analiza tehnicĂ a suprafeŢei combinatului … combinat.pdf · analiza tehnicĂ a suprafeȚei...

2012

Dumitru UNGUREANU

Daniela LEOPOLD

Ramona PĂCURARIU

ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEŢEI COMBINATULUI

NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII PUG

MUNICIPIUL FĂGĂRAŞ

S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 2

ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII

PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012

CUPRINS

1. DATE GENERALE 4

1.1. Istoricul Combinatului Chimic Făgăraş 6

1.2. Proprietatea asupra terenului (situaţia actuală) 9

1.2.1. Proprietatea asupra terenului 9

1.2.2. Tipul producţiei actuale 13

1.3. Echipare edilitară 24

1.3.1. Alimentarea cu apă 24

1.3.2. Evacuarea apelor uzate 26

1.3.3. Instalaţii de încălzire 27

1.3.4. Instalaţii de gaze naturale 28

1.3.5. Alimentare cu energie electrică 28

1.3.6. Căi de comunicatie şi puncte obligatorii de trecere 29

2. CARACTERIZAREA FIZICO-GEOGRAFICĂ ŞI CALITATEA FACTORILOR DE

MEDIU

29

2.1. Hidrologia şi hidrogeologia 29

2.2. Calitatea apei 30

2.2.1. Calitatea apelor subterane 30

2.2.2. Calitatea apelor de suprafaţă 37

2.3. Geologie şi geomorfologie 42

2.4. Solul 42

2.5. Calitatea solurilor 48

2.6. Factori climatici 54

2.7. Calitatea aerului 55

2.8. Gestionarea deşeurilor 64

2.9. Zgomotul şi vibraţiile 66

2.10. Starea florei şi faunei 67

3. RESTRICŢII PRIVIND AMENAJAREA TERITORIULUI IMPUSE DE

SPECIFICUL PRODUCŢIEI

75

3.1. Împărţirea pe zone de risc a teritoriului analizat şi a vecinătăţilor acestuia 75

3.2. Zonarea funcţională pentru platforma industrială Nitramonia şi zona adiacentă 121

4. PROPUNERI DE RECONVERSIE FUNCŢIONALĂ A ZONEI ŞI DE

MONITORIZARE A IMPLEMENTĂRII PUG–ULUI REVIZUIT PENTRU ZONA

NITRAMONIA.

123




Prezenta lucrare s-a întocmit în baza Contractului de subproiectare S 08/2011 încheiat între S.C.

URBAN TEAM S.R.L. Bucureşti şi S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu.

Tema:

Analiză tehnică de specialitate a zonei industriale Nitramonia în vederea actualizării

PUG Municipiul Făgăraş

Obiective:

1. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil de a fi afectate semnificativ (situaţia

actuală) de pe suprafaţa platformei industriale Nitramonia;

2. Recomandări şi/sau obiective (ţinte) care trebuie preluate în PUG-ul

reactualizat, referitor la anumite măsuri de prevenire, conformare, monitorizare

şi postmonitorizare pentru factorul de mediu sol, apă, deşeuri, canalizare, aer,

peisaj, aşezări umane, sănătate, monitorizare;

3. Recomandări privind posibilitatea de reconversie funcţională a zonei analizate;

4. Propuneri privind programul de monitorizare a implementării PUG –ului

revizuit pentru zona Nitramonia.

Colectiv de lucru:

Ing. Dumitru Ungureanu

Ing. Daniela Leopold

Ing. Ramona Păcurariu




1. DATE GENERALE

INTRODUCERE

Obiectivul general al acestui studiu îl reprezintă definirea cerinţelor minime de siguranţă pentru

planificarea amenajării teritoriului luându-se în considerare amplasarea obiectivelor care se supun

prevederilor Hotărârii de Guvern nr. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accidente majore

în care sunt implicate substanţe periculoase în scopul limitării consecinţelor accidentelor majore pentru

populaţie şi mediu şi necesitatea menţinerii unor distanţe adecvate între aceste amplasamente şi zone

rezidenţiale, clădiri şi zone de utilitate publică, căi principale rutiere, zone de recreere şi zone protejate

de interes şi sensibilitate deosebite.

Studiul trasează linii directoare în vederea corelării instrumentelor pentru amenajare teritorială şi

riscul pe care îl prezintă amplasamentele ce intră sub incidenţa Hotărârii de Guvern nr. 804/2007,

luându-se în calcul deopotrivă aspectele economico-sociale, care implică un puternic impact teritorial şi

de mediu.

Există o relaţie dificilă – atât în ceea ce priveşte durata, cât şi procesele – între procedurile pentru

planificare teritorială, o transformare mai rapidă a proceselor, sistemele de producţie şi riscurile

importante asociate. Toate acestea necesită o analiză teritorială minuţioasă, conectată cu obiectivele

autorităţilor competente pentru aplicarea prevederilor HG 804/2007, aşa cum sunt definite la art.5.

Analiza efectuată prezintă cerinţele minime de siguranţă pentru planificarea teritorială a

obiectivelor cu risc de accidente majore de pe platforma industrială Nitramonia şi elemente tehnice

pentru autorităţile competente, în scopul controlului amenajării teritoriului, în vederea ducerii la

îndeplinire a sarcinilor prevăzute în articolul 13 al Hotărârii de Guvern nr. 804/2007.

Art. 13 al Hotărârii de Guvern nr 804/2007, menţionează trei ipoteze:

a) poziţionarea noilor amplasamente;

b) modificările aduse amplasamentelor existente cărora le sunt aplicabile prevederile Art. 11 din

Hotărârea de Guvern nr. 804/2007;




c) noile dezvoltări privind reţeaua de transport, clădiri şi zone de utilitate publică şi zone

rezidenţiale aflate în vecinătatea amplasamentelor, care măresc riscul sau consecinţele unui

accident major.

Primele două categorii a) şi b) sunt în directă legătură cu amplasamentul/amplasamentele. În această

situaţie, autoritatea publică locală responsabilă cu planificarea amenajării teritoriului trebuie:

Să verifice compatibilitatea teritorială şi de mediu a noului amplasament sau modificările

amplasamentului cu planul de urbanism/amenajare teritorială pus în aplicare;

Să promoveze modificarea planului de urbanism/amenajare teritorială, în cazul în care nu există

compatibilitate, respectând criteriile minime de siguranţă pentru controlul amenajării teritoriale.

Cea de-a treia situaţie (c) presupune un proces invers, în acest caz autoritatea publică locală responsabilă

cu planificarea amenajării teritoriului trebuie:

Să cunoască în avans, situaţiile de risc ale amplasamentelor existente;

Să ţină cont de situaţia riscurilor actuale şi posibilitatea de a face poziţionare de noi

amplasamente sau dezvoltări compatibile.

În planificarea teritorială rezultatele extrase din planurile de urgenţă externe trebuie să fie

corelate cu Planul de Urbanism.




1.1. Istoricul combinatului chimic Făgăraş

“Prima Societate Română de Explozivi” – Făgăraş a luat fiinţă ca o concesiune acordată de stat unei

societăţi anonime pe timp de 30 ani, care avea următoarea structură a acţionariatului: “Dynamit Nobel”

– filiala Bratislava cu 40% acţiuni, acţionari români cu 50% şi statul român cu 10%. Această societate a

fost înfiinţată ca urmare a necesităţii unor cantităţi mari de explozivi pentru industria extractivă din

Transilvania, care în urma Unirii din 1918 rămăsese izolată de sursele din Austria şi Cehoslovacia.

Principalele momente în evoluţia societăţii sunt:

1920 – Publicarea în Monitorul Oficial a legii de înfiinţare şi statutul pentru “Prima Societate Română

de Explozivi”.

1922 – Începerea lucrărilor de construcţie a fabricii;

1924 – Punerea în funcţiune a fabricii având ca

produse principale următoarele:

explozivi de siguranţă;

dinamită;

pulbere neagră;

exploziv ―Aninita‖;

fitile.

1935 – S-a decis formarea unei noi companii

numită

“NITRAMONIA” care să producă acidul azotic şi

azotatul de amoniu necesar producţiei de explozivi;

1936 – Societatea “Nitramonia” îşi începe activitatea;

1948 – Cele doua societăţi “Prima Societate

Română de Explozivi‖ şi “Nitramonia” au




fuzionat într-o singură societate, numită “I.I.S.

Nitramonia Făgăraş” şi au fost naţionalizate;

1960 – Îşi schimbă numele şi funcţionează sub

numele de “Combinatul Chimic Făgăraş” pe

toată perioada regimului comunist, având o

gamă foarte variată de produse precum:

explozivi, îngrăşăminte chimice, săruri

anorganice, produse organice, răşini fenolice,

gaze industriale, mase plastice.

1990 – Combinatul Chimic Făgăraş a fost împărţit în două societăţi:

- SC Nitramonia S.A. Făgăraş– având ca profil producerea de îngrăşăminte chimice, săruri

anorganice, răşini fenol-formaldehidice, intermediari organici şi explozivi industriali;

- Regia Autonomă ”Rompiro” - Sucursala Făgăraş – având ca profil fabricarea de produse

strategice destinate necesităţilor industriei de apărare.

2005 – AVAS reziliază contractul de privatizare încheiat cu Simirică & Tanjala Oil Equipment and

Machinery din SUA şi Chemtrans din Austria, pe motiv că proprietarii nu au realizat investiţiile de

mediu şi dezvoltare. Iniţial scindase combinatul în opt societăţi de sine stătătoare: SC Nitramonia SA;

SC Nitrofertilizer SA; SC Nitroexplozies SA; SC Nitroservice SA; SC Nitrotrans SA; SC Nitrosere

SA; SC Nitrocontrol SA; SC Pensiune şi Păstrăvărie Floarea Reginei SA.

2006 – Se înfiinţează SC Fabrica de Pulberi SA. Urmare a divizării din anul 1990 a Combinatului

Chimic Făgăraş în două unităţi distincte, s-a înfiinţat prin Hotărârea Guvernului nr. 1296/1990 S.C.

Nitramonia SA şi prin Hotărârea Guvernului nr. 146/03.01.1991, Regia Autonomă „Rompiro‖ –

Sucursala Făgăraş.

Separarea patrimoniului între S.C. Nitramonia S.A. şi Regia Autonomă Rompiro- Sucursala Făgăraş s-a

efectuat prin protocolul nr. 103192/07.06.1991, în care partea de patrimoniu privind sectoarele de

folosinţă comună a rămas nerezolvată, urmând a se reglementa ulterior, operaţie care nu s-a mai

finalizat. Prin acest protocol s-a stabilit că 28% din patrimoniul aferent activităţilor auxiliare revine

Sucursalei Făgăraş a Regiei Autonome Rompiro.

În aceste condiţii, Sucursala Făgăraş a devine dependentă de S.C. Nitramonia S.A. care este furnizor

unic de energie termică, electrică, apă industrială, apă potabilă, aer comprimat şi alte servicii ca epurări




de ape reziduale, transport feroviar, pavilion administrativ, depozite, sistemul de comunicaţii, drumuri

uzinale etc..

În baza Hotărârii Guvernului nr. 324/1997, Sucursala Făgăraş a devenit subunitate a Regiei Autonome

Arsenalul Armatei , sub denumirea „Uzina de Produse Speciale Făgăraş‖, dar nici cu această ocazie nu

s-a putut rezolva problema divizării patrimoniului aferent utilităţilor.

În conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr. 952/2001, SC „Arsenal‖ S.A. s-au desfiinţat şi

subunităţile acesteia printre care şi S.C. Uzina de Produse Speciale Făgăraş S.A. şi au fost preluate de

C.N. Romarm SA, reorganizându-se ca filiale ale acesteia.

Industria chimică pentru producţia de apărare necesită condiţii speciale de conservare, astfel că

majoritatea instalaţiilor de producţie nu poate fi conservată la rece, impunându-se menţinerea unui

microclimat în care temperatura să nu scadă sub +150 C.

Menţinerea în stare de siguranţă a instalaţiilor la S.C. U.P.S. Făgăraş S.A., a evitat producerea unor

avarii, dar a condus la acumularea unor datorii mari pe partea de utilităţi către S.C. Nitramonia S.A.,

nefiind alocate fonduri de la bugetul de stat pentru securizarea instalaţiilor. Ca urmare, S.C. Nitramonia

S.A. a solicitat falimentul S.C. Uzina de Produse Speciale Făgăraş S.A., neacceptând ca plata datoriilor

acumulate să fie realizată prin cedare de active şi mijloace fixe care acopereau valoarea restantă la plată.

S.C. Nitramonia S.A. a parcurs apoi un proces de divizare în 8 societăţi comerciale, iar fosta societate

„mamă‖ a intrat în procedură de lichidare.

Pentru redresarea situaţiei s-a înfiinţat S.C. Fabrica de Pulberi S.A. prin reorganizarea prin divizare

parţială a S.C. „Uzina de Produse Speciale Făgăraş‖ S.A. filială a Companiei Naţionale Romarm S.A..

Astfel, s-au creat premisele ca noua entitate „Fabrica de Pulberi‖ să funcţioneze în condiţii economice

normale şi de menţinere în funcţiune a unei entităţi de importanţă strategică pentru întregul sistem

naţional de apărare.

Efectuarea concretă a operaţiunii de divizare conform cu art. 238, alin. (5) din Legea nr. 31/1990 ar fi

trebuit să aibă următoarele avantaje:

- se păstrează intacte investiţiile făcute de Statul Român şi mai mult, se constituie o nouă entitate

comercială perfect viabilă. Investiţiile de peste 20 de milioane USD făcute de Statul Român sunt utilizate

conform scopului pentru care au fost aprobate;

- se evită problemele sociale majore care s-ar crea în zona Făgăraşului (dispariţia locurilor de

muncă pentru circa 700 de familii de pe întreaga platformă, în condiţiile unei pieţe foarte restrânse a

locurilor de muncă);




- se evită stoparea procesului de privatizare al celorlalte entităţi economice de pe platformă

(pentru care UPS Făgăraş este furnizor de utilităţi si materii prime);

- activele oferite spre vânzare nu îşi pierd valoarea pentru cumpărători şi se păstrează sursa de

acoperire a datoriilor;

- se evită periclitarea sistemului naţional de apărare prin dispariţia singurului producător de

explozivi şi pulberi din România;

- se evită afectarea altor beneficiari din domeniul petrolier, precum şi mulţi consumatori de acid

sulfuric şi azotic;

- se evită afectarea producţiei de medicamente pentru afecţiuni cardio-vasculare, „S.C. UPS

Făgăraş‖ S.A. fiind unicul producător de pentrită din România;

- se evită compromiterea Programului Naţional „Antigrindină‖, în cadrul căruia S.C. ‖UPS

Făgăraş‖ S.A. are sarcini directe privind fabricarea combustibilului solid pentru rachete;

- se evită problemele de mediu care vor apărea şi care necesită fonduri însemnate pentru

rezolvare (alocate din bugetul de stat);

- plata integrală a datoriilor poate decurge normal, chiar dacă ritmul de derulare nu este foarte

rapid.

2008 – În martie 2008 se înfiinţează S.C. NITROPOROS S.R.L, societate rezultată în urma procesului

de lichidare voluntară, urmată de vânzare, a 5 societăţi de pe platforma S.C. NITRAMONIA S.A..

1.2. Proprietatea asupra terenului (Situaţia actuală)

1.2.1. Proprietatea asupra terenului

Din punct de vedere teritorial şi administrativ, zona Combinatului Chimic Făgăraş este amplasată pe

cursul superior al râului Olt, la poalele masivului Făgăraş, la aproximativ 4 km de oraşul Făgăraş (în

zona industrială a oraşului) şi la cca. 2 km de satul Râuşor, cca. 1 km de satul Ileni, cca. 1 km de satul

Hurez.

Platforma industrială, este străbătută de la sud la nord de pârâul Berivoi şi pârâul Racoviţa.

Pârâul Berivoi, trece prin estul platformei, pe o albie regularizată şi are regim de curgere

permanent. Măsurătorile au pus în evidenţa un debit mediu multianual de 0,43 m3/s.

Pârâul Racoviţa străbate platforma industriala prin partea de vest, are o albie neregularizată

şi regim de curgere permanent.

Există drumuri municipale care fac legătura între platforma industrială, oraşul Făgăraş şi localităţile din

jur. În interiorul platformei sunt drumuri de acces uzinale care fac legătura între instalaţii.




Drumul care trece pe la nord de obiectiv, la limita acestuia, este cu destinaţie specifică pentru accesul la

zona industrială cât şi pentru legătura cu oraşul Făgăraş. Porneşte de la intrarea sudică în oraş continuând

drumul de centură al oraşului, care la rândul lui face legătura între şoseaua naţională Braşov – Sibiu şi

oraşul Făgăraş. Asigură şi accesul atât spre satul Hurez spre vest, cât şi spre satele Ileni şi Râuşor spre

est.

Din datele deţinute, la nivelul platformei chimice Făgăraş, operează următorii agenţii economici:

S.C. NITROPOROS S.R.L. cu sediul în Făgăraş, str. Ileni, nr. 1, jud. Braşov, înfiinţată în anul

2008. Este o societate cu răspundere limitată, cu doi asociaţi:

- GLADWELL Limited, persoană juridică din insulele Virgine Britanice;

- S.C. VIROMET S.A. persoană juridică din Victoria, judeţul Braşov.

S.C. NITROPOROS S.R.L. este amplasată în partea de NE a fostei platforme NITRAMONIA şi are ca

vecinătăţi:

o Localităţi învecinate:

- Oraşul Făgăraş – la cca. 4 km pe direcţia N;

- Satul Beclean – la cca. 4 km pe direcţia NV;

- Satul Ileni - la cca. 3,5 km pe directia SE;

- Satul Hurez - la cca. 1,5 km pe directia SV;

- Satul Râuşor - la cca. 2 km pe directia E;

o Vecinătăţi:

la N – cartier Combinat, cartier Ion Creangă-Făgăraş;

la S - SC Fabrica de Pulberi SA, SC UPS SA , SC Nitramonia SA;

la V - drumul judeţean Făgăraş - Hurez, terenuri agricole-sat Hurez , comuna Beclean;

la E-drumul judeţean Făgăraş Ileni, terenuri agricole-sat Ileni , comuna Mândra.

Suprafaţa totală a S.C. NITROPOROS S.R.L. este de 2.425.325,89 mp din care:

- suprafaţa incintei: 2.138.585,110 m2

- suprafaţă anexe (aflată în afara incintei): 286.740,78 m2

- suprafeţe construite:

o 9.403,57 m2 – este ocupată de instalaţiile amoniac, amoniac soluţie 25 %,

demineralizare;

o 6.466 m2 – este ocupată de instalaţia termoelectrică CET II, demineralizare;

o 34.711,89 m2 - este ocupată de staţia de epurare.




Amplasamentul S.C. NITROPOROS S.R.L. este străbătut de pârâul Berivoi şi pârâul Racoviţa:

pe malul drept al pârâului Berivoi drept se află instalaţiile:

- de fabricare a amoniacului tehnic lichefiat;

- de fabricare a amoniacului soluţie 25%;

- instalaţia de demineralizare aferentă instalaţiei amoniac şi acid azotic.

pe malul stâng al pârâului Berivoi se află instalaţiile:

- centrala electrică de termoficare CET II;

- instalaţia de demineralizare aferentă CET II.

de o parte şi de alta a pârâului Racoviţa se află staţia de epurare –instalaţia de epurare ape uzate

cu ioni amoniu şi nitric.

S.C. NITRAMONIA S.A. cu sediul în Făgăraş, Strada Ileni, Nr. 1, Fagaras – judeţul Braşov

Oferă servicii în secţiunea Cercetare & Proiectare din domeniul Chimic.

S.C. Fabrica de Pulberi S.A. cu sediul în Făgăraş, str. Extravilan, nr.1, jud. Braşov, înfiinţată în

anul 2006. Este o societate cu capital integrat de stat, acţionar unic fiind Compania Naţională

ROMARM S.A., cu cota de participare la beneficii/pierderi de 100%.

S.C. Fabrica de Pulberi S.A. Făgăraş este situată în incinta comună cu S.C. UPS S.A. Făgăraş,

societate din care s-a desprins prin divizare parţială, în prezent obiectivele acestor societăţi fiind

practic total intercalate între ele. În afara obiectivelor S.C. UPS S.A., în imediata vecinătate a

societăţii se află:

- Pe latura de est - S.C. NITRAMONIA S.A. Făgăraş;

- Pe latura de vest – S.C. Nitroporos S.R.L.. , S.C. Nitroparc S.R.L.;

- Pe latura de nord S.C. NITRAMONIA S.A.;

- Pe latura de sud, sud – vest – terenuri agricole şi locuinţe aparţinând de satul Hurez.

Suprafaţa totală a amplasamentului pe care se desfăşoară activitatea autorizată este de 615.832

mp din care suprafaţa construită de 40204 m2.

Suprafaţa societăţii repartizată pe instalaţii este:

- Nitroglicerină 36.920 m2;

- Pulberi cu dublă bază 89.260 m2;

- Trotil 68.677 m2;

http://www.infocompanies.com/firme/companiiromaniadetalii.php-c=d.a.2.html

http://www.infocompanies.com/Chimic-firme-romania.htm




- Pentrită-hexogen 91.218 m2;

- Reconcentrare acizi 1.501 m2;

- Poligon Dejani 328.256 m2.

S.C. Uzina de Produse Speciale S.A. cu sediul în Făgăraş, str. Extravilan, nr.1, aparţinând

Companiei Naţionale ROMARM S.A..

Încă din anul 2007, Uzina de Produse Speciale din Făgăraş, care funcţiona ca filială a producătorului

de armament şi tehnică militară ROMARM Bucureşti, a intrat în lichidare. Unitatea economică s-a

divizat în două societăţi: prima dintre ele, Uzina de Produse Speciale, urma să preia toate datoriile

vechii societăţi, prin valorificarea activelor şi terenurilor unităţii. A doua societate, denumită Fabrica

de Pulberi, aflată în continuare în subordinea ROMARM, îngloba cea mai mare parte a personalului

şi instalaţiile viabile, susceptibile de a fi repornite într-un viitor apropiat. „Uzina de Produse Speciale

a intrat în procedură de lichidare, prin INFO-DIP INSOLVENCY SPRL, LICHIDATORUL

JUDICIAR al C.N.ROMARM SA -UPS FAGARAŞ.

S.C. MIRSAND S.R.L. cu sediul în Brasov, calea Bucureşti nr. 7B.

Are ca activitate principală: Cod CAEN 7219 - "Cercetare şi dezvoltare în alte ştiinţe naturale şi

inginerie" şi ca activităţi secundare ale certificatului sunt: consultanţă în tehnologia de calcul

(hardware), editare de programe, consultanţă şi livrarea de produse software, activităţi legate de baze

de date. De asemenea, MIRSAND are o activitate importantă în domeniul apărării, cu multe produse

şi proiecte, cum ar fi sistemul de management informatic integrat etc.. În anul 2000, firma S.C.

MIRSAND S.R.L. a fost certificată privind sistemul de management al calităţii în conformitate cu

ISO 9001 de către Organismul Militar de Certificare, Acreditare şi Supraveghere (OMCAS), primind

certificatul cu nr. 136 şi fiind recertificată ulterior în anii 2003 şi 2006. Începând cu octombrie 2009,

au fost acreditaţi AJA REGISTRAS EUROPE, Marea Britanie. De asemenea, compania a participat,

mai ales ca partener şi coordonator în consortii, pentru a realiza mai multe proiecte în diverse

programe de cercetare naţională (MENER, RELANSIN, securitate, aerospaţială, de parteneriat,

inovare) planuri naţionale de cercetare, dezvoltare şi inovare sau planuri sectoriale.

SC EPC EXPLO ROMANIA SRL, cu sediul în Cluj-Napoca, str. Fântânelor nr. 59. Profilul

de activitate: Cod CAEN 2069 –fabricarea intermediarilor şi a altor produse chimice. Punctul de

lucru: „ INSTALAŢIE DE PRODUCERE MATRICE. Suprafaţa totală a amplasamentului este

de 11.170 m2.




Instalaţia cuprinde:

- Depozit materiale explozive. Depozitul este înconjurat de valuri de pământ şi acoperit cu

pământ .

- Depozit de materii prime. Construcţia este înconjurată de valuri de pământ.

- Clădirea de producţie. Clădirea este înconjurată cu valuri de pământ şi pentru întărire, în zonele

în care s-a intervenit pentru lărgirea spaţiului au fost construite ziduri de sprijin din beton.

- Depozite / garaj / atelier / vestiar.

PARCUL INDUSTRIAL FĂGĂRAŞ, administrat de SC NITROPARC SRL Făgăraş,

aparţinând Consiliului Local Făgăraş, cu sediul în Făgăraş, str. Republicii, nr.3, jud. Brasov,

constituit în baza Hotărâri de Guvern nr. 256/2004.

SC Nitroparc SRL Făgăraş, societatea de administrare a Parcului Industrial, oferă spre închiriere,

pe baza de contract, urmatoarele: clădiri industriale cu suprafeţe cuprinse între 1200 mp şi 80 mp;

depozite acoperite în cladiri; teren. Suprafaţa totală este de 100178 mp, iar supafaţa construită

desfăşurată este de aproximativ 7000 mp;

În cadrul parcului industrial functioneaza SC Isoplus special SRL, Făgăraş, cu sediul în Făgăraş, str.

Titu Pertea, bloc 6, scara C, ap.1, judeţul Braşov.

Societatea deţine:

- O clădire de depozitare materiale explozibile. Clădirea este împrejmuită din patru laturi de un val

de pământ cu rol de protecţie.

- O clădire pentru dezmembrarea mecanică şi depozitarea componentelor auto dezactivate.

1.2.2. Tipul producţiei actuale

Evoluţia tipului de producţie

Societatea Comercială ―NITRAMONIA‖ SA Făgăraş, la începutul existenţei sale s-a numit ―PRIMA

SOCIETATE DE EXPLOZIVI – FĂGĂRAŞ‖, bazele acesteia fiind puse în anul 1922. Înfiinţarea

acestei fabrici de explozivi s-a impus ca urmare a necesităţii de aprovizionare cu explozivi minieri a

industriei extractive din Transilvania, care – prin alipirea la România - rămăsese fără sursele tradiţionale

preluate până atunci din Austria, Cehoslovacia etc..

Iniţial s-au fabricat explozivi de siguranţă, dinamită şi astralită.

În anul 1926 a început fabricarea pulberilor negre, iar din 1927 şi a fitilului pe bază de pulberi negre.

În anul 1935 s-a construit o instalaţie de trotil, iar în 1936 o instalaţie de nitroceluloză şi balestită.




În anul 1936 s-a înfiinţat o nouă societate, ―NITRAMONIA‖, care şi-a început activitatea cu fabricarea

produselor: acid azotic diluat (din care o parte se concentra) şi azotat de amoniu. În anul 1942 la

Societatea ―Nitramonia‖ s-a montat şi o instalaţie pentru producerea amoniacului.

În anul 1948 cele două societăţi au fost comasate într-o singură întreprindere, sub denumirea

Întreprinderea Industrială de Stat “NITRAMONIA” Făgăraş, nume sub care a funcţionat până în anul

1951 când a primit denumirea de Întreprinderea Industrială de Stat COMBINATUL CHIMIC Nr. 1

FĂGĂRAŞ. Sub acest nume întreprinderea a funcţionat până în anul 1960, când i s-a schimbat

denumirea în COMBINATUL CHIMIC FAGARAS.

După anul 1951 s-au dezvoltat capacităţile existente şi s-au pus în funcţiune noi capacităţi de producţie.

Astfel, începând cu 1954, s-a dat în folosinţă o capacitate de 100 t/an pentru producţia de repere presate din

materiale plastice termorigide: bachelite şi aminoplaste, capacitate care a cunoscut o continuă creştere.

Întrucât, industria materialelor plastice, a medicamentelor şi, mai ales, a fibrelor sintetice în plină

dezvoltare solicitau tot mai mult fenol, începând cu anul 1959 s-a dat în folosinţă o fabrică de fenol, cu

capacitatea de 3.000 t/an, capacitate care în anul următor s-a mărit la 5.000 t/an.

Începând cu anul 1965 a intrat în funcţiune o instalaţie de nitrobenzen, materie primă importantă pentru

multe întreprinderi chimice din ţară.

După anul 1970 s-au mărit capacităţile de producţie pentru răşini fenolice, explozivi minieri,

îngrăşăminte chimice şi s-au pus în funcţiune noi capacităţi de producţie de: amoniac, nitrobenzen,

anilină, formol, hexametilentetramină etc..

Combinatul Chimic Făgăraş a contribuit în mod substanţial la progresul industriei româneşti, atât prin

produsele fabricate, cât şi prin personalul tehnic care a participat la construirea unui număr important de

obiective ale industriei chimice în România.

Situaţia actuală a activităţilor desfăşurate în zona platformei chimice

A. S.C. NITROPOROS S.A. Făgăraş

Conform Actului Constitutiv al societăţii şi Certificatului de Înregistrare:

Activitatea principală a societăţii SC NITROPOROS SRL este:

fabricarea îngrăşămintelor şi produselor azotoase - cod CAEN 2015

Alte activităţi:

- fabricarea altor produse chimice anorganice de bază – cod CAEN 2013;

- furnizarea de abur şi aer condiţionat – cod CAEN 3530;




- producţie, transport, distribuţie, comercializare energie electrică – cod CAEN 3511, 3512, 3513,

3514;

- colectarea şi epurarea apelor uzate – cod CAEN 3700;

- captarea, tratarea şi distribuţia apei – cod CAEN 3600;

- comerţ cu ridicata a produselor chimice – cod CAEN 4675;

- depozitări – cod CAEN 5210;

- transporturi prin conducte – cod CAEN 4950.

Din punct de vedere funcţional, la nivelul societăţii avem:

Instalaţia de fabricare amoniac tehnic lichefiat cu instalaţii auxiliare:

- instalaţia de fabricare amoniac soluţie 25%;

- instalaţia de demineralizare.

Centrala electrică de termoficare – CET II;


Sector produse anorganice:

- Instalaţia de fabricare acid azotic 60%;

- Instalaţia de fabricare azotat de amoniu tehnic/poros;

- Instalaţia de fabricare azotat de amoniu îngrăşământ;

- Instalaţia de fabricare gaze lichefiate (oxigen – azot) 1500 Nmc/h;

Sector produse organice

- Instalaţia de fabricare bachelită granulată;

- Instalaţia de fabricare Novolac soluţie alcoolică;

- Instalaţia de fabricare răşini deshidratate;

- Instalaţia de fabricare Fibroplast SP20V şi bachelita pe suport textil;

- Instalaţia de fabricare bachelite Maro, NC, TP2;

- Atelier presături din materiale plastice - în curs de autorizare.

Sector explozivi

- Instalaţia de fabricare explozivi gelatinoşi – Dinamită;

- Instalaţia de fabricare a explozivului pulverulent tip Astralita;

- Instalaţia de fabricare a explozivilor antigrizutosi pulverulenti de tip AGP;

- Instalaţia de fabricare a explozivilor de tip Rovex;

- Sector P800, cu următoarele componente:

Instalaţia de fabricare pulberi negre;




Instalaţia de fabricare fitil de amorsare;

Instalaţia de fabricare fitil detonant.

- Instalaţia de fabricare acid sulfonitric de tip XI;

- Instalaţia praf amestecat;

- Instalaţia măcinare cărbune mineral;

- Instalaţia de fabricare TNT măcinat;

- Instalaţia de fabricare DNT din acizi reziduali;

- Instalaţia de fabricare nitroglicerină / nitrogliceroglicol.

Instalaţii auxiliare care deservesc activităţile prezentate mai sus, sunt:

- Staţie de epurare ape uzate – Instalaţia de epurare ape uzate cu ioni amoniu şi nitric;

- Sector hidro - Gospodăria de apă;

- Secţia electro – PRAM, Atelier bobinaj, Staţii de alimentare cu energie electrică;

- Serviciul Control Instalaţii: Atelier control instalaţii, Atelier reparaţii mecanice, Atelier reparaţii

AMA;

- Depozite de materii prime, auxiliare, produse finite şi rampele CF de descărcare - încărcare;

- Laboratoare de încercări şi analize fizico-chimice şi mediu.

- Depozitul de explozivi (Măgurele);

- Rampa de explozivi;

- Poligon de încercări pentru sector explozivi.

Pe lângă activităţile derulate în instalaţiile direct productive şi conexe – auxiliare, în cadrul societăţii se

mai desfăşoară şi activităţi legate de aprovizionarea, gestionarea şi depozitarea materiilor prime,

materialelor, produselor intermediare şi finite, comercializarea produselor finite, gestionarea şi

comercializarea deşeurilor.

Parte din activităţile desfăşurate, intră sub incidenţa Directivei IPPC şi sunt încadrate conform O.U.G

152/2005 anexa 1, la punctele:

Instalaţii de ardere cu o putere termică nominală mai mare de 50 MW:

- centrală electrică de termoficare CET II, formată din 2 cazane cu puterea termică de 46MW

fiecare, legate la două coşuri diferite;

- LCP – cazan auxiliar reformer primar cu puterea termică de 52 MW.

Instalaţie auxiliară:


Instalaţii chimice pentru producerea de substanţe chimice anorganice de bază:




a. gaze: amoniac – instalaţia de fabricare amoniac tehnic lichefiat;

b. baze: hidroxid de amoniu – instalaţia de fabricare apă amoniacală 25%.

B. S.C. Fabrica de pulberi S.A. Făgăraş

Conform Actului Constitutiv al societăţii şi Certificatului de Înregistrare:

Activitatea principală a societăţii SC Fabrica de pulberi SA este:

a) fabricarea de produse chimice, anorganice de bază, cod CAEN 2413;

b) fabricarea altor produse chimice de bază, cod CAEN 2414;

c) fabricarea explozivilor, cod CAEN 2461;

Alte activităţi:

a) Producţia aburului şi a apei calde, cod CAEN 4030;

b) Manipulări, cod CAEN 6311;

c) Depozitări, cod CAEN 6312;

d) Închirierea şi subînchirierea bunurilor imobiliare sau închiriate, cod CAEN 7020;

e) Activităţi de arhitectură, inginerie şi servicii de consultanţă tehnică legate de acestea, cod

CAEN 7420;

f) Colectarea şi tratarea apelor uzate, cod CAEN 9001;

g) Colectarea şi tratarea reziduurilor, cod CAEN 9002;

h) Salubritate, depoluare şi activităţi similare, cod CAEN 9002.

Activitatea societăţii se desfăşoară în cadrul următoarelor instalaţii tehnologice principale:

Instalaţia de fabricare Nitroglicerină;

Instalaţia de fabricare pulberi cu dublă bază;

Instalaţia de fabricare Pentrită – Hexogen;

Instalaţia de fabricare Trinitrotoluen;

Instalaţia de Reconcentrare Acid sulfuric rezidual.

Instalaţiile şi activităţile auxiliare care susţin activităţile principale ale societăţii sunt:

Instalaţii conexe legate direct de fiecare din instalaţiile de fabricaţie principale – furnizează

utilităţile necesare pentru desfăşurarea proceselor:

- Instalaţii de frig;

- Staţii de comprimare aer;

- Laboratoare secţii producţie.

Instalaţii şi activităţi conexe care deservesc toate fabricile societăţii:




- Gospodăria de apă – Sistemul de alimentare cu apă – Instalaţia de apă recirculată;

- Centrale termice;

- Instalaţiile automate de dedurizare a apei, cu funcţionarea continuă;

- Ateliere mecanice, de tâmplărie, electrice şi AMA;

- Laborator de cercetare şi Instalaţie pilot;

- Staţie de transformare şi alimentare cu energie electrică;

- Laborator pentru Inspecţia Calităţii, laborator ape;

- Depozite de materiale, materii prime, produse intermediare şi explozivi;

- Transport auto şi CF.

Unitatea Dejani, pe care sunt amplasate următoarele obiective:

- Atelier probe recepţie – Poligon Dejani;

- Depozit Dejani;

- Unitate de pompieri civili Dejani;

- Cazarma de jandarmi.

C. S.C. Uzina de Produse Speciale S.A. Făgăraş

Conform hotărârii Adunării creditorilor din 10.05.2010 şi Legii nr. 85/2006 pentru vânzarea, în bloc

pe loturi, ca active constituite ca ansamblu în stare de funcţionare, grupate în funcţie de specificul

producţiei Uzinei de Produse Speciale Fagaras SA, cu sediul în Făgăraş, Str. Extravilan, nr.1,

jud.Braşov, prin INFO-DIP INSOLVENCY SPRL în calitate de lichidator judiciar, se organizează

licitaţie publică, astfel:

LOTUL nr.1 – POLIGON UZINAL, RX şi BETATRON

Instalaţia este amplasată la periferia sudică a platformei industriale, datorită activităţii speciale.

Instalaţia a fost pusă în funcţiune în anul 1975 şi a avut obiect de activitate testarea produselor explozive

fabricate de fostul „COMBINAT CHIMIC‖ Făgăraş. Instalaţia a fost dotată cu aparatura specifică de

ultimă oră în anii 1985-1989. După anul 1990 activitatea în poligon s-a redus constant, poligonul fiind

trecut în conservare în anul 2004.

În Laboratorul Betatron se efectua controlul nedistructiv cu raze X a unor produse, în baza autorizaţiei

pe care UPS Făgăraş SA o deţinea pentru desfăşurarea activităţii în domeniul nuclear. Laboratorul era

verificat de inspectoratul de specialitate CNCAN.




Activul LOTUL nr.1 – POLIGON UZINAL, RX si BETATRON este compus din:

teren aferent activului - în suprafaţă de 80.638 mp, este întabulat în CF nr. 12633, nr. cad.

1232 a loc. Făgăraş, în suprafaţă totală de 393.295 mp.

Construcţii:

1 casa poartă de acces;

5 magazii de depozitare produse destinate operatiunilor de testare;

Magazie depozitare;

2 sali de comanda a procesului de testare;

6 ateliere de lucru;

Laborator încercari Betatron;

Laborator RX.

LOT 2 - INSTALATIA ALN – 300B FABRICARE PERCLORAT DE AMONIU

Instalaţia a fost pusă în funcţiune în anul 1988 şi a functionat pâna în anul 1994. La finele anului 2000 a

fost obtinută aprobarea în vederea scoaterii din funcţiune şi casării prin dezmembrare a mijloacelor fixe

aferente. Casarea, dezmembrarea şi valorificarea mijloacelor fixe s-a realizat în anul 2004.

În momentul de faţă pe platforma instalaţiei sunt amplasate clădirile:

2 hale de fabricaţie;

staţie de expediţie – dotată cu rampă CF;

clădire atelier mecanic;

clădire administrativă;

staţie pompe, centrală termică şi staţie electrică;

2 depozite produs finit – protejatate în val de pamânt;

clădire laborator;

magazie.

Terenul aferent instalatiei este de 51.725 m2, teren intabulat în C.F.11519, nr. top: 2473/44.

LOTUL NR.3 - MICROPRODUCŢIE

Activul Microproducţie este amplasat în partea de nord a platformei industriale, la limita între incinta

UPS (Pulberi lamelare), SC Nitramonia SA şi şosea. Din lotul nr.3 fac parte şi piloţii situaţi în periferia

platformei, pe terenul apartinand SC Nitramonia SA şi, respectiv, SC Mirsand SRL.

LOTUL nr. 3 denumit este compus din :

TEREN - aferent în suprafaţă de 56.125 m2.Terenul este întabulat în CF nr.12633, nr.cad.1232 a

localităţii Făgăraş, în suprafaţă totală de 393.295 mp.




CONSTRUCŢII :

A- Construcţii situate pe terenul în suprafaţă de 56.125 mp, înscris în CF nr.12633, nr.cad.1232

Făgăraş:

1. Cladire administrativă;

2. Birou şi laborator;

3. Atelier mecanic;

4. Casă trageri probe;

5. Magazie ambalaje;

6. Atelier mecanic şi sudură.

B- Construcţii existente pe terenul aparţinând SC Nitramonia SA:

1. Hala pilot – în partea de nord-est a platformei;

2. Construcţii situate în partea de est a platformei;

3. Hală fabricaţie;

4. Hală preparare;

5. Depozit materii prime;

6. Instalaţie fabricaţie.

C- Construcţii situate pe terenul aparţinând SC Mirsand SRL:

Hală fabricaţie pilot.

LOTUL NR.4 - PULBERI LAMELARE

Activul LOTUL nr. 4 denumit « PULBERI LAMELARE» este compus din:

1. TEREN, aferent activului ( 93.578 mp) - este întabulat în CF nr. 12633, nr. cad. 1232 a localităţii

Făgăraş, în suprafaţă totală de 393.295 mp.

2. CONSTRUCŢII, respectiv : magazie probe; sală omogenizare; ateier ştanţe etc.

LOTUL NR.6 - LINIA 2

Activul Linia 2 este amplasat în sud-estul platformei industriale, avand ieşire la calea principală de acces

spre CREMATORIU.

Pusă în funcţiune în anii `50, instalaţia este compusă din 9 ateliere, şi nu mai funcţionează din anul 1995.

Atelierele nu mai sunt dotate cu instalatiile tehnologice aferente.

LOTUL nr. 6 denumit « LINIA 2 » este compus din :

1. TEREN - aferent instalaţiei este în suprafaţă de 89.061 m2. Terenul este întabulat în CF

nr.12377, nr.cad.909 a localităţii Făgăraş, în suprafaţă totală de 180.905 mp.




2. CONSTRUCŢII:

Pe lângă cele 9 ateliere menţionate anterior, Lotul nr.6 mai are în componenţă şi două construcţii situate

în partea de nord-vest a Instalaţiei TNT, aparţinând de SC Fabrica de Pulberi SA.

LOTUL NR.8 - NITROGLICERINĂ

Activul Lotul nr.8 – Nitroglicerina este amplasat în SV platformei industriale. Instalaţia are ieşire la

calea principală de acces a UPS.

LOTUL nr. 8 este compus din :

1. TEREN - aferent instalaţiei este în suprafaţă de 41.345 m2. Terenul este întabulat în CF nr.12632

nr.cad.1231 a localităţii Făgăraş, în suprafaţă totală de 240.096 mp.

2. CONSTRUCŢII -, după cum urmează:

Laborator + preparare sodă;

Baracă metalică;

Atelier denitrare acid;

2 Ateliere Nitrare;

Atelier acid.

LOTUL NR.9 - INSTALAŢII TUBULARE

Activul Lotul nr.9 – INSTALAŢII TUBULARE este amplasat în SV platformei industriale, fiind

delimitat în partea estică de pârâul Racoviţa.

Lotul nr.9 este compus din:

TEREN - aferent instalaţiei este în suprafaţă de 87.752 m2.Terenul este întabulat în CF nr.12632

nr.cad.1231 a localităţii Făgăraş, în suprafata totala de 240.096 mp.

CONSTRUCŢII - după cum urmează: clădire laborator faze; Atelier Abs.oxizi azot; Atelier

blindare; Atelier granulare; etc.

LOTUL NR. 10 - Instalaţia ALN 300A PULBERI COMPOZITE

A fost pusă în funcţiune în anul 1988 şi a funcţionat pâna în anul 1994, când a fost trecută în conservare.

La momentul punerii în funcţiune, instalaţiile erau de ultimă generaţie. Produsul final reprezenta

combustibilul pentru rachetă şi făcea parte din strategia naţională de înzestrare a armatei. Tehnologiile de

fabricaţie reprezintă secrete de stat.

Pe platforma instalaţiei se află 7 ateliere, iar terenul aferent instalatiei este de 236.971 m2.

LOTUL nr.12 – CREMATORIU

Crematoriul pentru distrugerea deşeurilor de explozivi este situat în partea de SV a platformei chimice.




Crematoriul era destinat distrugerii prin ardere atât a deşeurilor de explozivi, cât şi a produselor care

conţin explozivi şi care provin de la diferite faze de fabricaţie, din probele tehnologice sau de cercetare,

de la curăţirea instalaţiilor sau a reţelelor de canalizare.

Este alcătuit din 9 plaje pentru ardere fiecare fiind destinată unei anumite categorii de explozivi:

1. combustibil compozit;

2. pasta nitroceluloza;

3. pulbere neagră, fitil detonant, Bikford, pentrita;

4. dinamita, astralita, AGP, DNT;

5. hexogen, pentrita;

6. triulei, TNT, DNT, PNT, pentolita;

7. pulbere cu dublă bază;

8. şlamuri de nitroglicerină.

Plajele 1-5 sunt betonate, înconjurate de valuri de pământ, fiecare având prevăzut un avanpost adecvat,

situat la distanţă corespunzatoare faţă de locul de distrugere. Plajele betonate sunt alcatuite din 12 vetre

pentru ardere, cu dimensiunea de 3.80 x 2.85 m, separate prin rigole pentru scurgerea apei necesare

pentru stingerea resturilor arse, racirii vetrei sau efectuarii curateniei.

Plaja 2 destinată distrugerii pastei de nitroceluloză, este prevazută cu 3 mese metalice, având

dimensiunea de 1.40 x 1.50 x 0.40 m si pe care se asează pasta care urmează a fi distrusă.

Plajele 6-9 sunt plaje deschise, din pamant tasat, nefiind separate prin valuri de pamant. Fiecare plaja

este prevazuta cu cai de acces betonate pe care pot circula mijloace de transport a deşeurilor de

explozivi.

Toate cele 9 plaje de ardere sunt înconjurate de un val de pamant înalt.

Fiecare plaja de ardere este prevăzută cu o gură de hidrant pentru stingerea resturilor arzânde, răcirea

vetrei şi efectuarea curăţeniei.

Operaţiile de distrugere prin ardere a deşeurilor de explozivi se efectuează numai în timpul zilei şi în

condiţii meteo favorabile.Nu se ard în acelasi timp, chiar pe plaje diferite, deşeuri de explozivi diferiţi.

Iniţierea arderii se face cu mijloace specifice fiecarui tip de deşeu în parte.

Activul LOTUL nr. 12 este compus dintr-un teren( 54.329 mp) şi o construcţie.

LOTUL NR. 13 denumit “RDX” compus din teren în suprafaţă de 53.572 mp cu construcţiile

aferente.




LOTUL NR.14 - TEREN LIBER SPRE HUREZ

Activul Lotul nr.14 – Teren liber spre HUREZ este amplasat în SV platformei industriale, la limita între

incinta UPS (ALN 300A - pulberi compozite), incinta SC Nitroporos SRL şi pârâul Racoviţa.

Terenul este în suprafaţă de 286.699 mp, este situat în comuna Beclean şi este în curs de întabulare.

LOTUL NR.15 - TEREN LIBER spre BERIVOI

Activul Lotul nr.15 – teren liber spre Berivoi este amplasat în SE platformei industriale, la limita între

incinta Nitroporos, incinta ALN 300A-Pulberi compozite şi raul Berivoi.Terenul liber este în suprafaţă

de 139.834 mp, aparţine de comuna Beclean şi este în curs de întabulare.

LOTUL NR. 16 TEREN LIBER în cadrul incintei UPS, în suprafaţă totală de 59.049 mp,

(zona lacurilor MAT).

D. S.C. NITRAMONIA S.A. Făgăraş

Conform Legii nr. 85/2006 pentru vânzarea, în bloc pe active, constituite ca ansamblu în stare de

funcţionare, grupate în funcţie de locul în care sunt amplasate, bunurile aparţinând S.C. NITRAMONIA

S.A., cu sediul în Făgăraş, Str. Ilieni, nr.1, jud.Braşov, prin INFO-DIP INSOLVENCY SPRL în calitate

de lichidator judiciar, se organizează licitaţie publică, astfel:

PAVILION VÂNZĂRI+ PLATFORMĂ: CLĂDIRE P+1+M şi TEREN 601,64 mp;

INCINTĂ NITRAMONIA NORD, TEREN - S=261.209 mp;

INCINTĂ NITRAMONIA SUD, TEREN - S=535.262 mp, CLĂDIRI şi CONSTRUCŢII

SPECIALE cu mij.fixe încorporate;

CASA DE OASPEŢI Nitramonia SA, cu teren aferent 6.205 mp;

SEDIU ADMINISTRATIV şi CENTRU DE CALCUL, parcare , pasarelă cu teren aferent

9.007 mp.

TEREN aferent constructii;

TEREN - S=1026 mp, (poarta 1);

TEREN - S=342 mp;

TEREN - S=1.118 mp (Statii pompe);

TEREN - S= 36.783 mp (magazii S64);

TEREN - S= 14.673 mp (hale prese S10.




E. PARCUL INDUSTRIAL cu sediul în Fagaras, str.Extravilan nr.1, jud. Brasov.

În cadrul parcului industrial funcţionează Isoplus special SRL, Fagaras, ce are ca activitate depozitarea

materialelor explozibile şi dezmembrarea componentelor auto (capsele detonante de la airbag – uri)

F. SC EPC EXPLO ROMÂNIA

Profilul de activitate: Cod CAEN 2069 –fabricarea intermediarilor şi a altor produse chimice.

Punct de lucru: „INSTALAŢIE DE PRODUCERE MATRICE (intermediar pentru explozivi

industriali).

G. SC MIRSAND SRL

Are ca activitate principală: Cod CAEN 7219 - "Cercetare şi dezvoltare în alte ştiinţe naturale şi

inginerie" şi ca activităţi secundare ale certificatului sunt: consultanţă în tehnologia de calcul (hardware),

editare de programe, consultanţă şi livrarea de produse software, activităţi legate de baze de date. De

asemenea, MIRSAND are o activitate importanta în domeniul apărării cu multe produse şi proiecte, cum

ar fi sistemul de management informatic integrat etc..

În anul 2000, firma S.C. MIRSAND S.R.L. a fost certificată privind sistemul de management al calităţii

în conformitate cu ISO 9001 de către Organismul Militar de Certificare, Acreditare şi Supraveghere

(OMCAS), primind certificatul cu nr. 136 şi fiind recertificată ulterior în anii 2003 şi 2006. Începând cu

octombrie 2009, a fost acreditată AJA REGISTRAS EUROPE.

1.3. Echiparea edilitară

1.3.1. Alimentarea cu apă

Toată platforma industrială dispune de surse proprii de alimentare cu apă, care sunt gestionate în cea mai

mare parte de către SC Nitroporos SA, după cum urmează:

Surse de suprafaţă (pârâul Berivoi, pârâul Racoviţa , râul Olt);

Surse subterane captare front Hârşeni - Săsciori şi captare Hurez;

Apa captată prin instalaţiile proprii este tratată şi apoi prin sistemul de pompare este trimisă prin reţelele

de distribuţie către consumatorii interni.

Reţeaua de distribuţie a apei este de tip inelar, din OL şi fontă, cu diametre cuprinse între 600- 800 mm-

3 inele şi un inel de 350 mm (în zona de nord vest). Din inele se alimentează o reţea de distribuţie către

toţi consumatorii.




Alimentarea cu apă potabilă este apa de subteran – front Hârşeni şi front Hurez, se face

din reţeaua principală de alimentare care aparţine societăţii.

Apa captată din sursele Hârşeni şi Hurez este tratată prin clorinare înainte de a fi distribuită către

consumatori.

Alimentarea cu apă industrială

În cadrul societăţii se foloseşte apa industrială din:

- surse de suprafaţă – pârâul Berivoi – Sebeş, pârâul Racoviţa, râul Olt;

- surse subterane – front Hârşeni – Săsciori.

Alimentarea cu apă industrială se face din reţelele principale care aparţin societăţii.

Apa captată din sursa Berivoi se utilizează în instalaţiile de obţinere amoniac, acid azotic 60%, azotat de

amoniu şi centrala electrică de termoficare (instalaţia de demineralizare).

În instalaţia de obţinere amoniac, numai dacă este necesar, se utilizează ca apă de răcire şi apa din râul Olt.

Apa industrială din subteran se utilizează în instalaţiile de amoniac, amoniac soluţie 25% şi acid azotic,

după ce a fost supusă unui proces de demineralizare într-o instalaţie specială.

Apa pentru stingerea incendiilor

Pe platforma societăţii în zona instalaţiilor de amoniac – acid azotic, este amplasat un rezervor cu

capacitatea de 500 mc pentru stingerea incendiilor, alimentat din sursa Olt. Instalaţiile sunt dotate cu

staţii de pompare pentru intervenţii. De asemenea, pe inelul de alimentare cu apă sunt amplasaţi hidranţi.

Pentru menţinerea echilibrului presiunii în sistemul de apă, societatea are pe teritoriul său un castel de

apă de compensare de 1.000 mc capacitate, alimentat din sursa Olt.

Castelul de apă este dimensionat pentru asigurarea atât cu apa necesară pentru prevenirea şi combaterea

incendiilor la instalaţia de azotat de amoniu, cât şi cu apa de siguranţă necesară consumatorilor vitali

(din cadrul societăţii) în caz de avarie pe traseul de apă recirculată.

În sectorul explozivi, volumul intangibil de apa utilizată pentru stingerea incendiilor este asigurat dintr-

un rezervor de 1.000 m3 în instalaţia P800 şi un rezervor de 250 mc amplasat într-un castel de apă.

De asemenea, societatea deţine 2 bazine de stocare de câte 4.000 mc fiecare –sursa Olt.

Apa recirculată

În cadrul societăţii recircularea apei se realizează în turnurile de răcire cu tiraj forţat şi staţii de pompare

apă recirculată.

Răcirea apei se realizează în contracurent cu aerul după ce în prealabil apa este transformată în picături de către

şicanele dispuse în celulele turnului de răcire.




Tirajul pe fiecare celulă se realizează prin intermediul unui ventilator amplasat în difuzorul turnului de

răcire. Recircularea apei se realizează cu ajutorul unor pompe verticale de mare capacitate care aspiră

apa din bazinele turnului de răcire şi o trimite la consumatorii din instalaţii.

1.3.2. Evacuarea apelor uzate

Din activităţile desfăşurate se evacuează ape uzate de mai multe categorii:

- ape chimic impure cu ioni amoniu şi nitric;

- ape convenţional curate;

- ape pluviale;

- ape menajere.

Toate aceste categorii de ape uzate evacuate sunt colectate în reţelele de canalizare existente pe

platformă, după cum urmează:

- apele chimic impure – în reţelele de canalizare chimică anorganică cu ioni amoniu şi nitric, Dn

= 200-600 mm şi apoi sunt dirijate spre Staţia de Epurare la faza de epurare;

- apele convenţional curate şi apele pluviale – în reţeaua de canalizare convenţional curată, Dn=

200-1000 mm şi apoi evacuări directe în Pârâul Berivoi;

- apele menajere – în reţeaua de canalizare menajeră, Dn= 200-400 mm care sunt colectate şi

dirijate spre staţia de epurare a Municipiului Făgăraş preluate prin Contract de prestări servicii nr

954/14.05.2008 de către SC Apa Serv SA Făgăraş.

Staţia de epurare şi evacuările în pârâul Racoviţa

Staţia de epurare este compusă din:

a) instalaţia de epurare ape uzate anorganice cu conţinut de ioni amoniu şi nitric;

b) instalaţia de epurare ape uzate anorganice acide;

c) instalaţia de epurare ape uzate organice.

Efluenţii celor trei instalaţii de epurare sunt evacuaţi, prin cele două racorduri finale A1 si O1, în pârâul

Racoviţa.

Prin racordul A1 se evacuează apele epurate de la instalaţia de epurare ape uzate anorganice cu conţinut

de ioni amoniu şi nitric şi apele epurate de la instalaţia de epurare ape uzate anorganice acide.

Din analiza băncii de date existente depăşirile se datorează:

- la indicatorul suspensii: efluentului evacuat din instalaţia de epurare ape uzate anorganice cu conţinut

de ioni nitric si amoniu;




- la indicatorul azotat: efluenţilor evacuaţi din instalaţia de epurare ape uzate anorganice cu conţinut de

ioni nitric şi amoniu şi din instalaţia de epurare ape uzate anorganice acide;

- la indicatorul nitroderivaţi: efluentului evacuat din instalaţia de epurare ape uzate anorganice acide.

Neconformităţile stabilite sunt în corelaţie cu calitatea efluenţilor de ape uzate specifice societăţilor care

evacuează în aceste instalaţii şi cu performanţele fluxurilor de epurare operate în condiţiile modificărilor

survenite în activităţile societăţilor care evacuează ape uzate.

Instalaţia de epurare ape uzate cu ioni amoniu şi nitric retehnologizată va prelua apele uzate

provenite din instalaţiile de obţinere amoniac, acid azotic 56% (instalaţia de demineralizare apă care

deserveşte instalaţiile de amoniac şi acid azotic), azotat de amoniu (îngrăşământ şi poros) şi instalaţia de

demineralizare aferentă centralei electrice de termoficare (CET II).

Monitorizarea apelor evacuate

Apele uzate evacuate în canalizarea chimică cu ioni amoniu şi nitric vor fi cuprinse în programele

de monitorizare. Monitorizarea se va realiza la indicatorii: NH+

4, NO-3, NO2

-, pH, alcalinitate,

aciditate, în laboratoarele Secţiilor de producţie, puncte de monitorizare cămin N1 şi N7.

Se face precizarea că apele acide şi alcaline de la instalaţia de demineralizare sunt colectate într-un bazin

de omogenizare bicompartimentat, placat antiacid, în care Laboratorul Secţiei, monitorizează indicatorii

de calitate: pH, amoniu, azotaţi.

Apele colectate în canalizarea convenţional curată evacuate în emisar, râul Berivoi puncte B2 şi B8

sunt monitorizate pentru indicatorii şi frecvenţa stabilită prin Autorizaţia de Gospodărire a Apelor de

către Laboratorul de mediu al societăţii, puncte de monitorizare B2 si B8.

Apele uzate evacuate din Staţia de Epurare – Evacuare finală din Instalaţia de tratare ape cu ioni

amoniu şi nitric, punct de monitorizare la evacuarea în emisar, Părăul Racoviţa, punct de

monitorizare A1.

1.3.3. Instalaţii de încălzire

Alimentarea cu abur a societăţiilor se face din surse proprii. Aburul tehnologic utilizat pe platforma este

produs în cazane de 50 t/h la o presiune de 35 bar.

Prin reţeaua de distribuţie aburul este adus pe platforma instalaţiilor consumatoare.

- Reţeaua de distribuţie către instalaţiile de amoniac şi acid azotic, conducta de alimentare Dn= 250

mm, P=35 bar, T= 4500 C;

- Reţeaua de distribuţie către instalaţiile de producere azotat de amoniu, conducta de alimentare

Dn=150 mm, P=35 bar, T=4500 C;




- Reţeaua de distribuţie către Sectorul Exploziv, conducta de alimentare Dn=350 mm , P=10 bari, T=

2900 C;

Reţelele de abur sunt dotate cu aparatură de măsurare, reglare şi înregistrare a parametrilor (debit,

temperatură, presiune), purje etc.. Conductele de transport sunt izolate termic şi sunt amplasate pe

estacade aeriene.

Alimentare cu aer comprimat

Aerul comprimat necesar se produce prin staţiile proprii şi se distribuie prin conducte către instalaţiile

consumatoare.

Medii de răcire

În cadrul societăţii se utilizează ca medii de răcire apa proaspătă (apa industrială) şi apa recirculată. Apa

recirculată este apa rezultată după răcirea utilajelor din instalaţii şi apoi răcită în instalaţii speciale

(turnuri de răcire). Apa de răcire circulă prin reţele de distribuţie.

Reţeaua de distribuţie a apei este de tip inelar, din OL şi fontă, cu diametre cuprinse între 600-700 mm-

3 inele şi un inel de 350 mm (în zona de nord vest). Din inele se alimentează o reţea plasă de distribuţie

către toţi consumatorii.

1.3.4. Instalaţii de gaze naturale

Alimentarea cu gaz metan pe platforma se realizează de la SRM aparţinând furnizorului de gaz prin două

conducte de alimentare:

o conductă cu dimensiunea de 300/250 mm;

o conductă cu dimensiunea de 400 mm;

Aceste conducte alimentează un colector distribuitor de gaz, de la care se continuă traseul de alimentare

cu gaz de metan după cum urmează:

- cu gaz metan neodorizat printr-o conductă cu diametrul de 350 mm, 6 bar, până la instalaţia de

amoniac;

- cu gaz metan odorizat prin două conducte cu diametrul de 350 mm, 0,5 bar (de la casa de reglare

CET II până la instalaţia CET II).

1.3.5. Alimentare cu energie electrică

Alimentarea cu energie electrică a instalaţiilor este asigurată prin reţeaua naţională – reţea de 110 KV.

Alimentarea se realizează prin posturi şi staţiile TRAFO existente pe amplasamentul societăţii.




1.3.6. Căi de comunicatie şi puncte obligatorii de trecere

Există drumuri municipale care fac legătura între platforma industrială, oraşul Făgăraş şi localităţile din

jur. În interiorul societăţii sunt drumuri de acces uzinale care fac legatura între instalaţii.

Drumul care trece pe la nord de obiectiv, la limita acestuia, este cu destinaţie specifică pentru accesul la

zona industrială cât şi pentru legătura cu oraşul Făgăraş. Porneşte de la intrarea sudică în oraş continuând

drumul de centura oraşului, care la rândul ei face legatura între şoseaua naţională Braşov – Sibiu şi

oraşul Făgăraş. Asigură şi accesul atât spre satul Hurez spre vest, cât şi spre satele Ileni şi Râuşor spre

est. Drumul de acces la obiectiv se opreşte la poarta de acces nr. 1 şi poarta de acces a mijloacelor de

transport auto nr. 2. Tot aici se afla poarta de intrare – ieşire prin care se face transportul de marfă pe

cale ferată uzinală prin triajul de antestaţie şi gara Făgăraş. În unele documentaţii este încadrat ca zonă a

unui trafic rutier mediu dar în fapt traficul este redus cu excepţia perioadelor de intrare şi ieşire din

schimburi a personalului.

Principalele căi de comunicaţii din teritoriul sunt:

Drumul european E64 (national DN1) –Bucureşti- Braşov – Făgăraş – Sibiu;

Calea ferată Braşov – Făgăraş – Sibiu (magistrala 200 );

Cale ferată - SC Nitroporos SRL - Gara Făgăraş;

Drumuri Judeţene Făgăraş – Ileni şi Făgăraş – Hurez.

2. CARACTERIZAREA FIZICO-GEOGRAFICĂ ŞI CALITATEA FACTORILOR DE

MEDIU

2.1. Hidrologia şi hidrogeologia

Precipitaţiile bogate, care determină pentru râurile făgărăşene scurgere medie lichidă ridicată (30-35

l/s.km2), precum şi denivelarea mare dintre ramura muntoasă şi Olt, de 350-400 m, au determinat şi o

mare densitate a reţelei hidrografice cu valori de 1,5 – 2,5 km/km2, impusă de păienjenişul de văi ce vin

din munte sau care îşi au obârşia chiar în interiorul depresiunii. Oltul, axul hidrografic al Depresiunii

Făgăraşului, împins mult spre nord, până sub povârnişurile Podişului Hârtibaciului, colectează întreaga

reţea de ape ce drenează depresiunea. Platforma industrială pe care se află amplasate obiectivele luate în

analiză, se află la circa 4 km de râul Olt şi este străbătută de la sud la nord de râul Berivoi şi pârâul

Racoviţa.

Râul Berivoi, trece prin estul platformei, pe o albie regularizată şi are regim de curgere

permanent. Măsurătorile au pus în evidenţă un debit mediu multianual de 0.43 m3/s.




Pârâul Racoviţa străbate platforma industrială - prin partea de vest, - sectorul explozivi, are o

albie neregularizata şi regim de curgere permanent.

Din punct de vedere hidrologic, cele două pâraie care traversează zona UPS, Racoviţa şi Berivoi, au

caracteristici morfometrice şi regim hidrologic asemănător: ambele posedă albii bine conturate cu

capacităţi ce permit tranzitarea apelor mari fără pericol de inundaţii. Regimul de precipitaţii are două

maxime: unul de primăvară, mai pronunţat, când peste maximul de precipitaţii din mai-iunie se

suprapune topirea zăpezilor şi unul de toamnă, mai puţin pronunţat, legat de maximul de precipitaţii din

lunile octombrie-noiembrie.

Diferenţa dintre cele două cursuri de apă constă în faptul că pârâul Berivoi îşi are obârşia imediat sub

creasta nordică a Munţilor Făgăraş, de unde şi un bazin de recepţie mai mare şi mai bogat în precipitaţii,

iar pârâul Racoviţa izvorăşte dintr-o zonă mai joasă, unde atât cantitatea de precipitaţii mai redusă, cât şi

bazinul de recepţie mai mic – deşi îi asigură o scurgere permanentă – îl situează ca debit multianual sub

cel al râului Berivoi.

Astfel, Q mediu multianual Berivoi = 1,8 mc/s;

Q mediu multianual Racoviţa = 0,4 mc/s.

E important atât pentru calitatea celor două cursuri de apă, cât şi pentru cea a pânzei freatice, faptul că

substratul foarte permeabil poate permite trecerea poluanţilor din apa freatică în apa pârâurilor şi invers,

în funcţie de diferenţa de nivel a apei.

2.2. Calitatea apei

2.2.1. Calitatea apelor subterane

Cu ocazia elaborării documentaţiei pentru privatizare în anul 2005, în zona analizată, au fost realizate 4

foraje de observaţie şi urmărire a calităţii pânzei freatice. Acestea s-au poziţionat în amonte şi în aval pe

direcţia de curgere a pânzei freatice, permiţând punerea în evidenţă atât a succesiunii orizonturilor

litologice cât şi a calităţii pânzei freatice prin efectuarea investigaţiilor analitice.

Două din forajele de control realizate sunt amplasate în zona de influenţă a Instalaţiilor de Amoniac

(Forajul F4) şi Centrala termoelectrică (Forajul F5).

F4 – lângă Depozitul de amoniac

F5 – lângă Centrala electrică de termoficare.

Nu au fost realizate investigaţii asupra calităţii apei freatice în forajul F5. În prezent forajul este distrus.

F1 – amonte de staţia de epurare

F2 - aval de staţia de epurare.




Prelevarea probelor şi analizarea lor s-a realizat de către INCD ECOIND.

►Rezultatele obţinute în urma efectuării încercărilor analitice pentru Forajul F4, în 2005 şi

2006, precum şi limitele impuse conform Legii nr. 458/2002 completată şi modificată prin Legea

311/2004.

Tabelul nr. 2.1. Forajul F4

Indicator F4/iunie 2005 F4/iunie 2006

Limite conform

Legii nr. 458/2002

0 1 3 6

pH 6,29 5,87 6,5-9,5

CCOCr,

mg O2/l

20 15 5

Reziduu fix,

mg/l

636 443 -

Amoniu,

mg/l

0,6 0,85 0,5

Azotaţi,

mg/l

92,7 174,93 50

Azotiţi,

mg/l

0,84 0,94 0,5

Azot Kjeldahl,

mg/l

2,13 0,935 -

Azot aminic,

mg/l

0,2 0,31 -

Azot total,

mg/l

77,94 42,5 -

Sulfaţi,

mg/l

72,42 156,3 250

Fenoli,

mg/l

0,027 0,005 -

Fosfaţi,

mg/l

0,14 0,51 -

Crom total,

mg/l

< 0,005* - 0,05

Mangan,

mg/l

2,85 0,75 0,05

Nichel,

mg/l

< 0,004* <0,004* 0,02




Plumb,

mg/l

< 0,01* - 0,01

Zinc,

mg/l

0,12 4,2 5

Cupru,

mg/l

< 0,003* <0,003* 0,1

Cadmiu,

mg/l

< 0,001* - 0,005

Fier,

mg/l

0,72 4,2 0,2

Nitrobenzen,

mg/l

< 0,01* < 0,01* -

Nitrofenoli mg/l < 0,2*

Nivel hidrostatic, m 0.42 1,96 -

* - limita metodei de analiză

Comparând rezultatele investigaţiilor în anii 2005 -2006 se constată o scădere a pH-ului şi o creştere a

concentraţiei ionilor amoniu, azotiţi, azotaţi, creşterea concentraţiei fierului şi zincului.

Aceste creşteri urmăresc intensificarea poluării solului în această perioadă, datorată în special

evacuărilor necontrolate după oprirea instalaţiilor.

►Rezultatele obţinute în urma efectuării încercărilor analitice pentru Forajele F1, şi F2, din anul

2005 precum şi limitele impuse conform Legii nr. 458/2002 modificată şi completată prin Legea

311/2004:

Tabelul nr. 2.2. Rezultatele încercărilor analitice pentru Forajele F1, F2, 2005

Nr. crt. Indicator UM F1 (amonte) F2 (aval) Limite cf.

L.458/2002

1 pH - 7.21 6.58 6.5-9.5

2 CCOCr mg O2/l 36 48 5

3 Reziduu fix mg/l 366 372 -

4 NH4+

mg/l 0.49 2.6 0.5

5 NO3-

mg/l 0.23 3.84 50

6 NO2-

mg/l 0.012 0.012 0.5

7 N Kjeldahl mg/l 6.9 6 -

8 N total mg/l 9.85 11.2 -

9 Sulfaţi mg/l 54.9 111.1 250

10 Compuşi fenolici mg/l 0.02 0.03 -

11 Azot aminic mg/l 0.175 0.314 -




Nr. crt. Indicator UM F1 (amonte) F2 (aval) Limite cf.

L.458/2002

12 Fosfaţi mg/l 0.107 0.314 -

13 Cr mg/l <0.005* <0.005* 0.05

14 Mn mg/l 0.4 8.21 0.05

15 Ni mg/l <0.004* 0.11 0.02

16 Pb mg/l <0.01* <0.01* 0.01

17 Cu mg/l 1.5 0.5 0.1

18 Zn mg/l 0.6 2.4 5

19 Cd mg/l <0.001* <0.001* 0.005

20 Fe mg/l 14.26 196.25 0.2

21 Nitrobenzen mg/l <0.01* <0.01* -


Comparând rezultatele investigaţiilor amonte – aval se observă:

- Creşterea valorilor indicatorilor de calitate determinate în aval (F2) faţă de amonte (F1), pe

direcţia de curgere a pânzei freatice pentru CCOCr, reziduu fix, N total, N aminic, SO42-

, PO43-

,

compuşi fenolici;

- Creşterea semnificativă în aval (F2) faţă de amonte (F1) pe direcţia de curgere a pânzei

freatice a valorilor indicatorilor de calitate determinate pentru NH4+, NO3

-, Mn, Ni, Zn şi Fe.

În urma comparării rezultatelor obţinute pentru cele două probe de apă freatică cu limitele impuse de

legea nr. 458/2002 s-a constatat:

- Depăşirea valorilor limită impuse pentru indicatorii de calitate CCOCr, Mn, Cu şi Fe pentru

forajul F1 (amonte);

- Depăşirea valorilor limită impuse pentru indicatorii de calitate CCOCr, NH4+, Mn, Ni, Cu şi Fe

pentru forajul F2 (aval).

Rezultatul investigaţiilor pe teren pentru zonele de analiză stabilite – 2008:

►F1 – foraj lângă depozitul de amoniac;

►F2 – foraj lângă instalaţia azotit – azotat de sodiu (săruri);

►F3 – foraj aval staţia de epurare.

Pentru alegerea punctului de prelevare s-au urmărit zonele analizate în studiile anterioare, pentru a avea

o bază de referinţă.




Tabel nr. 2.3. Probe de apă subterană

Indicator

F1/2006

(zona amonte

staţie de

epurare)

F2/2006 (zona aval

staţie de epurare)

F1/

2008

zona depozit

amoniac

F2/2008

Instalaţia

azotit – azotat

de sodiu

(săruri)

F3/

2008

zona aval staţie

de epurare

Limite conform

Legii nr.

458/2002

pH 7.21 6.58 6,01 6,31 6,46 6,5-9,5

CCOCr,

mg O2/l

36 48 16,76 8,50 25,02 5

Reziduu fix,

mg/l

366 372 -

Amoniu,

mg/l

0.49 2.6 0,054 0,091 4,607 0,5

Azotaţi,

mg/l

0.23 3.84 84,78 17,32 0,305 50

Azotiţi,

mg/l

0.012 0.012 0,109 0,566 0,03 0,5

Azot Kjeldahl,

mg/l

6.9 6 -

Azot aminic,

mg/l

0.175 0.314 -

Azot total,

mg/l

9.85 11.2 -

Sulfaţi,

mg/l

54.9 111.1 107,73 68,353 73,64 250

Fenoli,

mg/l

0.02 0.03 0,0034 0,0069 0,004 -

Fosfaţi,

mg/l

0.107 0.314 0,078 0,251 0,198 -

Crom total,

mg/l

<0.005* <0.005* 0,0008 0,0016 0,0005 0,05

Mangan,

mg/l

0.4 8.21 1,1994 0,0179 1,0639 0,05

Nichel,

mg/l

<0.004* 0.11 0,0025 0,0005 0,0016 0,02

Plumb,

mg/l

<0.01* <0.01* 0,01




Indicator

F1/2006

(zona amonte

staţie de

epurare)

F2/2006 (zona aval

staţie de epurare)

F1/

2008

zona depozit

amoniac

F2/2008

Instalaţia

azotit – azotat

de sodiu

(săruri)

F3/

2008

zona aval staţie

de epurare

Limite conform

Legii nr.

458/2002

Zinc,

mg/l

0,6 2,4 5

Cupru,

mg/l

1.5 0.5 0,0062 0,0024 0,0020 0,1

Cadmiu,

mg/l

<0.001* <0.001* 0,005

Fier,

mg/l

14.26 196.25 0,0219 0,0375 0,9859 0,2

Nitrobenzen

mg/l

<0.01* <0.01* -

Nitrofenoli mg/l <0.005* <0.005*

Nivel

hidrostatic, m

-


Concluzii:

Tabel nr. 2.4. Analiză comparativă

Indicator Observaţii perioada 2005 - 2006 Observaţii perioada 2008

Zona depozit amoniac

pH Aciditate mai ridicată pentru 2006 faţă de

2005

O scădere a acidităţii faţă de nivelul

2006, nu se încadrează în limitele

impuse de L 458/2002

CCO-Cr O scădere a valorii în 2006 faţă de 2005 Valoare apropiată de cea din 2006, dar

mai mare decât limita impusa de Legea

nr. 458/2002

NH4+ Valoare apropiată de limita impusă de L

458/2002

Valoare mult mai scăzută faţă de limita

impusă de L 458/2002

NO3 Valoare mai mare în 2006 faţă de 2005 Valoare mai mică faţă de 2005, este

depăşită limita impusă de L 458/2002

NO2 Valori apropiate 2005 - 2006 Valori apropiate faţă de 2005 - 2006,

este depăşită limita impusă de L

458/2002

SO4 2-

Valoare mai mare în 2006 decât 2005, dar Valori mai scăzute faţă de 2006 şi mai





mai mică decât limita impusă de L

458/2002

scăzute decât limita impusă de L

458/2002

Fenoli O scădere a valorii în 2006 faţă de 2005 Valori mai scăzute faţă de 2005 - 2006

Fosfati Valoare mai mare în 2006 faţă de 2005 Valori mai scăzute faţă de 2005 - 2006

Cr tot Valoare mai mică decât limita impusa de L

458/2002

Valoare mai mică decât limita impusa

de L 458/2002

Mn O scădere a valorii în 2006 faţă de 2005, dar

mai mare decât limita impusă de L

458/2002

Valoare apropiată de cea din 2006, dar


458/2002

Ni Valori apropiate 2005 – 2006, sub limita


Valoare mai scăzută faţă de 2005 – 2006

şi mai mică decât limita impusă de L

458/2002

Cu Valori apropiate 2005 – 2006, sub limita


Valoare mai mare faţă de 2005 – 2006 şi


458/2002

Fe Valoare mai mare în 2006 faţă de 2005 şi


458/2002

Valoare mai scăzută faţă de 2006 şi mai

mică decât limita impusă de L 458/2002

Zona instalaţii azotit – azotat (săruri)

pH Valoare mai mică decât limita impusă de

L 458/2002

CCO-Cr Valoare mai mare decât limita impusă de

L 458/2002

NH4+ Valoare mai mare decât limita impusă de

L 458/2002

NO3 Valoare mai mare decât limita impusă de

L 458/2002

NO2 Valoare mai mare decât limita impusă de

L 458/2002

SO4 2-

Valoare mai mare decât limita impusă de

L 458/2002

Cr tot Valoare mai mare decât limita impusă de

L 458/2002

Mn Valoare mai mare decât limita impusă de

L 458/2002

Ni Valoare mai mare decât limita impusă de

L 458/2002

Cu Valoare mai mare decât limita impusă de

L 458/2002

Fe Valoare mai mare decât limita impusă de

L 458/2002

Zona aval staţia de epurare

pH Valoare sensibil egală 2006 – 2008, dar






458/2002

CCO - Cr Valoare mai scăzută faţă de 2006 şi mai

mare decât limita impusă de L 458/2002

NH4+ Valoare mai mare faţă de 2006 şi mai


NO2 Valoare mai mare faţă de 2006 şi mai


NO3 Valoare mai mică faţă de 2006 şi mai


SO4 2-

Valoare mai mică faţă de 2006 şi mai


Fenoli Valoare mai mică faţă de 2006

Fosfati Valoare mai mică faţă de 2006

Cr tot Valoare mai mică faţă de 2006 şi mai


Mn Valoare mai mică faţă de 2006 şi mai


Ni Valoare mai mică faţă de 2006 şi mai


Cu Valoare mai mică faţă de 2006 şi mai


Fe Valoare mai mică faţă de 2006 şi mai


2.2.2. Calitatea apelor de suprafaţă

Râul Berivoi

Apele uzate care nu necesită epurare sunt colectate în canalizarea convenţional curată şi sunt evacuate în

emisar - râul Berivoi, prin intermediul a două racorduri (B2, B8).

În continuare sunt prezentate rezultatele monitorizărilor istorice realizate în 2004 şi 2005 – valori medii

lunare ale indicatorilor de calitate: pH, amoniu, azotaţi, azotiţi, preluate din banca de date a societăţii.




Tabel nr. 2.5. - Valori medii lunare pe anul 2004 - apă suprafaţă Berivoi - punct prelevare:

PBC (aval de evacuările de ape convenţional curate de pe platforma chimică ) Indicator

monitorizat Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie

pH 6,71 6,81 7,48 7,4 7,48 7,49 7,3

NH4+

(mg/l) 1,19 3,14 2,95 2,77 8,79 8,99 5,06

NO2-(mg/l) 0,57 1,62 1,17 0,99 2,66 2,99 3,12

NO3-(mg/l) 10,34 17,29 12,47 12,86 14,76 15,31 13,34

Tabel nr. 2.6. - Valori medii lunare pe anul 2005 - apă suprafaţă Berivoi - punct prelevare:

PBC (aval de evacuările de ape convenţional curate de pe platforma chimică)

Indicator monitorizat

Ian.

Feb.

Martie

April

Mai

Iun.

Iul.

Aug.

Sept

Oct.

Nov.

Dec.

pH

7,37 6,9 6,83 6,99 7,24 7,65 7,5 7,47 7,06 7,59 7,16 7,02

NH4+(mg/l) 2,89 2,08 1,58 1,27 0,14 1,65 1,23 0,97 1,38 1,65 1,6 1,85

NO2- (mg/l) 1,37 0,47 0,36 0,27 0,25 0,32 0,35 0,47 0,51 0,38 0,39 0,34

NO3- (mg/l) 14,8 11,2 10,95 9,61 8,16 10,0 9,29 9,48 14,5 16,2 13,6 16,7

Comparând investigaţiile din anul 2004 cu anul 2005 se observă: o creştere uşoară a pH-ului, scăderea

concentraţiei ionului amoniu şi azotit, creşterea concentraţiei ionului azotat.

Pârâul Racoviţa

În perioada 2003 – 2005 nu s-au realizat investigaţii asupra calităţii emisarului în vederea stabilirii

impactului potenţial generat de evacuările de ape uzate din cadrul S.C. NITROCONTROL S.A..

Pentru stabilirea calităţii apei de suprafaţă şi sedimentelor, în cadrul Bilanţurilor de mediu de nivel I şi

II realizate de INCD ECOIND Bucureşti, realizate în 2005, au fost prelevate şi analizate probe de apă

şi sediment din pârâul Racoviţa atât din punct de vedere fizico-chimic, cât şi biologic, punctele de

control fiind următoarele:

pârâul Racoviţa – amonte de evacuarea efluenţilor fostei societăţi S.C.

NITROCONTROL S.A.;

pârâul Racoviţa – aval de evacuarea efluenţilor fostei societăţi S.C. NITROCONTROL

S.A..

Rezultatele investigaţiilor efectuate în campania de prelevare din luna iunie 2005 (din punct de vedere

fizico-chimic şi biologic) asupra calităţii pârâului Racoviţa în amonte şi aval de evacuarea efluenţilor

S.C. NITROCONTROL S.A, precum şi metodele de analiză utilizate sunt prezentate în tabelele

următoare.




Tabel nr. 2.7. - Caracteristicile chimice ale probelor de apă de suprafaţă din punctele de control

analizate – Iunie 2005 Indicator U.M. Amonte Racoviţa Aval

Racoviţa

Metoda de analiză

pH Unităţi pH 6,80 6,56 SR ISO 10523/1997

CCOCr mgO2/l 14,35 8,20 SR ISO 6060 / 1996

CBO5 mgO2/l 5,10 2,51 SR EN 25814 / 1999

Materii în suspensie mg/l 1,7 3,4 STAS 6953 / 1981

Reziduu filtrabil mg/l 44,3 73,6 STAS 9187 / 1984

Cloruri mg/l 13,52 13,52 SR ISO 9297 / 2001

Fenoli mg/l 0,11 0,29 SR ISO 6439/ / 2001

N-NH4+

mgN/l 0,92 0,58 SR ISO 7150 / 1 - 2001

N-NO3- mgN/l 2,29 4,72 SR ISO 7890 / 1- 1998

N-NO2-

mgN/l 0,092 0,025 SR ISO 6777 / 1996

Azot Kjeldahl mg/l 1,66 1,58 SR EN 25663/2000

Fosfor total mg/l 0,94 1,51 SR EN 1189/2000

Sulfaţi mg/l 20,58 48 STAS 3069/1987

Sulfuri mg/l < 0,02 < 0,02 SR ISO 10530/1997

Substanţe extractibile în eter de

petrol

mg/l < 20 (2,8) < 20 (1,3) SR 7587 / 1996

Tabel nr. 2.8. - Caracteristicile chimice ale probelor de sediment din punctele de control analizate

– Iunie 2005

Indicator U.M. Amonte Racoviţa Aval Racoviţa Metoda de analiză

pH Unităţi pH 6,92 6,38 SR ISO 10390/1999

Umiditate % 88,39 93,19 SR ISO 11465/1998

Substanţă uscată mg/kg s.u. 11,61 6,81

Azot total mg/kg s.u. 3101,97 2741,17 SR ISO 11464/1998

STAS 7184/2-1985

Azot Kjeldahl mg/kg s.u. 2705,02 2374,93 SR ISO 11464/1998

SR ISO 11261/2000

Fosfor total mg/kg s.u. 681,22 316,79 STAS 7184/14-1979

În aceasta perioadă, iuie 2005, s-au analizat şi caracteristicile biologice ale probelor de apă de suprafaţă

(fitoplancton, zooplancton) şi sediment (macronevertebrate bentonice) din punctele de control analizate.

Concluziile bilanţurilor din 2005, menţionate, privitor la rezultatul analizelor:

din punct de vedere fizico-chimic concentraţiile indicatorilor analizaţi (încărcare organică

măsurată ca CCOCr şi CBO5) scad în secţiunea de control din aval comparativ cu amonte, însă




menţin calitatea pârâului Racoviţa în aceeaşi clasă de calitate atât pentru amonte, cât şi pentru

aval. Valoarea indicatorilor reziduu filtrabil, cloruri şi sulfaţi menţine calitatea apei în secţiunile

de control din amonte şi aval în clasa I de calitate.

Conţinutul de suspensii creşte (se dublează) în aval faţă de amonte

Fenolii menţin, de asemenea, calitatea apei în aceeaşi clasa de calitate, respectiv clasa

a-V-a, însă s-a sesizat o creştere a concentraţiei acestora în aval comparativ cu

amonte. Pentru formele de azot, respectiv N-NH4+ si N-NO2

-, concentraţia

determinată schimba calitatea apei în secţiunea din aval la o clasă inferioară celei

determinată în amonte, iar pentru N-NO3- concentraţia acestui indicator se dublează

în aval comparativ cu amonte, schimbându-i totodată şi clasa de calitate.

Fitoplanctonul nu este afectat de evacuarea efluenţilor S.C. NITROCONTROL S.A.

din punct de vedere al densităţii numerice şi biomasei, totuşi, formele dominante par

să indice o uşoară modificare a calităţii apei după evacuarea efluenţilor în emisar cu

menţinerea stării alfamezosaprobe.

Absenţa faunei zooplanctonice poate fi datorată şi condiţiilor meteo din perioada

campaniei de prelevare.

scăderea biodiversităţii macronevertebratelor bentonice poate fi datorată naturii

substratului care a dus la acumularea în sediment a produşilor toxici şi nu calităţii a

efluenţilor S.C NITROCONTROL S.A.

Concluzie bilanţurilor menţionate cu privire la analiza sedimentelor: studiile existente efectuate în

perioada de funcţionare a întregii platforme (fosta NITRAMONIA) au condus la concluzia ca albia

râului a fost poluată istoric cu sedimente rezultate din evacuările, de-a lungul timpului a apelor

uzate aferente societăţii NITRAMONIA.

Rezultatele campaniei din noiembrie 2008:

► amonte şi aval emisari naturali pârâul Berivoi şi pârâul Racoviţa.

După cum am precizat anterior, apele uzate rezultate şi care nu necesită epurare, sunt colectate în

canalizarea convenţional curată şi apoi sunt evacuate în emisar - râul Berivoi, prin intermediul

racordurilor (B2, B8).

Apele uzate epurate din staţia de epurare sunt evacuate în pârâul Racoviţa prin două racorduri O1 şi A1.




Tabel nr. 2.9. - Caracteristicile chimice ale probelor de apa de suprafaţa din punctele de control

analizate

Indicator U.M. Pârâul Racoviţa Pârâul Racoviţa

Amonte/

2005

Aval/

2005

Amonte/

2008

Aval/

2008

pH Unităţi pH 6,80 6,55 6,85 6,75

CCOCr mgO2/l 14,35 8,20

CBO5 mgO2/l 5,10 2,51

Materii în suspensie mg/l 1,7 5,4

Reziduu filtrabil mg/l 44,3 73,6

Cloruri mg/l 13,52 13,52

Fenoli mg/l 0,11 0,29

N-NH4+

mgN/l 0,92 0,58 0,0 0,416

N-NO3- mgN/l 2,29 4,72 3,509 17,434

N-NO2-

mgN/l 0,092 0,025 0,010 0,257

Azot Kjeldahl mg/l 1,66 1,58

Fosfor total mg/l 0,94 1,51

Sulfaţi mg/l 20,58 48

Sulfuri mg/l < 0,02 < 0,02

Substante extractibile în eter

de petrol

mg/l < 20 (2,8) < 20 (1,3)

Pentru pârâul Racoviţa, amonte şi aval de punctul de evacuare valorile pentru azotaţi din probele

momentane prelevate în 2008 sunt mai ridicate faţă de 2005, iar pentru azotiţi valorile aval sunt

mai mari decât în 2005. Aceste valori ale probelor momentane modifică clasa de calitate de la 2 la

5 (azotaţi), respectiv de la 2 la 4 (azotiţi), conform ordinului nr. 161/16.02.2006

La nivelul pârâului Berivoi s-au prelevat probe din zonele amonte şi aval de punctele de evacuare.

Tabel nr. 2.10. – Analiză comparativă

Indicator U.M. Pârâul Berivoi Pârâul Berivoi

Aval /2005 Amonte/2008 Aval/2008

pH Unitaţi pH 7,23 6,71 6,62

N-NH4+

mgN/l 1,52 0,041 0,178

N-NO3- mgN/l 11,23 3,044 4,195

N-NO2-

mgN/l 0,456 0,026 0,056




Pentru pârâul Berivoi valorile momentane în aval în 2008 sunt mai mici decât cele din 2005. Faţă

de limitele impuse de OM 161/16.02.2006 privind obiectivele de referinţă pentru clasificarea

calităţii apelor de suprafaţă:

- pH- ul se încadrează în limite;

- valorile ionului amoniu aval de punctele de evacuare nu schimbă clasa de calitate a

râului (I)

- valorile ionului azotat nu schimbă clasa de calitate a râului (II-III);

- valorile ionului azotit nu schimbă clasa de calitate a râului (I-II).

2.3. Geologie şi geomorfologie

Depresiunea Făgăraşului – cunoscută şi ca Ţara Oltului sau Ţara Făgăraşului din care jumătatea estică se

află în judeţul Braşov (iar cea vestică în judeţul Sibiu) este o depresiune submontană de origine tectono-

erozivo-acumulativă, colmatată cu materiale erodate din munţii apropiaţi, mai întâi în apele lacului

format aici, apoi – după retragerea apelor lacustre, în timpul cuaternarului – în mediul continental. Aria

depresionară a fost adâncită şi extinsă către nord prin acţiunea erozivă a râurilor coborâte de pe versantul

nordic al munţilor Făgăraşului care au forţat albia Oltului să migreze spre nord în dauna Podişului

Târnavelor.

Luând în considerare datările pânzelor glacisurilor piemontane rezultă că întreaga câmpie făgărăşană s-a

transformat în timpul pleistocenului mediu şi superior, când geneza a fost dirijată, în principal, de

oscilaţiile climatice legate de fazele glaciare şi interglaciare: procesele de eroziune laterală şi acumulare

au corespuns dezvoltării maxime a produselor de gelifracţie din fazele de răcire a climei din munţii

Făgăraş şi Perşani, pe când cele de adâncire şi de tasare ca trepte a glacisurilor piemontane, fazelor de

încălzire interglaciare.

Formaţiunile geologice cele mai răspândite aparţin cuaternarului, care constituie de fapt, zona

depresionară, reprezentat prin depozite aluviale ale râului Olt, alcătuite din bolovăniş, pietrişuri, nisipuri

de diferite granulaţii cu intercalaţii sub formă de lentile de grosimi diferite şi la diferite adâncimi formate

din prafuri nisipoase-argiloase, nisipuri argiloase.

2.4. Solul

În condiţiile de uniformitate generală a reliefului câmpiei piemontane cuaternare şi a orientării

proceselor pedogenetice de către factorii bioclimatice, diversificarea învelişului de soluri a fost

determinată de etajarea şi vârsta diferită a treptelor de glacisuri piemontane, precum şi de adâncimea




variată a pânzei freatice. În acest sens, în zona de amplasament a platformei industriale s-au format

soluri din clasa argiluvisolurilor tipurile brune argiloiluviale, brune luvice, clasa cambisolurilor tipurile

brune eu-mezobazice, brune acide şi clasa umbrisolurilor tipul negru acid. Pe văile Berivoiului şi

pârâului Racoviţa, unde apa freatică are adâncimi sub 2 m, s-au format soluri din clasa solurilor

hidromorfe tipul gleic şi tipul lacovişte, clasa solurilor neevoluate trunchiate şi desfundate tipul aluvial.

Acestora li se adaugă protosolurile antropice (clasa solurilor neevoluate trunchiate şi desfundate), ca

urmare a modificărilor induse de om solurilor iniţiale.

Clasa argiluvisolurilor

Solurile brune argiloiluviale: sunt soluri care au ca diagnostic orizontul Bt.

Solul brun argiloiluvial tipic are profilul cu următoarea succesiune de orizonturi: primul orizont Ao (20-

40 cm grosime), al doilea orizont Bt (60-150 cm grosime) şi ultimul orizont Cca apare la adâncimi

relativ mari sau lipseşte, trecându-se direct la materialul parental C.

Însuşiri fizice, hidrofizice şi chimice

Având în vedere condiţiile diferite de material parental, relief, vârsta etc., solurile brune argiloiluviale

prezintă o gamă variată de însuşiri fizice şi chimice.

Textura poate fi mijlocie (lutoasă) în Ao, iar în Bt fină sau tot mijlocie, slab diferenţiată pe profil (IDT

rar depăşeşte 1,2), însuşirile fizice, fizico-mecanice şi hidrofizice sunt în general favorabile pentru

plantele cultivate.

Conţinutul de humus este de 2-3 %, au reacţie slab acidă-neutră (pH =6-7), gradul de saturaţie în baze, V

% = 80-100.

Solurile brune luvice: sunt soluri care au ca diagnostic orizonturile El şi Bt.

Solul brun luvic tipic are profilul cu următoarea succesiune de orizonturi: primul orizont Ao (10-20 cm

grosime), al doilea orizont El (30 - 40 cm grosime), al treilea orizont Bt (peste 100 cm grosime), şi

ultimul orizont C apare la adâncimi de cca 150 cm.

Însuşiri fizice, hidrofizice şi chimice

Textura acestor soluri este de la lutonisipoasă până la lutoargiloasă în funcţie de natura materialului

parental. Textura variază şi pe profil, conţinutul de argilă este mic în orizonturile superioare şi creşte în

Bt. O textură mai grosieră (chiar nisipoasă) se constată la nivelul orizontului El, fapt ce se datorează

acumulării intense de silice reziduală sub formă de nisip cuarţos. Aceste soluri sunt uşor afânate-mijlociu

tasate în Ao şi El (densitatea aparentă - DA - este de 1,25 - 1,45g/cm3) şi puternic tasate în Bt (DA 1,50 -

1,69g/cm3). Capacitatea de câmp se caracterizează prin valori mijlociu-mari (23-28%). În ceea ce

priveşte permeabilitatea solurilor brune luvice tipice, aceasta este satisfăcătoare tot în orizonturile




sărăcite în argilă (coeficientul de permeabilitate - k - este de 1,0-4,0 mm/h), scade pe profil ajungând în

Bt extrem de mică (k 0,2-0,3mm/h).

Reacţia acestor soluri este în general acidă, pH este 5,8-6,2 în Ao, urmează o scădere în El (5,4-5,7), iar

apoi în limita orizontului Bt o creştere a pH-lui la 6,5-7,0.

Conţinutul de humus este mic la solurile cultivate (1,3-2,5%) şi mai ridicat la cele situate sub vegetaţie

de pădure (2,6-4,0%) dar în ambele cazuri scade brusc pe profil, ajungând sub 1% şi chiar sub 0,6% în

Bt (0,52%).

Gradul de saturaţie în baze este de 60-78%, ceea ce face ca aceste soluri să intre în categoria celor

mezobazice. Şi gradul de saturaţie în baze variază pe profil, în Ao 70-80%, scade în El 60-70% şi creşte

din nou, în orizontul Bt, la peste 80%. Activitatea biologică în mod natural a acestor soluri este slabă.

Clasa cambisolurilor

Tipul brun eu – mezobazic: se definesc prin prezenţa unui orizont Bv având gradul de saturaţie în baze

(V%) mai mare de 55%. Termenul de eu-mezobazic indică un complex coloidal cu conţinut mediu sau

ridicat de cationi bazici.

Alcătuirea profilului. Solurile brune eu-mezobazice au profil de tipul: Ao-Bv-C.

Orizontul Ao are o grosime de 10-35 cm, culoare brună sau brun închisă; structura grăunţoasă.

Orizontul Bv, gros. de 20-120 cm, culoare brun gălbuie, structura columnoid prismatică sau slab

prismatică.

Orizontul C (materialul parental) este bogat în elemente bazice. De multe ori solurile brune eu-

mezobazice prezintă fragmente de rocă mai ales spre bază (în Bv şi C).

Proprietăţi: Textura acestor soluri este mijlocie, sunt bine structurate, au permeabilitate bună. Au un

conţinut de humus de 2-4%, reacţie slab acidă - neutră (pH = 6-7), gradul de saturaţie în baze ridicat

(V% = 60-85); sunt moderat aprovizionate cu elemente nutritive.

Fertilitate: Datorită însuşirilor fizice şi fizico-chimice favorabile, aceste soluri au fertilitatea naturală

mijlocie sau chiar bună.

Având în vedere condiţiile diferite de relief şi climă sub care s-au format, au şi folosinţe variate: păduri

şi pajişti naturale (în zone montane); în zone de podiş, deal, câmpie sunt plantate cu pomi, viţă de vie sau

culturi de câmp (grâu, porumb, secara, cartof, trifoi).

Pentru obţinerea unor producţii mai mari pe aceste soluri se recomandă aplicarea unor măsuri de

prevenire şi combatere a eroziunii; o agrotehnică adecvată; fertilizare cu îngrăşăminte organice şi

minerale (cu azot, fosfor şi potasiu).




Tipul brun acid: se definesc prin: orizont Bv având gradul de saturaţie în baze mai mici de 55%, cu valori

şi crome egale sau mai mari de 3.5 la materialul în stare umedă.

Alcătuirea profilului. Solul brun acid tipic are profil de tipul Ao-Bv-C sau R.

Orizontul Ao cu o grosime de 10-30 cm, este deschis la culoare (brun cenuşie sau brun gălbuie); prezintă

structura grăunţoasă slab dezvoltată; este afânat. Urmează un orizont Bv — gros de 60-70 cm, brun

gălbui, cu structură poliedrică, slab dezvoltată, permeabil, pe întregul profil apar fragmente de rocă. În

general profilul solurilor brune acide nu depăşeşte 100 cm.

Proprietăţi: Au textura mijlocie sau mijlocie grosieră, permeabilitate bună pentru apă şi aer. Conţin multă

materie organică (20-25%), în humus propriu-zis puţin; au reacţie puternic acidă (pH = 4.8-5.5); gradul

de saturaţie în baze V poate scădea sub 30-35% în orizontul Ao; sunt slab aprovizionate cu elemente

nutritive; cu o activitate microbiologică redusă.

Fertilitate: Sunt soluri cu fertilitate naturală scăzută şi sunt folosite mai ales în silvicultură şi ca pajişti.

Se pot ameliora prin folosirea amendamentelor calcaroase şi fertilizarea cu îngrăşăminte organice şi

minerale.

Clasa umbrisolurilor

Tipul de soluri negre acide: se definesc prin orizont Au cu crome mai mici de 2 la materialul în stare

umedă; orizont Bv având gradul de saturaţie în baze mai mici de 55%, cel puţin în partea superioară şi

culori cu valori de crome mai mici de 3.5 la materialul în stare umedă, atât pe feţele, cât şi în interiorul

elementelor structurale.

Alcătuirea profilului. Solurile negre acide prezintă profil de tipul: Au-Bv-C sau R.

Orizontul Au are grosime de 20-50 cm, de culoare închisă. Orizontul Bv gros de 20-70 cm; de culoare

brun închisă în partea superioară şi brun-gălbuie în adâncime; cu frecvente fragmente de rocă. Orizontul

C sau R apare la 75-130 cm adâncime.

Proprietăţi: Textura este foarte variată, de la mijlocie grosieră până la fină. Structura este în Au

grăunţoasă, iar în Bv poliedrică. Proprietăţile fizice, fizico-mecanice, hidrofizice şi de aeraţie sunt relativ

favorabile.

Sunt bogate în materie organică (7-20%), humus brut şi acid; au reacţie acidă (pH 4-5); gradul de

saturaţie în baze sub 55% (uneori sub 20%).

Fertilitate: Solurile negre acide au o fertilitate scăzută. Sunt folosite ca păduri de molid - brad sau molid

-- fag, precum şi ca păşuni naturale secundare.




Clasa solurilor hidromorfe

Tipul gleic: se definesc prin orizont Gr a cărui limită superioară se afla în primii 125 cm. şi orizont Ao

având culori şi crome egale sau mai mari de 3.5 la materialul în stare umedă.

Alcătuirea profilului: Solurile gleice au profil de tipul Ao-AGo-Gr (deci la suprafaţă se formează un

orizont Ao nu Am ca la lacovişti).

Orizontul Ao este de 15-30 cm. grosime (mai subţire ca la lacovişti), de culoare mai densă (brun cenuşie

închisă), prezintă structura grăunţoasă, slab dezvoltată, cu frecvente bobovine şi separaţii ferimanganice.

Orizontul Gr se formează în zona cu exces permanent de umiditate, are culoare cenuşie vineţie sau chiar

neagră, cu peste 50% culori de reducere, fiind nestructurat.

Proprietăţi: Solurile gleice cu textura de la mijlociu la fină, sunt slab structurate, compacte, reci, se

lucrează greu, au în general un regim aerohidric defectuos. Au humus mai puţin în comparaţie cu

lacoviştile (2-3%), reacţie acidă (pH=5-6%, dar poate scădea şi sub 5), gradul de saturaţie în baze

(V%=55-80), mai mic ca la lacovişti; aprovizionarea cu substanţe nutritive şi activitatea microbiologică

sunt slabe.

Fertilitate: Solurile gleice au o fertilitate inferioară lacoviştilor. În condiţii naturale sunt ocupate cu

fâneţe de slabă calitate. Ameliorarea lor se face prin aceleaşi măsuri ca şi la lacovişti, necesitatea

fertilizării organice şi minerale apare mai pronunţat; uneori se impune şi aplicarea de amendamente

calcaroase. În urma ameliorării se pot cultiva cu plante ca nutreţ, grâu, porumb, orz, floarea soarelui. Nu

se recomandă pentru viţa de vie şi pomi.

Tipul lacovişte: se definesc prin orizont Gr a cărui limită superioară este situată în primii 125 cm;

orizont Am cu crome mai mici sau egale cu 2 la materialul în stare umedă; orizont A/G sau B/G având cel

puţin în partea superioară, culori de orizont molic.

Alcătuirea profilului: Lacoviştile tipice au profil de tipul: Am-AGo-Gr.

Orizontul Am, de 40-60 cm grosime, culoare neagră sau brun foarte închisă, căpătând nuanţa cenuşie la

uscare, frecvente pete fine brune gălbui; structura glomerulară bine dezvoltată, separaţii ferimanganice şi

bobovine mici, frecvente încă de la suprafaţă.

Orizontul AGo, gros de 20-30 (40) cm, prezintă culoare cenuşie închisă în stare umedă, este nestructurat,

compact; cu numeroase separaţii ferimanganice şi bobovine.

Orizontul Gr, apare la 60-80 cm (uneori la 90-100 cm), este cenuşiu închis, nestructurat; cu acumulări de

carbonaţi sub formă de pete sau concreţi uni.

Proprietăţi: Lacoviştile sunt soluri, în general, cu o textură fină, cele formate pe depozite fine, conţin

între 40-60% argilă (<0.002 mm); profilul lor nu prezintă diferenţiere texturală; uneori însă lacoviştile




pot avea textura contrastantă (mijlocie pe grosieră, mijlocie pe fină, fină pe grosieră etc.). Au structura

glomerulară bine dezvoltată în Am. Apa freatică fiind la mică adâncime, lacoviştile au un regim

aerohidric defectuos. Sunt bogate în humus (5-12%), alcătuit din acizi huminici; au reacţie moderat

alcalină-neutră sau slab acidă (pH=8.5-6.2), gradul de saturaţie în baza este mai mare de 70%, sunt bine

aprovizionate cu elemente nutritive.

Fertilitate: Utilizarea lacoviştilor pentru culturile agricole este limitată de regulă, de excesul de

umiditate. În condiţii naturale se folosesc ca păşuni şi fâneţe. După drenare (de exemplu: lacoviştile din

Câmpia Banatului) sunt cultivate cu porumb, cereale de toamna, sfeclă de zahar, cânepă etc.

În vederea eliminării excesului de umiditate sunt necesare lucrări de desecare şi drenaj; arături adânci;

fertilizare organică şi minerală. Sunt contraindicate pentru viţă de vie şi pomi.

Clasa solurilor neevoluate trunchiate şi desfundate

Tipul aluvial: se definesc prin orizont A cu grosimi mai mari de 20 cm, urmat de materialul parental pe

cel puţin 50 cm grosime, constituit din depozite fluviatile, fluviolacustre sau lacustre recente, inclusiv

pietrişuri cu orice textură.

Alcătuirea profilului şi proprietăţi. Solurile aluviale tipice au profilul Ao-C, orizontul A având grosime

mai mare de 20 cm (poate ajunge la 40-50 cm) iar materialul parental C, este constituit din depozite

fluviatile, fluviolacustre etc.. Au textura de la nisipoasă la argiloasă ori contrastantă. Au o structură

glomerulară, grăunţoasă sau poliedrică, slab-moderat dezvoltată, însuşirile hidrolitice şi de aeraţie

variază în limite largi, în funcţie de textură şi structură. În perioadele ploioase sau cu debit mare de apă

pot prezenta exces de umiditate. Conţinutul de humus este de 2-3 %, aprovizionarea cu substanţe

nutritive este foarte bună, au reacţie alcalină, neutră până la acidă, pot fi de la saturate în baze până la

debazificate.

Protosoluri antropice

Sunt soluri alcătuite din diferite materiale acumulate sau rezultate în urma unor activităţi umane (inclusiv

materiale de sol transportat), având o grosime de cel puţin 50 cm (20 cm în cazul depunerii pe litosol, R

sau Rrz), fără orizonturi diagnostice sau cel mult cu fragmente din acestea pe adâncimea mai sus

menţionată în cazul materialului de sol transportat.

Protosoluri antropice pot fi considerate şi materialul de sol provenit de la executarea de gropi, şanţuri,

etc..

Însuşiri fizice, hidrofizice şi chimice:




Însuşiri fizice şi hidrofizice depind de materialul parental. În cazul protosolurilor antropice tipice situate

pe sedimente nisipoase, se remarcă o textură grosieră (nisip coeziv-nisip lutos). Permeabilitatea în toate

cazurile devine mare şi chiar foarte mare (30-60 mm/h).

Însuşirile chimice se deosebesc net de cele caracteristice solurilor iniţiale. Astfel, reacţia chimică poate fi

slab acidă-neutră până la slab alcalina (6,2-7,8), iar conţinutul de humus este extrem de mic (0,13-

0,33%). Gradul de saturare în baze este mare 80-88%, situându-le în categoria celor eubazice.

2.5. Calitatea solurilor

Zonele analizate în cadrul numeroaselor studii efectuate în zonă sunt:

►zona depozitului de amoniac;

►zona instalaţiilor de amoniac;

►zona centralei termice CET II;

►zona staţiei de epurare.

Prezentam mai jos o sinteză a analizelor efectuate în zonele menţionate.

I. Zona depozitului de amoniac

- Proba P13/2005, documentaţia pentru obţinerea avizului de privatizare, la cca 50 m pe direcţia

nord de depozitul de amoniac – IPROCHIM Bucureşti;

- Proba 1/2006 – documentaţia pentru obţinerea autorizaţiei integrate, în zona de nord a

depozitului de amoniac – INCD ECOIND Bucureşti.

II . Zona instalaţii amoniac

- Proba P15/2005 sub estacada de transport HNO3, NH3, H2SO4 şi proba P11 la cca. 100 m de

instalaţie NH3 pe direcţia E spre clădirea administrativă şi atelierul mecanic – documentaţia pentru

obţinerea avizului de privatizare, INCD ECOIND Bucureşti;

- Proba 2/2006 – documentaţia pentru obţinerea autorizaţiei integrate, în zona instalaţiei de

amoniac, sub estacada de transport HNO3, NH3, H2SO4 – INCD ECOIND Bucureşti.

Probe martor

- M-P16/2005 si M-P10/2006 – probe prelevate de pe un amplasament situat la 3 km NE de

amplasament;

- S7 – M/2005 – proba prelevatî de pe un amplasament situat la cca. 12 km S – SV de incinta

fostei societăţi NITROSERVICE.




III. Zona CET II

În cadrul Bilanţul de mediu realizat pentru obţinerea „Avizului de Mediu in scopul stabilirii obligaţiilor

şi costurilor privind refacerea calităţii mediului în zona de impact a activităţii desfăşurate pe

amplasament‖ efectuat de S.C. IPROCHIM S.A. Bucureşti, în anul 2005, au fost prelevate probe de sol

din punctele:

- S 1/2005: la vest de clădirea CET;

- S 2/2005: la est de clădirea CET;

- S 7: martor de la cca. 12 km sud-sud vest de incinta NITROSERVICE .

IV. Zona staţiei de epurare

- În septembrie 2000 s-a prelevat şi analizat de către INCD ECOIND o proba de nămol rezultat

de la instalaţia de neutralizare ape acide;

- În octombrie 2000, în cadrul investigaţiilor realizate de către INCD-ECOIND, s-a realizat un foraj

cu adâncimea de 5,0 m (foraj, fără apă) şi s-au prelevat probe de sol la adâncimile 0 – 0,5 m şi 4,5 – 5,0 m.

- În 2005 cu ocazia investigaţiilor pentru privatizare s-au realizat 2 foraje, amonte şi aval de staţia

de epurare, pe direcţia de curgere a apei freatice, încercările analitice pentru forajele F1, F2 au fost

realizate de INCD ECOIND.

- Au fost prelevate, de asemenea în 2005, 5 probe de sol din zona staţiei de epurare şi o probă

martor la cca. 2 km distanţă de societate pe direcţia NV, proba S3 din zona instalaţiei de ioni amoniu şi

nitric, fiind de interes pentru prezentul raport. Investigaţiile au fost realizate de către INCD ECOIND.

Tabel nr. 2.11. - Valori de referinţă pentru indicatorii specifici analizaţi în cazul solurilor cu utilizare

sensibilă şi mai puţin sensibilă

Poluant Valoare

normală (Vn)

Prag de alertă (PA) Prag de

Intervenţie (PI)

Folosinţe

sensibile

Folosinţe mai

puţin sensibile

Folosinţe

sensibile

Folosinţe mai puţin

sensibile

(sulfat) SO4 2-

- 2000 5000 10000 50000

THP <100 200 1000 500 2000

Fenoli <0.02 5 10 10 40

Cr 30 100 300 300 600

Co 15 30 100 50 250

Ni 20 75 200 150 500

Pb 20 50 250 100 1000

Zn 100 300 700 600 1500

Cu 20 100 250 200 500

Cd 1 3 5 5 10




Investigaţiile efectuate asupra calităţii solului din incinta SC NITROPOROS SA în anul 2005 pentru

zonele instalaţiei de amoniac şi a depozitului de amoniac au relevat următoarele:

zona instalaţiei de fabricare amoniac - o poluare cu NO2, NO3, NH4, pH acid;

analizând comparativ probele P15/2005 şi P2/2006 se observă: scăderea valorilor

pentru pH, creşterea concentraţiei ionilor NO2, NO3, NH4

în zona instalaţiei de fabricare amoniac - o poluare cu Nkj, NO3, NO2

în zona instalaţiei de fabricare amoniac (sub estacadă conducte) - o poluare cu Zn,

Cu, Cd , Fe, NO3, NO2

în zona tancului de depozitare amoniac - o poluare cu Nkj, NO3, NH4; analizând

comparativ probele P13/2005 si P1/2006 se observă: scăderea valorilor pentru pH,

creşterea concentraţiei ionilor NO2, NO3, NH4

Ca urmare a interpretării rezultatelor investigaţiilor efectuate asupra probelor de sol din zona CET II se

pot face următoarele observaţii:

- Reacţia solurilor se situează în domeniile slab acid şi slab alcalin, cu valori cuprinse

între 6,2-8,01;

- Concentraţia de azot total se situează la valori cuprinse între 0,115% s.u. şi 0,347 %

s.u., gradul de aprovizionare cu azot situându-se între scăzut şi ridicat; cele mai multe valori se

încadrează într-o stare de aprovizionare mijlocie cu azot;

- Concentraţia sulfaţilor are valori mai mici decât valoarea pragului de alertă;

- Concentraţia de cupru în probele analizate are valori mai mici decât valoarea pragului

de alertă;

- Concentraţia de produse petroliere are valori mult sub limitele impuse de legislaţie.

Concluzii privind poluarea solului în perioada 2000 - 2006

►Ca urmare a realizării investigaţiilor anterioare 2005-2006, asupra calităţii solului în zona de

amplasament a S.C. NITROPOROS S.R.L., în diferite campanii, au fost puse în evidenţa nivele diferite

de poluare a solului în special cu ioni nitric şi amoniu, dar şi cu alţi poluanţi (metale grele, sulfaţi,

fenoli);

►Rezultatele investigaţiilor au relevat o poluare istorică cu compuşi ai azotului şi alţi

impurificatori generaţi de activitatea derulată în cadrul amplasamentului;

►Se poate considera că poluarea identificată este asociată tuturor surselor obiectivelor de pe

platforma NITRAMONIA în îndelungată activitate derulată.

Rezultatele campaniei din noiembrie 2008




Ţinând seama de analizele efectuate anterior, s-au stabilit următoarele zone de monitorizare:

► S1 - zona depozitului de amoniac;

► S2 - zona instalaţiilor de amoniac;

► S3 - zona CET II;

► S4 - zona staţiei de epurare, instalaţia de epurare ape anorganice cu ion nitric şi azotat;

Pentru alegerea punctului de prelevare s-au urmărit zonele analizate în studiile anterioare, pentru a avea

o bază de referinţă.

I. Zona depozitului de amoniac

- Proba S1/2008 . S-au prelevat două probe medii de la adâncimi diferite 0 -10 cm şi 30 – 40 cm

din zona nord a depozitului de amoniac.

II. Zona instalaţii de amoniac

- Proba S2/2008. S-au prelevat două probe medii de la adâncimi diferite 0 -10 cm si 30 – 40 cm în

zona instalaţiei de amoniac, sub estacada de transport HNO3, NH3, H2SO4.

Probe martor:

Au fost menţinute probele martor recoltate şi analizate în studiile anterioare, respectiv:

- M-P16/2005 si M-P10/2006 – probe prelevate de pe un amplasament situate la 3 km, NE de

amplasament;

- S7 – M/2005 – proba prelevată de pe un amplasament situat la cca. 12 km, S – SV de incinta

fostei societăţi NITROSERVICE.

III. Zona CET II

- Probele S3/2008. S-au prelevat două probe medii de la adâncimi diferite 0 -10 cm şi 30 – 40

cm în zona de est a CET II.

Proba martor a fost menţinută cea din analizele anterioare.

IV. Zona staţiei de epurare

- Proba S4/2008. S-au prelevat două probe medii de la adâncimi diferite 0 -10 cm şi 30 – 40

cm în zona birou staţie de epurare ape uzate.




Tabel nr. 2.12. - Probe de sol/Concluzii


Zona depozit amoniac

pH Aciditate ridicată pentru ambele nivele de

prelevare a probelor

Valoare apropiată de nivelul 2006,

aciditate ridicată

NH4+ Valori apropiate de proba martor Valoare mai scăzută faţă de 2005 – 2006

şi mai scăzută faţă de proba martor

NO2 Valori mai mari decât proba martor Valoare mai scăzuta faţă de 2005 – 2006


NO3 Valori apropiate de proba martor Valoare mai scăzută faţă de 2005 – 2006

şi mai scăzuta faţă de proba martor

pentru nivelul 0-10 cm, dar mai ridicată

faţă de proba martor pentru nivelul 30 –

40 cm

C org. Valori mai mari decât proba martor Valoare mai scăzută faţă de 2005, dar

mai mare faţă de proba martor

NKJ Valori apropiate de proba martor Valoare mai scăzută faţă de 2005 – 2006


Zona instalaţii amoniac

pH Valori apropiate de proba martor Valori mai ridicate faţă de 2006 şi mai

scăzută faţă de proba martor pentru

nivelul 0-10 cm

NH4+ Valori mai mici decât proba martor Valori mai scăzute faţă de 2005 – 2006


NO2 Valori mai mici decât proba martor Valori mai scăzute faţă de 2005 – 2006


NO3 Valori mai mari decât proba martor Valori mai scăzute faţă de 2005 – 2006


C org. Valori apropiate de proba martor Valori mai scăzute faţă de 2005 – 2006

şi mai ridicată faţă de proba martor

NKJ Valori mai mici decât proba martor Valori mai scăzute faţă de 2005 – 2006


Cr tot Valori mai mari decât proba martor Valori mai ridicate în stratul 0 – 10 cm

faţă de 2005 – 2006 şi mai ridicată faţă

de proba martor

Co Valori mai mici decât proba martor Valori mai scăzute faţă de 2005 şi mai

scăzută faţă de proba martor

Ni Valori apropiate de proba martor Valori mai scăzute faţă de 2005 şi mai





ridicată faţă de proba martor

Pb Valori mai mari decât proba martor Valori mai scăzute faţă de 2005 şi mai


Zn Valori mult mai mari decât proba martor Valori mai scăzute faţă de 2005 şi mai


Cu Valori mult mai mari decât proba martor Valori mai scăzute faţă de 2005 şi mai


Cd Valori mai mici decât proba martor Valori mai scăzute faţă de 2005 şi mai


Zona CET II

pH Valori apropiate fata de proba martor Valori mai mari ca în 2005 şi mai


NO3 Valori apropiate de proba martor Valori mai mici ca în 2005 şi mai


NKJ Valori apropiate de proba martor Valori apropiate de proba martor

Zona staţiei de epurare

pH Valori mai mari fata de proba martor Valori mai mici ca în 2000

NH4+ Valori mai mici decât în alte zone şi decât

proba martor

Valori mai mici decât ale probelor

martor din alte zone, sensibil egal cu

valoarea din 2000

NO2 Valori mai mari decât în alte zone şi decât

proba martor

Valori mai mari decât ale probelor

martor din alte zone şi mai mare pentru

stratul 0 – 10 decât valoarea din 2000

NO3 Valori mai mici decât în alte zone şi decât

proba martor

Valori apropiate de proba martor

C org. Valori apropiate de proba martor Valori mai mari pentru stratul 30 – 40

cm decât ale probelor martor din alte

zone şi mai mic decât în 2000

NKJ Valori apropiate de proba martor Valori apropiate de proba martor

Ca urmare a realizării investigaţiilor anterioare 2004-2008 asupra calităţii solului în zona de

amplasament a SC NITROPOROS SRL, în diferite campanii, au fost puse în evidenţă nivele diferite de

poluare a solului în special cu ioni nitric şi amoniu, dar şi cu alţi poluanţi, fiind identificate zonele

afectate de activităţile desfăşurate în amplasamentul analizat.

Rezultatele investigaţiilor 2004 - 2006 au relevat o poluare istorică cu compuşi ai azotului şi alţi

impurificatori generaţi de activitatea derulată în cadrul amplasamentului.




În zona instalaţiilor de amoniac s-au determinat şi metale grele, datorată depozitării necorespunzătoare a

catalizatorilor uzaţi.

Se constată o îmbunătăţire generală a indicatorilor analizaţi în 2008 faţă de perioada 2000 – 2006, cu

excepţia cromului în zona instalaţiilor de amoniac şi a azotiţilor în zona staţiei de epurare. pH-ul îşi

menţine caracterul acid. Metalele grele: Cr, Pb, Ni, Zn, Cu au valori mai mari faţă de proba martor şi mai

mari faţă de limitele normale impuse de OM 756/97, fără a depăşi pragul de intervenţie. Fierul are valori

mult mai mari decât în perioada 2005.

2.6. Factori climatici

Apreciat la scara proceselor microsinoptice dominante, climatul acestui sector carpatic este de tip

continental moderat, dominat de circulaţia atmosferică din nord-vest. În sens latitudinal, climatul acestei

regiuni este influenţat şi de masele de aer rece, poluare, precum şi de cele calde, de componenţă sudică.

Frecvenţa precipitaţiilor

Dependent de caracterul circulaţiei generale a atmosferei, cantitatea de precipitaţii prezintă o serie de

fluctuaţii neperiodice.

Umiditatea relativă a aerului prezintă o medie anuală de 80%.

Nebulozitatea atmosferică prezintă o valoare medie anuală de 5,8. Anual se înregistrează în medie 101,5

zile cu cer senin şi 138 zile cu cer acoperit.

În sezonul rece, precipitatiile sunt sub formă de zăpadă înregistrându-se în medie cam 36 de zile cu

ninsoare, începând din luna noiembrie până în martie-aprilie.

Stratul de zăpadă se depune neuniform ţi discontinuu, având grosimi şi durate diferenţiale, în funcţie de

suprafaţa subiacentă respectivă.

Pe înălţimile muntoase numărul mediu de zile cu strat de zăpadă depăşeşte 200, în timp ce în zona joasă

a oraşului abia 50-60.

Valoarea medie de precipitaţii înregistrate la staţia meteo Făgăraş din ultimii 15 ani este de 555,6 mm.

Puterea si direcţia vântului

Regimul vântului prezintă şi el o serie de particularităţi.

Vânturile înregistrează direcţii preponderente V si Nord-Vest cu frecvenţa de 21,4% şi Est 12,1%.

Viteza medie a vântului are valori între 1,5-2,0 m/s.

Iarna târziu şi primăvara devreme suflă dinspre M-ţii Făgăraşului un vânt cunoscut local sub numele de

Vântul Mare care produce încălzirea bruscă a vremii şi topirea rapidă a stratului de zăpadă.




Implicaţii locale ale orografiei produc devierea şi canalizarea curenţilor de aer pe anumite direcţii. Pe

toate văile şi culoarele mai adânci, curenţii de aer sunt dirijaţi conform orientării generale a acestora.

Temperaturi maxime şi minime

În acest sens, temperatura medie anuală a aerului este relativ mai scăzută în zona joasă a depresiunii, 80C

(staţia meteo Făgăraş), faţă de zonele mai înalte unde ajunge la 90C. Diferenţa respectivă se datorează şi

frecventelor inversiuni de temperatură, în special din sezonul rece al anului.

Presiunea medie anuală a atmosferei este de 732,8 mm Hg.

Clima temperat continentală a zonei este puternic influenţată de vecinătatea munţilor Făgăraş. Nu atât

media anuală de temperatură, care nu este prea coborâtă, fiind de 8,2 0C, ci mai ales inversiunile de

temperatură frecvente şi îndelungate din timpul iernii, fac ca media lunii ianuarie să fie relativ coborâtă

de – 4 0C.

În luna cea mai caldă a anului (iulie în regiunea Făgăraş) temperatura medie are valori cuprinse între 18-

190C în depresiuni, 18,7

0C la Fagaras.

Sub raport climatic teritorial din punct de vedere al temperaturii se întâlnesc următoarele caracteristici:

- temperatura medie a anului este de 8,50C;

- temperatura maximă absolută este de 33,50C;

- temperatura minimă absolută este de -200C;

- numărul zilelor cu îngheţ este de 100;

Luna cea mai rece a anului este ianuarie în depresiune, când se înregistrează -50.

O anomalie termică, cunoscută sub numele de inversiune termică, fenomen caracteristic pentru formele

depresionare de relief, are cea mai mare frecvenţă si intensitate în lunile reci, când se produce timp de

20-25 zile continuu.

În anumite condiţii de timp, inversiunea termică poate apare şi vara, dar de scurtă durată (1-2 ore

dimineaţa) şi cu intensitate redusă (0,5-1,50C).

Un fenomen cu mare frecvenţă în depresiune, caracteristic inversiunilor termice, este ceaţa, care apare

cu precădere în timpul primăverii şi toamnei.

În anotimpurile de tranzit, primăvara şi toamna, temperatura se menţine la 10-120C în oraş.

2.7. Calitatea aerului

Câteva consideraţii teoretice asupra dispersiei poluanţilor

Poluanţii emişi în atmosfera sunt supuşi unui proces de dispersie, proces ce depinde de o serie de factori

care acţionează simultan:




→ proprietăţile fizico-chimice ale substanţelor;

→factorii meteorologici, care caracterizează mediul aerian în care are loc emisia poluanţilor;

→factori ce caracterizează zona în care are loc emisia (orografia şi rugozitatea terenului).

Dintre factorii meteorologici, hotărâtor în dispersia poluanţilor sunt vântul, caracterizat prin direcţie şi

viteză şi stratificarea termică a atmosferei.

Direcţia vântului este elementul care determină direcţia de deplasare a masei de poluant. Concentraţia

poluanţilor este maximă pe axa vântului şi scade pe măsura ce ne depărtăm de aceasta.

Viteza vântului influenţează concentraţia de poluant atât în extinderea spaţială a penei cât şi în valoarea

concentraţiei de poluant la sol. De regulă, concentraţia poluantului este invers proporţională cu viteza

vântului.

În general zonele mai puternic afectate de poluare vor fi mai restrânse şi mai apropiate de sursă în cazul

vitezelor de vânt mai mari. Pentru viteze de vânt mai mici, poluanţii emişi la sol vor afecta zone mai

întinse.

Referitor la transportul poluanţilor, vântul prezintă variaţii sezoniere, diurne şi de înălţime. Poziţia

geografică şi relieful zonei îşi pun puternic amprenta asupra variaţiilor vântului, dar acestea prezintă

totuşi unele caracteristici generale. Anotimpurile de tranziţie prezintă viteze mai mari ale vântului, ziua

au loc intensificări ale vântului faţă de perioada de noapte, iar pe măsura depărtării de sol, viteza creşte.

Mişcarea aerului în stratul limită al atmosferei (primii 1500 m de la suprafaţa terestră) este caracterizată

prin transportul turbulent al impulsului, căldurii şi masei. Interacţiunea unei mase de aer cu suprafaţa

pământului are ca rezultat apariţia turbulenţei, care determină difuzia poluanţilor evacuaţi în atmosferă.

Pentru scopuri practice s-a adoptat o clasificare prin care se introduc clasele de stabilitate ale atmosferei.

Corespondenţa dintre clase şi intensitatea turbulenţei se bazează pe variaţia temperaturii pe verticală şi

pe viteza medie a vântului.

O descriere succintă a principalelor clase de stabilitate este prezentată mai jos.

Instabil în tot stratul limită

Aceasta situaţie se realizează cel mai frecvent în zilele senine de vară, când se produce încălzirea rapidă

a solului datorită insolaţiei, ceea ce are ca rezultat o încălzire a straturilor de aer de lângă suprafaţa

solului, rezultând curenţi ascendenţi puternici. Turbulenţa este intensă şi este asociată cu o dispersie

foarte bună a poluanţilor.

Neutru în tot stratul limită




Aceasta clasă de stabilitate se poate instala atât ziua cât şi noaptea. Condiţiile neutre sunt asociate cu

timpul înnorat şi apare pentru perioade scurte imediat după răsărit sau apus. Distanţa faţă de sursă, la

care pana de poluant atinge solul este mai mare decât la clasa instabil.

Stabil în tot stratul limită

Mişcările verticale sunt reduse, până este transportată aproape nedispersată pe distanţe mari şi atinge

solul departe de sursă. Situaţia este caracteristică perioadei de noapte.

În contextul clasificării de mai sus, sunt de menţionat, situaţiile deosebite, cum sunt inversiunile termice

şi calmul atmosferic.

În cazul inversiunii termice, temperatura aerului creşte cu înălţimea, faţă de situaţia normală când

temperatura aerului scade cu înălţimea. Plafonul stratului de inversiune termică acţionează ca un ecran,

care nu permite convecţia şi nici amestecul vertical al aerului.

Tabel nr. 2.13. - Simbolul claselor de stabilitate

Nr.

crt.

Clasa de

stabilitate

Denumirea

clasei

Caracterizare Echivalenta cu

clasele de

stabilitate

Pasquill

1 F.I. Foarte

instabil

- instabilitate puternica, gradient termic

pozitiv mare

A

2 I Instabil Instabilitate moderată B

3 P.I. Puţin instabil Instabilitate slabă, gradient termic pozitiv C

4 N Neutru -stratificare indiferentă, gradient termic

adiabatic

D

5 P.S. Puţin stabil Stabilitate slabă, izotermic E

6 S Stabil Stabilitate moderată, inversiune moderată F

7 F.S. Foarte stabil Stabilitate termică, inversiune termică

Evaluarea impactului potenţial se face prin compararea concentraţiilor poluanţilor la emisie sau în

imisie cu standardele de mediu pentru aer.

Documentul de referinţă indică următoarele valori ale emisiilor în aer.

Tabel nr. 2.14. – Valori de emisie

Sursa de emisie Poluantul Valori ale emisiilor în aer la o

producţie de 1200 – 1500 t/zi

Reformare primară NOx

SO2

0,2 – 0,4 g/Nm3

0,6 – 1,3 kg/t NH3

0,1 – 2 mg/Nm3




Sursa de emisie Poluantul Valori ale emisiilor în aer la o

producţie de 1200 – 1500 t/zi

CO2

CO

Pulberi

< 0,03 kg/t NH3

500 kg/t NH3

5 – 10 mg/Nm3

< 0,03 kg/t NH3

5 mg/Nm3

Spălare CO2 CO2

Amine

1200 kg/t NH3

5 mg/Nm3

Secţiunea de sinteză NH3

75 mg/Nm3

< 40 g/t NH3

Condens tehnologic NH3

CH3OH

0,4 – 2 kg/t NH3

35 -75 mg/Nm3

Rezultatele măsurătorilor de emisii de noxe gazoase efectuate în luna noiembrie 2004 de INCD

ECOIND, utilizând analizorul de producţie germană TESTO 350, sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Tabel nr. 2.15.

Parametrii Cazan auxiliar (Reformer primar) Preîncălzitorul de gaz metan 103 B

Debit gaze:

Qv, mc/s 17,857 0,653

Qvo, Nmc/s 11,598 0,280

Qvo, 3% O2, Nmc/s 7,813 0,165

Temperatura, o C 50 50

Debite masice: CO NOx SO2 CO NOx SO2

mg/s 1420,93 1456,62 0 47,49 50,96 0

g/h 5115,33 5243,8 0 170,95 183,45 0

Înălţime coş, m 20 16

Concentraţii: CO NOx SO2 CO NOx SO2

mg/Nmc 122,5 125,5 0 169,06 181,4 0

mg/Nmc cu 3% O2 181,8 186,4 0 286,42 307,3 0

PA/PI conform HG

541/2003 si Ord.

nr. 462/1993

- 210/300 24,5/35 70/100 245/350 24,5/35




Limite la emisie:

- pragul de alertă şi pragul de intervenţie: Raportarea pentru Preîncălzitorul de gaz metan tip 103B s-a

făcut în conformitate cu prevederile Ordinului 462/1993 şi Ordinul 756/1997:

CO:

- PA:70 mg/m3; PI: 100 mg/m

3N

NO2:

- PA:245 mg/m3; PI: 350 mg/m

3N

Din rezultatele obţinute se observă că în cazul Preîncălzitorului de gaz metan de tip 103B,

concentraţia de CO depăşeşte PI de 2,86 ori, iar concentraţia de NOx depăşeşte pragul de alertă de 1,14

ori. Concentraţiile de poluanţi aferente Cazanului auxiliar se situează sub PA/PI pentru oxizi de azot şi

oxizi de sulf, dar concentraţia oxidului de carbon depăşeşte recomandările BAT.

Valorile determinate pentru poluanţii specifici în emisiile la coşul CET 2, în condiţiile funcţionării

cazanului CR 12, nr.3 au fost: 104,1 mg/Nmc NOx şi sub limita de detecţie SOx, CO, pulberi,

evidenţiind, ca urmare a comparaţiei realizate cu CMA conform Ord. MAPPM nr. 462/1993, un nivel de

poluare nesemnificativ al aerului datorat funcţionarii CET 2.

Dacă facem referire la documentul de referinţă pentru instalaţii mari de ardere, tab. 7.27 indică pentru

NOx, fără măsuri de reducere - 300 mg/Nm3, iar pentru CO - 100 mg/Nmc, iar pentru măsuri primare de

reducere: pentru NOx – 150 mg/Nm3, iar pentru CO – 100 mg/Nm

3. Cazanul auxiliar al reformerului

primar trebuie să se încadreze în aceste limite.

Măsurătorile de imisii pentru concentraţii de NO2 si NH3 în zona preuzinală efectuată de titularul

activităţii de atunci, în anul 2004, în următoarele puncte:

- prima casă Râuşor

- drum Râuşor - Ileni (în dreptul tancului de amoniac)

- prima casă Ileni

- şoseaua Făgăraş – Ileni (în dreptul tancului de amoniac)

- cartier Ion Creangă

au arătat că indicatorii NO2 si NH3, s-au situat sub limita maximă admisă (CMA momentan).

Estimarea efectului diferitelor emisii în aer din procesul de producţie, calculul imisiilor

S-a făcut un studiu de dispersie al poluanţilor pentru determinarea modului de repartiţie al acestora în

atmosferă, raportat la condiţiile climatice locale şi de amplasament.




Studiul de dispersie al poluanţilor atmosferici s-a făcut cu programul SIMGP v.4.1. Acest program

simulează transportul de gaze şi pulberi şi calculează pentru acestea concentraţii medii pentru diferite

perioade de timp.

Programul calculează şi probabilităţile de depăşire a concentraţiilor maxime admisibile pentru 30’ sau 1h

considerate pentru intervalele mari de timp de mediere a calculelor, de regulă pentru concentraţii medii

lunare, sezoniere, anuale sau multianuală.

Rezultatele calculelor de dispersie se prezintă comparativ cu valorile limită şi, după caz, cu pragurile de

alertă conform OMAPM 592/2002.

Pentru modelarea dispersiei s-au luat în considerare numai emisiile mai importante cantitativ, respectiv

NOx, CO şi NH3.

Tabel nr. 2.16. - Datele de intrare în modelul de dispersie

Denumirea

sursei

Consum

gaz

metan

(Nmc/h)

Debit gaze

de ardere

(mc/h)

Poluant Debit

masic

(g/s)

Limita în

imisie

(μg/Nmc)

Tipuri de

dispersie

Coşuri centrală termică

C3, C5

D=1,3m

H= 25m

Temp gaze 170 0C

Viteza gaze 5,37 m/s

Coordonate coşuri: 45o 48’ 51.30’’ N,

21 o 58’ 28.82’’ E , elevaţie

447m (coordonate relative: X=0, Y= 0)

2x 4300 2x51.325 CO

( oxid de

carbon)

3,21 10.000

(OM

592/2002)

Medie

zilnică (8

ore)

NOx

(oxizi de

azot)

3,82

40

(OM

592/2002)

Medie

anuală

Coş cazan auxiliar, reformer primar -

C1/1

D=2,0m

H= 30m

Temp gaze 50 0C

Viteză gaze 4,7m/s

Coordonate coşuri: 45o 48’ 34.17’’ N ,

24o 58’ 55.15’’ E (coordonate

relative: X=480, Y= 640)

64.285 CO (

oxid de

carbon)

1,42 10.000

(OM

592/2002)

Medie

zilnică (8

ore)

NOx

(oxizi de

azot)

1,456

40

(OM

592/2002)

Medie

anuală

Coş preîncălzitorul de gaz metan 103 2350 CO ( 0,0475 10.000 Medie




Denumirea

sursei

Consum

gaz

metan

(Nmc/h)

Debit gaze

de ardere

(mc/h)

Poluant Debit

masic

(g/s)

Limita în

imisie

(μg/Nmc)

Tipuri de

dispersie

B

D=0,4m

H= 16m

Temp gaze 50 0C

Viteză gaze 5,22m/s




oxid de

carbon)

(OM

592/2002)

zilnică (8

ore)

NOx

(oxizi de

azot)

0,051 40

(OM

592/2002)

Medie

anuală

Coloana de stripare condens de proces

H = 30 m;

D = 0,2m

Temperatura gazelor evacuate= 80 C ,




6000 amoniac 0,555 100

(STAS

12574/87)

Media

zilnică

Observaţii:

- conform informaţiilor furnizate de titular, cele două cazane ale centralei termice funcţionează o

mică perioadă de timp simultan (în perioada de pornire), din aceasta cauză la dispersia CO, media zilnică

s-au luat în considerare ambele cazane, la dispersia NOX, media anuală, s-au luat în considerare emisiile

de la un cazan.

Rezultatul modelarii dispersiei poluanţilor este prezentat mai jos.




Fig. nr. 2.1. - Dispersia CO, media zilnică (μg/m3)

Fig. nr. 2.2. - Dispersia NO2, media anuală (μg/m3)




Fig. 2.3. - Dispersia amoniac, media zilnică (μg/m3)

Tabel nr. 2.17. - Rezultatele dispersiei poluanţilor, emisiile din cele 5 coşuri ale sistemelor de încalzire

- Compararea cu valorile limită.

Distanţa faţă

de sursă/limita

perimetrului

platformei

(m)

Concentraţia/plaja de

concentraţii

(µg/mc)

Pragul de

alertă pentru

sănătate

(PA)

(µg/mc)

Valoarea limită-

prag de

intervenţie

pentru sănătate

(VLP)

(µg/mc)

Valoarea limită de

protecţie a

vegetaţie/ecosisteme

(µg/mc)

Observaţii

NO2 Media anuală

- max. 4-7 µg/mc la o

distanţă de 500 – 1500 m

de coşurile CT, pe direcţia

E, valorile minime de

0,5µg/mc se întind pe o

distanţă de 6000 m de

coşurile CT, pe direcţia E

28/an

calendaristic

40/an

calendaristic

30/an calendaristic

Concentraţiile

sunt mult mai

mici decât

limitele

admisibile atât

pentru

sănătatea

umană cât şi

pentru protecţia

vegetaţiei şi a




Distanţa faţă

de sursă/limita

perimetrului

platformei

(m)

Concentraţia/plaja de

concentraţii

(µg/mc)

Pragul de

alertă pentru

sănătate

(PA)

(µg/mc)

Valoarea limită-

prag de

intervenţie

pentru sănătate

(VLP)

(µg/mc)

Valoarea limită de

protecţie a

vegetaţie/ecosisteme

(µg/mc)

Observaţii

ecosistemelor.

poluarea este

nesemnificativă

CO Media zilnică

7-11 µg/mc , la distanţa de

200 - 1000m de coşurile

CT, pe direcţia E, valorile

minime de 1,0 µg/mc se

întind pe o distanţă de 1000

m, direcţia V si 5500 m, pe

direcţia E , faţă de coşurile

CT

- 10000/8 h - Concentraţia

este mult mai

mică decât

limita

admisibilă,

poluarea este

nesemnificativă

NH3 Media zilnică

4-7 µg/mc, la distanţa de

200 - 1000 m de coşul

coloanei de stripare pe

direcţia E, valorile minime

de 0,05 µg/mc se întind pe

o distanţă de 1000 m,

direcţia V şi 5500 m, pe

direcţia E, faţă de coşul

coloanei de stripare

100/24h Concentraţia

este mult mai

mică decât

limita

admisibilă,

poluarea este

nesemnificativă

Datele din tabele indică o concentraţie în imisie sub limitele admise de standardele de mediu,

pentru emisiile de la obiectivul studiat, deci se poate considera impactul nesemnificativ.

2.8. Gestionarea deşeurilor

În funcţie de provenienţă şi de natura lor, deşeurile generate de activităţile desfăşurate de S.C.

NITROPOROS S.R.L. existente pe amplasament, pot fi clasificate în:

a) Deşeuri tehnologice

1. din activitatea productivă

Instalaţia Amoniac tehnic lichefiat – KELLOG şi soluţie amoniacală




- catalizatori uzaţi (oxid de nichel de la faza de reformare şi metanizare, catalizatori pe baza de

Ni-Mo-Co şi oxid de zinc de la desulfurare, oxid de cupru de la conversia de joasă oxid de

fier şi crom de la conversia de înaltă, oxid de fier de la sinteză). Catalizatorii uzaţi sunt stocaţi

în butoaie de tablă şi saci depozitaţi în magazia de catalizatori uzaţi, aferentă Instalaţiei

Amoniac.

Tabelul nr. 2.18.

Tipul de catalizator Cantitatea înlocuită în mod

obişnuit la o instalaţie de 1500 t/an

(conform doc. de referinţă)(m3/an)

Cantitatea înlocuită în mod

obişnuit în instalaţia analizată

(m3/an)

Desulfurare

Reformare primară

Reformare secundară

CIT

CJT

Metanare

Sinteză

5

5

4

10

20

2

10

Ţinând cont de timpul actual de

funcţionare al instalaţiei,

catalizatorii nu se înlocuiesc anual

Instalaţia Apă demineralizată

- deşeurile de masă ionică sunt colectate conform instrucţiunilor de lucru şi depozitate în vederea

eliminării. Masa ionică adunată în 3 ani de funcţionare este de 100 t.

Centrala Termoelectrică CET II - demineralizare

- uleiuri uzate provenite de la utilajele dinamice;

- schimbători de ioni uzaţi – de la înlocuirea filtrelor din instalaţia de demineralizare; sunt colectaţi în

saci şi butoaie, stocaţi într-o încăpere special amenajată.

- deşeuri metalice, termoizolaţii rezultate ca urmare a lucrărilor de reparaţii şi întreţinere.

2. din activităţile de casare utilaje şi activităţile auxiliare

mase plastice - grătare rezultate de la turnurile de răcire;

ulei uzat – de la compresoarele aferente instalaţiei de amoniac şi pompe;

saci de polietilenă, polipropilenă, hârtie, butoaie tablă - de la ambalajele de materii prime şi

materiale. Aceste deşeuri nu rezultă la faza de dezmembrare, rezultă din activităţile tehnologice;

materiale de construcţie cu conţinut de azbest;

deşeuri metalice – (fier, fontă, inox, aluminiu, cupru, plumb) –rezultate din activităţi de reparaţii

şi întreţinere utilaje;




anvelope uzate, acumulatori auto;

condensatori cu conţinut de PCB scoşi din funcţiune conform Planului de eliminare.

Deşeurile metalice sunt depozitate în locuri special amenajate.

Uleiul rezultat se stochează în rezervoarele metalice din cadrul depozitului de ulei uzat, urmând a fi

valorificat.

Ambalajele de hârtie, polietilenă, polipropilenă şi lemn sunt depozitate temporar în magaziile

aferente secţiilor productive, după care sunt valorificate prin vânzare.

Masele plastice se depozitează controlat pe platforma betonată.

Anvelopele uzate şi acumulatorii uzaţi se colectează corespunzător, în magaziile sectorului de unde

provin, urmând a se valorifica prin firme specializate.

2.9. Zgomotul şi vibraţiile

Limitele admisibile ale nivelului de zgomot în mediul urban fac obiectul STAS-ului 10009 - 88, standard

potrivit căruia se stabilesc limite pentru:

- nivelul de zgomot exterior pe străzi şi în pasaje rutiere subterane;

- nivelul de zgomot la limita zonelor funcţionale din mediul urban;

- nivelul de zgomot în interiorul zonelor funcţionale din mediul urban.

Limita nivelului de zgomot pentru limita de incintă este de 65 dB.

Programul de monitorizare al vechii societăţii nu prevedea monitorizarea nivelului de zgomot la limita

incintei.

În cadrul SC Nitroporos SRL, odată cu punerea în funcţiune a instalaţiilor, există următoarele surse

generatoare de zgomot: ventilatoare, compresoare, pompe şi alte utilaje la instalaţiile de amoniac, CET

II. În instalaţia de amoniac, la turbine, la CET în incinta instalaţiilor, nivelul de zgomot depăşeşte nivelul

admisibil la locul de muncă, fapt care impune echipament de protecţie pentru personal.

Nivelul admisibil la limita incintei este de 65 dB(A), Cz 60, conform STAS 10.009/88.

Ţinând cont de faptul că nu au existat reclamaţii din partea locuitorilor din zonele învecinate

amplasamentului instalaţiilor, referitor la disconfortul generat de zgomotele produse în aceste instalaţii,

se poate aprecia că sursele de zgomot nu sunt un factor perturbator pentru locuitorii din zonă.




2.10. Starea florei şi faunei

Teritorii ecologice special ocrotite

Aşezarea geografică a judeţului Braşov în centrul României, la nord-est de intersecţia meridianului de

25° şi a paralelei de 45° latitudine nordică precum şi la interferenţa dintre două zone biogeografice

europene (continentală şi alpină), face ca în acest spaţiu să se întâlnească o diversitate biologică variată.

Diversitatea biologică este dată şi de diversitatea unităţilor morfostructurale (40% munţi, 60% dealuri,

zone joase depresionare, cursuri de râuri) precum şi de diferenţa altitudinală de peste 2.000 m, (de la

2.527 m în Vf. Viştea – Munţii Făgăraş) şi 500 m în zona joasă a râului Olt.

Aria depresionară a Făgăraşului, unde îşi desfăşoară activitatea societatea, care a aparţinut domeniului

pădurii de cvercinee (în special gorun – Quercus robur), se găseşte în prezent într-un grad avansat de

antropizare. Pădurile amintite au fost aproape integral defrişate, mentinându-se doar pâlcuri reduse

(Dumbrava Vadului, Sâmbăta de Jos) sau exemplare izolate.

Cu toate acestea, în jurul localităţii Făgăraş la distanţe de cca. 5 – 15 km se află câteva rezervaţii

naturale:

- S.C. NITROPOROS S.R.L. se află în apropierea a două situri de protecţie avifaunistică:

ROSPA0099 Podişul Hârtibaciului şi ROSPA0003 Avrig-Scorei Fărgăraş, ROSPA0098 Piemontul

Făgăraş.

Siturile protejate identificate ROSPA0099 Podişul Hârtibaciului şi ROSPA0003 Avrig-Scorei Fărgăraş

sunt situate la o distanţă de aproximativ 5 km faţă de amplasament şi zona în care se află terenul studiat,

iar situl ROSPA0098 Piemontul Fagaras la distanţă mai mare de 10 km faţă de amplasamentul studiat.

- S.C. NITROPOROS S.R.L. se află la o distanţă relativ mare de următoarele situri de importanţă

comunitară: ROSCI0143 Pădurea de gorun şi stejar de la Dosul Fânaţului, ROSCI0144 Pădurea de

gorun şi stejar de pe Dealul Purcăretului, ROSCI0205 Poienile cu narcise de la Dumbrava

Vadului, şi ROSCI0122 Munţii Făgăraş.

Menţionăm faptul că siturile de importanţă comunitară identificate în vecinătate sunt situate la o distanţă

de peste 6,83 km ROSCI0143, 10,96 km ROSCI0144 şi 8,89 km ROSCI0205 şi peste 16 km

ROSCI0122 Munţii Făgăraş faţă de amplasamentul instalaţiilor analizate.

Caracteristici generale ale ariilor portejate:

ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraş a fost desemnat sit deoarece găzduieşte efective importante ale unor

specii de păsări protejate.




Teritoriul sitului SPA Avrig-Scorei-Făgăraş se întinde pe suprafaţa judetului Braşov, după cum urmează:

Beclean (4%), Făgăraş (1%), Ucea de Jos (3%), Viştea de Sus (3%), Voila (7%).

Situl este important pentru populaţiile cuibăritoare ale speciilor următoare: Crex crex, Ciconia ciconia,

Aquila pomarina. Situl este important în perioada de migraţie şi iernare pentru păsările de baltă.

În perioada de migraţie situl găzduieşte mai mult de 20.000 de exemplare de păsări de baltă.

Importanţa suprafeţei propuse pentru declarare ca Sit Natura 2000 se datorează în primul rând

populaţiilor de păsări sălbatice şi habitatelor acestora. Oltul reprezintă un coridor ecologic de migraţie şi

dispersie pentru populaţiile de păsări, care face legătura între diferite zone geografice ale României şi

Europei. Sunt astfel legate Depresiunile Braşovului, Făgăraşului şi Câmpia Transilvaniei, sudul ţării de

Transilvania etc.. Sunt bine reprezentate atât speciile de păsări cuibăritoare cât şi cele de pasaj şi chiar de

iarnă. Au fost determinate specii vulnerabile, în pericol sau cu alte statute nefavorabile de conservare,

conform Directivei Păsări, Convenţiei de la Berna şi Bonn, Statutului European de Amenintare

(European treat Status), categoriei SPEC etc.. Dintre speciile cuibăritoare, sunt importante pentru zonă:

Ixobrychus minutus, Crex crex, Porzana porzana. Din acest punct de vedere, habitatele umede

perimetrale, formate din mlaştini, canale, fâneţe umede sunt perimetre „cheie‖ pentru conservarea

acestora. Crex crex cuibăreşte inclusiv în culturi de grâu sau lucernă. Dintre speciile de pasaj sau care

ierneaza în zonă, sunt reprezentative: Gavia arctica, Gavia stellata, Casmerodius albus. În perioadele de

migraţie (toamna şi primăvăra), împreună cu perioadele când păsările de apă iernează aici (porţiuni de

apă liberă neîngheţată) populaţia totală a păsărilor acvatice depăşeşte 30.000 – 40.000 de exemplare

anual. Lacurile şi zonele umede adiacente reprezintă astfel puncte de maximă concentrare pentru păsările

de apă, mai ales pentru palmipede (raţe, lişiţe). Suprafeţele care rămân neîngheţate anumite perioade din

timpul iernii, reprezintă cele mai importante arii de iernare din partea sudică şi sud – estică a

Transilvaniei (Dr. ing. Dan Ionescu).

ROSPA0099 Podişul Hârtibaciului

Suprafaţa sitului SPA Podişul Hârtibaciului ocupă o parte din judeţul Braşov după cum urmează:

Beclean (54%), Buneşti (67%), Cincu (100%), Comana de Jos (46%), Făgăraş (23%), Hoghiz (5%),

Jibert (93%), Mândra (24%), Parau (1%), Rupea (18%), Şercaia (32%), Soars (100%), Ticuşu Vechi

(100%), Ucea de Jos (2%), Ungra (63%), Viştea de Sus (12%), Voila (21%).

Situl este situat în regiunea biogeografică continentală. Teritoriul judeţului Braşov cuprinde în general

zone de păşuni şi fâneţe, dar apar şi terenuri agricole şi păduri(în compoziţia cărora intră fagul, gorunul,

uneori şi stejarul - ca specii principale şi frasinul, carpenul etc., ca specii de amestec).




Zona este populată de specii de păsări sălbatice protejate.

Structura peisajului este mozaicată, constând din alternanţa ariilor semi - naturale cu păduri de foioase,

ceea ce rezultă într-o biodiversitate foarte ridicată. Cuprinde şi lacurile de la Brădeni, un loc important

pentru păsări de apă atât în timpul sezonului de cuibărit cât şi în timpul pasajului.

Impactul antropic este foarte scăzut, existând puţine localitaţi pe o întindere foarte mare.

Această zonă este cea mai mare arie semi-naturală coerentă – şi probabil cea mai bine conservată – din

regiunea biogeografică continentală din Transilvania.

Găzduieşte efective importante din speciile caracteristice acestei zone, de exemplu aici cuibăreşte cea

mai însemnată populaţie de acvila tipătoare mică (Aquila pomarina) şi de viespar (Pernis apivorus) din

România, densitatea cea mai ridicată fiind atinsă la sud de Valea Hârtibaciului. Efectivele de huhurez

mare (Strix uralensis), caprimulg (Caprimulgus europaeus), ciocănitoare de stejar (Dendrocopos

medius), ciocârlie de pădure (Lullula arborea) şi sfrâncioc roşiatic (Lanius collurio) sunt şi ele cele mai

însemnate dintre siturile din ţară. Populaţia de cristel de câmp (Crex crex) este semnificativă pe plan

global (peste 20 de perechi), dar este şi printre primele dintre siturile din România. Este de asemenea

printre primii zece situri din ţară pentru ghionoaie sură (Picus canus).

ROSCI0143 Pădurea de gorun şi stejar de la Dosul Fânaţului.

Suprafaţa sitului este situată în regiunea biogeografică continentală, având o întindere de 108 ha. Situl

este situat la latitudinea N 45º 53' 26'' şi longitudinea E 25º 2' 15'', la o altitudine medie 550 m, întreaga

arie fiind cuprinsă în judeţul Braşov, fiind în întregime în proprietatea comunei Soars şi având ca

responsabil grupul de lucru Natura 2000.

Tipurile de habitate prezente în sit sunt reprezentate de Vegetatia de silvostepa eurosiberiana cu Quercus

spp., fiind caracterizate de păduri de foioase.

Situl este localizat la limita altitudinală superioară a arealului habitatului R4138, în zona colinară din

sud-estul Transilvaniei, pe versanţi cu expozitie sudică străbătuţi pe alocuri de ogaşe stabilizate, la o

altitudine de 490-590m, pe depozite argilo-marnoase. Situl este compus din subparcelele silvice 26B,

27A, 28 A şi B din pădurea proprietate a comunei Soars şi gospodărită de către Ocolul Silvic Codrii

Făgăraşului. Gradul de închidere al coronamentului pădurii este de 80-100% (sporadic 70%). Datorită

închiderii masivului, în anumite porţiuni stratul arbustiv este mai slab reprezentat. Situl este străbătut de

vechiul drum care făcea legătura între Făgăraş şi Rupea în timpul Imperiului Austro-Ungar (în prezent

abandonat, dar relativ bine conservat). Stejarul pedunculat se situează cu precădere în treimea inferioară

a versantului. Datorită substratului litologic argilo-marnos, solul este greu textural, fapt reliefat prin




prezenţa sporadică a unor specii mezo-higrofite cum este cruşinul (Frangula alnus) şi dezvoltarea redusă

a pivotului la cvercinee (situaţie remarcată la câteva exemplare uscate şi doborâte de vânt). În anumite

zone, pe culme, s-au găsit exemplare rare de ienupar (Juniperus communis) cu înălţimi de până la 1-2 m.

Se remarcă structura naturală bine conservată reprezentată prin:

- vigoarea de creştere şi starea bună de vegetaţie a speciilor arborescente edificatoare pentru habitat

(gorunul - Quercus petraea ssp. petraea şi stejarul pedunculat - Q. robur) acestea dominând în compoziţia

arboretelor şi provenind din sămânţă;

- existenţa exemplarelor de gorun şi stejar pedunculat de dimensiuni notabile (până la 70cm diametru şi

înălţimi până la 27-29m);

- abundenţa regenerării naturale a speciilor arborescente edificatoare pentru habitat, în special a

gorunului;

- diversitatea speciilor arborescente şi arbustive însoţitoare: carpen (Carpinus betulus), jugastru (Acer

campestre), cires păsăresc (Prunus avium), păr pădureţ (Pyrus pyraster), tei de deal (Tilia cordata), ulmul

de câmp (Ulmus minor), fag (Fagus sylvatica), lemn câinesc (Ligustrum vulgare), păducel (Crataegus

monogyna), salba moale (Euonymus europaeus), salba râioasă (Euonymus verrucosus), măceş (Rosa

canina), alun (Corylus avellana), sânger (Cornus sanguinea), darmox (Viburnum lantana), soc negru

(Sambucus nigra); cu excepţia carpenului, celelalte specii arborescente sunt reprezentate prin exemplare

rare;

- în stratul ierbos au fost întâlnite majoritatea speciilor menţionate în descrierea habitatului (R4138);

- s-au identificat exemplare de gorun transilvănean (Quercus petraea ssp. polycarpa), de gorun balcanic

(Quercus petraea ssp.dalechampii) şi de fag balcanic (Fagus ylvatica ssp. moesiaca);

- nu s-a constatat prezenţa unor specii atipice pentru habitat, cu tendinţă de invadare (ex. salcamul).

ROSCI0144 Pădurea de gorun şi stejar de pe Dealul Purcăretului


este situat la latitudinea N 45º 52' 21'' şi longitudinea E 24º 51' 45'', la o altitudine medie de 542 m,

întreaga arie fiind cuprinsă în judeţul Braşov, fiind în întregime în proprietatea comunei Beclean şi

având ca responsabil grupul de lucru Natura 2000.

Tipurile de habitate prezente în sit sunt reprezentate de vegetaţia de silvostepă eurosiberiană cu Quercus

spp, fiind caracterizate de păduri de foioase.

Situl este localizat la limita altitudinală superioară a arealului habitatului R4138, în zona colinară din

sud-estul Transilvaniei la o altitudine de 450-600m, pe depozite de marne nisipoase. Situl este compus




din subparcelele silvice 60A la F din pădurea proprietate a comunei Beclean şi gospodărită de către

Ocolul Silvic Codrii Făgăraşului. Terenul este puternic fragmentat de ravene vechi stabilizate de

vegetaţia forestieră existentă. Datorită formei terenului, pădurii i s-a atribuit funcţia specială de protecţie

a solului (categoria funcţională 1-2A). În porţiunea cu habitatul prioritar (91I0), gradul de închidere al

coronamentului pădurii este de 80-100% (sporadic 70%). O suprafaţă de 3.1ha (conform

amenajamentului silvic – subparcelele silvice 60C, E, F) nu este acoperită de habitatul 91I0 şi reprezintă

vegetaţie forestieră fără cod Natura 2000. Datorită închiderii masivului, porţiuni întinse sunt lipsite (sau

aproape lipsite) de pătura erbacee, iar stratul arbustiv este mai slab reprezentat. Trebuie menţionată

prezenţa salcâmului (Robinia pseudaccacia), plantat atât în interiorul habitatului prioritar prin exemplare

rare în zonele ravenate cât şi în afara acestuia în subparcelele silvice 60 E si F. Cu toate acestea,

salcâmul nu are o stare de vegetaţie bună: regenerarea naturală generativă şi/sau vegetativă este foarte rar

întâlnită, sunt prezente exemplare tinere uscate sau cu stare lâncedă de vegetaţie.

Se remarcă structura naturală bine conservată reprezentată prin:

- vigoarea de creştere şi starea bună de vegetaţie a speciilor arborescente edificatoare pentru habitat

(gorunul - Quercus petraea ssp. petraea şi stejarul pedunculat - Q. robur) acestea dominând în compoziţia

arboretelor şi provenind din sămânţă;

- existenţa exemplarelor de gorun şi stejar pedunculat de dimensiuni notabile (60-70cm diametru şi 23-

25m înălţime);

- prezenţa regenerarii naturale a speciilor arborescente edificatoare pentru habitat (gorun şi stejar

pedunculat) în special în porţiunile mai deschise; la data descrierii în teren a fost constatată fructificaţie

relativ bună a gorunului şi stejarului;

- diversitatea speciilor arborescente şi arbustive însoţitoare: carpen (Carpinus betulus), jugastru (Acer

campestre), cires păsăresc (Prunus avium), păr pădureţ (Pyrus pyraster), frasin comun (Fraxinus

excelsior), tei de deal (Tilia cordata), fag (Fagus sylvatica) lemn câinesc (Ligustrum vulgare), păducel

(Crataegus monogyna), salba moale (Euonymus europaeus), salba râioasă (Euonymus errucosus), măceş

(Rosa canina), alun (Corylus avellana), sânger (Cornus sanguinea), soc negru (Sambucus nigra), curpen

de pădure (Clematis vitalba); cu excepţia carpenului, celelalte specii arborescente sunt reprezentate prin

exemplare diseminate sau chiar rare.

- s-au identificat rare exemplare de gorun transilvănean (Quercus petraea ssp. polycarpa), precum şi

prezumtive exemplare hibridogene de Quercus x rosacea (Q. robur x Q. petraea).




ROSCI0205 Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului


este situat la latitudinea N 45º 46' 24'' şi longitudinea E 25º 6' 13'', la o altitudine medie 505 m, întreaga

arie fiind cuprinsă în judeţul Braşov, fiind în întregime în proprietatea statului roman, urmând să fie

retrocedată Primăriei comunei Şercaia şi având ca responsabil grupul de lucru Natura 2000.

Tipurile de habitate prezente în sit sunt reprezentate preponderent de păduri ripariene mixte cu Quercus

robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion

minoris), respectiv păduri subatlantice şi medioeuropene de stejar sau stejar cu carpen din Carpinion

betuli. Caracteristica principală o reprezintă pădurile de foioase.

Teritoriul rezervaţiei este situat în cadrul Depresiunii Făgăraşului pe latura nordică a munţilor Făgăraş,

încadrată de m-ţii Perşani la est şi podişul Hârtibaciului la nord. Munţii de pe marginea depresiunii

împiedică deplasarea maselor de aer rece boreal şi în acelasi timp barează accesul liber al celor tropicale

din sud, ca urmare temperatura aerului este destul de scăzută. Reţeaua hidrografică este formată din râul

Şercaia şi o serie de pâraie cum ar fi: Vl. Scurta, afluent al Şincai, Pr. Răchiţei şi Pr. Zambriţa, care

traversează Dumbrava Vadului în partea estică şi centrală. Rezervaţia este o pădure de stejar rărită, cu

poieni mari în care în mai şi iunie înfloresc narcisele. Această pădure de stejar este unică în întreaga

Depresiune a Făgăraşului.

Dumbrava Vadului este importantă deoarece este un rest din pădurea care acoperea altă dată întreaga

Depresiune a Făgăraşului, rămânând unica pădure de stejari seculari păstrată în această regiune. Cea mai

interesantă asociaţie de plante este cea care adaposteşte poienile cu narcise, reprezentată prin

următoarele specii: Narcissus stellaris, N. angustifolius, N. radiiflorus, N.serior – florens.

ROSCI0122 Munţii Făgăraş a fost declarat sit de importanţă comunitară datorită biodiversităţii şi

habitatelor care caractrerizează munţii Făgăraş.

Suprafaţa sitului SCI Munţii Făgăraş ocupă o parte din judeţul Braşov după cum urmează: Drăguş (42

%), Hârseni (58 %), Lisa (55 %), Recea (48 %), Sâmbata de Sus (50 %), Şinca Nouă (5 %), Şinca Veche

(35%), Ucea de Jos (39%), Viştea de Sus (29%), Zărneşti (17%).

Situl este amplasat parte în regiunea alpină şi parte în cea continentală. Relieful dominant este deal şi

munte.

Acest sit cuprinde urmatoarele:

• Tipuri de habitate:




3220 - Vegetaţie herbacee de pe malurile râurilor montane; 3230 - Vegetaţie lemnoasă cu Myricaria

germanica de-a lungul râurilor montane; 3240 - Vegetaţie lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul

râurilor montane; 4060 - Tufărişuri alpine şi boreale; 4070* - Tufărişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron

myrtifolium; 4080 - Tufărişuri cu specii sub-arctice de salix; 6150 - Pajişti boreale şi alpine pe substrat

silicios; 6230* - Pajişti montane de Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase; 6410 - Pajişti cu

Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae); 6430 - Comunităţi de lizieră

cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin; 6520 - Fâneţe montane;

7240* - Formaţiuni pioniere alpine din Caricion bicoloris-atrofuscae; 8110 - Grohotişuri silicioase din

etajul montan până în cel alpin (Androsacetalia alpinae si Galeopsietalia ladani); 8120 - Grohotişuri

calcaroase şi de şisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin (Thlaspietea rotundifolii); 8220 -

Versanţi stâncoşi cu vegetatie chasmofitica pe roci silicioase; 9110 - Păduri de fag de tip Luzulo-

Fagetum; 9130 - Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum; 9150 - Păduri medioeuropene de fag din

Cephalanthero-Fagion; 9170 - Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum; 9180* - Păduri din

Tilio-Acerion pe versanţi abrupţi, grohotişuri şi ravene; 91E0* - Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi

Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae); 91V0 - Păduri dacice de fag

(Symphyto- Fagion); 9410 - Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea).

- Specii de mamifere:

1352* - Canis lupus (Lup); 1355 - Lutra lutra (Vidra, Lutra); 1361 - Lynx lynx (Ras); 1324 - Myotis

myotis (Liliac comun); 1303 - Rhinolophus hipposideros (Liliacul mic cu potcoavă); 1354* - Ursus

arctos (Urs brun).

- Specii de amfibieni şi reptile:

1193 - Bombina variegata (Buhai de balta cu burta galbenă); 1166 - Triturus cristatus (Triton cu creastă);

2001 - Triturus montandoni (Triton carpatic).

- Specii de peşti:

1138 - Barbus meridionalis (Moioaga); 1163 - Cottus gobio (Zglavoc); 2484 - Eudontomyzon mariae

(Chiscar de râu); 1122 - Gobio uranoscopus (Petroc).

- Specii de nevertebrate:

1078* - Callimorpha quadripunctaria; 4057 - Chilostoma banaticum; 1065 – Euphydryas aurinia; 1083 -

Lucanus cervus (Radasca, Ragacea); 1060 - Lycaena dispar; 1089 - Morimus funereus (Croitorul

(Croitor de fag); 1927 - Stephanopachys substriatus (Gândac)

- Specii de plante: cenuşiu); 1037 - Ophiogomphus cecilia; 1084* - Osmoderma eremita




(Carabus); 4054 – Pholidoptera transsylvanica (Cosaşul transilvan); 4021* - Phryganophilus ruficollis

(Gandac); 1087* - Rosalia alpina 4070* - Campanula serrata (Clopotel); 1393 - Drepanocladus

vernicosus; 1898 - Eleocharis carniolica; 1903 - Liparis loeselii (Mosişoare); 1389 - Meesia longiseta;

4122 - Poa granitica ssp. disparilis (Firuţa de munte); 4116 - Tozzia carpathica (Iarba gâtului).

Situl SPA Piemontul Făgăraş

Teritoriul sitului SPA Piemontul Făgăraş se întinde pe judetul Braşov, pe aria administrativă a

Municipiului Făgăraş şi comunelor: Drăguş (51 %), Hârseni (39 %), Lisa (60 %), Recea (43 %),

Sâmbata de Sus (41 %), Şinca Nouă (22 %), Şinca Veche (52 %), Ucea de Jos (17 %), Victoria (45 %),

Viştea de Sus (22 %).

Pădurile sunt administrate pe judet.

Din punct de vedere al sitului de protecţie avifaunistică ROSPA0098 Piemontul Făgăraş – teritoriul

sitului este amplasat în cadrul Depresiunii Făgăraşului pe latura nordică a munţilor Făgăraş. Munţii de pe

marginea depresiunii împiedică deplasarea maselor de aer rece boreal în acelaşi timp barează accesul

liber al celor submediteraneene din sud spre nord, prin frecarea de pantele munţilor în acţiunea

descendentă spre nord, astfel încât la temperaturile din zona depresiunii Făgăraş este mai ridicată decât

normal. Reţeaua hidrografică este bogată, alcătuită din numeroase râuri şi afluenţi ai acestora, vărsându-

se în Olt.

Zona sitului este predominant de păşune, fâneaţă, pădurea apărând pe versanţii nordici ai munţilor

Făgăraş. Habitatele sunt foarte variate (culturi – teren arabil, păsuni, alte ternuri arabile, păduri de foiase,

păduri de conifere, păduri de amestec, vii şi livezi, alte terenuri artificiale – localităţi, mine, păduri în

tranziţie).

Flora este bine reprezentată, fiind înregistrate peste 900 de specii de plante, diversitatea floristică cea

mai mare se observă în fâneţele umede – peste 450 specii.

Pădurile de fag din Munţii Făgăraş cu întinsa zonă deschisă semi-naturală de la poalele munţilor oferă o

combinaţie de habitate ideale pentru multe specii de păsări.

Pădurile adăpostesc efective semnificative din două specii de ciocănitori, huhurez mare, două specii de

muscari. Aici cuibăresc şi speciile de răpitoare şi barza neagră, care îşi caută hrana în zonele deschise de

la poalele munţilor, la fel ca barza albă. Fâneţele, păşunile şi terenurile agricole de aici găzduiesc o

populaţie semnificativă de ciocârlie de pădure şi de cristel de câmp.

În formularul standard Natura 2000 sunt descrise următoarele specii de păsări: Aquila pomarina, Pernis

apivorus, Bonasa bonasia, Crex crex, Strix uralensis, Dryocopus martius, Picus canus, Dendrocopos




medius, Dendrocopos syriacus, Dendrocopos leucotos, Lullula arborea, Ficedula albicollis, Ficedula

parva, Ciconia ciconia, Circus cyaneus, Circus aeruginosus, Circaetus gallicus, Lanius collurio, Lanius

minor, Tetrao urogallus.

Bălţile de la Rotbav aflate la cca. 15 km pe direcţie nord-vest de localitatea Făgăraş, în podişul

Hârtibaciului, ocrotite pentru nuferii albi, în care se găsesc pâlcuri formate din relictul terţiar Stratiotes

aloides şi alte specii de plante. Totodată, aici este şi o arie specială de protecţie avifaunistică, care

împreună cu o altă arie specială de protecţie avifaunistică din judeţ (Dumbrăviţa), adăpostesc peste 100

de specii de păsări de pasaj şi cuibărit.

Vegetaţia arborescentă deosebit de abundentă şi bine dezvoltată pe ambele maluri ale pârâului Racoviţa,

precum şi plantele perene ruderale şi cosmopolite crescute în mod natural, conferă peisajului un aspect

neconform unui obiectiv industrial, însă dezvoltarea explozivă a acestor plante în incinta combinatului

demonstreaza poluarea redusă a solului cu compuşi chimici (azotaţi), contribuind pozitiv la creşterea

abundentă a vegetaţiei.

3. RESTRICŢII PRIVIND AMENAJAREA TERITORIULUI IMPUSE DE SPECIFICUL

PRODUCŢIEI

3.1. Împărţirea pe zone de risc a teritoriului analizat şi a vecinătăţilor acestuia:

A. Zona de EST, tronson dinspre Nord si central

Este ocupat de obiectivele SC NITROPOROS SRL, respectiv instalaţiile de azotat de amoniu, acid

azotic şi amoniac.

Substanţele prezente în aceste instalaţii , cuprinse în HG nr. 804/2007 privind controlul asupra

pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase şi categoriile de pericol pe care

le prezintă sunt prezentate mai jos.

1. Amoniac tehnic lichefiat – produs finit obţinut în cadrul instalaţiei de amoniac KELLOG.

Se utilizează ca materie primă pentru fabricarea azotatului de amoniu, acid azotic 60 %, agent de frig

NGL.

- nr. CAS-7664-41-7;

- nr. EINECS 231-635-3;

- fraze de risc: R 10, R23, R34, R50




Identificarea pericolelor:

- este o substanţă toxică, corosivă şi periculoasă pentru mediu;

- amoniacul lichid are acţiune caustică asupra pielii şi mucoaselor, proportională cu concentraţia;

- se va pastra în locuri bine ventilate, departe de surse de aprindere, fumatul fiind interzis;

- inflamabil, în prezenţa uleiurilor creşte pericolul de incendiu;

- este foarte toxic pentru organismele acvatice. Se va evita aruncarea în mediul înconjurător;

- senzaţie de asfixie, accese puternice de tuse, edem pulmonar şi insuficienţă cardiacă.

2. Amoniac solutie 25% - produs finit

- sinonim – apă amoniacală;

- nr. CAS 1336-21-6;

- nr. EINECS 215-647-6;

- fraze de risc: R 34, R 50;

- substanţă corosivă şi periculoasă pentru mediu.


- apa amoniacală este un lichid greu combustibil, incapabil de ardere independenta;

- produce arsuri chimice severe;

- are acţiune caustică asupra pielii şi mucoaselor;

- produce arsuri ale tractului gastro-intestinal;

- produce arsuri grave şi deteriorări ale ţesuturilor;

- inhalarea vaporilor poate produce iritarea gravă a căilor respiratorii, caracterizată prin tuse şi

dificultăţi de respiraţie; depăşirea limitei de expunere poate duce la edem pulmonar punând în pericol

viaşa;

- este foarte toxic pentru viaţa subacvatică;

- se va evita aruncarea în mediul inconjurator.

Pericole posibile

Pericole naturale:

o Catastrofe

Riscul unei catastrofe nu ţine de măsurile de siguranţă luate în întreprindere. Pericolul în această

situaţie ar fi eliberarea substanţelor periculoase în atmosferă:

● amoniac (respectiv distrugerea rezervorului de amoniac),




● gaz metan (ruperea unei conducte magistrale de gaz metan) .

Mijloace de prevenire: nu exista;

Mijloace de intervenţie: conform planului de urgenţă internă şi externă.

o Pericolul de incendiu

Principalele surse de aprindere sunt:

- echipamentele electrice;

- electricitatea statică;

- flacăra deschisă din proces;

- sudura şi focul deschis;

- surse întâmplătoare.

Incendiile prin extindere pot declanşa un accident major.

Conform Planului de intervenţie în caz de incendiu se pot manifesta incendii din clasele:

Clasa A (arderea de substanţe solide) cu degajare de fum, specific substanţelor

celulozice (hartie, lemn)sau mase plastice (PVC, polietilena).

Se pot manifesta în:

- spaţiile administrative;

- anexe sociale;

- depozitele de produs finit ambalat în materiale combustibile;

- echipamentele electrice;

- spaţii de producţie fără lichide inflamabile.

Clasa B (lichide combustibile) cu degajări mari de fum şi gaze toxice.


- instalaţia de amoniac.

Clasa C (incendii de gaze combustibile)


- instalaţia de amoniac.

Clasa D (incendii cu metale piroforetice)

Se manifestă în:

- instalaţia de azotat de amoniu;

- depozitul de azotat de sodiu.




Măsurile de siguranţă care se iau, au ca scop eliminarea oricărei surse cu potenţial de aprindere, astfel

încât orice material inflamabil sau scurgere de amestec exploziv să fie în afara pericolului de contact cu

acestea. Aceste măsuri sunt trecute în planurile de intervenţie în caz de incendiu pentru fiecare instalaţie.

Se pot mentiona următoarele măsuri generale:

- Materialele sunt depozitate în conformitate cu caracteristicile acestora şi modul de ambalare.

- Magaziile şi depozitul sunt încuiate, accesul este limitat numai la personalul desemnat.

- Există detectoare de fum şi butoane de avertizare la depozitul de azotat de amoniu îngrăşământ şi

în staţiile TRAFO.

- Există instalaţie fixă de stingere incendii de tip Drencer la depozitul de azotat de amoniu

îngrăşământ, iar la staţiile Trafo instalaţie fixă de stins incendiu de tip Fluvia.

- Există instalaţie de avertizare, semnalizare şi detectare incendii de tip SESAM la dispecerat

Serviciul Privat pentru Situaţii de Urgenţă şi butoane de semnalizare incendii centralizate la sala

de comandă de la baza turnurilor de la instalaţia de azotat de amoniu de tip CUAM la SRA 30,

TRAFO 1 şi TRAFO 7 şi sala de comandă de la instalaţia de amoniac.

- Locul de manifestare a unui început de incendiu se poate detecta prin activarea detectoarelor de

fum şi a butoanelor de avertizare care sunt montate în toate spaţiile cu pericol de incendiu.

Pericole tehnologice:

o Toxicitate

Substanţele din această categorie ce intră sub incidenţa H.G. 804/2007 prezente pe amplasament sunt:

amoniacul, metanolul.

Accidentele se pot produce în cazul punerii în libertate, în mod accidental a acestor substanţe. Punerea

în libertate poate genera:

- norul toxic – afectarea sanatatii (amoniacul).

Măsurile de prevenire se referă la:

- depozitarea corespunzatoare, asigurată încă din faza de proiectare (materiale

corespunzătoare, capacităţi, asigurarea captării şi recuperării scurgerilor

accidentale);

- echipamente de siguranţă pe rezervoare şi conducte;

- regulamente de operare.

o Inflamabilitate, pericolul de explozie




Substanţele din această categorie, ce intră sub incidenţa H.G. 804/2007 prezente pe amplasament sunt:

amoniacul, gazul metan, gazul de sinteza, azotatul de amoniu.

Accidentele se pot produce în cazul punerii în libertate, în mod accidental a acestor substanţe. Se pot

genera: incendii şi explozii. În cazul unui incendiu sau manipulare ori depozitare greşită, materialele

explozive pot exploda.


- siguranţa şi etanşeitatea recipientilor, verificată prin probele de rezistenţă la presiune şi de

etanşeitate la instalare şi pe parcursul exploatării;

- siguranţa echipamentului şi a conductelor, asigurată prin certificate de garanţie, verificări

periodice;

- amplasarea corespunzătoare a rezervoarelor şi a recipienţilor, conform normelor privind

distanţele de siguranţă şi conform indicaţiilor din Fişele cu date tehnice de securitate;

- siguranţa la depozitare şi transport a materialelor explozibile;

- stingerea oricărui început de incendiu, existenţa mijloacelor de stingere rapidă, prevenirea

încălzirii excesive în cazul azotatului de amoniu, azotatului de sodiu şi a materialelor explozibile

o Periculozitatea pentru mediu

Se referă la toxicitatea pentru mediul acvatic. Substanţele din această categorie ce intră sub incidenţa

H.G. 804/2007 prezente pe amplasament: amoniac, amoniac sol. 25%.

Accidentele se pot produce în cazul punerii în libertate, în mod accidental a acestor substante:

pătrunderea accidentală în reţeaua de canalizare (direct, cu apa de stingere a unui incendiu, apa

meteorică etc.).


- siguranţa şi etanşeitatea recipienţilor de depozitare;

- siguranţa echipamentului şi a conductelor, asigurată prin certificate de

garanţie, verificări periodice;

- respectarea regulamentului de exploatare;

- evitarea împrăştierii accidentale.

Alte tipuri de pericole

- accidente de transport;

- prăbuşirea de construcţii, instalaţii sau amenajări;

- eşecul utilităţilor publice – avarii;




- căderi de obiecte din atmosferă sau din cosmos;

- periclitare intenţionată.

o Accidentele de transport se produc în special în afara amplasamentului, dar se pot

produce şi pe teritoriul instalaţiei. Consecinţa este dispersia substanţelor solide sau

lichide.

Măsurile de prevenire se referă în special la siguranţa transportului, respectiv la conducerea preventivă

a mijlocului de transport.

o Eşecul utilităţilor publice

Condiţii care duc la oprirea instalaţiilor:

- oprirea alimentării cu gaz metan;

- la dispariţia totală a alimentării cu aer instrumental, ventilele pneumatice preiau poziţia lor

normală (închis complet sau deschis complet) deci, se opresc instalaţiile principale;

- oprirea furnizării de curent electric prin căderea reţelei naţionale o perioadă mai mare de timp

(de ordinul zilelor).

În aceste situaţii, oprirea în condiţii de siguranţă va urmări instrucţiunile de lucru pentru fiecare

instalaţie.

Riscuri care rămân după oprirea instalaţiilor:

- menţinerea parametrilor tancului de depozitare a amoniacului tehnic lichefiat;

Funcţionarea în condiţii de siguranţă a depozitului de amoniac în cazul unor avarii de lungă durată,

depinde de condiţiile atmosferice şi de nivelul amoniacului din tanc. Cu cât volumul este mai mic, riscul

evaporării masive este mai mare.

Măsuri posibile de reducere a riscului:

- pornirea compresorului cu motor DIESEL;

- utilizarea altor surse de curent, pe care titularul autorizaţiei va trebui să le deţină;

- o instalaţie de cogenerare la CETII, care ar putea rezolva alimentarea cu energie electrică o

perioadă mai îndelungată de timp.

Întreruperea alimentării cu apă – avarii de scurtă durată

1) Instalaţie amoniac

În funcţionarea normală a fabricii de amoniac, la căderea unei pompe sau a unui ventilator de la turnul de

răcire, debitele din instalaţia de sinteză se reduc imediat (expansie la PICa 106) până la repornirea

pompei sau a ventilatorului.




În condiţii normale de funcţionare, se utilizează apa de răcire recirculată. În cazul căderii apei de răcire

recirculată, se trece automat la alimentarea traseului de apă consumatori vitali cu apă din castelul de

1000 mc, care asigură cu apă consumatorii vitali timp de doua ore (250 mc/h).

Din cadrul instalaţiei de preparare gaz sinteză şi sinteza-refrigerarea amoniacului, căderea apei de răcire

recirculate afectează cel mai mult răcitorul 124 C.

Prin căderea apei de răcire recirculate se încarcă excesiv instalaţia de refrigerare; în aceeaşi direcţie

acţionează şi lipsa apei de răcire la răcitorul 127 C (nu se mai produce condensarea amoniacului-

deschide supapa de siguranţă a lui 105 J).

Consumatori vitali de pe platforma fabricii de amoniac sunt:

- sistemul de mantale de răcire;

- răcirea uleiului la ventilatorul de gaze arse;

- pompele auxiliare de ungere şi etanşare la compresoare;

- condensatoarele de la depozit;

- sistemul de inundare rezervor de amoniac lichid, 301 F în caz de avarie.

2) Instalaţie acid azotic

În cazul opririi alimentării cu apă de răcire se trece la oprirea normală a instalaţiei. Oprirea normală se

poate face manual sau automat.

Oprirea normală a instalaţiei asigură golirea traseelor de gaze azotoase pe circuitul firesc cu evacuarea

acestora în atmosferă prin duza de dispersie gaze.

3) Instalaţiile de azotat de amoniu poros/tehnic/îngrăşământ

În cazul opririi alimentării cu apă, se trece la oprirea normală a instalaţiei cu golirea topiturii pe liniile de

granulare. Se opreşte faza de neutralizare.

În acest caz se disting doua situaţii:

- Oprire de lungă durată;

- Oprire de scurtă durată.

Oprirea de lungă durată (normală)

Această oprire poate determina intrarea instalaţiei în revizia generală. Când oprirea este preconizată şi

depăşeşte o jumătate de schimb (4 ore), se consideră deja oprire normală de lungă durată.

În asemenea situaţii se procedează astfel: se va funcţiona continuu cu ambalarea şi încărcarea sacilor

până se goleşte complet buncărul. După ce toşi sacii de pe traseu au intrat la vagon sau depozit, se vor




opri toate utilajele de către operatorii care lucrează cu acestea. Se opreşte ventilaţia pe cântare, se opresc

toate benzile transportoare. Dacă oprirea depăşeşte 24 de ore, se va scoate tensiunea de la alimentare din

staţie.

Oprirea de scurta durată (normală)

Oprirea normală de scurtă durată nu este determinată de defecţiuni în perimetrul instalaţiei ambalare-

depozitare-încărcare. În asemenea situaţii operatoarea de la cântar, nu va mai introduce saci pentru a fi

ambalaţi şi opreşte din proprie iniţiativă banda cu racleţi la ieşirea ultimului sac de pe aceasta. Restul de

benzi rămân în funcţiune, la fel şi maşina de lipit. Aşadar, instalaţia este pregătită pentru a fi oprită în

orice moment.

Întreruperea alimentarii cu curent electric

Cauze posibile:

- incendiu la posturile de transformare;

- furtul unui cablu, întreruperea alimentării cu curent electric;

- căderea de obiecte din atmosferă, care distrug un stâlp, produc căderea reţelei, întreruperea

alimentării cu energie electrică;

- fenomen atmosferic (furtună, cutremur), care conduce la întreruperea alimentării cu curent

electric din reţeaua naţională.

1.Instalaţie amoniac

Staţia electrică din cadrul fabricii de amoniac este alimentată din reţeaua societăţii, cu tensiune de 6 KV-

SPRA-30. Prin transformarea din curent de 6 KV se obţine curent de 380 V si 220 V. În condiţii normale

de funcţionare, pompele sunt antrenate de turbine (cu excepţia unor pompe care sunt antrenate numai cu

motor electric).

În cazul căderii curentului de 6 KV se comuta automat alimentarea cu energie electrică pe Staţia TRAFO

7, care asigură alimentarea consumatorilor vitali:

- ventilele acţionate cu motor electric;

- tabloul de comandă (alarmă, blocaje);

- pompa de amoniac;

- motoarele pompelor auxiliare de ungere;

- pompa auxiliară de ulei de etanşare.




Grupul electric de alimentare a tabloului de comandă mai este prevăzut şi cu o staţie de baterii care

asigură tensiune pentru tablou, minim 30 minute de la întreruperea oricărei alimentări din exterior. Staţia

de acumulare asigură şi iluminatul de siguranţă.

În mod direct este prea puţin probabil ca instalaţia de preparare şi sinteză să fie afectată de lipsa de

curent. În schimb, celelalte instalaţii pot fi afectate de căderea tensiunii ceea ce, indirect, poate duce la

necesitatea opririi instalaţiei de sinteză sau a instalaţiei de preparare gaz-sinteză.

2. Depozitul de amoniac.

Riscul scăderii presiunii, imposibilitatea pornirii sistemului de compresoare şi de încălzire.

Evitarea pericolelor:

- Supape de siguranţă (supapă dublă şi de suprapresiune) pentru a se asigura securitatea

rezervorului împotriva modificărilor accidentale ale presiunii;

- Aparatură pentru urmărirea parametrilor importanţi, cum ar fi presiunea, temperatura în depozitul

de amoniac, legată la tabloul de urmărire a funcţionării sistemului;

- Existenţa unui sistem de alarmare/avertizare a incendiului, tip centrală CUAM;

- Existenţa unei reţele de hidranţi interiori şi exteriori, a stingătoarelor de incendiu.

Măsuri tehnice în caz de avarie:

- posibilitatea alimentării compresoarelor de amoniac pe două linii de tensiune pentru menţinerea

unei presiuni constante în cazul unei căderi de tensiune;

- posibilitatea acţionării compresoarelor de amoniac prin motoare cu curent electric şi cu motor

Diesel;

- în jurul tancului de amoniac sunt amplasate 10 guri de hidranţi în cazul în care apar scurgeri de

amoniac;

- alimentarea cu apă de răcire a instalaţiei se face prin două circuite.

3. Instalaţia acid azotic

În cazul întreruperii alimentării cu curent electric se trece la oprirea de urgenţă a instalaţiei de acid

azotic.

Ventilele automate trec spontan în poziţia de repaos (normal închis – normal deschis). Pentru această

instalaţie nu funcţionează comanda pneumatică la cădere de aer, deoarece comanda este electrică.




În acest caz se lucrează manual pe oprire de urgenţă. Se va trece la protecţia lanţului de compresie,

turbina ţinându-se în rotaţie din ventilul de abur până la depresurizarea tamburului la cca. 10 bari. Se

urmăreşte realimentarea cu curent a VIR-ului pentru a asigura o rotire pe turaţie minimă.

În cazul căderii de curent, gazele de oxizi de azot aflate în conductele tehnologice de gaze se expandează

natural la duza de dispersie. La revenirea curentului se porneşte ventilatorul de aerare al sistemului de

gaze, pm. K03. Acesta trimite gazele la duză fără ajutorul turbocompresorului.

În paralel se trimite acidul din blazul coloanei în depozit până când nu mai este presiune în coloana CO2

ca să-l transporte pneumatic. În final se realizează o zestre de acizi în blazul coloanei de absorbţie CO2

şi al coloanei de degazare CO1.

4. Instalaţiile de azotat de amoniu poros/tehnic/ingrăşământ

În cazul întreruperii alimentării cu curent electric, se opreşte de urgenţă reacţia prin închiderea manuală a

ventilelor de încadrare şi by-pass a materiilor prime în situaţia în care se are în vedere depresurizarea

evaporatorului de amoniac, când amoniacul se consumă în reacţie. Având în vedere că indicaţiile la

tabloul de comandă nu mai funcţionează, se trece rapid la suflarea de urgenţă a liniilor de topitură,

deoarece pompele nu mai funcţionează. Pentru aceasta se deschid purjele pompelor. Se introduce abur la

spărgătoarele conductelor de refulare aferente acestora. Se închid ventilele de predare soluţie. Se suflă

liniile până la golirea completă a soluţiilor de azotat de amoniu.

Se inundă cu apă basele pompelor şi se drenează soluţia obţinută pe liniile de colectare ape chimic

impure (către staţia de epurare – instalaţia de epurare ape uzate cu ioni amoniu şi nitric).

În acest caz critic sursele de apă sunt:

- apa recirculată (turn răcire aferent instalaţiei azotat de amoniu)

- apă hidranţi (secţia amoniac- acid azotic)

Se aşteaptă revenirea curentului când se repornesc benzile şi sistemul de uscare - condiţionare. În timpul

lipsei de curent, se ţin calde vasele de topitură cu ajutorul aburului.

o Căderile de obiecte din atmosferă sau din cosmos, deşi sunt pericole cu

probabilitate foarte scăzuta, sunt totuşi posibile. Aceste evenimente pot fi încadrate

în categoria catastrofe. De aceste pericole sunt legate şi pericolele privind prăbuşirea

de construcţii, instalaţii sau amenajări. Efectul lor este major sau chiar catastrofal

deoarece poate declanşa accidente majore de tipul eliberării în mediu de substanţe

toxice, inflamabile sau periculoase, incendii, explozii, dar probabilitatea lor este

redusă până la improbabil.




Măsuri de prevenire nu există în acest caz, doar răspunsul în caz de urgenţă, care poate reduce efectele

unui astfel de accident.

o Periclitarea intenţionată

a) Premisa condiţionată

Cauze: făptaşul vrea să provoace un efect limitat din punctul său de vedere. O situaţie mult mai

periculoasă nu contează pentru el sau nu îşi dă seama de ea.

Motive: răzbunare, frustrare, „dovedirea‖ deficienţelor, obţinerea efectelor socio-politice.

Acţiuni pregătitoare: furişare, achizitionarea de unelte şi de alte obiecte.

Obiectele faptei: unelte simple şi grele, eventual incendieri simple.

Energia criminală: medie.

Cercul de persoane: criminali din interior sau exterior, foşti angajaţi daţi afară, angajaţi proprii ai firmei

şi vizitatori.

Observaţii/exemple: scoaterea din funcţiune a agregatelor de siguranţă; intervenţii în derularea

producţiei; neanunţarea stărilor critice ale instalaţiei; incendiere, vandalism după intrarea prin efracţie

nereuşită; incendierea din alte motive.

b) Premisa directă

Cauze: Cauzatorul vrea să provoace un defect mai mare prin situaţia de pericol astfel declanşată,

operând manevre de sustragere a atenţiei.

Motive: radicalitate politică, obţinerea de avantaje materiale sau concurenţiale.

Acţiuni pregătitoare: cercetarea componentelor relevante pentru siguranţa instalaţiei, a punctelor slabe;

folosirea lipsei de supraveghere; dacă este necesar, achiziţionarea de materiale costisitoare, scoaterea din

funcţiune a agregatelor de siguranţă.

Obiectele faptei: unelte simple şi speciale, eventual incendieri, explozibil simplu (improvizaţie proprie).

Energia criminală: peste medie.

Cercul de persoane: făptaşi singuri, grupări politice radicale.

Observaţii/exemple: incendiere/atentat cu explozibil; distrugerea unor componente de funcţionare;

intervenţii la sala de comandă, programarea eronată a procesorilor de comandă.

c) Atacuri teroriste masive – se exclud în cazul actualei analize

Cauze: procedura periculoasă, brutală, deseori fără a ţine cont de viaţa omenească; procedura armata.

Motive: acţiuni fanatice, anarhie, provocarea modificărilor sociale prin forţă, „pedepsirea‖

întreprinderilor, motive de credinţă.




Acţiuni pregătitoare: pregătiri logistice, cercetare pe ascuns, scoaterea din funcţiune a agregatelor de

siguranţă.

Obiectele faptei: unelte simple şi speciale, eventual incendieri, explozibil.

Energia criminală: deosebit de mare.

Cercul de persoane: făptaşi singuri, grupări extremişti şi terorişti.

Observaţii/exemple: atac înarmat; explozia recipienţilor; tragere cu arme de foc în clădiri; incendierea

instalaţiilor mai mari;atacarea personalului de protecţie a fabricii; atacuri cu explozibil asupra zonelor

deosebit de sensibile.

Stabilirea distanţelor de siguranţă:

Pentru stabilirea distanţelor de siguranţă s-au utilizat următoarele materiale:

- Raportul de securitate al SC NITROPOROS SA;

- Ghid pentru Planificarea amenajării teritoriale SRL – Twinning Project RO&2002/IB/E/02;

- Ghidul pentru amenajarea teritorială în contextul Directivelor SEVESO, Suport specific

pentru implementarea Directivelor SEVESO - RO2007/IB/EN-02 TL.

Raportul de securitate prevede o distanţă de 500 m faţă de instalaţiile cu pericol de accidente majore.

În Ghidul pentru Planificarea amenajării teritoriale SRL – Twinning Project RO&2002/IB/E/02, ţinându-

se seama de faptul că distanţele determinate nu reprezintă valori exacte, avându-se în vedere condiţiile

cadru, tipurile individuale de instalaţii au fost reunite în 5 clase. Amoniacul se încadrează în clasa a II –a

cu o distanţă de 500m; instalaţiile pentru producerea îngrăşămintelor chimice pe bază de azot, grupa 4.3.

se încadrează în clasa a II-a a distanţelor, respectiv 500 m.

Art. 13 al Hotărârii de Guvern nr 804/2007, menţionează trei ipoteze:

a) poziţionarea noilor amplasamente;

b) modificările aduse amplasamentelor existente cărora le sunt aplicabile prevederile Art. 11

din Hotărârea de Guvern nr. 804/2007;

c) noile dezvoltări privind reţeaua de transport, clădiri şi zone de utilitate publică şi zone

rezidenţiale aflate în vecinătatea amplasamentelor, care măresc riscul sau consecinţele

unui accident major.

Se menţionează, de asemenea, necesitatea menţinerii unor distanţe adecvate în funcţie de nivelul de

pericol, între amplasamentele cărora le sunt aplicabile prevederile hotărârii şi zone rezidenţiale, clădiri şi

zone de utilitate publică, căi principale rutiere, zone de recreere şi zone protejate de interes şi




sensibilitate deosebite si, pe de altă parte, în cazul amplasamentelor existente, de necesitatea unor măsuri

tehnice suplimentare conform prevederilor art. 6, astfel încat să se reducă riscurile pentru populaţie.

Cea de-a treia situaţie c) în care se încadrează noul PUG Făgăraş presupune un proces invers, în

acest caz autoritatea publică locală responsabilă cu planificarea amenajării teritoriului trebuie:

Să cunoască în avans, prin intermediul metodelor şi criteriilor prezentate, cu participarea părţilor

implicate, situaţiile de risc ale amplasamentelor existente;

Să ţină cont de situaţia riscurilor actuale şi posibilitatea de a face poziţionare de noi

amplasamente sau dezvoltări compatibilă.

Elemente teritoriale vulnerabile

Elementele tehnice necesare unei evaluări a compatibilităţii spaţiale şi de mediu sunt exprimate în

funcţie de nevoia de a asigura atât un nivel minim de siguranţă pentru populaţie şi infrastructură, cât şi

protecţia corespunzătoare pentru elemente sensibile la dezastre naturale. Vulnerabilitatea unei zone din

vecintătatea unui amplasament va fi evaluată în funcţie de indexul alocat zonelor din vecinătate şi de

prezenţa elementelor sensibile.

De asemenea trebuie luată în calcul infrastructura de transport şi facilităţile de transport. Dacă aceste

facilităţi sunt localizate în zonele posibil afectate, atunci trebuie identificate corect acţiuni de protecţie şi

gestionare, pentru a reduce amploarea consecinţelor (de exemplu, înalţarea zidului de supraveghere a

infrastructurii etc.).

Împărţirea terenului pe categorii ţine cont de evaluarea unor posibile scenarii de accidente şi în special

de următoarele criterii:

Vulnerabilitatea principală generală a activităţii, la deschidere faţă de închidere;

Dificultate în evacuarea subiecţilor vulnerabili, cum ar fi copiii, persoanele în vârstă, bolnavii,

precum şi personalul ce le acordă asistenţă;

Dificultăţi în evacuarea persoanelor din clădiri cu mai mult de cinci etaje, sau din zone

aglomerate, pentru că, la aceşti subiecţi, care deşi se pot mişca în mod independent, evacuarea

depinde şi de cât de uşor se poate ajunge la ieşirile de urgenţă sau la adăposturile

corespunzătoare;

Dificultăţi minore în evacuarea locuitorilor din clădiri cu puţine etaje, sau imobile izolate, cu

ieşiri de urgenţă şi echipamente de siguranţă mai bine administrate;




Vulnerabilitatea redusă a activităţilor cu număr scăzut de angajaţi permanenţi, şi astfel, o

expunere la risc mai mică, în comparaţie cu activităţi similare, dar la care se foloseşte mai mult

personal;

În general, vulnerabilitatea mai mare a activităţilor în aer liber, faţă de cele din interior.

Ghidul pentru amenajarea teritorială în contextul Directivelor SEVESO, Suport specific pentru

implementarea Directivelor SEVESO - RO2007/IB/EN-02 T stabileşte distanţele de siguranţă în funcţie

de valorile prag.

Presiunea ondulatorie (VCE)

Valoarea prag considerată punct de referinţă pentru efectele letale posibile se referă în mod special la

letalitatea indirectă cauzată de căderi, proiecţia corpului peste bariere, impactul fragmentelor şi mai ales

la prăbuşirea clădirilor (0.3 bar), pe când în spaţiile deschise în lipsa clădirilor şi a altor artefacte

vulnerabile ar fi mai potrivit să fie luată în considerare doar letalitatea directă provocată de unda de şoc

(0.6 bar).

Limitele pentru răni reversibile şi ireversibile erau raportate la început la distanţele la care se estimează

că se va sparge sticla cu o proiecţie semnificativă de fragmente, chiar şi lumină, generată de unda de şoc,

respectiv 0,07 bar. În ceea ce priveşte efectul domino, valoarea prag (0.3 bar) s-a stabilit pentru a reflecta

distanţa de proiecţie a fragmentelor sau obiectelor care pot cauza prejudicii rezervoarelor,

echipamentelor, conductelor etc..

Emisii toxice

- IDLH (Immediately Dangerous to Life and Health) - Pericol Imediat pentru Viaţă şi Sănătate: Sursa

NIOSH/OSHA): Concentraţia de substanţe toxice care după o expunere de 30 de minute la inhalaţii a

unei persoane sănătoase, nu provoacă daune ireversibile pentru sănătate sau simptome care previne

punerea în aplicarea măsurilor de protecţie adecvate.

- LC50 (30 min, HMN): Concentraţia de substanţă în aer care provoacă moartea a 50% din

persoanele expuse timp de 30 de minute.

Dacă sunt disponibile valori de LC50 pentru alte fiinte decât cele umane şi/sau alt timp de expunere

decât cel de 30 de minute, se va face o transpoziţie a acelor termeni prin metode recunoscute în literatura

tehnică.

S-a constatat că timpul de expunere de 30 de minute este stabilit pe baza duratei maxime estimate de

emanare, de la evaporarea din bazin şi sau/ disiparea norului. În condiţiile specifice din uzină (e.g.

metodă de detectare a fluidelor periculoase operate manual, avertizare şi butoane de urgenţă pentru




închiderea valvelor etc.) şi după adoptarea sistemelor potrivite de management de siguranţă, conform

legislaţiei existente, operatorul uzinei poate lua în considerare în mod responsabil diferite perioade de

expunere, deci, posibilitatea de adoptare a valorilor prag diferite faţă de cele din Tabelul 2 al ghidului.

Pentru amoniac, softul utilizat în modelare -ALOHA- utilizează valorile prag ERPG1,2,3.

Tabel nr. 3.1. - Pragurile de referinţă utilizate de softul ALOHA

Tip scenariu Indicator PRAG I

(mortalitate

ridicată)

PRAG II

(leziuni ireversibile)

PRAG III

( zona de atenţie)

Dispersie în

aer

Dispersie toxica ERPG3,

TEEL3

ERPG2,

TEEL2

ERPG1,

TEEL1

Incendiu Fire ball 10kW/m2

5 kW/m2

2 kW/m2

Jet – fire 10kW/m2

5 kW/m2

2 kW/m2

Pool fire 10 kW/m2 5 kW/m

2 2 kW/m

2

Flash fire 60%LFL 10%LFL

BLEVE 10kW/m2

5 kW/m2

2 kW/m2

Explozie UVCE 8 psi (0,55 bar) 3,5 psi (0,24bar) 1 psi (0,068 bar)

CVCE 8 psi (0,55 bar) 3,5 psi (0,24bar) 1 psi (0,068 bar)

Limite de expunere în cazul dispersiei toxice

- ERPG: Response Plannig Guideline (Limite de planificare a răspunsului) are la bază: timp de

expunere o oră; expunere fără echipament de protecţie; influente de scurtă durată asupra

sănătăţii, fără a produce efecte ireversibile asupra sănătăţii; păstrarea capacităţii de a lua singur

măsuri de protecţie.

ERPG -1: concentraţia maximă în aer la care se crede ca pot fi supuşi aproape toţi

indivizii, timp de o oră, fără a suferi decât influenţe de scurtă durată asupra sănătăţii

sau percepţia clară a mirosurilor dezagreabile. Marchează zona de siguranţă.

ERPG -2: concentraţia maximă în aer la care se crede că pot fi supuşi aproape toţi

indivizii, timp de o oră, fără a suferi sau dezvoltă efecte ireversibile serioase a

sănătăţii sau simptome care pot afecta capacitatea individuală de a lua măsuri de

protecţie. Marchează zona de intoxicaţie.

ERPG -3: concentraţia maximă în aer la care se crede că pot fi supuşi aproape toţi

indivizii, timp de o oră, fără a suferi sau dezvolta efecte care ameninţă grav viaţa.

Marchează zona letală.

Pentru amoniac L50 la 1h pentru şobolan este 7939 mg/mc, respectiv 9994 ppm iar valoarea IDLH este

de 300 ppm, deci valorile de 750 ppm pentru ERPG 3 şi de 150 ppm pentru ERPG luate în considerare la

modelare sunt acoperitoare pentru limitele de siguranţă.




Ţinând seama de discuţia de mai sus şi de distanţele din scenariile considerate în Raportul de

securitate se consideră o zona roşie până la 500 m de rezervorul de amoniac (scenariile 1.1,1.6,4.1),

zonă în care se recomandă interdicţie de construire pe perioada existenţei instalaţiei. Aceasta

distanţă se prelungeşte spre nord cu cele din scenariile de explozie a azotatului de amoniu (10.3,

11.1,11.3, 27.1) pentru care se consideră zona de interdicţie corespunzătoare unei suprapresiuni de

0,2 bar.

În aceste condiţii zona drumului de la limita estică a amplasamentului poate fi considerată ca

limită a zonei de interdicţie – zona roşie (zona letală), respectiv 500 m de la limita

amplasamentului pentru zona rezervorului de amoniac.

O fâşie lată de 700 m după drumul comunal din zona estică a amplasamentului, care reprezintă zona

de afecţiuni grave – zona verde, va avea destinaţia pentru activităţi cu vulnerabilitate scăzută şi o

expunere la risc mai mică, respectiv activităţi desfăşurate în spaţii închise, cu număr de etaje redus

(sub 5 etaje) şi ieşiri de urgenţă , număr scăzut de angajaţi permanenţi, activităţi agricole, zone

predominant rezidenţiale, cu un indice de consum al clădirilor ce variază între 1,0 şi 0,5 m3/m

2,

spaţii supuse aglomerărilor excesive, cu participare maximă lunară – cum ar fi târguri, pieţe sau alte

evenimente regulare, cimitire etc.. Nu se vor construi obiective vulnerabile: şcoli, spitale, biserici etc..

B. Zona de EST, tronson dinspre SUD

Apartine SC NITRAMONIA SA. Activităţile anterioare sunt încetate ( teflon, cuzineţi). În zonă se pot

desfăşura activităţi compatibile, tinând seama de raza de siguranţă pentru amoniac şi distanţa de

siguranţă faţă de accidentele posibile la rampa de explozivi a SC NITROPOROS şi la poligonul de

încercări.

C. Zona de SUD

Este ocupata de instalatiile SC NITROPIOROS SA: depozitul Măgurele, poligon încercări, rampa

explozivi şi de depozitul de deşeuri industriale al SC NITRAMONIA SA.

Identificarea pericolelor în zona de SUD a amplasamentul S.C. NITROPOROS S.R.L.

Substanţe periculoase prezente:

1. Azotat de amoniu poros / tehnic – produs finit obţinut în cadrul instalaţiei de azotat de

amoniu. Azotatul de amoniu poros şi tehnic se utilizează şi ca materie primă la obţinerea

explozivilor.




- nr. CAS – 6484-52-2;

- nr. EINECS 229-347-8;

- fraze de risc R8, R9;

- substanţă comburantă;

- produsul este solubil în apă având capacitate de infiltrare în sol.


- este nepericulos dacă este manipulat corect;

- produce iritaţii în contact prelungit cu pielea;

- poate produce iritarea ochilor la contactul prelungit sau repetat;

- în cantităţi mici nu are efecte toxice, dar în cantităţi mari poate genera deranjamente

gastrointestinale şi în cazuri extreme (în mod special la copii) formează metahemoglobinemie şi

poate provoca apariţia cianozei (albăstrirea buzelor);

- concentraţii mari de acest produs poate cauza iritaţii ale nasului şi ale căilor repiratorii având ca

simptome dureri de gât şi de tuse;

- explodează prin încălzire într-un spaţiu limitat.

2. Nitramon – preparat exploziv minier de împuşcare tip B

Azotat de amoniu 94,45 +/- 2 %

- nr. CAS – 6484-52-2;

- nr. EINECS 229-347-8;

Motorină 5,5 +/-1 %

- nr. CAS – 68334-30-5;

- nr. EINECS 269-822-7;

Fraze de risc: R2;R40.


- este produs exploziv, nu arde, explodează, posibilitatea de incendiu este redusă şi de cele mai

multe ori este o consecinţă a unei explozii;

- este nociv pentru piele şi ochi.

Manipulare şi depozitare:

- depozitarea se va face în magazii închise, curate şi uscate (lipsite de umezeală). Produsul va fi

ferit de actiunea directă a razelor solare.




Pericole posibile

Pericole naturale:

o Catastrofe


situaţie ar fi explozia materialelor sensibile la soc.



- aprinderea vegetaţiei;




Clasa D (incendii cu metale piroforetice).

Se manifestă în: Depozitul de azotat de amoniu, nitramon.



acestea. Aceste măsuri sunt trecute în planurile de intervenţie în caz de incendiu pentru fiecare instalatie.

Se pot menţiona următoarele măsuri generale:


- Magaziile depozitului sunt încuiate, accesul este limitat numai la personalul desemnat.

- Magaziile sunt organizate în conformitate cu prevederile Legii 126/1995 cu modificările şi

completările ulterioare.



Substanţele din această categorie, ce intră sub incidenţa H.G. 804/2007, prezente pe amplasament sunt:

azotatul de amoniu, nitramon.

Accidentele care se pot produce sunt incendiile şi exploziile. În cazul unui incendiu sau manipulare ori

depozitare gresită, materialele explozive pot exploda.

Măsurile de prevenire se refera la:

- siguranţa la depozitare, transport al materialelor explozibile;

- stingerea oricarui început de incendiu, existenţa mijloacelor de stingere rapida;

- prevenirea încălzirii excesive în cazul azotatului de amoniu, azotatului de sodiu şi a

materialelor explozibile.




Alte tipuri de pericole:

o Accidente de transport, respectiv la rampa de încărcare;

o Căderi de obiecte din atmosferă sau din cosmos;

o Periclitare intenţionată.


probabilitate foarte scăzută, sunt totuşi posibile. Aceste evenimente pot fi încadrate

în categoria catastrofe. De aceste pericole sunt legate şi pericolele privind prăbuşirea

de construcţii, instalaţii sau amenăjari. Efectul lor este major sau chiar catastrofal,

deoarece poate declanşa accidente majore de tipul incendii, explozii, dar

probabilitatea lor este redusă până la improbabil.

Măsuri de prevenire nu există în acest caz, doar raspunsul în caz de urgenţă, care poate reduce efectele


o Periclitarea intenţionată





Acţiuni pregătitoare: furişare, achiziţionarea de unelte şi de alte obiecte.




şi vizitatori.




b) Premisa directă

Cauze: Cauzatorul vrea să provoace un defect mai mare, prin situaţia de pericol astfel declanşată,

manevre de sustragere a atenţiei.

Motive: radicalitate politică, obţinerea de avantaje materiale sau concurenţiale.


folosirea lipsei de supraveghere; dacă este necesar, achizitionarea de materiale costisitoare, scoaterea din







Cercul de persoane: făptaţi singuri, grupări politice radicale.

Observatii/exemple: incendiere/atentat cu explozibil; distrugerea unor componente de funcţionare;



Cauze: procedură periculoasă, brutală, deseori fără a ţine cont de viaţa omenească; procedură armată.




siguranţă.



Cercul de persoane: făptaşi singuri, grupări extremişti şi terorişti.

Observaţii/exemple: atac înarmat; explozia recipientilor; tragere cu arme de foc în clădiri; incendierea

instalaţiilor mai mari; atacarea personalului de protecţie a fabricii; atacuri cu explozibil asupra zonelor



Măsuri de siguranţă: îngrădire exterioară, controlul accesului în întreprindere, asigurarea zonelor

periclitate, măsuri organizatorice, organizarea siguranţei, sisteme de alarmă, supraveghere şi comunicare.

Documentele legate de siguranţă sunt ţinute secret.


- Raportul de securitate al SC NITROPOROS;



Raportul de securitate prevede o distanţă de 500m faţă de instalaţiile cu pericol de accidente majore.



de valorile prag.






letalitatea indirectă provocată de căderi, proiecţia corpului peste bariere, impactul fragmentelor şi mai

ales la prăbuşirea clădirilor (0.3 bar), pe când în spaţiile deschise în lipsa clădirilor şi a altor artefacte


(0.6 bar).







securitate (3.1, 13.2, 13.3, 13.4, 13.5, 13.6), se consideră o zonă roşie până la 500 m de la limita de

sud a amplasamentului , zonă în care se recomandă interdicţie de construire pe perioada existenţei

instalatiei. Se acceptă dezvoltarea activitaţilor de acelaşi tip: depozitări de substanţe explozibile

care vor avea sisteme de protecţie necesare reducerii distanţei şi distanţele între obiective conform

prevederilor legale.

O fâşie lată de 300 m după zona roşie, spre partea de sud a amplasamentului, care reprezintă zona de

afecţiuni grave – zona verde (corespunzatoare unei presiuni a exploziei de 0,1 bar), va avea detinaţia

pentru activităţi cu vulnerabilitate scăzută şi o expunere la risc mai mică, respectiv activiăţi

desfăşurate în spaţii închise, cu număr de etaje redus(sub 5 etaje) şi ieşiri de urgenţă , număr scăzut

de angajaţi permanenţi, activităţi agricole, zone predominant rezidenţiale, cu un indice de consum al

clădirilor ce variază între 1,0 şi 0,5 m3/m

2 si o rezistenţă sporită la unde seismice ce insoţesc o

explozie., spaţii supuse aglomerărilor excesive, cu participare maximă lunară – cum ar fi târguri,

pieţe sau alte evenimente regulare, cimitire etc.. Nu se vor construi obiective vulnerabile: scoli,

spitale, biserici etc..

Zona rampei industriale trebie închisă, amplasamentul îngrădit şi marcat în planurile de

urbanism.




D. Zona de VEST

Este ocupată de instalaţiile:

- SC NITROPOROS: depozitul Măgurele, poligon încercări;

- Instalaţia SC ISOPLUS SRL din Parcul industrial;

- Intrarea dinspre Beclean pe amplasament;

- Instalaţia de nitroglicerină a SC FABRICA DE PULBERI SA;

- Instalaţiile de explozivi ale SC NITROPOROS SRL;

- Staţia de epurare a SC NITROPOROS SRL.

Identificarea pericolelor în zona de Vest a amplasamentul S.C. NITROPOROS S.R.L.

Substanţe periculoase prezente:

I. Depozitul Măgurele

1. Azotat de amoniu poros/tehnic – produs finit obţinut în cadrul instalaţiei de azotat de

amoniu. Azotatul de amoniu poros şi tehnic se utilizează şi ca materie primă la obţinerea

explozivilor.

- nr. CAS – 6484-52-2;

- nr. EINECS 229-347-8;


- substanţa comburantă;

- produsul este solubil în apă având capacitate de infiltare în sol.






gastrointestinale şi în cazuri extreme (în mod special la copii) formează metahemoglobinemie şi

poate cauza apariţia cianozei (albăstrirea buzelor);

- concentraţii mari de acest produs poate provoca iritaţii ale nasului şi ale căilor repiratorii având

ca simptome dureri de gât şi de tuse;


II. Instalaţia SC ISOPLUS SRL

- componente AIRBAG;

- materiale explozibile depozitate, clasa ADR 1.1.D şi 1.4.




Substanţa generatoare de gaz ptr. Generator Airbag şi Air Bag Inflator Igniter Generant

Produs stabil la temperatura ambiantă, la mai putin de 600C. Se depozitează în loc uscat, departe de surse

de temperaturi ridicate, flacără deschisă, electricitate statică şi alte surse de căldură. Nu se depozitează în

spaţiu deschis, expus direct la soare.;

Simbolizarea riscurilor: E, Xi;

Fraze de risc: R2– risc la explozie prin şoc, frecare, foc sau alte surse de aprindere;

Clasificare ADR: 1.3C.

Materiale explozibile depozitate

Produs stabil în condiţii normale de temperatură şi umiditate; trebuie evitată încălzirea peste 600C şi

răcirea sub -50C. Se depozitează în încăperi special amenajate, aerisite, lipsite de infiltraţii de apă pe

tavan, pereţi şi pardoseală. Temperatura de depozitare -50C - + 30

0C. Se păstrează departe de lumina

soarelui sau surse de caldură şi aprindere. Trebuie evitată încălzirea peste limite, frecarea, lovirea sau

altă acţiune mecanică, contactul cu flacără deschisă, prezenţa scânteilor electrice sau mecanice.

Codul de clasificare: 1.1 – risc de explozie în masă;

Grupa de compatibilitate: D;

Fraze de risc, R:

- R2 - risc la explozie prin şoc, frecare, foc sau alte surse de aprindere;

- R6 - exploziv în prezenţa sau absenţa aerului;

- R44 - risc de explozie dacă este încălzit în spaţii închise.

Pericole posibile

Pericole naturale:

o Catastrofe


situaţie ar fi explozia materialelor sensibile la şoc.




- surse întâmplatoare.







Se manifestă în: Depozitul de azotat şi cel de materiale explozibile.





- Materialele sunt depozitate în conformitate cu caracteristicile acestora şi cu modul de ambalare.

Magaziile depozitului sunt încuiate, accesul este limitat numai la personalul desemnat.





Substanţele din această categorie ce intră sub incidenta H.G. 804/2007 prezente pe amplasament sunt:

materiale explozibile.

Accidentele care se pot produce: incendii şi explozii. În cazul unui incendiu sau manipulare, depozitare

gresită, materialele explozive pot exploda.


- siguranţa la depozitare, transport a materialelor explozibile;


încălzirii excesive în cazul azotatului de amoniu, azotatului de sodiu şi a materialelor explozibile.


- accidente de transport, în incinta instalaţiei

- căderi de obiecte din atmosferă sau din cosmos;

- periclitare intenţionată.

o Accidente la transportul materialelor în incintă se datorează greşelilor de

manevrare.

Măsurile de prevenire se referă la instruirea personalului şi respectarea instrucţiunilor de

transport.

o Căderile de obiecte din atmosferă sau din cosmos, desi sunt pericole cu

probabilitate foarte scăzută sunt totuşi posibile. Aceste evenimente pot fi încadrate

în categoria – catastrofe. De aceste pericole sunt legate şi pericolele privind

prăbuşirea de construcţii, instalaţii sau amenajări. Efectul lor este major sau chiar




catastrofal, deoarece poate declanşa accidente majore de tipul incendii, explozii, dar




o Periclitarea intenţionată:

a) Premisa conditionată

Cauze: făptaşul vrea să provoace un efect limitat din punctul său de vedere. O situatie mult mai



Acţiuni pregătitoare: furişare, achizitionarea de unelte şi de alte obiecte.




şi vizitatori.




b) Premisa directă



Motive: radicalitate politică, obţinerea de avantaje materiale, sau concurenţiale.










Cauze: procedura periculoasă, brutală, deseori fără a ţine cont de viaţa omenească; procedura armată.




Motive: acţiuni fanatice, anarhie, provocarea modificărilor sociale prin forţa, „pedepsirea‖



siguranţă.



Cercul de persoane: făptaşi singuri, grupări de extremişti şi terorişti.





Măsuri de siguranţă: îngrădire exterioară, controlul accesului în întreprindere, măsuri organizatorice,

organizarea siguranţei, sisteme de alarmă, supraveghere şi comunicare. Documentele legate de siguranţă

sunt ţinute secret.


- Politica de securitate a societăţii;





de valorile prag.




la prăbuşirea clădirilor (0.3 bar), pe când în spaţiile deschise, în lipsa clădirilor şi a altor artefacte


(0.6 bar).









În cadrul Politicii de prevenire se prevede o distanţă de 194 m pentru zona letală şi 312 m pentru

zona de afecţiuni grave.

III. SC Fabrica de Pulberi SA

Substanţe periculoase aferente scenariilor care ies din amplasament: Depozit de acizi – acid sulfuric

rezidual cu nitrocorpuri.

Pericole posibile

Pericole naturale:

o Catastrofe


situaţie ar fi eliberarea substanţelor periculoase în atmosferă:

- acid azotic;

- acid sulfuric.

Mijloace de prevenire: nu există.

Mijloace de interventie: conform planului de urgenţă internă şi externă.


o Toxicitate


- acizii reziduali;

- acid sulfuric oleum;

- acid azotic.

Accidentele se pot produce în cazul punerii în libertate, în mod accidental a acestor substanţe. Punerea

în libertate poate genera:

norul toxic – afectarea sănătăţii (amoniacul);


- depozitarea corespunzătoare, asigurată încă din faza de proiectare

(materiale corespunzatoare, capacităţi, asigurarea captării şi recuperării

scurgerilor accidentale);

- echipamente de siguranţă pe rezervoare şi conducte;

- regulamente de operare.




o Periculozitatea pentru mediu

Se referă la toxicitatea pentru mediul acvatic. Substanţele din această categorie ce intră sub incidenţa

H.G. 804/2007 prezente pe amplasament: amoniac, amoniac sol. 25%

Accidentele se pot produce în cazul punerii în libertate, în mod accidental a acestor substanţe:

pătrunderea accidentală în reţeaua de canalizare (direct, cu apă de stingere a unui incendiu, apă

meteorica etc.).


- siguranţa şi etanşeitatea recipienţilor de depozitare;

- siguranţa echipamentului şi a conductelor, asigurată prin certificate de

garanţie;

- verificări periodice;

- respectarea regulamentului de exploatare;

- evitarea împrăştierii accidentale.


accidente de transport;

prăbuşirea de construcţii, instalaţii sau amenajări;

eşecul utilităţilor publice – avarii

căderi de obiecte din atmosferă sau din cosmos;

periclitare intenţionată.

o Accidentele de transport se produc în special în afara amplasamentului, dar se pot

produce şi pe teritoriul instalaţiei. Consecinţa este dispersia substanţelor solide sau

lichide.

Măsurile de prevenire se referă în special la siguranţa transportului, respectiv la conducerea preventivă

a mijlocului de transport.

o Eşecul utilităţilor publice

Condiţii care duc la oprirea instalaţiilor:

- oprirea alimentării cu gaz metan;

- la dispariţia totală a alimentării cu aer instrumental, ventilele pneumatice preiau poziţia lor

normală (închis complet sau deschis complet), deci, se opresc instalaţiile principale;

- oprirea furnizării de curent electric prin căderea reţelei naţionale o perioadă mai mare de timp

(de ordinul zilelor).




În aceste situaţii, oprirea în condiţii de siguranţă va urmări instrucţiunile de lucru pentru fiecare

instalaţie.

Întreruperea alimentării cu apă – avarii de scurtă durată

Se întrerupe funcţionarea instalaţiei şi se previne eliminarea vaporilor în atmosferă.

Întreruperea alimentarii cu curent electric

Cauze posibile:

- incendiu la posturile de transformare;

- furtul unui cablu, întreruperea alimentării cu curent electric;

- căderea de obiecte din atmosferă care distruge un stâlp, căderea reţelei, întreruperea

alimentării cu curent electric;

- fenomen atmosferic (furtună, cutremur), care conduce la întreruperea alimentării cu curent

electric din reţeaua naţională;

Căderea curentului conduce la oprirea instalaţiei de reconcentrare acizi.

o Căderile de obiecte din atmosferă sau din cosmos, desi sunt pericole cu

probabilitate foarte scăzută sunt totusi posibile. Aceste evenimente pot fi încadrate


prăbuşirea de constructii, instalaţii sau amenajări. Efectul lor este major sau chiar

catastrofal deoarece poate declanşa accidente majore de tipul eliberării în mediu de

substanţe toxice, inflamabile sau periculoase, incendii, explozii, dar probabilitatea

lor este redusă până la improbabil.



Periclitarea intenţionată



periculoasă nu conteaza pentru el, sau nu îşi dă seama de ea.






şi vizitatori.





producţiei; neanuntarea stărilor critice ale instalaţiei; incendiere, vandalism după intrarea prin efracţie


b) Premisa directă

Cauze: Cauzatorul vrea să provoace un defect mai mare, prin situatia de pericol astfel declanşată,












Cauze: procedură periculoasă, brutală, deseori fără a ţine cont de viaţa omenească; procedura armată.



Actiuni pregătitoare: pregătiri logistice, cercetare pe ascuns, scoaterea din funcţiune a agregatelor de

siguranţă.








Pentru stabilirea distanţelor de siguranţă s-au utilizat urmatoarele materiale:

- Raportul de securitate al SC FABRICA DE PULBERI SA ;

- Ghid pentru Planificarea amenajării teritoriale SRL – Twinning Project RO/2002/IB/E/02;






În Ghidul pentru Planificarea amenajării teritoriale SRL – Twinning Project RO&2002/IB/E/02, ţinându-

se seama de faptul că distanţele determinate nu reprezintă valori exacte, avându-se în vedere condiţiile

cadru, tipurile individuale de instalaţii au fost reunite în 5 clase: fabricarea explozivilor, grupa 4.6 se ,

se încadrează în clasa a II-a a distanţelor, respectiv 500 m.



de valorile prag.

Emisii toxice

- IDLH (Immediately Dangerous to Life and Health) - Pericol Imediat pentru Viaţă şi Sănătate:

Sursa NIOSH/OSHA): Concentraţia de substanţe toxice care după o expunere de 30 de minute la

inhalaţii a unei persoane sănătoase, nu provoacă daune ireversibile pentru sănătate sau simptome

care previne punerea în aplicarea măsurilor de protecţie adecvate.



Dacă sunt disponibile valori de LC50 pentru alte fiinţe decât cele umane şi/sau alt timp de expunere


tehnică.




închiderea valvelor etc.) şi după adoptarea sistemelor potrivite de management de siguranţă, conform


expunere, deci, posibilitatea de adoptare a valorilor prag diferite faţă de cele din Tabelul 2 al gfhidului.




Pentru amoniac soft-ul utilizat în modelare -ALOHA- utilizeaza valorile prag ERPG1,2,3.

Tabel nr. 3.2. - Pragurile de referinţă utilizate de softul ALOHA

Tip scenariu Indicator PRAG I

(mortalitate

ridicată)

PRAG II

(leziuni ireversibile)

PRAG III

( zona de atenţie)

Dispersie în

aer

Dispersie toxică ERPG3,

TEEL3

ERPG2,

TEEL2

ERPG1,

TEEL1

Incendiu Fire ball 10kW/m2

5 kW/m2

2 kW/m2

Jet – fire 10kW/m2

5 kW/m2

2 kW/m2

Pool fire 10 kW/m2 5 kW/m

2 2 kW/m

2

Flash fire 60%LFL 10%LFL

BLEVE 10kW/m2

5 kW/m2

2 kW/m2

Explozie UVCE 8 psi (0,55 bar) 3,5 psi (0,24bar) 1 psi (0,068 bar)

CVCE 8 psi (0,55 bar) 3,5 psi (0,24bar) 1 psi (0,068 bar)

Limite de expunere în cazul dispersiei toxice

ERPG: Response Plannig Guideline (Limite de planificare a răspunsului) are la bază: timp de

expunere o oră; expunere fără echipament de protecţie; influenţe de scurtă durată asupra sănătăţii, fără a

produce efecte ireversibile asupra sănătăţii; păstrarea capacităţii de a lua singur măsuri de protectie.

ERPG -1: concentraţia maximă în aer la care se crede că pot fi supuşi aproape toţi indivizii, timp

de o oră, fără a suferi decât influenţe de scurtă durată asupra sănătăţii sau percepţia clară a

mirosurilor dezagreabile. Marchează zona de siguranţă.


de o oră, fără a suferi sau dezvolta efecte ireversibile serioase a sănătăţii sau simptome care pot

afecta capacitatea individuală de a lua măsuri de protecţie. Marchează zona de intoxicaţie.


de o oră, fără a suferi sau dezvolta efecte care ameninţă grav viaţa. Marchează zona letală.

Raportul de securitate precizează pentru scenariul dispersiei acidului sulfuric o valoare de 825 m

ERPG-1 si 1839 pentru ERPG -2. de la instalaţia de reconcentrare acizi. instalatiei de fabricare

pulberi cu dublă bază (2.1.3)raze de 324 m (suprapresiunea exploziei 0,2 bar) şi 510 m

(suprapresunea exploziei 0,1 bar)

Menţionăm că nu s-au laut în considerare scenariile instalaţiei de nitroglicerină deoarece din

planurile de arhitectură aparţind de UPS Făgăraş şi din informaţiile primite ea este în curs de

dezafectare.




IV. Zonă instalaţii explozivi a SC NITROPOROS SRL

Substanţe periculoase prezente în scenariile ce ies de pe amplasament:

1. Azotat de amoniu poros/tehnic – instalaţie praf amestecat – produs finit obţinut în cadrul

instalaţiei de azotat de amoniu. Azotatul de amoniu poros şi tehnic se utilizează şi ca materie

primă la obţinerea explozivilor.

- nr. CAS – 6484-52-2;

- nr. EINECS 229-347-8;









gastrointestinale şi in cazuri extreme (în mod special la copii) formează metahemoglobinemie şi


- concentraţii mari de acest produs poate provoca iritaţii ale nasului şi ale căilor repiratorii, având



Pericole potenţiale

Pericole naturale:

o Catastrofe


situaţie ar fi explozia materialelor sensibile la şoc.











Se manifestă în: Depozitul de azotat de amoniu poros/tehnic – instalaţia praf amestecat.












azotatul de amoniu.


greşită, materialele explozive pot exploda.


- siguranţa la depozitare, transport al materialelor explozibile;


încălzirii excesive în cazul azotatului de amoniu.


accidente de transport, pe amplasament;




probabilitate foarte scăzută sunt totuşi posibile. Aceste evenimente pot fi încadrate



catastrofal, deoarece poate declanşa accidente majore de tipul incendii, explozii, dar







Periclitarea intenţionată:



periculoasă nu contează pentru el, sau nu îşi dă seama de ea.





Cercul de persoane: criminali din interior sau exterior, foşti angajati daţi afară, angajaţi proprii ai firmei

şi vizitatori.




b) Premisa directă

















siguranţă.







Observaţii/exemple: atac înarmat; explozia recipientilor; tragere cu arme de foc în clădiri; incendierea



Stabilirea didtanţelor de siguranţă





- Raportul de securitate al SC NITROPOROS;





de valorile prag.






(0.6 bar).




distanţa de proiecţie a fragmentelor sau obiectelor care pot provoca prejudicii rezervoarelor,



securitate (10.1) se consideră o zonă verde (corespunzătoare unei presiuni a exploziei de 0,1 bar)

până la 350 m de la limita de vest a amplasamentului. S-a realizat şi o variantă de zonă verde cu

distanţa de 500 m . Distanţa se va stabiliîin urma consultărilor din cadrul procedurii. Această




zona va fi destinată pentru activităţi cu vulnerabilitate scăzută şi o expunere la risc mai mică,

respectiv activităţi desfăşurate în spaţii închise, cu număr de etaje redus (sub 5 etaje) şi ieşiri de

urgenţă , număr scăzut de angajaţi permanenţi, activităţi agricole, zone predominant rezidenţiale,

cu un indice de consum al clădirilor ce variază între 1,0 şi 0,5 m3/m

2 şi o rezistenţă sporită la unde

seismice ce însoţesc o explozie., spaţii supuse aglomerărilor excesive, cu participare maximă lunară

– cum ar fi târguri, pieţe sau alte evenimente regulare, cimitire etc.. Nu se vor construi obiective

vulnerabile: şcoli, spitale, biserici etc..

Se presupune că în viitor, când SC NITROPOROS SRL va dezafecta instalaţiile de producere

explozivi care nu mai pot fi puse în funcţiune, zona verde va putea să fie extinsă şi în interiorul

amplasamentului pe o fâşie lată de 200m. Se menţionează faptul ca în prezent această zonă

prezintă un grad mare de risc datorită prezenţei prafului de materiale explozive acumulat pe

pereţii construcţiilor sau în reţelele de canalizare.

V. Zona staţiei de epurare (partea de NV a amplasamentului SC NITROPOROS SRL)

Ord. 536/2007 – ordin al ministrului sănătăţii pentru aprobarea normelor de igienă şi a recomandărilor

privind mediul de viaţă al populaţiei prevede o zonă de protecţie sanitară între obiectivele care pot

polua factorii de mediu şi teritoriile protejate. Prin teritorii protejate de actul normativ mentionat se

înţelege: zonele de locuit, parcurile, rezervaţiile naturale, zonele de interes balneoclimateric, de odihnă şi

recreere, instituţiile social – culturale şi medicale, precum şi unităţile economice ale căror procese

tehnologice necesită factori de mediu lipsiţi de impurităţi.

Pentru staţiile de epurare a apelor uzate industriale se prevede o distantă de protecţie sanitară de

200m, distanţă pe care o considerăm necesară şi pentru staţia de epurare SC NITROPOROS SRL,

deci fâşia de 200 m menţionată mai sus se prelungeşte şi în zona staţiei de epurare.

E. Zona de NORD a amplasamentului

Substanţe periculoase prezente în scenariile ce ies de pe amplasament:

1. Azotat de amoniu poros/tehnic – instalaţie praf amestecat – produs finit obţinut în cadrul

instalaţiei de azotat de amoniu. Azotatul de amoniu poros şi tehnic se utilizează şi ca materie primă

la obţinerea explozivilor.

- nr. CAS – 6484-52-2;

- nr. EINECS 229-347-8;












gastrointestinale şi în cazuri extreme (în mod special la copii), formează metahemoglobinemie şi


- concentraţii mari de acest produs poate provoca iritaţii ale nasului şi ale căilor repiratorii având



2. Nitramon – preparat exploziv minier de împuşcare tip B

Azotat de amoniu 94,45 +/- 2 %

- nr. CAS – 6484-52-2;

- nr. EINECS 229-347-8;

Motorină 5,5 +/-1 %

- nr. CAS – 68334-30-5;

- nr. EINECS 269-822-7;

- Fraze de risc: R2;R40.


- este produs exploziv, nu arde, explodează, posibilitatea de incendiu este redusă şi de cele mai

multe ori este o consecinţă a unei explozii;

- este nociv pentru piele şi ochi.

3. Amoniac soluţie 25% - produs finit

- sinonim – apă amoniacală;

- nr. CAS 1336-21-6;

- nr. EINECS 215-647-6;

- fraze de risc: R 34, R 50;




- substanţă corosivă şi periculoasă pentru mediu.

Identificarea pericolelor

- apa amoniacală este un lichid greu combustibil, incapabil de ardere independentă;

- produce arsuri chimice severe;

- are acţiune caustică asupra pielii şi mucoaselor;

- produce arsuri ale tractului gastro-intestinal;

- produce arsuri grave şi deteriorări ale ţesuturilor;

- inhalarea vaporilor poate produce iritarea gravă a căilor respiratorii caracterizată prin tuse şi

dificultăţi de respiratie, depăşirea limitei de expunere poate duce la edem pulmonar punând în pericol

viata;

- este foarte toxic pentru viaţa subacvatică;

- se va evita aruncarea în mediul înconjurător.

Pericol potenţial

Pericole naturale:

o Catastrofe


situaţie ar fi explozia materialelor sensibile la şoc, pierdere etanşeitate conducte de amoniac,

urmată de dispersia toxică.







Clasa D (incendii cu metale piroforetice )

Se manifestă în: Depozitul de azotat de amoniu poros/tehnic – instalaţia praf amestecat










- Magaziile sunt organizate in conformitate cu prevederile Legii 126/1995 cu modificarile si

completarile ulterioare.



Substanţele din această categorie ce intra sub incidenţa H.G. 804/2007 prezente pe amplasament sunt:

azotatul de amoniu, nitramon, amoniac.

Accidentele care se pot produce: incendii şi explozii. În cazul unui incendiu sau manipulare,

depozitare greşită, materialele explozive pot exploda.









o Accidentele de transport se referă la accidentele posibile în antestaţie. Măsurile de

prevenire se referă la supravegherea permanentă a încărcăturii şi intervenţie rapidă

pentru scoaterea vagoanelor din zona periculoasă în cazul unui incendiu.


probabilitate foarte scăzuta sunt totusi posibile. Aceste evenimente pot fi încadrate



catastrofal deoarece poate declanşa accidente majore de tipul incendii, explozii, dar
















şi vizitatori.

Observatii/exemple: scoaterea din funcţiune a agregatelor de siguranţă; intervenţii în derularea



b) Premisa directă





folosirea lipsei de supraveghere;dacă este necesar, achiziţionarea de materiale costisitoare, scoaterea din








Cauze: procedură periculoasă, brutală, deseori făra a ţine cont de viaţa omenească; procedura armată.




siguranţă.



Cercul de persoane: făptaşi singuri, grupări de extremişti şi teroristi.







Stabilirea distanţelor de siguranţă



sunt tinute secret.


- Raportul de securitate al SC NITROPOROS ;

- Ghid pentru Planificarea amenajării teritoriale SRL – Twinning Project RO/2002/IB/E/02;



Raportul de securitate şi Ghid pentru Planificarea amenajării teritoriale SRL – Twinning Project

RO/2002/IB/E/02 stabilesc o distanţă de protecţie de 500 m.



de valorile prag.





vulnerabile, ar fi mai potrivit să fie luată în considerare doar letalitatea directă provocată de unda de şoc

(0.6 bar).




distanţa de proiecţie a fragmentelor sau obiectelor care pot provoca prejudicii rezervoarelor,





Emisii toxice

- IDLH (Immediately Dangerous to Life and Health) - Pericol Imediat pentru Viaţă şi Sănătate‖:

Sursa NIOSH/OSHA): Concentraţia de substanţe toxice care după o expunere de 30 de minute la

inhalaţii a unei persoane sănătoase, nu provoacă daune ireversibile pentru sănătate sau simptome

care previn punerea în aplicare a măsurilor de protecţie adecvate.



Dacă sunt disponibile valori de LC50 pentru alte fiinţe decât cele umane şi/sau alt timp de expunere


tehnică.




închiderea valvelor, etc) şi după adoptarea sistemelor potrivite de management de siguranţă, conform


expunere, deci, posibilitatea de adoptare a valorilor prag diferite faţă de cele din Tabelul 2 al ghidului.

Pentru amoniac s-au luat în considerare valorile ERPG -2 si ERPG-3, considerându-se acoperitoare.


securitate (1.1, 4.1, 5.3.1, 10.3, 11.1, 11.3, 11.4,11.5.2, 9.1 ) se consideră o zonă roşie de 200m în

zona antestaţiei, pe partea dinspre est unde să fie o zonă de restricţie construcţii de locuinţe pe

perioada existenţei instalaţiei, dar cu posibilitatea de extindere activităţii industriale compatibile

cu mijloace de protecţie adecvate, şi o zonă verde (corespunzătoare unei presiuni a exploziei de 0,1

bar) până la 500 m de la limita de nord a amplasamentului. Această zonă va fi detinată pentru

activităţi cu vulnerabilitate scăzută şi o expunere la risc mai mică, respectiv activităţi desfăşurate

în spaţii închise, cu număr de etaje redus (sub 5 etaje) şi ieşiri de urgenţă , număr scăzut de

angajaţi permanenţi, activităţi agricole, zone predominant rezidenţiale, cu un indice de consum al

clădirilor ce variază între 1,0 şi 0,5 m3/m

2 şi o rezistenţă sporită la unde seismice ce însoţesc o

explozie.(cladiri din beton armat, din caramida cu prtine etaje, hale industriale pe schelet metalic),

spaţii supuse aglomerărilor excesive, cu participare maximă lunară – cum ar fi târguri, pieţe sau

alte evenimente regulare, cimitire etc.. Nu se vor construi obiective vulnerabile: şcoli, spitale,

biserici etc..




F. Zona centrală a amplasamentului

Cuprinde instalaţii ale SC MIRSAND SRL; SC Fabrica de Pulberi SA, SC EPC EXPLO ROMANIA

SRL, SC NITRAMONIA SA, SC UPS SRL.

Caracteristica acestor instalaţii este fabricarea şi depozitarea materialelor explozibile. Între clădirile

instalaţiilor sunt distanţe de protecţie din sectorul pirotehnic. Clădirile sunt înconjurate cu valuri de

pământ şi în unele cazuri consolidate cu ziduri de beton, pentru reducerea distanţelor dintre obiecte sau

faţă de obiectele din vecinatate.

Pericole potenţiale

Pericole naturale:

o Catastrofe


situaţie ar fi explozia materialelor sensibile la şoc, pierderea etanşeităţii conductei de amoniac,

urmată de dispersia toxică.







Clasa D (incendii cu metale piroforetice )

Se manifestă în: Depozitul de azotat de amoniu poros/tehnic – instalatia praf amestecat















azotatul de amoniu, nitramon, amoniac.


greşită, materialele explozive pot exploda.









o Accidentele de transport se referă la accidentele posibile în antestaţie.

Măsurile de prevenire se referă la supravegherea permanentă a încărcăturii şi

intervenţie rapidă pentru scoaterea vagoanelor din zona periculoasă în cazul

unui incendiu.


probabilitate foarte scăzută sunt totusi posibile. Aceste evenimente pot fi

încadrate în categoria – catastrofe. De aceste pericole sunt legate şi pericolele

privind prăbuşirea de construcţii, instalaţii sau amenajări. Efectul lor este

major sau chiar catastrofal deoarece poate declanşa accidente majore de tipul

incendii, explozii, dar probabilitatea lor este redusă până la improbabil.

Măsuri de prevenire nu există în acest caz, doar raspunsul în caz de urgenţă, care poate reduce efectele














şi vizitatori.




b) Premisa directă







Obiectele faptei: unelte simple şi speciale, eventual incendieri, explozibil simplu (improvizatie proprie).










siguranţă.



Cercul de persoane: făptaţi singuri, grupări de extremişti şi terorişti.


instalaţiilor mai mari;atacarea personalului de protecţie a fabricii; atacuri cu explozibil asupra zonelor









În această zonă se propune implementarea unor instalaţii de acelaşi tip, care să utilizeze

infrastructura existentă şi care să aibă implementat sistemul de management al siguranţei, atât la

pericolele interne cât şi la cele externe.

3.2. Zonarea funcţională pentru platforma industrială Nitramonia şi zona adiacentă

În tabelul următor sunt prezentate sintetic zonele şi funcţiunile admise, stabilite în funţie

obiectivele existente şi riscurile aferente acestora.

Tabel nr. 3.3. – Zone şi funcţiuni

Nr.

Crt.

Zona propusă Funcţiuni admise Funcţiuni interzise

1. U1 – E şi NE Teren agricol Zona de interdicţie construire

pe perioada existenţei

activităţii industriale

2. U2 – Zona din

interiorul

amplasamentului

industrial

În această zonă se propune implementarea unor

instalaţii de acelaşi tip sau alte instalații compatibile (industriale, depozitare, gospodărie

comunală), care să utilizeze infrastructura

existentă şi care să aibă implementat sistemul de

management al siguranăţei, atât la pericolele

interne cât şi la cele externe.

3. U3 - S Activităţi existente Zona de interdicţie construire

pe perioada existenţei

activităţii industriale

4. U4 – E si NE Activităţi cu vulnerabilitate scăzută şi o expunere

la risc mai mică, respectiv activităţi desfăşurate în

spaţii închise, cu număr de etaje redus (sub 5

etaje) şi ieşiri de urgenţă , număr scăzut de

angajaţi permanenţi, activităţi agricole,

Nu se vor construi obiective

vulnerabile: şcoli, spitale,

biserici etc..

5. U5 - S Activităţi cu vulnerabilitate scăzută şi o expunere


spaţii închise, cu număr de etaje redus(sub 5 etaje)

şi ieşiri de urgenţă , număr scăzut de angajaţi

permanenţi, activităţi agricole, zone predominant

rezidenţiale, cu un indice de consum al clădirilor

ce variază între 1,0 şi 0,5 m3/m

2 si o rezistenţă

sporită la unde seismice ce insoţesc o explozie

(clădiri din beton armat, din cărămidă cu puţine

etaje, construcţii industriale cu schelet metalic),



biserici etc..




Nr.

Crt.

Zona propusă Funcţiuni admise Funcţiuni interzise

spaţii supuse aglomerărilor excesive, cu

participare maximă lunară – cum ar fi târguri,

pieţe sau alte evenimente regulare, cimitire etc..

6. U6 -V Activităţi cu vulnerabilitate scăzută şi o expunere


spaţii închise, cu număr de etaje redus(sub 5 etaje)

şi ieşiri de urgenţă, număr scăzut de angajaţi




2 si o rezistenţă

sporită la unde seismice ce insoţesc o explozie


etaje, construcţii industriale cu schelet metalic).,






biserici etc..

7. U7 - NV Activităţi industriale altele decât procese

tehnologice care necesită factori de mediu lipsiti de

impurităţi.

Zonele de locuit, parcurile,

rezervaţiile naturale, zonele

de interes balneoclimateric,

de odihnă şi recreere,

instituţiile social – culturale şi

medicale, precum şi unităţile

economice ale căror procese

tehnologice necesită factori de

mediu lipsiti de impurităţi.

8. U8 - N Această zonă va fi detinată pentru activităţi cu

vulnerabilitate scăzută şi o expunere la risc mai

mică, respectiv activităţi desfăşurate în spaţii

închise, cu număr de etaje redus(sub 5 etaje) şi

ieşiri de urgenţă , număr scazut de angajaţi




2 si o rezistenţă

sporită la unde seismice ce însoţesc o explozie


etaje, construcţii industriale cu schelet metalic),






biserici etc..

9. U9 - S Zona rampei industriale trebuie închisă,

amplasamentul îngrădit şi marcat în planurile de

urbanism.




4. PROPUNERI DE RECONVERSIE FUNCŢIONALĂ A ZONEI ŞI DE MONITORIZARE

A IMPLEMENTĂRII PUG –ULUI REVIZUIT PENTRU ZONA NITRAMONIA.

În capitolul anterior au fost analizate şi prezentate liniile directoare care corelează instrumentele pentru

amenajare teritorială şi riscul pe care-l prezintă amplasamentele ce intră sub incidenţa Hotărârii de

Guvern nr.804/2007, luându-se în calcul împreună aspectele economico-sociale, care implică un puternic

impact teritorial şi de mediu.

În baza art. 13 din Hotărârea de Guvern nr. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accidente

majore în care sunt implicate substanţe periculoase, au fost definite cerinţele minime de siguranţă pentru

planificarea amenajării teritoriului, luându-se în considerare amplasarea obiectivelor care se supun

prevederilor hotărârii mai sus menţionate, în scopul limitării consecinţelor accidentelor majore pentru

populaţie şi mediu, necesitatea menţinerii unor distanţe adecvate între aceste amplasamente şi zonele

rezidenţiale, clădiri şi zone de utilitate publică, căi principale rutiere, zone de recreere şi zone protejate

de interes şi sensibilitate deosebită.

Există o relaţie dificilă, atât în ceea ce priveşte durata, cât şi procesele între procedurile pentru

planificare teritorială, o transformare mai rapidă a proceselor, sistemele de producţie şi riscurile

importante asociate.

Platforma indusrială Niramonia Făgăraş, reprezintă un amplasament care trebuie să intre într-un amplu

proces de revitalizare a zonei, iar din punct de vedere al planificării urbanistice trebuie stabilit de către

autorităţile publice locale, care este perspectiva pe termen lung a a acestui demers.

Depăşind caracterul tehnic al analizei efectuate de prezenta lucrare, care stabileşte condiţionările

fucţionale specifice condiţiilor actuale, condiţii care rămân valabile cel puţin pe termen scurt, dorim să

menţionăm faptul că pe termen mediu şi lung analiza trebuie făcută plecând de la cel puţin două scenarii:

a) situaţia în care se ia decizia de a utiliza infrastructura şi experienţa existentă şi de a atrage şi

dezvolta activităţi industriale similare celor actuale;

b) situaţia în care se ia decizia de a diminua şi elimina în timp activităţile existente pe platformă.

Se observă, că în ambele situaţii, riscurile asociate activităţilor de pe platformă nu dispar în etapa imediat

următoare. Dacă pentru primul caz, riscurile rămân, fiind necesară o preocupare foarte mare pentru un

management al riscului, în cazul celălalt abordarea trebuie să ia în calcul costuri de reabilitare şi

ecologizare foarte mari şi o perioadă foarte lungă de timp.




Lipsa legislaţiei şi integrarea târzie a României în Uniunea Europeană a făcut ca în zona adiacentă să

existe incompatibilităţi fucţionale, fapt care obligă autorităţile publice locale să analizeze cu ocazia

acestei planificări, situaţia dată, şi să găsească soluţii de diminuare a riscurilor.

Propunerile cu privire la monitorizarea PUG municipiul Făgăraş trebuie să ţină cont de forma finală

adoptată şi vor face obiectul evaluării de mediu.

Potrivit Directivei SEA, monitorizarea trebuie să se refere la efectele semnificative asupra mediului,

respectiv în principiu la toate tipurile de efecte, pozitive, adverse, prevăzute sau neprevăzute. Trebuie

monitorizate nu numai efectele directe, ci şi cele indirecte, sinergice şi cumulative. Pe lângă parametrii

de monitorizare relevanţi pentru PUD, cum ar fi: Calitatea aerului; Calitatea apelor de suprafaţă;

Calitatea solului; Schimbări climatice; Zgomot; Biodiversitate; Sănătatea umană; Eficienţa şi

conservarea resurselor (de ex. energie şi apă); Peisajul şi patrimoniul cultural; Surse de energie

regenerabile; Transportul; Surse durabile de materii prime necesare proceselor tehnologice, care sunt

specifici şi platformei Nitramonia, propunem includerea în planul de monitorizare:

monitorizarea modificărilor aduse obiectivelor rezidenţiale, industriale sau de infrastructură din

zona analizată şi supusă cerinţelor minime de siguranţă;

monitorizarea lucrărilor făcute de agenţii economici care operează pe platforma Nitramonia

pentru reducerea zonelor afectate;

monitorizarea accidentelor industriale.

De altfel, toţi parametri relevanţi de monitorizare pot constitui motivul realizării unui sistem de

informaţii consecvent, comun şi uşor de actualizat ce ar reprezenta un adevărat sprijin pentru

activităţile de planificare, indiferent de scară, necesar în zonele de amplasamente cu risc de

acidente majore. Simplificarea şi modernizarea culegerii, schimbului şi utilizării datelor şi informaţiilor

necesare pentru proiectarea şi implementarea politicilor de mediu, conform cărora actualele sisteme

folosite pentru raportare, în cea mai mare parte centralizate, sunt înlocuite progresiv cu sisteme bazate pe

acces, împrăştiere şi interoperabilitate, sunt principiile care stau şi la baza Sistemului Comun de

Informaţii despre Mediu (SEIS), o iniţiativă de colaborare între Comisia Europeană şi Agenţia

Europeană de Mediu. Acest demers este deja cunoscut la nivelul Uniunii Europene prin apariţia şi

implementarea Directivei INSPIRE (Infrastructură pentru Informaţii Spaţiale în Comunitatea Europeană)

(Directiva 2007/2/EG).

Conceptul ”o singură monitorizare pentru o utilizare de durată şi în mai multe scopuri”, o nouă

abordare interesantă INSPIRE/SEIS, asigură decidenţilor acces la informaţii în timp real, ce le permite

luarea unor decizii imediate.




ANEXE:

Plan zonări funcţionale

analiza tehnicĂ a suprafeŢei combinatului … combinat.pdf · analiza tehnicĂ a suprafeȚei...

Documents