ZIAR INDEPENDENT - EXPRESIE A OPINIEI PUBLICE DIN-JUDEŢUL CLUJ

i - ANUL II, NR, 208 JOI 20 SEPTEMBRIE 1990 4 PAGINI 1 LEU

A'dmiţînd ca incontestabilă li­bertatea presei, la noi. Un distins senator, şe£ de partid, formula totuşi... deunăzi, : discrete rezerve cti privire la realizarea practică »• acestei libertăţi: dificultatea, procurării hîrliei, de către unele publicaţii, ca şi îngrădirea său suprimarea, cu unele prilejuri,.- a spaţiului tipografic pentru alte publicaţii ar fi „măsurile admi­nistrative0, deloc întîmplătoare, prin care, ş-'aî4 atenta la libertatea presei. Nu Intrăm cu nimeni' în polemică; pe' această temă, ştifti ce înseamnă şi una, şi cealaltă din '.măsurile':* feus-amintite', .dar riu ne putem împiedica să nu asociem asemenea aserţiuni cu o. ştire seacă, lipsită aşadar de Co­mentarii,. pe tţma consumului abuziv de hîrtie .‘>1 presei tipă­rite— faptul că numai de la . chioşcuri, îritr-o anumită perloă- ‘ dă cîe timp, au fost returhate, e a . nevaridabile, aproape două treimi,din tirajul ziarelor şi săp- ,. tămînalelor ce au beneficiat, din

plin de libertatea ejcpi'eşiei şi a operaţia-în interiorul chioşcului tiparului. V.^imăhui nu-i e. greu fiind .‘imposibili», vtnzătoan:a asă se convingă cu proprii ochi „închiriat” holul foarte încăpător ,de âcest adevăr, cercetînd chiar al unui bloc din apropiere,, T«an-jsup'erficial situaţii din unităţile ctirile de ziare acopereau, -cade desfacere a presei, ca şi pe mormanele dintr-ua depozit dfe

LIBERTATEA SAU UTILITATEA PRESEI

aceea a chioşcurilor său tarabe­lor -de ■ difuzori particulari; ' M al-, dăre de ziare şj. publicaţii de tot felul (şl riu numai cele feseniste săli pro-guvernariie.niale, cum se ; mai insinueâită) cai-e zac cu sap- ţămînile,” ating : sau depăşesc sta­tura omullii.: Am surprins, nu de mult, momentul "debarasării • de presa rieyîridulă Ia, unul din cîiioşcurile de cartier din - Cluj.

zdrenţe, 'întreaga Suprafaţă. A ' fost ca la o despăduchere, m ui­mirea şi oarecum dezgustul -lo­catarilor . siliţi" să se - Strecoare: printre mormane, Nu ’ averii' hîr- tie? Ba bine că riu! Altceva nu avem: r disţiemămtntul de a o

folosi' acolo unde /.ş i cît tre­buie.- C îte m a n u a le şcolare, cite cărţi - bune. d e lite r a tu r a . .originală şi traduceri din marii

autori universali, cîte tratate şti­inţifice Valoroase- întîrzie să apa­ră din • cauza -acestui Poiif.-m nesăţios care înjjhRe şi bune, dar mai ales rele, /cî» publicistică?- Se va .spune:-întâi o încercare de a «îngrădi* libertatea pr.er.ei.’ Problema cred că trebuie pusă altfel: ce - trebuie-să predomine, criteriul libertăţii c.u orice preţ (ştim: cu preţui din buzunarele

;noastre)L al presei sau criteriul utilităţii, necesităţii ei - efective? în ţările la al căror mod de trai visăm -. din ce ; în ce mai mult, un cotidian sau un săp-, tămînal .care . ntf-şi poate vinde jumătate-din tiraj. încetează cu- rînd să existe, .sucombă, dacă nil e substanţial: subvenţionat. Acolo, nu acţionează „libertatea presei“ ? .Bai".dă,^ dar - ea e aservită interesului; nevoii- reale' de . in­formare a publicului, şt riu. spi­ritului excesiv de’ afaceri al unor veleitari. . ■ • .1

Dan ■BEUIHSANU.

începutul este foarte promiţător...Duminică, 16 septembrie 1990,'

ora 11, la Şcoala generală nr. 22; în prezenţa . vlceprirnarului dl, Gocari şî a unor-, reprezentanţi al A.P.S., ■ GXG.C.L,; etc., s-a. desfăşurat prima întîlnire cu re* prezeritanţii cetăţenilor din car-

. tierul . Andrei ■- Mur&şanu, caro cuprinde 16 -’Străzj, printre- ele şî Aleea Muscel cu numeroasele blo* .

< ctiri carc îi dau mărimea imul cartier; de fapt, aleea Muscel Şi arc probleme : cît un cartier, deşi1 acolo locuiesc Unii domni din „fosta suprastructură1*, darşi unii cărora, revoluţia Ie-a încredinţat

-sau Jrienţinut funcţii' importante.Peşi comitetul de iniţiativă a

fost ferm convins că apelul pu­blicat In presă, în limba română şi maghiară, joi, 13 septembrie - 1990. va găsi ecou ja iriajoritatea oamenilor de bine din cartier, spre surprinderea noastră nu au onorat adunarea tocmai rctăţenii ' cu funcţii,.;.caţe. aveaţi un. cuvînt de spus privind modul curii se ;

; pot rezolva problemele diri car­tier.' N-aia. dori să crodeni că odată cu încredinţarea unor func­ţii, Unii cetăţeni uită că sînt lo­cuitori ,ai cartierului,egali .în drepturi-cu toţi şi obligaţi să răspundă ca oricare cetăţean chemărilor cartierului în care ei înşişi şi familiile lor îşi petrec o . foarte mare parte din viaţă; de asemenea, din dezbateri a", re­zultat.-că tocmai viqii' . cetăţeni din această categorie.,—1 pe caro la viitoarea-întîlnire îi vom no­minaliza — creează stări de tensiune şi nemulţumire,, datorită faptului că încearcă să-şi rezolve problemele de inte'res personal, ocolindu-şi semenii. ’ ‘

Fiind prima întîlnire de după revoluţie între primărie .şi car­tier, problemele au; fost multe, -primăria a luat cunoştinţă do peste 50 de propuneri concrete, sugestii ş{ stări de lucruri care trebuiesc grabnic rezolvate; înr tîinirea . a. ;foşt deosebit de.:-cfi-

' ciontă, deoarece a arătat că este > cea mai -directă foririă de. legă­tură între cetăţeni şi primărie; de asemenea, a arătat că dacă, toate cartierele vor alege com i-' tete de cetăţeni şi apoi din

. acesţea: se vâifprmă' comitetul de , cetăţeni - al municipiului Cluj şi

dacă in acosto corriitete de car- . tier, vdr f i ' aleşi cei mai activi, :• corecţi, -incoruptibili şi gospodari• oameni, putenâ afirma' că forţa

lor , unită, reprezeritînd"toate ne­cazurile , familiilor, ; problemele

. străzilor şi cartierelor, ‘.va1 putea ; determina rezolvarea lor,

,Ş-a -hotărîţ,' de comun ' acord cu viceprima'ruli ca răspunsurile la modul cum s-au rezolvat pro­blemele ridicate şă fie / date ia următoarea: întîlnire, care "va avea loc la 14-'octombrie 1990, osa*-11)-în acelaşi loc, - unde 'aş-, teptăm' să participe şi c e i ' care au lipsit acum.' ; ■ ;.. ■. Adunarea, - moduVei de desfă­şurare, în spirit civilizat, de sti- ţriă şi respect reciproc, a scos clar în evidenţă că; indiferent de*; convingerile politice şi roii- gioa.se/' de sex, -vlrstă, poziţie

; ; socială ^tc., . pe_^oi : ' în cartier : ne uneşte în acţiune CALITA­

TEA DE CETĂŢEAN ĂL CAIÎ- •r'TIERULUI-' în care muncim şi yşyitc-m activi, în care copilărim .%au îri care ne petrecem viaţa (lupă pensionarei

Avînd în vedere că propune­rile făcute vizează nu numai

, primăria,' ca instituţie, ci şi pe v- funcţionării din primărie, adrai-' •nistraţia financiară, comerţ, în­treprinderile. şi- instituţiile ,,a căror activitate se repercutează : în

• viaţa cartierului' (sistematizare, poliţie, GIGCL, - APS, Direcţia sanitară, XJTL etc.). adunarea so­licită presa de limba română şi maghiară să , public© toate aceste propuneri, eşalonat. De asemenea, adunarea a hotărît ca începînd din 16 septembrie 1990 comitetul, căre oste încă provizoriu, să-şi înceapă activitatea >i să urmă­rească perseverent cUm Sa reme­diată şi pun îri aplicarş propu-' ner’ile făcute: el a primit mandatul de a nil fi îngăduitor cu oei carc

■ nu resoectă,cetăţenii; cartierului, -nu-şi fac datoria, pun beţe în

roate activităţii ' obşteşti, dove- ; dese necinste şi tendinţa de îm­

bogăţire fără muncă.

PARABOLA ORBILOR

COMITETUL DE INIŢIATIVA

DIN PARTEA PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA Conduccrca Primăriei municipiului Cluj-Napoca este animată

nătă«r7n n ♦“«?îtt.î)crniancn.t dialog cu ccWţcnii, în Idcca îmbu-murilcipiuTnSru! oconom,co-socialc edilitar-gospodărcşti în

i J n% acest scop: adros3m ruc3m3ntca <»l«ror celor caro foram. ^ r m nT J ri cyi(1î a.ţia.^ divcr.so nereguli, să scwneze sesizările — şi sa nu lc trimită anonime — pentru a nutca li contactaţi 2n vederea detalierii unor aspecic.

v Figurile' clin. tabloul lui BreU- ' ghel ar putea să nie teprezirite / şi pe hoi, cei din timpiil dicta- turii: aceeaşi seninătate .tîm’pâ, disimulînd dia frică ori din la-, şitate, diri -neputinţă ori dia prea :

"puţină putere toate' durerile şi ; mizeria condiţiei noastre, Inain* ; tarca ,,încrezătoarc‘a spre groapa - dare''rie-iiştfepta căscată. Indica­ţiile soseau • precise şi prompt* nu -ni se Cerea: sâ' dibuim sin-

; guri drumul, ci să ne lăsăm diişi •de Conducător, care „căzuse* de . jiţult, dâr noi' nu ştiam, .liindcă indicaţiile cOntinuîau Să vinâ, pra- clse; prompt® - şi „prăpă^ioase*. î Trebuia descurkjată brice iniţia- v tiyâ- personală. Drumui ;desdîis: » de „va jn icii; tovarăşi" ne aştep­ta gata; (de) păşit: . . . -

„Autonomie*, lib e ră iniţiativă", „Întrepririzăt6r“ ’ — sîrit cuvinte pe care le repetăm, m ai nou, ■ de" dimineaţa, pînă ;seara: „face:- bine» la discurs! Se lasă tuturor mînă liberă, să-şi pietmiască sin­guri drumul, cum se pricep m a i., bine. Televiziunea se străduieşte să ne arate tot ce .se întreprin- de — şis nu s-ar putea zico câ

-e • agloriierâţă< tDiriipotriyă, cele 'mai - m ulte/ Veşti „âraţif, limpede că; ri-am' isişit’ din - coordonatele

, tabloului ' liii . Br^ugh'el. Cutare ...inginer şef, cutare director de întreprindere se plînge în giira mare. de - una; de alta, de . fel şi feirj Rejjorteirul v; îl intre;ibă, ti- rnid, ce s-a întreprins în vederea remedierii?, Cel întrebat, răspun* ae privind senin şî plin de spe­ranţă îri sus: „ne-am adresat fo­rurilor competente. . „am ape­lat la factori, de răspundere.,'". Jarurile şi factorii, însă, culmea, aa amuţit S e • incSpăţînează ?3_nu ia . să . nu dea. ia-dicaţH,-’ să nu traseze directive]

S'onirile şi factorii. de mai ieri. s-au cam - duş şi au uitat să ne- lase: coriipeteriţa şi răspunderea. Sindicatul nu se amestecă. El se. ocupă1 de viaţa oamenilor, ce-are a face munca?; Se exersează.zbo­rul înainte de; a fi gata aripile.,. Oamenii nu-şi mai văd ' ca'pul de treburL Asta el Oanicnii nu-şi mai văd. C3pwl. Iar Breughel. . .

" DIDACTICUS

LUCRĂRILE SENATULUFSenatul Itomâriiei ţl-a-. reluaţi

miercuri la. prînz, dezbaterile îot plen, in prezenţa a 107 şenatort >i a preşedintelui acestui for le-*1' gislativ.'. Trecîndu-se la discutarea .pro­

blemelor înscrise pe ordinea d<J zi, domnul Alexandru lîîrlădea. nu a prezentat o scurtă informa» re privind, intenţia de participa* re a unei delegaţiiv a Parlamen­tului îtomâniei la reuniunea coti* sacrală „Dimensiunii parlamen» tare a C.S.C.E.“, organizată în z i. lele , de 2G—-27 septembria anul

; acesta, ele Adunarea Parlamenta- -ră - a Consiliului Europei la Stras'ibouriî. ' '

Prin votul deschis, exprimat de toţi cei ; prezenţi. «Senatul ai hotărît .sa trimită o delegaţie la reuniunea dfe la Strassbourg, şi A voţat în unanimitate mandatul > delegaţiei ̂ parlamentare, române» i

Senatui a validat, totodată, proiectul de lege privind uneia măsuri în legătură cu asigurării» la unităţile agricole, cooperatiste.

ADUNAREA DEPUTAŢILORMiercuri dimineaţă au fost re­

luate. la Palatul Parlamentului,’ -lucrările celei de-a doua sesiunî a actualei legislaturi a Adunării

, Deputaţilor, : ' ■. Şedinţa ;; Adunării . Deputaţilor, a continuat dezbaterea şl apro^'• -bare», pe. articole'a 'proiectului de^Loge priyinil societăţile -; co- merciale. V r. v

'p r e c iz a r e ’ i ---.... Referitor la anunţul, dat da Prefectură diri data de ,19 -sep­tembrie -1990 cu privire Ia de-

- semnarea; reprezentanţilor pentru constituirea. Contisiei eonsultalive • care să asigure soluţionarea pro­blemelor. de natură soeîal-polî- tică şi pehtru-perm^neritişarea dialogului, tăcem următoarele precizări:" . -. , .■, .partidului. Naţional ■ Liberal1 !

; s-aii..', acordat 2 tocuri, iar Par.' Udului Democrat al Muncii t loe. Celelalte formaţiuni politice vor ;

: desemna i-îtc un candidat.■-J- Candidaţii vor prezenta înpu.

ternicire din partea formaţiunii politice. De asemeaea, -raeăm conducătorii fonuaţiuftilor' poK- tice să prezinte cu ocazia talii-' Mirii « .listă cu denumirea, adi-esa

...şi;numărul de-telefon. - -întrunirea va avea Joc astăzi.

29 septenibrie a.c., ora 11 în sala mică a-Prefecturii.

'.... a n u n ţ ; . ^ '' Asociaţia pentru ?i >■

.Ajutorarea Handicapaţilor Neu- ro-ÎVIotori, Filiala Cliij, invită membrii. sa i. vineri, 21 septembrie a.c„ -ora 16,. Ia ceremonia .de sfinţire a sediului diri str. M. Ko- gălniceânu nr. ;8, de către un sobor ,de preoţi. ■■ ■

Satisfacţia mea este dezastrulIată; un inocl josnic de a : „gîndi* astăzi în Ro­

mânia/ Am ajuns să cunoaştem cea mai depravată 'formă: a ; bucuriei unot cetăţeni: ruinarea propriei ţări.- Imaginea/distopicâ, abjectă, a speranţei: de­zastrul economic, pentru a pune în evidenţă inca­pacitatea guvernului. îptîlneşti zilnic indivizi du­bioşi, care. trăiese. într-uri «xtaz .al aşteptării de* zastrului; defeţiştii ;de ; profesie, majoritatea biş- ̂- îiiţarî şi incapabili, agenţi degeneraţi ai haosului -

nihilismului, oameni cti coiriplCxul superiorită­ţii, avlnd în vremurile tulburi uri hipertrofiat sen­timent al frustrării. Uimitor este că anumiţi lideri din opoziţie chiar; se amăgesc cu. asemenea spe­ranţe, numai că, la' o eventuală ruină, în orice ,

‘ caz nu ei vor fi alternativa salvatoare. Sigur, e aproape jenant să, dezvălui o asemenea maladie a minţii omeneşti — şi ăsta cu .atît mai mult cu c ît nimeni dintre cei care o poartă nu va f i dispus sa o considere, ca'atare. Ea s-a fixat în ge'nero asupra unor indivizi profund imorali care au. pier­dut orice simţ al realităţii.. Şi apoi, nu după1 mul­tă vreme, 3o va aideveri că această bruscă decom- prc-siune politică . a înnebunit la modul propriu multă lume, iar altora le-a activat dereglări psi­hice latente. Priviţl-l atent pe cutare lider al unui partid obscur cum -clipeşte «banghiu ţi des din ochii arşi de febra puterii. Sînt pline străzile şi cafenelele de „tineri* cuprinşi da delirul com ­ploturilor, săraci cu duhul care denunţă „laşitatea* fesenistă a semenilor care, de bine de rău,- mal fac cite ceva. Fiecare instituţie îşi nre marii săi chiulangii, nihilişli feroce, încasîndu-şl cu dem­nitate salariile oferite gratuit de adversarul poli­tic. Boicotul so plăteşte la fel^ca munca, ba înea ţ i cu o discretă cu rtoa n ^ S e '‘ acţionează pe faţă, într-un elan' sumbru a^ islrugtflitijn «urnele „de- mocraţiiy“ şi „libortăLU^B^U^’ ' .

( ( c ^ '^ h ^ o c *1$

- Acest fenomen soclo-uman esţe transpus şi îa - . treţinut-într-o bună parte a presei actuale. Uneori voalat, alteori de-a dreptul brutal, provocator. Din nimic aproape, au apărut peste noapte cîteva mii; de „ziarişti*, fără. nici un fel de pregătire şi ex­perienţă prealabile, recrutaţi îndeosebi dintre.ve-; leitari ai creaţiei, unii;, poate chiar talentaţi. Se iveşte . de aici posibilitatea explicării parţiale a unei adevărate plăceri a apocalipticului manifes- . tată la aceşti publicişti. Se poate, ‘astfel, constata că majoritatea începătorilor în . literatură sînt îa* clinaţi, spontan, întrucîtvâ natural, spre pesimism.- Aspectele depresive ale existenţei par mai profi,-. ţabile pentru creaţie,sau, poate, ch iar-sîn t Pa. un asemenea fond şiat proiectate, pînă la un punct . ca o anume ingenuitate, procesele, deloc liniştitoa­re, ale lumii contemporane. Distorsiunile econo­mice; sociale, politice — reale, şi, la urma urmelor

- fireşti —, iau proporţii liituicinante. Realitatea « transferată, emotiy, într-Un’ regim imaginar,- cti îngroşaroa excesivă a evenimentelor el negative. ; Există, de altminteri* o „tradiţie* a presei noastre ‘ in acest sens. In perioada interbelică; în carc m ei canismele democraţiei funcţionau aproape norma!, publicistica românească era, se pare, cea mai v i­olentă şi mai defetistă în context european. Publi­cistul român îşi «aută „gloria' cu precădere in denigrare; <u atît mal mult cel de astăzi care, lipsindu-i atît forţa cit şi competenţa pentru o analiză de ansamblu a fenomenelor, specuicaziî, distructiv, asupra accidentalului. Evident, „mese- ria“ ziaristului nu e optimismul demagogic. Insă de aici' şi pînă la a vodca în orlco disfuncţiune din societate o trăsătură specifică a acesteia e o d i­ferenţă enormă; cît ele la buna-crcdinţă la incon-' ştienţă sau, pur şi simplu, la ticăloşie

Ioan M. IAH’ U

ADEVĂRUL - ÎN LIBERTATE

Nu trebuie s3 argumentăm importanţa deosebită modernizate în-totalul reţelei de drumuri publice pe carc o ' reprezintă reţeaua de drumuri pentru ■ este la noi de numai 50 la sută faţă de 91 la şutădezvollărca economică şi socială a unui 'popor fn- Bulgaria, 84 la sută în Grecia şi de 100 Ia sutăO reţea bine organizată, realizată la înalţi para- în Austria, Franţa şi Italia.metri calitativi şi funcţionali, asigură o bună Ie- Se apreciază că starea tehnică a reţelei de dru-gătură între localităţi, posibilităţi de transport ra- muri naţionale este nesatisfăcătoare pe 77 la sutăpid şi eficient a oamenilor şi mărfurilor, stimu- din lungi rî'q datorită inadaptării progresive Ia ce-Icază turismul sau deplasările de agrement: valo- rinţele traficului în continui crcştere. rifică potenţialul material, uman şi turistic din- tn prezent, datorită cadrului favorabil pe carecele mai îndepărtate zone ale ţării. - - l-a creat măsurile luate de Guvern s-a trecut lă

România a moştenit o reţea de, drumuri redusă elaborarea unor programe concrete care prevădca întindere şi slabă din punct de vedere tehnic reconstrucţia de drutnuri; modernizarea unor dru-şi calitativ. Evoluţia 'consolidării ,şi 'mnrlerm7ării muri în]nit>friiifp. oliminTiren. .Iriimiirilor niîm'ntmuri împietruite, eliminarea drumurilor dc piîmînt

prin amenajări tehnico corespunzătoare, realizarea de poduri, pasaje denivelate Ia trecerile peste ca­lea ferată precum şi ranforshrea drumurilor mo­derne existente . pentru a li se reda capacitatea portantă în concordanţă cti traficul'intens şi gr'cu în continuă creştere, tn programe nea prevăzute acţiuni pentru

modernizăriiilrumurilpr ne arată că din 1969 — 1970 a scăzut de Ia an Ia an ‘ numărul de km. dramuri moder­nizate, în 198!) lungimea drumurilor modernizate fiind de 4 —5 ori-măi mică decît în 1S69 — 1970.De fapt,- asistăm Ia o cădere de aproape 50 Ia sută în 1971 ca după 1089 această activitate poatefi considerată ca simbolică. _

Neglijarea construirii şi modernizării drumurilor feţei de rulare a drumurilor din ultimele decenii — mai ales în perioadă ţiilor de siguranţă şi confort 1S80 — : 1990 — a plasat România printre ţările Ia trafic, rămase în urmă sub acest aspect. Astfel, densitatea După cum ne putem da seama, se =va realiza drumurilor exprimată în km / km2 este la noi de un mare volum de lucrări — prevederile progra- nuniai 0,31 faţă ’ de'.0,47 în Iugoslavia, 0,68 în Spa- mtilui în acest domeniu urmînd a se realiza eşa- nia, 1,3 în Austria, 1,5 în Franţa, 2,8 Olanda. Dacă Ionat pînă la sfîrşitul deceniului — presupune ne referim la densitatea autostrăzilor în km-/ 1000 însemnate resurse materiale şi financiare. Reali- kmY situaţia este şi mai rea: Ia noi se înregistrează zarea lui va da un plus de' civilizaţie peisajului doar "0,48 faţă de 1,83 în Bulgaria, 2,7 în Iugosla- nostru natm al de o frumuseţe deosebită,, va con- via, 1,52 Grecia, 4,58 în Spania, 16,57 în Austria, stitui un factor stimulator pentru industria turis- 20 în Italia şi 50 in Olanda. Starea de viabilitate mulţii, pentru viaţa economică şi socială in totă- a reţelei exprimată prin procentajul drumurilor litate.

Secfia Cluj a Direcţiei Re­gionale de Drumuri şi Poduri are tn -grijă 302 kilometri ăe şosele naţionale. Nu este mSlt faţă de necesităţile actuale, dar fi această lungime de drum naţional impune un volum ma­re de lucrări de întreţinere, şi' reparaţii. .'Trebuie să ‘ spunem că atunci cînd este vorba de

CĂI RUTIERE SFilE ŢÂRĂ Şl SPRE LUMEMureş, Maramureş reprezen- tînd punţi sigure de ' legătură cu alte zone ale ţării.

Secţia are mai multe subuni-astfel de lucrări distanţele semăsoară în metri şl nu in /ci-’ J dispuse in difepte punctelometri, Dar să fa!em o Tcurtă ^ j e ţ u l u i . Astfel exista : 7călătorie Pe drumurile najiona- t f u Turda F ^ i ^ M olla Xt™ n " erSew “ n° S‘ Jucu, Dej, Mociu, Nădăsel) ca-Z S e n N 1T re Pe timP t e iarnă constituie:1J < reţeaua; . { baze fru dezăpezire_ ,E.

,r lx CP h xistă apoi : 3 formaţii: Turda, lometrul 433 . (limită judeţul Apahida, Morlaca. La Turda Alba) şi ajunge pmă în Bihor > .. _ ■■(la kilometrul .564).. Alte . dnt- „funcţionează o stafie pentru fa-

'muri ieăcjă judeţul nostru cu{ bricarea emulsiei cationice şi judeţelg .ISistriţa-Năsăud; Sălaj, .este în curs de montare o sta­

ţie de asfalt, iar in celelalte doua localităţi amintite există sîaţu ae'producere a asfaltului, în acest an, s-au executat nu­meroase lucrări de întreţinere şi reparaţii cu asfalt sau prin

îmbunătăţirii capacităţii portan-, te în scopul de a face faţă mai' bine traficului actual care este mult mai intens; pe cel puţin 50 km de şqseu se vor face tra­tamente de' regenerare; vor fi refăcute marcajele rutiere pe 2(>Q km; se vor îmbunătăţi con­diţiile de lucru de la fiecare subunitate etc.

*vi<

m m m m m

STAREA . D M I L O I f SI Pflî® .Drumurile naţionale din; celor mai adecvate corelaţii în-

ţara noastră - reprezintă peste tre reţeaua rutieră, ca element 98 lâ sută (14.420 km) din re<- de bază al infrastructurii unei ţeaua rutieră cu îmbrâcăminţi; zone, pe de o parte şi patrimo-

1 asfaltice. In cadrul acesteia In-; niul turistic al zonei respective, să 70. la sută (10.000 km) are- pe de altă parte. , ’durata de serviciu depăşită, iar: „Drumul cel mâi ieftin este peste 5000 km de drumuri sînt , acela car? aduce profituri pro­testare rea. porţionale cu suma cheltuită

• Din — totalul de aproape, cu îmbunătăţirea ' (moderniza-' 2000 de poduri cu peste 117 rea) lui şt nu_ accla care' ne mii m .l./850 poduri se afiâsub costă mai puţini bani*. (Prof. " clasa tehnică normată de încer- W.-M.' Gillespie : — Stanford care, fapt ce implică restricţii University, S.U.A.). de tonaj,'rute ocolite pentru într-o economie de' piaţă ba- transporturilo grele ce determi- zată. pe principiul cererii şi nâ consumuri sporite de con- ofertei, itnbunătâţirea clem ente-

.: bustibil. lor geometrice şi a carac-teris- tt Din totalul drumurilor ju- ticilor fizico-mecanire ale sis-

- deţene şi comunale, 47 la sută tomului.rutier.aduce după sine , sînt pietruite şi 15 la sută din micşorarea costurilor de ex-

pămînt,-iar din- lungimea dru- ploatare a autovehiculelor; scur- murilor cu îmbrâcăminţi asfal-' tarea timpului '(micşorarea cos-' tice'de peste 22.000 km, aproa- tului) de călătorie, în ‘.special la • ‘ pe 13.000 au durata de serviciu nutovehicoîele care transportă depăşită, iar 7000, Km se aflu marfă; reducerea numărului de în stare necorespunzătoare. Pe accidente'şi, implicit, h cheltii- această reţea există peste 31)00 : jc-lilor datorate pierderilor pro- poduri din care peste 1300.po- duse de acestea. Centru parti- duri sînt din lemn.-O parte a culari— se realizează economie

de timp Ia parcurgerea distant ţetor, micşorarea pînă la eli­minare „a disconfortului,

Consecinţe indirecte: creşte.

Iarna este pentru lucrătorii din acest domeniu ‘ anotimpul

stropiri succesive pe suprafeţe. cu. cel mai mare. volum de lu- izolate, reparaţii pe suprafeţe cru. O bună parte din parcul aii- întinse, s-au ; aplicat covoare to este imobilizat din lipsa acu- de asfalt, tratamente de regepe- mulatorilor, a cauciucurilor şi rare, s-au făcut■ marcaje rutiere a %inor piese de schimb. Iar fă- şi altele. Cu toate greutăţile e- - fg ; acestea dezăpezirea, înlătu- xistente tn acest an, planul va- . tarea poleiului nu este posibilă loric pe 8 luni a fost ăipăşitt - - candiţii-TCorespunzătoare. Stnt Oamenilor-dm secţie le placesă :şi alte necazuri de care se considere anul 1990 anul j:ero , piîng drumarii. Şi şoselele tre- al unei mai rodnice activităţi în ■ buie încadrate într-un circuit acest domeniu delpe . neglijabil civilizat. Deşi ln parcări . sînt • J1 mP de folie costă 176 lei). A : pentru orice ţară civilizată. In- montate coşuri de gunoi, mur-, '.ceasta este furată. Se/rup sau tenţiile de perspectivă sînt ge- . dăria este aruncată pe jos,cub. ncrâase. După cum ne, spiinea totală lipsă de respect; pentru

cei care asigură întreţinerea lor şi pentru ceilalţi participanţi la trafic. . Apoi; la semhalizarea rutieră se foloseşte folie reflec­torizantă procurată din import:

Tăietor <de rosturi penta

ing. . Ioan . Crişan, şeful secţiei, cele 3 formaţii îşi: vor spori e- f ort urile . pentru consolidarea sistemului rutier în vederea

se îndoaie tablele . indicatoare, plantaţiile sînt în pericol fiind­că se sustrag tutorii de susţine­re a puieţilor, se scot stîlpişo- rii de dirijare care," se presu­pune, că sînt folosiţi la canali­zare.- ■ . : . ■ '

Reţeaua . DNr dtn jud, GLUJ\ MARAMUREŞ

BISTRIÎA-NASAUO

acestora sint degradate sau chiar distruse, ceea ce influen­ţează -negativ legăturile dintre localităţi.

® Numai în perioada 108G — 1989 cheltuielile suplimentare ale deţinătorilor de autovehicu­le, datorita stării nccorespun- zătoare a drumurilor naţionale, au crescut de la 2487 la ÎÎ255 mii. lei pe an, iar consumul su­plimentar de rarburanţi, expri­mat în motorină, a sporit de Ia

rea valorii pAmintului, printr-o accesibilitate nuii mare pentru exploatarea , şi înf reţinerea iui'; punerea in valoare a tinor re-

’ surse naturale mai puţ in cu­noscuţi! sau mai puţin accesibile înainte dc îmbunătăţirea dru­mului respectiv; imhimătâţirea activităţii de turifm atît- în

. . V v

Bihor

130 hi HîO mii l o w p f an, O zone cunoscute < ît şi pentru des- - situaţie similară se înregistrea­

ză şi în reţeaua de drumuri lo­cale. '

t u r is m ş i K ncirN 'jw-" Kficicnţâ turismului depinde

Sn mnrr măsură de asigurarea

rhiderca unor noi -/one; fmîiii- nătăţirea sau schimbarea unor activităţi de afaceri legate de locuri importante din punct de vedere cultural, istoric sau .ro-liftios

A.P.D.P.. - 1 , ■ • / ■• La Sfîrşitul lunii aprilie s-a constituit Ja Bucureşti Asoci­aţia Profesională d e ' Dnimuri şi Poduri din România. Aso­ciaţia Iţi propune să fie o organizaţie profesională, apo­

litică, de utilitate publică, ne­guvernamentală, autonomă cu personalitate juridică.' Asociaţia este deschisă tu-

subordonarea acestora unor ministere sau primării, , insti­tutelor dc proiectare-cercetare, unităţilor producătoare de ma-

turor persoanelor şi unităţilor teriale. «hipnmente şi utilaje, de profil, economice sau bu- apelindu-se şi Ia colaborarea Setare din ţară, indiferent de cu Poliţia rutieră.

Nu maii murilor n® la starea sc poate ie: şi oamenii regionale dt cele mai in?

Dar car:’ , Pînă Ia ̂

cheie apli»1 km., pe mii m.p. » 15 km. st ment. L a»

. milioane ne.

Privită i«l murilor itţ* fie care i' ţici impu' tuturor 1# rile de pl» întreţineri:1 vor efecW ţilor va # capitale o creştere * 1991 vor <* D^-1F (O 1 şi 16. în ! '. telor patr) fntre kilo# lărgire a D1 pentru 4 ’’ Să vede!1 de mîine.

Printr-o ^

Potrivit ' Interioare jj.

Europa a P bilit dcsf.l# care cupriî'

■ campanii p" ere*.

Această *> şura Intre I Direcţia B5

ADEVĂRUL - IN LIBERTATE

. Interlocutorul nostru este ing. Dumitru ,UNGUREANU, direc­torul Direcţiei Regionale de Drumuri şi'Poduri Cluj.

— Vă rugăm să conturaţi un tablou „la zi" al regionalei de drumuri şi poduri Cluj.

Direcţia Regională de Dru- m u riş i Poduri Gluj îşi desfă­şoară activitatea pe o mare parte din Transilvania, care cu­prinde judeţele Cluj, • Maramu­reş, ' Bistriţa-Năsăud, Bihor, Al-

„ ba, Satu Mare» Sălaj., Lungimea “drumurilor naţionale din ' sfera noastră de activitate este de 2323 ; km. Menţionez însă că

■ 112 km de drumuri traversează : reşedinţele de judeţ a căror în-■ treţinere revine organelor loca-

. le respective. în sfera noastrăde activitate intră drumurile din afara; municipiilor., La pra actuală nu ne putem lăuda cu

drumurile noastre: sînt înguste, starea necorespurizătoare a uno­ra pe întinse distanţe. îngreu­nează, circulaţia, ridică conside­rabil consumul de'"' carburanţi, sporeşte gradul de uzură al mijloacelor de transport.

— Care este' gama lucrărilor pe care Ie efectuaţi?

’ ‘ —- Efectuăm luprări. de între-

. ciment, reparăm şi întreţinem construcţiile la districte şi for­maţii de lucru, podurile şi po­deţele. Pentru a avea o ima­gine doar parţială a volumului de muncă , căruia trebuie să-i facem *' faţă, menţionez câ în raza noastră de activitate se află 280 1 poduri şi în jur de 5000 podeţe! : . •

20 staţii de preparare- a1 mixtu­ri^ .precum şi 8 staţii de pre­parare a betonului de ciment.'

; La âcestea se adaugă truselelle tratamente compuse din auto- răspînditor de: bitum, răspîndi- toare de criblură, cilindri com­presori, maşini de marcaj. Tod- te aceste utilaje sint întreţinute şi reparate prin -secţii utilaj

şoselele

K r -ioinţi din beton de ciment

ţinere, de; reparaţii capitale şi investiţii., Aceste lucrări le reâ- . lizăm prin cei peste 2000 de sa-,

’ ■ lariaţi■- permanenţi.'- Investiţiile .vie materializăm prin Antrepriza ' de drumuri şi poduri şi alte u-

nităţi. în acest’ân .trebuie: să- realizăm lucrări în valoare de 400 milioane lei, ponderea' cea mai însemnată - reprezferitînd-o '

‘ întreţinerea curentă la drumuri . şi poduri, investiţiile şi repara­

ţiile capitale.— Ce lucrări mai importante

aveţi de efectuat? -- , ' > ’; ■— Ponderea o deţin lucrările •

de iarnă — 25 la sută care au un grad mai mare de dificul­tate (degajarea;drumului de.ză­padă şi polei pentru ca circu­laţia să sc desfăşoare fluent şi în siguranţă). Valoarea acestora se va ridica la 50 milioane lei, în acest an.- Primăvara astu-

> păm gropile de ; pe carosabil,, punem la punct semnalizarea

verticală şi orizontală a-, drumu­rilor, efectuăm curăţirea şanţu­rilor, a acostamentelor, rea me­najăm locurile de parcare. în lunile de vară’ „tratăm" rănile drumurilor pentru regenerare prin aplicarea.de covoare asfal- tice sau covoare din beton: de

— Ne puteţi oieri o imagine valorică a lucrărilor din acest an'.' ' •. — Desigur. ' Trebuie să spu­nem, de la început, că drumu- j

. riîe înghit 6 grămadă de bani. De pildă, tratamentele1 de rege­nerare pe 8000 mp ne costă 20.- ‘milioane lei. Semnalizarea ru­

t ie ră , "parapeţii elastici sau de zidărie — alte 20,milioane, lei, lucrările de .îmbunătăţire a dru­murilor prin executarea de îm- brăcăminţi asfaltice şi cu be­ton de ciment — 40 milioane lei. Cu toate acestea, îri perspecti­va, pentrtf a avea şoselele pe care le visăm, va trebui şă in­vestim mult mai mult.

—; La ora actuală, de ce ba­za materială dispuneţi?; —- Avem in dotare tractoare . cu lamă, autogredere, buldoze­

re , freze, maşini cu lame în faţă, autorăspînditoare de nisip

: şi sare, 'repartizate' îri toate ju ­deţele. < Pentru o altă, gamă de lucrării' direcţia are în dotare

pentru transport din cadrul f ie - . cărui judeţ şi, mai ales, prin formaţia centrală din Cluj. Fi­reşte, o parte a acestor utilaje

. sînt vechi. Ne aflăm încă de­parte de ţările avansate care dispun de utilaje cu care se

’ realizează 1 km de şosea mo- . dernă pe zi! . .

— Xum se pune în perspecti­vă problema drumurilor?

— în cadrul unui complex.: program guvernamental ’de'mo- ; dernizare în ansamblu a reţelei

de 'drumuri se vor executa am-- f>le lucrări şi în raza de activi­

tate a Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Cluj. In perspectiva următorilor 2—3 ani în probleme de întreţinere şi re­paraţii curente volumul lucră­rilor va creşte eu 20—25 la su­tă. Şi în acest domeniu, esenţial este crearea unor condiţii de circulaţie înr deplină siguranţă şi confort celor care sîrit în trafic, cît şi creşterea durabi­lităţii în timp a lucrărilor pe

care le executăm. Aceasta im­pune, in noua viziune de dez­voltare a reţelei rutiere, reali­zarea, unor artere de ciculaţie fluente prin devierea traficului greu în afara localităţilor, cit şi prin proiectarea -unor dru­muri care să permită . viteze sporite de circulaţie şi o dura­bilitate mai mare. Se va pro­ceda, astfel, la executarea unor ranforsări (consolidări) totale a drumurilor existente care co­respund din punct de. vedere al fluenţei traficului, precum şi a varientării lor în zonele a- glomerate. Avem in' vedere şi creşterea considerabilă ă calită­ţii prin tratarea în detaliu • a tuturor lucrărilor necesare dru­mului precum şi aplicarea de covoare bituminoase sau îmbră- căminţi din beton de ciment cu rezistenţă în timp. Ţinînd sea­ma de volumul mare de lucrări pe care îl vom avea de exe­cutat în următorii ani, conco-- mitent cu sporirea bazei mate­riale de circa 3 ori faţă'de ce avem în prezent, se impune şi

. îmbunătăţirea calitativă a aces­tora. Avem nevoie de bitumuri

• cu un grad mare de adezivi- taţe, precum şi de asigurarea constantă cq ciment rutier. De asemenea, îrizestrarea' cu utila­je de mare capacitate trebuie să conducă la creşterea produc­tivităţii,. cît şi lă asigurarea unor coridiţii’ de pianeitate a lucrărilor, şi a confortului în circulaţie. Doresc să 'spun, în

■ încheiere, că oamenii noştri îşi cunosc meseria, au o bogată ex - perieriţă, sînt animaţi de' dorin­ţa de a arăta ce pot. Avem, a- şadar,’ posibilitatea, şi dorinţa ca în viitor să ne aliniem, şi în acest domeniu, ţărilor avansate.

.civi : e

sopra stării .actuale â dru- n» Mant este ca, pornind de 3 Ş iile existente, să vedem ce ţirjIncru l-au' gîndit îndelung

State din cadrul .Direcţiei îi poduri Cluj, ona dintre în ţară. \ . ■lfa! drumurilor noastre?

!a!#Ktui an urmează să se în- >(ra «voare bituminoase.: pe 42 3(11 mente bituminoase, pe 77'» . ntate reparaţii curente, pe sc1 teăminţi de - beton de ci- aii ftmul total .va atinge 37,4 . lei fraţii capitale 10,8 milioa-

¥ tyectivă, modernizarea dru- 1 Oferea acestora la un-tra- 1 ̂toate atributele ci vi 1 iza-

substanţială a volumului “ el, pentru 1991 ; propune- J creştere de 39 la sută Ia •'loininoase, po 40 km. sc '®Pitale. Volumul investi- ««oane Iei, iar la reparaţii milioane ceea ce reprezintă 'nU faţă de 1990. In anul r^ilc la pasajul situat pe

situat la kilometrii 11 , şi Nădăşel,’ asfaltarea J* Şoseaua Cluj — Turda O începerea lucrărilor de ';'C / Cluj — Apaliiţla / ?,Jţie şa* • ' ■* arăta drumurile noastre

Guvernului se prevede o

iamplă acţiune'de modernizare a drumurilor în­cepînd cu anul viitor. In perspectivă, pe raza Regionalei Cluj vom avea G43 km. de drumuri exprese, adică . drumuri cu serioase îmbunătăţiri a elementelor geometrice; ceea 'ce creată posibi­litatea realizării unor viteze sporite, a : uriui; tra­fic fluent, a’ confortului pe care fiecare condu­cător , auto şi-l doreşte. Fireşte,-: sînt apreciabile implicaţiile pe care acestea: !e 1 vor avea asupra economiei, turismului, asupra vieţii noastre în general. Rnducerea timpului . de rulaj, a uzurii mijloacelor de transport, sporirea confortului — reprezintă numai cîteva, dintre cîştigurile mari pe cara ni le vor aduce aceste drumuri.' Dar să anticipăm dezvăluind cîteva trasee pe care, pes-

, te ciţiva ani, vom putea circula cu viteze sporite şi cu o siguranţă mult mai niarc. Pe E-675 / Arad — Oradea — Satu-Marc — Livada /- din totalul de 248 km. regionalei Cluj îi vor reveni 210 knt. E-576 / Cluj — Dej — Bistriţa — Fîn- tînele :— Cîmpu Lung — Suceava / va oferi peo distanţă de 310 km. / din care 177 km.-în raza regionalei Cluj / un excelent traseu turistic, o durabilă punte de legătură între, centrul Tran­silvaniei şi Moldova. La acestea se adaugă E-81 / Dej — Livada — Halmea /, E-79 / Oradea Brad — Deva /,. care vor facilita o comunicare rapidă şi sigură în această zonă a ţării.,.: -

Un lucru este cert: avem nevoie de drumuri care să asigure un trafic fluient, sigur, conforta­bil. Dacă ne; raportăm, însă, la comandamentele economice, turistice, sociale ale „comunicării** prin drumuri, se impune sâ ne apropiem cît mai repede de civilizaţie, de realizările ţărilor avan­sate. Aceasta presupune importante' investiţii, oameni implicaţi în această amplă acţiune de modernizare a drumurilor României.

. . . » -

'famîna securitătii rutiere'miţetuiul transporturilor în colaborare cu Inspectoratul judeţean de Po- ’niisiei Economice pentru liţie, scrviciul circulaţie întîmpină acest eveni-

ment % ,in,t n?e- P r i 8- - In această perioadă 0 modernă cale de acces între Cluj şi Turda 'si a reg*unea CCE / ONU se verifici starea îmbracanunţilor asfaltice, se America de Ncml a unei efectuează toaleta drumurilor, marcajele, sem- ■ -, , (fotografia de sus)

*)«nilnâ a securităţii ruti- nalizarea rutieră, so pune, In aplicare întregul ' ..... , ’ , ............ ’ •.com plex de măsuri fri vederea pregătirii dr umu- —— ~ ————----- :--------- -------------------—

*'inifestare so va desfă- rilor Pen*ra -1®™*- De asemenea, fn colaborare.

■ijiV’

i

Loc dc popas pe drumul naţional Cluj—Oradea

wl Shrfa. ci fn -»«W. cu or^aneie de poliţie, se vor întreprinde acţiimf .nf&i . X • noastră. . ,jc control ® traficului, de popularizare a eveni-.

Drumuri, şi poduri, raentelor rutiere, ” •

Pagina realiiatâ de Ion RUS şi Ion GOIA

ADEVĂRUL = ÎN LIBERTATE PAGINAI

ECHIPELE ROMÂNEŞTI ÂU DEBUTAT ,IN v; CUPELE EUROPENE LA FOTBAL

,. In cupole europene la fotbal,' echipele româneşti, da­torită rezultatelor bune obţinute anterior, au înscrise 5

. formaţii: Dinamo Bucureşti în Cupa campionilor euro­peni, Steaua - Bucureşti în Cupa cupelor, Universitatea Craiova, Politehnica Timişoara şi Petrolul ^Ploieşti în Clipa U.E.K.A. • - -- •'î. în--Cupa campionilor europeni, pe stadionul Dinamo din Capitală, â avut loc partida .-dintre - campioana Ro­mâniei, DJNAMO BUCUREŞTI, şi formaţia St. Patricfc Dublin; campioana Republicii Irlanda. , : • .-• •j Prestînd un.'joc superior sub aspect tehnid şi' tactic, fotbaliştii români au :terminat-învingători «u-seorul de4-0- (3-0), prin golurile marcate de Doboş (min. 3), Dă- maschin (min; 20), Mateuţ (min. 24) ş i ' Cheregi (min. 82).

■ ■■ ■ ^Jn" clipa UEFA, formaţia locală POLITEHNICA a re­

uşit la capătul unei evoluţii excelente, să învingă cu 2-0 (1-0) redutabila echipă spaniolă' Atletico Madrid. Sco­rul' a fost deschis,în minutul 44'cînd Bungău a transfor­mat- o lovitură de Ia II m, golul al doilea; fiind realizat de Octavian Popt-scu in min. 63. ’' tIt - - ,

La Tirana. în Cupa U.E.F.A. UNIVERSITATEA CRA- , lO'VA a învins, formaţia Partizan eu scorul : d£ ‘1-0.

> Partidele retur vor . avea loc, în 3 octombrie 1990.Celelalte rezultatei nu ne-au * parvenit - pinâ la închide­

rea"'ediţiei'.- .;. ■•v,',-'. : '' ' % T. Petruş» ta h i a ■ ■ ■ n a m. m m m o a

CLUBUL C.F.R. CLUJ-NÂFOCA

Str. Dobrogeanu Gherea nr. 17 : . : .

anunţă ; .' . ‘

începerea, la data de 1 octom brie a.c., a urm ătoarelor cursuri: • ■ ...

' • DESEN TEHNIC - v '• DACTILOGRAFIE-STENOG RAFIE• CROITORIE• LIMBA ENGLEZA• ACORDEON, TARAGOT, SAXOFON _ '

CHITARA'• BATERIE ,.

: în scrierile se fa c îu ccpînd din data de 20 septcml>rie, zilnic intre orele 9— 13,00. ~ \ -

LICEUL TEORETIC «GHEORGHE ŞINCAr

organizează In perioada 21—25 septembrie, concurs dc admitere pentru ocuparea-locurilor disponibile la '

ŞCOALA POSTLICEALA DE STENODACTILOGRA­FIE, Secţiile germană şi rusă, .' ^

Informaţii suplimentare la secretariatul liceului, tele­fon 1-29-51, (18422)

VlNZARI - CUMPĂRĂRI'■ 0-Vind televizoare ‘ color, dia­gonala 68̂ cm, cu telecomandă. T^Hcfon 3—51—65. (18787) ? V,.-- 6--ţfid^'oplay6r 'de vînzare. Preţ

convenabil. Telefon 3-75-73.,.' ■ (18336)-' i :; • Vind. televizoare color, dia-

• gonalâ 68 cm, cu telecomandă. ’> Telefon 3-51-65. (18620) ‘: • Vjftd CEC Dacia, înscriere in 4985. Informaţii: 'telefon 5-97-20. r (18G2;!) : ■ ■■

• Vind: casă familială .4 came­re," bucătărie, . confort; cu gaze, posibilitate curent .'trifazic, g ră -:

. dină mare, mobile folosite, pic­turi, ţevi metalice, diferite obiec­te casnice; Telefon 6-55^5.4, între orele 15—18. (18550) .

Vrind urgent .receptor , s.ateiit de'înaltă calitate cu. modulator ̂de canal 6" încorporat. Telefon"4-25-17/(18611)

• Vîrid'Mazda. 323 din 1980. ffelefon 1-85-97, -între orele 18-—21.(18216) -

• Vînd Dacia 1310 accidentată. '■ Informaţii: telefon 3-33-88, duoâ ora 10. (18220)

• Vind, preţ-convenabit Volks­wagen L.T. pentru transport mar- ■ fă 2,5 t, Fort Tranzit, 1,6 t ca­pacitate, Dacia break 1410 dfn a- nul 1988,' televizor color şi Kainc blană mărimea • 48—50.- ; Telefon 924,2r20-08. (18182)

• Vind 4 familii stupi. Telefon6-13-07. (18187) '

• Vind videorecorder Casio, sigilat, telecomandă; preţ conve- ‘

< nabil..Telefon 8-89-82. (18354) - ,• Vind- casă'cu grădină,' încăl-- ■

zire cu lemne, în cartierul Some- . şeni.; Informaţii: .lâ ! , telefon5-00-22 sini 8-07-79. (18352), • Cumpăr scurtă de blană vulpe roşcată, iiouă, mărimea 46 ' t 48. Telefon 4-63-54. (18553) - ■

• Cumpăr calorifer electric sau radiator: Vind doi tabareţi. Telefon 5-99-95. (18473/A)

• Cumpărăm'20, metri pătraţi parchet, eventual uscat. ' Aştep­tăm^ oferte la telefon 4-87-55, seara, orele 20—22. (18315). • Cumpăr televizor sport alb-

negru; Telefon 1 -52-55, orele 8—14. (18045)

• Cumpăr, urgent gresie, 16 mp. Telefon 961/3-64-92, (18059)

• Cumpăr teleobiectiv PAN- - COLAIt 80 MM-, sonar, pentacon •135 MM, filtre, parasolar, pentru Helios. Telefon 4-35-50. (18050)

• Cumpăr îndreptar practic de limba engleză şi germană în do­meniul petrochimici. Telefon 8-7D-59, după masă. (18308)

• Cumpăr lămîi cu rod. Tele­fon 1-54-76. (I81C6/A)

•'Cumpăr valută est-vest; vînd Golf- 1600 : benzină. Telefon 8-90-29. (18382) . ; , ? W : -v .,, • Cumpăr,-pe;: mărci, : : aparta-

.' menţ> cu 2 camere; exclus Mă­năştur,- Mărăşti. - Ger adresa şi preţul aproximativ.1 Căsuţa- poş­tală 412* Oficiul: I.: (18380) ?

• Cumpăr' - forinţi.:'- -Telefon . 5-59-61. (18277) .

; • Cumpăr ^garnitură .; mobilă, aragaz, covor p ersa n ,T e le fon4-95-24. (18554) ;.- • Cumpăr Dacia 1300—1310, , accidentată. Telefon 7-29-45, după ora 17. (18569) ./ : - : ....

• Cumpăr 3 camere, confort, între Piaţa ■ 14 Iulie şi complex Studio. Teiefon 8-00-90. (18649) v

Cumpăr vioară, violoncel şi taragot vechi. Telefon 1-77-43.(18642)

• Gumpăr valută vesţ. telefon3-10-94, (18679) ^

DIVERSE r• ANUNŢ IMPORTANT', Le­

gat de- examenul de admitere 1990 la Academ ia-de arte vizu­ale Gluj, rugăm persoanele din­tre candidaţii . prezenţi, sau ca­drele desemnate la sălile de exar: meir care, pot- furniza informaţii privind modal- - de .;participare la examenul eliminatoriu de litera­tură română al candidatei Vodă Nicoleta (prezenţă, întîrziere Ctc.), să nie contactez^ la telefon8-76-20. Recompensă pentru de­ranj; (18624) ;

■ • Cu adiacA durere anunţăm încetarea din viaţi a ‘ scumpei noastre' mame, soacre şl bunici VEBONICA MOLDOVAN de 89 ânJL liimotminUrea la cimitirul ' Cor* <Jof . u î l septembrie l » o , ora 14. Copiii Ioan, Victor, Cornel, Eur genia. Aurelia cu familiile. Dormi in pace suflet -blind. (181S3) -. • Sincere condoleanţe fi com­

pasiune familiei greu Încercate prin pierderea domnului VASILE UODOn. Locatarii din Plafa Ml* hal viteazul nr. II. (18S30

• copleşit de durere ţi de a* dincă Întristare aduc la -"cunoş­tinţa rudeniilor, prietenilor ţi cu* noscuţltor cil scumpa mea soţie ILEANA IUSTIAN, a încetat ac­tuala existenţi pfiminteasci la virsta de ss ani, plecind In Im*' păriţU- de Luminii a Domnului nostru isus Cristos. Solemna ce­remonie a . dcsplrţtrll se va oficia in ziua de i i septembrie, ora 11 In, cimitirul Ceillral. Soţul Îndu­rerat. <mo«> - . _____

- a n u n ţ 'începînd cîi data de 1 octombrie 1990, COMISIA DE

TINERET a;F.S.N. organizează cursuri de limba ENGLE­ZA şi. FRANCEZA, cu durata de 2 luni. ,

Informaţii: str. Eroilor nr. 2, camera 5, orele 10—12.- : : - - , (18741)

ANSAMBLUL ARTISTIC DIN CARAŞ-SEVERIN

prezintă îi ̂ data. de 20 septembrie 1990, orele 20, la Sala -Sporturilor, spectacolul extraordinar

MINORA FLOARE E BANATUL eu participanţii: Ana Munteanu, Petrică Moise ş.a., cu momente vesele prezentate de Alexartdru Neagu.. ~

A d m i n i s t r a ţ i a b a z e l o r s p o r t i v a c l u j .' 7 - ............' ' ! ' ' " (18312)'

. , „EXOTICA" CLUJ

deschide . expoziţie internaţională de: •

• PAPAGALI '• CANARI *

, . • PEŞTI ■- '•în str. Aurel Vlaicu ,nr. 11, în perioada 20— 23 septern^;f>rie,. , V" '

:Deschisă, zilnic între orele O—20,00. (16809) “ .

I

• Cu sfîşietoare durere anun­ţam comemorarea a t s&ptâmînl de Ia nedreapta moarte a Dr. CONSTANTIN MARIN, medic pri- înăr oftalmolog, vineri, 21 octomr brie ora - ÎS,S0, la biserica de pe str. Bisericii Ortodoxe. Monlca şi Horia.

• Nimeni şi nimic nu va putea şterge din suflete chipul scumpei noastre surori şl cumnate ELENA MUREŞAN., Nu te vom uita ni- ctoâată. Surorile Mari ţa ;i Pau- llna cu familiile. > (18531) .

• Cu .durere in suflet anunţăm Încetarea din ' viaţă - a scumpei noastre : ILEANA IUSTIAN. Suro­rile, fraţii,' cumnaţii şi nepoţii. (19S97)

• Cu durere „ In suflet . anun­ţăm Încetarea' din viaţi, a scum­pei noastre soţii, mame şi bu* nici -VIOUICA-ANGELA MIBON (PUŞI), In virsţă de SI ani. In- mprmintarea va avea loc sîmbi- tâ .32 septembrie, ora 11, din ca­pela I a cimitirului Central. Fa­milia.' (m ia

• Cu adincă durere anunţăm Încetarea din viaţa a scumpului nostru soţ, tată, socru şi bunic SIMION GOCAN de X ani din Berindu tnmormintarea va ’a- vea loc in localitatea Berindu la data de sîmbătă, 33 septembrie 1990, ora 13. Familia îndurerată: soţia Maria, copiii Nelu ţi Lucre- ţia, nadu şi Aniţa; nepoţii Mihai, Andrei, Maria. (1S331)

• Sintem alături de - colega noastră Bodica OsvatU in marea durere provocată de moartea marnei dragi. Colegii de la Sec­torul de > multiplicare al Univer- sitătii*, (13710)

• Cu inimile Îndurerate,. ne despărţim de scumpul nostru gi­nere, cumnat şl unchi VASILE: IIADOR. Te vom păstra veşnic în . amintirea noastră. Mama, Zetta, Lily, Dan, Magda» .Viorica şi co­piii. (lSTHIi)

• Cu inimile îndurerate ne des­părţim de scumpul nostru unchi VASILE HADOn. Tc vom păstra veşnic Sn amintirea noastră: Iţi­tă, Ivan, Ani şl ItaimL ’ (18713;A)

• Sintem alături de colegul nostru Gavril Mureşan în marca durere pricinuită de moartea so­crului său. Sincere condoleanţe. Colegii de la Serviciul aprovizio­nare al întreprinderii „Tehno­frig*, (18718)

• Cu profundă durere aducem un ultim omagiu vecinei noastre MAGDOLNA TORDAI, dispărută fulgerător dintre noi. sincere con­doleanţe soţului Îndurerat. Aso­ciaţia locatari, str. Horea ll î . (18191)

• Dragă UILL, nu tc vom uită' niciodată. Sora Mari, cumnatul Tică şl nrpoţell Dănuţa şi Dănuf. Să-ţi fie ţărina uşoară. (H61T/A)

• Adine Îndurerate anunţ&m moartea fiului şi. fratelui IOAN, (BILL) CAl.UGAn, 42 ani. Inmor- mintarea va avea loe vineri, la orele 13 In salul Miccştl, comuna TurenI, Mama, tata, Niţucu, sora Mari, cumnatul Tică Siolchiţescu, nepoţii Dănuţa şl Dănuţ. (19C17)

- • Trei ani de lacrimi şl dure­re dt cind ne-a părăsit, pentru totdeauna, scumpul nostru ' fiu şi frate a l e x a n d r u b a b a . n u tevom uita niciodată. Familia îndo­liat*. (18682)- ;-;.

• Sincere condoleanţe familiei Ţinu ţi Maria Vagner Ia pierde­rea mamei lor tirani. Familiile Marian, Matei şl Borşan. (18723)

• Sintem alături de - familia Chintoan in aceste cUpe de, grea încercare. Sincere condoleanţe. Fam. Zăgrean. (18752)

• Sintem alături .de colega noastră Elena Condor in marea, durere pricinuită de moartea ma­mei, dragi. ' Colegii din Centrul de caicul Cluj. (18?97> .

• Doin» iMocan mulţumeşte tu­turor acelora care cu gîndul şl fapta aii fost alături de ea; şl fa­milia el în grelele momente care au lovlt-o la mijlocul acestui sep­tembrie. (186(1) ’ ; .

• Sintem alături de cOiega noastră- Rodica Mureşan. In ! ma­rea durere pricinuită de. moartea, tatălui drag. Intr. Tehnofrig», Serviciul Deslacere-Expbrt. (1S682)

• Un pios omagiu celui care a fost cumnatul şi unchiul nostru GRIGOBE BAŢIU. Sincere ,con­doleanţe familiei. Cumnatul'Nucu şl nepoata Angcla, cu familiile, (18871) : -

• Cu atiincă durere anunţăm încetarea din viaţă, în ziua de 18 septembrie 1990, a dragei şi Iu­bitei noastre măluşi, profesoara e m il ia - LICA FODOR. . Jnmor- mîntarca are loc azi, 2# septem­brie, 1990, ora 11, Ia cimitirul Cen­tral: din Cluj. Familia. (1&7S3); • Colectivul de cadre didacti­ce-a l Şcolii generale Apaliida ţs- t€ alături de prof. Otilia Pascu in marea pierdere suferită şl trans- inite sincere condoleanţe. , (18734)

• Mulţumim din Inimă tuturor: rudenii, prieteni, cunoscuţi, ve­cini,' care au fost alături dc noi £& încercarea grea prin care a trebuit să trecem. Sintem con­vinse că vor fi alături de noi In zilele de restrişte care vor urma. Mam» Doina Mocan şl fiica An­dreea Burcă. (18757)

• Sîntem alături de colega noastră prof. Gcorgeta' Lazăr in marea durere pricinuită de pier­derea tatălui drag. Colegii de la Llcehl cconomlc. (18691)

• Sintem alături de colegul nostru prof. Kovacs Varga Tibe- rlu tn marca durere pricinuită de pierderea tatălui drag. Colegii de la Liceul economic. (18C91/A)

• Sintem alături de colegii noştri Augusiin şi Liviu. Vagner In marca durere pricinu*** .**e> pierderea mamei dragi. Colectivi* de muncă din Autobaza i Mar­fă Cluj. (18681)

Pios omagiu şi o lumină veş* nlcă In gîndul meu, celei care a fost SIMONA NOJE. Mircea. (18740)

• Tristă şl dureroasă amintire Ia împlinirea a 4 ani de la tre­cerea in eternitate n dragului nos­tru dr. VASILE CIUPEIU. Fami­lia. (18(37)

• O lacrimă, o floare, duioase amintiri iubitei SIMONA, - acum la un an de ,cînd nu mal este printre noi. Dormi în pace, suflet bun. Familia Tiberiu Dolha.(18380)

• Inaugurarea pietrei funerare a mamei mele dragi, LAZAB

MAGDA (născută BUBG) v * avea loc duminică^ 23 septembrie, ora11, la cimitirul evreiesc. Neolog, din str. Şoimului (la capătul stră­zii Republicii). Fiul Ştefan. (18669) '

• Depunem florile dragostei şi amintirii’ pe mormintul celui ca­re a fost col. ION GHEOBGHfe, azi, 20 septembrie, clnd se îm­plinesc zece ani de Ia trecerea sa îh nefiinţă. Amintire veşnică, liniate eternă. Familia. (187:;i)___

• Sincere condoleanţe familiei Vagner, în durerea pricinuită de pierderea mamei dragi. Colecti­vul'Autobazei 01 Călători. (18739)

• Neştearsi rămîne amintirea iubitei noastre LIA STOICA ia şase luni .de la deces. Să-l fie somnul Uh. Familia. (18173)

• Ca imaginea ei in suflet a - dunăm toate ' amintirile intr-un pios omagiu la şase Ioni de Ia dispariţia scumpei noastre GEOKGETÂ AABON. Comemora­rea sîmbătă, 22 septembrie, orele16, la biserica din str. Horea. Fa­milia. (18165) _

• La ,20. septembrie, un an da clnd a plecat una din cele două flori; cuvinte nu sîiit. Tot ce ne-a mal rămas — să îngenijuchem lîngă mormintul PUIUŢEI cu flo­rile câre li erau atît de dragi. Mami, tati şl Ancuţa. (18361)

• In' 22 septembrie 1990 se îm­plineşte un an de mare. durere în sufletele noastre, de la des­părţirea pentru totdeauna de dragul şi bunul nostru soţ, tată, socru şi bunic VASILE MARCIT. Lacrimile şi florile Iţi vor acoperi veşnic mormintul trist. Dormi în pace suflet bun. Soţia Armida, fi­icele Monlca, Doina,, ginerii Ml- hăiţă, Marius şi dragul Iul nepo­ţel Bogdan. (18587)

• S-au. scurs 2 ani de lacrimi şl durere, de cînd a plecat în veşnicie scumpul nostru fiu, fra­te şi cumnat ILIE ZAGREAN. A-, mintirca ta va fi veşnică. Mama, tata, lonuţ, Neli şl Ghiţă. (18420)• Se împlinesc 4 tini de la trece­

rea în eternitate a scumpului nostruSOţ şl tatâ OCTAVIAN ABRUDAN.

Nu 11 vom uita niciodată. .Itozsika, Andreea şi Gabi. (18401)

• Azi, 29 septembrie 1090, se' Îm­plineşte un • an de la dispariţia iu­

bitului nostru frate MAGYAROSIIOAN. Nu te vom uita niciodată. Su­rorile Ana şi Aurelia. (18881)

• Azi, 20 septembrie, se lmpliness6 săptămâni de cind ne-a părăsit, tre­ci nd în nclilntă, cca care a fost • scumpa noastră mamă. soţie şl bu­nică, ROZICA TODORUŢ. Va rămîne' veşnic' în Inimile noastre. Familia Îndurerată. (10601)

• Asociaţia de locatari din strada Rakoczl, bl. I, aduce un pios omagiu distinsului colocatar a l e x a n d r u DnAGIIlCI. Slnecre condoleanţe fa­miliei Îndoliate. (18783) .

0OLEGIUL OB REDACŢIEI lila CStlan (redactor yen. Dan Rebreano (redactor tel adjunct). Traian Bara erefaf general d* rodactl?). Vaier Chlorcann. EmlI Lneş. Ion Ros, Maria Sînseonan, Radn Vida.

REDASTIAt «3uJ. *tr Rapoca or. II. TELEF0AN®; i*IM 3 (redactor «ef)l I -73-07 (reflactor ţel adjunct si secretariatul de redacţia)! 1-74-11 (secţia culturală)) 1-73-07 (secţia problem* social* economlceji l-TI-90 (secţia probleme e»t5tenejtl)i 1-73-0J (admlnlstratla tlarululV Mica publi­

ci ta U sa prlmeţt* Intra orala 19—11 str Rapoca nr. II (la parterY StmhAta îl lamtnlca închis.