a.n.apele romane - d.a.crisuri - rowater.ro repository/directive europene/plan... · 2000, ce...

Anexa 6.2 – Justificarea desemnarii corpurilor de apa puternic modificate si artificiale 1

Anexa 6.2. Justificarea desemnării corpurilor de apa puternic modificate siartificiale din Spaţiul Hidrografic Crişuri

1. Corpul de apa: Crisul Repede --> confluenta Bonor – granita (RW_3.1.44 B7)

Etapa I - Reanalizarea corpurilor de apaCriterii hidromorfologice:1).Lucrari de barare transversala:- Principala lucrare de barare transversala este barajul de priza CET I (priza industriala),avand h = 6m, care modifica regimul de curgere al cursului de apa in regim lentic.Lungimea pe care se manifesta impactul bararii este de peste 2 km.- Acest corp de apa este afectat in plus, de inca 15 praguri de fund (pod centru Primarie,pod Dacia, etc) si baraje de priza (zona de captare a municipiului Orade, priza Tarian);Lucrarile de barare transversala transforma regimul de curgere in sistem lentic pecca.30% din lungimea corpului de apa; Densitatea medie pragurilor este de 0.8 praguri pekm, dar pe unele tronsoane depaseste 4 praguri /km;2).Lucrari de regularizare/consolidare intensiva a malurilor, cu rol de aparareimpotriva inundatiilor, pe 80 % din lungimea corpului de apa:-Lungime sector indiguit mal stang 21 km-Lungime sector indiguit mal drept 27.4 km

Corpul de apa nu se incadreaza in stare ecologica buna, fiind indeplinit criteriul deevaluare a presiunilor hidro-morfologice cu un grad de siguranta 100% - “lucrari debarare transversala cu inaltimea mai mare de 50 cm si regularizare/ indiguire/ consolidareintensiva a malurilor pe mai mult de 70 % din lungimea corpului de apa”.

Alterarile morfologice semnificativa se refera la prezenta lucrarilor de bararetransversala ce impiedica migratia speciilor de pesti migratori, modifica transportul desedimente; lucrarile de regularizare, indiguirile si consolidarile au efect negativ asupraconectivitatii laterale si reduc biodiversitatea specifica zonei ripariene.

Etapa a II - a Caracterizarea folosintelor si a mediului

Caracterizarea folosintelor:Lucrarile hidrotehnice de barare transversala au fost construite cu scopul asiguratii apeipentru populatia din municipiul Oradea (priza de apa a municipiului Oradea), asigurariiapei pentru industrie (priza de apa industriala CET I) si pentru piscicultura (priza Tarian),precum si pentru stabilizarea albiei si protectia lucrarilor de arta (poduri rutiere siferoviare).Lucrarile hidrotehnice de regularizare, indiguire si consolidare a malurilor au fostrealizate pentru aparare impotriva inundatiilor a municipiului Oradea si a localitatilorinvecinate.

Caracterizarea mediului:Situri protejate: “ROSCI0104 - Lunca inferioara a Crisului Repede”.Corpul de apa Crisul Repede, traverseaza zona protejata de interes comunitar Natura2000, ce reprezinta un sector de curs de apa din zona de campie, cu vegetatie tipica depajiste pannonica, silvostepa si stepa euro-asiatica, precum si zavoaie de Salix si Populus.In trecut prezenta numeroase zone umede si mlastini, precum si extinse zone inundabile,A.

N.Ap

ele

Rom

ane

- D.A

.Cris

uri


dar si un risc ridicat de inundatii. Majoritatea acestor caractere au disparut in urmalucrarilor seculare de desecare si aparare impotriva inundatiilor.In fisa standard Natura 2000, sunt mentionate speciile de pesti protejate: Gobioalbipinnatus, Rhodeus sericeus amarus, Sabanejewia aurata, Cobitis taenia,Gymnocephalus schraetzer, Zingel zingel, Zingel streber, Gobio kessleri.

Specii de pesti migratoari:Corpul de apa face parte din zona scobarului (Chondrostoma nassus) si zona mrenei(Barbus barbus). Scobarul si mreana, mai ales in perioada de reproducere, au nevoie decontinuitatea longitudinala a raului in care traiesc, lungimile migratiilor de reproducerevariaza de la caz la caz, in cazul Crisului Repede aceste pot fi de cateva zeci de kilometriipana la cel mai apropiat loc de reproducere.

Legatura cu corpurile de apa subterana: - Corpul de apa este in legatura cu corpulsubteran: ROCR01-Oradea (Campia de Vest).Alte aspecte:Luciul de apa realizat prin bararea cursului de apa Crisul Repede, in zona podului depontoane din Oradea si iazurile biologice ale statiei de epurare Oradea sunt zone umedeartificiale, care reprezinta habitate noi, pretioase, vizitate de specii de pasari migratoaresi protejate atat in perioada de iarna, cat si in restul anului.

Etapa a III-a Identificarea masurilor de restaurare necesare pentru a atinge stareabuna Ipoteza: Indepartarea tuturor barirelor transversale si refacerea conectivitatiilongitudinale a cursului de apa, ceea ce determina dezafectarea pragurilor de fund si abarajelor de priza.

Etapa a IV-a Identificarea impactului masurilor de restaurare asupra folosintelor sia mediului .Descrierea impactului masurilor de restaurare asupra folosintelor:Efect semnificativ negativ asupra: alimentarii cu apa - pierderea folosintei de alimentare cu apa a municipiului Oradea, a

zonei industriale, a amenajarilor piscicole . lucrarilor de aparare impotriva inundatiilor, prin cresterea riscului de inundatii in zona

municipiului Oradea si in aval pentru cca. 200000 locuitori; anularea masurilor decombatere a inundatiilor prin intreruperea tranzitarii debitelor la viituri prin CanalulColector in Crisul Negru;

pierderea productiei de energie hidroelectrica.

Descrierea impactului masurilor de restaurare asupra mediului:Efect semnificativ negativ:

intensificarea proceselor de eroziune a malurilor si a albiei; reducerea suprafetelor destinate urbanizarii. pierderea zonelor umede artificiale create la care s-au adaptat deja specii de pasari

migratoare;Efect semnificativ pozitiv:

refacerea habitatelor si crearea de noi habitate.

Etapa a V-a Identificarea altor imbunatatiri sau masuri tehnic fezabile (solutiialternative) care pot fi realizate cu costuri nedisproportionate

A.N.

Apel

e Ro

man

e - D

.A.C

risur

i


1.Realizarea unor amenajari (scari de pesti, by-pass-uri) pentru migratia ihtiofaunei, cumentinerea folosintelor de alimentare cu apa, pentru 2 barari transversale:

prag de fund pod centru - Primarie, h=1.5 m; prag priza CET I (priza industriala) aval pod CFR h = 6 m; cadere 5 m;

2.Refacerea habitatelor riverane in extravilanul localitatilor, cu renaturare malurilor,plantarea de copaci si arbusti (refacere peisagistica a malului);

Realizarea masurilor de atenuare a presiunilor hidromorfologice va contribui la atingereaunui potential ecologic bun. Nu exista alte masuri alternative tehnic fezabile cu optiuni demediu mai bune, cu costuri nedisproportionate pentru apararea impotriva inundatiilor inzona urbana.

REZULTATUL TESTULUI DE DESEMARE:Corpul de apa Crisul Repede -> confluenta Bonor – granita, este desemnat ca sicorp de apa puternic modificat.

2. Corpul de apa: LW3.1.39_B2 (Cigher--Ac.Taut + Afluenti)

Etapa I - Reanalizarea corpurilor de apaCriterii hidromorfologice:Lucrari de barare transversala:Baraj Taut, avand o inaltime de 22m, creaza lacul de acumulare Taut cu folosintacomplexa (apararea impotriva inundatiilor, atenuarea undelor de viitura, piscicultura,irigatii in aval). Debitul de servitute este stabilit (prin proiectare) la 75 litri/sec.

Impactul lucrarilor de barare transversala se manifesta pe o lungime totala de 7.2m ( pecursul principal si pe afluenti).Are loc schimbarea categoriei din rau in lac pe lungime de 7.2km, se modifica regimul decurgere in sistem lentic pe 100% din lungimea corpului de apa.

Corpul de apa nu se incadreaza in stare ecologica buna si indeplineste criteriul deevaluare a presiunilor hidro-morfologice semnificative cu un grad de siguranta 100% -schimbarea categoriei din rau in lac (barare transversala) si lac de acumulare cu folosintacomplexa.

Etapa a II - a Caracterizarea folosintelor si a mediuluiCaracterizarea folosintelor:Baraj Taut, avand o inaltime de 22m, creaza lacul de acumulare Taut cu folosintacomplexa (apararea impotriva inundatiilor, atenuarea undelor de viitura, piscicultura,irigatii in aval). Debitul de servitute este stabilit (prin proiectare) la 75 litri/sec.

Situri protejate:Corpul de apa face parte din zona ihtiologica a cleanului (Banarescu, 1964), care nu estespecie migratoare, nu sunt zone protejate si nu se afla in zona vulnerabila;

Etapa a III-a Identificarea masurilor de restaurare necesare pentru a atinge stareaMasurile de restaurare pentru atingerea starea buna (corp de apa natural): - IndepartareaA.

N.Ap

ele

Rom

ane

- D.A

.Cris

uri


barierelor transversale si refacerea conectivitatii longitudinale a cursului de apa;

Etapa a IV-a Identificarea impactului masurilor de restaurare asupra folosintelor sia mediului :Descrierea impactului masurilor asupra folosintelor:Efect semnificativ negativ asupra:- apararii la ape mari si inundatii, creste riscul de inundatii pentru localitatile riverane

prin pierderea folosintei de combatere a inundatiilor (volumul de protectie contraviiturilor V = 18.5 mil mc) pentru localitatile: Taut, Luguzau, Silindia, Chier,Moroda, Seleus, Zarand si riscul de inundare a terenurilor agricole aferentelocalitatilor;

- pierderea folosintelor: irigatii in aval si piscicultura cu efect social - reducerealocurilor de munca;

Descrierea impactului masurilor asupra mediuluiEfect semnificativ negativ:- intensificarea proceselor de eroziune a malurilor si a albiei;- modificarea peisajului lacustru, pierderea habitatelor create la care s-au adaptat deja

specii de pasari migratoare;- reducerea suprafetelor destinate agriculturii si urbanizarii prin cresterea riscului la

inundare.

Efect semnificativ pozitiv:- refacerea habitatelor naturale (originale) si crearea de noi habitate.- refacerea conectivitatii longitudinale a raului si imbunatatirea parametrilor de stare a

apei (atingerea starii ecologice bune).

In urma evaluarii elementelor biologice (analizei de presiune, impact si risc) s-aconstatat o crestere a cantitatii de fitoplancton ceea ce a condus la incadrarea corpului deapa in potential ecologic moderat.


- Implementarea managementului bazinal pentru controlul nutrienţilor in bazinul derecepţie al rezervorului. Aplicare celor mai bune practici agricole in zonenevulnerabile tine cont de controlul intrarilor de nutrienti si se refera la localitatile(Vasoaia, Minisu de Sus, Minisel, Nadas) din bazinul de receptie al celor 4 cursuri deapa afluente in lacul de acumulare.

- Implementarea tehnicilor de biomanipulare (prin introducerea a circa 100 buc speciede peste fitofag / ha);

Realizarea masurilor de atenuare a presiunilor hidromorfologice va contribui la atingereaunui potential ecologic bun.Nu exista alte masuri alternative tehnic fezabile cu optiuni de mediu mai bune, cu costurinedisproportionate pentru apararea impotriva inundatiilor a localitatilor riverane.

REZULTATUL TESTULUI DE DESEMARE:Corpul de apa Cigher--Ac.Taut + Afluenti, este desemnat ca si corp de apa puternicmodificat.A.

N.Ap

ele

Rom

ane

- D.A

.Cris

uri


3. Corpul de apa lac : LW 3.1.44_B5Crisul Repede--Ac.Tileagd --> in Ac.Lugasu - out Ac.Tileagd + Afluenti

Etapa I - Reanalizarea corpurilor de apa

Criteriul hidromorfologic: Întreruperea conectivităţii longitudinale a râului datoritaexistenţei obstacolelor transversale (mai mari de 50cm), în râuri potamale.

Lucrari de barare transversala:Barajul Lugasu, avand o inaltime de 37,5 m, creaza un lac de acumulare cu folosintacomplexa (hidroenergie, aparare impotriva inundatiilor, alimentari cu apa);Barajul Tileagd, avand o inaltime de 37, 5m, creaza un lac de acumulare cu folosintacomplexa (hidroenergie, aparare impotriva inundatiilor, alimentari cu apa);Cele doua lacuri de acumulare sunt amplasate in cascada si au fost incadrate intr-un singurcorp de apa.Impactul lucrarilor de barare transversala se manifesta pe o lungime totala de 15 km.Are loc schimbarea categoriei din rau in lac pe lungime de 15 km, se modifica regimul decurgere in sistem lentic pe 100% din lungimea corpului de apa.

Corpul de apa nu se incadreaza in stare ecologica buna deoarece este indeplinitcriteriul de evaluare a presiunilor hidro-morfologice cu un grad de siguranta 100% -“schimbarea cateegoriei din rau in lac si lacuri de acumulare cu folosinte complexe”. Alterarea morfologica semnificativa se refera la prezenta bararilor transversale(pentru atenuarea debitelor mari de viitura), cu efect negativ asupra conectivitatiilongitudinale, ce conduc la intreruperea conectivitatii longitudinale cu impact negativasupra migratiei ihtiofaunei.


Caracterizarea folosintelor:Barajele Lugasu si Tileagd si lacurile de acumulare aferente, fac parte din Amenajareahidroenergetica Crisul Repede Aval. Productia de energie hidroelectrica este furnizataSistemului Energetic National, avand un rol foarte important in sigurarea necesarului deputere la vârfurile curbei zilnice de sarcină;Acumularile Lugasu si Tileagd au un rol deosebit de important pentru apararea impotrivainundatiilor a localitatilor amplasate in aval (municipiul Oradea, obiective industriale,sociale, terenuri agricole).

Caracterizarea mediului:Situri protejate: “ROSCI0050-Crisul Repede, am.Oradea”- Zona importanta pentruconservarea speciilor: Unio crassus, Rhodeus sericeus amarus, Cottus gobio, care aiciprezinta populatii stabile.Habitate acvatice sau umede:- zavoaie cu Salix si Populus;Specii de pesti ocrotite: Gobio uranoscopus, Barbus meridionalis,, Cottus gobio;Specii de Nevertebrate ocrotite: Unio crassus;

Specii de pesti migratoari:


brama, (platica), Vimba vimba, (morunas), Eudentomyzon danfordii, (chiscar), Gobiouranoscopus,(porcusor de vad), Barbus barbus, (mreana), specifice zonei scobarului simrenei; Scobarul si mreana sunt specii migratoare, au nevoie, mai ales in perioada dereproducere, de continuitatea longitudinala a raului in care traiesc, lungimile migratiilor dereproducere variaza de la caz la caz, in cazul Crisului Repede aceste pot fi de cateva zeci dekilometrii pana la cel mai apropiat loc de reproducere.

Legatura cu corpurile de apa subterana: Corpul de apa este in legatura cu corpulsubteran: ROCR01-Oradea (Campia de Vest).Alte aspecte:Vulnerabilitatea sitului este cauzata in principal de constructiile hidrotehnice, acestea fiindprincipala cauza a degradarii/pierderii habitatelor acvatice caracteristice, dar si de poluarea,defrisarile si agricultura intensiva;

Etapa a III-a Identificarea masurilor de restaurare necesare pentru a atinge stareaIpoteza: Masurile de restaurare - indepartarea barierelor transversale si refacereaconectivitatii longitudinale a cursurilor de apa;

Etapa a IV-a Identificarea impactului masurilor de restaurare asupra folosintelor si amediului :Descrierea impactului masurilor de restaurare asupra folosintelor:Efect semnificativ negativ asupra: productiei de energie electrica, prin disparitia folosintelor; Energia produsa de cele doua

hidrocentrale se livreaza Sistemului Energetic National; lucrarilor de aparare impotriva inundatiilor: disparitia lacurilor de acumulare ar duce la

lipsa protectiei asigurate de transele de atenuare a viiturilor, ar determina crestereariscului de inundatii in sectorul din aval, pentru cca. 200000 locuitori; (volumul deatenuare: 11 mil. mc acumularea Lugasu, respectiv10.4 mil. mc acumularea Tileagd);

alimentarii cu apa: disparitia lacurilor de acumulare ar afecta regularizarea debitelor pecursul de apa Crisul Repede si ar afecta alimentarea cu apa a populatiei din municipiulOradea si a sectorului industrial.

Descrierea impactului masurilor de restaurare asupra mediului:Efect semnificativ negativ asupra:

habitatelor nou create datorate acumularilor, la care s-au adaptat deja specii depasari migratoare;

destabilizarea albiei in aval; segmentului social (asupra populatiei si/sau personalului ce deserveste sistemul

hidroenergetic– disponibilizari, somaj);Efect semnificativ pozitiv:

refacerea habitatelor si crearea de noi habitate; refacerea conectivitatii longitudinale necesara migrarii ihtiofaunei.

Etapa a V-a Identificarea altor imbunatatiri sau masuri tehnic fezabile (solutiialternative) care pot fi realizate cu costuri nedisproportionate1.Realizarea unor scari de pesti pentru barajele Lugasu si Tileagd, cu scopul asigurarii caiide migratie a ihtiofaunei migratoare si cu, cu mentinerea folosintelor de apa (amenajareahidroenergetica);Masura este fezabila din punct de vedere tehnic, dar cu costuri disproportionate, ar afectaproductia de energie cu cca. 2 % prin debitul de apa necesar scarii de pesti.A.

N.Ap

ele

Rom

ane

- D.A

.Cris

uri


2. Solutii alternative care pot fi realizata cu costuri nedisproportionate ar trebui sa rezulte inun urma unui studiu de fezabilitate pentru cazul barajelor cu inaltime mai mare de 15 m(h 15 ÷ 50m), privind masuri de refacere a conectivitatii longitudinale pentru migratiaihtiofaunei, rezultatul studiului urmand sa confirme sau nu fezabilitatea tehnica;O solutie posibila ar putea fi realizarea unor pasaje de trecere pentru migratia ihtiofauneipentru barajele Lugasu si Tileagd prin extinderea canalului in contrapanta de pe malul stang(250-300 m) si racordarea acestuia cu Crisul Repede in amonte de acumularea Lugasu; Realizarea canalului in panta intre cele doua acumulari care sa uneasca canalele decontrapanta a acumularilor (care sunt in intregime betonate) ar necesita renaturareamalurilor acestuia, sau cel putin renaturarea unui singur mal; aceaste lucrari ar putea afectasecuritatea celor doua acumulari;Din punct de vedere al migratiei pestilor nu exista certitudinea ca se va realiza migratia inamonte pe canalul de contrapanta extins si intre cele doua lacuri de acumulare (ce va avea olungime relativ mare si o adancime relativ mica); Nu se cunoaste eficienta migratieiihtiofaunei pe un canal de contrapanta betonat, care are o lungime considerabila, cca.15km.

Realizarea masurilor de atenuare a presiunilor hidromorfologice va contribui la atingereaunui potential ecologic bun. Nu exista alte masuri alternative tehnic fezabile cu optiuni demediu mai bune, cu costuri nedisproportionate pentru apararea impotriva inundatiilor alocalitatilor riverane.

REZULTATUL TESTULUI DE DESEMARE:Corpul de apa Crisul Repede--Ac.Tileagd --> in Ac.Lugasu - out Ac.Tileagd +Afluenti, este desemnat ca si corp de apa puternic modificat.

4. Corpul de apa: RW3.1.44.30_B3 Peta --> cnf. Hidisel p. - vars. in Crisul Repede

Etapa I - Reanalizarea corpurilor de apaCriterii hidromorfologice:Lucrari in lungul albiei:Lucrari de regularizare/indiguire/consolidare in procent de 98 % din lungimea corpului deapa. Pe sectorul ce traverseaza municipiul Oradea, malurile au fost regularizate siconsolidate cu grinda de beton. In situatia actuala, impactul lucrarilor, asupra florei sifaunei acvatice este semnificativ.Scurtarea traseului raului cu cca. 25,3% (adica 4,3km, de la cca 17 km la 12,7 km) pentruirigatii si desecari (in sectorul aval mun. Oradea);

Corpul de apa nu se incadreaza in stare ecologica buna deoarece este indeplinitcriteriul de evaluare a presiunilor hidro-morfologice cu un grad de siguranta 100% -“regularizare/ indiguire/ consolidare intensiva a malurilor pe mai mult de 70 % dinlungimea corpului de apa”.

Alterarea morfologica semnificativa se refera la: prezenta lucrarilor de indiguire pe98.2% din lungimea corpului de apa, cu efect negativ asupra conectivitatii laterale si lascurtarea lungimii cursului de apa cu peste 25%.

A.N.

Apel

e Ro

man

e - D

.A.C

risur

i


Etapa a II - a Caracterizarea folosintelor si a mediuluiCaracterizarea folosintelor:Apara la inundatii partea de sud a Municipiului Oradea, cu obiective industriale si sociale(gospodării, terenuri agricole, unitati economice, linie de cale ferata Oradea-Est.Scurtarea traseului raului cu cca. 25,3% (adica 4,3km, de la cca 17 km la 12,7 km) pentruirigatii si desecari (in sectorul aval mun. Oradea);

Situri protejate:ROSCI0098 - Lacul Petea - Ecosistem acvatic cu o fizionomie bine conturata,repezentand singurul ecosistem termal natural din Romania.Habitate ocrotite: ape termale cu lotus; Nufarul termal prezinta unicul caz in care o speciede planta tropicala traieste spontan intr-o clima temperata.Specii endemice-Scardinius erythrophtalmus racovitzai, Melanopsis parreysii, Nymphealotus thermalis;Vulnerabilitatea: exploatarea zacamantelui de ape geotermal, interventii antropiceneautorizate, recoltare de plante si animale;

ROSCI0104 Lunca Inferioara a Crisului Repede --Lunca din zona de campie a unui rau mare relativ putin poluat, cu unele paduri de lunca.Sit important pentru ihtiofauna bogata si pentru unele specii rare de nevertebrate.-Vulnerabilitate: poluarea din amonte, lucrari hidrotehnice;-Habitate umede ocrotite:zavoaie de Salix si Populus;-Specii de amfibieni ocrotite: Bombina variegata;-Specii de pesti ocrotite: Gobio albipinnatus, Rhodeus sericeus amarus, Sabanejewiaaurata, Cobitis taenia, Gymnocephalus schraetzer, Zingel zingel, Zingel streber, Gobiokessleri.Corpul de apa face parte din zona ihtiologica a cleanului (Banarescu), care nu este speciemigratoare.Pe portiuni reduse (in extravilanul mun. Oradea) albia raului a suferit masuri derenaturare in mod natural (in cazul regularizarilor vechi), iar vegetatia ripariana estereaparutaCorpul de apa este in legatura cu corpul subteran: ROCR01-Oradea (Campia deVest).

In urma evaluarii elementelor biologice (analizei de presiune, impact si risc) s-aconstatat o scadere a conditiilor de oxigenare si o crestere a cantitatii de nutrienti, ceea cea condus la incadrarea corpului de apa in potential ecologic moderat.

Etapa a III - a Identificarea masurilor de restaurareMasurile de restaurare:- Indepartarea consolidarilor din beton din sectorul mun. Oradea), in scopul renaturarii

malurilor cu plantarea de copaci si arbusti ( refacere peisagistica a malului pe olungime de 6,5km;

- Refacerea si reamenajarea traseului vechi al cursului de apa Peta aval de mun. Oradea(prin loc. Santandrei, cu o lungime de cca. 6 km);

Etapa a IV–a Identificarea impactului masurilor asupra folosintelor si asupramediuluiDescrierea impactului masurilor asupra folosintelorEfect semnificativ negativ asupra:A.

N.Ap

ele

Rom

ane

- D.A

.Cris

uri


- apararii la ape mari si inundatii (cresterea riscului de inundatii pentrucca 5000 loc., sipentru obiectivele aparate in mun. Oradea);

- pierderea folosintei sistemul de irigatii si desecari din aval mun, Oradea datoritamobilitatii albiei si indepartarii unor regularizari/ consolidari;

Descrierea impactului masurilor asupra mediuluiEfect semnificativ negativ:- intensificarea proceselor de eroziune a malurilor si a albiei;- pierderea habitatelor create la care s-au adaptat deja specii de pasari migratoare;- reducerea suprafetelor destinate agriculturii si urbanizarii.Efect semnificativ pozitiv:-refacerea habitatelor si crearea de noi habitate.

Etapa a V-a Identificarea altor imbunatatiri sau masuri tehnic fezabile (solutiialternative) care pot fi realizate cu costuri nedisproportionate- Renaturare malurilor cu plantarea de copaci si arbusti;- Realizarea masurilor de atenuare a presiunilor hidromorfologice va contribui laatingerea unui potential ecologic bun.Nu exista alte masuri alternative tehnic fezabile cu optiuni de mediu mai bune si cucosturi nedisproportionate pentru atingerea potentialului ecologic bun.

REZULTATUL TESTULUI DE DESEMARE:

Corpul de apa RW3.1.44.30_B3 Peta --> cnf. Hidisel p. - vars. in Crisul Repede,este desemnat ca si corp de apa puternic modificat.

5. Corpul de apa: RW3.1.39.10_B1 Matca --> izvor - vars. in Cigher

Etapa I - Reanalizarea corpurilor de apaCriterii hidromorfologice:Canalul Matca este un canal sapat, executat in mai multe etape succesive.Primele informatii despre lucrari de desecare au ca referinta hărţile topografice,scara 1: 200 000, rezultate în cadrul celei de a treia campanii de ridicări topografice amilitarilor Imperiului Habsburgic – 1910, fiind masurata o lungime 19,7 km.(sursa web : "Hărţile austriece (1910) reproiectate în Stereo70" de Vasile Crăciunescuhttp://earth.unibuc.ro/download/harile-austriece-1910-reproiectate-in-stereo70);Ulterior canalul Matca a fost extins, in etapa anilor 1940-1941 pana la lungimea de 33.5km, iar in perioada 1960-1970, pana la 41.2 lm (harta 1:25,000).Cu portiunea de legatura a canalului Matca sapata spre sud (spre raul Mures), canalul areo lungime de 41.2 km si o suprafata bazinala de 257kmp (conform Atlasul CadastrulApelor 1992);

Lucrari hidroameliorative - Sistemul de desecare (SNIF) Paulis – Matca pe 100 %din corpul de apa.

Alterarea morfologica semnificativa se refera la prezenta canalelor de desecare dinbazinul de receptie, cu efect negativ asupra conectivitatii laterale.Corpul de apa nu se incadreaza in stare ecologica buna deoarece este indeplinit criteriulA.

N.Ap

ele

Rom

ane

- D.A

.Cris

uri

http://earth.unibuc.ro/download/harile-austriece-1910-reproiectate-in-stereo70


de evaluare a presiunilor hidro-morfologice cu un grad de siguranta 100% -“regularizare/ indiguire/ consolidare intensiva a malurilor pe mai mult de 70 % dinlungimea corpului de apa”.

Etapa a II - a Caracterizarea folosintelor si a mediuluiCaracterizarea folosintelor:Canalul Matca si Amenajarea Paulis – Matca cu capacitati dedesecari/ irigatii 3962 ha;

Situri protejate: “ROSPA0015-Campia Crisului Alb si Crisului Negru”: Acest site este unul dintrecele mai importante situri Natura 2000, pentru pasarile acvatice si de silvostepa dinCampia Tisei.“ROSCI48 -Crisul Alb”- Zona extrem de caracteristica pentru sustinerea uneicomunitati abundente, de diverse Unionidee, remarcandu-se in mod deosebit populatia deUnio crassus (scoica de rau), al carei efectiv depaseste un milion de exemplare (1998-2004). Structura pe clase de varsta si pe sexe a populatiei de Unio crassus indica sansecerte de mentinere in viitor, cu conditia pastrarii starii ecologice la parametrii apropiaticelor actuali.In fisa standard Natura 2000, sunt mentionate speciile de pesti protejate: Sabanejewiaaurata, Cobitis taenia, Gymnocephalus schraetzer, Zingel Zingel, Rhodeus sericeusamarus, Gobio kessleri si specii de nevertebrate: Unio crassus.Corpul de apa este in legatura cu corpul subteran: ROCR01-Oradea (Campia deVest).

REZULTATUL TESTULUI DE DESEMARE:Corpul de apa RW3.1.39.10_B1 Matca --> izvor - vars. in Cigher este artificial, nu ise aplica masuri de restaurare, iar corpul de apa se afla in in potential ecologic bun;

6. Corpul de apa: RW3.1.15_B1 Banesti --> izvor - vars. in Crisul Alb + Afluenti

Etapa I - Reanalizarea corpurilor de apaCriterii hidromorfologice:1) Barari transversale cu inaltimea mai mare de 0.5 m:- Prag de fund si priza de captare apa de suprafata pentru alimentarea cu apa Halmagel;- Prag de fund si priza de captare apa de suprafata pentru alimentarea cu apa industriala aUzinei de Preparare Luncsoara,- Praguri de fund pentru stabilizarea albiei pe cursul de apa Halmagel (Sarbul);- Praguri de fund pentru stabilizarea albie pe cursul de apa Banesti;

Corpul de apa este afectat de 17 praguri de fund.Densitate pragurilor pe afluentul Halmagel (Sarbul) este de 5,5 praguri/km;

2) Lucrari in lungul albieiConsolidari si protectii de mal pe o lungime de cca. 2,6 km in procent de 4,3%Lucrari de regularizari 5,9 km, in procent de regularizare 9,7

Corpul de apa nu se incadreaza in potentialul ecologic bun si indeplineste criteriul deA.N.

Apel

e Ro

man

e - D

.A.C

risur

i


evaluare a presiunilor hidro-morfologice semnificative cu un grad de siguranta 100% -barari transversale in rauri potamale

Etapa a II - a Caracterizarea folosintelor si a mediuluiCaracterizarea folosintelor:Lucrari de aparare impotriva inundatiilor, care protejeaza 5 localitati, dintre care maimari sunt: Halmagiu si Halmagel;Pentru imbunatatirea protectiei impotriva imundatiilor se afla in executie o acumularenepermanenta cu un volum de cca. 0,75 mil mc

Etapa a III - a Identificarea masurilor de restaurareMasurile de restaurare pentru atingerea starii bune (corp de apa natural):Indepartarea barierelor transversale si refacerea conectivitatii longitudinale a cursului deapa;

Etapa a IV–a Identificarea impactului masurilor asupra folosintelor si asupramediuluiDescrierea impactului masurilor asupra folosintelor:- impact semnificativ negativ in apararea la inundatii a localitatilor: Brusturi, Cristesti,Banesti, Luncsoara, Sarbi, Halmagel, Halmagiu si Tarmure;- impact semnificativ negativ asupra alimentarii cu apa a localitatilor Halmagel, Halmagiusi Varfurile;Descrierea impactului masurilor asupra mediului:- creste instabilitatatea albiei (accelerarea eroziunii);

Etapa a V-a Identificarea altor imbunatatiri sau masuri tehnic fezabile (solutiialternative) care pot fi realizate cu costuri nedisproportionateMasura considerata fezabila : Indepartearea a doua praguri de fund si refacereaconectivitatii longitudinale a raului (cu refacerea partiala a conectivitatii longitudinale),ceea ce ar determina cresterea biodiversitatii si imbunatatirea parametrilor de stare a apei.Asigurarea partiala a migraţiei în amonte pentru peşti prin realizarea unei amenajaripentru migratia ihtiofaunei (prag cu cadere de 1 m;)Concluzia etapei a V-a :Se vor indeparta 2 praguri pentru asigurarea partiala a caii de migratie a ihtiofaunei si seva realiza o amenajare pentru migratia ihtiofaunei; masura este considerata fezabila insacu costuri disproportionate pentru actualul ciclu de plan de management

REZULTATUL TESTULUI DE DESEMARE:Corpul de apa RW3.1.15_B1 Banesti --> izvor - vars. in Crisul Alb + Afluenti, estedesemnat ca si corp de apa puternic modificat.

A.N.

Apel

e Ro

man

e - D

.A.C

risur

i


7. Corpul de apa: RW3.1.40a_B1 (Canalul Morilor --> izvor - vars. in Crisul Alb +Afluenti)

Etapa I - Reanalizarea corpurilor de apaCriterii hidromorfologice:Lucrari hidroameliorative – Amenajare complexa de irigatii si desecare Canalul Morilor(SNIF) declarate de utilitate publica - pe 100 % din bazinul de receptie a corpului de apa.Lucrari de regularizare/indiguire in procent de 66 % din lungimea corpului de apa.

Corpul de apa nu se incadreaza in stare ecologica buna deoarece este indeplinit criteriulde evaluare a presiunilor hidro-morfologice cu un grad de confidenta de 100% - “Lucrarihidroameliorative pe 100 % in bazinul de receptie a corpului de apa.”.

Etapa a II- a Caracterizarea folosintelor si a mediului

Caracterizarea folosintelor:Amenajare complexa de irigatii si desecare Canalul Morilor (SNIF) declarate de utilitatepublica, cu o suprafata de 16836 ha, din care 10836 ha desecare cu pompare. Aceastaamenajare cuprinde: Canalul Morilor, Canalul Budieru, Canalul Chiser-Poganier sidesecarile aferente si desecarea Pilu-Varsand;

Caracterizarea mediului :SPA0015 Campia Crisului Alb si Crisului Negru

In urma evaluarii elementelor de calitate s-a stabilit ca corpul de apa nu se afla in stareecologica buna, indicatorii determinanti fiind nutrientii

Etapa a III-a Identificarea masurilor de restaurare necesare pentru a atinge stareabunaMasurile de restaurare:Indepartarea sistemului de desecare ar conduce la restabilirea zonei mlastinoase existentein starea nealterata a corpului de apaEtapa a IV-a Identificarea impactului masurilor asupra folosintelor si a mediuluiDescrierea impactului masurilor de restaurare asupra folosintelor:Efect semnificativ negativ asupra:- pierderea terenurilor agricole,- reducerea productie agricole,- reducerea locurilor de munca, somaj;Descrierea impactului masurilor asupra mediuluiEfect semnificativ pozitiv:- cresterea biodiversitatii si imbunatatirea parametrilor de stare a apei.

Etapa a V-a: Identificarea altor imbunatatiri sau masuri care pot fi facute cu costurinedisproportionate (solutii alternative) care sa asigure aceleasi functii:Masurile de atenuare sunt dificil de a fi identificate deoarece, deoarece zona estecaracterizata ca avand o tipologie de curs de apa nepermanent, cauza alterarii stariiecologice fiind data de lipsa debitului permanent;Studiu privind impactul sistemului de desecari asupra corpurilor de apa de suprafata sisubteran (din Campia de Vest) si identificarea masurilor de ameliorare a corpurilor de apade suprafata.A.

N.Ap

ele

Rom

ane

- D.A

.Cris

uri


Implementarea managementului bazinal pentru controlul nutrienţilor, crearea de benziinierbate si perdele de forestiere in zonele vulnerabile la nutrienti proveniti din surseagricoleNu sunt alte alternative tehnic fezabile cu optiuni de mediu mai bune, cu costurinedisproportionate;REZULTATUL TESTULUI DE DESEMARE:Corpul de apa RW3.1.40a_B1 Canalul Morilor --> izvor - vars. in Crisul Alb +Afluenti, este desemnat ca si corp de apa puternic modificat.

8. Corpul de apa: LW3.1.37_B2 (Gut--Ac.Rovina)Etapa I - Reanalizarea corpurilor de apaCriterii hidromorfologice:1)Lucrari de barare transversala;Baraj Rovina, impactul bararii in amonte 1.4 Km;Acumulare permanenta Rovina , cu scop de atenuare si piscicultura. Este indeplinitaconditia de clear cut situations (lac cu folosinta). Lacul si rezervatia din jur reprezinta oarie naturala protejata; Inlaturarea barajului ar conduce la disparitia ecosistemeloracvatice nou formate.Corpul de apa nu se incadreaza in potential ecologic bun si indeplineste criteriul deevaluare a presiunilor hidro-morfologice semnificative cu un grad de siguranta 100% -schimbarea categoriei din rau in lac (barare transversala) si lac de acumulare cufolosinte.

Etapa a II - a Caracterizarea folosintelor si a mediuluiCaracterizarea folosintelor:-piscicultura,-aparare impotriva inundatiilor;

Caracterizarea mediului:Situri protejate: Cursul Gut face parte din zona ihtiologica a cleanului (Banarescu), nuare zone speciale pentru pescuit sportiv sau specii importante din punct de vedereeconomic.Ariile ocrotite pe care le strabate sunt urmatoarele: ROSCI-Rovina-Ineu-Sit cuprinzand opadure din ses inalt a Campiei de Vest, la limita dealurilor, cu esente precum stejar, teietc., precum si o balta cu arinisuri, extrem de important pentru nevertebrate.Vulnerabilitate:aplicarile de pesticide ar putea avea un efect extrem de nociv. Habitateumede: zavoaie de Salix si PopulusROSPA-Campia Cermeiului se afla la poalele Muntilor Codru Moma, fiindcaracterizata de paduri de lunca, pasuni si fanate umede, helestee si mlastini. Invecinatatea orasului Ineu se gaseste Padurea si lacul Rovina, respectiv pescaria Mocrea,zone importante pentru pasari rapitoare si de balta. Pe raul Teuz se afla acumulareaCarand, o acumulare colmatata, cu un mozaic de habitate foarte diversificata:mlastinisuri, cursuri parasite, zavoaie, padurea Sic.Rezervatia naturala Balta Rovina cu habitate de zone umeede si lacustre, este unadapost pentru numeroase specii de pasari acvatice.

Vulnerabilitatea (in legatura cu managementul apelor): desecarea zonelor umedeprin canalizarea de-a lungul raurilor, pe zone de ses, in turbarii, reglarea cursurilorA.

N.Ap

ele

Rom

ane

- D.A

.Cris

uri


raurilor, deranjarea pasarilor ihtiofage in zona de cuibarire a speciilor ocrotite,schimbarea majora a habitatului acvatic (construirea barajelor), pescuitul sportiv in masacare deranjeaza pasarile migratoare;

Etapa a III - a Identificarea masurilor de restaurareMasurile de restaurare pentru atingerea starea buna (corp de apa natural):Aplicarea celor mai bune practici agricole in corpul de apa din amonte (Gut --> izvor - inAc.Rovina);Modificarea regimului de expl. a lacului de acum. cu introducerea masurilor de prevederesi conservarea a zonei protejate Balta Rovina (evitarea goliri totale a acumularii; debitulecologic nu se poate asigura datorita tipului nepermanent).

comentarii: Nu necesita masurile de restaurare hidromorfologice - Rezervatia-BaltaRovina este o rezervatie complexa. Inlaturarea barajului ar duce la disparitiaecosistemelor acvatice nou formate. Lacul si rezervatia din jur reprezinta o arie naturalaprotejata;

Etapa a IV–a Identificarea impactului masurilor asupra folosintelor si asupramediului

Descrierea impactului masurilor asupra folosintelorFara efect semnificativ asupra: apararii la ape mari si pisciculturii; fara efecte sociale;Descrierea impactului masurilor asupra mediuluiFara efecte negative asupra mediului;Efect semnificativ pozitiv: conservarea habitatelor naturale (originale) si cele noi create;imbunatatirea parametrilor de stare a apei;

In urma evaluarii elementelor de calitate (analizei de presiune, impact si risc)s-a constatat o crestere a cantitatii de fitoplancton ceea ce a condus la incadrareacorpului de apa in potential ecologic moderat.


- Aplicarea celor mai bune practici agricole in corpul de apa din amonte vor contribui lareducerea si controlul intrarilor de nutrienti in lacul de acumulare.- Realizarea masurilor de atenuare a presiunilor hidromorfologice va contribui la atingerea unuipotential ecologic bun. Nu exista alte masuri alternative tehnic fezabile cu optiuni de mediu maibune, cu costuri nedisproportionate pentru apararea impotriva inundatiilor si sa nu modificemajor folosintele.

REZULTATUL TESTULUI DE DESEMARE:Corpul de apa Corpul de apa: LW3.1.37_B2 (Gut--Ac.Rovina) este desemnat ca sicorp de apa puternic modificat.

A.N.

Apel

e Ro

man

e - D

.A.C

risur

i


9.Corpul de apa: RW3.1.42_B1 (Crisul Negru --> izvor - cnf. Valea Mare + Afluenti)Etapa I - Reanalizarea corpurilor de apaCriterii hidromorfologice:1).. Lucrari de barare transversala;2 praguri de fund pe cursul principal9 barari transversale pe afluentiCaptari, balastiere: captare pastravarie Vascau , captare aval Stei ; balastiera Rieni.Densitatea pragurilor pe afluentul Cristior; 9prg/2,5 km =3,6Corpul de apa nu se incadreaza in potential ecologic bun si indeplineste criteriul deevaluare a presiunilor hidro-morfologice semnificative cu un grad de siguranta 100% -Bariere transversale in rauri potamale.2) Lucrari in lungul albiei:- Procent sector regularizat 28,0% ; nu este indeplinita conditia de clear cut situations

Etapa a II - a Caracterizarea folosintelor si a mediuluiFolosinte: aparare la inundatii, stabilizarea albiei, alimentare cu apa;

Situri protejate: Situri de importanta comunitara (SCI), ROSCI0200 - Platoul Vascau;Zone de protectie speciala avifaunistica (SPA) ROSPA0081 - Muntii Apuseni –Vladeasa; ROSCI0002 – Apuseni;Corpul face parte din zona ihtiologica (Banarescu) a pastravului si lipanului; se intalnescsi specii de pesti migratori: mreana, scobar si porcusor de vad;Se presupune ca alterarii starii ecologice este data de existenta surselor de poluare

Etapa a III -a Identificarea masurilor de restaurareMasurile de restaurare pentru atingerea starea buna (corp de apa natural):Indepartarea barierelor transversale si refacerea conectivitatii longitudinale a cursului deapa;

In urma evaluarii elementelor biologice (analizei de presiune, impact si risc)s-a constatat un deficit al cantitatii de pesti ceea ce a condus la incadrarea corpuluide apa in stare ecologica proasta.

Etapa a IV–a Identificarea impactului masurilor asupra folosintelor si asupramediuluiDescrierea impactului masurilor asupra folosintelorEfect semnificativ negativ asupra: apararii la ape mari si viituri, disparitia folosintei –alimentare cu apa si cresterea eroziunii albiei si malurilor;Descrierea impactului masurilor asupra mediuluiFara efecte negative asupra mediului;Efect semnificativ pozitiv: refacerea conectivitatii longitudinale a corpului de apa siimbunatatirea parametrilor de stare a apei;

Etapa a V-a Identificarea altor imbunatatiri sau masuri tehnic fezabile (solutiialternative) care pot fi realizate cu costuri nedisproportionateRealizarea masurilor de atenuare a presiunilor hidromorfologice:- Asigurarea migraţiei în amonte pentru peşti prin realizarea unor amenajari pentrumigratia ihtiofauneiMentinerea folosintelor existente cu reducerea impactului asupra mediului prinA.

N.Ap

ele

Rom

ane

- D.A

.Cris

uri


construirea amenajarilor la 2 praguri de pe cursul principal (la pragurile: 1448 - h =1m;3FPS1 - h = 1,5m,);Nu exista alte masuri alternative tehnic fezabile cu optiuni de mediu mai bune si cu costurinedisproportionate.REZULTATUL TESTULUI DE DESEMARE:Corpul de apa RW3.1.42_B1 (Crisul Negru --> izvor - cnf. Valea Mare + Afluenti)este desemnat ca si corp de apa puternic modificat.

10.Corpul de apa: RW3.1.42.21.1_B1(Valea de Izvoare --> izvor - vars. in Crisul Mic)

Etapa I - Reanalizarea corpurilor de apaCriterii hidromorfologice:1) Lucrari de barare transversala -Baraj Carasau , impactul bararii in amonte 1.15 KmAcumulare permanenta Carasau cu scop in irigatii.2) Lucrari de regularizare/consolidare a malurilor, cu rol de aparare la inundatiiLungime totala sector regularizat 6,530km, Lungime corp = 10,621 km; Procent sectorregularizat 61,5% ; nu este indeplinita conditia de clear cut situations pe regularizari.

Corpul de apa nu se incadreaza in potentialul ecologic bun si indeplineste criteriul deevaluare a presiunilor hidro-morfologice semnificative cu un grad de siguranta 100% - lacde acumulare cu folosinta. Bariera transversala intrerupe conectivitatea longitudinala acorpului de apa si afecteaza migratia ichtiofaunei.

Etapa a II - a Caracterizarea folosintelor si a mediuluiFolosinte: aparare la inundatii, irigatii. Nu sunt situri protejate si specii migratoare.

Etapa a III - a Identificarea masurilor de restaurareMasurile de restaurare:

- Indepartarea barirei transversale si refacerea conectivitatii longitudinale acursului de apa;

In urma evaluarii elementelor de calitate (analizei de presiune, impact si risc)corpului de apa a fost incadrat in potential ecologic bun.

Etapa a IV–a Identificarea impactului masurilor asupra folosintelor si asupramediului

Descrierea impactului masurilor asupra folosintelorEfect semnificativ negativ asupra:- irigatii (pierderea folosintei).- lucrarilor de aparare impotriva inundatiilor (cresterea riscului de inundatii pentrulocalitatile riverane; anularea masurilor de combatere a inundatiilor prin idezafectareabarajului si implicit a acumularii;Descrierea impactului masurilor asupra mediuluiEfect semnificativ negativ: intensificarea proceselor de eroziune a malurilor si a albiei;pierderea zonei umede datorate acumularii;Efect semnificativ pozitiv: - cresterea bidiversitatii, imbunatatirea parametrilor de stare aapei, refacerea habitatelor si crearea de noi habitate.A.

N.Ap

ele

Rom

ane

- D.A

.Cris

uri



Stabilirea regimului hidrologic pentru lacurile de acumulare care sa asigure satisfacereafolosintelor de apa si compatibilitatea acestuia cu cerintele ecologice, prin proiectarearegimului hidrologic care sa asigure debite minime in aval si regularizarea nivelului apeiin acumulare;Realizarea masurilor de atenuare a presiunilor hidromorfologice va contribui la atingereaunui potential ecologic bun. Nu exista alte masuri alternative tehnic fezabile cu optiuni demediu mai bune, cu costuri nedisproportionate.

REZULTATUL TESTULUI DE DESEMARE:Corpul de apa RW3.1.42.21.1_B1 (Valea de Izvoare --> izvor - vars. in Crisul Mic),este desemnat ca si corp de apa puternic modificat.

11.Corpul de apa: RW3.1.42.28.6_B1(Iacoberi --> izvor - vars. in Teuz)

Etapa I - Reanalizarea corpurilor de apaCriterii hidromorfologice:Lucrari de regularizare/indiguire/consolidare in procent de 71.9 % din lungimea corpuluide apa.Lucrari hidroameliorative - Sistemul de desecare Teuz (SNIF) - Desecarea Iacoberi pe100 % din bazinul de receptie a corpului de apa.Corpul de apa nu se incadreaza in stare ecologica buna deoarece este indeplinit criteriulde evaluare a presiunilor hidro-morfologice cu un grad de confidenta de 100% -“regularizare/ indiguire/ consolidare intensiva a malurilor pe mai mult de 70 % dinlungimea corpului de apa”.

Etapa a II - a Caracterizarea folosintelor si a mediuluiCaracterizarea folosintelor:Sistemul de desecare Teuz, avand lucrari hidroameliorative pe o suprafata totala 23193,84ha terenuri agricole, cu un rol important pentru cu aparare de inundatii din ape interne.Caracterizarea mediului:In urma evaluarii elementelor de calitate (date de monitorizare, analiza de presiune,impact si risc) s-a constatat o crestere a concentratiei de nutrienti ceea ce a condus laincadrarea corpului de apa in potential ecologic moderat.

Etapa a III-a Identificarea masurilor de restaurare necesare pentru a atinge stareabunaMasurile de restaurare:Indepartarea sistemului de desecare ar conduce la restabilirea zonei mlastinoase existentein starea nealterata a corpului de apa .

Etapa a IV-a Identificarea impactului masurilor de restaurare asupra folosintelor sia mediului .Descrierea impactului masurilor de restaurare asupra folosintelor:Efect semnificativ negativ asupra:A.

N.Ap

ele

Rom

ane

- D.A

.Cris

uri


- pierderea terenurilor agricole,- reducerea productie agricole,- reducerea locurilor de munca, somaj;Descrierea impactului masurilor asupra mediuluiEfect semnificativ pozitiv:- cresterea biodiversitatii si imbunatatirea parametrilor de stare a apei.

Etapa a V-a Identificarea altor imbunatatiri sau masuri tehnic fezabile (solutiialternative) care pot fi realizate cu costuri nedisproportionateImplementarea managementului bazinal pentru controlul nutrienţilor, crearea de benziinierbate si perdele de forestiere in zonele vulnerabile la nutrienti proveniti din surseagricole. (renaturare malurilor si refacere peisagistica a malurilor);

Realizarea masurilor de atenuare a presiunilor hidromorfologice va contribui la atingereaunui potential ecologic bun. Se vor mentine folosintele existente cu reducerea impactuluiasupra mediului prin implementarea managementului bazinal pentru controlul nutrienţilorNu exista alte masuri alternative tehnic fezabile cu optiuni de mediu mai bune, cu costurinedisproportionate.

REZULTATUL TESTULUI DE DESEMARE:Corpul de apa RW3.1.42.28.6_B1 (Iacoberi --> izvor - vars. in Teuz) este desemnatca si corp de apa puternic modificat.

12.Corpul de apa: RW3.1.42.28.9_B1 (Frunzis c. --> izvor - vars. in Teuz +Afluenti)

Etapa I - Reanalizarea corpurilor de apaCriterii hidromorfologice:Lucrari hidroameliorative - Sistemul de desecare Teuz (SNIF) - Desecarea Frunzis pe99.6 % din bazinul de receptie a corpului de apa.Lucrari de regularizare/indiguire/consolidare in procent de 12.2 % din lungimea corpuluide apa.

Corpul de apa nu se incadreaza in stare ecologica buna deoarece este indeplinitcriteriul de evaluare a presiunilor hidro-morfologice cu un grad de siguranta 100% -Lucrari hidroameliorative de cca.99.6 % in bazinul de receptie a corpului de apa.

Etapa a II - a Caracterizarea folosintelor si a mediuluiCaracterizarea folosintelor:Sistemul de desecare Teuz, avand lucrari hidroameliorative pe o suprafata totala 23193,84ha terenuri agricole, cu un rol important pentru cu aparare de inundatii din ape interne.Caracterizarea mediului:In urma evaluarii elementelor de calitate (date de monitorizare, analiza de presiune,impact si risc) s-a constatat o crestere a concentratiei de nutrienti ceea ce a condus laincadrarea corpului de apa in potential ecologic moderat.

Etapa a III-a Identificarea masurilor de restaurare necesare pentru a atinge stareabunaMasurile de restaurare:Indepartarea sistemului de desecare ar conduce la restabilirea zonei mlastinoase existenteA.

N.Ap

ele

Rom

ane

- D.A

.Cris

uri


in starea nealterata a corpului de apa .

Etapa a IV–a Identificarea impactului masurilor asupra folosintelor si asupramediuluiDescrierea impactului masurilor de restaurare asupra folosintelor:Efect semnificativ negativ asupra:- pierderea terenurilor agricole,- reducerea productie agricole,- reducerea locurilor de munca, somaj;Descrierea impactului masurilor asupra mediuluiEfect semnificativ pozitiv:- cresterea biodiversitatii si imbunatatirea parametrilor de stare a apei.

Etapa a V-a Identificarea altor imbunatatiri sau masuri tehnic fezabile (solutiialternative) care pot fi realizate cu costuri nedisproportionateImplementarea managementului bazinal pentru controlul nutrienţilor, crearea de benziinierbate si perdele de forestiere in zonele vulnerabile la nutrienti proveniti din surseagricole (renaturare malurilor si refacere peisagistica a malurilor);

Realizarea masurilor de atenuare a presiunilor hidromorfologice va contribui la atingereaunui potential ecologic bun. Se vor mentine folosintele existente cu reducerea impactuluiasupra mediului prin implementarea managementului bazinal pentru controlul nutrienţilorNu exista alte masuri alternative tehnic fezabile cu optiuni de mediu mai bune, cu costurinedisproportionate.

REZULTATUL TESTULUI DE DESEMARE:Corpul de apa RW3.1.42.28.9_B1 (Frunzis c. --> izvor - vars. in Teuz + Afluenti)este desemnat ca si corp de apa puternic modificat.

13.Corpul de apa: RW3.1.42.22_B1 (Holod --> izvor - cnf. Cornet)

Etapa I - Reanalizarea corpurilor de apaCriterii hidromorfologice:Lucrari de barare transversala: Baraj Luncasprie(Vida) avand o inaltime de 15m,creaza lacul de acumulare Luncasprie cu scop de alimentare cu apa pentru populatie (locDobresti); in perioada anterioara lacul de acumulare a deservit si alimentarea cu apa aunor folosinte industriale aflate acum in conservare (Asoc.Mineral West Dobresti).Impactul lucrarilor de barare transversala se manifesta pe o lungime totala de cca.1km (pe cursul principal si pe afluenti).

Alterarea morfologica semnificativa se refera la prezenta lucrarilor de barare transversalace conduc la intreruperea conectivitatii longitudinale cu impact negativ asupra migratieiihtiofaunei.Corpul de apa nu se incadreaza in stare ecologica buna si indeplineste criteriul deevaluare a presiunilor hidro-morfologice semnificative cu un grad de siguranta 100% - “lucrari de barare transversala si lac de acumulare cu folosinte”

Etapa a II - a Caracterizarea folosintelor si a mediuluiCaracterizarea folosintelorA.

N.Ap

ele

Rom

ane

- D.A

.Cris

uri


Acumularea Luncasprie este folosinta complexa cu rol in alimentarea cu apa a localitatiiDobresti si apararea impotriva inundatiilorCaracterizarea mediului:O parte din corpul de apa este inclus in SCI0062 Defileul Cr.Repede - Padurea CraiuluiIn urma evaluarii elementelor de calitate s-a constatat ca acest corp de apa are potentialecologic moderat.

Etapa a III-a Identificarea masurilor de restaurare necesare pentru a atinge stareabunaMasurile de restaurare:Indepartarea barirei transversale si refacerea conectivitatii longitudinale a cursului de apa;

Etapa a IV–a Identificarea impactului masurilor asupra folosintelor si asupramediuluiDescrierea impactului masurilor asupra folosintelorEfect semnificativ negativ asupra:- alimentare cu apa (pierderea folosintei de alimentare cu apa);- lucrarilor de aparare impotriva inundatiilor (cresterea riscului de inundatii pentrulocalitatile riverane (anularea masurilor de combatere a inundatiilor prin dezafectareabarajului si implicit a acumularii);Descrierea impactului masurilor asupra mediuluiEfect semnificativ negativ:- intensificarea proceselor de eroziune a malurilor si a albiei;- pierderea zonei umede datorate acumularii;Efect semnificativ pozitiv:- cresterea bidiversitatii, imbunatatirea parametrilor de stare a apei, refacerea habitatelorsi crearea de noi habitate.


Masuri de atenuareStabilirea regimului hidrologic pentru lacurile de acumulare care sa asigure satisfacereafolosintelor de apa si compatibilitatea acestuia cu cerintele ecologice, prin proiectarearegimului hidrologic care sa asigure debite minime in aval si regularizarea nivelului apeiin acumulare;

Realizarea masurilor de atenuare a presiunilor hidromorfologice va contribui la atingereaunui potential ecologic bun. Nu exista alte masuri alternative tehnic fezabile cu optiuni demediu mai bune, cu costuri nedisproportionate.

REZULTATUL TESTULUI DE DESEMARE:Corpul de apa RW3.1.42.22_B1 (Holod --> izvor - cnf. Cornet) este desemnat ca sicorp de apa puternic modificat.

A.N.

Apel

e Ro

man

e - D

.A.C

risur

i


14.Corpul de apa: LW3.1.44.5_B2 (Dragan--Ac.Dragan --> cnf. Craciun- outAc.Dragan + Afluenti)

Etapa I - Reanalizarea corpurilor de apaCriterii hidromorfologice:Lucrari de barare transversala:Barajul Dragan, avand o inaltime de 120m, formeaza lacul de acumulare Dragan cufolosinta complexa: producere de hidroenergie si aparare impotriva inundatiilorImpactul lucrarii de barare transversala se manifesta pe o lungime totala de 5.55 km.

Corpul de apa nu se incadreaza in stare ecologica buna si indeplineste criteriul deevaluare a presiunilor hidro-morfologice semnificative cu un grad de siguranta 100% -“schimbarea categoriei din rau in lac si lacuri de acumulare cu folosinte complexe”.

Etapa a II - a Caracterizarea folosintelor si a mediuluiCaracterizarea folosintelor:Acumulare permanenta Dragan este o folosinta complexa, care are un rol important inproducerea de hidroenergiei si in apararea impotriva inundatiilor, atenuarea undelor deviitura, avand un volum de atenuare de 15 mil mc. Acumularea Dragan face parte dinAmenajarea hidroenergetica Dragan-Iad. Productia de energie hidroelectrica estefurnizata Sistemului Energetic National.Este aparata populatia din aval de acumulare: Lunca Visagului, Valea Draganului, Poieni,Ciucea, Negreni, Bucea, Bulz, Lorau, Bratca, Balnaca, Suncuius, Vadu Crisului, Auseu,Alesd, Lugasu de Jos, Astileu, Tileagd, Sabolciu, Fughiu, Osorhei Oradea, Santandrei,Tarian, Girisu de Cris, Toboliu, Cheresig.

Caracterizarea mediului:Situri protejate SPA Muntii Apuseni - Vladeasa ROSPA0081;Corpul de apa nu este caracterizat prin prezenta speciilor de pesti migratori.

In urma evaluarii elementelor de calitate se constata ca acest corp de apa seincadreaza in potential ecologic bun.


Etapa a IV–a Identificarea impactului masurilor asupra folosintelor si asupramediuluiDescrierea impactului masurilor asupra folosintelor

Efect semnificativ negativ asupra:- hidroenergie (pierderea folosintei);- lucrarilor de aparare impotriva inundatiilor (cresterea riscului de inundatii pentrulocalitatile riverane din aval;-anularea masurilor de combatere a inundatiilor prin dezafectarea barajului si implicit aacumularii;Descrierea impactului masurilor asupra mediuluiA.

N.Ap

ele

Rom

ane

- D.A

.Cris

uri


Efect semnificativ negativ:- intensificarea proceselor de eroziune a malurilor si a albiei;- pierderea zonei umede datorate acumularii;- pierderea habitatelor nou create, si nu exista certitudine ca se vor crea alte habitatespecifice;- impact social negativ - disparitia unor locuri de munca.Efect semnificativ pozitiv:- cresterea bidiversitatii, imbunatatirea parametrilor de stare a apei.


Masuri de atenuareNu se vor inlocui folosintele. Exista impact dar potentialul ecologic este bun. Nu existaalte masuri alternative tehnic fezabile cu optiuni de mediu mai bune, cu costurinedisproportionate.

REZULTATUL TESTULUI DE DESEMARE:Corpul de apa LW3.1.44.5_B2 (Dragan--Ac.Dragan --> cnf. Craciun- out Ac.Dragan+ Afluenti) este desemnat ca si corp de apa puternic modificat.

15.Corpul de apa: RW3.1.44.4_B2 (Sacuieu --> cnf. Margauta - vars. in CrisulRepede + Afluenti)

Etapa I - Reanalizarea corpurilor de apaCriterii hidromorfologice:Lucrari de barare transversala:Baraj Sacuieu, avand o inaltime de 12m, formeaza lacul de acumulare Sacuieu cufolosinta cu rol in : producerea de hidroenergie .Impactul lucrarii de barare transversala se manifesta pe o lungime totala de cca.1 km

Corpul de apa nu se incadreaza in stare ecologica buna si indeplineste criteriul deevaluare a presiunilor hidro-morfologice semnificative cu un grad de siguranta 100% -“modificarea regimului de curgere in regim lentic si lacuri de acumulare cu folosintecomplexe”.

Etapa a II - a Caracterizarea folosintelor si a mediuluiCaracterizarea folosintelor:Acumulare permanenta Sacuieu (5502LAC), cu scop in producerea de energie electrica siaparare impotriva inundatiilorAre stabilit prin proiectare debitul de servitute Qserv.=300 litri/sec.Caracterizarea mediului:Situri protejate SPA Muntii Apuseni - Vladeasa ROSPA0081;Corpul de apa nu este caracterizat prin prezenta speciilor de pesti migratori.

In urma evaluarii elementelor de calitate se constata ca acest corp de apa seincadreaza in potential ecologic bun.A.

N.Ap

ele

Rom

ane

- D.A

.Cris

uri



Etapa a IV–a Identificarea impactului masurilor asupra folosintelor si asupramediuluiDescrierea impactului masurilor asupra folosintelorEfect semnificativ negativ asupra:- hidroenergie (pierderea folosintei, scaderea importanta a productiei de energie);- lucrarilor de aparare impotriva inundatiilor (cresterea riscului de inundatii pentrulocalitatile riverane din aval;- anularea masurilor de combatere a inundatiilor prin dezafectarea barajului si implicit aacumularii;Descrierea impactului masurilor asupra mediuluiEfect semnificativ negativ:- intensificarea proceselor de eroziune a malurilor si a albiei;- pierderea zonei umede datorate acumularii; pierderea habitatelor nou create, si nu existacertitudine ca se vor crea alte habitate specifice;- impact social negtiv - disparitia unor locuri de munca.Efect semnificativ pozitiv:- cresterea bidiversitatii, imbunatatirea parametrilor de stare a apei.


Masuri de atenuareNu se vor inlocui folosintele. Exista impact dar potentialul ecologic este bun. Nu existaalte masuri alternative tehnic fezabile cu optiuni de mediu mai bune, cu costurinedisproportionate.

REZULTATUL TESTULUI DE DESEMARE:Corpul de apa RW3.1.44.4_B2 (Sacuieu --> cnf. Margauta - vars. in Crisul Repede+ Afluenti) este desemnat ca si corp de apa puternic modificat.

A.N.

Apel

e Ro

man

e - D

.A.C

risur

i


16.Corpul de apa: LW3.1.44.10_B2 (Iad--Ac.Lesu + Afluenti)

Etapa I - Reanalizarea corpurilor de apaCriterii hidromorfologice:Lucrari de barare transversala:- Baraj Lesu are inaltimea de 61m, modificand regimul de curgere al cursului de apa inregim lentic. Lungimea pe care se manifesta impactul bararii in amonte este de 2.61 Km.Barajul creaza un lac de acumulare cu un Vtot = 28.4 mil mc; in aval de lac seregularizeaza scurgerea pe raul Iad cu un debit minim autorizat = 0.2 mc/s.Pragul de fund de pe Iad este la hectometrul 192, avand inaltimea de 1.5m, fiind in zonade rhitron.

Alterarea morfologica semnificativa se refera la prezenta lucrarii de barare transversala ceconduce la intreruperea conectivitatii longitudinale cu impact negativ asupra migratieiihtiofaunei.Corpul de apa nu se incadreaza in stare ecologica buna si indeplineste criteriul deevaluare a presiunilor hidro-morfologice semnificative cu un grad de siguranta 100% - lacde acumulare cu folosinta.

Etapa a II - a Caracterizarea folosintelor si a mediuluiCaracterizarea folosintelor:Acumulare permanenta Lesu are ca scop alimentarea cu apa, energie electrica, atenuare siagrement; avand un volum de atenuare de 15 mil mc. Apara populatia din aval deacumulare: Remeti, Munteni, Bulz, Lorau, Bratca, Balnaca, Suncuius, Vadu Crisului,Auseu, Alesd, Lugasu de Jos, Astileu, Tileagd, Sabolciu, Fughiu, Osorhei, Oradea,Santandrei, Tarian, Girisu de Cris, Toboliu, Cheresig.

Caracterizarea mediului:Situri protejate: SCI Defileul Crisului Repede - Padurea Craiului - ROSCI0062; SPA Muntii Apuseni - Vladeasa ROSPA0081; nu sunt specii de pesti migratori.

In urma evaluarii elementelor biologice (analizei de presiune, impact si risc,corpul de apa a fost incadrat in potential ecologic bun.

Etapa a III - a Identificarea masurilor de restaurare Masurile de restaurare: indepartarea barirei transversale si refacerea conectivitatiilongitudinale a cursului de apa;

Etapa a IV–a Identificarea impactului masurilor asupra folosintelor si asupramediuluiDescrierea impactului masurilor asupra folosintelor:Efect semnificativ negativ asupra: hidroenergiei (pierderea folosintei, scaderea productieide energie electrica, CHE Lesu produce in medie10Gwh/an); lucrarilor de aparareimpotriva inundatiilor (cresterea riscului de inundatii pentru localitatile riverane din aval;anularea masurilor de combatere a inundatiilor prin dezafectarea barajului si implicit aacumularii);Descrierea impactului masurilor asupra mediuluiEfect semnificativ negativ: intensificarea proceselor de eroziune a malurilor si a albiei;pierderea zonei umede datorate acumularii; pierderea habitatelor nou create si nu existaA.

N.Ap

ele

Rom

ane

- D.A

.Cris

uri


certitudine ca se vor crea alte habitate specifice; impact social negativ - disparitia unorlocuri de munca.Efect semnificativ pozitiv: cresterea bidiversitatii, imbunatatirea parametrilor de stare aapei.


Masuri de atenuareStabilirea regimului hidrologic pentru lacurile de acumulare care sa asigure satisfacereafolosintelor de apa si compatibilitatea acestuia cu cerintele ecologice (refacerearegulamentului de exploatare a lacului de acumulare). Nu se vor inlocui folosintele.Exista impact dar potentialul ecologic este bun. Nu exista alte masuri alternative tehnicfezabile cu optiuni de mediu mai bune, cu costuri nedisproportionate.

REZULTATUL TESTULUI DE DESEMARE:Corpul de apa LW3.1.44.10_B2 (Iad--Ac.Lesu + Afluenti) este desemnat ca si corp deapa puternic modificat.

17.Corpul de apa: RW3.1.44.10_B3 (Iad --> out Ac.Lesu - vars. in Crisul Repede)

Etapa I - Reanalizarea corpurilor de apaCriterii hidromorfologice: Lucrari de barare transversala:- Barajul Bulz are inaltimea de 17 m, impactul bararii in amonte resimtindu-se pe 0.7 km.- Baraj Munteni, cu inaltimea de 4 m, impactul bararii in amonte se resimte pe 0.43 km.Variatii de debit (deficit / exces):

In amonte de Ac. Bulz este derivat tot debitul turbinat din CHE Munteni I si CHEMunteni II . In cazul unor debite foarte mari (de viitura), in amonte de polderul MunteniII pe afluentul Valea Bisericii este evacuat debitul in exces. Asadar acest corp de apa aresi deficit, dar si exces de debit pe diferite tronsoane.Alterarea morfologica semnificativa se refera la prezenta lucrarii de barare transversala ceconduce la intreruperea conectivitatii longitudinale cu impact negativ asupra migratieiihtiofaunei.Corpul de apa nu se incadreaza in stare ecologica buna si indeplineste criteriul deevaluare a presiunilor hidro-morfologice semnificative cu un grad de siguranta 100% - lacde acumulare cu folosinta.

Etapa a II - a Caracterizarea folosintelor si a mediuluiCaracterizarea folosintelor:Acumularea permanenta Bulz este construita in scop de atenuare a undelor de viitura.Acumularea permanenta Munteni este construita cu scop in producerea de energieelectrica.Caracterizarea mediului:Nu sunt specii de pesti migratori. In urma evaluarii elementelor biologice (analizei de presiune, impact si risc,corpul de apa a fost incadrat in potential ecologic moderat.A.

N.Ap

ele

Rom

ane

- D.A

.Cris

uri


Etapa a III - a Identificarea masurilor de restaurareMasurile de restaurare: - Indepartarea barirelor transversale si refacerea conectivitatiilongitudinale a cursului de apa.

Etapa a IV–a Identificarea impactului masurilor asupra folosintelor si asupramediuluiDescrierea impactului masurilor asupra folosintelorEfect semnificativ negativ asupra: hidroenergiei (pierderea folosintei, scaderea productieide energie electrica, Munteni I; Munteni II. CHE Lesu - lucrarilor de aparare impotrivainundatiilor (cresterea riscului de inundatii pentru localitatile riverane din aval; anulareamasurilor de combatere a inundatiilor prin dezafectarea barierelor transversale).Descrierea impactului masurilor asupra mediuluiEfect semnificativ negativ: intensificarea proceselor de eroziune a malurilor si a albiei;pierderea (suprafetelor cu luciu de apa datorate acumulariilor) habitatelor nou create si nuexista certitudine ca se vor crea alte habitate specifice; impact social negativ - disparitiaunor locuri de munca.Efect semnificativ pozitiv: cresterea bidiversitatii, imbunatatirea parametrilor de stare aapei.


Masuri de atenuare- Stabilirea regimului hidrologic pentru lacurile de acumulare care sa asigure satisfacereafolosintelor de apa si compatibilitatea acestuia cu cerintele ecologice (asigurareadebitului ecologic prin refacerea regulamentului de exploatare a lacurilor de acumulare);- Asigurarea migraţiei ihtiofaunei; (mentinerea folosintelor existente cu reducereaimpactului asupra mediului prin construirea scarilor de pesti la 2 praguri de pe cursulprincipal);Exista impact, iar potentialul ecologic este moderat. Nu exista alte masuri alternativetehnic fezabile cu optiuni de mediu mai bune, cu costuri nedisproportionate.

REZULTATUL TESTULUI DE DESEMARE:Corpul de apa RW3.1.44.10_B3 (Iad --> out Ac.Lesu - vars. in Crisul Repede) estedesemnat ca si corp de apa puternic modificat.

18.Corpul de apa: RW3.1.44.29_B1 (Pasteur --> izvor - vars. in Crisul Repede)

Etapa I - Reanalizarea corpurilor de apaCriterii hidromorfologice: Lucrari de barare transversala:Baraj Pasteur are inaltimea de 9 m, impactul bararii in amonte resimtindu-se pe 0.42 Km. Lucrari de regularizare/consolidare a malurilor, cu rol de aparare la inundatii Lungime totala a sectorului regularizat este de 0,54 km; lungime corpului fiin de 5,42km. Procent sector regularizat 10,0%; nu este indeplinita conditia de clear cut situations.Cursul de apa Pasteur este întubat din anul 1983, iar in el se deverseaza canalizareapluviala a municipiului Oradea. De-a lungul sau, si peste el, s-au realizat constructii delocuite si cladiri administrative.A.

N.Ap

ele

Rom

ane

- D.A

.Cris

uri


Alterarea morfologica semnificativa se refera la prezenta lucrarii de barare transversala ceconduce la intreruperea conectivitatii longitudinale cu impact negativ asupra migratieiihtiofaunei.Corpul de apa nu se incadreaza in stare ecologica buna si indeplineste criteriul deevaluare a presiunilor hidro-morfologice semnificative cu un grad de siguranta 100% - lacde acumulare cu folosinta.

Etapa a II - a Caracterizarea folosintelor si a mediuluiCaracterizarea folosintelor:Acumulare permanenta Pasteur este construita cu scop de irigatii.Caracterizarea mediului:Nu sunt specii de pesti migratori.

In urma evaluarii elementelor biologice (analizei de presiune, impact si risc),datorita valorilor mici ai indicatorilor privind: nevertebrate bentice, conditiile deoxigenare si nutrientilor, corpul de apa a fost incadrat in potential ecologic moderat.


- Indepartarea barirei transversale si refacerea conectivitatii longitudinale acursului de apa;

- Refacerea cursului natural al raului Pasteur.

Etapa a IV–a Identificarea impactului masurilor asupra folosintelor si asupramediuluiDescrierea impactului masurilor asupra folosintelorEfect semnificativ negativ asupra: irigatiilor si agrementului (pierderea folosintelor);impact social negativ - disparitia unor locuri de munca.Descrierea impactului masurilor asupra mediuluiEfect semnificativ negativ: pierderea (suprafetelor cu luciu de apa datorate acumularii)habitatelor create;Efect semnificativ pozitiv: cresterea bidiversitatii, imbunatatirea parametrilor de stare aapei.

comentariu: Cursul de apa Pasteur trece intubat pe sub un cartier central, dezafectareaintubarii ar afecta cca. 3000 locuitori. Refacerea cursului natural al raului Pasteur(renaturarea sa) ar insemna mutarea sau darâmarea multor cladiri, iar costul renaturariieste nejustificat pentru un curs de apa care are o lungime totala de 5 km.


Masuri de atenuare- Stabilirea regimului hidrologic pentru acumularea Pasteur care sa asigure satisfacereafolosintelor de apa si compatibilitatea acestuia cu cerintele ecologice (asigurareadebitului ecologic prin refacerea regulamentului de exploatare);- Extinderea retelelor de canalizare in zona rezidentiala (prin masuri de baza)Nu exista alte masuri alternative tehnic fezabile cu optiuni de mediu mai bune, cu costurinedisproportionate.

REZULTATUL TESTULUI DE DESEMARE:Corpul de apa RW3.1.44.29_B1 (Pasteur --> izvor - vars. in Crisul Repede) esteA.

N.Ap

ele

Rom

ane

- D.A

.Cris

uri


desemnat ca si corp de apa puternic modificat.

19.Corpul de apa: RW3.1.44.30_B2 (Peta --> in Lac Peta - cnf. Hidisel p.)

Etapa I - Reanalizarea corpurilor de apaCriterii hidromorfologice:-Lucrari de regularizare/consolidare a malurilor, cu rol de aparare la inundatii- Lungime totala a sectorlui regularizat este de 2,4 km; Procent sector regularizat 100 %,

fiind indeplinita conditia de clear cut situations.

Alterarea morfologica semnificativa se refera la prezenta lucrarilor in lungul albiei ceconduce la intreruperea conectivitatii laterale cu impact negativ asupra ecosistmelorripariene.Corpul de apa nu se incadreaza in stare ecologica buna si indeplineste criteriul deevaluare a presiunilor hidro-morfologice semnificative cu un grad de siguranta 100% -lucrari de indiguire pe o lungime > 50% din lungimea corpului de apa.

Etapa a II - a Caracterizarea folosintelor si a mediuluiCaracterizarea folosintelor: Regularizarea este realizta in anul 1976 pentru atenuarea viiturilor, aparare impotrivainundatiilor - apara localitatile Haieu si Rontau (20 gosp. loc.Rontău), cu terenul aferentagricol.Caracterizarea mediului:Situri protejate: SCI Lacul Petea, Betfia - ROSCI0098, ROSCI0008; REZ Paraul Petea -cod 177Corpul de apa face parte din zona ihtiologica a cleanului (Banarescu), care nu este speciemigratoareROSCI- Lacul Petea--Ecosistem acvatic cu o fizionomie bine conturata, repezentandsingurul ecosistem termal natural din Romania.Nufarul termal prezinta unicul caz in care o specie de planta tropicala traieste spontan inclimat temperat.-Habitate ocrotite: ape termale cu lotus-Specii endemice-Scardinius erythrophtalmus racovitzai, Melanopsis parreysii, Nymphealotus thermalis-Vulnerabilitatea: exploatarea zacamantelui de ape geotermal, interventii antropiceneautorizate, recoltare de plante si animale.ROSCI-Betfia-Sit foarte important, declarat pentru habitatele de pajisti panonice pe loesssi pesteri, Avenul Betfia fiind un habitat ideal pentru cele 3 specii de lilieci, de asemeneain zona sunt multe specii de amfibieni si reptile de interes national.-Vulnerabilitate: distrugerea habitatelor naturale pentru speciile mentionate, accesnecontrolat si abandon de deseuri in apropierea localitatii Betfia.-Specii amfibieni si reptile ocrotite: Bombina variegata, Bufo bufo, Rana dalmatina,Triturus vulgaris, Anguis fragilis, Elaphe longissima, Lacerta viridis, Vipera berus, Hylaarborea, Rana ridibunda, Myotis daubentonii, Coronella austriaca, Lacerta agilis, Natrixnatrix.Rezervatia-Lacul Petea rezervatie declarata pentru Nymphea thermalis, Scardiniusracovitzai si Melanopsis.Nu sunt specii de pesti migratori.

In urma evaluarii elementelor biologice (analizei de presiune, impact si risc),A.N.

Apel

e Ro

man

e - D

.A.C

risur

i


datorita valorilor mici ale indicatorilor privind conditiile de oxigenare, corpul deapa a fost incadrat in potential ecologic moderat.

Etapa a III - a Identificarea masurilor de restaurareNu sunt necesare masuri de restaurare: eventualele masuri de restaurare trebuie sa fie inconcordanta cu planul de management al rezervatiei, pentru protectia ecosistemuluiacvatic special; In timp albia a suferit masuri de renaturare, in mod natural asa incat insituatia actuala impactul asupra florei si faunei acvatice este mai redus. Alterarea stariiecologice este data de existenta surselor de poluare.

REZULTATUL TESTULUI DE DESEMARE:Corpul de apa RW3.1.44.30_B2 (Peta --> in Lac Peta - cnf. Hidisel p.) este desemnatca si corp de apa puternic modificat.

20.Corpul de apa: Alceu_RW3.144.31_B1 (Alceu --> izvor - vars. in Crisul Repede)

Etapa I - Reanalizarea corpurilor de apaCriterii hidromorfologice:-Lucrari de regularizare/consolidare a malurilor, cu rol de aparare la inundatii- Lungimea sectoarelor regularizate 18,837km; Procentul sectorului regularizat este de 41,5%.-Lucrari de barare transversala - Baraj Alceu, h = 8.2m, impactul bararii in amonte 1.04 km ,mai este afectat de 6 praguri de fund 5 cu inaltime de 1m; Acumulare permanenta Alceu cu scopde aparare, piscicultura si irigatii. Volum de protectie contra viiturilor 1420 Mmc;Alterarea morfologica semnificativa se refera la prezenta lucrarii de barare transversala ceconduce la intreruperea conectivitatii longitudinale cu impact negativ asupra migratieiihtiofaunei.

Corpul de apa nu se incadreaza in stare ecologica buna si indeplineste criteriul deevaluare a presiunilor hidro-morfologice semnificative cu un grad de siguranta 100% - lacde acumulare cu folosinta. Bariera transversala intrerupe conectivitatea longitudinala acorpului de apa si afecteaza migratia ichtiofaunei.

Etapa a II - a Caracterizarea folosintelor si a mediuluiFolosinte: aparare la inundatii (consolideaza si regularizeaza albia la ape mari in dreptullocalitatilor Nojorid Girişu de Criş, Livada apara sediile sociale, economice si terenurile agricole;dumuri, etc.);Sistem de irigatii si desecari: zona Canalul Colector;Situri protejate: SCI Lunca Inferioara a Crisului Repede - ROSCI0104, SPA Valea Alceului -ROSPA0103Corpul de apa face parte din zona ihtiologica a bibanului (Banarescu), care nu este speciemigratoareROSCI Lunca inferioara a Crisului Repede Lunca din zona de campie a unui rau mare relativputin poluat, cu unele paduri de lunca. Sit important pentru ihtiofauna bogata si pentru unelespecii rare de nevertebrate.Vulnerabilitate: poluarea din amonte, lucrari hidrotehnice;Habitate umede ocrotite:zavoaie de Salix si Populus. Specii de amfibieni ocrotite: Bombinavariegata;Specii de pesti ocrotite: Gobio albipinnatus, Rhodeus sericeus amarus, Sabanejewia aurata,Cobitis taenia,Gymnocephalus schraetzer,Zingel zingel, Zingel streber, Gobio kessleri;A.

N.Ap

ele

Rom

ane

- D.A

.Cris

uri


ROSPA Valea Alceului -Regiune de campie care se afla in vecinatatea municipiului Oradea. Inzona se intind terenuri agricole si pasuni, colonia (Vanturelul de seara) fiind situata intr-un palc desalcam in cuiburi de cioara de semanatura. Deranjul uman este semnificativ si consta in taiereaarborilor si vanatoarea la ciori in perioada de reproducere. Reabilitarea zonei si diminuareafactorilor antropici poate duce in vitor la o crestere in efectiv al acestei colonii mai numeroase intrecut.Vulnerabilitate: desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul raurilor, pe zone de ses,pescuitul sportiv in masa care deranjeaza pasarile migratoare.Legatura cu corpurile de apa subterana: - Corpul de apa este in legatura cu corpul subteran:ROCR01-Oradea (Campia de Vest).


- Indepartarea barierei transversale si refacerea conectivitatii longitudinale a cursului deapa;

In urma evaluarii elementelor biologice (analizei de presiune, impact si risc)corpului de apa a fost incadrat in potential ecologic bun.

Etapa a IV–a Identificarea impactului masurilor asupra folosintelor si asupra mediului

Descrierea impactului masurilor asupra folosintelorEfect semnificativ negativ asupra:- sistemului de irigatii si desecari (reducerea folosintei prin scaderea volumului alocat irigariiterenurilor).- lucrarilor de aparare impotriva inundatiilor (cresterea riscului de inundatii pentru localitatileriverane; anularea masurilor de combatere a inundatiilor prin dezafectarea barajului si implicit aacumularii;Descrierea impactului masurilor asupra mediuluiEfect semnificativ negativ: intensificarea proceselor de eroziune a malurilor si a albiei; pierdereazonei umede datorate acumularii; eroziunea malurilor;Efect semnificativ pozitiv: - cresterea bidiversitatii, imbunatatirea parametrilor de stare a apei,refacerea habitatelor si crearea de noi habitate.

Etapa a V-a Identificarea altor imbunatatiri sau masuri tehnic fezabile (solutii alternative)care pot fi realizate cu costuri nedisproportionate

Nu se va indeparte barajul, deoarece acumularea Alceu reprezinta o arie naturala protejata SPAValea Alceului - ROSPA0103; Inlaturarea barajului ar conduce la disparitia ecosistemeloracvatice nou formate.Exista impact dar potentialul ecologic este bun. Nu exista alte masuri alternative tehnic fezabilecu optiuni de mediu mai bune, cu costuri nedisproportionate.

REZULTATUL TESTULUI DE DESEMARE:Corpul de apa Alceu_RW3.144.31_B1 (Alceu --> izvor - vars. in Crisul Repede) este desemnatca si corp de apa puternic modificat.

21. Corpul de apa: RW3.1.44.33_B2 (Barcau --> cnf. Toplita - cnf. Valea Mare)

Etapa I - Reanalizarea corpurilor de apaCriterii hidromorfologice:

A.N.

Apel

e Ro

man

e - D

.A.C

risur

i


Lucrari de barare transversala:- Principala lucrare de barare transversala este barajul de priza Boghis (prag de captare cupriza), avand inaltimea de 5m, care modifica regimul de curgere al cursului de apa inregim lentic. Scopul acumularii este de alimentare cu apa (in localitatile: Bozies, Ip,Zauan)- Acest corp de apa este afectat de 6 praguri de fund; densitatea medie pragurilor este de0.99 praguri pe km; Corpul de apa nu se incadreaza in stare ecologica buna, fiind indeplinit criteriul deevaluare a presiunilor hidro-morfologice cu un grad de siguranta 100% - “lucrari debarare transversala cu inaltimea mai mare de 50 cm”. Alterarile morfologice semnificativa se refera la prezenta lucrarilor de bararetransversala ce impiedica migratia speciilor de pesti migratori, modifica transportul desedimente.


Caracterizarea folosintelor:Lucrarile hidrotehnice de barare transversala au fost construite cu scopul asigurarii apei -alimentarea cu apa pentru populatie si pentru piscicultura (pastravaria Tusa) precum sipentru stabilizarea albiei (praguri de stabilizare albiei in localitatile: Subcetate, Valcau deSus si Valcau de Jos).Caracterizarea mediului:Nu sunt situri protejate in cadrul corpului de apa. Nu au fost identificate specii de pestimigratori. Corpul de apa face parte din zona ihtiologica a pastravului (Banarescu), care nueste specie migratoare.

Etapa a III-a Identificarea masurilor de restaurare necesare pentru a atinge stareabunaIpoteza: Indepartarea tuturor barirelor transversale si refacerea conectivitatii longitudinalea cursului de apa, ceea ce determina dezafectarea pragurilor de fund si a barajului depriza.

Etapa a IV-a Identificarea impactului masurilor de restaurare asupra folosintelor sia mediului .Descrierea impactului masurilor de restaurare asupra folosintelor:Efect semnificativ negativ asupra: alimentarii cu apa - pierderea folosintei de alimentare cu apa a localitatilor si a

amenajarii piscicole. lucrarilor de aparare impotriva inundatiilor, prin cresterea riscului de inundatii in aval; disparitia (incetarea) activitatilor cu profil piscicol.

Descrierea impactului masurilor de restaurare asupra mediului:Efect semnificativ negativ:

intensificarea proceselor de eroziune a malurilor si a albiei; pierderea zonei umede artificiale create;

Efect semnificativ pozitiv: refacerea habitatelor si crearea de noi habitate.A.

N.Ap

ele

Rom

ane

- D.A

.Cris

uri



Asigurarea migraţiei în amonte pentru peşti prin realizarea unor amenajari pentru migratiaihtiofaunei - pasaj de tip Denil - la barajul de priza Boghis;

Realizarea masurilor de atenuare a presiunilor hidromorfologice va contribui la atingereaunui potential ecologic bun. Nu exista alte masuri alternative tehnic fezabile cu optiuni demediu mai bune, cu costuri nedisproportionate pentru alimentarea cu apa, piscicultura siapararea la inundatii.

REZULTATUL TESTULUI DE DESEMARE:Corpul de apa RW3.1.44.33_B2 (Barcau --> cnf. Toplita - cnf. Valea Mare) estedesemnat ca si corp de apa puternic modificat.

22. Corpul de apa: RW3.1.44.33.28_B2 (Ier --> cnf. Rit – granita)

Etapa I - Reanalizarea corpurilor de apaCriterii hidromorfologice:Lucrari de regularizare/consolidare intensiva a malurilor, cu rol de aparare impotrivainundatiilor, pe 99 % % din lungimea corpului de apa. Indiguiri si regularizari pe sectorulSalacea-frontiera, ambele maluri – 46 km). Procentul lucrarilor de irigatii si desecari(SNIF) cca. 99 % Corpul de apa nu se incadreaza in stare ecologica buna, fiind indeplinit criteriul deevaluare a presiunilor hidro-morfologice cu un grad de siguranta 100% - “lucrari deregularizare/ indiguire/ consolidare intensiva a malurilor pe mai mult de 70 % dinlungimea corpului de apa”. Alterarile morfologice semnificativa se refera la prezenta lucrarilor deregularizare, indiguirile si consolidarile au efect negativ asupra conectivitatii laterale sireduc biodiversitatea specifica zonei ripariene.


Caracterizarea folosintelor:Lucrarile in lungul albiei au fost construite cu scopul apararii la inundatii (a localitatilor:Otomani, Tarcea, Chesereu, Cherechiu, Sacuieni,Cadea,Ciocaia, Diosig si Ianca, aobiectivelor economice si terenurilor agricole).Amenajari complexe de irigatii si desecari – (lucrarile de desecare s-au realizat in douaetape:etapa I - anii 1968-1970 prin desecari si ameliorari; etapa II - anii 1986-1987 prinvalorificarea la maxim a terenurilor; lucrari de eliminare a excesului de umiditate pesuprafata de 27462 ha valorificate ca terenuri agricole.)Caracterizarea mediului:Corpul de apa strabate ariile protejate Campia Ierului, ROSCI0021 si Campia Nirului-Valea Ierului ROSPA0016 care intre altele protejeaza pasari, dintre care 4 specii


Misgurnus fossilis, Cobitis taenia, Umbra krameri, Lota lota (migrator), Carassiuscarassius. Ca si zona ihtiologica face parte din zona bibanului, care nu este migrator.Corpul de apa Ierul inferior reprezinta un sector de curs de apa din zona de campie, cuvegetatie tipica de pajiste panonica, silvostepa si stepa euro-asiatica, precum si zavoaie deSalix. In trecut prezenta numeroase zone umede si mlastini, precum si extinse zoneinundabile, si risc ridicat de inundatii, majoritatea acestor caractere au disparut in urmalucrarilor seculare de desecare si aparare.Corpul de apa este in legatura cu corpul subteran:ROCR01-Oradea (Campia de Vest).ROSO06-Campia Carei. Corpul de apa respectiv prin riscul de inundatii si tendinta deschimbarea a albiei a pus greutati mari in fata gospodarilor de apa de secole, desi situatiaera ideala pentru natura, dar protejarea culturilor si localitatilor a impus lucrari ample, inaceste zone au avut loc desecarile cele mai extinse din vestul tarii. Dar modificarilerealizate au dus paralel la saracirea faunei si florei.Mentionam ca in prezent corpul de apa este incorsetat la maxim de diguri, astfel pierdetoate caracterele hidromorfologice necesare pentru a mentinerea habitatelor sanatoase sinaturale.

Etapa a III-a Identificarea masurilor de restaurare necesare pentru a atinge stareabunaIpoteza radicala pentru a atinge starea buna:- Studiu privind impactul sistemului de desecari asupra corpurilor de apa de suprafata sisubteran;- Realocarea digurilor si refacerea conectivitatii longitudinale a cursului de apa;- Restructurarea sistemului de amenajari complexe de irigatii si desecari (reducerea lajumatate a sistemului);- Restaurarea zonelor umede;- Studiu privind impactul sistemului de desecari asupra corpurilor de apa de suprafata sisubteran.

Etapa a IV-a Identificarea impactului masurilor de restaurare asupra folosintelor sia mediului .Descrierea impactului masurilor de restaurare asupra folosintelor:Lucrarilor de aparare la inundatii:Efect semnificativ negativ asupra: inundarea localitatilor riverane pe perioada realocariidigurilor; pierderea terenurilor agricole din apropierea malurilor cursului de apa;Efect semnificativ pozitiv: largirea albiei conduce la o mai buna tranzitare a debitelormaxime; reducerea proceselor de eroziune a malurilor si a albiei;Sistemul de irigatii si desecari: Efect semnificativ negativ - afecteaza mari suprafeteagricole (reducerea irigatiilor si intarzierea drenari apei).

Descrierea impactului masurilor de restaurare asupra mediului:Efect semnificativ negativ: reducerea terenurilor agricole in cazul realocarii digurilor;Efect semnificativ pozitiv: cresterea biodiversitatii in albia majora mai larga; meandrareacursului de apa intre digurile nou alocate, care va contribui la crearea de noi habitate.

In urma evaluarii elementelor biologice si de calitate (analiza de presiune,impact si risc), datorita valorilor mari ale indicatorilor privind nutrientii, corpul deapa a fost incadrat in potential ecologic moderat.



mari, astfel acestea nu se vor realiza (realocarea digurilor, zona umeda si restructurareasistemului de amenajari complexe de irigatii si desecari).S se va realiza studiul privind evaluarea impactului sistemului de desecari asupracorpurilor de apa de suprafata si subteran pentru intregul sector al Campiei de Vest dinspatiul hidrografic Cisuri.Una dintre principalele cauze ale alterarii starii ecologice este existenta surselor depoluare dar prin aplicarea masurilor de baza corpul de apa va atinge potentialul ecologic bun.Realizarea masurilor (de atenuare) de baza va contribui la atingerea unui potentialecologic bun. Nu exista alte masuri alternative tehnic fezabile cu optiuni de mediu maibune, cu costuri nedisproportionate pentru apararea la inundatii si sistemul de irigatii sidesecari.

REZULTATUL TESTULUI DE DESEMARE:Corpul de apa RW3.1.44.33.28_B2 (Ier --> cnf. Rit – granita) este desemnat ca sicorp de apa puternic modificat.

A.N.

Apel

e Ro

man

e - D

.A.C

risur

i

a.n.apele romane - d.a.crisuri - rowater.ro repository/directive europene/plan... · 2000, ce...

Documents