A-PDF MERGER DEMO A TReI

I Dintotdeauna oamenii au ncercat sa-si descifreze profunzimile sufletului. n Antich itate, doar ctiva filosofi au simtit ct este de grea o asemenea sarcina. Multumita lui Sigmuild Freud, la sfrsitul secolului al XIX-lea, au putut fi explicate unel e mistere ale personalitatii. Freud a facut principalele descoperiri despre psih ism studiindu -se pe sine nsusi. Visele, ticurile nervoase, lapsusurile proprii i -au fost primele subiecte de analiza. Prin urmare, autoanaliza este posibila, nu mai ca trebuie sa respectam anumite conditii si sa nu ne confruntam cu o veritab ila boala psihica, situatie n care este nevoie de interventia unui analist. Cu al te cuvinte, autoanaliza poate fi de folos oricui, cu exceptia persoanelor care s ufera de o maladie mintala grava. www.edituratrei.ro ISBN 978-973-707-139-2 911789737 IIII 071392 I

Psihologie practica Coordonarea colectiei: Vasile Dem. Zamfirescu

n aceea?i colectie au mai aparut: Fritz Riemann ?i Wolfgang Kleespies, Arta de a te pregati pentru vrsta a treia Emmanuelle Daviet, Marc Levy-Davila, Tu~i banii Veronique Moraldi, Fere~te-te sa iube~ti un pervers Peter Collett, Cartea gesturilor europene Peter Collett, Car tea gestu'rilor Alix Girod de l'Ain, Cum sa te casatore~ti Cristophe Andre, Cum sa-ti construie~ti fericirea Fran\ois Lelord, Cristophe Andre, Cum sa ne exprima m emotiile ~i sentimentele Fran\ois Lelord, Cristophe Andre, Cum sa ne purtam cu personalitatile dificile Fran\ois Lelord, Cristophe Andre, Cum sa te iube~ti pe tine pentru a te ntelege mai bine cu ceilalti Fran\oise Dolto, Cnd parintii se despart. Cum sa prevenim suferintele copiilor Gerard Leleu, Cum sa fim fericiti n cuplu. Intimitate, senzualitate si sexualitate Gerard Leleu, Cum sa fim fericiti n cuplu. ntre fidelitate ~i infidelitate Henri-Jean Aubin, Patrick Dupont, Cum sa te la~i de fumat Marie Haddou, Cum sa s pui NU. Acasa, la serviciu, prietenilor, n viata de zi cu zi Marie Haddou, Cum sa-ti ntare~ti ncrederea n tine Mauri Fries, Cum sa ne linistim c opilul care plnge zi ~i noapte. Sfaturi pentru parintii epuizati Nigel Warburton, Cum sa gndim corect ~i eficient Patrick Legeron, Cum sa te aperi de stres

A. Roberti Cum sa te psihanalizezi sIngur Traducere din limba franceza de Florenta Simion Catalin Simion TReI

Editori: RCULESCU edactor: rectura:

SILVIU DRAGOMIR VASILE DEM. ZAMFIRESCU Director editorial: MAGDALENA MA Coperta colectiei: FABER STUDIO (Silvia Olteanu si Dinu Dumbravician) R ILEANA BUSUIOC Tehnoredactarea computerizata: CRISTIAN CLAUDIU COBAN Co SNZIANA DOMAN

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romniei ROBERT!, ANDREE ' Andree Roberti ; Cum sa te psihanalizezi singur trad.: Florenta Simion, Catalin Simion. - Bucu resti: Editura Trei,2Q07 ISBN 978-973-707-139-2 I L Simion, Florenta (trad.) IL Simion, Catalin (trad.) 159.964.2 Aceasta COMMENT carte a fost tradusa SOI MEME, SE PSYCHANALYSER Editura dupa de Andree De Vecchi, Paris, 1987 Roberti, 1987, Editions De Vecchi S.A. - Paris Copyright Editura Trei, 2007, pentru editi a n limba romna c.P. 27-0490, Bucuresti TeL/Fax: +40213006090 e-mail: office@edituratrei.ro www. edituratrei.ro ISBN 978-973-707-139-2

Cuprins Cuprins Introducere .5 11 Cum sa devii propriul psihanalist.. 13 Ce este un psihanalist? 14 Uitarea nu rez olva nimic 15 Dezavantajele vietii moderne 16 Obiectii 17 Semnificatia, utilitat ea si riscurile autoanalizei 20 Un au toin teroga toriu 23 Conceptul de normalit ate: psihotic, psihopatie si debil... ...26 Ce este spiritul uman? 29 32 Mistere le vietii psihice Laps usurile 36 40 Doctorul Jekyll si domnul Hyde Cei ce renun ta 41 Nostalgicii .41 Visatorii 42 Sinucigasii .42 Bunul-simt .44 Frustrarile 48 Un cod de descifrare a sufletului Ce este visul? 53 .54

6 A. Roberti Autoanaliza prin interpretarea viselor Cum apar visele? Metoda de int erpretare Rezistenta Visele simbolice Cenzura onirica Condensarea onirica Deplas area (ndepartarea) onirica Transpunerea viselor n imagini Sfaturi pentru interpret area viselor 56 .58 61 63 64 83 87 88 89 91 94 96 99 101 102 103 Suntem nevrotici cu totii? Cum se manifesta nevroza? Cazurile cele mai grave de nevroza Personalitatea nevroticului Tipuri de nevroza N eurastenia Nevroza de angaasa Nevroza manasimptamatica Isteria Ipa handria 103 l 04 l 05 Cum sa ne purtam cu nevroticii Avantajele nevrozei Autocompasiunea Rezisten tele Responsabilitatea familiei Mediul Cazul mamelor closca Cum sa ne aparam de pari nti? Cu nervii n pioneze Astenia nervoasa Frica de viitor Bolile psihosoma tice M igrena Voma si greata Tulburarile intestinale Tulburarile cardiace, complexele d e culpabilitate autopedepsirea Durerile de spate si complexele erotice 108 109 111 112 114 117 119 125 126 133 136 139 145 148 151 153 si 155 156

Cuprins Blbiala Depresia nervoasa Durerea pierderii unei fiinte dragi Cum sa preve nim depresia nervoasa Complexele de inferioritate ~i cauzele lor Defectele perso nalitatii Hipersensibilitatea Furia Nemultumirea Scepticismul Egoismul I ntoleranta 7 158 162 164 166 172 174 174 176 179 180 182 183 Valoarea introspectiei Alte modalitati de rec~tigare a echilibrului Complexul de inferioritate - o suferinta stnjenitoare Avantajele complexului de inferioritate Cum sa depa~im complexul de inferioritate Disciplina Supracompensarile Casatoria ~i sexualitatea Primele manifestari sexuale ale copilului Viata sexuala ~i feri cirea Educatia sexuala Homosexualitatea Homosexua litatea laten ta Homosexualitatea manifesta 184 186 190 197 198 205 .205 .211 212 215 .218 222 .223 Impotenta Frigidita tea Inhibitiile Sexualitatea n cadrul mariajului Casatoria ne vropa tului Incompa tibilitatea sexuala Cuplurile condamna te.: Ce e de facut? Plictisea la Banuielile Lamen tatiile Izolarea .225 228 231 236 239 .242 246 248 250 .251 .251 .252 252

8 Pudoarea Neglijenta Tacerea Critica Lenea A. Roberti 252 (ii lipsa de educatie .253 .253 .254 .254 .255 256 259 264 269 .271 272 276 281 284 286 292 .292 296 .298 299 304 306 .308 31O 312 313 Teama Ce este angoasa? Originile angoasei Controlul asupra fricii Fobiile Supers ti tia Ura, progenitura fricii Singura ta tea Sfaturi pentru a scapa de singurat ate De ce sa ne facem probleme? Dreptul la nefericire Dorinta de ispasire Alcool ismul si drogurile Fuga de realitate Cum sa traim mai bine Pesimismul si optimis mul Cum sa ramnem tineri Importanta muncii Echilibrul n viata Importanta sanatatii Dragostea, prietenia Ultimele sfaturi, n loc de concluzie

n ciuda atentiei acordate elaborarii acestei carti, autorul si editorul nu-si pot asuma responsabilitatea pentru datele (formule, retete, tehnici etc.) prezentat e n text. n functie de problemele specifice - si adesea unice - pe care le pot ave a cititorii acestei carti, este necesar sa se ceara sfatul persoanelor calificat e, pentru obtinerea unor informatii ct mai complete, mai precise si mai actualiza te.

Introducere freze profunzimile sufletului. In Antichitate, oamenii simtit ct sa-si descifilos ofi au au ncer~at este de grea o asemenea sarcina. Multumita lui Sigmund Freud, l a sfrsitul secolului al XIX-lea, au putut fi explicate unele mistere ale personal itatii. Freud a facut principalele descoperiri despre psihism studiindu-se pe si ne nsusi. Visele sale, ticurile nervoase, lapsusurile proprii i-au fost primele s ubiecte de analiza. Prin urmare, autoanaliza este posibila, numai ca trebuie sa respectam anumite conditii si sa nu ne confruntam cu o veritabila boala psihica, situatie n care este nevoie de interventia unui analist. Cu alte cuvinte, autoan aliza poate fi de folos oricui, cu exceptia persoanelor care sufera de o maladie mintala grava. Orict de echilibrati am fi, cu totii suntem supusi problemelor pe care ni le pune psihismul; tuturor ni se ntmpla sa cadem prada ndoielilor, lipsei de ncredere n sine si slabiciunilor ce tin de natura umana: gelozie, teama, timidi tate etc. Dar nimic nu e rodul ntmplarii. Tot Dintotdeauna doar ctiva

12 A. Roberti ceea ce suntem si gndim este consecinta mecanismelor psihice refulate, ascunse n c ele mai adnci tainite ale inconstientului nostru si pe care trebuie sa le ntelegem . Psihanaliza nu este o filosofie, dar nu este nici un fel de magie sau de super stitie, dupa cum afirma unii. Este o stiinta n toata puterea cuvntului, ceea ce o face imposibil de rezumat n cteva pagini de carte. Aceasta nseamna ca prezentul man ual nu este destinat celor ce vor sa studieze psihanaliza: n schimb, cel ce l cite ste va gasi o metoda care i va permite sa nteleaga anumite manifestari bizare ale personalitatii sale, care, n ciuda banalitatii lor, sunt ct se poate de misterioas e, ca si cum ar tsni n mod spontan, mnate de o forta interioara imposibil de stavil it. Visele joaca si ele un rol important n viata omului, caci ele sunt cheia care ne ajuta sa ntelegem unele dintre starile sufletesti prin care trecem. Desi inte rpretarea psihanalitica nu trebuie sa fie confundata cu o stiinta oculta, n anumi te cazuri poate fi necesar sa se recurga la o simbolistica prin care sa fie expr imate ndepartate frustrari sexuale, dorinte nemplinite si pulsiuni reprimate. Aces ta este unicul scop pe care ni-l propunem. Lectura cartii de fata nu va va da o viziune stiintifica asuI I I I pra psihanalizei, dar va poate ajuta sa va cunoas teti mai bine si, astfel, sa-i ntelegeti mai usor pe ceilalti.

,r Lj e LCum sa devii propriul psihanalist ,r II r el II a a II asta e parerea psihiatrilor si a psihologilor, aseste oricnd, fie pentru ca sunde ctnecesara tuturor. Cel putin tem ntr-adevar nevrozati, fie pentru ca asa ni se pa re ca suntem. Stresului pe care l induce viata moderna nu-i pot rezista dect foart e putine persoane, iar acestea reusesc mai mult din ignoranta sau datorita mediu lui n care traiesc. Dar nevroza nu e acelasi lucru cu nebunia; e un mod de a reac tiona la obstacolele pe care ni le scoate n cale viata moderna, la grijile, decep tiile si suferintele care ne marcheaza psihismul n diferite moduri si care se tra duc prin mii de stari de rau care si ascund cu grija originea. Un om care sufera de frustrari, de angoase, de temeri, de complexe, de idei fixe, de obsesii, de i nhibitii, de crize de isterie nu este nebun, cum se crede mult prea des, ci doar nevrotic si putem spune ca, ntr-o anumita masura, toti suntem atinsi de acest ra u. Stim bine ct de greu ne este astazi sa ne pastram calmul si echilibrul, grav a menintaPsihanaliza mult tazi mai ne

14 A. Roberti te de lumea exterioara actuala. Totusi, putem reusi acest lucru ori regasi pacea si armonia interioara chiar si atunci cnd nevroza se afla ntr-un stadiu foarte av ansat; nu uitati ca o nevroza nfrnta actioneaza ca un vaccin definitiv mpotriva ori carei eventuale recidive. c ti b n e Ce este un psihanalist? Cheia care ne permite sa gasim rezolvarea celor mai intime conflicte si suferint e care ne macina se gaseste n psihanaliza, care nseamna ad litteram: "analiza psyc he-ului", adica a spiritului. Freud o defineste ca "o metoda de tratare pe cale medicala a bolilor nervoase" admitnd nsa ca, de cele mai multe ori, procedeele fol osite sunt total opuse celor ale medicinei conventionale. Din chiar acest motiv, psihanaliza se arata a fi o stiinta dificila, pentru ca nu se sprijina pe fapte , ci pe cuvinte, amintiri, gesturi, senzatii, emotii, vise etc. E o stiinta abst racta, n masura n care cmpul ei de observatie nu este tangibil, cum e cel al unei s tiinte exacte. Maladiile psihicului, desi mai dificil de diagnosticat si de trat at, nu sunt mai putin grave dect cele ale. corpului. De exemplu, daca vom compara un complex de inferioritate cu un defect fizic, vom observa ca, pe termen lung, complexul implica o suferinta mult mai mare dect defectul fizic. Anomaliile mint ale provoaca O stare de rau continua, care conditioneaza ntreaga personalitate a omului. Un orb sau un invalid care se bucura de liniste interioara si de o mare forta de caracter poate fi fericit. n schimb, un om sanatos din punct de vedere f izic, dar F v 11 fi r 1 1 E ( t t

Cum sa devii propriul psihanalist 15 st CI Ilcare sufera de complexe si frustrari, nu va reusi niciodata sa ia viata n piept, nici sa se bucure de momentele ei bune. Prin urmare, psihanaliza se defineste oa recum ca un mod de educatie ce-i permite individului sa elibereze energia consum ata n nevroza si sa o dirijeze spre ndeplinirea adevaratelor sale dorinte. Aceasta terapie dezvaluie cauzele nevrozei si ncearca sa o vindece. Orice nevroza poate face obiectul unei psihanalize, care, de altfel, demonstreaza cu prisosinta ca n imic n viata nu este rodul ntmplarii. oU 'n 1a d 1t Uitarea nu rezolva nimic Nu se poate spune ca secretul fericirii este memoria proasta. Suferintele si tra umele nu pot fi uitate, caci lasa ntotdeauna o cicatrice de nesters n inconstient, asa ca este nevoie sa ne narmam cu ct mai mult curaj si sa ne confruntam cu ele n mod direct. Lasarea unui fapt neplacut n coltul cel mai ndepartat al memoriei nu d uce deloc la disparitia lui. Iluzia uitarii are, de obicei, consecinte mult mai grave dect ceea ce ncercam sa uitam. Faptul respectiv nu va disparea, dimpotriva, va tsni mai trziu, monstruos transformat si de nerecunoscut. n paralel cu o suferin ta concreta, alte stari de rau, mai ambigue, mai imprecise, se vor raspndi ca un cancer, avnd nenumarate ramificatii dezvoltate n inconstient. E cazul sa consultam un psihanalist si sa-i explicam trecutul nostru? Nu, desigur. E evident ca nu t oate nevrozele au nevoie de un tratament medical. n schimb, trebuie nfrun11a u it re 'e lln r

16 A. Roberti tata realitatea ca atare, dupa cum e nevoie si sa nvatam sa ne observam din inter ior. Astfel ne vom mbunatati atitudine a fata de viata si fata de cei apropiati, ne vom mari potentialul intelectual, care, foarte des, este mai mic dect ar putea fi, pentru ca nu stim sa ne folosim ct mai bine capacitatile intelectuale. Viata de zi cu zi, care mult prea des este doar o nsiruire de momente nefericite caci, din pur masochism, nevroticul renunta la fericirea pe care si-o doreste cu ardo are -, va parea de acum nainte diferita. Problemele care se manifestau ca o frna p usa n calea dezvoltarii personale a celui nevrozat si vor gasi, ncetul cu ncetul, re zolvarea, iar acesta si va regasi cheful de viata. li el O n ri] re m m lu n fe ru ac a, li( Dezavantajele vietii modeme Citind aceasta introducere, ati putea avea impresia ca postulam existenta unei nevroze unice, generale si colective, care ar transfo rma ntr-un fenomen social o boala ce, dimpotriva, este individuala si nu poate fi tratata si vindecata dect individual. Desi inexacta, aceasta impresie e cu totul justificata. O data cu progresele si dezvoltarea societatii de consum, tulburar ile neuropsihice se multiplica ntr-un ritm extrem de rapid. Civilizatia actuala n e pune pe toti sa participam la o adevarata cursa pentru a cstiga si a o lua naint ea prietenilor nostri, a dusmanilor, a verilor, a vecinilor etc. Viata moderna l n departeaza pe om de natura, l mecanizeaza si l transforma ntr-un robot, l perturba, l supune unor schimbari bruste, unor perturbari continue si obsedante, unor regim uri dezechilibrate, ce m nE vi m lu liL re as O n

Cum sa devii propriul psihanalist 17 m ti m tic ai llt ea a1a lsi va ca ~cIa si :a. n, xrla unor informatii contradictorii care se acumuleaza fara ca el sa le poata judeca n mod echilibrat si cu maturitate. Orice nucleu urban tinde sa se transforme foar te repede ntr-un ansamblu haotic care adaposteste oameni suferind de tulburari ps ihice. Daca vom compara omul secolului XXcu cel al secolului anterior, vom obser va o enorma diferenta ntre ei. n timp ce altadata calatorul putea sa contemple, de la fereastra trasurii, lenta defilare a peisajelor, astazi, soferul zavort n masi na sau calare pe motocicleta pe care accelereaza la maximum nu-si mai permite pl acerea de a admira peisajul, pentru ca privirea i este continuu solicitata de noi si noi imagini, succedndu-se fara ncetare. Desigur, altadata omul ajungea la sfrsi tul calatoriei mult mai obosit, dar era doar o oboseala fizica, n timp ce calator ul de azi se confrunta cu o oboseala mintala mult mai greu de suportat dect cea f izica. E adevarat ca acum traim mai mult. Corpul se apara mai bine de boli, deoa rece, datorita progreselor medicinei si descoperirii unor noi medicamente, spera nta de viata s-a marit. n schimb, psihicul nostru a devenit mult mai vulnerabil s i, tocmai de aceea, este nevoie sa ne luam toate masurile de aparare. Nu putem nc epe o analiza sau o autoanaliza fara sa tinem seama de anumite reguli stricte sa u fara sa dam dovada de perseverenta, asa cum vom vedea n paginile care urmeaza. Obiectii Ajunsi aici,va puteti ntreba daca ceea ce s-a spus este ntr-adevar necesa r. E oare util sa ne analizam noi nsiea.. ~riri e,

18 A. Roberti ne, raportnd fapte care s-au petrecut demult la altele cu care, aparent, nu au ni ci o legatura? Nu riscam astfel sa ne pierdem spontaneitatea si sinceritatea, sa devenim mai artificiali, mai putin naturali? Nu e oare preferabil, n anumite caz uri, sa ignoram totul? N-ar fi mai bine sa ne facem ca totul merge foarte bine n inconstient si ca ne confruntam cu o nervozitate generala pe care o scurta vacan ta sau un tranchilizant o poate anihila? Altfel spus, nu-i mai ntelept sa punem t otul pe seama sanatatii? La toate aceste ntrebari vom raspunde ca ignoranta nu po ate fi dect nefasta. Nu are nici un sens sa traim ca strutul, cu capul n nisip, ca sa nu vedem pe.ricolele ce ne pndesc. Ignoranta face din oameni niste fiinte fra gile si neajutorate. Daca am nvata sa ne cunoastem mai bine, fara sa nchidem ochii la greselile pe care le comitem, fara sa ne toleram n mod pasiv frustrarile, cu siguranta ca am contribui la crearea unei lumi mai bune. Analiza sufletului nu ns eamna doar eliberarea de acte mai mult sau mai putin nevrotice, ci ne face sa de venim mai toleranti, mai ntelegatori cu ceilalti. Nu e un motiv suficient? A cuno aste cauzele tulburarilor de care suferim implica, de fapt, cunoasterea aspectel or celor mai neplacute si mai rusinoase ale propriei personalitati. Tot raul de care sufera lumea nu este, probabil, dect o forma anormala de nevroza; pe de alta parte, nu e linistea semnul unui perfect echilibru interior? Unii pretind ca in trospectia trebuie evitata, pentru ca singurul ei rezultat este de a mari angoas ele, ticurile nervoase, maniile, chiar si bolile psihice, deoarece ea ne azvrle nt r-un labirint n care dorm monstrii carora le da

('um sa devii propriul psihanalist 19 cu sa .m il, sa ca 1r~aca ns )elee, m, ue. :te reun e .or ~rotta lnca er1Zda nastere inconstientul si a carui iesire este imposibil de gasit. Scepticismul ac esta se regaseste n orice mediu social, indiferent de nivelul intelectual al celo r care fac parte din el. Dintre toate stiintele, fara ndoiala ca psihanaliza este cea mai criticata, cea mai dispretuita, dar de cele mai multe ori criticii ei n u-si dau seama ca ei au cel mai mult nevoie de un psihanalist competent. ntr-adev ar, atitudinea lor nu-i dect o reactie de aparare produsa de inconstient, ca si cn d n-ar vrea sa recunoasca n ce masura au o reala nevoie de a-si descoperi persona litatea. Unii fac pe moralistii, invocnd credinta, altii considera ca psihanalist ii explica totul prin sex iar altii si bat joc de aceasta terapie ntr-un mod prost esc. Ne putem ntreba, n acest caz, de ce sunt att de ngrijorati de un lucru de care, n principiu, n-ar trebui sa le pese deloc si de ce i preocupa soarta celor care s e hotarasc sa mearga la un psihanalist pentru a-si rezolva problemele. La drept vorbind, multi sunt mpinsi de un sentiment ascuns de culpabilitate, att de refulat , nct nici macar n-au habar de existenta sa. Le e frica de psihanalist la fel cum copiilor le e frica de parinti atunci cnd fac vreo prostie. Se tem sa nu fie desc operiti; n rest, Freud nsusi scrie ca:."Toatateoria psihanalitica se bazeaza pe pe rceptia rezistentei pe care o opune pacientul n momentul n care se ncearca aducerea sentimentelor refulate n inconstient la nivelul constientului". Psihanalistul pr efera sa asculte confesiunile pacientului ascuns vederii lui, pentru ca acesta s a nu fie tulburat de un dialog direct, fata n fata, sa nu se simta tensionat, ner vos si sa-si poata nvinge mai usor mecanismele de

20 A. Roberti aparare care i blocheaza adevarata cunoa?tere de sine ?i nu i permit sa afle adeva rul. Psihanali?tii ar putea cita sute de cazuri n care analizantuP, de?i vine de bunavoie, nu ndrazne?te sa spuna nimic ?i a?teapta ca specialistul sa poata, ca p rin minune, sa-i rezolve dintr-odata problemele, fara ca el sa colaboreze n vreun fel. Nu trebuie sa ne temem sa consultam un psihanalist, daca simtim nevoia, pe ntru ca n mod sigur ne vom simti mai bine dupa aceea. Semnificatia, utilitate a si riscurile autoanalizei Sigmund Freud spunea ca "psihanaliza se nvata mai ales pe propria persoana, prin analiza propriei personalitati" . Sa precizam ca nu este de ajuns sa ne observam comportamentul de suprafata, ci, la fel cum facea Freud, ntregul ansamblu de fen omene psihice care pot face obiectul unei analize. E logic deci ca un psihanalis t sa fie el nsu?i psihanalizat, nainte de a ncepe sa practice, pentru ca sa se elib ereze de nelini?tile, de tulburarile ?i simptomele nevrotice care i-ar putea tul bura diagnosticele?i echilibrul profesional. De altfel, orice persoana care se h otara?te sa 1 n terminologia psihanalitica, analizant este numele dat pacientului (numit uneori ~i subiect), care analizeaza, mpreuna cu psihanalistul, datele pe care i le furnizeaza visele proprii, amintirile ~i asociatiile libere de idei . Termenul este folosit de psihanaliza pentru a marca distanta fata de pacientul "clasic", care se supune n mod pasiv indicatiilor ~i tratamentului medicului ~i nu participa n mod activ la procesul de vindecare. (N. t.)

Cum sa devii propriul psihanalist SI 21 [ta coLaLta ,euLal mearga la un psihanalist nu trebuie sa-si nchipuie ca va ramne pasiva si ca nu va face nici cel mai mic efort pentru a-l ajuta pe specialist, pentru ca acesta nu poate face nimic pentru subiect fara colaborarea lui. Analizantul este cel ce tr ebuie sa gaseasca forta necesara vindecarii, prin chiar examinarea experientelor si amintirilor sale din copilarie, n asta constnd ntreaga putere de vindecare. Min tea noastra seamana cu un dulap caruia putem sa-i facem inventarul, studiind unu l cte unul obiectele pe care le contine. Psihanalistul nu este nici ghicitor, nic i preot, ci un ghid, a carui sarcina consta n gasirea celui mai bun drum de urmat pentru aflarea adevarului. n schimb, l=elce ia hotarre a sa se analizeze singur, fara ajutorul unui specialist, trebuie sa stie ca un atare demers implica un efo rt de vointa enorm, ca trebuie sa se opuna oricarei tentative de abandon, care n u duce dect la demoralizare sau la pasivitate. Avertismentul acesta nu este fara rost, deoarece nimeni nu poate lua decizia de a se autoanaliza fara sa cunoasca dinainte riscurile la care se expune n cazul n care, nspaimntat de propriile descope riri, ar abandona introspectia. Iar acest lucru are mari sanse sa se ntmple; de ac eea, renuntarea la analiza trebuie evitata cu orice pret, pentru a nu cadea ntr-o contemplare morbida a celor mai neplacute amintiri, fapt ce ar putea da nastere autocompasiunii si ar oferi un nou motiv de frustrare. De aceea, nainte sa ncepet i autoanaliza, este necesar sa tineti cont de urmatoarele sfaturi: 1. Fiti hotart sa mergeti pna la capat, cu curaj, fara sa va ascundeti de amintirile rele si fa ra sa va complaceti n contemplarea lor. taI Laun~cla~li~o,0sa tut1asoua oci lod

22 A. Roberti 2. Fiti convins ca puteti fi fericit, pentru ca fericirea nu este dect proiectare a starilor noastre sufletesti asupra lumii, care ni se poate parea buna sau rea, dupa cum o privim. 3. Din momentul n care ati luat hotarrea sa va autoanalizati, nu faceti greseala sa amnati nceperea analizei, deoarece asta ar echivala cu renun tarea de frica unei deziluzii. 4. Nu renuntati la speranta ca analiza va va perm ite sa va simtiti mai bine. 5. Respectati, de la bun nceput, urmatoarele reguli f undamentale: a) consacrati auto analizei cel putin o jumatate de ora pe zi, de p referinta seara, nainte de culcare; b) notati tot ce vi se pare folositor ntr-un j urnal care va juca rolul psihanalistului; c) raspundeti ct se poate de sincer la n trebarile ce vor fi puse n capitolele urmatoare; d) nu vorbiti cu oricine despre ceea ce faceti, deoarece riscati sa va Iasati influentat de sfaturile DroasI I I J. te, care v-ar putea face chiar sa abandonati analiza. Un alt sfat important: cartea nu se adreseaza persoanelor care sufera de o nevro za deja foarte avansata si care trebuie sa mearga ct mai repede la un psihanalist . Volumul de fata e un fel de manual de gimnastica mentala usoara si nu are cont raindicatii, nu prezinta riscuri, i permite cititorului sa se cunoasca mai bine, sa-si pastreze sanatatea psihica si sa ajunga o persoana perfect echilibrata, cu alte cuvinte, sa se simta ct mai bine si sa accepte ct mai usor lumea n care traie ste. Totusi, aceasta carte nu vrea nici sa se substituie unui analist, a

Cum sa devii propriul psihanalist 23 Lcarui importanta e mai presus de orice ndoiala, nici sa propuna metode stiintific e noi de autoanaliza. a LLUn autointerogatoriu ncepeti cu un examen de constiinta, asemanator cu cele pe ca re am nvatat sa ni le facem n copilarie2. nchipuiti-va ca va aflati naintea unei ogl inzi magice, n stare sa reflecte esenta a ceea ce sunteti, si observati ce "vedet i" n ea. Acest prim examen va va permite sa obtineti o serie de date care va vor ajuta sa va delimita ti bazele personalitatii. ntrebarile sunt numeroase, asa ca va fi arhisuficient sa raspundeti n fiecare seara la cel mult zece dintre ele. Da ca va e greu sa va concentrati, notati-le si dati-va raspunsul pe caietul de obs ervatii. Respectivele ntrebari, la care pot fi adaugate nca multe altele, nu au ra spunsuri bune sau rele, caci nu e vorba de un concurs, ci de o metoda de reflect ie, de a ne judeca pe noi nsine si de a ne face o imagine ct mai clara a ceea ce s untem n realitate. Sunt timid? Sunt agresiv? Sunt nepasator? Sunt hipersensibil? 2 a a La e e ;le a ;;1 e l, a n religia catolica, n vederea pregatirii confesiunii, care n general e saptamnala, c opiii sunt nvatati sa procedeze la un examen de constiinta, constnd n anumite ntreba ri pe care ~i le pun ~i la care trebuie sa raspunda cu cea mai mare sinceritate. De~i religia ortodoxa nu impune spovedania saptamnala, astfel de examene de cons tiinta sunt recomandate ~i aici, existnd chiar ~i rugaciuni speciale care trebuie spuse n pregatirea lor. (N. t.)

24 A. Roberti Exista vreun om fata de care am, fara nici un motiv, o profunda antipatie? - Mi se pare ca sunt simpatic? - E vina cuiva ca n-am putut pna acum sa realizez ceea ce mi-am dorit? - E vina cuiva ca n-am reusit n viata (de exemplu n viata profesio nala, n dragoste etc.)? Sunt intransigent? Sunt slab? Le reprosez parintilor educ atia pe care mi-au dat-o? Fac abuz de alcool? Fumez prea mult? Iau somnifere ca sa pot dormi? Iau tranchilizante? Beau prea multa cafea? - Evit sa sun un priete n (ca sa aflu ce mai face si sa mai discut cu el), de teama sa nu-l deranjez? Ma consider mai inteligent dect prietenii mei, dar neapreciat la adevarata mea valo are? - Cred n destin? - i critic pe tinerii din ziua de azi? - Critic generatia pa rintilor mei? Critic comportamentul adoptat de sexul opus? Critic societatea act uala si sunt convins ca nimic n-o va putea schimba? - Mi se pare rusinos sa-mi s chimb ideile? Sunt ateu? Sunt credincios practicant? Sunt superstitios? Sufar de insomnii? - Dorm mai mult dect e nevoie? Mannc putin?

Cum sa devii propriul psihanalist T 25 , - Mi se pare ca se vorbeste prea mult despre sexualitate? - Consider ca nu se vo rbeste niciodata ndeajuns despre sexualitate? Mi se face deseori mila de mine? Sa vorbim acum despre ticurile nervoase. n jurnalul sau caietul pe care l veti tine, notati toate gesturile ridicole si lipsite de importanta pe care le faceti masi nal si pe care nu puteti sa le explicati, raspunznd la ntrebarile care urmeaza: - m i ating adesea nasul ori urechea sau parut mai ales cnd ma concentrez? - Mi se ntmp la sa-mi rod unghiile sau vrful unui creion? - Cnd vorbesc la telefon, nu rezist t entatiei de a desena sau de a scrie ceva fara sens pe o bucata de hrtie sau chiar n agenda mea? Am obiceiul sa-mi frec ncontinuu minile, ca si cum le-as spala? Dau tot timpul din picioare cnd stau jos? - Ma concentrez mai bine daca ncrunt usor sp rncenele sau daca scot un pic limba? - ncep uneori sa tusesc fara motiv? Ma scarpi n n cap, pe fnmte, pe gt? Ma frec la ochi? Ticurile nu sunt doar contractii spasmo dice ale muschilor fetei, ci si niste acte incontrolabile, care par comandate de un alt eu. Daca nu puteti sa va dati seama singur ce ticuri aveti, cereti-le ap ropiatilor dumneavoastra sa va spuna care sunt, deoarece ele va vor permite sa c unoasteti mai bine secretele cele mai ascunse ale propriei personalitati. G 1 1 r )

26 A. Roberti Conceptul de normalitate: psihotic, psihopatie si debil Tot interogatoriul acesta este geherat, de fapt, de o ntrebare esentiala, de ndoia la care v-a facut sa recurgeti la autoanaliza: "Sunt oare normal?". De fapt, ntre barea n sine este prost pusa, pentru ca trebuie sa abandonati conceptul de normal itate daca vreti sa va lansati n introspectie. Prin definitie, este normal tot ce ea ce se conformeaza normelor, adica majoritatii cazurilor; dar, daca presupunem ca aceasta majoritate este nevrozata, trebuie sa deducem de aici ca nevroza est e o stare normala? n realitate, normalitate a umana este facuta din cazuri anorma le ;;i de aceea este inutil sa vorbim despre persoane normale ;;i persoane nevro zate. Cu toate acestea, pentru a deosebi normalul de patologic, trebuie sa fim m ai preci;;i. Este imposibil sa-i mpartim pe oameni n normali, pe de o parte, ;;i n nevrotici (adica incapabili sa reactioneze ntr-un mod pozitiv n fata greutatilor) de cealalta parte, pentru ca exista;;i psihotici (adica nebuni), ;;i psihopati ( criminali, alcoolici, perver;;i, drogati etc.), si debili mintali. Aceasta difer entiere este necesara pentru a nu confunda nevroza cu multitudinea de boli minta le grave. Numerosi scriitori si psihanalisti folosesc termenul "normal" pentru a descrie un individ sanatos din punct de vedere psihic. La nevoie, cuvntul respec tiv poate fi utilizat prin opozitie cu o anomalie care trebuie vindecata ("norma l" fiind acel om n stare sa-si duca viata fara sa fie antrenat tot timpul n cop.fl icte fara ie;;ire cu cei din mediul lui social si familial). , r. d d t r b r ~ c c f c 1

Cum sa devii propriul psihanalist 27 meti ca eca )r,ri'riro..Iri ~r~a, rm n >ili de li), :.), ~nmLUI 1ct ~fi leira lin Totusi, pentru autoanaliza vom evita aceasta comparatie, deoarece ar putea crea o situatie echivoca si ar conduce la o confuzie ntre conceptul de normalitate si cel de nebunie. Sa presupunem, de exemplu, ca ati descoperit si notat n cametelul dumneavoastra vreo zece ticuri pe care nu le remarcaseti pna acum si ca v-ati da t seama ca sunteti timid, intransigent, suspicios etc. Vaznd lista tuturor puncte lor slabe enumerate astfel (si la care nu v-ati gndit niciodata dect luate separat ), ati putea sa trageti concluzii pripite, sa va spuneti ca este imposibil sa va corijati attea defecte si ca nimic nu va putea pune capat frustrarilor care va c hinuie. n acest caz, mai bine lasati creionul, nchideti caietul si sa renuntati la orice autoanaliza. Este necesar sa ncercati mai nti sa nvingeti aceasta tendinta de a abandona, care va va asalta de ndata ce veti termina chestionarul. Daca va aju ta, gnditi-va ca ceilalti nu sunt deloc mai buni dect dumneavoastra, nici macar ce i pentru care aveti cel mai mare respect. Neplacerea pe care o veti simti reciti ndu-va raspunsurile - dintre care multe vor fi contradictorii - va fi chiar prob a ca acest prim pas nu a fost facut degeaba, deoarece v-a permis sa descoperiti anumite lucruri pe care ati fi preferat sa le ignorati. Dupa ce ati terminat cu examenul de constiinta, veti relua raspunsurile cele mai importante si mai folos itoare si le veti grupa pe rubrici; de exemplu: a) sunt agresiv; b) urasc sa caI atoresc; c) nu sunt prea fidel, dar sunt foarte gelos; d) sufar de insomnii; e) m i rod unghiile.

28 A. Roberti Pentru fiecare dintre aceste raspunsuri veti ncerca sa explicati motivele (deoare ce, odata cunoscuta cauza, sunt mai usor de remediat incapacitatile si slabiciun ile), veti gndi fiecare problema separat, ncercnd sa faceti deosebirea ntre defectel e care va fac sa suferiti cel mai mult (sau i fac sa sufere pe cei apropiati) si cele care vi se pare ca fac parte integranta din felul dumneavoastra de a fi. As tfel, nu va veti nelinisti pentru ca sunteti un om credincios; n schimb, va veti pune ntrebari n legatura cu religiozitatea dumneavoastra. Lacomia poate fi interpr etata ca o nevoie fiziologica de a te hrani, dar de cele mai multe ori este cons ecinta unei lipse de afectiune. Luati, de exemplu, afirmatia de la punctul b) Ur asc sa caIatoresc si ntrebati-va daca: , , 1. Aceasta aversiune fata de calatorii este att de mare, nct vi se face rau numai la ideea de a pleca undeva, sau aveti m ereu la ndemna un bun pretext pentru a nu pleca, ori simtiti nevoia unui tranchili zant naintea unei calatorii, sau va e teama, de exemplu, ca va va lua foc casa n t imp ce sunteti plecat ori ca va veti mbolnavi n timpul calatoriei si nu va fi nime ni care sa va ngrijeasca etc. 2. Aversiunea dumneavoastra se datoreaza probabil u nui motiv ct de poate de clar (de exemplu, n timpul calatoriei anterioare ati scap at, ca prin minune, dintr-un accident teribil sau v-au spart hotii casa cnd ati f ost plecat). Daca nu este vorba de o adevarata oroare de calatorii, acest tip de intoleranta poate fi anihilat usor, doar cu putina vointa si cu stapnire de sine ; totusi, cnd aversiunea este justificata, ca n cel de-al doilea caz, ne lovim de o reactie normala si logica a psihicului n fata unui

Cum sa deviipropriulpsihanalist .sa mt 'eti , eouIt are fi. recu re:lai , sa 29 fapt neplacut. Atunci cnd dezgustul de ceva nu pare a avea cauze logice, trebuie sa-i gasim cauzele, chiar daca de multi ani ne straduim sa-I uitam. , Sa presupu nem ca ati vazut, cu mult timp n urma, un accident de ma?ina care s-a soldat cu m oartea cuiva, poate chiar a unei persoane dragi. De?i nu v-ati dat seama, accide ntul poate sa va fi provocat o rana adnca n incon?tient ?i, astfel, sa stea la ori ginea repulsiei de a caIatori; iata de ce, daca apar aversiuni nejustificate, es te necesar sa le gasiti cauzele prime. Tristetea este o suferinta a spiritului, dar poate fi depa?ita. n schimb, angoasa este mult mai subtila, mai crispanta ?i ne afecteaza absolut toate actiunile. re, va, Ce este spiritul uman? Transformarea unei traume ntr-un simptom nevrotic se produ ce n incon?tient. Freud spune: "Procesele psihice ... sunt incon?tiente, pe cnd pr ocesele con?tiente nu sunt dect o parte din viata noastra mentala". Altfel spus, nu ne putem struni spiritul, iar el actioneaza ntr-un fel de nenteles, ca ?i cnd ar fi strain de noi; dar trebuie sa evitam ca a?a ceva sa se ntmple ?i sa reu?im sa punem stapnire pe propriul spirit, astfel nct sa ne putem folosi la maxim capacitat ile, sa ne tinem sub control pasiunile si sa ne straduim sa ne pastram echilibru l psihic. Iar n acest scop nu e suficient sa recurgem la credinta sau la educatia primita n familie. Nici credinta, nici mediul n care traim ?i nici familia nu pot rezolva singure instabilitatea emotionala a omului, ele permitnd doar compensare a dezechilibrului :ru lava eti lre bil m:le, nd tocu erim LUi

30 A. Roberti prin impunerea unei discipline, a unor constrngeri care, la suprafata, pot avea r ezultate bune, dar care, n unele cazuri, nu fac dect sa agraveze, n adncuri, dezechi librul nevrotic. Nimic nu poate ajuta individul sa-si recapete pacea interioara pe care a pierdut-o, astfel de tratamente riscnd chiar sa declanseze o stare cu a devarat patologica. n realitate, nu putem considera ca spiritul este ceva tangibi l si unic. Meritul lui Freud consta chiar n faptul de a fi recunoscut existenta a trei instante psihice, fiecare dintre ele ndeplinind functii specifice: 1. Eul ( numit si Ego sau Conftient). Este acel element al personalitatii aflat n mod cons tient n raport cu lumea exterioara si care serveste de intermediar ntre realitate si inconstient. 2. Se-uI3(sau inconstientul). Partea cea mai inaccesibila a pers onalitatii, care se afla dincolo de morala si de orice idee de bine sau de rau. s i trage energia din pulsiunile primitive si irationale, aflate n serviciul mplinir ii tuturor dorintelor si placerilor. i este straina ideea de timp, spre deosebire de Eu, iar dorintele si pulsiunile au pentru el un caracter permanent, att de pu ternic, nct agresivitatea i se pastreaza intacta pentru multi ani. Doar atunci cnd aceste pulsiuni sunt aduse n constient, cu ajutorul psihoterapiei, ele si pierd en ergia si devin ceva ramas n trecut. 3 Se (n germ. Es) - termen introdus de Sigmund Freud pentru a desemna una dintre cele trei instante ale psihicului; Se-ul este conceput ca un ansamblu de continuturi de natura pulsionala i'i de ordin inconi'tient. (N. t., ef. Elisabeth Roudinesco , Michel PIon, Dictionar de psihanaliza, Editura Trei, Bucurei'ti, 2002)

Cum sa devii propriul psihanalist 31 n TI i':3. Supraeul. Se constituie ca fundament al simtului moral, deoarece supune Eul c elor mai rigide principii ~a s3.. 'a 11 111 1'e morale. Se dezvolta imediat ce individul depaseste prima copilarie si se consoli deaza n perioada adolescentei; prin urmare, copilului mic i lipseste constiinta mo rala. O data cu trecerea timpului, Supraeul se substituie autoritatii parintilor si celei a profesorilor, a caror prelungire directa este de fapt. Severitatea S upraeului este de neclintit, nu are nici urma de indulgenta, iar idealul sau est e perfectiunea si l forteaza nencetat pe bietul Eu s-o atinga. Granitele dintre Eu , Se si Supraeu sunt foarte neclare si confuze. De fapt, raporturile instituite n tre aceste trei instante constituie un ansamblu unic, o personalitate unica. Eul este supus exigentelor celorlalte doua forte. Pe de o parte, Supraeul l contr oleaza si l critica nencetat, ceea a e Il lr ;n d 11 [rce provoaca frustrari si complexe de vinovatie, atunci cnd normele morale impuse de el nu sunt respectate. Pe de alta parte, Se-ul actioneaza ca un cazan sub pre siune, care da pe-afara de pulsiuni si dorinte. Referindu-se la raporturile dint re Eu si Se, Freud spunea ca Eul este calaretul, iar Se-ul calul sau. Calul are energia si forta necesare pentru a alerga, dar calaretul l conduce si alege drumu l. Totusi, de cele mai multe ori, ceea ce se ntmpla este exact contrariul: calaret ul se lasa dus de cal, dnd drumul frului si, n consecinta, abandonnd posibilitatea d e a-si alege destinul n mod constient. Astfel, Eul ndura despotismul a doi tirani (Se-ul si Supraeul). Fara ndoiala ca, n acest fel, sunt pe deplin justificate nevr ozele, angoasele, frustrarile si complexele. Sarcina constientului nostru (adica a Eului) este ctse

32 A. Roberti poate de grea, pentru ca trebuie sa realizeze armonia ntre fortele contrare care s i disputa ntietatea asupra lui (Se-ul l mpinge sa actioneze, iar Supraeul i pune frne) , fara a avea la ndemna mijloacele care sa-i permita depasirea acestei dificultati . Obligat sa-si recunoasca neputinta, Eul se afunda n angoasa, o angoasa nevrotic a, prin raportare la Se, si morala, fata de un Supraeu rigid, ca si cnd cele doua instante ale structurii psihice ar pedepsi Eul, una (Supraeul) pentru ca acesta nu i se supune, iar cealalta (Se-ul) pentru ca rezista la puternicele sale puls iuni. Misterele vietii psihice Se-ul nmagazineaza toate experientele noastre transformate n pulsiuni si dorinte c are bolborosesc ca lava unui vulcan, manifestndu-si continuu dorinta de ndeplinire imediata. Daca Supraeul nu ar interveni ca o frna, Eul s-ar lasa n totalitate n se ama Se-ului. Sa presupunem, de exemplu, ca o tnara ia de barbat un miliardar, far a sa-I iubeasca. Evident ca ceea ce o mpinge spre aceasta casatorie din interes e ste dorinta de a duce o viata usoara, n lux, care sa-i permita sa-si cumpere hain e frumoase, bijuterii, calatorii etc. Vocea constiintei i sopteste sa nu-si nsele sotul cu juraminte false de dragoste, dar ea prefera sa nu o asculte si nu se gnd este dect la luxul n care va trai. Amintindu-si de copilaria ei petrecuta n saracie , tnara aspira sa-si depaseasca starea sociala si nu vrea sa faca aceeasi greseal a ca mama ei, maritata de foarte tnara cu un barbat sarac, care nu i-a dat dect o grama-

Cum sa devii propriul psihanalist 1.33 ui ~), eln )1.l) 1s'a ,,1da de plozi si o multime de necazuri. Ea crede ca acest mariaj i va permite sa-si vada mplinite visurile; n sfrsit, va avea tot ce-si doreste si nu va mai trebui sa faca sacrificii. Dar, la putin timp dupa nunta, ncepe dintr-o data sa sufere de insomnii si e nevoita sa apeleze la tranchilizante si la somnifere; o chinuie ngr ozitor migrene violente, care aparent n-au nici o cauza. Desi tnara, e asaltata d e frica de moarte si se teme de calatorii cu avionul, cu trenul sau cu masina, c a sa nu i se ntmple vreun accident; n sfrsit, i se pare mereu ca e bolnava de ceva. Toate acestea nu sunt, n definitiv, dect simptomele razbunarii Supraeului, care o sanctioneaza pe tnara noastra pentru ca nu l-a ascultat. Ea nsa nu-si da seama si nu poate face legatura ntre migrenele de care sufera si iubirea trucata pe care i -o ofera sotului ei. Constiinta sa o pedepseste, dar ea nu stie de ce sufera. Sa luam acum cazul unei fete care se ndragosteste de cumnatul ei. Contrar celor obs ervate n cazul anterior, fata se supune ordinelor dictate de constiinta morala (S upraeul) si si reprima pulsiunile; dar, nefiind n stare sa mentina echilibrul ntre fortele opuse ale Se-ului si Supraeului si sa faca fata cu ndrazneala realitatii sentimentelor sale, ea prefera sa le uite; dar uitarea e imposibila, pentru ca d orinta ne satisfacuta renaste sub diverse manifestari de tip nevrotic. Ea nu mai este interesata de profesia ei, devine apatica si, de asemenea, are frecvent mi grene. Doctorul o sfatuieste sa-si ia o vacanta, nsa nu e vorba de o oboseala ner voasa, deoarece nevroza respectiva a aparut ca o consecinta a reprimarii sentime ntelor pe care le are fata de cumnatul sau. lt la 1u 3l. 1;a 11-

34 A. Roberti Inconstientul e misterios si complex; nu-i deloc usor sa-I descifram, desi, uneo ri, un simplu detaliu ne poate brusc permite sa patrundem n cele mai complexe mec anisme ale sale. Cum sa facem ca sa aflam ce ne poate dezvalui inconstientul? La snd deoparte cazul celor ce prefera sa consulte un psihanalist, sa vedem n ce fel trebuie sa procedeze cel care, cu toata modestia, hotaraste sa se aseze fata n fa ta cu sine nsusi. Pentru asta, va avea nevoie sa se foloseasca de Eu, adica de ac ea parte din structura sa psihica ce intervine n mod constient si voluntar pentru a impune un program. Iata cteva sfaturi: 1. ncercati sa gasiti o explicatie pentr u lucrurile care vi s-au ntmplat n trecut, chiar daca asta ar putea parea neimporta nt. ntrebati-va fara teama: de ce am luat o decizie sau alta? Trecutul e trecut; prin urmare, ar fi logic sa dati dovada de o anumita obiectivitate, de o anumita capacitate de judecata n ceea ce-l priveste. Totusi, s-a constatat ca nu e deloc asa, deoarece n inconstient vechile nedreptati continua sa ne macine, ca si cum s-ar fi petrecut ieri, iar ncurcaturi care au avut loc cu mult timp n urma tot ne mai fac sa rosim. Trebuie sa nfruntati cu curaj, unul cte unul, toate lucrurile ca re va sunt dezagreabile. Nu ncercati sa va mintiti singuri, pentru ca ar fi stupi d. 2. Straduiti-va sa va placa persoanele care vi se par dezagreabile si, de ase menea, de fiecare data cnd va simtiti amenintati de gnduri pesimiste, ncercati sa v edeti partea buna a lucrurilor, caci, de fapt, nu exista nimic care sa nu aiba s i o parte pozitiva.

Cum sa devii propriul psihanalist or te 35 enIn :el Sa presupunem, de exemplu, ca va patati o haina cu cerneala. Prima reactie este de enervare: dar daca va gnditi ca, de fapt, nu va placea deloc culoarea hainei s i ca pata ar fi un bun pretext s-o vopsiti ori sa va luati ceva nou, atunci veti accepta mult mai usor ntmplarea. Si nca un exemplu: sa presupunem ca va lasati cup rins de frica de a fi concediat. Aceasta teama nu va servi dect la scaderea randa mentului la serviciu si la cresterea posibilitatii unei concedieri; pe de alta p arte, daca ncercati sa va convingeti ca nu aveti de ce sa va temeti si, chiar dac a ati avea, concedierea nu ar fi sfrsitul lumii, pentru ca puteti oricnd sa va gas iti o slujba mai buna si mai bine platita, atunci angoasa de care suferiti ar pu tea disparea. I 3. ncercati sa tineti, un J'urnal intim c::isa notati n el tot ce va trece prin cap, fara sa va gnditi prea mult si fara sa va straduiti sa gasiti o explicatie logica pentru gndurile respective. 4. Gnditi-va la copilaria dumneavo astra. Daca, n mod instinctiv, exista vreo amintire care va deranjeaza, ncercati s a v-o amintiti n cele mai mici detalii, cu fidelitate fata de propria persoana, f ara sa ncercati sa va mintiti, ori sa inventati., , J ta lSce :le VI '7' J am aTI~-l 'a:le in ac te n2va sa lS5. Reflectati la defectele pe care le aveti, faceti o lista cu ele si ntreba ti-v a care sunt cele mai noi. Straduiti-va , , , sa aflati de ce, cum si cnd au aparu t. Poate ca le veti gasi cauzele si, astfel, un mod de a va descoperi adevarata personalitate. 6. Nu va temeti sa vorbiti cu altii despre ndoielile dumneavoastra , mai ales daca acestia nu sunt prieteni sau apropiati. Orice ocazie e buna pent ru a porni un dialog; aceste confidente va vor fi benefice, chiar cu ris-

36 A. Roberti cuI sa fiti crezuti pisalogi de catre cei ce vor fi nevoiti sa va asculte. Adese a, unele lucruri devin constiente dintr-odata, stimulate de discutia purtata cu un strain. Lapsusurile Cu siguranta vi s-a ntmplat uneori sa folositi un cuvnt n locul altuia ori sa cititi o fraza n loc de alta, fapt pe care l-ati atribuit pna acum neatentiei. Pentru nce put, sa vedem ce este un lapsus. Freud l defineste ca un "act ratat". n mod esenti al, ne aflam n fata unui feno, , men care nu are nici o legatura cu bolile psihic e si care poate afecta orice persoana sanatoasa si normala care poate comite o g reseala n timp ce vorbeste (fenomenul este numit lapsus linguae ori limba care "a calcat pe alaturi"), n timp ce scrie, n timp ce asculta sau citeste. Poate fi vor ba si despre uitarea unui nume, a unei ntlniri, a unui obiect; chiar daca faptul n sine poate parea absolut insignifiant, n spatele acestei greseli se ascunde ntotde auna un motiv puternic. De exemplu, a uita un cuvnt, a-l deforma sau a-l nlocui cu altul este de multe ori un incident important si revelator, cum e cazul- exempl u dat chiar de Freud unui tnar careI abordnd o fata pe strada, i-a spus: "Domnisoa raI mi permiteti sa va insult?"1 nlocuind cuvntul"invit" cu "insult". De multe oril cautarea motivului lapsusului este mult mai grea: este cazul unui profesor care I n timpul unei conferinte ce avea loc n amfiteatrul scolii unde preda, nu reusea sa-si aminteasca numele autorului Decamero, , nului. Acest lapsus, care i-a facut sa rda pe elevii sai, era

Cum sa devii propriul psihanalist 37 iti te n. upt em ore re ul a'arI, aparent de nenteles, cu att mai mult cu ct subiectul conferintei era chiar Boccacci o. De fapt, profesorul uitase numele n cauza pentru ca i aducea aminte de un accid ent de mat>inape care l avusese pe o strada care purta numele autorului Decameron ului. La originea amneziei se gasea deci intentia lui de a uita incidentul nepla cut t>i de a t>tergedin amintire enervare a pe care o ncercase n acel loc. Acest m ecanism de aparare mpotriva neplacerilor pe care le provoaca amintirea unor anumi te fapte duce la uitarea numelor, a cuvintelor, a faptelor. Raportul ntre ceea ce se uita t>ievenimente este cnd foarte ut>or,cnd foarte greu de observat. Sa presu punem ca uitati de o ntlnire pe care o aveti; e foarte probabil ca uitarea aceasta nu e ntmplatoare t>iincont>tientul dumneavoastra se revolta, de fapt, n fata persp ectivei de a ntlni persoana n cauza. La fel se ntmpla t>icnd uitati sa faceti ceva; e foarte posibil sa fie vorba de ceva ce nu va place deloc, det>iefortul cont>tien t de vointa v-a permis nainte sa-I acceptati. Eul care vrea t>iSe-ul care nu vrea produc mpreuna uitarea, lapsusul. Uitarea (sau, chiar mai mult, pierderea) unui obiect poate fi explicata n acelat>imod, acest lucru fiind legat, n acest caz, de persoana care v-a oferit obiectul respectiv sau de un alt lucru aflat ntr-un rapo rt cu aceasta din urma. A pierde un obiect este mai putin dezagreabil dect pare. Sa presupunem ca un om t>ipierde portofelul; din acest motiv, va fi foarte enerva t, l va cauta peste tot si nimeni nu va reut>i sa-I convinga ca asta se ntmpla din vina incont>tientului. Este cazul lui Fred T. din Manchester, fortat sa admita, n ciuda vointei sale, ca portofelul i fusese daruit de fosta lui logodnica. Aceast a l pa0nnt>1 lS: uIlt le1 la, '0'ra

38 A. Roberti rasise cu sase luni n urma si se maritase cu prietenul lui cel mai bun. Un alt ex emplu ne este oferit chiar de Freud: cel al unui om care gaseste la un moment da t ntr-un sertar cartea pe care o pierduse chiar n ziua n care i-o daruise sotia sa. El a reusit s-o gaseasca n momentul n care, din diferite motive, si-a modificat a titudinea, pna atunci ostila, fata de sotia sa. Lapsusurile se produc mpotriva voi ntei individului si reveleaza pulsiunile inconstientului. Exista si lapsusuri ca re constau n faptul ca apucam un obiect n locul altuia sau ca ne mpiedicam si lasam sa cada ceea ce avem n mna. Asta li se ntmpla mai des servitorilor dect stapnei casei . Motivul ascuns al acestei lipse de atentie poate fi invidia fata de clasele bo gate, un fel de ciuda izvorta din necesitate a de a lucra pentru oameni ce pot in spira ostilitate si gelozie. Un tip mai rar ntlnit de lapsus, dar la fel de intere sant si semnificativ, este cel care decurge dintr-un sentiment profund si incons tient de culpabilitate. E cazul micilor (sau gravelor) incidente provocate de fa pte aparent insignifiante. Exemplele sunt nenumarate: persoane care se ciocnesc tot timpul de usi, de mobile, care cad si se lovesc, care ntr-un mod inexplicabil se ranesc cu orice cutit sau cu orice obiect ascutit. Nimic din tot ce am nsirat aici nu e rodul hazardului, deoarece viata psihica este o suita de cauze si efe cte. Sigmund Freud citeaza incidentul n care a fost implicata o doamna care se mpi edicase de niste pietre si se lovise de zidul unei case, desfigurndu-se groaznic. S-a aflat pe urma ca femeia cazuse n momentul n care se hotarse sa traverseze ca s a cumpere un tablou pentru camera copiilor dintr-un magazin situat pe partea

Cum sa devii propriul psihanalist UI 39 cealalta a strazii. n acel moment, fara ca ea sa aiba cea ie nre ul ~a, Ul m m al al ora etiunt re ouucn?I .c. re n~a mai mica banuiala, se manifestase un complex de vino\-atie datorat faptului ca a vortase de curnd, nemaidorind sa aiba alti copii. Dupa cum a marturisit mai trziu, ea se acuzase ca ?i-a omort copilul ?i era convinsa ca ,-ina ei nu va ramne neped epsita. n concluzie, se poate spune ca lapsusul se na?te din influenta manifestat a de doua tendinte psihice opuse. Faptul de a ne pune ntrebari nu numai n legatura cu propriile lapsusuri, ci ?i cu ale celorlalti, este un exercitiu foarte bun, iar daca va n?elati n privinta gasirii adevaratei lor semnificatii, asta nu va va face rau ?i va va permite sa ntelegeti multe atitudini despre care vi se parea ca nu au nici un sens. Oricum, nu va apucati sa-i prezentati nca de la nceput persoa nei interesate concluziile la care ati ajuns !i>i care probabil ca nu sunt foart e corecte, deoarece ea risca sa va repro?eze ca ati luat-o drept tinta. Sa presu punem ca sotul ori sotia dumneavoastra va marturise?te ca a pierdut un cadou pe care tocmai il-ati dat. Nu-i faceti, din aceasta cauza, o scena de gelozie ?i nu considerati ca e vorba despre o lipsa de dragoste. Acesta e momentul n care e ca zul sa va puneti ntrebari referitoare la relatiile conjugale, sa va ntrebati daca totul merge bine n cuplu, daca el! ea va iube?te la fel de mult ca la nceput. Pier derea cadoului poate fi un semnal de alarma, anuntnd ca e ceva ce lasa de dorit n relatia dumneavoastra. Tot a?a, nu e cazul sa considerati un sabotaj faptul ca o servitoare va sparge vaza preferata; mai bine gnditi-va ca nu are nici o importa nta. Daca veti observa ca aceste mici incidente au loc mai des sau chiar daca su nt ntmplatoare ?i izolate, veti pu-

40 A. Roberti tea, probabil, sa va dati seama care este cauza lor psihica ;;i sa le privati de continutul incon;;tient pe care l au. Dar pentru asta e nevoie sa reconstruiti m omentele care au precedat uitarea sau lapsusul, cu alte cuvinte, trebuie sa ;;ti ti unde va aflati, cu ce va ndeletniceati, la ce va gndeati, cu cine vorbeati, ce obiect sau fapt a declan;;at incidentul etc. Daca va e dificil sa va concentrati , luati-va caietul ;;i pixul ;;i notati-va raspunsurile; chiar daca va va fi gre u sa scrieti despre aceste lucruri, o sa va dati seama ct de mult va este u;;urat a sarcina. Doctorul Jekyll si domnul Hyde Toata lumea are o dubla personalitate. Nimeni nu e doar bun sau doar rau; fiecar e este ceea ce este ;;i,de asemenea, contrariul a ceea ce este. Doctorul Jekyll ;;i domnul Hyde traiesc n fiecare dintre noi eternul conflict ntre bine ;;i rau, p unnd partea con;;tienta a personalitatii noastre (adica Eul) n fata unei dileme pe rpetue. Persoana sanatoasa din punct de vedere psihic rezolva aceasta problema c u ajutorul bunului-simt, cautnd o noua dimensiune n dependenta de Supraeu ;;i ncercn d sa-;;i largeasca ;;i cmpul perceptiei, pentru a aduce n con;;tiinta zonele incon ;;tiente ale Se-ului. Printre cele mai primejdioase solutii la care poate recurg e omul pentru a scapa de angoasele care l macina se afla fuga de realitate. Doar n fruntnd situatiile n care ne aflam putem nvinge ;;idepa;;i angoasa. n nici un caz nu trebuie sa facem apel la alcool, droguri, sa ne refugiem n apatie

Cum sa devii propriul psihanalist ll41 :e :1u. le eori n visarea cu ochii deschisi (care este o atitudine mult mai periculoasa dect s e spune); aceste false remedii nu fac dect sa agraveze situatia, slabindu-l pe Eu , care se afla astfel la cheremul celor doi tirani, Se-ul si Supraeul. Cei ce renunta SI ~u le Nu trebuie niciodata sa renuntati, pentru ca abandonul duce la aparitia altor pr obleme n viitor. Dimpotriva, trebuie sa reactionati, sa traiti, sa suportati sufe rintele, att fizice, ct si psihice, toate greutatile posibile sau deziluziile. Per sonalitatea dubla e un reflex al acestui dublu aspect al vietii, w1eori calma si placuta, alteori grea si amara. Persoana sanatoasa psihic nu cere ca viata sa f ie doar ntr-un fel sau n altul, ci, tinnd cont de aceste contradictii, se adapteaza la suferinte, atunci cnd trebuie sa sufere, si la bucurii, atunci cnd viata i le ofera. De fapt, se poate spune ca lucrurile ncep sa mearga prost n momentul n care apare suferinta fara motiv. e 21~a 21 1d r1Nostalgicii Nici refugierea n trecut nu este o solutie, pentru ca nu foloseste la nimic. Cne s e agata prea mult de trecut nu mai poate profita de prezent. Ascunderea n trecut e o evaziune periculoasa, pentru ca l mpiedica pe individ sa fie obiectiv n aprecie ri (el transfernd, n mod romantic, anumite valori ale prezentului catre lucrurile din trecut), ceea ce l face sa cada n pesimismul cel mai negru. rIa n le le

42 A. Roberti Nostalgicul e un individ steril si nefericit, care plnge pe ruinele trecutului sa u si se hraneste cu amintiri pe care le tot nfrumuseteaza, stimulat de o imaginat ie debordanta. El traieste, dar, din punct de vedere social, se poarta ca si cum nu s-ar mai afla pe aceasta lume. Visatorii n aproximativ aceeasi situatie se afla si cei care viseaza cu ochii deschisi. A-t i nchipui lucruri care nu se vor ntmpla vreodata e totuna cu a te droga si a te dis truge ncetul cu ncetul. Imaginile frumoase pe care ne complacem sa le cream cu aju torul fanteziei nu fac dect sa ne opuna ntr-un mod violent realitatii care, n sine, nu e niciodata perfecta. Cel ce se ascunde, ca un pustnic, n imaginatia proprie, crede ca a descoperit secretul fericirii, deoarece n acest fel si poate oferi tot ceea ce doreste. Lumea e a lui, dar aceasta lume nu e reala, ci iluzorie si, la contactul cu realitate a, se destrama brusc, ca o stafie. Iluzia este efemera s i slabeste vointa, iar visatorii cei mai mari ies nfrnti din toate ncercarile, fara sa aiba curajul sa priveasca lucrurile n fata si la adevarata lor valoare, acumu lnd astfel greseli dupa greseli. f f f Sinucigasii Sinuciderea reprezinta o altfel de fuga din fata realitatii - o fuga totala, cas tratoare si care coincide cu autodistrugerea.

Cum sa devii propriul psihanalist )e Dt 43 ta Pentru unii, renuntarea la viata e singura solutie de luat n seama pentru anihila rea angoaselor. Conflictele emotionale din psihicul lor ating limite intolerabil e, incompatibile cu realitatea, iar Eul devine absolut neputincios, incapabil sa reziste dublei presiuni exercitate de Se si Supraeu. 1;e sn :)n n ~, u =1 IllISinuciderea adevarata consta n a-ti lua viata (prin aruncare n gol, lund otrava etc .) pentru a pune capat suferintelor. Dar sinuciderea poate fi si psihica, atunci cnd se manifesta prin renuntarea progresiva la tot, la dragoste, la munca, la am bitii, la familie. Aceste persoane, extrem de nefericite, incapabile sa acorde v reun interes lucrurilor pe care le fac, asista inerte la ruinarea lor psihica si se transforma ntr-un fel de obiecte pe care nimeni si nimic nu le poate clinti d in nepasare. Ele nu traiesc, ci vegeteaza pna la sfrsitul zilelor, ntoarcerea lor l a viata reala devenind din ce n ce mai improbabila. Aceasta autodistrugere sistem atica, ce poate fi foarte lenta si progresiva, se face uneori fara ca subiectul sa-si dea seama de ceea ce i se ntmpla. Ea se poate manifesta mai nti prin dezintere sul bolnavului fata de munca proprie sau printr-o dorinta brusca de a se afunda n singuratate: pacientul respinge prietenii si iubirea familiei, se refugiaza ntro izolare din ce n ce mai accentuata si se transforma ntr-o "non-fiinta", ca si cu m si-ar purta epitaful scris pe frunte: "Aici zace X, care a hotart sa nu mai lup te si sa se retraga pentru totdeauna din aceasta lume". Fuga aceasta din realita te este generata de cel mai perfid dusman al omului: teama.

44 A. Roberti Bunul-simt Adesea, bunul-simt poate face miracole. "Count your blessings", spun englezii, adica "gndeste-te la partile bune ale vietii si considera-te fericit cu ceea ce ai". A trai ,, nseamna a lupta si, n primul rnd, a te lupta cu tine. Cu si guranta, nu-i mereu usor sa punem n practica unele precepte care par a fi scoase dintr-o lucrare pedagogica scrisa n alte vremuri, dar, pentru cel ce vrea sa fie n masura sa se judece si sa se analizeze, e important sa faca acest efort esentia l. Uneori, poate fi de folos sa ne ntoarcem n copilarie si sa adoptam fata de inco nstient atitudine a tandra si indulgenta pe care o are o mama fata de singurul e i copil. Fara sa facem recurs la Supraeu si la pretentiile sale Ctrebuie sa faci asta, nu poti sa faci asta"), va veti apleca timp de o saptamna asupra fiecareia dintre urmatoarele reflectii: 1. Profitati de momentul prezent, fara sa permite ti vreunei amintiri ori sperante sa otraveasca ceea ce faceti ori sunteti si mai ales ce puteti face ori ce puteti fi si daca ~ainte ati facut greseli ncercati s a nu le repetati. ncercati sa vedeti viata sub forma unei linii drepte, alcatuita din puncte foarte apropiate unele de altele, si straduiti-va sa va faceti o ima gine corecta despre fiecare punct. Daca va dati seama ca sunteti pe punctul de a ceda n fata unei remuscari sterile sau a unei amintiri nostalgice, ori ca suntet i pe punctul de a sacrifica placerea momentului prezent pentru a o lasa pe mai tr ziu, gnditi-va la ce sunteti pe cale sa pierdeti.

Cum sa devii propriul psihanalist .., 45 lr le ai e. 2n ;a le 11. J_ .., .J. Ingrijiti-va sanatatea. Fara ndoiala ca multe boli sunt consecinta unei nevroze, da r la fel de adevarat este si ca un om fizic sanatos e mai putin expus stresului vietii modeme si festelor pe care i le poate juca psihicul. E indicat chiar sa p racticati un sport. Corpul si spiritul sunt n strnsa legatura, iar statisticile pr obeaza faptul ca printre sportivi se afla cei mai putini nevrotici. Think happy, cu alte cuvinte gnditi-va la lucrurile care va pot face fericiti. Treziti-va cu un gTI.dvesel n minte, sau cel putin cu unul care sa va faca placere, si care sa v a nsoteasca pe tot parcursul zile. Poate fi un plan pentru un program de seara ca re sa va faca ziua mai usoara, mai putin stresanta. De ce sa nu faceti efortul d e a vedea n jurul dumneavoastra lucrurile cele mai placute, de a asculta cuvintel e cele mai amabile, cntecul pasarilor (da, desigur! chiar si n marile orase)? Desc operiti latura cea mai simpatica a tuturor celor din jurul dumneavoastra. Va vet i simti astfel fericiti; de altfel, fericirea nu este dect o atitudine a spiritul ui pentru care trebuie sa te simti predispus. "Nu lasa pe mine ce poti face azi." Acest proverb e foarte folositor ca regula de viata, nu numai ca sa cstigam timp , ci si ca sa evitam angoasa provocata de terminarea n ultimul moment a sarcinilo r pe care le avem sau de lasarea lor neterminate. Pentru linistea dumneavoastra, e preferabil sa nu amnati ndeplinirea obligatiilor pe care le aveti. :a J_ ti , :e 1U ~1 :e Le 4. :a n ti , :e

46 A. Roberti 5. 6. 7. 8. Pe de alta parte, e mai bine sa lasam pe mine ceea ce ne-ar costa prea mult sa fa cem azi. Nu e interzis sa ne mai si relaxam din cnd n cnd. ncetati sa va lamentati c ontinuu, tot spunnd: "Pe vremea mea ... ", pentru ca vremea dumneavoastra este ce a n care traiti acum si trebuie sa ncercati sa fiti n armonie cu ea. nvatati sa nu v a plngeti, nu numai ca sa nu deveniti nesuferit celorlalti, ci si pentru ca asta ne mpiedica de multe ori sa vedem lucrurile care ne-ar putea face multumiti. Comp arati-va problemele pe care le aveti cu ale celorlalti. Constatarea ca problemel e noastre nu sunt cele mai grave din cte exista poate uneori sa ne ajute sa trece m mai usor peste unele greutati care par de nenvins. Iubiti-va familia, dar si ap roapele. Nu asteptati ca altii sa faca primul pas. Iubirea de oameni ne recompen seaza pentru toate sacrificiile pe care le facem. Nu va ncarcati cu amintirea nen orocirilor care vi s-au ntmplat. Nu e nevoie sa le uitati pentru a va convinge ca apartin trecutului; e de ajuns sa va bucurati ca ramn n trecut. Nu staruiti, n cred inta naiva ca o schimbare radica, Ia de viata o sa va aduca n sfrsit fericirea, de oarece fericirea o putem afla doar n inima noastra, nu n conditiile exterioare. Ac ceptati cu draga inima responsabilitatile familiale, de serviciu sau din viata, n general. Nu pretindeti ca toata lumea sa fie amabila si nu faceti o drama din o rice situatie neplacuta. A da prea multa importanta detaliilor este semn de nevr oza, 9. 10. 11. 12. 13.

Cum sa devii propriul psihanalist a 47 s e a a comportamentul unei persoane sanatoase din punct de vedere psihic fiind de a-i l ua pe badarani at;a cum sunt, fara sa le atribuie intentii specifice. 14. Nu va pierdeti niciodata simtul umorului; inclusiv problemele neprevazute care pot apa rea au o parte comica, daca nvatati sa le priviti n mod corect. 15. Chiar daca ave ti treaba pna peste cap, faceti n at;a fel nct sa va gasiti putin timp liber (cel pu tin o ora) n care sa faceti ceea ce va place sau pur t;i simplu sa va odihniti. 1 6. Nu regretati niciodata ceea ce ati pierdut n adolescenta, at;a ceva neavnd dect o influenta negativa asupra vietii de adult. Tineretea dureaza atta timp ct vrem n oi. Regasiti lucrurile care va umpleau de entuziasm n tinerete t;i alegeti-va un hobby cu care sa va ocupati timpul liber. 17. Reflectati la gret;elile pe care l e-ati facut. Gnditi-va t;i la cele pe care credeti ca le-au facut altii t;i raspu ndeti cu sinceritate la ntrebarea daca, n locul lor, ati fi facut acelat;i lucru. 18. Ca sa evitati singuratatea, raul care bntuie orice orat; mare, faceti-va ct ma i multi prieteni, de exemplu printre vecini, t;i ncercati sa va mprieteniti cu oam enii care vi se par simpatici. Tineti cont de faptul ca nu sunteti singurul care vrea sa ntlneasca alte persoane. 19. Daca sunteti casatorit, nu-i cereti partener ului(ei) imposibilul. 20. Telefonati sau scrieti-i n fiecare zi unui prieten pe c are nu l-ati mai vazut de mult t;i care va placea. E t r 1 :[

48 A. Roberti un mod excelent de a ne apropia si de alte persoane dect colegii de serviciu. 21. nvatati sa va destindeti. Culcat pe podea, gnditi-va la ceva banal, fara sa va fo rtati intelectul, fara sa va aduceti n minte amintiri neplacute ori proiecte ispi titoare. ncercati mai nti sa va relaxati talpile, apoi picioarele, pe urma trunchiu l, n mod progresiv, pna la brate. E foarte greu sa nu va gnditi la nimic: e nevoie de o lunga ucenicie, nainte de a va supune spiritul la acest exercitiu. Fazele un ei relaxari eficiente sunt trei, si anume: a) senzatia de greutate n ntregul corp; b) senzatia de frig; c) senzatia ca trupul va e usor ca un fulg. Frustrarile n final, un sfat: nu va nduiosati de problemele si greutatile prin car e treceti. Multi nevrotici ajung astfel la depresie, iar asta le micsoreaza si m ai mult rezistenta la frustrari. Frustrarile reprezinta niste deziluzii, nsotite de sentimentul ca am fost privati de ceva esential si pe care nu-l putem recuper a. Exact acest sentiment este ceea ce-l mpiedica pe nevrotic sa actioneze, n timp ce subiectul psihic sanatos este n stare nu numai sa actioneze, dar si sa opuna g reutatilor de ne evitat ale vietii dorinta de revansa, de lupta. Nevroticul depr imat si imagineaza ca e victima societatii si a circumstantelor; adesea, el trans forma totul n frustrare si e convins ca tot ce va ntreprinde va fi pre-

Cum sa devii propriul psihanalist :le 49 va ,ra )1OI v, lln u,,la 1'e -1 Il ;)1 )11 >sarat cu obstacole de netrecut, iar aceasta idee e de ajuns ca sa-i declanseze a patia. Totusi, cum se nasc frustrarile? Ele rezulta din neputinta de a nfrunta re alitatea si de a face deosebirea ntre problemele reale, cu adevarat importante, s i cele fictive. Unii oameni se simt frustrati n dragoste sau n munca; altii, n schi mb, simt ca toata viata lor este o imensa frustrare si cea mai mica deceptie i fa ce si mai abatuti si indiferenti fata de ceilalti. Si persoanele sanatoase psihi c traiesc deceptii, dar le depasesc si le accepta ca pe niste experiente de viat a. n schimb, n 'ceea ce-l priveste pe nevrotic, experientele cu adevarat negative sunt cele care patrund si influenteaza toate actele si gndurile sale. Cei care nu sufera de nevroze reusesc, impunndu-si o anume autodisciplina, sa-si rezolve cri zele fara sa recurga la un psihanalist, deoarece sunt ndeajuns de echilibrati. n s chimb, cnd persoanele nevrotice ncearca sa-si nvinga singuri frustrarile si si dau s eama ca ramn neputinciosi n fata lor, ajung de multe ori sa recada ntr-o frustrare si mai mare. Frustrarile de care sufera un nevrotic nu pot fi vindecate dect aflnd care este originea nevrozei. Aceasta este aproape ntotdeauna foarte veche, uneor i datnd chiar din copilarie, cnd parintii si nvatatorii l judecau pe copil si l pedep seau urmnd niste reguli stricte, fara sa tina cont de alte circumstante. Sa luam un exemplu: un adolescent de 16 ani, Terence N., care locuieste n Newcastle, n nor dul Angliei, i ngrijora pe parintii sai. Desi la scoala era mereu printre primii, acasa se comporta prosteste, raspunznd aiurea la ntrebarile care i se puneau

50 A. Roberti si nefiind niciodata n stare sa duca la ndeplinire sarcinile care i se dadeau. Ade sea, cnd iesea mpreuna cu parintii, se mpiedica si cadea; cu toate acestea, era per fect sanatos si avea o alura sportiva. n afara cercului familial, era sincer, sim patic si avea multi prieteni (pe care evita sa-i prezinte parintilor). Misterul acestui comportament a fost elucidat de un psiholog pe care l-a consultat mama l ui. Terence nu putea depasi starea de anxietate si de frica pe care tatal lui, n mod involuntar, i-o inspirase cu ani n urma. Atunci cnd baiatul, aflat la primii p asi, cadea si se lovea, tatal l certa si i ordona sa se ridice. Daca nu voia sa ma nnce sau facea vreo prostie, evident ca tatal l pedepsea. Desi parintii sai nu avu sesera niciodata intentia sa-I umileasca, Terence ncepuse, mai trziu, sa se teama de o mustrare imediat ce si vedea tatal. Senzatia ca nu stie sa faca bine nimic s i ca e considerat prost aparea, din fericire pentru copil, numai n prezenta parin tilor, din moment ce la scoala el era un elev foarte bun. Acasa nsa, inconstientu l, care pastra amintirea ranii cauzate de umilintele la care fusese supus n copil arie, era cel care dicta comportamentul straniu al baiatului, iar asta nu facea dect sa-I enerveze si mai tare pe tata, care si nmultea dojenile si agrava astfel s ituatia. nca un exemplu: o ziarista, obligata de munca ei sa scrie articole n mare graba, avea mereu sentimentul ca a uitat ceva, ca s-a nselat n privinta a ceva, f apt care o facea sa reciteasca de mai multe ori ceea ce scrisese, enervndu-l n ace st fel pe directorul ziarului, pentru ca de multe ori articolele erau incomplete sau ajungeau la el mult prea trziu.

Cum sa devii propriul psihanalist lU 51 e .1 1 De~i era o ziarista buna, pasionata de ceea ce facea, ea a fost concediata. Pe m oment, sentimentul pe care l-a incercat o fost unul de u~urare, ca ~i cnd ar fi f ost eliberata, dar n curnd ~i-a dat seama ca dorea un singur lucru: sa lucreze din nou n redactia unui ziar. A~a ca se reangaja, nsa frica de a nu se n~ela o apucase iara~i; ajunsese chiar sa uite nume ~i date ~i sa comita lapsusuri peste lapsus uri. De ce i se ntmpla asta? Originea fenomenului se afla in ~coala generala, ntr-u n moment cnd primise nota maxima pentru cea mai buna compunere. Fata se grabise s a le arate parintilor creatia ei: dar tatal ei nu-~i facuse deloc timp sa o cite asca, n timp ce mama, care era nvatatoare, nu remarcase dect gre~elile ~i stngaciile stilistice. Comentariul mamei a reprezentat pentru eleva de atunci o profunda u milire, care, refulata, a ramas puternic gravata n incon~tientul ei ~i ~i facea ap aritia de fiecare data cnd ncerca sa scrie ceva. Bucuria obtinerii notei foarte bu ne, ntunecata de indiferenta tatalui si distrusa de severitatea mamei, se transfo rmase n amaraciune, nesiguranta ~in impresia ca a obtinut ceva pe nemeritate. Binen teles, n momentul n care a descoperit cauza blocajului ei mental, tnara a putut sasi puna n valoare talentul, iar astazi este una dintre cele mai cunoscute ziarist e din Franta. Cine cedeaza n fata frustrarilor sfrseste prin a ceda n fata a orice. Cel ce capituleaza si nu reuse~te sa se ridice deasupra slabiciunilor sale psih ice cade, ncetul cu ncetul, ntr-un fel de letargie. Daca, prin definitie, omul mani festa interes fata de viata, atunci subiectul frustrat sfr~e~te prin a nu mai fi un om ntreg.

52 A. Roberti Nu este absurd sa lasam ca o deceptie din copilarie sa ne controleze existenta? Iata de ce e indicat sa tineti un jurnal, n care veti putea sa va notati descoper irile, ncercnd sa va amintiti faptele trecute, ngra11;ladite n cotloanele memoriei s i care pot sta la originea problemelor cu care va confruntati n prezent. Trebuie sa stim ce vrem, dar trebuie sa stim mai ales ce suntem. Viata e scurta, de acee a nu trebuie sa ne pierdem timpul doar pentru ca nu suntem n stare sa-I foloSIm. O persoana matura si echilibrata e una care nu-si risipeste inutil energia si nu se complace n evocari sterile ale trecutului, ci, dimpotriva, stie sa aprecieze lucrurile la justa lor valoare, sa-si pastreze independenta si se simte libera n forul sau interior. n chiar aceasta atitudine se afla secretul fericirii.

le ti -, C> n ,Un cod de descifrare a sufletului ~s ')le de importante. Antichitate, visele erau considerate Cartile de istorie sunt plin e de relatarideosebit despre personaje celebre care, nainte de a lua o hotarre, o initiativa sau de a pleca la lupta, mergeau la oracole sau la ghicitori, pentru ca acestia sa le dezlege visele pe care le avusesera n timpul noptii. Din interpr etarea lor, ei ntelegeau ca primesc sfaturi, promisiuni sau chiar amenintari ori pedepse. Pentru greci, romani, etrusci, egipteni sau fenicieni, interpretarea vi selor era o arta pe care nimeni n-o pusese vreodata la ndoiala si care era n gener al lasata n seama marilor preoti. Pentru omul antic, visele erau ceva supranatura l si l apropiau de zei, care si faceau cunoscuta vointa prin intermediul lor. Sa a mintim, de exemplu, visul legendar al mparatului crestin Constantin: n ajunul bata liei de la Pons Milvius (312 d.Ch.), el a vazut o cruce plutind n aer si purtnd in scriptia latineasca: in hac signo vinces (sub acest semn vei nvinge). Ceea ce est e explicat la scoala ca fiIn A

54 A. Roberti ind un fapt de origine supranaturala, care a dus la mbrati~area cre~tinismului n I mperiul Roman ~i a pus astfel capat persecutiei cre~tinilor, ~i gase~te o explica tie mai logica prin intermediul psihanalizei dect prin acela al recursului la mir acole. Daca admitem ca, ntr-adevar, Constantin a avut visul respectiv n care a vaz ut crucea ~i inscriptia, atunci este clar ca e vorba de o proiectie inconstienta a celei mai mari dorinte ale sale, aceea de a-si nvinge rivalul, pe Maxentiu, si de a deveni domn ~i stapn peste Imperiul Roman de Apus; nsa Constantin a preferat sa-i dea acestui vis o interpretare religioasa ~i sa-i atribuie o semnificatie cre~tina, pentru a ntari credinta supu~ilor sai. Ce este visul? Visul poate fi definit ca reprezentarea simbolica a unei dorinte sau a unei puls iuni. Uneori, dorinta este u~or de descifrat (asa cum se ntmpla n majoritatea visel or pe care le au copiii), dar de cele mai multe ori se prezinta ntr-o forma deghi zata, n ntregime deformata, iar interpretarea sa cere o analiza riguroasa. Dar int erpretarile viselor nu sunt ntotdeauna acceptate ~i e de nteles din ce cauza. Vise le nu dezvaluie numai dorinte nobile sau care pot fi marturisite; unele aduc la lumina dorinte obscene sau chiar criminale. Sa luam, spre exemplu, cazul unei ma me foarte credincioase ~i care tine la familia ei, dar care are ntr-o noapte un v is care tradeaza anumite tendinte homo sexuale; daca cineva ar ncerca sa-i dezval uie semnificatia visului respectiv, ea s-ar simti jignita ori ar lua totul n glum a.

Un cod de descifrare a sufletului L55 e :1 1 = l Putem sa ne gndim si la exemplul unui barbat ndragostit de sotia sa si care si iube ste mult copiii, dar care \-iseaza ca si omoara toata familia ntr-un fel monstruos . Cine l va putea face sa nteleaga ca n el zace o dorinta profunda de libertate car e, desi nu coincide cu pulsiunile criminale, se identifica totusi cu dorinta de a face sa dispara tocmai fiintele dragi? Toate visele reprezinta realizari ale u nor dorinte, chiar ;;i cele n care subiectul viseaza ca este batut, mort sau umil it. n aceste cazuri ne aflam n fata unei dorinte de , , autopedepsire decurgnd dint r-un sentiment inconstient de vinovatie, care, prin intermediul somnului, ndeplin este dorinta de a fi pedepsit pentru o greseala comisa ori pe care cel ce viseaz a crede ca a comis-o. Visele sunt de multe ori angoasante. Teama este manifestar ea marelui conflict existent n interiorul psihicului ntre pulsiunile care si cer sa tisfacerea si rezistenta pe care le-o opune Supraeul. Astfel de vise provoaca ad esea si alte stari de rau, cum ar fi transpiratia abundenta, lacrimile, durerile de cap si trezirea brusca. Frica este nu numai visata, ci traita si n realitate. Evident ca toti oamenii viseaza n somn. Pentru Freud, visul este: "Viata pe care o duce psihicul n timpul somnului". De altfel, nici nu poate fi vorba de altceva , caci, chiar daca n timp ce dormim ne refugiem ntr-o situatie de renuntare la lum ea exterioara (ncercnd sa regasim pacea pe care o simteam, nainte de nastere, n pntec ele mamei), cu toate acestea activitatea psihicului continua. n timp ce corpul se odihneste, spiritul are o activitate dezlantuita, ca si cnd ar exista ceva ce-l m piedica sa se odihneasca si sa-si mai domoleasca miscarea. ,, ,

56 A. Roberti Am putea crede ca un om sanatos din punct de vedere psihic nu ar trebui sa visez e, deoarece viata lui psihica nu sufera perturbari sau, daca totusi viseaza, atu nci ar trebui sa o faca la fel ca un copil; dar nu e asa, caci toti oamenii vise aza, chiar daca la trezire nu-si mai amintesc ce au visat. Viata psihica este su pusa tuturor tipurilor de stimuli si, n timpul somnului, spiritul da fru liber rea ctiilor sale. Atunci cnd Sigmund Freud a nceput sa studieze somnul din punct de ve dere psihanalitic, el a fost aspru criticat. Pna la momentul respectiv, visele si interpretarea lor erau privite drept superstitii, care-i priveau pe cei ignoran ti; asa ca e clar ca el a facut un gest foarte ndraznet, cnd a luat viata onirica n serios si s-a hotart sa faca , , din ea obiectul de studiu al unei stiinte, demo nstrndu-i importanta n diagnosticarea unei boli. Deoarece pacientii sai nevropati i comunicau tot ce le venea n minte n timpul viselor, Freud a nceput sa le analizeze ca pe oricare alt simptom si a ajuns astfel la concluzia ca, n mod efectiv, vise le nsemnau o parte importanta din viata psihica a bolnavilor lui. Autoanaliza prin interpretarea viselor Desi posibila, interpretarea corecta a viselor nu este mereu usoara. Viata oniri ca ne dezvaluie n esenta personalitatea, dorintele noastre cele mai secrete, teme rile si adevaratele nclinatii. n spatele visului celui mai banal se ascunde adevar ul nostru cel mai profu...T1d. Dupa cum stim, exista mai multe feluri de vise: c el irational, care, prin structura, se aseamana cu o poveste;

Un cod de descifrare a sufletului 57 de asemenea, putem vorbi despre vise linistite, vise anxioase, ciudate, macabre, confuze, precise, vise n alb si negru si vise n culori, vise profetice etc. Parti le cele mai interesante ntr-un vis sunt cele de care cel ce viseaza si aminteste, pentru ca ele pot permite cunoasterea mai buna a universului inconstient al anal izantului. Aceasta regula este valabila si pentru autoanaliza si, deoarece visel e sunt de obicei uitate destul de repede la trezire (cu exceptia unora carora, d intr-un motiv sau altul, le este atribuita o semnificatie speciala), este bine s a le notati de cum va treziti ori sa le povestiti cuiva, pentru ca sa vi le amin titi mai usor. , , Poate ca ar fi bine sa tineti pe noptiera un caiet, ca sa put eti nota n el, ct mai precis, toate detaliile si senzatiile pe care le ncercati atu nci cnd va treziti brusc. Nu prezinta importanta ceea ce visati, ci amintirea vis elor respective. Deoarece visul reprezinta deformare a unei dorinte, nu deformar ea e importanta, pentru ca, pe parcursul analizei, veti ajunge sa aflati care su nt pulsiunile inconstiente aflate la originea visului (sau a amintirii pe care o aveti la trezire despre acesta). Visele pot fi explicate n doua moduri: prin int erpretarea contextului imediat, care face recurs la faptele petrecute n ajunul so mnului si care pot provoca visul, sau printr-o interpretare de ansamblu, adica p rin comparatia mai multor vise care poate ajuta la gasirea cheii misterului. De ce e important sa ne amintim daca ne chinuie o nevroza, e posibil rul visului ca uza tulburarilor noastre le deformeaza, visele ne pun n fata visele? Pentru ca, s a gasim cu ajutosi, pentru ca, desi elementele incon-

58 A. Roberti stiente ale Se-ului pe care ncercam sa le descoperim, si, n sfrsit, pentru ca, daca ntr-adevar vrem sa ne cunoastem, vom afla n vise secretele cel mai bine ascunse a le personalitatii noastre. Cum apar visele? Visul poate fi definit si ca reactie la unul sau mai multi stimuli care se manif esta n timpul somnului. Acesti stimuli pot fi externi (provenind din afara organi smului nostru) sau interni (atunci cnd provin din propriul corp). Daca ne referim la primul caz, sa presupunem ca visam ca suntem prinsi ntr-o furtuna de zapada, pe vrful muntelui. E logic sa ne gndim ca gerul puternic pe care l simtim nu are ni mic de-a face cu sferele ascunse ale Se-ului, ci este generat de faptul ca ne es te pur si simplu frig, fie pentru ca nu suntem bine nveliti, fie pentru ca temper atura din camera n care dormim a scazut brusc. Sa presupunem acum ca visam ca auz im clopote sau ca dirijam o orchestra; n general, aceste vise sunt ntrerup te de u n zgomot real, cel al ceasului desteptator, care este chiar cauza sunetelor auzi te n vis. n ambele cazuri, stim uluI care a provocat visul a venit din exterior. E xperientele efectuate pe subiecti adormiti au permis stabilirea unei legaturi ntr e vis si fenomenele externe. De exemplu, daca peste o persoana care doarme sunt lasate sa cada cteva picaturi de apa rece, aceasta viseaza ca ploua, ca e vnt si f rig. Aceeasi experienta, facuta nsa cu un alt individ, da nastere unui vis diferi t, dar n

Un cod de descifrare a sufletului 59 care tot apa este elementul predominant (se viseaza piscine, not n mare etc.). n sc himb, daca n camera n care doarme subiectul se face din ce n ce mai cald, el viseaz a ca s-a ratacit n mijlocul desertului sau ca este brutar. Influenta stimulului e xtern (n acest caz ridicarea temperaturii) este evidenta. n ce priveste stim ulii interni, ei pot fi de doua feluri: fizici sau psihici. Stimularea fizica interna provine pur si simplu din organele interne si poate fi o durere de burta, nevoi a de a urina, o dorinta sexuala, o raceala etc. n schimb, stimularea interna psih ica este cea care coincide cu o dorinta, desi uneori, dar numai n aparenta, peste ea se suprapune o grija sau o teama. Sa luam ca exemplu visele copiilor, simple , elementare, usor de interpretat si care reflecta un trecut foarte recent (n gen eral, din ziua care a precedat visului) si o dorinta nemplinita. Visul reprezinta , n mod inconstient, satisfacerea acestei dorinte. Tot astfel, este relativ usoar a interpretarea viselor populatiilor primitive, care seamana cu cele ale copiilo r. Nu la fel stau nsa lucrurile cu visele adultilor care traiesc n lumea civilizat a si sunt expusi unor multiple conditio~ nari. n aceste situatii, dorinta este att de deformata nct devine practic de nerecunoscut, aparnd adesea sub forme exagerate de violenta si de erotism, ca n cazul unei femei n vrsta de saizeci de ani care vi sa ca ntretine o relatie incestuoasa cu unul dintre fiii sai. Desi un astfel de l ucru pare imposibil, Se-ul este un infern de dorinte inconstiente nemarturisite (si de multe ori de nemarturisit) care se refugiaza n somn, fara sa tina cont de

60 A. Raberti morala sau de lege. Din acest punct de vedere, visul poate fi considerat o supap a de siguranta, n lipsa careia am deveni rai, nemilosi, surescitati sau total nev roza ti, din cauza reprimarii prea puternice a celor mai rusinoase dorinte ale n oastre. Pe lnga prima functie a visului, care este satisfacerea dorintelor celor mai ascunse, mai exista nca una, la fel de importanta, constnd n eliberarea de inhi bitii. Sa luam, spre exemplu, cazul unei femei tinere, foarte pasionata, casator ita si mama fericita a doi copii. Visele ei tradeaza n mod clar dorinta de dragos te ?i de raporturi sexuale. Ei i este rusine sa i le marp..rriseasca analistului, deoarece i se par potrivite mai degraba pentru o prostituata, nsa lor le datorea za seninatatea sa de femeie maritata. Ce s-ar ntmpla daca, n loc sa se elibereze de inhibitiile sale n vis, ea ar ncerca sa se elibereze n viata reala? Aceste vise pu ternic erotice i linistesc sexualitatea debordanta, astfel nct raporturile sexuale cu sotul ei, desi conventionale si nu prea pasionale, o satisfac destul de mult, iar temperamentul ei mai arzator gaseste o compensatie n vise. Sa luam acum cazu l opus, al unei persoane care, tocmai din cauza viselor, si pierde puterea de a s e bucura de emotiile autentice; asa se ntmpla cu un individ care si satisface aspir atiile profesionale visnd ca ocupa un post important ori ca e respectat si temut de cei care n viata reala sunt sefii lui. Astfel de vise i permit omului nostru sa se trezeasca multumit, satisfacut, nsa au repercusiuni asupra muncii sale, deoar ece el nu mai simte nevoia sa se concentreze asupra sarcinilor pe care le are de ndeplinit cu toata. energia necesara, astfel nct sa obtina'o satisfacere reala, nu fictiva, a ambitiilor sale.

Un cod de descifrare a sufletului 61 Daca ?i dumneavoastra faceti parte din aceasta categorie, trebuie sa va straduit i sa luptati mpotriva lenei, deoarece, visul va va diminua agresivitatea de care aveti nevoie ca sa reu?iti n munca, n dragoste etc. Nu va multumiti doar cu aminti rea placuta a acestor vise. ntrebati-va n ce masura visele va influenteaza viata s au , , , relatiile cu persoanele apropiate ?i raspundeti foarte sincer la aceast a ntrebare. Asemenea vise i fac pe unii oameni sa resimta o anumita insatisfactie ?i sa manifeste un spirit de revansa. Comparatia ntre vis ?i realitate i stimuleaz a, iar acesta e cel mai bun mod de a reactiona, fara a se lasa n voia unor himere zadamice si ncetosate. , ,, Oricum, uneori, fantezia e ct se poate de placuta, da r alteori nu prea. Riscam sa ne pierdem n ea o mare parte din capacitatea intelec tuala si, n consecinta, sa ne privam de un minim de agresivitate profesionala. Metoda de interpretare Nu am examinat pna acum dect vise a caror semnificatie pare evidenta si nu cere prea multe eforturi de interpretare; dar nu toate se pretea za la o analiza simpla ?i precisa. Unele par "nebunesti" ?i nu li se poate gasi nici o explicatie verosimila. Nu trebuie nsa, din acest motiv, sa renuntam la int erpretarea lor, fiindca, indiferent ct de enigmatice ar parea, ele exprima un luc ru pe care cel ce viseaza l stie, dar nu sti ' ca-l stie. f , Sil c..'ldspunem asta, nu facem doar un joc de cuvinte. Este ct se poate de plauzi bil sa ?tim ceva fara a?ti ca

62 A. Roberti stim. Unele cunostinte nu ne sunt revela te de Se dect sub hipnoza sau ntr-un somn profund, pentru ca, atunci cnd Eul este treaz, el opune o puternica rezistenta, ca si cnd s-ar teme sau nu ar vrea sa afle ceea ce stie. Iar asta este att de adev arat, nct psihanalistul reuseste sa descifreze visele facnd apel tocmai la pacient, care la nceput este ntotdeauna nencrezator si suspicios. Sarcina analistului const a, prin urmare, n a-i permite pacientului sa comunice ceea ce stie deja si, pentr u ca acest lucru sa devina posibil, analizantul trebuie sa spuna tot ce-i trece prin cap, fara sa se gndeasca, singura conditie fiind ca spusele sale sa fie mere u n legatura cu obiectul visului. Sa presupunem ca domnul X viseaza un obiect car e are dungi rosii si galbene. Psihanalistul habar n-are ce stie pacientul sau de spre cele doua culori, care, n nici un caz, nu sunt ntmplatoare. E foarte posibil c a domnul X sa opuna o oarecare rezistenta, sa spuna ca nu stie nimic, pna cnd va c eda la insistentele analistului si va dezvalui ce-i evoca aceste , , culori. Ele pot fi, de exemplu, culorile cravatei directorului sau ori ale oricarui alt obi ect care i aminteste un , fapt anume; interpretarea va continua tot asa, pna cnd ps ihanalistul va fi n masura sa reconstruiasca mecanismele psihice reale pe baza ac estor vise, n aparenta inexplicabile. Visele nu reflecta ntotdeauna o experienta u nica, lineara. De cele mai multe ori, ele sunt un fel de puzzle-uri ncurcate de i magini vagi si greu de interpretat. Aceasta dificultate poate fi uneori rezolvat a prin descompunerea visului n elementele sale multiple, care sunt analiza te apo i separat.

Un cod de descifrare a sufletului 63 E greu sa dam exemple, deoarece nu exista nici o carte care sa ofere, fara grese ala, cheia viselor. De multe ori va fi util sa recurgem la simboluri, mai ales cn d pacientul refuza sau nu reuseste sa colaboreze, dar, n majoritatea cazurilor, c ooperarea e posibila, iar motivatia este foarte mare cnd subiectul este propriul sau interpret. E important sa spunem ori sa notam ceea ce ne vine n mod spontan n minte, chiar daca nu-i sigur ca adevarul va tsni din aceasta prima asociatie de i dei; dar numai facnd n mod constant asociatii libere, fara sa va demoralizati dupa primul esec, veti reusi sa va atingeti scopul. n momentul n care veti termina int erpretarea fiecaruia dintre fragmentele care compun visul, va va fi usor sa-I nte legeti. Veti observa ca elemente disparate, carora nu le dadeati nici o importan ta, devin interesante datorita metodei asocierilor libere si pentru ca se afla n legatura cu fapte, gnduri sau dorinte care apartin trecutului mai apropiat sau ma i ndepartat. Va veti da seama atunci ca visul nu e o activitate psihica abstracta , ci ca nlocuieste o idee si ca exact aceasta idee ncercati s-o descoperiti. Drumu l ce trebuie facut pna sa ajungeti la originea visului este lung, dar e singurul mod n care veti putea ajunge la ntelegerea motivatiei anumitor acte. Rezistenta Pentru a ntelege complexitatea activitatii de interpretare pe care o ntreprinde ps ihanalistul, precum si a rezistentei peste care trebuie sa treaca pacientul cu a jutorul lui, poate fi folositoare ncercarea de a interpreta un vis concret.

64 A. Roberti Imediat ce dam o interpre