Subapitolul 4.3 Anestezia dentara in cazuri particulareTehnica folosit pentru anestezie general trebuie s permit trezirea rapid a pacientului i efecte secundare minore. Chiar dac interveniile nu sunt ample, este necesar existena echipamentului de monitorizare i de resuscitare. Incidena tratamentelor stomatologice la vrste foarte mici este sczut, dar atunci cnd ele sunt prezente, colaborarea dificil indic de obicei utilizarea anesteziei generale. La copilul mai mare, la adult i mai ales la vrstnic, indicaia de elecie este anestezia local nsoit sau nu de sedare, iar tehnica anestezic va fi aleas n corelaie cu patologia individual. Pacienii cu handicap motor i psihic grav necesit anestezie general care poate ridica probleme, trebuind s se in cont de medicaia de fond i de eventuala dependen de droguri. Dei relaxantele neuro-musculare, opioidele i hipnoticele noi ofer avantaje medicale, utilizarea lor este prohibitiv datorit costurilor ridicate. Chirurgia ambulatorie este posibil chiar i cu Ketalar, Thiopental, Halothan, opioide cu aciune lung, ns beneficiile pentru pacient nu sunt aceleai cu cele asigurate de drogurile de ultima generaie, iar incovenientele i costul trezirii prelungite i anevoioase pot exceda costul anestezicelor scumpe.4.3.1. Anestezia dentara la copil

Pentru o bun parte din pacieni i n special pentru copil, vizita la stomatolog reprezint un factor deanxietate n principal datorit procedurilor stomatologice dureroase. n prezent, acest inconvenient a fost nlturat prin utilizareaanesteziculuicare poate reduce sau stopadurereadin timpul tratamentelor stomatologice.Anestezia presupune introducerea n organism a unor substane, care au proprietatea de a inducedispariia sensibilitii. Anestezicul este acea substan care atenueaz sau ndeprteaz temporar durerea. n domeniul medicinei dentare anestezia este indicat atunci cnd manoperele realizate de medicul dentist pot fi dureroase.Anestezia local este metoda de control a durerii cea mai utilizat n practica pedodontic, dup comunicare. Ea acioneaz direct asupra receptorilor i terminaiilor nervoase, dispariia durerii fiind strict limitat la teritoriul pe care se intervine. Iat cteva informaii utile legate de anestezia local la copil:

Avantajele utilizrii anesteziei locale la copil sunt:

-poate fi aplicat de orice pedodont, n orice cabinet;

-pacientul rmne contient pe pacrcursul actului operator;

-aceast anestezie ofer o linite operatorie suficient;

-este o metod sigur dac se respect indicaiile, doza i tehnica este corect;

-efectul anesteziei dureaz aproximativ 1-2 ore, variind de la persoan la persoan.

Cele mai utilizate tipuri de anestezie la copil:

Anestezia localtopic (prin badijonare, prin pulverizare): este cel mai frecvent folosit la copil; Fiind o anestezie de suprafa, soluia se aplic direct pe zona pe care dorim s o anesteziem. Se indic n urmtoarele cazuri: anestezia mucoasei anterior anesteziei prin injecie, anestezia mucoasei unde se vor face extracii de dini temporari cu mobilitate grad III, pentru suprimarea reflexului de vom, pentru incizia abceselor de la dinii temporari sau a abceselor parodontale mici.

Anestezia local prin infiltraie (injecie): n cazul unui copil se alege de obicei anestezia plexal, urmat la mare distan de anestezia intrapulpar; Anestezia plexal asigur anestezia a 1-2 dini asupra crora se realizeaz intervenia, a periostului, a mucoasei vestibulare i a osului din zona respectiv. Anestezia intrapular se utilizeaz n cazul tratamentelor de canal la copil.Anestezia-localo-regional prin infiltraie (troncular periferic).Alte tipuri de anestezie utilizate la copil:

Anesteziaprin presiune:sistemul Injex conine o seing special far ac, care conineo carpul cu anestezic prevzut cu un microorificu prin care anestezicul este mpins cu presiune stric la locul necesar; Este virtual nedureroas, mai rapid i mai precis fa de anestezia standard prin injecie. Se indic la copiii care au o fric extrem de ace, la toi dinii temporari, la dinii permaneni frontali inferiori i dinii permaneni superiori, dar nu la molari.

Anestezia local computerizat:sistemul Wand permite controlul discomfortului din timpul injectrii anestezicului; Este compus din: computer de control, carpul anestezic fixat la un capt la computer i la cellalt capt este legat printr-un microtub din plastic la o sering special prevzut cu un ac foarte fin i un dispozitiv acionat cu piciorul. nainte ca acul s ptrund n mucoas, o pictur de anestezic anesteziaz suprafaa esutului. Atunci cnd acul intr n mucoas, gsete mucoasa deja anesteziat iar cnd acul este inserat complet, computerul elibereaz lent cantitatea de anestezic dorit.

Anestezia electronic: reprezint stimularea nervului cu intensiti mici ale curentului electric ceea ce conduce la o analgezie temporar.

Complicaiile anesteziei i prevenirea lor:

Anestezia local este o procedur sigur pentru copii n cazul n care aceasta este administrat corect. ns exist i cazuri extrem de rare n care apar complicaii postanestezice generale precum: convulsii, lein, greutate n respiraie, reacii alergice.

Pentru a se putea preveni o situaie neplcut este foarte important ca medicul s cunoasc stare de sntate general a copilului nainte de efectuarea anesteziei. Se contraindic anestezia n boli precumalergiile la substana anestezic, boli cardiace i hemofilie.

Pot aprea, de asemenea ireacii localela anestezic cum ar fi: albirea mucoasei din cauza vasoconstrictorului, apariia hemetomului la tuberozitate i mucarea buzei care apare cel mai frecvent dup anestezia nervului alveolar inferior. Prevenirea celei din urm se face prin explicarea copilului faptul c efectul anestezicului va disprea trepat, iar la copiii mici se poate pune o compres ntre dinte i prile moi, legat cu aa dentar.

Exist i posibilitatea efecturii uneianestezii generalens nu sunt recomandate dect n cazuri extreme atunci cnd se efectueaz, spre exemplu, extracia mai multor dini iar pacientul nu coopereaz, n cazul unor pacieni cu dizabiliti sau boli psihice.

4.3.2. Anestezia dentara la pacientii cu dezabilitati

Ingrijirea pacientilor cu dizabilitati reprezinta o prioritate si necesita o deosebita atentie din partea medicului stomatolog. O persoana este considerata dizabilitata daca are o insuficienta fizica sau mentala care limiteaza in mod considerabil una sau mai multe activitati majore de viata. Acestea sunt activitatile de baza pe care majoritatea indivizilor le pot indeplini fara dificultate: auzul, vorbitul, respiratul, gandirea, vazul, munca, capacitatea de interactionare cu celelalte persoane, sau capacitatea de a-si purta singur de grija, etc. Pacientii cu deficiente sau handicap necesita o ingrijire dentara mai ampla si mai complexa decat pacientii normali. Ei au adesea probleme care necesita ample cunostinte de specialitate si tratament nu rare fiind cazurile in care acesti pacienti necesita cooperarea intre medici cu specializari diferite.

Inainte de inceperea tratamentului stomatologic, ar trebui luate anumite masuri de precautie: consult interdisciplinar, acordul scris al medicului generalist curant si acordul informat al pacientului sau, atunci cand este cazul, al apartinatorilor .Sanatatea orala este un punct cheie al starii de bine al oamenilor in general si mai cu seama a celor cu dizabilitati. O buna stare de sanatate orala determina reducerea sau eliminarea durerii, asigura nutritie adecvata, comunicare mai reusita, respect de sine. Sanatatea orala confera persoanelor cu dizabilitati capacitatea de a face fata situatiilor cu mai multa incredere.

Persoanele cu dizabilitati au un profil specific al sanatatii orale si necesita fara indoiala mai mult tratament fata de restul populatiei. Riscul crescut pentru carii dentare, gingivite si cancer oral, se datoreaza:

igienei orale deficitare;

efectelor medicatiei;

dietei bogate in sucroza( zaharoza);

prevalentei crescute a consumului de tutun.

Pacientii si/sau apartinatorii nu isi dau seama de multe ori de importanta ingrijirii dentare si ca aceasta ar trebui sa inceapa de la o varsta frageda. Cei mai multi dintre acesti pacienti nu vor fi niciodata in masura sa faca fata protezelor sau altor dispozitive protetice. De aceea prevenirea problemelor dentare este de o importanta cardinala pentru acesti pacienti. 4

Problemele de nutritie si problemele de mestecat sunt frecvente la acesti pacienti si ele se vor agrava in momentul pierderii dintilor. Problemele de vorbire, de asemenea ar putea fi exacerbate de pierderea dintilor. Aspectul emotional, de pierdere a dintilor ar trebui luat in vedere. Prevenirea afectiunilor stomatologice este prin urmare cheia pentru evitarea problemelor dentare.

Medicul stomatolog, pe tot parcursul etapelor de tratament va manifesta multa grija, rabdare si intelegere. Daca este bine tratat, pacientul va fi multumit si recunoscator fiindca are posibilitatea sa posede si sa refaca functiile sistemului stomatognat adecvate. In urma interventiilor terapeutice, medicul stomatolog ajuta direct si indirect multi pacienti sa fie capabili sa-si exercite si sa continue activitatea in mijlocul familiei.Medicul trebuie sa abordeze doleantele si tulburarile pacientilor cu intelegere, manifestata printr-o rabdare corespunzatoare pentru fiecare caz clinic in parte si sa remarce rolul important pe care il ocupa cavitatea orala in mentinerea starii de sanatate.In mod obligatoriu nu trebuie sa neglijeze particularitatile psiho-senzoriale ale unor pacienti care solicita asistenta pentru reabilitarea orala. Pacientul este anxios, depresiv, uneori ostil in special la debutul tratamentului. Din aceasta cauza, de la inceput medicul trebuie sa acorde mai mult timp decat celorlalti pacienti si sa fie inarmat cu multa rabdare si amabilitate. Evolutia favorabila a interventiilor stomatologice corecteaza partial sau total manifestarile psiho-somatice. Tratamentul isi atinge scopul daca este foarte atent evaluat si realizat in fiecare etapa.Limitarile psihice si fiziologice de ingrijire a sanatatii orale sunt dificile. Daca handicapul pacinetului este de asa natura incat nu poate avea grija de dintii sai, altcineva trebuie sa accepte responsabilitatea pentru mentinerea igienei orale. In astfel de cazuri, o periuta de dinti electrica ar poate fi de mare ajutor.Uneori medicul stomatolog nu poate "convinge" pacientul si trebuie recurs la inhalosedare sau chiar anestezia generala a pacientului. Premergator acestui tip de interventie pacientului i se vor efectua toate analizele medicale. In timpul sedintei de sedare/anestezie se va incerca rezolvarea cat mai multor probleme stomatologice. Acest tip de interventie se realizeaza in de cele mai multe ori in conditii de spital. Recent, inhalosedarea si analgosedarea au inceput a fi folosite si in cabinetele/clinicile particulare din Romania.Controlul dentar regulat si aplicarea de fluor sunt foarte importante. Fluorizarea ajuta in cazul aparitiilor cariilor timpurii iar problemele potentiale pot tratate si urmarite intr-un stadiu incipient. Dieta, este de asemenea, un alt aspect care necesita o atentie speciala. Parintii exagerat de protectori cu copii cu handicap tind sa-i rasfete atunci cand vine vorba de dulciuri sau alte alimente care contin zahar. Incidenta de aparitie a cariilor este de obicei mai mare in randul acestor pacienti deoarece igiena orala este mai saraca. In concluzie, consumul de zahar ar trebui sa fie redus si sa se limiteze doar la orele de masa.Coordonarea tratamentului dentar pentru o persoana dizabilitata reprezinta de cele mai multe ori responsabilitatea comuna a medicului stomatolog , a medicului generalist in evidentierea in care se afla pacientul si a altor persoane implicate in ingrijirea profesionala a acestuia: asistenta medicala, asistent social, psiholog, etc. Un factor esential pentru succesul programelor de reabilitare orala a pacientilor cu dizabilitati il reprezinta sincronizarea si alternanta tratamentului dentar cu cel medical. Programarea tratamentul dentar trebuie sa fie coordonata cu tratamentul medical, uneori cu orarul meselor si cu celelalte activitati terapeutice. Medicul specialist care acorda asistenta primara pacientului trebuie sa fie informat cu privire la planul de reabilitare orala. Uneori, este necesara administrarea unei medicatii speciale pentru a putea duce la bun sfarsit planul stabilit si pentru a tine sub control conditia fizica si psihica a pacientului. Medicatia va fi stabilita numai de comun acord cu medicul generalist.

Scopul final al tratamentului este atingerea unei calitati maxime a vietii pacientului.4.3.3. Anestezia dentara la pacientii cu diabet

Diabetul zaharat este o boala metabolica ce rezulta din incapacitatea organismului de a produce insulina si de a utiliza zaharul. Insulina este hormon secretat de pancreas indispensabil proceselor anabolice si echilibrului energetic al organismului. Insulina este un hormon, secretat de insulele lui Langerhans, celule beta (1-2% din masa pancreasului). Diabetul zaharat este cea mai frecventa boala endocrina find caracterizata prin anomalii metabolice si prin complicatii pe termen lung ce afecteaza ochii, rinichii, nervii, vasele de sange si poate genera si afectiuni stomatologice. Diagnosticul diabetului simptomatic nu este dificil. Atunci cand un pacient se prezinta cu semnesi simptome ce pot fi atribuite unei diureze osmotice si se depisteaza hiperglicemia, diagnosticul este irevocabil.Glicemia-Valori normale:70-110mg%-Devieri patologice1.Crescuta(hipergliemie):-diabet pancreatic,hipofizar si steroidian,hipercorticosuprarenalism,feocromocitom,hipertiroidie,boli ale SNC,infarct miocardic,pancreatite2.Scazuta(hipoglicemie):hiperinsulinimism,boala Addison,hipotiroidism,hipopituitarism,subnutritie,supradozare de insulinaPersoanele diabetice prezinta diferite riscuri:

vindecarea deficitara a ranilor,cicatrizare lenta;

cetoacidoza diabetica;

infectiile(infectiile tractului urinar,ale plagii,pneumonia);

dezechilibru electrolitic;

factor favorizant in edentatia totala.

Diabetul este o boala care poate afecta intregul organism, inclusiv cavitatea bucala. Ingrijirea stomatologica este deosebit de importanta pentru persoanele cu diabet, deoarece acestea se confrunta cu un risc mai mare decat in mod normal ale problemelor de sanatate orala din cauza zaharurilor din sange slab controlate. Cu cat nivelul zaharului este mai putin controlat, cu atat problemele de sanatateorala vor creste. Acest lucru se datoreaza ca diabetul zaharat necontrolat afecteaza celulele albe din sange, acestea fiind celule de aparare ale organismului impotriva infectiilor bacteriene.Persoanele diabetice prezinta un risc mare de aparitie a:

1. Xeroxtomiei(fluxul de saliva scazut sau diminuat) - diabetul zaharat necontrolat poate reduce fluxul de saliva,rezultand gura uscata, ce poate determina ulceratii, infectii si carii dentare.

2. Inflamatiilor gingivale(gingivita si parodontita) - in afara de afectarea celulelor albe din sange,o alta complicatie a diabetului zaharateste data de ingrosarea vaselor de sange, fapt ce conduce la incetinirea fluxului de substante nutritive din tesuturile corpului, inclusiv din cavitatea bucala. Atunci cand aceata combinatie de evenimente se intampla capacitatea organismului de a lupta impotriva infectiilor este redus. Deoarece boala parodontala este o infectie bacteriana, diabeticii cu boala necontrolata pot experimenta afectiuni gingivale mai frecvente si mai severe.3.Vindecarea deficitara a tesuturilor orale - pacientii cu diabet zaharat sunt expusi riscului unor complicatii postextractionale,datorate in principal vasculopatiei periferice diabetice(risc de hemoragie postextractionala) si vindecarii deficitare. In principiu se pot efectua extractii dentare in situatiile in care glicemia este relativ constanta, si mai mica de 180 mg/dl (pragul de eliminare renala). Se recomanda efectuarea extractiilor la jumatatea intervalului dintre cele doua mese. La acesti pacienti este indicata anestezia cu substante fara vasoconstrictor, atat pentru a evita inducerea unor fenomene de hiperglicemie, cat si pentru a reduce riscul de necroza (morfificare) a partilor moi, postanestezic. Nu in ultimul rand, dupa extractie se indica sutura plagii si antibioterapie.Persoanele cu diabet care iau frecvent antibiotice pentru a lupta impotriva infectiilor diferite sunt predispuse la dezvoltarea unor infectii fungice acavitatii bucale si a limbii. Aceasta se datoreaza faptului ca fungii se bazeaza pe un nivel ridicat de zahar in saliva persoanelor cu diabet zaharat necontrolat.Multi factori joaca un rol important in pierderea dintilor la persoanele cu diabet zaharat. In primul rand, persoanele diabetice sunt mai predispuse la dezvoltarea de gingivite si boli parodontale. Daca infectia persista, se poate raspandi la nivelul osului care sta la baza ancorarii dintelui. De multe ori aceste situatii se complica, deoarece infectiile nu se pot rezolva foarte repede la aceste persoane.Vestea buna pentru peroanele cu diabet este ca prin practicarea de grija dentara si igiena orala - periaj de cel putin doua ori pe zi, sau de preferinta dupa fiecare masa, cu o pasta de dinti care contine fluor, folosirea atei dentare zide zi si prin mentinerea nivelului de zahar din sange sub control, aparitia infectiilor din boala parodontala va fi mult redusa sau diminuata.n general, pacienii cu diabet zaharat tip 1 (insulino-dependent) i pacienii cu diabet zaharat tip 2 (non-insulino-dependent) pot beneficia de anestezice locale, fr precauii speciale, n cazul n care boala este inut sub control. Consultarea cu medicul curant al pacientului, precum i discuiile deschise i sincere cu pacientul, ajut la determinarea strii actuale i luarea msurilor de precauie necesare, dac este cazul. Protocoalele de reducere a stresului, care includ controlul excelent al durerii, au o importan capital, iar anestezicele locale cu vasonconstrictoare sunt recomandate atta timp ct doza e meninut la minimul necesar. Pacienii cu diabet zaharat tip 1 care sunt tratai cu doze mari de insulin, impun precauii speciale. Unii dintre ei (cei cu glicemie oscilant) au modificri brute ntre hiper i hipoglicemie. n acest caz, doza de vasoconstrictor ar trebui redus la minimum, datorit riscului de accentuare a hipoglicemiei, accentuare indus de vasoconstrictor.

4.3.4. Anestezia dentara la pacientii cardiaci

Pacienii cu afeciuni cardiace reprezint o provocare pentru medicul stomatolog, care trebuie s evalueaze corect starea de sntate a individului i s aprecieze dac o anumit patologie constituie sau nu o urgen. De asemenea, pacienii cu afeciuni cardiovasculare se pot decompensa hemodinamic foarte uor n condiiile stresului provocat de procedurile stomatologice, astfel nct personalul medical trebuie obligatoriu instruit s intervin de urgen n situaii de acest fel.Cu toate c patologia sistemului cardiovascular este complex, congenital sau dobndit, majoritatea au n final aceeai evoluie spre insuficien cardiac i consecinele ei. n Romnia, boala cardiac ischemic, aterosclerotic, are o pondere covritoare, asociat sau nu cu hipertensiunea arterial.n faa unei astfel de provocri, tratamentul stomatologic al pacientului cardiac , inclusiv anestezia, trebuie adaptat n aa fel nct s evitm complicaiile, respectnd cteva principii importante.1. Anamneza, nainte de toate, este la fel de important ca i n cazultratamentului stomatologic al diabeticului, deoarece, n general, aceti oameni prezint un cumul de boli. Pentru orice intervenie, este prudent s beneficiem de acordul medicului cardiolog.2. Categoria de risc a pacientului dicteaz tratamentul. Se recomand temporizarea sau tratarea urgenelor n spital la cei cu infarct miocardic n ultima lun, angin instabil, bloc atrio-ventricular II-III, valvulopatii severe, insuficien cardiac decompensat (risc nalt). La cei cu risc mediu (angin uoar, infarct mai vechi de o lun, insuficien compensat) se poate efectuaobturaii, intervenii parodontale,detartraj,implanturi dentareetc.

3. Este important s minimizm anxietatea i durerea, pentru a nu accentua descrcarea fiziologic de adrenalin care s precipite un episod acut. Deoarece dimineaa nivelul acestor hormoni este natural crescut,pacienii vor fi programai spre prnz sau dup-amiaz, n edine scurte.Monitorizarea tensiunii arteriale este util dar nu ofer informaii exacte, deoareceteama fa de stomatologo poate crete inevitabil.Anestezia dentareste un subiect de care pacienii sunt adesea ngrijorai.Pot face anestezie dac sufr de inim? Rspunsul este da, anestezia local este obligatorie tocmai pentru a elimina orice disconfort potenial periculos.Se poate folosi adrenalina (epinefrina) ca vasoconstrictor, chiar dac, teoretic, aceasta poate crete tensiunea arterial sau determina aritmii severe. Riscul practic este infim, prin utilizarea seringilor cu aspiraie care mpiedic ptrunderea ei n torentul sanguin.Precauie i doze reduse de anestezic se impun la pacienii care iau beta-blocante, digitalice, aceste medicamente potennd efectele epinefrinei. Se evit, ns, firele de retracie gingival cu epinefrin.

Pacienii cu angin pectoralnecesit o premedicaie cunitroglicerin sublingual i/sau anxiolitice (ex. diazepam). Dac angina apare, intervenia se ntrerupe i se administreaz o nou doz de nitroglicerin, iar pacientul se poziioneaz n ezut.O durere toracic ce dureaz peste 15-20 minute, nu cedeaz dup 3 doze de nitroglicerin la interval de 5 minute, pacientul acuz grea, vomit, apare sincopa are o mare probabilitate de a fi infact miocardic acut. Pn la sosirea ambulanei, pacientul va mesteca 300 mg aspirin.Un pacient cu infact miocardic recent(sub 6 luni) poate primi ngrijire stomatologic cu acordul medicului cardiolog, iar peste 6 luni interveniile se pot realiza n siguran, reducnd anxietatea i durerea, cum am discutat mai sus.Pacienii cu defibrilator implantabil (pacemaker)pot fi supui fr riscuri la investigaii caradiografia dentar,tomografie computerizat. Instrumentele de mn vibratorii (turbina), aparatul de detartraj cu ultrasunete,aparatul air-flow, lampa de fotopolimeriare,periua de dini electricnu interfer cu funcionarea pacemakerului.Un pacient hipertensiv nu pune probleme deosebite, aceeai grij pentru supresia durerii i pentru combinaia anestezic-vasoconstrictor. Se va verifica tensiunea la nceputul edinei de tratament i doar pentru valori mai mari de 200/115 mmHg se contraindic asocierea adrenalinei. Sub tratament antihipertensiv cu diuretice, calciu-blocante, la ridicare brusc de pe scaun, pacientul va face hipotensiune ortostatic i se va simi ameit.Un punct sensibil n managementul acestor pacieni este administrarea antibioticelor pentru profilaxia endocarditei bacteriene la pacienii cu risc. Majoritatea ghidurilor europene recomand antibiotice pentru proceduri invazive (puncii, chirurgie dento-alveolar etc) la 3 categorii principale de pacieni: cei cu endocardit n antecedente, proteze valvulare, defecte congenitale corectate chirurgical, dar exist numeroase controverse.n concluzie, medicul stomatolog trebuie s fie pregtit n orice moment s trateze un pacient cu afeciuni cardiovasculare, nelegnd particularitile sale, iar succesul depinde direct de colaborarea pacient-stomatolog-cardiolog.

Subapitolul 4.4 Anestezia riscuri si complicatiiDesi toate tipurile de anestezie prezinta anumite riscuri, efectele secundare majore si complicatiile care pot aparea sunt rare. Raspunsul specific depinde de starea de sanatate a pacientului, de tipul de anestezie folosit si deraspunsul organismului la anestezie.Factori de risc personali (care depind de pacient):

1.Varsta:riscurile legate de anestezie si de interventia chirurgicala cresc o data cu varsta pacientului.

2. Anumiteafectiunicum ar fi cele aleinimii, circulatorii sau neurologice cresc sansele de aparitie a complicatiilor.

3. Anumitemedicamentepot influenta cursul procesului anestezic, de aceea este bine ca pacientul sa enumere medicului anestezist toate medicamentele pe care si le administreaza, mai ales pe timp indelungat.

4.Fumatul, consumul de alcool sau droguripot fi factori foarte importanti in aparitia complicatiilor, de aceea pacientul trebuie sa fie intotdeauna sincer atunci cand este intrebat de catre medic despre conditiile sale de viata, mai ales ca, dupa cum se stie, acesta este protejat de catre confidentialitatea doctor - pacient.Complicatiile anesteziei locale

Cand sunt folosite cu atentie,anestezicele localesunt sigure si cu foarte putine efecte adverse, insafolosite in doze foarte mari, pot patrunde in sistemul circulator si provoca o toxicitate sistemica (in tot organismul). Aceasta poate afecta serios functionarea inimii, a sistemului respirator, modificarea tensiunii arteriale sau a altor functii ale organismului.Din cauza existentei acestor potentiale efecte toxice, medicul curant trebuie sa aiba intotdeauna la indemana o trusa de resuscitare.

Complicatiile anesteziei regionale

In anestezia regionala,un anestezic este injectat in apropierea unui nerv, a unui grup de nervi sau a maduvei spinarii.In cazuri rare,lezarea unui nerv poate produce paralizie, slabiciune musculara sau durere.

Blocurile de nervi,anestezia peridurala si rahianestezia au de asemenea riscul de a provoca toxicitate sistemica daca anestezicul patrunde in sistemul circulator. Alte complicatii includafectarea cardiaca si pulmonara, infectie si formarea de hematoame (cheaguri de sange) la nivelul de punctie al acului.

In rahianestezie, un medicament este injectat in lichidul ce inconjoara maduva spinarii: lichid cefalo-rahidian. Cel mai comun efect secundar al acesteia esteaparitia durerii de cap(cefalee) si apare mai des la tineri. Aceasta este datorata scurgerii acestui lichid, mai ales ca acesta exista in cantitate foarte putina si depinde de nivelul de hidratare al organismului. Este de notat faptul ca, acuratetea procesului de efectuare a rahianesteziei implica aparitia lichidului cefalo rahidian la capatul acului de punctie si cadurerea de cap poate fi inlaturata daca pacientul va ramane in pozitie orizontala pana cand medicul il anunta ca este sigur sa-si ridice capul.Complicatiile anesteziei generale

Efectele secundare sunt neobisnuite la pacientii sanatosi care necesita o anestezie generala, dar pentru ca implica participarea intregului organism, aceasta poate determina mai multe complicatii decat anestezia locala sau cea regionala. Din fericire, aceste complicatii sunt minore si pot fi tratate cu usurinta.

In anestezia generala sunt inhibate reflexe normale cum ar fi inghititul si tusea,dar acest lucru este foarte importan pentru ca, astfel, este impiedicata aspirarea continutului stomacului in arborele respirator si aparitia pneumoniei de aspiratie, afectiune foarte greu de tratat ulterior. Intimpul anesteziei generale, un tub este introdus in trahee (tub endotraheal), acesta ajutand pacientul sa respire prin intermediul aparatelor si impiedicand sucul gastric sa ajunga in plamani.Tot pentru a evita aparitia aspiratiei, pacientul este indrumat de catre medic sa opreasca administrarea de alimente si lichide cu cel putin 10-12 ore inaintea interventiei chirurgicale.Inserarea si scoaterea tubului endotraheal poate cauza probleme respiratorii cum ar fi aparitia unei tuse persistente, raguseala, spasm al muschilor laringieni sau al bronhiilor.Introducerea sondei endotraheale poate, de asemenea, cauzacresterea tensiunii arteriale si cresterea frecventei cardiace (tahicardie).Alte complicatii includlezarea dintilor si a limbii, dureri in gat.

Printre cele mai importante complicatii care apar in timpul anesteziei generale se numara: modificari ale tensiunii arteriale si ale frecventei cardiace,infarctul miocardic si accidentul vascular cerebral.Moartea sau agravarea unei boli datorate in special anesteziei sunt foarte rare, intotdeauna sunt legate de complicatii legate de actul chirurgical. Moartea apare la aproximativ 1 din 200.000 pacienti sanatosi, care primesc o anestezie generala.Unii pacienti se tem ca nu se vor mai trezi la sfarsitul operatiei sau ca vor ramane constienti pe parcursul intregului act chirurgical, dar acest lucru este foarte rar si, medicul anestezist intotdeauna acorda o atentie deosebita acestui proces, pentru a-l evita.Complicatii datorate anestezicelor

Unele medicamente pot cauza reactii alergice, de aceea,orice pacient care se cunoaste cu un teren alergic este indrumat sa comunice acest lucru anestezistului sau medicului chirurg, pentru a se evita aparitia unui soc anafilactic.O complicatie rara, dar potential fatala estehipertermia maligna si apare, mai ales, ca reactie la folosirea anestezicelor inhalatorii si a relaxantelor musculare (succinilcolina).