Facultatea de Horticultură Specializarea: Horticultură 0201040106 4 zi USAMV Cluj

CONDIŢII PENTRU PARTICIPAREA LA ACEST CURS Obligatorii: Fiziologie, Viticultură, Protecţia plantelor Cursuri anterioare Recomandate: Agrometorologie, Pedologie, Agrochimie, Agrotehnică




Descrierea cursului: a. Obiective Curs. Tema ore/săptămână - % b. Programa analitică L. P. Tema ore/săptămână - % CURS A. Obiective Cunoaşterea morfologiei, biologiei, tehnologiei de cultură şi direcţiei de producţie a soiurilor de viţă de vie, în vederea exploatării raţionale ale acestora.


Nr. Tema Număr de ore % din totalul orelor SOIURILE PENTRU STRUGURI DE MASĂ 1. Importanţa soiurilor pentru struguri de masă. Particularităţile de cultură.

Clasificarea şi zonarea soiurilor de masă. 2 10

2. Soiurile pentru struguri de masă, cu maturare extratimpurie şi timpurie 1 5 3. Soiurile pentru struguri de masă, cu maturare mijlocie. 2 10 4. Soiurile pentru struguri de masă cu maturare târzie şi foarte târzie 2 10

SOIURILE DE VIŢĂ DE VIE APIRENE 5. Importanţa soiurilor apirene şi particularităţile de cultură. Clasificarea

soiurilor apirene 0,5 2.5

6. Soiurile apirene pentru stafide 0,5 2.5 7. Soiurile apirene pentru consum în stare proaspătă 1 5

SOIURILE PENTRU STRUGURI DE VIN 8. Importanţa soiurilor pentru struguri de vin şi particularităţile de cultură.

Clasificarea soiurilor pentru struguri de vin 0,5 2.5

9. Soiurile pentru vinuri albe de consum curent, cultivate în podgoriile din România

2 10

10. Soiurile pentru vinuri albe de calitate superioară 4 20 11. Soiurile pentru vinuri roşii de consum curent 1 5 12. Soiurile pentru vinuri roşii de calitate superioară 2 10 13. Soiurile pentru vinuri aromate 1 5 14. Hibrizii producători direcţi. Soiuri cu rezistenţă biologică 0,5 2.5

TOTAL 20 100 LUCRĂRI PRACTICE A. Obiective Instruirea teoretică şi practică a studenţilor în domeniul ampelografiei: metodologia de descriere şi recunoaştere a soiurilor roditoare. B. PROGRAMA ANALITICĂ

Nr. Tema Număr de

ore % din totalul

orelor FOLOSIREA DESCRIPTORILOR AMPELOGRAFICI

1. Recunoaşterea soiurilor pentru struguri de masă, cu maturare extratimpurie şi timpurie 2 10 2. Recunoaşterea soiurilor pentru struguri de masă, cu maturare mijlocie. 2 10 3. Recunoaşterea soiurilor pentru struguri de masă cu maturare târzie şi foarte târzie 2 10 4. Recunoaşterea soiurilor pentru vinuri albe de consum curent 4 20 5. Recunoaşterea soiurilor pentru vinuri albe de calitate superioară 4 20 6. Recunoaşterea soiurilor pentru vinuri roşii de consum curent 1 5 7. Recunoaşterea soiurilor pentru vinuri roşii de calitate superioară 2 10 8. Recunoaşterea principalelor soiuri aromate 2 10 9. Recunoaşterea soiurilor cu rezistenţă biologică 1 5

TOTAL 20 100 Modul de desfăşurare: - prelegeri de curs orale şi ilustrative grupate pe câte două ore; - ore de laborator şi activităţi în colecţia didactică şi unităţi de producţie de profil Metodele de predare şi de învăţare: - expuneri însoţite de material ilustrativ prin planşe; - consultarea bibliografiei urmată de o discuţie pe o temă anterioară comunicată. - însuşirea deprinderilor privind tehnologia de înfiinţare şi întreţinere a plantaţiilor



Modul de stabilire a notei finale: - Examen 70%, - Examen practic 20% - Participare la lucrări practice, curs 10%,

ELEMENTE SUPLIMENTARE Dotări: Laborator de specialitate dotat cu aparatură necesară determinărilor ampelometrice şi ampelografice, colecţia didactică de soiuri, portaltoi, soiuri nobile şi soiuri cu rezistenţă biologică.


Bibliografie:

Obligatorie: 6. Babeş Anca, 2006, Ampelografie – Lucrări practice, AcademicPres, Cluj-Napoca; 7. Indriaş Adriana, Luminiţa Vişan, 2000, Principalele soiuri de struguri de masă

cultivate în România, Editura Ceres, Bucureşti; 8. Indriaş Adriana, Luminiţa Vişan, 2001, Principalele soiuri de struguri de vin cultivate

în România, Editura Ceres, Bucureşti; 9. Oprea A., Indreaş Adriana, 2000, Viticultura, Editura Ceres, Bucureşti; 10. Oşlobeanu M. şi colab., 1980, Viticultura generală şi specială, Editura Didactică şi

Pedagogică, Bucureşti; 11. Ţârdea C., Liliana Rotaru, 2003, Ampelografie, vol. II, Editura Ion Ionescu De la Brad,

Iaşi;

Facultativă: 3. Constantinescu G. şi colab, 1971, Ampelografie, Vol. I-VIII, Ed. Academiei Bucureşti 4. Dvornic V., 1965, Lucrări practice de ampelografie, EDP Bucureşti




AVIZUL CATEDREI

Semnătura:






SE RATIFICĂ /



FIŞA DISCIPLINEI




Data implementării: Titlul cursului: OENOLOGIE 2009/2010 Iniţiatorul cursului: Şef lucrări drd. ANCA BABEŞ Coordonatorul cursului: Şef lucrări drd. ANCA BABEŞ


Categoria formativă * FS Anul de studii 4 Nr. de ore pe semestru şi activităţi

Limba de predare Română Semestrul 7 Total C S L P** Forma de evaluare




zi, FR, FF


CONDIŢII PENTRU PARTICIPAREA LA ACEST CURS Obligatorii: Chimie, Biochimie, Viticultură Cursuri anterioare Recomandate: Microbiologie, Fizică, Fiziologia plantelor




Descrierea cursului: a. Obiective Curs. Tema ore/săptămână - % b. Programa analitică L. P. Tema ore/săptămână - % CURS A. Obiective Cunoaşterea structurii strugurilor, a construcţiilor şi vaselor vinicole; însuşirea tehnologiilor producere a mustului şi a principalelor tipuri de vinuri, condiţionarea, stabilizarea şi evoluţia vinurilor până la maturare şi învechire.


Nr. Tema Număr de ore % din totalul orelor 1 Noţiuni introductive 1 3,57 2 Construcţii şi vase vinicole şi echipamente tehnologice 5 17,86 3 Strugurii ca materie primă 2 7,14 4 Tehnologia prelucrării strugurilor şi obţinerea mustului 8 28,57 5 Compoziţia chimică şi biologică a mustului 4 14,28 6 Antiseptici şi antioxidanţi folosiţi în industria vinicolă 2 7,14 7 Fermentarea mustului 6 21,43

TOTAL 28 100 LUCRĂRI PRACTICE A. Obiective Instruirea teoretică şi practică a studenţilor pentru determinarea principalelor componente ale mustului şi

vinului B. PROGRAMA ANALITICĂ

Nr. Tema Număr de ore % din totalul orelor 13. Analiza structurii fizico-chimice a strugurilor 4 14,28 14. Determinarea zahărului şi acidităţii din must 6 21,43 15. Prepararea maialei de levuri selecţionate 2 7,14 16. Determinarea principalelor componente din vin 16 57,14

TOTAL 28 100 Modul de desfăşurare: - prelegeri de curs orale şi ilustrative grupate pe câte două ore; - ore de laborator şi activităţi în colecţia didactică şi unităţi de producţie de profil Metodele de predare şi de învăţare:

- expuneri însoţite de material ilustrativ prin planşe, proiecţii; - consultarea bibliografiei urmată de o discuţie pe o temă anterioară comunicată. - formarea deprinderilor practice pentru determinarea principalelor componente ale vinului




ELEMENTE SUPLIMENTARE Dotări: Laborator de specialitate dotat cu aparatura necesară, aparate pentru determinarea principalelor componente din must şi vin ( etuvă, balanţă, refractometre, densimetre, etc.), colecţia didactică de soiuri.


Obligatorie: 12. Iuoraş, R., 1994, Curs de Oenologie, Tipo Agronomia, USAMV Cluj-Napoca 13. Pomohaci N. şi colab., 2000, Oenologie, Vol.I, Ed. Ceres, Bucureşti 14. Pomohaci N. şi colab., 2001, Oenlologie, vol.II, Ed. Ceres, Bucureşti 15. Târdea Constantin, Sârbu Ghe. Angela Târdea, 2000, Tratat de vinificaţie, Ed. „Ion

Ionescu de la Brad” Iaşi Bibliografie:

Facultativă: 1. Cotea D.V., H. I. Sauciuc, 1985, Tratat de Oenologie, Vol. I, Ed. Ceres, Bucureşti 2. Cotea D.V., H. I. Sauciuc, 1988, Tratat de Oenologie, Vol. II, Ed. Ceres, Bucureşti 3. Pomohaci N., M. Gheorghită, R. Iuoraş, 1990, Oenologie, EDP Bucureşti


AVIZUL AVIZAT FAVORABIL / NEFAVORABIL


CATEDREI

Semnătura:






SE RATIFICĂ /



FIŞA DISCIPLINEI




Data implementării: Titlul cursului: OENOLOGIE 2009/2010 Iniţiatorul cursului: Şef lucrări drd. ANCA BABEŞ Coordonatorul cursului: Şef lucrări drd. ANCA BABEŞ



Forma de evaluare




zi, FR, FF


CONDIŢII PENTRU PARTICIPAREA LA ACEST CURS Obligatorii: Chimie, Biochimie, Viticultură Cursuri anterioare Recomandate: Microbiologie, Fizică, Fiziologia plantelor




Descrierea cursului: a. Obiective Curs. Tema ore/săptămână - % b. Programa analitică L. P. Tema ore/săptămână - % CURS A. Obiective Însuşirea tehnologiilor producere a principalelor tipuri de vinuri, condiţionarea, stabilizarea şi evoluţia vinurilor până la maturare şi învechire. B. PROGRAMA ANALITICĂ

Nr. Tema Număr de ore % din totalul orelor 15. Maceraţia în tehnologia producerii vinurilor roşii si aromate 2 10 16. Compoziţia chimică a vinului 3 15 17. Evoluţia şi fazele de dezvoltare a vinurilor 3 15 18. Limpezirea, stabilizarea şi îmbutelierea vinurilor 2 10

Principalele transformări care determină defecte şi bolile vinurilor 4 20 19. Clasificarea vinurilor şi tehnologiile de bază pentru obţinerea

principalelor categorii şi tipuri de vinuri 6 30

TOTAL 20 100 LUCRĂRI PRACTICE A. Obiective Instruirea teoretică şi practică a studenţilor pentru determinarea principalelor componente ale vinului. B. PROGRAMA ANALITICĂ



10. Determinarea principalelor componente din vin 10 50 11. Controlul stabilităţii vinurilor 2 10 12. Deferizarea vinului 2 10 13. Aprecierea organoleptică a vinurilor 6 30

TOTAL 20 100 Modul de desfăşurare: - prelegeri de curs orale şi ilustrative grupate pe câte două ore; - ore de laborator şi activităţi în colecţia didactică şi unităţi de producţie de profil Metodele de predare şi de învăţare: - expuneri însoţite de material ilustrativ prin planşe, proiecţii; - consultarea bibliografiei urmată de o discuţie pe o temă anterioară comunicată. - formarea deprinderilor practice pentru determinarea principalelor componente ale vinului




ELEMENTE SUPLIMENTARE Dotări: Laborator de specialitate dotat cu aparatura necesară, aparate pentru determinarea principalelor componente din must şi vin ( etuvă, balanţă, refractometre, densimetre, etc.), colecţia didactică de soiuri.


Obligatorie: 16. Iuoraş, R., 1994, Curs de Oenologie, Tipo Agronomia, USAMV Cluj-Napoca 17. Pomohaci N. şi colab., 2000, Oenologie, Vol.I, Ed. Ceres, Bucureşti 18. Pomohaci N. şi colab., 2001, Oenlologie, vol.II, Ed. Ceres, Bucureşti 19. Târdea Constantin, Sârbu Ghe. Angela Târdea, 2000, Tratat de vinificaţie, Ed. „Ion

Ionescu de la Brad” Iaşi Bibliografie:

Facultativă: 4. Cotea D.V., H. I. Sauciuc, 1985, Tratat de Oenologie, Vol. I, Ed. Ceres, Bucureşti 5. Cotea D.V., H. I. Sauciuc, 1988, Tratat de Oenologie, Vol. II, Ed. Ceres, Bucureşti 6. Pomohaci N., M. Gheorghită, R. Iuoraş, 1990, Oenologie, EDP Bucureşti




AVIZUL CATEDREI

Semnătura:






SE RATIFICĂ /


Nr.__________din______________

FIŞA DISCIPLINEI




HORTICULTURĂ

Catedra responsabilă cu implementarea: II – Tehnologii horticole

Titlul cursului: Tehnologia produselor horticole 1

Iniţiatorul cursului: Conf. dr. ing LAZĂR VASILE Coordonatorul cursului: Conf. dr. ing. LAZĂR VASILE


studii IV Nr. de ore pe semestru şi activităţi Limba de predare Română Semestrul 7 Total

Opţionalitatea ** CI Nr. de credite 4 56 Cursul pe care îl înlocuieşte: Nu este cazul În caz de înlocuire, se va preciza ce aduce nou prezentul curs: Nu este cazul. * Categoria formativă = FF - pentru Cursurile specifice unei formări fundamentale, FD - pentru Cursurile specifice unei formări de domeniu, FS - pentru Cursurile specifice unei formări de specialitate, FC - pentru Cursurile specifice unei formări complementare, FO - pentru Cursurile la opţiunea universităţii; ** Opţionalitatea = CI - pentru Cursurile obligatorii (impuse), CO - pentru Cursurile opţionale, CF - pentru Cursurile facultative (la libera alegere);

PROGRAMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT DIN CARE FACE PARTE Codul Titlul: Facultatea de Horticultură

Specializarea: Horticultură

0201


Obligatorii: Biochimie, Biologie, Botanică, Fiziologia plantelor, Legumicultură, Pomicultură, Viticultură, Fizică. Cursuri anterioare Recomandate: Microbiologie, Agrochimie, Pedologie.


Nu este cazul.


Descrierea cursului: a. Obiective Curs. Tema ore/săptămână - % b. Programa analitică L. P. Tema ore/săptămână - % CURS A. Obiective:Cursul urmăreşte însuşirea cunoştinţelor teoretice şi practice a principalelor aspecte privind: procesele

biochimice şi fiziologice ce au loc în produse pe durata depozitării; compoziţia chimică a produselor; modificările

suferite de principalii compuşi organici pe durata păstrării în vederea reduceri la minimum a pierderilor şi menţinerii calităţii şi aspectului comercial până la valorificare.

Nr. crt. Tema Număr

de ore % din totalul

orelor

1. Introducere. Clasificarea produselor horticole. Constituţia fizică a produselor horticole. 2 7,14

2. Structura produselor horticole. Textura. Fermitatea produselor horticole. Alte proprietăţi fizice ale produselor horticole. 2 7,14

3. Compoziţia chimică a legumelor şi fructelor. Apa. Substanţa uscată. Substanţele cu rol plastic şi energetic – glucidele, protidele, lipidele şi acizii organici. Substanţele cu rol biocatalizator – vitaminele, enzimele.

6 21,43

4. Principalele procese biologice ale produselor horticole. Respiraţia, transpiraţia, creşterea, maturarea şi supramaturarea. 2 7,14

5. Calitatea produselor horticole. Aprecierea calităţii produselor, factorii care influenţează calitatea, alterarea şi dereglării fiziologice. Reglementări privind calitatea produselor agroalimentare.

4 14,28

6. Recoltarea şi condiţionarea produselor horticole. Metode şi procedee de recoltat. Fazele tehnologice ale condiţionării. 4 14,28

7. Ambalarea produselor horticole, metode de ambalare, preambalarea produselor horticole. Caracteristicile ambalajelor, ambalaje folosite pentru valorificarea în stare proaspătă a produselor horticole.

3 10,73

8. Manipularea şi transportul produselor horticole. Utilaje folosite pentru manipulare, transportul produselor horticole. 1 3,58

9. Depozitarea, refrigerarea şi ventilarea produselor horticole. Metode de depozitare, clasificarea depozitelor. Refrigerarea şi ventilarea. Agenţi de răcire, instalaţii frigorifice.

4 14,28

TOTAL 28 100 L U C R A R I P R A C T I C E


de ore % din

totalul relor 1. Evaluarea producţiei la unele culturi horticole. 2 7,14

2. Obţinerea probelor de produse proaspete şi prelucrate pentru diferite analize de laborator. 2 7,14

3. Cunoaşterea principalelor tipuri de depozite folosite pentru păstrarea legumelor şi fructelor. 4 14,3

4. Ambalaje folosite în păstrarea produselor horticole. 4 14,3

5. Ambalarea şi preambalarea produselor horticole. Sortarea şi calibrarea manuală a legumelor şi fructelor. 2 7,14

6. Calculul necesarului de frig necesar la prerăcirea şi păstrarea produselor horticole în stare proaspătă. 2 7,14

7. Stabilirea calităţii produselor horticole în stare proaspătă şi prelucrate. 2 7,14

8. Tehnologia produselor conservate prin fermentaţie lactică, acido-lactică şi marinare. 2 7,14

9. Determinarea intensităţii respiraţiei şi a cantităţii de căldură degajată de legume şi fructe. 2 7,14

10. Elementele de calcul necesare conservării legumelor şi fructelor prin uscare şi deshidratare. 2 7,14

11. Determinarea rezistenţei la brunificare a legumelor şi fructelor prin expunere la aer. 2 7,14

12. Determinarea randamenrului la prelucrarea legumelor şi fructelor la conservarea prin deshidratare. 2 7,14

Total 28 100

Modul de desfăşurare: Curs: prelegeri, prezentare power point. Lucrări practice: prezentarea aspectelor legate de tematică şi efectuarea operaţiunilor de către studenţi, vizite la unităţi specializate din zonă. Metodele de predare şi de învăţare: Curs: învăţarea prin descoperire, modelare, descriere, demonstraţie. Lucrări practice: experimentare, demonstraţie.

Rezultatele aşteptate: Însuşirea noţiunilor de specialitate predate la curs şi lucrările practice, aprofundarea cunoştinţelor de specialitate, capacitate de sinteză, orientare şi informaţia existentă în domeniu.

Modul de stabilire a notei finale: Examen: 70% respectiv 7 puncte. Lucrări practice şi participare la curs 30 %, respectiv 3 puncte. Total 100%, respectiv 10 puncte.

ELEMENTE SUPLIMENTARE Spaţii şi Dotări: Laborator dotat cu balanţe, etuvă, reactivi,

retroproiector, sticlărie de laborator, fotocolorimetru, pH-metru, penetrometru pentru fructele seminţoase, microscoape, refractometre de mână, refractometru de masă.

Resursele necesare:

Materiale didactice: Diferite specii de produse horticole proaspete şi prelucrate prin deshidratare, sărare, congelare, sterilizate, fermentaţie lactică şi marinare.. Reactivi pentru determinările chimice. Obligatorie:

1. Lazăr. V., 2006–Tehnologia păstrării şi industrializării produselor horticole. Ed. AcademicPres, Cluj-N.

2. Marca Gh., V. Lazăr, Adelina Dumitraş, 2001 – Tehnologia produselor horticole, Îndrumător de lucrări practice, Ed. AcademicPres. Cluj-Napoca.

3. Enăchescu Georgeta, 1984 - Compoziţia chimică a principalelor plante de cultură. Legumele, coordonator Bodea C., Tratat de biochimie vegetală. Vol. V, Ed. Academia RSR Bucureşti.

4. Marca Gh., 2004 – Tehnologia produselor horticole, Ed. AcademicPres. Cluj-Napoca. 5. Banu C. şi colab., 1999 – Manualul inginerului din industria alimentară. Ed. Tehnică, Bucuresti. 6. Beceanu D., 2009 – Tehnologia prelucrării legumelor şi fructelor Ed. Ion Ionescu de la Brad,

Iaşi. 7. Neamţu G. şi colab., 1997 – Biochimie alimentară. Ed. Ceres, Bucureşti. 8. Segal B. şi colab., 1984 – Utilajul tehnologic din industria de prelucrare a produselor

Horticole. Ed. Ceres, Bucureşti.

Bibliografie:

Facultativă: Reviste de specialitate, internet.

Implicarea altor Facultăţi sau Catedre: Nu este cazul. Alte informaţii: Nu este cazul. Anexe: Nu este cazul.


Şeful Catedrei: Prof. dr. Apahidean Maria Data avizării:

AVIZUL CATEDREI

Semnătura:


Decan: Prof. dr. ing. Sestraş Radu Emil APROBAREA FACULTĂŢII

Data aprobării:

Semnătura:


Data ratificării: Codul Cursului: 0201040109 RECTOR: Prof. dr. ing. Pamfil Doru

SE RATIFICĂ /


Nr.__________din______________

FIŞA DISCIPLINEI




HORTICULTURĂ

Catedra responsabilă cu implementarea: II – Tehnologii horticole

Titlul cursului: Tehnologia produselor horticole 2

Iniţiatorul cursului: Conf. dr. ing LAZĂR VASILE Coordonatorul cursului: Conf. dr. ing. LAZĂR VASILE


studii IV Nr. de ore pe semestru şi activităţi Limba de predare Română Semestrul 8 Total

Opţionalitatea ** CI Nr. de credite 4 56 Cursul pe care îl înlocuieşte: Nu este cazul În caz de înlocuire, se va preciza ce aduce nou prezentul curs: Nu este cazul. * Categoria formativă = FF - pentru Cursurile specifice unei formări fundamentale, FD - pentru Cursurile specifice unei formări de domeniu, FS - pentru Cursurile specifice unei formări de specialitate, FC - pentru Cursurile specifice unei formări complementare, FO - pentru Cursurile la opţiunea universităţii; ** Opţionalitatea = CI - pentru Cursurile obligatorii (impuse), CO - pentru Cursurile opţionale, CF - pentru Cursurile facultative (la libera alegere);

PROGRAMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT DIN CARE FACE PARTE Codul Titlul: Facultatea de Horticultură

Specializarea: Horticultură

0201


Obligatorii: Biochimie, Biologie, Botanică, Fiziologia plantelor, Legumicultură, Pomicultură, Viticultură, Fizică. Cursuri anterioare Recomandate: Microbiologie, Agrochimie, Pedologie.


Nu este cazul.


Descrierea cursului: a. Obiective Curs. Tema ore/săptămână - % b. Programa analitică L. P. Tema ore/săptămână - % CURS A. Obiective: Prin cunoştinţele transmise la curs şi lucrări practice, se urmăreşte însuşirea de către studenţi a problematicii păstrării în stare proaspătă şi prelucrării produselor horticole în strânsă legătură cu diversitatea şi pretabilitatea acestora.


de ore


1. Tehnologia valorificării în stare proaspătă a fructelor seminţoase (mere, pere, gutui) şi sâmburoase (cireşe, vişine, prune, caise, piersici). 2 7,143

2. Tehnologia de valorificare a nucilor, fructelor de căpşun, a fructelor arbuştilor fructiferi şi a fructelor tropicale şi subtropicale. 2 7,143

3. Tehnologia de valorificare a strugurilor de masă. Valorificarea legumelor bulboase. 2 7,143

4. Valorificarea legumelor bulboase, rădăcinoase şi vărzoase. 2 7,143

5. Valorificarea legumelor solanacee, cucurbitacee şi a legumelor cultivate pentru boabe, păstăi şi capsule. 2 7,143

6. Valorificarea legumelor verdeţuri, aromatice şi condimentare, cartofilor şi a ciupercilor comestibile. 2 7,143

7. Valorificarea florilor tăiate. 2 7,143

8. Aspecte generale privind conservarea produselor horticole. Conservarea prin congelare. 2 7,143

9. Conservarea produselor horticole prin uscare şi deshidratare. 2 7,143

10. Tehnologia semiconservelor din legume şi fructe. Tehnologia sucurilor de fructe şi legume. 2 7,143

11. Conservarea legumelor şi fructelor prin concentrare. 2 7,143 12. Tehnologia produselor conservate prin pasteurizare şi sterilizare. 2 7,143

13. Tehnologia băuturilor alcoolice şi nealcoolice. Tehnologia valorificării subproduselor de natură horticolă (pectina). 2 7,143

14. Tehnologia valorificării subproduselor de natură horticolă (oţetul alimentar, coloranţii naturali). Tehnologia de obţinere a muştarului. Valorificarea produselor horticole din „gama a patra „.

2 7,143

Total 28 100 L U C R A R I P R A C T I C E

Nr. Crt. Tema Număr

de ore % din

totalul relor 1. Determinarea substanţei uscate pe cale refractometrică. 2 7,143 2. Determinarea substanţei uscate prin uscare la etuvă. 2 7,143 3. Determinarea conţinutului în substanţe pectice. 2 7,143 4. Determinarea acidităţii. 2 7,143 5. Determinarea masei specifice şi a amidonului din fructelor şi legumelor. 2 7,143 6. Determinarea durităţii apei. 2 7,143 7. Determinarea clorurii de sodiu din produdele horticole conservate. 2 7,143 8. Determinarea conţinutului de dioxid de sulf. 2 7,143 9. Determinarea duratei de opărire a legumelor şi fructelor. 2 7,143

10. Determinarea capacităţii de rehidratare a produselor uscate. 2 7,143 11. Determinarea capacităţi de menţinere a clalităţii florilor tăiate. 2 7,143 12. Determinarea taninurilor. 2 7,143

13. Determinarea nitraţilor şi nitriţilor din produsele horticole proaspete şi prelucrate. 2 7,143

14. Tehnologia de obţinere a conservelor termosterilizate de mazăre şi fasole. 2 7,143 Total 28 100

Modul de desfăşurare: Curs: prelegeri, prezentare power point. Lucrări practice: prezentarea aspectelor legate de tematică şi efectuarea operaţiunilor de către studenţi, vizite la unităţi specializate din zonă. Metodele de predare şi de învăţare: Curs: învăţarea prin descoperire, modelare, descriere, demonstraţie. Lucrări practice: experimentare, demonstraţie.

Rezultatele aşteptate:

Însuşirea noţiunilor de specialitate predate la curs şi lucrările practice, aprofundarea cunoştinţelor de specialitate, capacitate de sinteză, orientare şi informaţia existentă în domeniu.

Modul de stabilire a notei finale: Examen: 70% respectiv 7 puncte. Lucrări practice şi participare la curs 30 %, respectiv 3 puncte. Total 100%, respectiv 10 puncte.

ELEMENTE SUPLIMENTARE Spaţii şi Dotări: Laborator dotat cu balanţe, etuvă, reactivi, retroproiector,

sticlărie de laborator, fotocolorimetru, pH-metru, penetrometru pentru fructele seminţoase, microscoape, refractometre de mână, refractometru de masă.

Resursele necesare:

Materiale didactice: Diferite specii de produse horticole proaspete şi prelucrate prin deshidratare, sărare, congelare, sterilizate, fermentaţie lactică şi marinare.. Reactivi pentru determinările chimice. Obligatorie:

1. Lazăr. V., 2006–Tehnologia păstrării şi industrializării produselor horticole. Ed. AcademicPres, Cluj-N. 2. Marca Gh., V. Lazăr, Adelina Dumitraş, 2001 – Tehnologia produselor horticole, Îndrumător

de lucrări practice, Ed. AcademicPres. Cluj-Napoca. 3. Enăchescu Georgeta, 1984 - Compoziţia chimică a principalelor plante de cultură. Legumele,

coordonator Bodea C., Tratat de biochimie vegetală. Vol. V, Ed. Academia RSR Bucureşti. 4. Marca Gh., 2004 – Tehnologia produselor horticole, Ed. AcademicPres. Cluj-Napoca. 5. Banu C. şi colab., 1999 – Manualul inginerului din industria alimentară. Ed. Tehnică, Bucuresti. 6. Beceanu D., 2009 – Tehnologia prelucrării legumelor şi fructelor. Ed. Ion Ionescu de la Brad,



Bibliografie:





AVIZUL CATEDREI

Semnătura:


Decan: Prof. dr. ing. Sestraş Radu Emil Data aprobării: APROBAREA



Data ratificării: SE RATIFICĂ / Codul Cursului: 0201040110

RECTOR: Prof. dr. ing. Pamfil Doru NU SE RATIFICĂ Semnătura şi ştampila:


FIŞA DISCIPLINEI



DATE GENERALE


HORTICULTURĂ

Catedra responsabilă cu implementarea: Horticultură şi peisagistică (Cat. I)

Data implementării: Titlul cursului: AMELIORAREA PLANTELOR HORTICOLE

2009/2010 Iniţiatorul cursului: Radu SESTRAŞ Coordonatorul cursului: Radu SESTRAŞ


studii 4 Nr. de ore pe semestru şi activităţi Limba de predare română Semestrul 7 Total C S L P**

Forma de evaluare





zi, FR, FF

Locul desfăşurării Titlul: HORTICULTURĂ Specializarea HORTICULTURĂ 0201040111 4 ani Zi USAMV Cluj

CONDIŢII PENTRU PARTICIPAREA LA ACEST CURS Cursuri anterioare

Obligatorii: BOTANICĂ, FIZIOLOGIA PLANTELOR, GENETICĂ

Recomandate: FLORICULTURĂ, LEGUMICULTURĂ, VITICULTURĂ, POMICULTURĂ, FITOPATOLOGIE, ENTOMOLOGIE


Obţinerea creditelor prin promovarea examenelor şi verificărilor la disciplinele obligatorii. Frecventarea obligatorie a lucrărilor de laborator şi promovarea testelor docimologice.


Descrierea cursului: a. Obiective Curs. Tema ore/săptămână - % b. Programa analitică L. P. Tema ore/săptămână - % CURS A. Obiective Însuşirea de către studenţi a cunoştinţelor de specialitate şi formarea deprinderilor necesare unui specialist care lucrează în domeniul horticulturii, respectiv crearea şi introducerea în cultură a unor noi genotipuri (cultivaruri) cu productivitate ridicată, calitate foarte bună a producţiei, rezistenţă la factori de stres etc. B. Programa analitică (curs: 28 ore)



Săptă- mâna

1 Ameliorarea viţei de vie Originea şi sistematica. Particularităţi citogenetice şi biologice. Obiectivele ameliorării şi posibilităţi genetice de realizare a acestora. Metode de ameliorare. Realizări româneşti în ameliorarea speciei

6 (21,4%)

1; 2; 3

2

Ameliorarea pomilor şi arbuştilor fructiferi (principalele specii seminţoase, ex. măr, păr; sâmburoase: cireş, vişin, prun; căpşun) Pentru fiecare specie se abordează: Originea şi sistematica. Particularităţi citogenetice şi biologice. Obiectivele ameliorării şi posibilităţi genetice de realizare a acestora. Metode de ameliorare. Realizări româneşti în ameliorarea speciei

10 (35,7%)

4; 5; 6; 7; 8

3

Ameliorarea legumelor (principalele specii legumicole, cu prezentarea unor specii reprezentative pentru grupe mari de legume, în funcţie de tipul de polenizare preferat – autogamie sau alogamie, biologia lor – anuale, bienale etc.: tomate, varză, morcov, ceapă) Pentru fiecare specie se abordează: Originea şi sistematica. Particularităţi citogenetice şi biologice. Obiectivele ameliorării şi posibilităţi genetice de realizare a acestora. Metode de ameliorare. Realizări româneşti în ameliorarea speciei

8 (28,6)

9; 10; 11; 12

4

Ameliorarea plantelor horticole decorative (principalele plante ornamentale, cu prezentarea unor specii reprezentative pentru grupe mari, în funcţie de tipul de polenizare preferat – autogamie sau alogamie, biologia lor – anuale, bienale, perene, modul de înmulţire – prin seminţe sau vegetativ etc.: calendula, lalele, garoafe, trandafiri) Pentru fiecare specie se abordează: Originea şi sistematica. Particularităţi citogenetice şi biologice. Obiectivele ameliorării şi posibilităţi genetice de realizare a acestora. Metode de ameliorare. Realizări româneşti în ameliorarea speciei

4 (14,3%)

13; 14

Total CURS 28

(100%) 14

LUCRĂRI PRACTICE A. Obiective

Însuşirea de către studenţi a cunoştinţelor aplicative de specialitate şi formarea deprinderilor practice necesare inginerilor horticultori, în scopul provocării şi valorificării variabilităţii artificiale şi naturale, efectuarea selecţiei şi obţinerea unor noi genotipuri valoroase, testarea acestora, omologarea şi introducerea în cultură a unor soiuri şi hibrizi noi. B. Programa analitică (lucrări practice: 28 ore)



Săptă-mâna

Obţinerea, aprecierea şi selecţia materialului în procesul de ameliorare a plantelor horticole - Obţinerea materialului iniţial şi alegerea elitelor la speciile legumicole. Producerea materialului iniţial de ameliorare şi alegerea elitelor şi liniilor la fasolea pentru păstăi; Aprecierea însuşirilor culinare la fasolea pentru păstăi şi mazărea de grădină. Producerea materialului iniţial de ameliorare şi alegerea elitelor şi familiilor la morcov - Obţinerea materialului iniţial şi alegerea elitelor la plantele ornamentale - Obţinerea materialului iniţial şi alegerea elitelor la viţa de vie - Aprecierea coacerii lemnului la hibrizii de viţă de vie prin bonitare şi cu ajutorul metodelor microchimice - Aprecierea rezistenţei la ger a viţei de vie şi a pomilor fructiferi în diferitele verigi ale procesului de ameliorare - Obţinerea materialului iniţial şi alegerea elitelor la pomii fructiferi Colocviu final

6/21,4%

2/7,1%

6/21,4%

4/14,3% 2/7,1%

6/21,4% 2/7,1%

1-2-3

4

5-6-7

8-9 10

11-12-

13 14

Total LUCRĂRI PRACTICE 28 (100%) 14

Modul de desfăşurare: CURS: Prelegere, sinteze, enunţuri, demonstraţii teoretice LUCRĂRI PRACTICE: Prezentarea lucrărilor practice conform programei analitice şi a planului calendaristic Metodele de predare şi de învăţare: CURS: Informarea, Comunicarea, Modelarea, Algoritmizarea, Dezbaterea; Predarea prin prelegeri libere, expuneri în Power Point, folii transparente, planşe. Participând la curs, studenţii pot lua notiţe de curs pe care să le folosească în vederea pregătirii examenului, de asemenea studenţilor li se pun la dispoziţie cursuri de specialitate şi bibliografia necesară pentru buna lor pregătire. LUCRĂRI PRACTICE: Explicaţia, Comunicarea, Demonstraţia, Observaţia, Experimentul, Conversaţia, Formarea, Deprinderea, Metoda activ-participativă de predare. În cadrul fiecărei şedinţe de laborator se prezintă importanţa teoretică şi aplicativă a lucrării curente, modul de lucru, detaliindu-se cele mai semnificative elemente şi efectuându-se demonstraţii practice, acestea fiind repetate individual de către studenţi în vederea formării deprinderilor practice necesare unor buni specialişti în domeniu. Se folosesc îndrumătoare de lucrări practice, materiale specifice fiecărei lucrări, mijloace de informare şi de formare a deprinderilor practice.

Rezultatele aşteptate: Cum urmează să fie evaluate sau demonstrate: Însuşirea cunoştinţelor de specialitate şi formarea deprinderilor necesare pentru lucrările specifice de ameliorare.

Examinarea cunoştinţelor teoretice şi practice. Notarea la lucrările practice: colocviu. Metode de evaluare: verificarea orală, verificarea scrisă, interevaluarea, autoevaluarea, portofoliul.

Modul de stabilire a notei finale: - 60% notă la examene (VP), respectiv 6 puncte; - 20% nota la colocviu, respectiv 2 puncte; - 10% activitate laborator, referate, teme de casă, respectiv 1 punct; - 10% participarea activă la curs, respectiv 1 punct. TOTAL: (100%), respectiv 10 puncte


Resursele necesare:

Spaţii şi Dotări : - Laborator cu 40 de locuri şi mese de lucru, dulapuri birou, cuiere, corpuri bibliotecă etc. - Microscoape binoculare (4 bucăţi), calculatoare PC (5 bucăţi), imprimante (4 buc.), scannere, retroproiector (2 buc.), videoproiector, aparat de fotografiat digital, proiector diapozitive, microtom, balanţe tehnice şi analitice, planşe (30 buc.), vase Petri, baloane Erlenmeyer, pensete pentru castrarea florilor etc., bricege altoit, cazmale, sape, stropitoare tablă, lupe, bibliotecă cu peste 200 volume de specialitate. Materiale didactice: - microscoape; materiale şi accesorii pentru hibridări artificiale (pungi izolatoare, pensete etc.)

planşe, cărţi şi reviste de specialitate; Obligatorie: Ardelean, M., R. Sestraş, M. Cordea, 2007, Ameliorarea plantelor horticole, Ed. AcademicPres, Cluj-Napoca. Savatti, M., G. Nedelea, M. Ardelean, 2004, Tratat de ameliorarea plantelor, Ed. Marineasa, Timişoara. Sestraş, R., 2004, Ameliorarea speciilor horticole, Ed. AcademicPres, Cluj-Napoca.

Bibliografie: Facultativă: Cociu, V., I. Botu, L. Şerboiu, 1999, Progrese în ameliorarea plantelor horticole din România-Volumul I Pomicultura, Ed. Ceres, Bucureşti. Gallais, A., H. Bannerot, 1992, Amelioration des especes vegetales cultivees, INRA Paris. Leonte, C., 2000, Ameliorarea plantelor horticole – probleme generale, EDP Bucureşti. Munteanu, N., 2000, Ameliorarea plantelor ornamentale, Ed. Ion Ionescu de la Brad, Iaşi. Reviste de specialitate.



Şeful Catedrei: Prof. Dr. Viorel MITRE Data avizării:

AVIZUL CATEDREI

Semnătura:


Decan: Prof. Dr. Radu SESTRAŞ Data aprobării: APROBAREA



Data ratificării: Codul Cursului: RECTOR: Prof. Dr. Doru PAMFIL

SE RATIFICĂ /



FIŞA DISCIPLINEI



DATE GENERALE Facultatea în care se implementează cursul: HORTICULTURĂ Catedra responsabilă cu implementarea: II – Tehnologii horticole

Data implementării: Titlul cursului: Controlul calităţii produselor horticole

2009/2010 Iniţiatorul cursului: Conf. dr. ing LAZĂR VASILE Coordonatorul cursului: Conf. dr. ing. LAZĂR VASILE

CARACTERISTICILE CURSULUI Categoria formativă * FO Anul de

studii IV Nr. de ore pe semestru şi activităţi Limba de predare Română Semestrul 8 Total C S L P**

Forma de evaluare

Opţionalitatea ** CO Nr. de credite 2 14 - 14 - - Colocviu



În caz de înlocuire, se va preciza ce aduce nou prezentul curs: Nu este cazul. * Categoria formativă = FF - pentru Cursurile specifice unei formări fundamentale, FD - pentru Cursurile specifice unei formări de domeniu, FS - pentru Cursurile specifice unei formări de specialitate, FC - pentru Cursurile specifice unei formări complementare, FO - pentru Cursurile la opţiunea universităţii; ** Opţionalitatea = CI - pentru Cursurile obligatorii (impuse), CO - pentru Cursurile opţionale, CF - pentru Cursurile facultative (la libera alegere);


zi, FR, FF

Locul desfăşurării Titlul: Facultatea de Horticultură Specializarea: Horticultură 0201 4 ani ZI USAMV Cluj

CONDIŢII PENTRU PARTICIPAREA LA ACEST CURS Obligatorii: Biochimie, Biologie, Botanică, Fiziologia plantelor, Legumicultură, Pomicultură, Viticultură. Cursuri anterioare Recomandate: Microbiologie, Agrochimie, Fizică.


Nu este cazul.


Descrierea cursului: a. Obiective Seminar: Tema ore/săptămână - % b. Programa analitică L. P. Tema ore/săptămână - % Seminar

A. Obiectives: Seminarul urmăreşte însuşirea cunoştinţelor teoretice şi practice a principalelor aspecte privind: factorii previzibili şi factorii imprevizibili care influenţează calitatea produselor horticole, nivelul tehnicii şi tehnologiei de producţie, creşterea calităţii produselor horticole prin realizarea unor indici superiori de producţie, programele privind dezvoltarea producţiei horticole, stabilirea calităţii produselor horticole prin analize de laborator, studiul alterării produselor horticole, determinări fizico-chimice privind păstrarea produselor horticole în stare proaspătă şi conservată.

Nr. crt. Tema : S E M I N A R Număr

de ore % din totalul orelor

1. Recoltarea probelor de produse vegetale pentru diferite analize de laborator, determinări fizico-chimice la produsele horticole. 1 7,14

2.

Analize de laborator- limita maximă a pierderilor procentuale de umiditate totală tolerate la unele produse horticole (nectarine, piersici, mere, mure, ceapă, morcovi, şi altele). 1 7,14

3.

Influenţa luminii, a precipitaţiilor, a umidităţii, solului, a soiului,a irigării , a tratamentelor fitosanitare, a recoltării, asupra calităţii produselor horticole. 2 14,28

4. Reglementări privind calitatea produselor agroalimentare. Aplicarea actelor normative, privind calitatea produselor horticole. 1 7,14

5. Stabilirea momentului optim de recoltare a legumelor în funcţie de destinaţie, întocmirea graficelor de cules, organizarea formaţiilor de lucru, igiena ambalajelor şi a mijloacelor de transport.

2 14,28

6. Stabilirea momentului optim de recoltare a fructelor în funcţie de destinaţie, întocmirea graficelor de cules, organizarea formaţiilor de lucru, igiena ambalajelor şi a mijloacelor de transport

2 14,28

7. Determinări de laborator - conţinut în substanţă uscată, tamperatura medie de congelare la principalele specii de legume şi fructe, curbele de congelare.

1 7,14

8. Variaţia umidităţii, a temperaturii şi a vitezei de uscare la deshidratare, caracteristici tehnice pentru deshidratarea legumelor şi fructelor.

1 7,14

9. Analize chimice, calitatea produselor horticole utilizate la fabricarea semiconservelor. 1 7,14

10.

Aprecierea şi stabilirea timpului de pasteurizare şi sterilizare a diferitelor conserve de legume şi fructe, determinarea factorilor care influenţează pasteurizarea şi sterilizarea, condiţiile de etichetare, păstrare şi ambalare a consevelor de legume şi fructe.

2 14,28

Total 14 100 Lucrări practice: prezentarea aspectelor legate de tematică şi efectuarea operaţiunilor de către studenţi, vizite la unităţi specializate din zonă. Metodele de predare şi de învăţare: Lucrări practice: experimentare, demonstraţie.

Rezultatele aşteptate: Cum urmează să fie evaluate sau demonstrate: Însuşirea noţiunilor de specialitate predate la seminar, aprofundarea cunoştinţelor de specialitate, capacitate de sinteză, orientare şi informaţia existentă în domeniu.

Colocviu pentru seminar

Modul de stabilire a notei finale: Examen: 70% respectiv 7 puncte. Seminar şi participare la seminar: 30 %, respectiv 3 puncte. Total 100%, respectiv 10 puncte.

ELEMENTE SUPLIMENTARE Spaţii şi Dotări: Laborator dotat cu balanţe, etuvă, reactivi, retroproiector, sticlărie de laborator, fotocolorimetru, pH-metru, penetrometru pentru fructele seminţoase, microscoape, refractometre de mână, refractometru de masă.

Resursele necesare:

Materiale didactice: Diferite specii de produse horticole proaspete şi prelucrate prin deshidratare, sărare, congelare, sterilizate, fermentaţie lactică şi marinare.. Reactivi pentru determinările chimice.

Obligatorie: 9. Lazăr. V., 2006–Tehnologia păstrării şi industrializării produselor horticole. Ed. AcademicPres,

Cluj-N. 10. Marca Gh., V. Lazăr, Adelina Dumitraş, 2001 – Tehnologia produselor horticole, Îndrumător

de lucrări practice, Ed. AcademicPres. Cluj-Napoca. 11. Enăchescu Georgeta, 1984 - Compoziţia chimică a principalelor plante de cultură. Legumele,

coordonator Bodea C., Tratat de biochimie vegetală. Vol. V, Ed. Academia RSR Bucureşti. 12. Marca Gh., 2004 – Tehnologia produselor horticole, Ed. AcademicPres. Cluj-Napoca. 13. Banu C. şi colab., 1999 – Manualul inginerului din industria alimentară. Ed. Tehnică, Bucuresti. 14. Beceanu D., 2009 – Tehnologia prelucrării legumelor şi fructelor Ed. Ion Ionescu de la Brad,



Bibliografie:





AVIZUL CATEDREI

Semnătura:


Decan: Prof. dr. ing. Sestraş Radu Emil Data aprobării: APROBAREA



Data ratificării: Codul Cursului: 0201040216 RECTOR: Prof. dr. ing. Pamfil Doru

SE RATIFICĂ /


anexa 2.7.a fisa disciplinei-rodac.usamvcluj.ro/data/evaluare/master ing.gen.amel.pl.2009/anexe...

Documents