invat germana singur
TRANSCRIPT
-
8/9/2019 Invat Germana Singur
1/62
-
8/9/2019 Invat Germana Singur
2/62
(ocalele a; o si u se folosesc si ; format din doua puncte plasateori ontal deasupra literei: ?; @ si ; iar la majuscule: ; C si D= se pronunta ca si EeE tren>F
se pronunta ca si EeoEF se pronunta ca si EiuEF In limba germana )ocalele pot fi scurte sau lungi=+ )ocala este mai scurta daca urmea a un dublet de consoana= Asta se
c ca si EtE f ca si EfE foc>g ca si EgE gara>h ca si E3E 3amac>
j ca si EiE iobag>k ca si EcE in >camera>l ca si ElE in >litru>m ca si EmE in >mama>n ca si EnE in >nimeni>p ca si EpE in >parc>q ca si EcE in >cuantum> Gurmat de >u>; aproape s ca si E E ar>t ca si EtE top>v ca si EfE fata>w ca si E)E )ictima>x ca si E1E 1ilofon>z ca si EtE #iftongi si alte grupari de litere:u ca si EauE miau>ah ca si EaE barca>; mai lug dec t EaEu ca si EoaiE casoaie>ei ca si EaiE mai>eu ca si EoiE casoi>eh ca si EeE mai lungie ca si EiiE copii>; mai lung dec t EiEieh la fel ca EieE
-
8/9/2019 Invat Germana Singur
3/62
-
8/9/2019 Invat Germana Singur
4/62
-
8/9/2019 Invat Germana Singur
5/62
Substanti)e terminate
-
8/9/2019 Invat Germana Singur
6/62
-
8/9/2019 Invat Germana Singur
7/62
Substanti)eterminate in&1emple &1ceptii
unelee1ceptiiH
die Kenntnis; die ,ildnis;die *insternis; die&rkenntnis; die Besorgnis;die Bitternis; dieBedr?ngnis; die &rsparnis;die *?ulnis; dieBesc3 ernis
das &rlebnis; das (erst?ndnis;das 9eugnis; das (erm?c3tnis;
das Begr?bnis; das &reignis;das &rgebnis; das &r eugnis;das .ed?c3tnis; das.e3eimnis; das (ers?umnis
Oadedie Sc3ublade; die Brigade;die $armelade; die+l mpiade; die !imonade;die Sc3okolade
Oagedie /atronage; die *rage;die .arage; die !age; die
8eportage; die /lantage
O?ne die "r?ne; die *ont?ne; die4uarant?ne
-ei die $et gerei; die B?ckerei;die Konditorei das &i; der /apagei
-essedie $esse; die /resse; dieAdresse; die Baronesse; die8affinesse; die /olitesse
das Interesse
-ette
die "oilette; die "ablette;die Ser)iette; die3ansonette; die$arionette; die Kassette;die Krokette; die Kette
-eusedie *riseuse; die Souffleuse;die Balletteuse; die 8euse;die Sc3leuse
-3eitdie *rei3eit; die Krank3eit;die $e3r3eit; dieAn esen3eit; die Blind3eit;die &in3eit
-ie die S mpat3ie; die Industriedas .enie
-ik die /olitik; die "ec3nik; die$usik; die 8epublik; die!ogik; die *abrik
-inedie 8outine; die .uillotine;die Brillantine; die Sardine;die Kabine; die "urbine
der .abardine
-
8/9/2019 Invat Germana Singur
8/62
Substanti)eterminate in&1emple &1ceptii
-iondie 'ation; die #irektion;die Situation; die Station;die Adaptation
das Stadion
-isse die #iakonisse; dieornisse; die Kulisse
-itisdie Art3ritis; die Bronc3itis;die .astritis; die epatitis;die $eningitis; die9ellulitis
-i)edie +ffensi)e; die Initiati)e;die Alternati)e; die8etrospekti)e; die/erspekti)e
-keitdie $@glic3keit; die@flic3keit; die 'euigkeit;die *reundlic3keit; die"?tigkeit; die , rdigkeit
Ondie Allian ; die #istan ; die"oleran ; die *re5uen ; dieKompeten ; die /ro)in
der /rin
-sc3aftdie $annsc3aft; die*reundsc3aft; die Botsc3aft;die ,issensc3aft; die.esellsc3aft
-sis die #osis; die Basis; dieAnal sis
-suc3tdie Suc3t; die Se3nsuc3t;die &ifersuc3t; die&igensuc3t; die Selbstsuc3t
-t?tdie %ni)ersit?t; dieAktualit?t; die /riorit?t; dieBrutalit?t; die Superiorit?t;die /ubert?t
-t3ek die Bibliot3ek; die#iskot3ek; die pot3ek;die Spielot3ek
-ungdie 8ec3nung; dieDberset ung; die &rk?ltung;die %nterst t ung; die&rfindung; die $einung
-
8/9/2019 Invat Germana Singur
9/62
Substanti)eterminate in&1emple &1ceptii
-ur die Kultur; die 'atur; die.lasur; die Spur; die *igur das Abitur; das *utur
- reP-ure die Brosc3 re; dieKonfit re; die S?ure; dieBord re
II=Substanti)e care desemnea a:
Substanti)ecaredesemnea a
&1emple &1ceptii
persoane degen feminin
die *rau; die $utter; die "ante;die "oc3ter; die Sc3 este das $?dc3en
animale degen feminin
die Kat e; die Ku3; die ndin;die 9iege; die !@ in
profesii;functiidetinute defemei
die r tin; die !e3rerin; die$alerin; die /raktikantin; die3efin; die /s c3ologin
der arlekin
numere eine &ins; eine 9 ei; eine #rei =
rauri din&uropa
die $osel; die &lbe; die"3emse; die Seine; die #onau
der &bro; der 'eckar; der/o; der $ain; der 83ein;der .uadal5ue)ir
tari;regiuni cuterminatiile-ei; -ie si -e
die " rkei; die $ongolei; dieSlo akei; die 'ormandie; die/ro)ence
arbori die 9 presse; die Kiefer; die&ic3e; die /alme; die "anneder Baum; der Apfelbaum;der Birnbaum; der A3orn
flori die 8ose; die "ulpe; die 'elke das &del ei; das
(eilc3enfructe
die Birne; die Apfelsine; die&rdbeere; die "raube; dieBanane
der Apfel; der /firsic3
a)ioane die Boeing 7M7; die # LQ der Airbus; der Jet; derJumbomotociclete die B$,; die onda; die
-
8/9/2019 Invat Germana Singur
10/62
Substanti)ecaredesemnea a
&1emple &1ceptii
Ka asaki
barci;)apoare die 4ueen $artigari;trabuc
die a)anna; die Stu esant;die 9igarre; die 9igarette
Substantive neutre
In limba germana genul masculin se identifica dupa urmatoarele seturi de reguli Gcu e1ceptiile rigoareH= A)and in )edere e1ceptiile este de recomandat in)atarea substanti)elor limbii germanecu articolul 3otarat aferent=
I=Substanti)e care desemnea a:
Substanti)eterminate in&1emple &1ceptii
-c3en das $?dc3en-lein das *r?ulein-ma das #rama
-ett das Bett-ment das $edikament-o das *oto-um das Kal ium-tum das 3ristentum prefi1 .e- das .edic3t
II=Substanti)e care desemnea a:
Substanti)e caredesemnea a &1emple &1ceptii
re ultatul actiunii
das &rgebnis; das 8esultat; das*abrikat
-
8/9/2019 Invat Germana Singur
11/62
Substanti)e caredesemnea a &1emple &1ceptii
substanti)ediminuti)e das $?dc3en
orase das *rankfurttari das &nglandculori das Braunlimbile #as #eutsc3
#eclinarea substanti)ului
In limba germana declinarea substanti)ului depinde de ca si de
articolul 3otar t sau ne3otar t care
-
8/9/2019 Invat Germana Singur
12/62
#eclinarea adjecti)ului
n germana adjecti)ele se declina
-
8/9/2019 Invat Germana Singur
13/62
M= .radul superlati):
8egula generala de formare a superlati)ului:
M=L #aca insoteste un substanti) Gsuperlati)
-
8/9/2019 Invat Germana Singur
14/62
*ormea a comparati)ul
-
8/9/2019 Invat Germana Singur
15/62
&1ista c te)a adjecti)e care nu respecta regulile generale si ale caror forme de comparati) sisuperlati) se formea a
-
8/9/2019 Invat Germana Singur
16/62
"rebuie retinut faptul ca fiecare )erb se in)ata pe de rost cu cei trei timpi importanti: infiniti);imperfect si perfectul compus Gcu )erbul au1iliar si cu participiul II cu care se formea aH=
#e asemenea )erbul trebuie in)atat impreuna cu prepo itia si ca ul cerut=
onjugarea )erbelor - Indicati)
L= Indicati) pre ent - la )erbele slabe se formea a astfel:
!a infiniti)ul )erbului se elimina terminatia -en si astfel se obtine radacina )erbului:arbeit-en=
!a radacina )erbului; astfel obtinuta; se adauga terminatiile conform tabelului de mai jos:
Singular /luralich arbeite wir arbeitendu abeitGeHst ihr arbeitGeHt
er/sie/e s
arbeitGeHt sie/Sie arbeiten
'ota: !a )erbele tari; la persoana II si III a)em urmatoarele transformari:
o a de)ine ? Gprimeste %mlautH
o au de)ine ?u
o e de)ine ie
2= Indicati) imperfect - la )erbele slabe se formea a astfel:
!a infiniti)ul )erbului se elimina terminatia -en si astfel se obtine radacina )erbului:arbeit-en=
!a radacina )erbului; astfel obtinuta; se adauga terminatiile conform tabelului de mai jos:
Singular /luralich arbeitGeHte wir arbeitGeHtendu abeitGeHtest ihr arbeitGeHtet
er/sie /es
arbeitGeHte sie/ Sie
arbeitGeHten
-
8/9/2019 Invat Germana Singur
17/62
'ota: !a )erbele tari intalnim fenomenul de ablaut Gse intelege sc3imbarea )ocalei radicaleH=
M= Indicati) perfect - se formea a astfel:
&ste format din indicati)ul pre ent al )erbului au1iliar de timp Gsein sau 3abenH plus participiual )erbului conjugat=
Singular /luralich 3abe gearbeitet wir 3aben gearbeitet du 3ast gearbeitet ihr 3abt gearbeitet
er/sie /es
3at gearbeitet sie/ Sie 3aben gearbeitet
'ota: &ste un timp compus fiind format din 2 )erbe: au1iliar plus )erbul principal= &steec3i)alentul din limba romana al perfectului compus=
X= Indicati) mai mult ca perfect - se formea a astfel:
&ste format din indicati)ul imperfect al )erbului au1iliar de timp Gsein sau 3abenH plus participII al )erbului conjugat=
Singular /luralich 3atte gearbeitet wir 3atten gearbeitet du 3attest gearbeitet ihr 3attet gearbeitet
er/sie /es
3atte gearbeitet sie/ Sie 3atten gearbeitet
'ota: &ste un timp compus fiind format din 2 )erbe: au1iliar plus )erbul principal= &steec3i)alentul din limba romana al mai mult ca perfectului=
= Indicati) )iitor I - se formea a astfel:
&ste format din indicati)ul pre ent al )erbului au1iliar de timp G erdenH plus infiniti)ul )erbuluiconjugat=
-
8/9/2019 Invat Germana Singur
18/62
Singular /luralich erde arbeiten wir erden arbeitendu irst arbeiten ihr erdet arbeiten
er/sie /es
ird arbeiten sie/ Sie erden arbeiten
'ota: &ste un timp compus fiind format din 2 )erbe: au1iliar plus )erbul principal=
Z= Indicati) )iitor II - se formea a astfel:
&ste format din indicati)ul imperfect al )erbului au1iliar de timp G erdenH plusparticipiul IIal )erbului conjugat plus infiniti)ul celui de-al doilea )erb au1iliar de timpGsein sau 3abenH=
Singular /lural
icherde gearbeitet
haben wir erden gearbeitet haben
duirst gearbeitet ha
ben ihr erdet gearbeitet haben
er/sie /es
ird gearbeitet haben
sie/ Sie
erden gearbeitet haben
'ota: &ste un timp compus fiind format din M )erbe: 2 )erbe au1iliare plus )erbul principal=
onjugarea )erbelor - onjuncti) I
L= onjuncti) I pre ent - la )erbele slabe se formea a astfel:
!a infiniti)ul )erbului se elimina terminatia -en si astfel se obtine radacina )erbului:arbeit-en=
!a radacina )erbului; astfel obtinuta; se adauga terminatiile conform tabelului de mai jos:
Singular /luralich arbeite wir arbeitendu abeitest ihr arbeitet
er/sie/e arbeite sie/Sie arbeiten
-
8/9/2019 Invat Germana Singur
19/62
Singular /lural s
'ota L: !a conjuncti)ul pre ent nu se produce nici o alternanta )ocala G%mlaut sau alternanta e-
iH; c3iar si )erbele neregulate formea a conjuncti)ul pre ent in mod regulat= 'ota 2: /ersoana I singular si plural precum si persoana a III-a plural corespund la toate )erbeleformele indicati)ului pre ent=
2= onjuncti) I imperfect - se formea a astfel:
(erbele de orice categorie; fara nici o e1ceptie; la conjuncti)ul imperfect au aceeasi terminatie casi conjuncti)ul pre ent=
(erbele slabe au conjuncti)ul I imperfect identic cu indicati)ul imperfect=
!a infiniti)ul )erbului se elimina terminatia -en si astfel se obtine radacina )erbului:arbeit-en=
!a radacina )erbului; astfel obtinuta; se adauga terminatiile conform tabelului de mai jos:
Singular /luralich arbeitGeHte wir arbeitGeHten
du abeitGeHtest ihr arbeitGeHteter/sie /es
arbeitGeHte sie/ Sie
arbeitGeHten
'ota L: !a )erbele tari; conjuncti)ul imperfect se formea a din indicati)ul imperfect; )ocalaradicala a; o; u primind %mlaut=
'ota 2: !a )erbele neregulate; conjuncti)ul imperfect se formea a din indicati)ul imperfect; pastrand insa )ocala e a pre entului=
M= onjuncti) I perfect - se formea a astfel:
&ste format din conjuncti)ul pre ent al )erbului au1iliar de timp Gsein sau 3abenH plus participII al )erbului conjugat=
Singular /lural
-
8/9/2019 Invat Germana Singur
20/62
ich 3abe gearbeitet wir 3aben gearbeitet du 3abest gearbeitet ihr 3abet gearbeitet
er/sie/e s
3abe gearbeitet sie/Sie 3aben gearbeitet
X= onjuncti) I mai mult ca perfect - se formea a astfel:
&ste format din conjuncti)ul imperfect al )erbului au1iliar de timp Gsein sau 3abenH plus participiul II al )erbului conjugat=
Singular /luralich 3?tte gearbeitet wir 3?tten gearbeitet
du 3?ttest gearbeitet ihr 3?ttet gearbeitet er/sie/e
s3?tte gearbeitet sie/Sie 3?tten gearbeitet
= onjuncti) I )iitor I - se formea a astfel:
&ste format din conjuncti)ul pre ent al )erbului au1iliar de timp G erdenH plus infiniti)ul)erbului conjugat=
Singular /luralich erde arbeiten wir erden arbeitendu erdest arbeiten ihr erdet arbeiten
er/sie/e s
erde arbeiten sie/Sie erden arbeiten
Z= onjuncti) I )iitor II - se formea a astfel:
&ste format din conjuncti)ul pre ent al )erbului au1iliar de timp G erdenH plus infiniti)ul perfecal )erbului conjugat=
Singular /luralich erde arbeiten sein wir erden arbeiten seindu erdest arbeiten sein ihr erdet arbeiten sein
-
8/9/2019 Invat Germana Singur
21/62
er/sie/e s
erde arbeiten sein sie/Sie erden arbeiten sein
'ota: (iitorul II onjuncti) se intrebuintea a e1trem de rar; fiind inlocuit prin /erfectulonjuncti)=
(erbele au1iliare
In limba germana a)em trei )erbe au1iliare de timp:
o 3aben N a a)ea
o sein N a fi
o erden N a de)eni
onjugarea )erbelor au1iliare de timp:
(a pre entam mai jos conjugarea celor M )erbe au1iliare la timpurile: Indicati) pre ent;Indicati)imperfect; onjuncti) I /re ent; onjuncti) II /re ent=
#oar la aceste timpuri ele )or fi folosite ca si )erbe au1iliare; conjugarea lor la celelate timpuri)a fi pre entata in alt capitol; in acest ca nefiind rele)anta=
L=Indikati) /r?sens - Indicati) pre entsein 3aben )erdenic3 bin ic3 3abe ic3 erdedu bist du 3ast du irsterPsiePes ist erPsiePes 3at erPsiePes irdir sind ir 3aben ir erdeni3r seid i3r 3abt i3r erdetsiePSie sind siePSie 3aben siePSie erden
2=Indikati) Imperfekt - Indicati) imperfect
sein 3aben )erdenic3 ar ic3 3atte ic3 urdedu arst du 3attest du urdest
-
8/9/2019 Invat Germana Singur
22/62
sein 3aben )erdenerPsiePes ar erPsiePes 3atte erPsiePes urdeir aren ir 3atten ir urdeni3r art i3r 3attet i3r urdet
siePSie aren siePSie 3atten siePSie urden
M=Konjunkti) I /r?sens - onjuncti) I /re ent
sein 3aben )erdenic3 sei ic3 3abe ic3 erdedu seiest du 3abest du erdesterPsiePes sei erPsiePes 3abe erPsiePes erde
ir seien ir 3aben ir erdeni3r seiet i3r 3abet i3r erdetsiePSie seien siePSie 3aben siePSie erden
M=Konjunkti) II /r?sens - onjuncti) II /re ent
sein 3aben )erdenic3 ?re ic3 3?tte ic3 rdedu ?rst du 3?ttest du rdesterPsiePes ?re erPsiePes 3?tte erPsiePes rdeir ?ren ir 3?tten ir rdeni3r ?ret i3r 3?ttet i3r rdetsiePSie ?ren siePSie 3?tten siePSie rden
Verbele modale in germana
(erbele modale in limba germana sunt:
o d rfen Ga a)ea )oieH
o k@nnen Ga puteaH
o m@gen Ga placeaH
o m ssen Ga fi obligatH
-
8/9/2019 Invat Germana Singur
23/62
-
8/9/2019 Invat Germana Singur
24/62
Infiniti) Imperfect Au1 /articipiu "raducere
anfangen fing ab 3at angefangen a incepe
angeben gab an 3at angegeben a indica
an3alten 3ielt an 3at ange3alten a opri
anne3men na3m an 3at angenommen a accepta
anrufen rief an 3at angerufen a telefona
anse3en sa3 an 3at angese3en a )edea ce)a
an ie3en og an 3at ange ogen a imbraca
aufsc3lagen sc3lug auf 3at aufgesc3lagen a desc3ide
aufsc3reiben sc3rieb auf 3ataufgesc3rieben a insemna
aufste3en stand auf 3at aufgestandena se ridica in picioare
ausgeben gab aus 3at ausgegeben a c3eltui
ausge3en ging aus ist ausgegangen a iesi afara
-
8/9/2019 Invat Germana Singur
25/62
Infiniti) Imperfect Au1 /articipiu "raducere
ausse3en sa3 aus 3at ausgese3en a a)ea aspectul
aussprec3en sprac3 aus 3at ausgesproc3en a pronunta
aussteigen stieg aus ist ausgestiegen a cobora
aus ie3en og aus ist ausge ogen a se de braca
beginnen began 3at begonen a incepe
be3alten be3ielt 3at be3alten a pastra
bekommen bekam 3at bekommen a primi
besc3reiben besc3rieb 3at besc3rieben a descrie
besprec3en besprac3 3at besproc3en a discuta ce)a
be eisen be ies 3at be iesen a do)edi
bieten bot 3at geboten a oferi
bitten bat 3at gebeten a ruga
-
8/9/2019 Invat Germana Singur
26/62
Infiniti) Imperfect Au1 /articipiu "raducere
bleiben blieb ist geblieben a ramane
brec3en brac3 3at gebroc3en a rupe
bringen brac3te ist gebrac3t a aduce
einladen lud ein 3at eingeladen a in)ita
einsc3lafen sc3lief ein ist eingesc3lafen a adormi
einsteigen stieg ein ist eingesteigen a se urca
empfangen empfing 3at empfangen a primi
entsc3eiden entsc3ied 3at entsc3ieden a decide
entsprec3en entsprac3 3at entsproc3en a corespunde
erfa3ren erfu3r 3at erfa3ren a afla
erfinden erfand 3at erfunden a in)enta
er3alten er3ielt 3at er3alten a primi
-
8/9/2019 Invat Germana Singur
27/62
Infiniti) Imperfect Au1 /articipiu "raducere
erkennen erkannte 3at erkennen a recunoaste
ersc3einen ersc3ien ist ersc3ienen a apare
ersc3recken ersc3rak ist ersc3rocken a se speria
er ie3en er og 3at er ogen a educa
essen a 3at gegessen a manca
fa3ren fu3r ist gefa3ren a circula
fallen fiel ist gefallen a cadea
fernse3en sa3 fern 3at ferngese3en a se uita la tele)i or
finden fand 3at gefunden a gasi
fliegen flog ist geflogen a bura
frieren fror ist gefroren a ing3eta; a tremura
geben gab 3at gegeben a da
-
8/9/2019 Invat Germana Singur
28/62
Infiniti) Imperfect Au1 /articipiu "raducere
gefallen T# gefiel 3at gefallen a-i place
ge3en ging ist gegangen a merge
gelingen gelang ist gelungen a reusi
ge innen ge ann 3at ge onnen a castiga
3alten 3ielt 3at ge3alten a opri; a tine
3eben 3ob 3at ge3oben a ridica
3elfen T# 3alf 3at ge3olfen a ajuta
kennen kannte 3at gekannt a cunoaste
kommen kam ist gekommen a )eni
lassen liess 3at gelassen a lasa
laufen lief ist gelaufen a alerga
leiden anPunterT# litt 3at gelitten a suferi de
-
8/9/2019 Invat Germana Singur
29/62
Infiniti) Imperfect Au1 /articipiu "raducere
lesen las 3at gelesen a citi
liegen lag 3at gelegen a sta intins
ne3men na3m 3at genommen a lua
nennen nannte 3at genannt a numi
raten T# riet 3at geraten a sfatui
rufen rief 3at gerufen a striga
sc3einen sc3ien 3at gesc3ienen a straluci; aparea
sc3lafen sc3lief 3at gesc3lafen a dormi
sc3lieen sc3loss 3at gesc3lossen a inc3ide
sc3neiden sc3nitt 3at gesc3nitten a taia
sc3reiben sc3rieb 3at gesc3rieben a scrie
sc3 immen sc3 amm ist gesc3 ommen a inota
-
8/9/2019 Invat Germana Singur
30/62
-
8/9/2019 Invat Germana Singur
31/62
Infiniti) Imperfect Au1 /articipiu "raducere
tun tat 3at getan a face
)erbieten )erbot 3at )erboten a inter ice
)erbinden )erband 3at )erbunden a lega
)erbringen )erbrac3te 3at )erbrac3t a petrece
)ergessen )ergass 3at )ergessen a uita
)erlassen )erliess 3at )erlassen a parasi
)erlieren )erlor 3at )erloren a pierde
)ersc3 inden )ersc3 and 3at )ersc3 unden a dispare
)ersprec3en )ersprac3 3at )ersproc3en a promite
)erste3en )erstand 3at )erstanden a intelege
ac3sen uc3s ist ge ac3sen a creste
issen ute 3at ge ut a stii
-
8/9/2019 Invat Germana Singur
32/62
Infiniti) Imperfect Au1 /articipiu "raducere
ingen ang 3at ge ungen a sili
(erbe cu particula separabila
(erbele compuse pot fi: )erbe cu particula neseparabila sau )erbe cu particula separabila=
(erbele cu particula neseparabila
aracteristici:
o /articula neseparabila este neaccentuata= #e e1emplu: )erbul simplu - ?3lenF )erbulcompus - er ?3len=
o (erbele compuse neseparabil formea a participiul compus fara ge-= #e e1emplu: er ac3t=
(erbele cu particula separabila se comporta diferit fata de )erbele obisnuite=
aracteristici:
o Acestea sunt formate; asa cum se poate intui din c3iar numele lor; din )erbul de ba a pluso particula ase ata
-
8/9/2019 Invat Germana Singur
33/62
o !a infiniti)ul cu u; u se intercalea a intre particula si )erbul simplu: an urufen=
o Separabilitatea particulei de restul )erbului se marc3ea a
-
8/9/2019 Invat Germana Singur
34/62
Indicati) $ai mult ca perfect Indicati) (iitor I Indicati) (iitor II
ich3atteangefangen ich
erde anfangen ich
erde angefangen3a ben
du 3attestangefangen du irst anfangen du irst angefangen3abener/sie/ es
3atteangefangen
er/sie/ es
ird anfangen
er/sie/ es
ird angefangen3aben
wir 3attenangefangen wir
erdenanfangen wir
erdenangefangen 3aben
ihr 3attetangefangen ihr
erdet anfangen ihr
erdet angefangen3a ben
sie/Sie 3attenangefangen sie/Sieerdenanfangen sie/Sie
erdenangefangen 3aben
onjuncti) I/re ent onjuncti) I /erfect onjuncti) I (iitor I
ich fange an ich 3abe angefangen ich erde anfangen
du fangest an du 3abestangefangen du erdest anfangen
er/sie/e s
fange an er/sie/e s
3abe angefangen er/sie/e s
erde anfangen
wir fangen an wir 3abenangefangen wir erden anfangenihr fanget an ihr 3abetangefangen ihr erdet anfangen
sie/Sie fangen an sie/Sie 3abenangefangen sie/Sie erden anfangen
onjuncti) II/re ent onjuncti) II /erfect onjuncti) II (iitor I
ich finge an ich 3?tteangefangen ich rde anfangen
du fingest an du 3?ttestangefangen du rdest anfangen
er/sie/e s finge an
er/sie/e s 3?tteangefangen
er/sie/e s rde anfangen
wir fingen an wir 3?ttenangefangen wir rden anfangenihr finget an ihr 3?ttetangefangen ihr rdet anfangen
sie/Sie fingen an sie/Sie 3?ttenangefangen sie/Sie rden anfangen
-
8/9/2019 Invat Germana Singur
35/62
onjuncti) I (iitor II onjuncti) II (iitor II Imperati)
ich erdeangefangen3aben ich rdeangefangen3abe
n
duerdestangefangen3aben du
rdestangefangen3aben
fange an
er/sie/ es erdeangefangen3aben
er/sie/ es
rdeangefangen3aben
wir erdenangefangen3aben wir
rdenangefangen3aben
fangenir an
ihr erdetangefangen3aben ihr
rdetangefangen3aben
fangt an
sie/Sieerdenangefangen3aben sie/Sie
rdenangefangen3aben
fangenSie an
Adverbul - Generalitati
Adverbul este partea de vorbire nefexibila care determina un verb sau un altadverb aratand o caracteristica a unui proces, a unei actiuni, a unei insusiri.
In limba germana exista urmatoarele tipuri de adverbe:
o adverbul de cau a
o adverbul de mod
o adverbul de timp
o adverbul de loc
o Ad)erbul de loco
In limba germana ad)erbul de loc raspunde la intrebarile:
o[ unde[
o3er[ de unde[
o3in[ incotro[
-
8/9/2019 Invat Germana Singur
36/62
o o Ad)erbele de loc din limba germana sunt urmatoarele:
3ier aici
da acolo
dort acolo
drinnen inauntru
draussen afara
oben sus
unten dedesupt
)or ?rts inainte
r ck ?rts inapoi
neben alaturi
anders o in alta parte
da3er de aici
3ier3er incoace
bergab la )ale
bergauf la deal
)orn in fata
3inten in spate
-
8/9/2019 Invat Germana Singur
37/62
rec3ts dreapta
links stanga
berall peste tot
irgend o unde)a
da3er de aici
aus ?rts in afara
nirgend o nicaieri
3ier3inauf pe aici in sus
3ier3inaus pe aici afara
3ier3inein pe aici inauntru
auf ?rts in sus
seit ?rts intro parte
da3in incolo
o o Ad)erbul de timpo In limba germana ad)erbul de timp raspunde la intrebarile:
ann[ cand[
ie lange[ cat timp[
ie oft[ cat de des[
-
8/9/2019 Invat Germana Singur
38/62
o o Ad)erbele de timp din limba germana sunt urmatoarele:
anfangs la inceput
bald curand
damals atunci
oft adesea
dann apoi
jet t acum
erst intai
eben tocmai
)orerst mai intai
)or3in mai inainte
3eute a i
morgen maine
seit3er de atunci
bis eilen uneori
bermorgen poimaine
lange multa )reme
noc3mal inca odata
selten rareori
-
8/9/2019 Invat Germana Singur
39/62
3eut utage in ilele noastre
sofort imediat
in isc3en intre timp
mittler eile intre timp
neulic3 recent
noc3 inca
nunme3r de acum inainte
sc3liesslic3 in sfarsit
ugleic3 in acelasi timp
sc3on deja
ulet t la sfarsit
endlic3 in sfarsit
e3er mai de)reme
gestern ieri
seitdem de atunci
immer mereu
3?ufig frec)ent
stets permanent
ab und u din cand in cand
-
8/9/2019 Invat Germana Singur
40/62
o o Ad)erbul de modo In limba germana ad)erbul de mod raspunde la intrebarea:o ie N cum[Pin ce fel[o Ad)erbele cau ale din limba germana sunt urmatoarele:
anders altfel
)ergeblic3 in adar
so astfelPasa
folgendenmassen in felul urmator
uf?llig intamplator
derart asaPatat de
3aufen eise cu gramada
allerdings fireste
udem in plusPpe deasupra
ausserdem in afara de aceasta
umindest cel putinPmacar
nur numaiPdoar
sonst de altfel
beraus e1cesi)
kaum abia
se3r mult
gern cu placere
-
8/9/2019 Invat Germana Singur
41/62
genau e1act
irgend ie cum)a
lieber mai bine
o o Ad)erbul de cau ao In limba germana ad)erbul de cau a raspunde la intrebarile:
arum[ de ce[ din ce cau a[
es3alb[ de ce[
es egen[ de ce[ din ce cau a[
o u[ la ce[ pentru ce[
ieso[ de ce[ cum asa[
o o Ad)erbele cau ale din limba germana sunt urmatoarele:
darum de aceea
n@tigenfalls daca este necesar
demnac3 asadar; prin urmare
sc3limmstenfalls in cel mai rau ca
n?mlic3 si anume
infolgedessen prin urmare
somit astfel
-
8/9/2019 Invat Germana Singur
42/62
des egen din aceasta cau a
keinefalls in nici un ca
ansonsten altfel
notfalls la ne)oie
dennoc3 inca
/ronumele - .eneralitati
/ronumele poate inlocui un substanti) sau poate face o referire; o identificare sau o atribuire= In limba germana se face distinctia intre 7 feluri de pronume: /8+'%$&!& /&8S+'A!/8+'%$&!& #&$+'S"8A"I(/8+'%$&!& 8&!A"I(/8+'%$&!& /+S&SI(
/8+'%$&!& 8&*!&0I(/8+'%$&!& '& +"A8A"/8+'%$&!& I'"&8+.A"I(
/ronumele /ersonal
' A # .ic3 mic3 mir meiner du dic3 dir deiner
er; sie; es i3n; sie; es i3m; ir; i3m seiner; i3rer;seiner ir uns uns unser i3r euc3 euc3 euer sie; Sie sie; Sie i3nen; I3nen i3rer; I3rer
-
8/9/2019 Invat Germana Singur
43/62
/ronumele #emonstrati)
/ronumele demonstati):
' A # .
$asculin dieser diesen diesemdieses
'eutru dieses dieses diesemdieses
*eminin diese diese dieser dieser /lural diese diese diesen dieser
/ronumele demonstati) de identificare:
' A # .$asculin
dersel be
densel ben
demsel ben
desselben
'eutru dassel bedasselbe
demsel ben
desselben
*eminin dieselbe dieselbe derselben derselben
/lural dieselbendieselben
denselben
derselben
/ronumele 8elati)
In limba germana pronumele relati) se declina astfel:
$asculin *eminin 'eutru /lural
'ominati) der die das die
Acu ati) den die das die
-
8/9/2019 Invat Germana Singur
44/62
$asculin *eminin 'eutru /lural
#ati) dem der dem denen
.eniti) dessen deren dessen deren
/ronumele /osesi)
In limba germana pronumele posesi) se pre inta astfel:
/ronumele personalla nominati)
/ronumele posesi) &1emple
ic3 mein $ein und 3eisst 8e1=
du dein ,ie 3eisst dein und[
er sein Ist das sein und[
sie i3r Ist i3r (ater ur eit inamburg[
es sein at sein Br derc3en sc3on9?3nc3en[
ir unser %nser aus ist se3r gro=
i3r euer ,o ist euer (ater[
sie i3r Arbeitet i3r Bruder irklic3in #eutsc3land[
Sie I3r ,o arbeitet I3r Bruder eigentlic3[
#eclinarea pronumelui posesi) in limba germana:
-
8/9/2019 Invat Germana Singur
45/62
$asculin *eminin 'eutru /lural
'ominati) meiner meine meins meine
Acu ati) meinen meine meins meine
#ati) meinem meiner meinem meinen
.eniti) meines meiner meines meiner
/ronumele refle1i) apare in propo itie ca si complement direct sau indirect si se refera la aceeasi
persoana sau obiect ca si subiectul= Acest pronume are forme numai pentru acu ati) si dati) G ecoincid de multe oriH= In limba germana pronumele refle1i) se pre inta astfel:
/ronumele personal lanominati)
/ronumelerefle1i) la
acu ti)&1emple "raducere
ic3 mic3 Ic3 freue mic3= pe mine
du dic3 #u freust dic3= pe tine
er sic3 &r freut sic3= pe el
sie sic3 Sie freut sic3= pe ea
es sic3 pe elPea
ir uns ,ir freuen uns= pe noi
i3r euc3 I3r freut euc3= pe )oi
sie sic3 Sie freuen sic3= pe ei
Sie sic3 pe d)s=
-
8/9/2019 Invat Germana Singur
46/62
/ronumele personal lanominati)
/ronumelerefle1i) la
acu ti)&1emple "raducere
/ronumele personal la
nominati)
/ronumele refle1i)la dati) &1emple "raducere
ic3 mir #as aus ge3@rt mir= mie
du dir #as aus ge3@rt dir= tie
er sic3 #as aus ge3@rt sic3= lui
sie sic3 #as aus ge3@rt sic3= ei
es sic3 luiPei
ir uns #as aus ge3@rt uns= noua
i3r euc3 #as aus ge3@rt i3r= )oua
sie sic3 #as aus ge3@rt sic3= lor
Sie sic3 d)s=
/ronumele 'e3otarat
-
8/9/2019 Invat Germana Singur
47/62
L=/ronumele ne3otarat - .eneralitati
/ronumele ne3otarat poate functiona ca articol sau ca subtitut pentru un substanti)=
/ronuleme ne3otarat; ca substituit pentru un substanti) poate inlocui unul sau mai multe persoane sau lucruri=
'umarul persoanelor sau lucrurilor inlocuite poate fi necunosut sau nespecificat=
In limba germana pronumele ne3otarat este de trei feluri:
o pronumele ne3otarat numai pentru persoane: man; jemand si niemand=
o pronumele ne3otarat numai pentru obiecte: et as; nic3ts; alles si elc3-=
o pronumele ne3otarat pentru obiecte si persoane: all-; einige; jede-; ein- P kein-; manc3-; me3rere-=
2=/ronumele ne3otarat numai pentru persoane
/ronumele ne3otarat numai pentru persoane: man; jemand si niemand se folosesc numai pentru persoane=
Aceste pronume se declina doar la singular; nee1istand forme de plural=
&le se declina astfel:
a ul man jemand niemand 'ominati) man jemand niemandAcu ati) einen jemandGenH niemandGenH#ati) einem jemandGemH niemandGemH
-
8/9/2019 Invat Germana Singur
48/62
2=L=/ronumele ne3otarat > man > poate inlocui una sau mai ;multe persoane necunoscute=
*orma >man> se declina numai la persoana a treia singular= In acu ati) si dati) isi sc3imbaforma=
Se traduce in limba romana prin: se= 'ota: /ronumele ne3otarat >man> este diferit de substanti)ul der $an N barbatul=
&1emple:
K@nnen Sie mir )ielleic3t sagen; o man 3ier Briefmarken kaufen kann[ N /uteti sa-mi spuneti;de unde se pot cumpara aici timbre postale[
#arf man 3ier rauc3en[ N Se poate fuma aici[
Als *uballspieler muss man t?glic3 trainieren= N a si fotbalist; trebuie sa te antrene i ilnic=
ier in der *irma muss man einem alles eimal sagen= N In aceasta companie; totul trebuie spusde doua ori=
2=2=/ronumele > jemand > si > niemand > pot fi; de asemenea; folosite numai la singular=
>Jemand> se refera la o persoana nespecificata; este fara se1= Se traduce in limba romana
prin: cine)a; respecti): nimeni; oarecare=>Jemand> se poate combina cu >irgend>; astfel niemand> neaga >jemand>=
#eclinarea cu terminatiile -en; -em este omisa in limbajul cotidian=
&1emple:
>Ist 3ier jemand[>; fragte er )orsic3tig= >'iemand>; ar die Ant ort; die er 3@rte= N >&ste cineaici[>; a intrebat el cu prudenta= >'imeni>; a fost raspunsul; pe care l-a au it=
Irgendjemand muss diese Arbeit tun; aber niemand findet sic3 da u bereit= N ine)atrebuie safaca acest lucru; dar nimeni nu e pregatit sa o faca=
-
8/9/2019 Invat Germana Singur
49/62
,enn man .eld 3at; ist man jemand= ,enn man kein .eld 3at; ist man niemand= N#aca ai bani;esti cine)a= #aca nu ai bani esti un nimeni=
,enn man jemanden brauc3t; ist niemand da= N #aca ai ne)oie de cine)a; nu este nimeni acolo=
M=/ronumele ne3otarat numai pentru obiecte
/ronumele ne3otarat numai pentru obiecte: et as; nic3ts; alles si elc3- se folosesc numai pentru obiecte=
M=L/ronumele ne3otarat > et as > poate functiona ca articol sau ca subtitut pentru un substanti)=
Acesta este in)ariabil si poate fi folosit et as> este folosit pentru a repre enta lucruri nedeterminate saufaptenedeterminate= Se traduce in limba romana prin: ce)a; putin=
*orma >irgendet as> intareste incertitudinea=
In limba )orbita de multe ori >et as> este inlocuitPprescurtat cu > as>=
&1emple:/ssst; sei ru3ig= #a ist irgendet as= N /ssst; stai linistit= &ste cine)a=
,enn jemand et as se3r gut kann; sagt man oft: >#er kann das aus dem &ffeff>= N #aca cine)a poate sa faca ce)a foarte bine; se spune adesea: >/oate sa faca asta tot timpul>=
#er /rofessor 3at o3l in seiner Aufgabenstellung as durc3einander gebrac3t= N /rofesorul arein sarcina sa; tot ceea ce este confu =
M=2=/ronumele ne3otarat > nic3ts > este negatia lui >et as>=
Si acesta este in)ariabil si poate fi folosit
-
8/9/2019 Invat Germana Singur
50/62
&1emple:
@rst du et as[ - 'ein; ic3 3@re nic3ts= N Au i ce)a[ 'u; eu nu aud nimic=
$@c3ten Sie noc3 et as essen[ - 'ein; danke= Ic3 m@c3te nic3ts me3r= N #oriti sa mancati ce)a
'u; multumesc= 'u mai )reau nimic=&r kam rein; 3at nic3ts gesagt und ging ieder 3inaus= N &l a intrat inauntru; nu a spus nimic siesit afara=
M=M=/ronumele ne3otarat > alles > are tot un sens generali at=
Se traduce in limba romana prin: totul; toate; toti=
&1emple:
$anc3e !eute ollen alles oder nic3ts= N $ulti oameni )or totul sau nimic=
Ic3 soll immer alles alleine mac3en= N &u trebuie sa fac intotdeauna totul singur=
Alles 3at ein &nde; nur die ,urst 3at ei &nden= N "otul are un capat GsfarsitH; numai carnatulare doua capete=
M=X=/ronumele ne3otarat > elc3- > ca si loctiitor pentru un substanti) )a fi folosit numai in limu uala si poate inlocui numai obiecte=
Se traduce in limba romana prin: care; ce=
>,elc3-> are ce)a din semnificatia >et as>Gce)aH; >ein enig> Gun picH; >ein bissc3en> Gun psi >einigeGsH> Gcati)aH=
>,elc3-> se poate declina= %litli area pluralului este permisa deasemena si pentru persoane=
%tili area la dati) si geniti) este considerata >inestetica> si este de e)itat=
a ul $asculin *eminin 'eutru /lural 'ominati) elc3er elc3e elc3es elc3eAcu ati) elc3en elc3e elc3es elc3e
-
8/9/2019 Invat Germana Singur
51/62
&1emple:
#ie "rauben sind aber se3r lecker= ast du noc3 elc3e[ N Strugurii sunt foarte gustosi= $ai
a)eti ce)a[Im K 3lsc3rank ist kein K?se me3r= aben ir noc3 elc3en[ N In frigider nu mai este bran a=$ai a)eti ce)a[
S3au mal in der (orratskammer nac3= #a m sste noc3 elc3er sein= N $ai uita-te in camara= $aitrebuie sa fie ce)a=
X=/ronumele ne3otarat pentru obiecte si persoane
/ronumele ne3otarate care urmea a pot fi folosite atat pentru pentru obiecte cat si persoane: all-; einige; jede-; ein- P kein-; manc3-; me3rere-=
X=L=/ronumele ne3otarat > all- > poate functiona ca si articol sau ca inlocuitor pentru un substa
Acesta specifica o multime= Se traduce in limba romana prin: tot; toti=
Se poate declina dupa cum urmea a:
a ul $asculin *eminin 'eutru /lural 'ominati) aller alle alles alleAcu ati) allen alle alles alle#ati) allem aller allem allen.eniti) allen aller allen aller
&1emple:
Alle ollen den neuen *ilm )on arald /lotter se3en= N "oti )or sa )ada noul film arr /otter=
%nser (orgeset ter ist mit allem un ufrieden= N Supra)eg3etorul nostru este nemultumit de tot=
-
8/9/2019 Invat Germana Singur
52/62
%nsere .?ste 3aben alles aufgegessen= N +aspetii nostrii au mancat totul=
&s liegt im Interesse aller; das /roblem sc3nellstens u l@sen= N &ste interesul tuturor de are ol)a problema rapid=
X=2=/ronumele ne3otarat > einige > poate functiona ca si articol sau ca inlocuitor pentru unsubstanti)=
#efineste o multime nedeterminata; care poate fi ulterior mai mica sau mai mare=
Se traduce in limba romana prin: cati)a; )reun; putin=
Se poate declina dupa cum urmea a:
a ul $asculin *eminin 'eutru /lural
'ominati) einiger einige einiges einigeAcu ati) einigen einige einiges einige#ati) einigem einiger einigem einigen.eniti) einigen einiger einigen einiger
&1emple:
(on den .esc3?ftspraktiken dieser *irma 3at man sc3on so einiges ge3@rt= N #espre practicile dafaceri ale acestei firme au au it deja cati)a=
Sc3einbar 3aben einige )on euc3 den &rnst der !age noc3 nic3t )erstanden=N Aparent;cati)a dintre )oi nu au jede- > poate functiona ca si articol sau ca inlocuitor pentru unsubstanti)=
/rin folosirea pronumelui ne3otarat >jeder> toate elementele unui grup )or fi abordate; fara ae1ista )reo e1ceptie=
-
8/9/2019 Invat Germana Singur
53/62
-
8/9/2019 Invat Germana Singur
54/62
a ul $asculin *eminin 'eutru /luralAcu ati) einenPkeinen einePkeine einsPkeins elc3ePkeine#ati) einemPkeinem einerPkeiner einemPkeinem elc3enPkeinen.eniti) einesPkeines einerPkeiner einesPkeines elc3erPkeiner
&1emple:
$ein *reund 3at ein sc3@nes Auto= at deiner auc3 eins[ N /rietenul meu are o masinafrumoasa= Are si al tau una[
>- #u 3ast doc3 noc3 )iele Bonbons= - .ibst du mir eins ab[ - 'ein; du bekommst keins=> N >"uai inca multe bomboane= -Imi dai mie una[ -'u; tu nu primesti nici una=>
&s ist doc3 immer ieder dasselbe= Ist et as ic3tig; ei keiner Besc3eid= N &ste totusi mereuacelasi= &ste ce)a important; nu am nici o raspuns=
X= =/ronumele ne3otarat > manc3- > poate functiona ca si articol sau ca inlocuitor pentru unsubstanti)=
>$anc3-> are apro1imati) acelasi inteles cu >einige>= Se traduce in limba romana prin:multi; multe=
Se poate declina dupa cum urmea a:
a ul $asculin *eminin 'eutru /lural 'ominati) manc3er manc3e manc3es manc3eAcu ati) manc3en manc3e manc3es manc3e#ati) manc3em manc3er manc3em manc3en.eniti) manc3es manc3er manc3es manc3er
&1emple:
eute 3abe ic3 im %nterric3t so manc3es nic3t )erstanden= N Asta i; in sala de curs; nu aminteles asa mult=
-
8/9/2019 Invat Germana Singur
55/62
$anc3e glauben; perfekt u sein= Aber ein jeder 3at *e3ler= N $ulti cred ca sunt perfecti= #arfiecare face greseli=
eute rde ic3 so manc3es anders mac3en= N Asta i as face multe lucruri diferite=
X=Z=/ronumele ne3otarat > me3rere- > poate functiona ca si articol sau ca inlocuitor pentru unsubstanti)=
>$e3rere-> are apro1imati) acelasi inteles cu >manc3-> si >einige>= Se traduce in limba roman prin: mai multi; mai multe=
Acest pronume are numai forma de plural=
Se poate declina dupa cum urmea a:
a ul /lural 'ominati) me3rereAcu ati) me3rere#ati) me3reren.eniti) me3rerer
&1emple:
#as Spiel ar grottensc3lec3t= $e3rere )erlieen )or eitig das Stadion= N Jocul a fost foarte prost= $ai multa lume a parasit stadionul mai de)reme=
Bei der gestrigen #emonstration urden me3rere festgenommen= N !a demonstratia de ieri; aufost mai multe arestari=
'umeralul - .eneralitati
'umeralele sunt de doua feluri:
o 'umerale cardinale
o 'umerale ordinale
-
8/9/2019 Invat Germana Singur
56/62
o 'umeralul cardinalo L N einso 2 N eio M N dreio X N )ier o N f nf o Z N sec3so 7 N siebeno \ N ac3to ] N neuno LQ N e3no LL N elf o L2 N @lf o LM N drei e3no LX N )ier e3no L N f nf e3no LZ N sec3 e3no L7 N sieb e3no L\ N ac3t e3no L] N neun e3no 2Q N an igo 2L N einund an igo 22 N eiund an igo 2M N dreiund an igo MQ N dreiigo XQ N )ier igo Q N f nf igo ZQ N sec3 igo 7Q N sieb igo \Q N ac3t igo ]Q N neun igo LQQ N GeinH3underto 2QQ N ei3underto MQQ N drei3underto LQQQ N GeinHtausendo 2QQQ N eitausendo MQQQ N dreitausendo L=QQQ=QQQ N eine $illiono L=QQQ=QQQ=QQQ N eine $illiardeo L=QQQ=QQQ=QQQ=QQQ N eine Billiono 'umeralul ordinalo L= der;die; das ersteo 2= der;die; das eite
-
8/9/2019 Invat Germana Singur
57/62
o M= der;die; das dritteo X= der;die; das )ierteo = der;die; das f nfteo Z= der;die; das sec3steo 7= der;die; das siebteo \= der;die; das ac3teo ]= der;die; das neunteo LQ=der;die; das e3nteo LL= der;die; das elfteo L2= der;die; das @lfteo LM= der;die; das drei e3nteo LX= der;die; das )ier e3nteo L = der;die; das f nf e3nteo LZ= der;die; das sec3 e3nteo L7= der;die; das sieb e3nteo
L\= der;die; das ac3t e3nteo L]= der;die; das neun e3nteo 2Q= der;die; das an igsteo 2L= der;die; das einund an igsteo 22= der;die; das eiund an igsteo 2M= der;die; das dreiund an igsteo MQ= der;die; das dreiigsteo XQ= der;die; das )ier igsteo Q= der;die; das f nf igsteo ZQ= der;die; das sec3 igsteo 7Q= der;die; das sieb igsteo \Q= der;die; das ac3t igsteo ]Q= der;die; das neun igsteo LQQ= der;die; das 3undertsteo 2QQ= der;die; das ei3undertsteo MQQ= der;die; das drei3undertsteo LQQQ= der;die; das tausendsteo 2QQQ= der;die; das eitausendsteo MQQQ= der;die; das dreitausendsteo L=QQQ=QQQ= der;die; das millionsteo L=QQQ=QQQ=QQQ= der;die; das milliardesteo L=QQQ=QQQ=QQQ=QQQ = der;die; das billionste
/repo itia - .eneralitati
/repo itiile sunt elemente de legatura care stabilesc un raport intre:
o un substanti) si un )erb
-
8/9/2019 Invat Germana Singur
58/62
o un substanti) si un substanti)
In limba germana la folosirea prepo itiilor se tine seama de:
o starePpo itie
o directiePdeplasare
o /repo itii care cer ca ul geniti)o o abseits N alaturi deo anfangs N la
-
8/9/2019 Invat Germana Singur
59/62
o azul acuzativ!o 8aspunde la
-
8/9/2019 Invat Germana Singur
60/62
o zu N l nga; la; pe; prin; de; cu; fata deo
!onjunctia - Generalitati
!onjunctia este partea de vorbire care leaga doua propo itii intr-o "ra a saudoua cuvinte cu acelasi rol sintactic intr-o propo itie.
In limba germana conjunctiile pot # de doua "eluri:
o conjunctii coordonatoare
o conjunctii subordonatoare
!onjunctiile coordonatoare nu sc$imba structura "ra ei si a propo itiilor. !ele
subordonatoare "ac ca verbul sa stea la s"rarsitul propo itiei pe care ointroduc.
onjunctii Subordonatoare
onjunctiile subordonatoare fac ca )erbul sa stea la sfrarsitul propo itiei pe care o introduc=
dass ca
als cand Gactiune unicaH
enn cand Gactiune repetabilaH
a3rend in timp ce
be)or inainte sa
bis pana candPpana ce
nac3dem dupa ce
sobald indata ce
seitPdem de cand
-
8/9/2019 Invat Germana Singur
61/62
solange atat timp cat
sooft ori de cate ori
als candPpe cand
ie cumPdupa cum
als obP enn ca si cumPcand
so dass asa incat
damit ca saPpentru ca sa
eil fiindcaPpentru ca
da deoarece
umal mai ales ca
ob o3l desiPcu toate ca
obgleic3 desi
trot dem cu toate acestea
enn dacaPcand
falls in ca de
onjunctii oordonatoare
onjunctiile coordonatoare nu sc3imba structura fra ei si a propo itiilor=
-
8/9/2019 Invat Germana Singur
62/62
und si
oder sau
aber dar
sondern ci
denn caci
ent eder - oder sau - sau
eder - noc3 nici - nici
nic3t nur - sondern auc3 nu numai - ci si
bald - bald cand - cand
teils - teils partial - partial
so o3l -als auc3 atat - cat si
einerseits - andererseits pe de o parte - pe de alta parte
mal - mal cand - cand