II. 1.1. SCALA DE IRAŢIONALITATE PENTRU COPII ŞI ADOLESCENŢI

(CASI - THE CHILD AND ADOLESCENT SCALE OF IRRATIONALITY,

BERNARD ŞI LAWS, 1988)

II.1.1.1.Introducere

Este dovedită eficienţa terapiei raţional emotive şi comportamentale în recuperarea copiilor cu

probleme emoţionale şi comportamentale, dar o mare dificultate atât din domeniul practicii cât şi al

cercetării este aceea a lipsei instrumentelor de măsurare a cogniţiilor iraţionale la copii şi adolescenţi.

Singurele scale dezvoltate în acest sens sunt: Inventarul Ideilor (Kassinove, Crisci şi Tiegerman, 1977),

Scala de convingeri raţionale pentru copii, Forma B şi Forma C (Knaus, 1974) şi o adaptare pentru copii a

Inventarului comportamentelor raţionale făcută de Shorkey şi Saski (1983) (apud Bernard şi Cronan,

1999). Dintre acestea, Inventarul Ideilor a dovedit cele mai bune calităţi. Primele date privind adaptarea pe

populaţia românească a primului şi celui de al doilea chestionar cu cele două forme ale sale sunt oferite de

Popa (2003).

Scalele mai sus menţionate au fost criticate pentru că unii itemi sunt formulaţi în termeni

comportamentali şi afectivi, nu în termeni cognitivi şi de aici corelaţiile artificiale cu măsurători

comportamentale şi emoţionale. O altă critică adusă lor, ar fi aceea că nu reflectă dezvoltările teoretice

recente ale terapiei raţional emotive şi comportamentale, rămânând tributare celor unsprezece cogniţii

iraţionale dezvoltate iniţial de Ellis.

Pentru a răspunde acestor critici, Bernard şi Laws (1988, apud Bernard şi Cronan, 1999) propun

Scala de iraţionalitate pentru copii şi adolescenţi (CASI - The Child and Adolescent Scale of Irrationality).

Scala măsoară cogniţii iraţionale pe care copiii şi adolescenţii cu vârsta cuprinsă între 10 şi 18 ani pot să le

interiorizeze. Itemii au fost formulaţi pe baza teoriei REBT şi a analizei valorilor şi preocupărilor pe care

copiii şi adolescenţii le au. Astfel itemii descriu atât cele patru categorii de cogniţii iraţionale (cerinţe

absolutiste de tipul “trebuie”, evaluarea lucrurilor ca fiind groaznice, toleranţa scăzută la frustrare şi

evaluarea globală a propriei persoane) dar şi conţinuturi de confort, uşurinţă, distracţie, comportament

corect şi bun din partea celorlalţi, controlul celorlalţi, autonomie faţă de ceilalţi, siguranţă, realizare,

atractivitate fizică, aprobare, dependenţă, comportament propriu corect şi bun. Prima variantă conţinea 49

de itemi.

Rezultatele analizei factoriale au evidenţiat următorii factori: Evaluarea globală a propriei

persoane, Noncomformism, Trebuie îndreptat spre alţii, Dependenţă, Cerinţe absolutiste pentru confort,

Toleranţă scăzută la frustrare. Au fost cuprinşi în studiu 2 300 de copii şi adolescenţi (fete şi băieţi) din

clasele IV-XII. S-au obţinut corelaţii semnificative cu scale ce măsoară anxietate (.48), furie (.38),

conceptul de sine şi cogniţii iraţionale (Inventarul Ideilor, .60). De asemenea, elevii caracterizaţi ca având

309

probleme de comportament au înregistrat scoruri mai ridicate pentru subscalele Evaluarea globală a

propriei persoane şi Noncomformism (Bernard şi Cronan, 1999).

Aceasta a fost prima versiune a scalei, ea fiind criticată pentru că: a) itemii scalei Noncomformism

erau formulaţi în termeni pozitivi (în sensul conformităţii) şi astfel trebuia să fie cotaţi invers; b) subscala

Toleranţă scăzută la frustrare corela negativ cu probleme comportamentale şi c) subscala Dependenţă deşi

factorial distinctă dovedea o slabă validitate convergentă, necorelând cu nici un indicator al funcţionării

emoţionale şi comportamentale a copiilor şi adolescenţilor (Bernard şi Cronan, 1999).

Cei 49 de itemi ai primei variante au fost revizuiţi, a fost exclusă scala de Dependenţă, au fost

rescrişi noi itemi mai ales cu privire la intoleranţa faţă de teme şi sarcinile casnice, itemii subscalei

noncomformismului au fost reformulaţi în direcţia iraţionalităţii legate de conformism. Validitatea de

conţinut a noii scale a fost stabilită prin consultarea ei de către Albert Ellis, acesta având câteva sugestii cu

privire la formularea itemilor 18 şi 9. Prima versiune este finisată şi apare a doua în 1999, a lui Bernard şi

Cronan, aceasta fiind prezentată aici. Bernard şi Cronan (1999) implică în studiu 567 de copii şi

adolescenţi (290 băieţi şi 277 fete cu vârsta cuprinsă între 10 şi 17 ani).

Eşantionul din populaţia românească folosit pentru adaptarea acestei scale este de 695 de copii şi

adolescenţi (băieţi şi fete) cu vârsta cuprinsă între 10 şi 17 ani, elevi în clasele a IV-a, a VI-a, a VII-a, a IX-

a şi a X-a din mai multe şcoli bihorene. Testarea gradului de adecvare a eşantionului s-a făcut cu metoda

Kaiser - Meyer – Olkin (KMO), obţinându-se o valoare de .89 ceea ce denotă faptul că eşantionul

îndeplineşte condiţii excelente pentru aplicarea analizei factoriale. Matricea obţinută pentru anti-imagine

are pe diagonala principală valori mai mari de .90 pentru 10 itemi (1, 3, 7, 9, 11, 15, 19, 21, 23, 26), valori

mai mari de 80 pentru 16 itemi (4, 5, 6, 8, 10, 13, 14, 16, 17, 18, 20, 22, 24, 25, 27, 28), o valoare peste .70

(2) şi una peste .60 (12). Aceste valori indică o bună adecvare a eşantionului pentru fiecare variabilă în

parte.

II.1.1.2. Ce măsoară testul?

În urma analizei factoriale cu modalitatea varimax de rotire a factorilor, au fost identificaţi patru

factori ce reprezentau 39.9% din varianţa datelor, o parte din itemi fiind apoi eliminaţi. Factorii evidenţiaţi

sunt consistenţi cu teoria raţional emotivă şi comportamentală a lui Ellis, denumirea acestora fiind

confirmată atât de Albert Ellis cât şi de Ray DiGiuseppe:

Factorul 1- evaluarea globală a propriei persoane, conţine 9 itemi şi acoperă 18.1% din varianţa

rezultatelor;

Factorul 2 – intoleranţă la frustrarea dată de reguli conţine de asemenea 9 itemi, iar varianţa acoperită

este de 9.7%;

Factorul 3 – intoleranţă la frustrarea dată de muncă este format din 12 itemi şi acoperă 8% din

varianţă;

310

Factorul 4 – cerinţe absolutiste pentru dreptate include 5 itemi responsabili pentru 4.1% din varianţă.

În scrierile sale recente, Ellis (1994) consideră cerinţele absolutiste de tipul “trebuie” ca fiind

bazale, celelalte trei categorii (evaluarea globală a proprie persoane, toleranţa scăzută la frustrare şi

catastrofarea) fiind derivate ale acesteia. Părerile sunt împărţite în ceea ce priveşte susţinerea acestei idei.

DiGiuseppe, Leaf, Exner şi Robin (1988, apud David şi colab., 2004) realizând o analiză factorială

confirmatorie, au găsit că toleranţa scăzută la frustrare, cerinţele absolutiste de tipul “trebuie” şi

catastrofarea încarcă un singur factor, în timp ce evaluarea globală a proprie persoane reprezintă un factor

de sine stătător. Bernard şi Cronan (1999) susţin că în cazul copiilor şi adolescenţilor, bazală ar fi

evaluarea globală a propriei persoane.

Întrucât studiile anterioare relevă corelaţii între categoriile de cogniţii iraţionale, am recurs în

studiul de adaptare a CASI pe populaţia românească la o analiză factorială exploratorie a componentelor

principale, cu rotaţie direct oblimin la delta egal zero. Se observă existenţa corelaţiilor inter-itemi, testul de

sfericitate Barlett este semnificativ statistic, oferind şansa realizării analizei factoriale.

Au fost desprinşi 4 factori, ce explică 45,26% din dispersie (Tabel nr.II.1.1.1.). Înainte de rotire,

primul factor explică 22,27% din totalul varianţei, al doilea 10,93%, al treilea 7,51%, iar al patrulea

4,54%. După rotaţie se observă influenţa mai puternică a primului factor (5.10), urmată de influenţa ceva

mai mică a celui de al doilea factor (3.36), ultimii doi factori având valoare explicativă relativ egală (2.85

şi 2.92).

În Tabelul nr. II.1.1.2. vor fi prezentate matricea modelului factorial şi matricea structurii

factoriale. Se observă asemănarea celor două matrici. Matricea modelului factorial ne indică gruparea

itemilor 3,7,11,15,19,23,26 în primul factor, a itemilor 2,6,10,14,18,22,25,28 în al doilea factor, a itemilor

4,8,12,16,20,27, respectiv a itemilor 5, 9,13,17, 24 în al patrulea factor. Se observă însă că itemul 1

corelează atât cu factorul 1 cât şi cu factorul 4. Itemul 9 corelează cu trei din cei 4 factori şi anume: 1,2 şi

4. Itemul 21 corelează cu factorul 1 şi 4. Itemul 24 cu factorul 3 şi 4, întrucât valoarea coeficienţilor este

foarte apropiată, am menţinut acest item în factorul 4. Factorul 1 conţine itemii identificaţi de Bernard şi

Cronan ca fiind componenţi ai intoleranţei la frustrarea dată de reguli. Conform modelului sugerat de

datele noastre, acestor itemi s-ar adăuga itemii 1 şi 21. O explicaţie pentru aceste rezultate ar fi aceea că

efectuatul temelor şi realizarea sarcinilor gospodăreşti reprezintă reguli impuse de către părinţi copiilor din

România. Factorul al doilea include itemii evaluării globale de sine, rezultate identice cu cele ale lui

Bernard şi Cronan, excepţie făcând că acest factor nu mai este primordial ci ocupă un loc secund după

intoleranţa la reguli. Componenţa factorului 3 se suprapune peste componenţa factorului cerinţe

absolutiste de dreptate, adăugându-se şi itemul 27 (în programul zilnic, copiilor şi adolescenţilor li se

sugerează de către învăţători, profesori şi părinţi că o deprindere corectă este aceea de a se odihni înainte

de a începe să lucreze pentru teme). Acest factor ocupă locul al treilea în modelul nostru şi locul patru în

modelul autorilor scalei. Factorul patru conţine doar o parte din itemii toleranţei scăzute faţă de muncă,

311

cinci din cei opt descoperiţi de Bernard şi Cronan. Corelaţie semnificativă inversă se obţine între factorul 1

şi factorul 4 (r= -.32).

Tabel nr. II. 1.1.1. Factorii componenţi CASI şi varianţa explicată

Eigenvalori Iniţiale RotaţieComponentă Total % dinVarianţă % Cumulate Total

1 11.215 22.278 22.278 5.108

25.504 10.934 33.212 3.365

33.781 7.512 40.723 2.856

42.285 4.540 45.263 2.924

51.768 3.512 48.774

61.686 3.349 52.123

71.637 3.253 55.376

81.559 3.096 58.472

91.442 2.865 61.337

101.407 2.795 64.132

111.389 2.759 66.892

121.353 2.687 69.579

131.268 2.519 72.098

141.177 2.338 74.436

151.143 2.272 76.708

161.110 2.204 78.912

17

312

1.099 2.184 81.096

181.055 2.097 83.192

191.012 2.011 85.203

20.987 1.960 87.163

21.927 1.842 89.005

22.895 1.777 90.783

23.858 1.705 92.488

24.830 1.648 94.136

25.789 1.567 95.702

26.763 1.516 97.219

27.703 1.397 98.616

28.697 1.384 100.000

Subscala evaluarea globală a propriei persoane corelează semnificativ cu anxietatea ca trăsătură (r= .55). De asemenea, toleranţa scăzută la frustrare are două componente în cazul copiilor: toleranţă scăzută la reguli şi toleranţă scăzută la muncă. Cei doi autori obţin o corelaţie de .49 între cele două componente ale cogniţiei toleranţă scăzută la frustrare. Intoleranţa la frustrarea dată de reguli corelează cu problemele comportamentale (r=.30), efort scăzut (r=.32), probleme emoţionale (r=.27) evaluate de profesori şi furia ca trăsătură (r=.38), măsurată cu Indexul de personalitate stare – trăsătură (State-Trait Personality Index). Intoleranţa la frustrarea dată de muncă corelează semnificativ doar cu furia ca trăsătură (r=.36). Pentru copii şi adolescenţi, cerinţa absolutistă de dreptate este o cogniţie dezadaptativă puternică. Corelaţii semnificative ale acesteia se evidenţiază doar pentru furie (r=27). Scorul total pentru iraţionalitate corelează semnificativ cu furia ca trăsătură (r=.43), cu anxietatea ca trăsătură (r=.40) şi cu problemele emoţionale (r=.30)

Tabel nr. II.1.1.2. Matricea modelului factorial şi matricea structurii factoriale

Matricea modelului factorial Matricea structurii factoriale1 2 3 4 1 2 3 4

CASI1 .530 -.127 .135 -.193 .596 -.021 .213 -.349

CASI2-.040 .492 .158 .147 .003 .472 .170 .086 .272

313

CASI3.653 -.003 .082 .065 .644 .080 .178 -.148 .425

CASI4.050 -.158 .551 -.095 .143 -.114 .554 -.101 .340

CASI5.296 .170 -.337 -.556 .449 .277 -.273 -.670 .644

CASI6.126 .569 .136 .134 .180 .573 .176 .008 .374

CASI7.784 -.027 -.010 .046 .764 .073 .106 -.204 .587

CASI8.118 -.074 .544 -.252 .271 .002 .564 -.291 .412

CASI9.286 .241 .016 -.284 .413 .322 .075 -.412 .314

CASI10.089 .503 -.228 -.266 .210 .544 -.188 -.362 .432

CASI11.599 -.094 .204 -.230 .692 .029 .295 -.415 .568

CASI12-.214 .298 .348 -.036 -.110 .288 .329 -.016 .224

CASI13.091 -.026 .215 -.623 .322 .085 .240 -.653 .485

CASI14-.077 .631 -.151 -.182 .045 .640 -.132 -.245 .465

CASI15.721 .057 -.059 .048 .704 .146 .050 -.192 .504

CASI16.104 -.175 .721 .124 .148 -.149 .727 .101 .578

CASI17.111 .084 .091 -.671 .353 .199 .125 -.721 .552

CASI18.008 .583 -.019 -.079 .110 .595 .008 -.165 .361

CASI19.746 .113 -.179 .043 .720 .201 -.064 -.211 .562

CASI20.296 .230 .442 .151 .345 .267 .493 .013 .384

314

CASI21.414 .124 .072 -.217 .513 .215 .144 -.370 .330

CASI22.121 .481 .266 .162 .174 .485 .301 .049 .343

CASI23.651 -.058 .086 -.171 .712 .059 .185 -.376 .541

CASI24-.043 .078 .544 -.405 .180 .153 .549 -.413 .470

CASI25.020 .676 -.161 -.132 .131 .691 -.127 -.232 .521

CASI26.683 .009 -.028 .013 .676 .099 .075 -.209 .457

CASI27-.006 .072 .606 .015 .090 .094 .608 -.006 .375

CASI28.018 .672 -.284 -.104 .100 .677 -.251 -.200 .549

II.1.1.3. Descrierea itemilor Scala cuprinde 28 de itemi. Aceştia sunt formulaţi în propoziţii faţă de care subiecţii sunt rugaţi să-

şi exprime acordul folosind o scală Likert de cinci puncte (1 – puternic împotrivă, 2 – împotrivă, 3 – nu

sunt sigur, 4 – de acord, 5 – puternic de acord). Repartiţia itemilor pe subscale este următoarea:

Intoleranţa la frustrarea dată de reguli: 1,3, 7, 11, 15, 19, 21,23, 26;

Evaluarea globală a propriei persoane: 2, 6, 10, 14, 18, 22, 25, 28;

Cerinţa absolutistă pentru dreptate: 4, 8, 12, 16, 20, 27.

Intoleranţa la frustrarea dată de muncă: 5, 9, 13, 17, 24.

II.1.1.4. Administrare şi cotare

Administrare

Scala se aplică copiilor şi adolescenţilor cu vârsta cuprinsă între 10 şi 18 ani, poate fi completată

atât individual cât şi colectiv.

Cotarea răspunsurilor

Se însumează răspunsurile date de subiecţi rezultând un scor pentru fiecare subscală cât şi un scor

total. Scorul total se obţine adunând scorurile obţinute pe subscale. Nu există cotare inversă.

II.1.1.5. Fidelitatea testului

Coeficienţii α Cronbach pentru consistenţă internă sunt următorii: Intoleranţa la frustrarea dată de

reguli (.85), Evaluarea globală a propriei persoane (.74), Cerinţa absolutistă pentru dreptate (.62).

315

Intoleranţa la frustrarea dată de muncă (.65), Iraţionalitate totală (.84), se observă o bună fidelitate a

instrumentului şi a subscalelor sale.

II.1.1.6. Validitatea testului

Un eşantion format dintr-un număr de 98 de adolescenţi au completat atât CASI cât şi o scală de

acceptare necondiţionată de sine (USAQ) şi un instrument de evaluare a emoţiilor (POMPS). Chestionarul

acceptării necondiţionate de sine (USAQ), reflectă aspecte ale filosofiei acceptării necondiţionate şi a

practicii descrise în teoria raţional-emotiv-comportamentală. Cuprinde 20 de enunţuri, dintre care 9 sunt

astfel formulate astfel încât scorurile ridicate indică un nivel înalt de acceptare necondiţionată (Evit să mă

compar cu alţi oameni pentru a decide că sunt o persoană valoroasă.) iar pentru ceilalţi 11 itemi, scorul

mic indică nivelul ridicat al acceptării de sine (Îmi stabilesc scopuri care sper să-mi dovedească valoarea.).

Sarcina subiecţilor este de a răspunde la fiecare enunţ alegând una din variantele prezentate pe o scală de

la 1 la 7, unde 1 înseamnă “aproape întotdeauna fals” şi 7 “aproape întotdeauna adevărat”. Scorurile

variază între 20-140. POMPS cuprinde 47 de itemi ce indică stări afective diferite. Subiecţii sunt rugaţi să

atribuie note de la 0 (însemnând că nu au trăit deloc acea stare afectivă în ultimele patru săptămâni) la 4

(însemnând că au trăit foarte intens acea stare afectivă în ultimele patru săptămâni) fiecărui item.

Scorul total al scalei de acceptare necondiţionată de sine corelează semnificativ, dar invers cu

scorul subscalei de Evaluarea globală a propriei persoane (r= -.45, p=.000), dar şi cu scorul total la CASI

(r=. -.27, p=.006).

Am apelat la analiza de regresie lineară simplă pentru a testa în ce măsură scorurile subscalelor

CASI pot prezice apariţia disconfortului emoţional. Astfel pe baza scorurilor subscalei Evaluare globală a

propriei valori pot fi prezise: nefericirea (11%, F=12.91, p=.001), tristeţea (6,3%, F=6.46, p=.013),

sentimentul de a fi la limită (7,8%, F=8.09, p=.005), melancolie (12,5%, F=13.76, p=.000), lipsa de

speranţă (10,7%, F=11.47, p=.001), nehotărârea (15,3%, F=17.31, p=.000), descurajarea (9%, F=9.49,

p=.003), îngrijorarea (6,6%, F=6.78, p=.011), neajutorarea (13,6%, F=15.08, p=.000), vină (4,2%, F=4.19,

p=.043), sentimentul de a fi nefolositor (10,3%, F=10.97, p=.001), nesiguranţa (13,7%, F=15.20, p=.000),

depresia (5,8%, F=5.93, p=.017), teamă (12,8%, F=14.02, p=.000), lipsa optimismului (5,7%, F=5.46,

p=.022), pesimismul (4,2%, F=4.19, p=.043), părerea de rău (9,2%, F=9.73, p=.002), sentimentul de a fi

deprimat (4,5%, F=4.55, p=.035).

Intoleranţa la reguli poate prezice apariţia următoarelor stări emoţionale: furie (7,5%, F=7.76,

p=.006), confuzie (5,1%, F=5.11, p=.026), melancolie (4%, F=3.98, p=.049), agitaţie (6,3%, F=6.43,

p=.013), îngrijorare (4,7%, F=4.68, p=.033), lipsa veseliei (4,3%, F=4.36, p=.039), nesiguranţă (4,7%,

F=4.70, p=.033), depresie (4,1%, F=4.12, p=.045), supărare (8,6%, F=9.07, p=.003).

Cerinţa absolutistă de dreptate se pare că va conduce spre tulburare emoţională (7,1%, F=7.30,

p=.008), vină (12,2%, F=13.33, p=.000), părere de rău (6,3%, F=6.48, p=.012).

316

Cogniţia referitoare la toleranţa scăzută faţă de muncă prezice apariţia următoarelor stări

emoţionale: confuzie (4,8%, F=4.86, p=.030), descurajare (5%, F=5.07, p=.027), vină (5,2%, F=5.26,

p=.024), nesiguranţă (10,7%, F=11.52, p=.001), lipsa optimismului (4,8%, F=4.89, p=.029), deprimare

(4,9%, F=4.93, p=.029), dar şi a următoarelor stări de activare: nehotărâre (4,4%, F=4.38, p=.039),

plictiseală (5,5%, F=5.60, p=.020), extenuare (4%, F=4.05, p=.047).

Pe baza scorului total reprezentând nivelul de iraţionalitate pot fi prezise următoarele emoţii şi stări

de activare: confuzie (6,2%, F=6.29, p=.014), tristeţe (6,1%, F=6.20, p=.014), sentimentul de a fi la limită

(4,6%, F=4.367, p=.033), melancolie (5,9%, F=6.04, p=.016), lipsa de speranţă (5,2%, F=5.29, p=.024),

agitaţie (7%, F=7.23, p=.008), nehotărâre (7,8%, F=8.14, p=.005), plictiseală (4,8%, F=4.89, p=.029),

descurajare (4,5%, F=4.47, p=.037), îngrijorare (8,4%, F=8.78, p=.004), nesiguranţă (13,6%, F=15.10,

p=.000), depresie (7,3%, F=.60, p=.007), teamă (5%, F=5.06, p=.027), lipsa optimismului (7,7%, F=7.97,

p=.006), deprimare (6,1%, F=6.19, p=.015), supărare (7,2%, F=7.48, p=.007).

Copiii din eşantion (N=60) completează şi Inventarul Ideilor. Se obţin corelaţii semnificative doar

între Cerinţa absolutistă pentru dreptate şi Convingerea 5 (tulburarea emoţională provine din presiunea

exterioară şi nu-mi pot controla sau schimba sentimentele) (r= –.36, p=.007); Intoleranţa la frustrarea dată

de reguli corelează semnificativ pozitiv cu Convingerea 10 (Oamenii şi lucrurile ar trebui să fie mai buni

decât sunt, iar aşa cum sunt groaznici) (r=.37, p=005); Intoleranţa la frustrarea dată de muncă se

relaţionează cu Convingerea 2 (Pentru a fi o persoană de valoare trebuie să fii perfect competent şi adecvat

în aproape tot ceea ce faci) (r=. –35, p=.009) şi cu Convingerea 8 (Noi avem nevoie să fim dependenţi de

cineva mai puternic decât noi înşine) (r=-.26, p=.048).

317

II.1.1.7. Etalonarea testului

S-au întocmit următoarele etaloane pentru fiecare subscală şi pentru întregul instrument.

Tabel nr. II.1.1.3. Etaloane CASI

Evaluarea globală a propriei persoane

Cerinţa absolutistă

pentru dreptate

Intoleranţă la frustrarea dată de

reguli

Intoleranţă la frustrarea dată de

muncăCASI

m 22.24 18.31 18.88 26.50 85.94s.d. 5.62 2.67 6.49 5.18 13.72

Foarte scăzut 8-13 5-14 7-8 8-1828-64

Scăzut13-19 14-17 8-16 18-24 64-80

Mediu 19-25 17-20 16-22 24-2980-93

Ridicat25-31 20-22 22-28 29-3393-103

Foarte ridicat31-40 22-25 28-35 33-40103-140

318

Scala de iraţionalitate pentru copii şi adolescenţi (CASI)

Nume: _______________________________ Clasa: __________

Instrucţiuni:

Mai jos veţi putea citi un set de afirmaţii ce descriu cum anumite persoane pot gândi. Citeşte fiecare

afirmaţie cu atenţie şi decide cât de mult eşti de acord cu ea sau împotriva ei.

Dacă eşti FOARTE DE ACORD cu afirmaţia respectivă încercuieşte numărul 5

Dacă eşti DE ACORD cu afirmaţia respectivă încercuieşte numărul 4

Dacă eşti NESIGUR în legătură cu afirmaţia respectivă încercuieşte numărul 3

Dacă eşti ÎMPOTRIVA afirmaţiei respective încercuieşte numărul 2

Dacă eşti PUTERNIC ÎMPOTRIVĂ afirmaţiei respective încercuieşte numărul 1

Nu există răspunsuri corecte sau greşite. Încercuind cifrele poţi arăta cum gândeşti. Vă rugăm să

răspundeţi la fiecare întrebare.

Exemplu:

Oamenii nu ar trebui niciodată să-şi încalce promisiunile.

1 2 3 5

Puternic Împotrivă Nesigur De acord Puternic

împotrivă de acord

Persoana a arătat că este de acord cu afirmaţia respectivă, încercuind numărul 4.

Dacă persoana ar fi fost puternic de acord cu afirmaţia, ar fi încercuit numărul 5.

319

Pute

rnic

împo

triv

ăÎm

potr

ivă

Nes

igur

De

acor

d

Pute

rnic

de a

cord

1. Când încep să obosesc făcând tema, mă gândesc că

nu are trebui s-o mai fac deloc

1 2 3 4 5

2. Oamenii s-ar comporta mai corect cu mine dacă nu

aş fi o persoană atât de disperată.

1 2 3 4 5

3. Nu pot suporta să respect regulile şi să trebuiască să

mă comport bine.

1 2 3 4 5

4. E îngrozitor să fii învinovăţit(ă) pe nedrept

de către profesor (învăţător).

1 2 3 4 5

5. Când devin frustrat (ă) că am de făcut o temă grea

mă gândesc că nu e corect şi că nu ar trebui s-o mai

fac defel.

1 2 3 4 5

6. Sunt un ratat când nu am succes. 1 2 3 4 5

7. Nu suport colegii de clasă care întotdeauna respectă

regulile şi se comportă bine.

1 2 3 4 5

8. Un profesor care pe nedrept învinovăţeşte un elev

este total rău.

1 2 3 4 5

9. Când se apropie timpul să încep să lucrez la teme,

mă gândesc că am nevoie de mai mult timp pentru a

intra în bună dispoziţie

1 2 3 4 5

10. Când lucrurile sunt plictisitoare, mă gândesc că sunt

o persoană proastă şi neinteresantă.

1 2 3 4 5

11. Cred că e oribil să trebuiască să fii cuminte tot

timpul.

1 2 3 4 5

12. Nu pot suporta colegii de clasă care se

comportă neatent.

1 2 3 4 5

13. Cel mai groaznic lucru în viaţă este să trebuiască să

faci lucruri plictisitoare.

1 2 3 4 5

14. Cred că sunt fără valoare dacă cineva nu mă aprobă

sau mă respinge.

1 2 3 4 5

15. Nu ar trebui să mă supun regulilor şi

să mă port bine.

1 2 3 4 5

16. Profesorii ar trebui să fie corecţi tot timpul 1 2 3 4 5

17. E groaznic să ai atâta temă de făcut. 1 2 3 4 5

18. Dacă nu aş fi aşa de slab(ă), lucrurile din viaţa mea 1 2 3 4 5

320

ar fi mai uşoare.

19. Colegii care întotdeauna se supun regulilor şi se

poartă bine sunt tâmpiţi.

1 2 3 4 5

20. Un părinte care se comportă negativ sau îşi critică

copilul este totalmente rău.

1 2 3 4 5

21. Îmi este imposibil să înţeleg de ce trebuie să fac

treburile casnice când aş putea să mă distrez.

1 2 3 4 5

22. Când sunt emoţionat, tensionat sau mi-e teamă, mă

gândesc că tocmai arăt ce persoană neajutorată sunt.

1 2 3 4 5

23. E teribil să trebuiască să te comporţi bine tot timpul. 1 2 3 4 5

24. E groaznic să ai de făcut multă treabă şi să nu ai

timp suficient să o termini.

1 2 3 4 5

25. Cred că sunt prost (proastă) când nu reuşesc să fac

bine un lucru important.

1 2 3 4 5

26. Oamenii nu ar trebui să se supună întotdeauna

regulilor şi să se poarte bine.

1 2 3 4 5

27. Am nevoie să fiu odihnit(ă) şi relaxat(ă) înainte de a

începe să lucrez din greu.

1 2 3 4 5

28. Cred că sunt fără speranţă când cineva mă respinge. 1 2 3 4 5

321