Capitolul VII-ANALIZA VULNERABILITĂŢII

VII.1.Ce este vulnerabilitatea ?Vulnerabilitatea este un termen folosit pentru a descrie expunerea la pericole şi şocuri. Persoanele sunt mai vulnerabile dacă pot să fie mai afectate, în sens negativ, de evenimente aflate în afara controlului lor. „Vulnerabilitatea defineşte caracteristicile unei persoane sau a unui grup precum şi situaţia în care se află aceştia şi care le influenţează capacitatea de anticipare, de tratare a pericolelor , rezistenţă şi recuperare din impactul cu pericolele”.Dimensiunile vulnerabilităţii pot fi:-sociale;-legate de generaţie;-economice;-tehnice;-politice; anumite grupuri sunt mai influenţate de lezări, pierderi şi suferinţe în contextul pericolelor diferite. Variabilele cheie ale vulnerabilităţii care explică variaţia impactului includ clasa din care fac parte persoanele , ocupaţia, casta, etnicitatea, sexul, eventualele disabilităţi, starea sănătăţii, vârsta, natura şi extinderea organizaţiilor de suport social, etc. Modificarea factorilor socio-economici şi politici presupune de obicei modificarea modului în care puterea operează în societate. Vulnerabilitatea poate fi definită ca gradul în care ”un sistem, subsistem sau componentă de sistem este posibil să experimenteze afectarea funcțiilor sale datorită expunerii la un pericol, acest pericol fiind de natura unei perturbări sau a unui stresor”1.În general în acest caz, sunt considerate ca sisteme, cupluri sistemice om-mediu2. Din punct de vedere al SSM vulnerabilitatea unei organizații economice este considerată o stare premergătoare apariției unor riscuri, în care respectiva unitate este vulnerabilă doar prin disfuncționalități în concepția, proiectarea, implementarea și organizarea acesteia3, cercetări importante în domeniul identificării vulerabilităților organizațiilor umane, în principal a unităților economice dar și a comunităților fiind făcute în cadrul Research and Assessment Systems for Sustainability Program 4.Pentru analiza vulnerabilității sunt folosite 2 modele:-modelul pericolelor urmărește înțelegerea impactului unui pericol ca funcție a expunerii la evenimentul periculos și a senzitivității entităților expuse. -modelul presiune/eliberare (PAR-pressure and release) are definit riscul ca fiind o funcție de perturbare, stresor, stress și vulnerabilitatea unităților socio-umane

1B.L. Turner și alții (2010),A framework for vulnerability analysis in sustainability science, în Proceedings of G.P.Marsh Institute, Worcester MA 01602 2 National Research Council (1999), Our Common Journey, Natl. Acad. Press, Washington D.C.3 F.Berkes (1998),Linking Social and Ecological Systems ,Cambridge University Press, Cambridge ,UK4 htt.p://sust.harvard.edu

expuse. Vedem că în acest caz, vulnerabilitatea unităților intră direct în evaluarea riscului. Figurile următoare prezintă structurile cadru pentru cele 2 modele.

Figura 7.1.Modelul pericolelor în analiza vulnerabilității

Figura 7.2.Modelul presiune/eliberareDezvoltarea analizei de vulnerabilitate se bazează pe 3 concepte majore :-drepturi;-tratarea diversității;-reziliență;Sisteme diferite au sensibilități diferite la perturbări și stresori și această caracteristică este strict legată de drepturi: dreptul legal și formalizat la comandă în cadrul unității economice, dreptul lucrătorilor la securitate și sănătate în muncă, dreptul la satisfacerea necesităților esențiale în timpul programului de lucru, etc. Unitățile economice au de asemenea capacități de a răspunde la schimbări rapide în context , respectiv la tratarea diversității, permițându-le astfel să răspundă la pericole cunoscute precum și să evite pericolele potențiale. În această categorie pot fi incluse și ”plasele de siguranță” (safety nets) societale, care reduc sau chiar elimină posibilitatea unei catastrofe din zonele respective. Societățile cele mai dezvoltate folosesc o gamă vastă de strategii pentru a-și crește mecanismele de apărare contra pericolelor. Diversificarea este una din aceste strategii care urmărește reducerea riscurilor și creșterea opțiunilor de tratare a pericolelor , acolo unde este cazul chiar și cu reducerea bunăstării materiale5.Al treilea concept, reziliența, vine din domeniul ecologic. Conceptul a fost folosit pentru a caracteriza abilitatea unui sistem de a reveni la o stare de referință după producerea unei perturbări 6 7 precum și capacitatea unui sistem de a-și menține anumite structuri și funcții după producerea unei perturbări și în ciuda acesteia.Reziliența unui sistem este adesea evaluată în volumul de schimbare

pe care acesta îl poate suporta (la cât de multe perturbări sau stress poate face față în condițiile în care rămâne cu stările dorite).

Reziliența și conceptele conexe influențează o mare varietate de cercetări multi-disciplinare focalizate pe sisteme om-mediu, în special în ceea ce privește ”capacitatea adaptivă” precum și abilitatea sistemelor sociale să învețe din răspunsul la perturbări. Deoarece sisteme diferite au capacități de reziliență diferite –includerea rezilienței diferențiale a devenit un element critic în analiză.

VII.1.1.ELEMENTE ESEN IALE PENTRU ANALIZA VULNERABILITĂ IIȚ Ț

Analiza vulnerabilității se bazează în mod fundamental pe analiza sinergiilor existente între operatorul uman și sistemele conexe acestuia în procesul de producție.Următoarele elemente ar trebui incluse în această analiză:-perturbații multiple care interacționează precum și secvențierea acestora (un sistem economic eficient ar trebui să fie capabil să răspundă la perturbații în condițiile în care își păstrează toate sau mare parte din funcțiile de producție; dacă perturbațiile au loc simultan sau la intervale mici de timp este posibil ca sistemul să nu mai poată funcționa- vezi cazul marilor seisme cu replici de mărime asemănătoare);-expunerea în afara prezenței unei perturbări , incluzând maniera în care sistemul ia contact cu pericolele;-sensibilitatea (senzitivitatea) sistemului la expunere(de exemplu,afecțiuni comune în Europa au dărâmat sistemul social sud-american în momentul în care europenii au intrat în contact cu acest sistem) ;-capacitățile de răspuns ale sistemului (reziliența) incluzând consecințele și riscul de recuperare înceată;-restructurarea sistemului după ce au fost adoptate răspunsurile (ajustare sau adaptare);-dinamicile scalare ale pericolelor, sistemelor tandem om-mediu și răspunsurilor acestora;-complementarea perturbărilor tradiționale (cauză-consecință) cu luarea în considerare a ieșirilor sistemului care trebuie evitate (de exemplu închiderea liniei de producție cu 2 ore înainte de timpul normal datorită apariției unei perturbări) – recunoscând necesitatea intrărilor (feedback-urilor) din partea stakeholderilor;-profilarea vulnerabilității diferențiale ținând seama de faptul că subsistemele nu sunt vulnerabile în aceeași măsură , indiferent de modul de funcționare al sistemului;-luarea la cunoștință a elementelor stohastice sau non-lineare care operează în cadrul sistemului, astfel încât să nu poată fi produse ieșiri ”surpriză”;-acordarea de atenție instituțiilor care operează ca stresori (de exemplu o unitate economică învecinată care prin natura activității emite noxe olfactive) afectând senzitivitatea și reziliența sistemului;-identificarea structurilor cauzale suspecte care afectează vulnerabilitatea și testarea legăturilor cauză-efect prin care aceste structuri operează;

-dezvoltarea metricilor și măsurilor necesare pentru evaluări, modelări și teste;-dezvoltarea structurilor instituționale pentru legarea analizei vulnerabilității de procesul de adoptare a deciziilor prin focalizarea asupra credibilității și legitimității informațiilor produse de această analiză;Figura următoare prezintă schematic o structură cadru pentru vulnerabilitate.

Figura 7.3.Structura cadru pentru vulnerabilitate

Structura cadru prezentată este ghidată de necesitatea de a oferi un model pentru o analiză în formă redusă (datorită restricțiilor financiar- temporale) dar și o analiză incluzivă pentru caracterul sistemic al unităților economice. Structura constă în principal din:-legături către condiții de nivel mai larg, atât în ceea ce privește operatorul uman cât și mediul precum și către procesele care operează în paralel cu sistemul analizat;-perturbații și stresori care rezultă din aceste legături;-sistemul pe care se face analiza incluzând impactul și răspunsurile la acesta;

O schemă mai detaliată a componentelor majore ale vulnerabilității, descrise anterior, e dată în figura următoare.

Figura 7.4.Structura componentelor vulnerabilității.

Avantajele analizei vulnerabilităţii sunt:

Identifică diversele aspecte şi cauze ale vulnerabilităţii , oferind în acelaşi timp mecanisme pentru realizarea programelor de luptă contra vulnerabilităţii;

Creşte eficienţa activităţilor de dezvoltare şi a planurilor de urgenţă pe termen lung, cu vulnerabilitatea ca un indicator, separând grupurile de persoane în funcţie de nivelele de vulnerabilitate – şi în acest fel realizând o focalizare mai bună pe acele grupuri care au nevoie de protecţie- sau pentru stabilirea unei baze pentru proiecte noi;

Are o abordare multidimensională, urmărind riscurile operaţionale ca un întreg şi asigurând înţelegerea vulnerabilităţilor din punct de vedere al dinamicilor de putere;

Reduce diferenţele de abordare între cei de la locul de muncă şi personalul extern unităţii;

Poate să prezică vulnerabilităţile viitoare pe baza nivelurilor de pregătire şi analiză.

VII.1.2.Personalul şi vulnerabilitatea

Este important să se observe:-ce categorii de persoane sunt mai afectate (în general, acest lucru are la bază studii statistice);- ce îi face mai vulnerabili;- ce se poate face pentru a reduce această vulnerabilitate;

Vulnerabilitatea este diferenţiată în funcţie de sex. Alţi factori cum ar fi lipsa accesului, controlul asupra resurselor de bază şi lipsa stimulentelor afectează vulnerabilitatea feminină .Anumite grupuri de personal tind să fie mai vulnerabile decât celelalte; în general tinerii şi persoanele peste 45 de ani sunt mai vulnerabile datorită problemelor fizice. Un alt factor de accentuare a vulnerabilităţii asupra grupurilor de persoane este reprezentat de starea financiară a acestora. Structura vulnerabilității umane pentru comunitățile mici din România 8este prezentată în figura următoare.

Figura 7.5.Structura vulnerabilității umane pentru comunitățile mici

VII.2.ANALIZA VULNERABILITĂŢII CA METODĂ PRE-ACCIDENT,PRE-AUDIT

8 Andra Costache (2006), Human Vulnerability to Environmental Change in the Mining Communities of Romanian Carpathians. Case Study: Jiu Valley, Advanced Institute on Vulnerability to Global Environmental Change

Expunere- perturbații și stresori

Scală regională

Scală naționalăTranziție, restructurare și dezastre naturale

Scală localăRestructurare și modificări în înfrastructură

Unități de expunereComunitățile mici au o senzitivitate particulară generată de contextul socio-economic și dinamica dezvoltării

Mecanisme de răspuns

Opțiuni de adaptare

InputGuvern, administrația regională și locală

Analiza vulnerabilităţii a fost considerată pe prima „treaptă” a sistemului propus ţinând seama de faptul că poate oferi indicaţii extrem de preţioase, la nivel global, asupra zonelor expuse riscurilor operaţionale din unităţile economice de tip IMM. Pot fi identificate astfel zonele critice din infrastructura de protecţie a unei unităţi economice. Acestea se pot datora, diverselor cauze cum ar fi:

-lipsa de coordonare;-acţiuni potenţiale cu efect negativ asupra securităţii şi sănătăţii;-absenţa supravegherii şi reăntăririi aspectelor legate de SSM, etc.

Analiza vulnerabilităţii oferă de asemenea explorarea căilor prin care se poate întări sau îmbunătăţi infrastructura de protecţie contra riscurilor operaţionale. Natura vulnerabilităţii este dinamică şi complexă- de aceea nu poate fi analizată în mod direct. Orice fel de analiză a vulnerabilităţii este o analiză predictivă- prezicând ce se poate întâmpla şi de ce. Analiza merge până la nivelul la care pot fi înţelese şi abordate chestiunile de principiu. Analiza vulnerabilităţii arată ce se poate întâmpla dacă...Spre deosebire de metodele de gen what-if, metode orientate în mod specific pe anumite instalaţii industriale, analiza vulnerabilităţii se referă totuşi la locul de muncă din punct de vedere global, văzut în interacţiune cu mediul înconjurător. Analiza vulnerabilităţii în acest sens este un mod calitativ de analiză- cu implicarea persoanelor care sunt subiecţi ai analizei. Rezultatele acestei analize reprezintă planuri de acţiune pentru reducerea vulnerabilităţii, în general.În cazul acestui sistem, rezultatele analizei vulnerabilităţii vor fi concretizate în:

- Identificarea zonelor din IMM vulnerabile la riscurile operaţionale;- Identificarea categoriilor de personal din IMM vulnerabile la riscurile

operaţionale;- Identificarea calitativă a interacţiunilor posibile zone-personal care pot

conduce la efecte nedorite din punct de vedere al riscurilor operaţionale;

VII.3.PRINCIPII ALE ANALIZEI VULNERABILITĂŢII

Principalele principii ale analizei vulnerabilităţii sunt:- este o metodă activă; personalul care este afectat de riscurile

operaţionale trebuie să fie implicat în găsirea unor soluţii la problemele pe care le întâmpină;

- nu este un scop în sine; analiza vulnerabilităţii se continuă totdeauna cu analize mai precise;

- sursele de vulnerabilitate precum şi şi soluţiile de micşorare a vulnerabilităţii sunt localizate în interiorul şi uneori în exteriorul loculu ide muncă; acest lucru implică o abordare multi-nivel;

Analiza vulnerabilităţii foloseşte o abordare pas cu pas pentru a analiza sistematic cauzele vulnerabilităţii prin:-identificarea pericolelor ;

-examinarea condiţiilor nesigure (factori care fac personalul susceptibil la risc la un anumit moment dat;-urmărirea sistemelor care determină vulnerabilitatea şi cauzele principale ale acesteia;-analiza capacităţilor şi impactului acestora în reducerea vulnerabilităţilor;

Abordarea multi-nivel ţine seama de următoarele niveluri esenţiale:- nivelul comunităţii sau locului de muncă; această comunitate

acţionează:o ca şi informator- pentru cei care fac analiza;o ca şi analist- printr-o reducere succesivă a analizei până la nivelul

la care comunitatea poate întreprinde singură acţiuni pentru a-şi reduce vulnerabilitatea;

- la nivelul unităţii sau districtului- analize de vulnerabilitate care descoperă faptul că cauzele vulnerabilităţii nu sunt în interiorul comunităţii trebuie să meargă mai departe; în acest gen de analiză este implicat managementul de top level precum şi diferiţi alţi manageri care analizează modele de vulnerabilitate , urmărind acţiunile care trebuiesc întreprinse pentru eliminarea acesteia; informaţiile vehiculate la acest nivel nu trebuie însă să afecteze nivelul anterior;

- nivelul înconjurător – o analiză holistică a vulnerabilităţii implică şi apariţia unor actori „externi” unităţii economice de tip IMM

„Maparea” acestor nivele de analiză pe structura conexiunilor unităţii economice conduce la schema prezentată în figura următoare.

Figura 7.6.Schema generală a nivelelor de analiză a vulnerabilităţii

La: nivelul locului de muncă, analiza vulnerabilităţii se bazează în general pe

colectarea datelor de la participanţii la procesul de muncă şi pe analiza acestor date; la acest nivel abordările sunt participative ;

nivelul unităţii economice, analiza vulnerabilităţii se bazează în general pe documentaţia existentă precum şi pe legătura cu managerii direct implicaţi în procesul de prevenire a riscurilor operaţionale precum şi cu managementul de top;

la nivel regional/naţional analiza se bazează pe studii statistice, vizite de studio în facilităţi special selectate precum şi pe monitorizare; se recomandă realizarea unor workshop-uri la nivel regional şi naţional;

la nivel internaţional, analiza vulnerabilităţii urmăreşte oferirea de sprijin ţărilor care au nevoie de astfel de sprijin; de asemenea se urmăreşte coordonarea acţiunilor în anumite probleme extreme de sensibile- cum ar fi, de exemplu, poluarea transfrontalieră.

VII.4.STRUCTURA ANALIZEI DE VULNERABILITATE

Există 3 faze ale analizei de vulnerabilitate , respectiv: pregătire; definirea cadrului analitic; analiză multi-nivel; procesul de analiză este continuu . Schema următoare prezintă aceste aceste aspecte în mod global :

Figura 7.7.Paşii de analiză a vulnerabilităţii

Definirea obiectivelor analizei trebuie să ţină cont de următorii paşi:a)Dezvoltarea termenilor de referinţă- în acest sens sunt selectaţi următorii termeni de referinţă principali:

-informaţiile necesare pentru a fi colectate;-adâncimea analizei;-timpul necesar pentru a desfăşura analiza;-resursele necesare pentru a desfăşura analiza;

-Definirea motivelor pentru a desfăşura analiza. Dintre motivele pentru a realiza o astfel de analiză pot fi indicate:

-pentru a diagnoza vulnerabilitatea ca şi cauzele acesteia;-pentru a se focaliza asupra grupurilor vulnerabile, asupra pericolelor sau

asupra localizărilor acestora;- pentru a realiza o mai bună pregătire de urgenţă şi de răspuns;

b)Analiza datelor secundare/ informaţiilor din planul secundar- pentru definirea obiectivelor urmărite, analiza informaţiilor din planul secundar este strict necesară – în principal pentru a evita redundanţele. Analiza acestor informaţii poate determina şi necesarul de informaţii util pentru analiză dar indisponibil momentan.Matricea următoare prezintă analiza informaţiilor necesare:

Tabel 7.1 Analiza vulnerabilitățiiPaşii analizei Informaţia necesară Informaţia

disponibilăLipsa de informaţii

Situaţia vulnerabilă

- prevalenţa/gradul de extindere a vulnerabilităţii;

- modul de tratare a problemelor a diverşilor membrii ai echipei;

- analiza pericolelor actuale;

- analiza vulnerabilităţilor actuale;

- caracteristicile vulnerabilităţii

Cauzele vulnerabilităţii

- condiţii nesigure;- presiuni dinamice;- cauze de nivel 0;

Acţiuni şi capacităţi ale locului de muncă

- stabilirea resurselor umane şi materiale utilizabile pentru a reduce vulnerabilitatea;

- asistenţă externă

Paşii analizei Informaţia necesară Informaţia disponibilă

Lipsa de informaţii

folosită pentru a reduce vulnerabilitatea;

VII.5.DEFINIREA CADRULUI ANALITIC

Tabelul următor sumarizează paşii necesari pentru definirea structurii cadru analitice:

Tabel 7.2 Structura cadru analitică pentru analiza vulnerabilitățiiANALIZA SITUAŢIONALĂ A VULNERABILITĂŢIIAnalizează prevalenţa/gradul de extindere al vulnerabilităţii;Analizează modul în care diversele categorii de persoane sunt capabile să trateze problemele la locul de muncă;Analizează pericolele/vulnerabilităţile prezenteINSTRUMENTE DEANALIZĂ-discuţii în grup;-profil istoric/desfăşurare a vulnerabilităţii în timp;-harta vulnerabilităţii;INFORMAŢII NECESARE-înţelegerea în profunzime a vulnerabilităţii;-persoane mai expuse riscului(identificarea vulnerabilităţilor/nivelului de vulnerabilitate/locaţiei de vulnerabilitate);- tendinţe/modificări ale tendinţelor în timp;-diferenţe în vulnerabilitate;-acord de principiu asupra caracteristicilor de vulnerabilitate care rămân neschimbate, se accentuează sau se îmbunătăţesc;-clasiciare; include analiza de expunere ANALIZA CAUZELOR VULNERABILITĂŢIIIdentifică cauzele primare şi celelalte cauzeRealizează prioritizareaINSTRUMENTE-Arbori de problemă/analiza obiectivelor;-grafuri de concept;INFORMAŢII NECESARE-clasificarea gravităţii vulnerabilităţilor şi cauzelor acestora;-identificarea condiţiilor nesigure;-identificarea presiunilor dinamice sau a determinanţilor vulnerabilităţii;-identificarea cauzelor definitorii ale vulnerabilităţii;-prioritizarea listei cauzelor;ANALIZA ACŢIUNILOR ÎNTREPRINSEStabileşte strategiile , resursele şi instrumentele existente şi folosite pentru a

reduce vulnerabilitateaDetermină asistenţa externă care a fost folosită pentru a reduce vulnerabilitateaINSTRUMENTE-Matrici de evaluare-Diagrame Venn-Arbori de problemă/analiza obiectivelor-Grafuri de conceptINFORMAŢII NECESARE-Determinarea tuturor acţiunilor întreprinse la locul de muncă pentru a reduce vulnerabilitatea;-Determinarea percepţiei personalului de la locul de muncă asupra vulnerabilităţii şi cum determină această percepţie adoptarea de decizii;-Capacităţile de reducere a vulnerabilităţii;-Ce a funcţionat şi ce nu;-Ce sprijin a fost primit din afara locului de muncă şi cum a contribuit acest sprijin la reducerea vulnerabilităţiiDETERMINAREA ACŢIUNILOR DERIVATE DIN ANALIZĂ-Proiritizarea intervenţiilor directe;-Planuri de acţiune care includ termene concrete şi responsabilităţi;-Planificare pe bază de scenariiINSTRUMENTE-Matricea vulnerabilităţii-Planuri de acţiune care pot fi adaptate;-Planificarea pe bază de scenarii;INFORMAŢII NECESARE-Cum vor conduce acţiunile propuse la reducerea dorită a vulnerabilităţii;-Analiza noilor pericole şi a modului în care persoanele pot fi afectate de acestea;-Contingentări în modificarea vulnerabilităţii în viitor

IEŞIRI PRINCIPALE-Acţiuni care vor fi întreprinse la nivelul locului de muncă; modul în care aceste acţiuni vor reduce vulnerabilitatea specifică locului de muncă; modul în care se va putea recunoaşte această reducere a vulnerabilităţii-Acţiuni care trebuiesc întreprinse la nivelul unităţii economice; modul în care aceste acţiuni vor contribui la reducerea vulnerabilităţii la nivelul unităţii IMM şi specific la nivelul locului de muncă;-Acţiuni care trebuiesc întreprinse la nivel local/regional/naţional ; modul în care aceste acţiuni vor contribui la reducerea vulnerabilităţilor specifice la nivel global (de exemplu vulnerabilitatea faţă de materialele care conţin derivaţi ai formaldehidei)

Exemplul unei matrici de vulnerabilitate este prezentat în continuare

Tabel 7.3. Exemplul unei matrice de vulnerabilitate

Pericol Resurse disponibile

Cum au fost folosite resursele pentru a reduce pericolul

Percepţii şi acţiuni ale personalului de la locul de muncă faţă de pericol

Incendii ExtinctoareSurse de apăServicii specializate

-Extinctoarele nu au mai fost reîncărcate, o parte din acestea fiind ieşite din garanţie;-Sursele de apă au fost folosite uneori în incendii în care apa nu trebuia folosită;

Se consideră că incendiile nu reprezintă pericole semnificative pentru locul de muncă;Au fost făcute referate pentru reîncărcarea extinctoarelor;

VII.6.ANALIZA MULTI-NIVEL

Folosind cadrul analitic definit anterior, analiza vulnerabilităţii este condusă pe 3 nivele:-nivelul locului de muncă- obiectivul acestui nivel este identificarea acţiunilor de reducere a vulnerabilităţii care pot fi întreprinse la nivelul locului de muncă; în acest nivel o atenţie deosebită trebuie acordată dinamicilor de putere- de exemplu, un grup de muncitori de la locul de muncă va discuta altfel despre pericolele la care sunt expuşi în prezenţa conducătorului locului de muncă şi altfel când acest factor perturbator lipseşte; pe de altă parte aici trebuie să se ţină cont şi de aşa numitul „bias”, respectiv de interpretările eronate pe care le pot face persoanele cu un anumit nivel de instruire asupra unor subiecte pentru care nu sunt suficient pregătite- de exemplu introducerea unei noi maşini complexe pe care muncitorii o resimt ca un pericol;-nivelul unităţii- la acest nivel analiza de vulnerabilitate serveşte în mod obiectiv schimbării;ea asigură că acţiunile ulterioare vor aplica în mod sistematic rezultatele cercetării pentru a construi pe procese deja existente. La acest nivel schimbul de cunoştinţe cu toţi cei interesaţi (stakeholderi) este foarte important. Este posibilitatea de a identifica fluxuri utile de informaţii şi de a modifica procesele decizionale-nivel local/regional/naţional- la nivel local/regional/naţional sunt urmărite şi analizate global pericole care pot fi provocate de prelucrarea cu cianură a deşeurilor aurifere; aspectele analizate la nivel naţional primesc, de obicei, un feedback internaţional

VII.7.CHECKLISTURI PENTRU ANALIZA DE VULNERABILITATE

În continuare sunt prezentate 2 checklist-uri pentru analiza de vulnerabilitate , ambele folosit la nivelul unităţilor specializate din Uniunea Europeană.Primul checklist este ceva mai simplu, al doilea folosește o metodă mai elaborată de evaluare a vulnerabilității.

VII.7.1. Checklist de identificare a vulnerabilită ilor pentru o unitate țeconomicăTabel 7.4 Checklist de identificare a vulnerabilităților

Nr. Întrebare

Întrebare Răspuns

1 Dintre participanţii la procesul de muncă, cine sunt cei mai vulnerabili ? (vulnerabilitate concretizată în:-absenteism;-afecţiuni acute/cronice;-incidente;-accidente de muncă;-boli profesionale –se recomandă folosirea datelor statistice din unitate pe ultimii 5 ani pentru a justifica răspunsul)

2 Au fost categoriile cele mai vulnerabile de personal din IMM implicate (până acum) în astfel de analize şi în găsirea de soluţii pentru reducerea vulnerabilităţii ?

3 La ce factori sunt vulnerabile aceste categorii ?4 Cum s-au modificat vulnerabilităţile specifice,

identificate de analiză, în timp ?(s-au diminuat, au rămas constante, au crescut)

5 Condiţii (de muncă) nesigure identificate- de exemplu fluxuri informaţionale, mecanisme de tratare a problemelor, resurse, etc.)

6 Nivelele diferenţiale de vulnerabilitate- de exemplu localizare geografică a unui loc de muncă în afara razei de acţiune obişnuite a unor servicii gen pompieri, salvare, etc.; accesul şi controlul resurselor, putere disponibilă, etc.)

7 Factori de influenţă şi tendinţe ale acestora (de exemplu tendinţe legislative referitoare la SSM);

8 Aprecierea tendinţelor categoriilor de personal cele mai vulnerabile (descrescătoare, constante, crescătoare)

Nr. Întrebare

Întrebare Răspuns

9 Resursele aflate la dispoziţia persoanelor vulnerabile10 Motivul vulnerabilităţii în prezent (de exemplu,

pregătire insuficientă)11 Motivul vulnerabilităţii în viitor (de exemplu

îmbătrânirea)12 Care sunt strategiile folosite de acele persoane

pentru a reduce vulnerabilitatea ?13 Ce strategii sunt folosite în cursul unei crize (de

exemplu manifestarea pregnantă a unui pericol) ?14 Care sunt strategiile pe termen lung ale IMM-ului

pentru a reduce vulnerabilitatea ?15 Ce aspecte ale vulnerabilităţii pot fi folosite pe post

de indicatori de impact ai programelor de reducere a vulnerabilităţii ?

16 Ce capacităţi definitorii ale locul de muncă pentru reducerea vulnerabilităţii (de exemplu- duşuri pentru locuri de muncă unde se manipulează substanţe chimice)

Se poate observa că acest checklist este așa cum a fost prezentat, un checklist de identificare. Cel care lucrează cu acest instrument trebuie să aibă pregătirea necesară pentru a recunoaște și a identifica în mod corect și eficient vulnerabilitățile esențiale ale unei organizații economice. Trebuie avut permanent în vedere faptul că:vulnerabilitate == schimbare și vulnerabilitate == operator uman. Cele 2 relații semnifică :-vulnerabilitatea unei unități ecomice este strâns legată de reziliența sau adaptarea la schimbare. Dacă unitatea nu poate rezista sau nu se poate adapta la schimbare ea este extrem de vulnerabilă și poate constitui o țintă ideală pentru pericole;-vulnerabilitatea unei unități economice este indisolubil legată de factorul uman. Dacă personalul unității este obișnuit ca la ora 12.00 să meargă la masă, fără să ia măsurile necesare pentru oprirea activităților desfășurate- de exemplu pentru închiderea alimentării calculatoarelor iar la ora 12.01 se produce o variație de tensiune care arde toate calculatoarele unității economice , vulnerabilitatea s-a manifestat din plin. De aceea, ținând seama de o vulnerabilitate inerentă a factorului uman, vulnerabilitate întărită și de context și de condițiile de mediu trebuie luate în calcul și astfel de probleme și rezolvate într-o manieră neunivocă. De exemplu, ultimul salariat care părăsește clădirea spre masă ar trebui să aibă la dispoziție un heblu de unde să oprească toată alimentarea unității- în afară de alimentările de urgență. Astfel, cei care nu și-au închis calculatoarele și nu și-au salvat la ce lucrau vor pierde probabil o parte din material dar unitatea va rămâne cu tehnica de calcul intactă.

VII.7.2. ANALIZA SISTEMICĂ A VULNERABILITĂ IIȚ

Analiza sistemică a vulnerabilității se bazează pe 3 elemente:-PROBABILITATEA DE APARIȚIE: aspecte care trebuie incluse în acest element, dar nu sunt exhaustive sunt:

-riscuri cunoscute;-istoric și date provenite din istoric;-statistici ale producătorului/vânzătorului;

-RISC: aspecte care trebuie incluse aici dar nu sunt exhaustive sunt:-amenințări asupra vieții și sănătății;-disrupția serviciilor;-posibilități de defectare/avarie;-pierderea încrederii comunitare;-impactul financiar;-aspecte legale;

-GRAD DE PREGĂTIRE:aspectele importante aici- dar nu exhaustive sunt:-starea planurilor curente;-starea instruirii;-asigurări;-disponibilitatea sistemelor de back-up;-resursele comunitare;

METODOLOGIE DE EVALUARE

Multiplicați (înmulțiți) evenimentele pentru fiecare zonă de probabilitate, risc și pregătire. Valorile totale, în ordine descendentă, vor reprezenta evenimentele pe care organizația trebuie să se focalizeze cel mai atent și care sunt resurse pentru planificarea de urgență. Se stabilește o valoare de prag dincolo de care nu mai este necesară nici o acțiune. Acceptabilitatea riscurilor este la alegerea organizației.

Tabel 7.5. Checklist pentru analiza vulnerabilităților

EVENIMENT9 PROBABILITATEA DE APARȚIE

RISC GRAD DE PREGĂTIRE

TOTAL

Înaltă 3

Medie2

Joasă1

Nici una0

Extrem5

Sănătate și securitate4

Disrupții semnificative3

Disrupții moderate2

Minor1

Slab3

Acceptabil2

Bun1

EVENIMENTE NATURALETornadeFurtuni severeCăderi de zăpadăViscolFurtuni de ghiațăCutremureValuri de șocExtreme de temperaturăSecetăInundațiiIncendii pierdute de sub controlAlunecări de terenEpidemiiEVENIMENTE TEHNOLOGICECăderi ale

9 Facilities Engineering (2001), Hazard Vulnerability Analysis, Healthcare Facilities management Number 055920

EVENIMENT PROBABILITATEA DE APARȚIE

RISC GRAD DE PREGĂTIRE

TOTAL

electricitățiiCăderi ale generatoarelor (pentru spitale și alte unități cu astfel de facilități)Căderi ale transportuluiPenurie de combustibilCăderi ale alimentării cu gaz naturalCăderi ale canalelor de evacuareCăderi ale aburului sub presiuneCăderi ale sistemelorExpunere la materiale periculoase (HazMat)Lipsa proviziilorDefecte în serviciile de infrastructurăDefecte în

EVENIMENT PROBABILITATEA DE APARȚIE

RISC GRAD DE PREGĂTIRE

TOTAL

serviciile de aprovizionareDaune structuraleEVENIMENTE LEGATE DE OPERATORUL UMANIncidente cu victime în masă (traume)Expunere externă HazMatTerorism chimicTerorism biologicAcțiuni socialeRefuzul executării sarciniiNeatenție/ reavoință în executarea sarciniiLipsă de pregătire pentru sarcina primităAcțiuni întreprinse fără asigurarea SSM pentru

EVENIMENT PROBABILITATEA DE APARȚIE

RISC GRAD DE PREGĂTIRE

TOTAL

persoana care le întreprinde(de exemplu lucru la înălțime fără centură de siguranță)Acțiuni întreprinse fără asigurarea SSM pentru cel care execută acțiunea și pentru colegii săi (de exemplu lucru cu flacără deschisă în apropierea depozitelor de substanțe inflamabile)

VII.8.CONCLUZII

Analiza vulnerabilității este din ce în ce mai utilizată astăzi ca analiză preliminară procesului general de audit al SSM la nivelul unităților economice de dimensiuni medii și mari10. Utilitatea sa este manifestă mai ales atunci când costurile de audit sunt mari. O analiză a vulnerabilității bine făcută reduce substanțial aceste costuri, identificând de la început zonele de vulnerabilitate accentuată și de asemenea putând conduce chiar la renunțarea la audit, atunci când nu sunt identificate vulnerabilități semnificative11. .Următoarele concluzii pot avea aplicabilitate directă asupra analizelor de vulnerabilitate și a adoptării de decizii în urma unei astfel de analize:

-Vulnerabilitatea umană și cea bio-psihică sunt relaționate și trebuiesc tratate împreună;

-Analizele de vulnerabilitate unidimensionale trebuie privite cu prudență –trebuind să se acorde atenție componentelor variabile și legăturilor scalare în cadrul sistemului cuplat care pot crește plaja ieșirilor așteptate;

-Nu trebuie asumat că sisteme similare au vulnerabilități similare; dinamicile complexe pot cauza consecințe care variază de la sistem la sistem;

-Nu trebuie asumat faptul că toate părțile unui sistem au aceeași vulnerabilitate; subsistemele și componentele, în principal unitățile sociale pot sesiza expunerea diferit , să înregistreze impact diferit și să mențină opțiuni de răspuns diferite;

-Deși analizele de vulnerabilitate favorizează abordări multiple, evaluarea vulnerabilității trebuie să aibă loc în cadrul unei structuri cadru unitare;

-Oportunitățile pentru răspunsuri critice sunt contingente pentru sistemul analizat; deci ghidurile generale pentru opțiunile de răspuns trebuie să fie maleabile;

-Trebuie făcute eforturi conștiente pentru a crea structuri instituționale care să lege analiza vulnerabilității de luarea deciziilor;

10 D.S.Milleti (1999), DIsasters by design, Joseph Henry, Washington, D.C. 11 K.N. Lee (1993), Compass and gyroscope, Island, Washington, D.C.

5 H.G.BOHLE(2001),International Human Dimension Programme Update 2, 1, pg. 3-56 De Angeles (1980), Ecology 61, 764-7717 S.L. Pimm (1984), Nature 307, pg. 321-326