anatomie patologica grile

5
I. Manipularea cadavrelor umane si prelevarea organelor si tesuturilor de la cadavre in vederea transplantului 1. Pentru confirmarea medicala a mortii cerebrale, in cazul adultului trebuie efectuate: a. doua examinari la interval de cel putin 2 ore b. doua examinari la interval de cel putin 6 ore c. doua examinari la inverval de cel putin 12 ore R: b 2. Decesul se constata de catre: a. asistentul medical b. apartinatori c. medicul curant sau de medicul de garda R: c 3. Urmatoarele acte/manevre medicale post-mortem: autopsia, certificatul medical constatator de deces, imbalsamarea se efectueaza numai dupa: a. implinirea a 6 ore de la deces b. implinirea a 24 ore de la deces c. implinirea a 12 ore de la deces R: b 4. Fragmentele tisulare incluse in blocuri de parafina, lamele histopatologice preparate din acestea, precum si frotiurile citologice se pastreaza in histoteca serviciului de anatomie patologica timp de: a. cel putin 10 ani pentru lame si de cel putin 30 de ani pentru blocurile de parafina; b. cel putin 2 ani pentru lame si de cel putin 4 de ani pentru blocurile de parafina; c. cel putin 6 ani pentru lame si de cel putin 8 de ani pentru blocurile de parafina; d. cel putin 5 ani pentru lame si de cel putin 15 de ani pentru blocurile de parafina. R: a 5. Originalul buletinului citopatologic se pastreaza in arhiva serviciului de anatomie patologica impreuna cu biletul de trimitere a produsului biologic, minimum: a. 5 de ani b. 10 de ani c. 25 de ani d. 30 de ani R: d

Upload: marian

Post on 03-Feb-2016

183 views

Category:

Documents


4 download

DESCRIPTION

educatie

TRANSCRIPT

Page 1: Anatomie Patologica grile

I. Manipularea cadavrelor umane si prelevarea organelor si tesuturilor dela cadavre in vederea transplantului

1. Pentru confirmarea medicala a mortii cerebrale, in cazul adultului trebuie efectuate:a. doua examinari la interval de cel putin 2 oreb. doua examinari la interval de cel putin 6 orec. doua examinari la inverval de cel putin 12 ore R: b

2. Decesul se constata de catre:a. asistentul medical b. apartinatoric. medicul curant sau de medicul de garda R: c

3. Urmatoarele acte/manevre medicale post-mortem: autopsia, certificatul medical constatator de deces, imbalsamarea se efectueaza numai dupa:a. implinirea a 6 ore de la decesb. implinirea a 24 ore de la decesc. implinirea a 12 ore de la deces R: b

4. Fragmentele tisulare incluse in blocuri de parafina, lamele histopatologice preparate din acestea, precum si frotiurile citologice se pastreaza in histoteca serviciului de anatomie patologica timp de:a. cel putin 10 ani pentru lame si de cel putin 30 de ani pentru blocurile de parafina;b. cel putin 2 ani pentru lame si de cel putin 4 de ani pentru blocurile de parafina;c. cel putin 6 ani pentru lame si de cel putin 8 de ani pentru blocurile de parafina;d. cel putin 5 ani pentru lame si de cel putin 15 de ani pentru blocurile de parafina. R: a

5. Originalul buletinului citopatologic se pastreaza in arhiva serviciului de anatomie patologica impreuna cu biletul de trimitere a produsului biologic, minimum:a. 5 de anib. 10 de anic. 25 de anid. 30 de ani R: d

Page 2: Anatomie Patologica grile

II. Celula, structura si functii1. Partile componente principale din structura celulei sunt:a. Lizozomiib. Membrana plasmaticac. Citoplasmad. Hialoplasmae. Nucleul R: b, c, e

2.Plasmalema:a. Inconjoara celulab. Este alcatuita doar din proteinec. Este alcatuita doar din fosfolipided. Separa structurile interne ale celulei de mediul extracelulare. confera forma celulei R:a,d,e

3. Reticulul endoplasmatic:a. Este un sistem circulator intracitoplasmaticb. Este o retea de citomembranec. Are rol important in metabolismul glicogenului R: a,b,c

4. Aparatul Golgi:a. Este un sistem membranarb. Se situeaza in apropierea nucleuluic. Are rol in excretia unor substante celulared. Reprezinta sediul sintezei proteice R:a,b,c5. Lizozomii:a. Sunt organite celulare comuneb. Reprezinta sediul fosforilarii oxidativec. Contin enzime hidrolitice R: a,c

6. Nucleul:a. Contine material geneticb. Lipseste in hematia adultac. Este prezent in hematia adultad. Are numai pozitie centrala in celula R: a,b,d

7. Prin NECROZA intelegem:a. Deschiderea cutiei craniene si a cavitatilor toraco-abdominale, ceea ce permite examinarea organelor in mediul lor natural (in situ) si descrierea modificarilor patologice din cavitatib. Moarte celulara violenta, traumatica, ce afecteaza un grup celular dintr-un anumit teritoriu, intr-un organism viuc. Dificultatea pe care pacientul o poate avea la inghitirea produselor alimentare R: b

Page 3: Anatomie Patologica grile

III. Tulburari circulatorii

1. Hiperemia reprezinta:a. Cresterea masei de sange intravascular, intr-un tesut, oragan sau teritoriu al organismuluib. Cresterea anormala a temperaturii corpuluic. Cresterea trecatoare sau constanta a presiunii sangelui in sistemul arterial sau in cel venos, datorita unor stari nervoase, boli renale, cardiovasculare, endocrined. Cresterea tonusului muschilor scheletici sau ai diferitelor organe interne si a sistemului nervos vegetativ R: a

2. Tromboza:a. Reprezinta scaderea progresiva a circulatiei arteriale intr-un teritoriub. Reprezinta procesul de coagulare al sangelui intr-un sistem cardiocirculator inchis, in timpul vietiic. Vehicularea unui corp strain prin sangele circulant si oprirea lui intr-un vas, deoarece dimensiunea sa nu-i mai permite sa inainteze R: b

IV. Inflamatia

1. Inflamatia seroasa localizata in cavitatile seroase poate evolua, transformandu-se in:a. inflamatie granulomatoasab. inflamatie sero-fibrinoasac. inflamatie parenchimatoasad. carcinomatoza peritonealae. toate raspunsurile sunt corecte R: b

2. Exudatul seros se gaseste in special in:a. tesutul conjunctivb. tesutul epitelialc. tesutul muscular R: a 3. In diagnosticul tuberculozei urmatoarele afirmatii legate de examenul bacteriologicsunt corecte, cu o exceptie: a. sunt necesare trei probe de sputab. recoltarea sputei trebuie facuta preferabil dimineatac. in cazul fragmentelor tisulare este obligatorie pastrarea lor in formaldehida pana la insamintarea pe mediul de culturad. microscopia directa furnizeaza rezultate imediate R: c

Page 4: Anatomie Patologica grile

IV. Neoplazie1. Neoplasm:a. Leziune cutanată sau a mucoasei, bine conturata de forma sferică palpabilăb. Populatie celulara caracterizata printr-o proliferare excesiva, nestavilita, autonoma, care nu mai raspunde la mecanismele normale de control si influentele tesuturilor adiacente si care au capacitatea de a disemina pe diferite cai la distanta de locul de originec. Inflamaţie a unuia sau mai multor nervi, cauzata de o infectie (lepră, diferite virusuri), a alcoolismului, de un traumatism sau o dereglare chimică (diabet) R: b

2. Consumul crescut de proteine animale si scazut de fibre (celuloza, lignine) produc:a. neoplasme colorectaleb. neoplaseme gastricec. neoplaseme ovariene R: a

3. Singurul virus ARN cunoscut ce produce tumori la om este virusul:a. HTLV1 (human T-cell leukemia virus)b. HPV (virusul Papiloma) c. HBV (virusul Hepatitei B) R: a

4. Anafaza:a. A doua etapă a mitozei, este caracterizată de: formarea fusului de diviziune între cei doi centrozomi, fiecare aflat la unul din polii celulei, accentuarea condensarii cromozomilor, ata area cromozomilor la fibrele fusului de diviziune prin intermediul kinetocorilor, șb. Este a patra etapă a mitozei. În cadrul ei au loc urmǎtoarele fenomene: gruparea la polii opu i ai celulei a seturilor omoloage de cromozomi, dezorganizarea fusului de diviziune, șdecondensarea treptată a cromozomilor, reorganizarea, în jurul cromozomilor, a membraneinucleare i reorganizarea nucleolilor.ș c. Este a treia etapă a mitozei. În această etapă are loc clivarea longitudinală a centromerului fiecărui cromozom i separarea cromatidelor surori. Fiecare cromatidă șmigrează spre unul din polii fusului de diviziune astfel încât la fiecare pol al celulei se va regăsi câte un set diploid de cromozomi monocromatidieni. R: c

5. Carcinogeneza:a. Procesul de apariţie a unui cancer pornind de la o celulă ce sufera mutatii b. Tumoră malignă dezvoltată pe seama ţesuturilor epiteliale c. Depunere a calciului in tesuturi, poces normal in cazul tesutului osos si anormal in cadrul tesuturilor moi R: a

6. Unele dintre caracterele generale ale TUMORILOR MALIGNE sunt:a. cresc rapidb. nu metastazeazac. metastazeaza (exceptie carcinomul bazocelular si tumorile primitive cerebrale)d. cresc lente. invadeaza tesuturile din jur R: a,c,e

Page 5: Anatomie Patologica grile

7. Care dintre caracterele generale de mai jos SUNT caracteristice TUMORILOR BENIGNE sunt:a. incapsulateb. aspect histologic diferit de al tesutului de origine (pleomorfism)c. recidiveaza dupa extirpared. aspect histologic asemanator cu al tesutului de originee. nu recidiveaza dupa extirpare (exceptie tumora desmoida) R: a,d,e

8. Care dintre caracterele generale de mai jos NU SUNT caracteristice TUMORILORBENIGNE:a. neincapsulateb. cresc rapidc. cresc lentd. se pot opri in evolutie R: a, b

9. Sarcom:a. Curbare laterala patologica a coloanei vertebraleb. Varietate de cancer care se dezvolta pe seama tesutului conjunctivc. Amputatie partiala a campului vizual perceputa sau nu de catre paciente. Tesut de hranire si de sustinere a unei tumori maligne R: b

10. Metastaza:a. Aparitia in cursul unei boli a unui focar patologic secundar intr-o regiune a corpului situata in alta parte fata de focarul primitivb. Boala caracterizata printr-o proliferare difuza a mastocitelor c. Orice afectiune benigna neinflamatorie a sanului R: a